Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Motto:” Nu judeca o carte după copertă, răsfoieşte-i conţinutul
şi priveşte dincolo de ceea ce vezi şi citeşti.”
C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă
Ȋn figura 1 sunt prezentate, în două variante, coperţile unei lucrări. Ce vă spune ele ?
Varianta publicată Varianta de rezervă
Fig. 1 COPERTA primei ediţii din 2007, într-un singur volum
www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.ro
Dacă un specialist, matematician român, ar privi de sus în jos, ar vedem un nume de român
necunoscut, sigur ardelean, pentru că altfel ar fi fost Şelaru. Deoarece i-ul din final este specific ardelenilor, care şi-au adăugat această literă odată cu ungurii de viţă nobilă ! Aşa au apărut Mocsonyi (Mocioni), Bakonyi, Sándor Petőfi (born / născut Petrovics) ş. m. a.
Fără titluri de Acad., Prof., Prof.-Em., Dr-Ing., Dipl-Ing., Euro-Ing., este, deci, un nimeni, un terchea-berchea. Dacă citim şi începutul titlului, ne dăm sema că autorul încearcă să epateze, e “plin de sine“ şi-şi încercă puterile / “talentul” într-un domeniu ce-l depăşeşte, nu-i de nasul lui, dar încearcă şi el “marea matematică cu degetul”, şi crede că SUPER face din mic mare.
Pretinde că este vorba de ceva SUPER. Un fel de matematică, dar mai… super….? Mulţi se întrebă, din păcate chiar prea mulţi, dacă poate există ceva mai “SUPER” decât
matematica, care-i regina ştiinţelor ? Şi, din această cauză, super-matematică nu (-s) există ! Mulţi cred, din păcate chiar prea mulţi, că matematica este scrisă şi este completă, de-acum /
odată pentru totdeauna. Şi, mai ales, matematicienii: Cum, vine un terchea-berchea, un ingineraş să ne jignească, să ne spună că ştiinţa noastră, matematica (centrică) mai are lipsuri ? Nu e EA, matematica, superul şi superbul absolut ? Atunci…?
Degeaba le spui că matematica lor, ordinară, denumită acum, mult mai frumos, şi centrică are pete albe, goluri (!), mai întinse decât Geografia dinainte de Columb !! De ce zic mai întinse ? Pentru că sunt cu mult mai întinse. Petele albe, nu cunoştinţele ! Ca de la unu la infinit !
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Matematica centrică (MC) reprezintă un singur punct, originea O(0,0), dintr-un plan, deci are
dimensiunea topologică 0 (ZERO). ZERO ! Ȋn timp ce supermatematica (SM) are dimensiunea minimă
2, (minimum doi !) a întregului plan, în care poate fi plasat un punct / pol, dat afară / expulzat din originea şi centrul O(0,0), în care l-a plasat Euler, pol denumit, din această cauză, ex-centru S(s, ε), caz în care, SM are dimensiunea toplogică de- repetăm- minimum 2 (DOI) ! Minimum !
Doi, dacă s şi ε sunt constante şi, ca urmare, S este un punct fix în plan. Funcţiile astfel obţinute, pe cercul unitate, fost cerc trigonometric, sunt denumite funcţii supermatematice circulare excentrice (FSM-CE), de excentru punct fix (aex, bex, cex, dex, rex, sex, tex, texv, coq, siq, taq, ş.m.a.).
Trei, dacă s = constant şi ε este variabil în plan, atunci S evoluează în plan după o curbă plană denumită, acum, excentrică circulară sau cerc centric şi FSM-CE sunt de excentru punct mobil, cu o
singură mobilitate. Patru, dacă s şi ε sunt variabile în plan, atunci S evoluează în plan după diverse curbe plane,
descrise de funcţii circulare centrice (FCC: cos, sin, tan, cot, ş.a.) şi FSM-CE sunt denumite de excentru punct mobil în plan cu două mobilităţi.
Fig.2 Sfero-cubul ◄, cono-piramida ▲ şi tuburi speciale ►
www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.Ro
Mai mare - dimensiunea -, dacă s şi ε sunt, la rândul lor, FSM-CE, atunci FSM-CE sunt
denumite de dublă, triplă, … multiplă excentricitate . Sau, altfel spus, sunt FSM-CE autoinduse sex(sex(sex(sex(…sexθ)…))) şi / sau induse:
sex(cex(dex( … (rexθ )…)))) [60], [61]. Există, acum, şi FCC induse, ca de exemplu sin(cos(sin(tan(…(sinx)…))) cât şi FCC
autoinduse , ca de exemplu, sin(sin(sin(sin(… (sinx)…))) şi au existat şi înainte sub denumirea de (Rîjik
I. M. şi Gradstein I.S. “Tabele de INTEGRALE, SUME SERII şi PRODUSE”, Ed. Tehnică 1955, pag. 184 … 185) “Funcţii trigonometrice de funcţii trigonometrice” şi “Funcţii trigonometrice de funcţii trigonometrice inverse”. Dar, sunt atât de rare, aproape inexistente, încât, cred, că voi ataca subiectul în viitor.
Se poate afirma că există atâtea matematici, câte puncte există într-un plan. Adică o singură
supermatematică (SM), cu o infinitate de matematici excentrice (ME) şi una, doar una [S(s = 0, ε) ≡ O(0,0)], este matematică centrică (MC) ! Cea de s = 0. Deoarece SM este o reuniune a singurei MC cu infinitatea de ME.
Adică, SM = MC ME.
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Ȋn acest fel, SM multiplică la infinit toate entităţile matematicii cunoscute, ale MC, întroducând în
matematică o sumedenie (sau un număr nedeterminat care se multiplică continuu) de entităţi noi:
Funcţii circulare excentrice noi de variabilă excentrică θ: aex, bex cex, dex, rex, sex, tex, ş.a. şi de variabilă centrică α: Aex, Bex, Cex, Dex, Rex, Sex, Tex, ş.a. Curbe plane închise: bilobe, trilobe, cvadrilobe , …multilobe ş.m.a.;
Obiecte 3D matematice noi: sfera-cub, cono-piramida, cilindrul-prismă ş.m.a (Fig.2);
Fig.3,a Schiţă explicativă
la deformarea spaţiului Fig.3,b Schiţă explicativă a aranjamentului
standard
Fig.3,c Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică
ipotetică a aranjării extradimensiunilor. Proiecţia unei varietăţi Calabi-Yau, una din modurile de
compactare a dimensiunilor suplimentare propuse de teoria
corzilor (http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_M
Fig.3,d Dar toate obiectele din univers se învârt,
sunt într-o continuă rotaţie. Cine nu se învârte în univers, dispare.
www.SuperMathematicaonline.blogspot.ro www.SuperMathematica.org
Noi metode de integrare cum este “Integarea prin divizarea diferenţialei”;
Noi transformări matematice, cum este transformarea excentrică, directă prin care cercul se transformă continuu în pătrat perfect, sfera în cub şi inversă, prin care pătratul sau triunghiul şi oricare alt poligon, sau cubul, prisma ş.a. se transformă continuu în cerc, respectiv sferă în 3D.
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Curbele intermediare, hibride, fiind denumite excentrice (circulare, eliptice, hiperbolice etc) în 2D şi corpurile din 3D excentroizi (trilobizi, cuboizi, prismoizi, etc.).
Hibridarea matematică este cea care a condus la obţinerea obiectelor matematice noi 2D şi în 3D ş.m.a.
Excentricitaea, extrem de importantă, ca o dimensiune ascunsă a spaţiului, pentru că a stat aşa, pitită / ascunsă de ochii matematicienilor, peste 300 de ani, de la marele Leonhard Euler încoace. Ea este dimensiune suplimentară a spaţiului, aşa cum s-a prezentat anterior, fiind cheia SM, cheia matematicii mileniului III şi nu numai a ei. Ea este dimensiunea de formare şi de deformare a spaţiului, prin care, din două obiectele matematice centrice (cerc-patrat sau sfera-cub) se pot obţine o infinitate de alte obiecte matematice noi, ale matematicii excentrice, (cvadrilobe sau cvadrilobizi), prin aşa-zisa hibridare matematică. Excentricitaea este dimensiunea scunsă nu numai a spaţiului matematic, ci şi a celui fizic, aşa
cum se va arăta în continuare. Mişcarea relativă a două sisteme este ilustrată în figura 3,a. Dacă ez, ɛz şi ɛx sunt nule, atunci
vectorul deplasare relativă a sistemului cu originea în E, faţă de cel cu originea în O (0, 0) este pe direcţia axei x > 0 şi, în acest caz, este denumit aranjement standard (Fig. 3,b). Viteza este considerată constantă şi toate rotaţiile sunt nule, ca sistemele să fie inerţiale.
Coordonatele spaţio-temporale considerate a fi (x, y, z şi t), acum se observă clar (Fig.3,b) că ele
sunt, de fapt, (x, y, z şi e), adică, excentricitatea variabilă e este a 4-a dimensiune a spaţiului tridimensional (3D) şi nu mai este necesar să se afirme că timpul este spaţiu (! ? ).
Din figura 3,b se deduce clar că toate mărimile din sistemul O(0, 0) şi din sistemul E(e = v.t, ɛ
= 0) se pot exprima facil cu FSM-CE, ca şi toate mărimile din figura 3,a, cu condiţia ca toate excentricitaţile unghiulare (ɛx şi ɛz) să fie constante şi e = v.t, în care, v = constant.
Faptul că, în figura 3,a, apar 3 excentricitaţi liniare variabile ex, ey şi e z nu înseamnă că sunt tot atâtea dimensiuni suplimentare (mai multe) ale spaţiului, deoarece ele sunt toate dependente de una şi aceeaşi variabilă e = v.t. Ca urmare şi sitemul din figura 3,a este cvadridimensional (x, y, z, e) şi sistemul E se deplasează rectiliniu în direcţia vectorului cu viteză uniformă v.
Dar, dacă una dintre excentricitătile unghiulare ɛx sau ɛz devine variabilă, după o lege oarecare, atunci ea va constitui o a 5-a dimensiune a spaţiului, spaţiu care se va curba, deoarece traiectoria originii sistemului E va fi o curbă, într-un plan al spaţiul 3D, măturat de rotaţia vectorului e în acest plan, ca şi toate traiectorile tuturor elementelor acestui sistem E. Dacă ambele excentricităţi unghiulare sunt variabile, atunci apare şi a 6-a dimensiune a spaţiului 3D, iar E se va deplasa pe o curbă strâmbă
în spaţiul 3D (Fig. 3,c). Clar ? Şi, vorba lui Constantin Tănase : “ No, şi cu asta ce-am făcut ?” De unde concluzia, că n-a fost
numai un renumit comic, ci avea şi atitudinea, faţă de NOU, a multor români, a multor matematicieni… Români ! Deoarece, Departamentul de Ştiinţă şi Matematică a Universitaţii New Mexico - Gallup
a acordat autorului SM un Certificat de Apreciere pentru contribuţiile aduse la dezvoltarea matematicii şi, încă din 3 decembrie 1989, i s-a oferit autorului prilejul unei Conferinţe la Universitatea din Budapesta, cu privire la acest subiect !
Ȋn România …? Acum, la sfârşit de an, în România se zice: ”La anu’ şi la mulţi ani ! Ca să fim corecţi, înainte de toate acestea, Televiziunea locală din Timişoara i-a acordat autorului,
printr-un interviu, o emisiune de prezentare a acestor noi complemente de matematică. Pe vremea când n-a fost publicat decât un prim articol, de 6 pagini, intitulat “Funcţii circulare excentrice (1978)” prezentat la Prima Conferinţă de Vibraţii Mecanice în Construcţiile de Maşini, Timişoara 1987. Banăţenii….
“Semne bune anul are !”. Anul 2013, în care AGIR (Asociaţia Generală a Inginerilor din Romania) a acordat celor două volume de “SUPERMATEMATICA. Fundamente”, ediţia a 2-a, Ed POLITEHNICA, Timişoara, 2013, Diploma AGIR pe anul 2012, în domeniul “Tehnologia informaţiei”.
Cred că le-au plăcut coperţile (v. Coperţile din figura 4), altă explicaţie n-am ! Timp nu era, nici măcar să răsfoieşti cele 914 pagini ale lucrării (486 ale Vol. I şi 428 ale Vol. II).
Inginerii ţin unul la altu, nu ca matematicienii.. Bogdaproste !…
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig. 4 COPERŢILE celor două volume ale ediţiei a 3-a, viitoare, color
www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.ro
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Ȋn continuare, se poate observa că MATEMATICA are 1 (un) punct pe i. Ce înseamnă asta ? Din
DEX şi din Dicţionarul de Argou: a pune punctul pe i expr. a preciza ce este esențial într-o chestiune. Ca urmare, matematica precizeaza esenţialul din universul vizibil ..
Dar, pe I MARE nu se pune punct ! Atunci ce însemnă această excepţie ? Că esenţialul este pe supermatematică şi nu pe matematică, cea centrică, fără super !
Fig. 5 FSM-CE cosinus, sinus, radial (rex) şi derivat (dex) excentrice de variabilă excentrică θ
şi corespondentele lor din MC rad şi der
www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.ro
Şi culmea, SUPERMATEMATICA a mai adăugat două puncte: sub i. Ce înseamnă asta ? Că ea
pune punctul pe bazele subterane, pe esenţele nevăzute ale matematicii, precizând ce este esenţial în interiorul supermatematicii, în universul care a fost invizibil al matematicii ! Adică, pe noua dimensiune a spaţiului: excentricitatea !
Ceea ce exprimă şi în clar / direct cuvântul de sub clepsidră: FUNDAMENTE. Adică bazele matematicii. De ce bazele ?
Se spune / afirmă şi se credea că funcţiiloe cosinus şi sinus, ca şi toate celelalte funcţii trigonometrice, notate în continuare cu trig cele directe şi cu arctrig cele inverse centrice, stau la baza celorlalte funcţii, adică sunt funcţii elementare de bază, aşa cum rezultă, în continuare, de pe http://thor.info.uaic.ro.
“Clasa de funcţii reale: 1] E0 {const; 1R ; expa ;( . )
a ; loga ; trig; arctrig } se numesc funcţii elementare de bază.
2] O funcţie f : X Y cu X , Y → ⊆ R se numeşte funcţie elementară (“y = f(x) cu x ∈ X ) dacă se obţine din E0 prin aplicarea, de un număr finit de ori, a celor patru operaţii aritmetice: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea şi a operaţiei de compunere a două funcţii. Notăm cu E mulţimea funcţiilor elementare.”
Aşa s-a crezut, că numai aceste funcţii sunt funcţii elementare de bază. Aşa a fost în matematica centrică (MC), dar nu mai este adevărat şi în matematica excentrică (ME) şi, ca urmare, nici în supermatematică (SM), în care mai apar o serie de alte funcţii elementare de bază !!.
Priviţi discul unitate cu cercul unitate din figura 5. Punctele M1 şi M2, notate concentrat M1,2, au coordonatele M1,2(x1,2 = cosα1,2, y1,2 = sinα1,2) cu variabilele unghiulare, faţă de originea şi centrul, O(0, 0) denumite coordonate centrice α1,2 şi M1,2(x1,2 = cex1,2θ, y1,2 = sex1,2θ) în coordonata excentrică θ, faţă de excentrul S(s, ε). Dar, poziţiile pe un cerc de raza R ale punctelor M1,2 pot fi la fel de bine, sau chiar mai bine, mai simplu, marcate cu ajutorul fazorilor rad şi der – vectorii unitate turnanţi – de α1,2 faţă de O
( = R. radα1,2) şi, respectiv, faţă de excentrul S.
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Întroducerea fazorii radα = [θ, s = 0] şi derα = [θ, s = 0], corespondenţii din matematica
centric (MC) a funcţiilor (vectorilor) radial excentric şi derivată excentrică , din matematica excentrică (ME), are marele avantaj de-a evita notarea vectorilor cu o bară deasupra, simplificând mult scrierea vectorilor în operaţiile cu vectori. Coordonatele x1,2 şi y1,2 sunt proiecţiile ortogonale, pe axele x
şi, respectiv y, ale vectorilor şi, respectiv, , adică
(1)
,
în care excentricitatea liniară reală e este exprimata prin excentricitatea liniară numerică s prin relaţia
e = s.R
http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/861-cum-functioneaza-logica-trivalenta.html
GHEAŢĂ APĂ VAPORI / ABUR
t 00
t (00, 1000)
T 1000
Fig.6 LOGICA TRIVALENTĂ
Ca urnare, şi funcţiile rad, der, rex, dex, cex şi sex FSM-CE, sunt îndreptăţite să aspire la titlul
de funcţii elementare de bază, ca şi aex prin care se pot exprima funcţiile cex şi sex
(2)
ca şi FSM-CE beta excentrică bex prin care se exprimă, la rândul ei, FSM-CE amplitudine excentrică
aex, toate de variabilă excentrică θ
(3) aex1,2θ = α(θ) = θ − bex1,2θ
La acestea se adaugă aceleaşi FSM-CE directe de variabilă centrică α: Aex, Bex, Dex, Cex,
Rex şi Sex, ca şi toate FSM-CE inverse.
Se poate afirma, în concluzie, că SM este mult îmbogăţită şi îmbunătăţită faţă de MC şi, aşa cum rezulţă de pe copertă, are puncte pe I şi sub I în plus.
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
s = 0 s [0,3; 0,9] cu pasul 0,3 s =1
x = cexθ, ε = 0 ; y = sexθ, ε =
x = cexθ, ε = 0 ; y = sexθ, ε = −
x = cexθ, ε = 0 ; y = sexθ ε =
; z = 2s ;
Fig. 7,a CERC TRILOBE TRIUNGHI
Fig. 7,B CILINDRU TRILOBIZI PRISMA TRIUNGHIULARĂ
x = ceqθ, ε = 0 ; y = seqθ, ε =
Fig.7,c CERC QVADRILOBE / CVADRILOBE PĂTRAT
x =coqu. coqv; y =siqu. coqv ; z = siqv
Fig. 7,d SFERĂ CVADRILOBIZI / QUADRILOBIZI CUB
www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.ro
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
1.0 0.5 0.5 1.0
1.0
0.5
0.5
1.0
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
De ce tocmai 3 puncte ? Pentru că SM aduce / seamnă în structura ei cu logica trivalentă (Fig.6):
1) Pentru s = 0 se obţin obiectele / entităţile matematicii centrice (MC) cu ecuaţii descrise de funcţii circulare centrice (FCC);
2) Pentru s (-1, 0 ) (0, 1) se obţin obiectele / entităţile matematicii excentrice (ME) cu ecuaţii descrise de funcţii circulare excentrice (FCE);
3) Pentru s = 1 se obţin obiectele / entităţile matematicii centrice (MC) cu ecuaţii descrise de funcţii circulare excentrice (FCE); Poate mai elocvente, în figura 6 sus▲, ar fi fost gheaţa în loc de rece , care este o noţiune vagă,
relativă, pentru temperatura t < 0, apa în locul noţiunii de cald, pentru t (0, 1000) şi vapori, în locul
noţiunii de fierbinte , pentru t > 100 0, aşa cum este reprezentată situaţia în figura 6 jos ▼.
Câteva exemple, din domeniul SM, sunt prezentate în figura 7, pentru entităţi din 2D şi din 3D. Astfel, cercul, sfera şi cilindrul sunt entităţi ale MC şi pot fi reprezentate cu FCC. Trilobele, cilindrul trilobic (trilobizii), cvadrilobele şi cvadrilobizii sunt entităţi ale matematicii
excentrice (ME) şi pot fi reprezentate doar cu FSM-CE. Triunghiul, prisma triunghiulară şi cubul sunt entităţi cunoscute în MC dar, până la apariţia
FSM-CE, nu aveau ecuaţii de definiţie / reprezentare; ele pot fi acum reprezentate cu ajutorul FSM-CE, indicate în figura 7. Sunt deci entităţi centrice exprimabile cu funcţii excentrice.
De fapt, toate entităţile enumerate anterior, sunt entităţi SM şi pot fi reprezentate prin FSM-CE
pentru diverse valori date excentricităţii liniare reale e sau a excentricităţii liniare numerice s . SM, în intimitatea sa, se supune unei logici trivalente, reprezentate de cele 3(trei) puncte pe i,
care poate deveni sau se poate transforma, fără dificultate şi în logică multivalentă, dacă domeniul excentricităţii liniare numerice s (0, 1) se subîmparte în subdomenii.
Acum, pentru că ştim ce-i cu cele 3 puncte pe şi sub I, putem analiza coperta în continuare. O figură geometrică 3D, formată din conuri şi tronconuri, legate în serie, seamănă izbitor de mult
cu o clepsidră, aşa cum se poate constata şi din figura 8,a. Suprafeţele limită, superioară şi inferioară, sunt marginite de un pătrat în exterior şi un cerc în interior, care sunt şi muchiile primelor tronconuri.
Alte clepsidre supermatematice sunt prezentate în figura 8,b, în diverse culori şi în diverse moduri de exprimare matematică.
Ce reprezintă ele ? HIBRIDAREA (SUPER)MATEMATICĂ, adică o incrucişare de doua entităţi matematice
diferite, cum sunt : cercul şi triunghiul = TRILOBĂ; cercul şi pătratul = QUADRILOBĂ (cvadrilobă); cercul şi un poligon matematic oarecare POLILOBĂ; ş.a. în 2D.
Sfera şi prisma = TRILOBIDĂ; sfera şi cubul = QUADRILOBIDĂ;conul şi piramida = CONOPIRAMIDA sau PIRAMIDOCON; ş.m.a. in 3D.
Hibridarea matematică se supune definiţiei hibridarii în general, adică: HIBRIDÁRE s. f. încrucișare a două soiuri, rase, specii etc. de plante, animale diferite sau entitaţi matematice ; care a fost completată de noi şi cu entitaţi matematice.
Transformarea continuă a cercului în pătrat, prima transformare remarcabilă realizată cu ajutorul FSM-CE în 2D şi apoi a conului în piramidă cu baza un pătrat, obiect hibrid denumit conopiramidă.
Unele dintre aceste transformări sunt ilustrate în figura 8 şi 9, în mai multe moduri de reprezentate, pentru a scoate în evidenţă posibilităţile programelor comerciale de matematică în general şi ale lui Stephan Wolfram, MATHEMATICA 8, în special şi în mod deosebit.
Ȋn partrea superioară a figurii 8 sunt conul ◄ şi piramida ► realizate cu aceleaşi FSM-CE cu s = 0 pentru con şi cu s = 1 pentru prismă. Dacă s variază continuu de la 0 la 1 sau de la 1 la 0, atunci se obţin obiectele matematice hibride cum sunt conopiramida sau piramidoconul.
Odata cu apariţia SM şi a FSM-CE a apărut şi posibilitatea reprezentarii, prin ecuaţii parametrice, a piramidei şi, totodată, posibilitatea asamblării acestora, astfel încât, să apară cubul românesc sau cubul dacilor liberi, cub de volum nul şi, ca urmnare, cel mai uşor cub din lume , aşa cum se poate observa în figura 10 !
Alte transformări continue, ale unui pătrat într-o latură a sa, poziţionată central sau excentric, sau într-un punct central sau poziţionat excentric sunt prezentate în figura 11.
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig. 8,a Clepsidre reale şi clepsidre supermatematice
www.SuperMathematica.com www.SuperMathematica.org www.SuperMatematica.ro
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig. 8,b Clepsidre supermatematice
www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.ro
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig.9,a Conuri şi piramide sus▲.Transformarea continuă a conului în conopiramidă sau in piramidocon jos▼
www.SuperMathematica.com www.SuperMathematica.org www.SuperMatematica.ro
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig. 9,b Transformarea continuă a piramidei în CONOPIRAMIDĂ şi în PIRAMIDOCON
www.SuperMathematica.com www.SuperMathematica.org www.SuperMatematica.ro
Transformarea continuă a unui cerc de raza R în două, trei sau mai multe cercuri tangente, de
diametru R, care simulează un vas de amestec, a fost figura pentru care autorul a fost invitat la Universitatea din Budapesta (Fig.12).
“Cum, numai cu aceste ecuaţii aţi descris acest corp ?” A întrebat şeful Departamentului de Tehnologie al Universitaţii din anul 1998. La răspunsul afirmativ al autorului a spus ;” Nu vii şi la noi să ne înveţi ?” Când vor dorii şi conaţionalii mei acest lucru ? La anu’…
Nu se poate încheia aserţiunea despre clepsidra reprezentată pe copertă fără a exprima ce poate simbolizea ea. Ȋn acest sens am găsit o explicaţie “plauzuibilă” pe internet pe care o redăm parţial în
continuare (http://www.referatexp.com/tag/simbolul-clepsidrei/). “Clepsidra simbolizează curgerea implacabilă a (timpului şi a, n.n.) vieţii. Dar ea mai înseamnă
şi o posibilitate de răsturnare a timpului, o întoarcere la origini. Forma clepsidrei, cu cele două compartimente ale sale, evocă raportul dintre entităţile sus-jos. Chiar dacă trecerea dintre compartimente e doar un gât îngust, raportul totuşi se poate stabili într-o mişcare continuă. Vidul şi plinul trebuie să se succeadă, astfel există o trecere de la registrul superior la cel inferior, adică de la ceresc la terestru şi
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig. 10. Cubul românesc / cubul dacilor liberi, de volum nul, cel mai uşor cub din lume, format din 6 piramide cu vârful comun, în centrul de simetrie al cubului.
www.SuperMathematica.com www.SuperMathematica.org www.SuperMatematica.ro
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig. 11 Transformări degenerate a patratului într-un segment de dreaptă centric, de lungimea unei laturi a pătratulu şi a pătratului într-un punct situat excentric.
www.SuperMathematica.com www.SuperMathematica.org www.SuperMatematica.ro
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Fig. 12 Transformări degenerate ale cercului în două cercuri tangente exterior.
www.SuperMathematica.com www.SuperMathematica.org www.SuperMatematica.ro
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
apoi, prin răsturnare, de la terestru la ceresc. Aceasta pentru că cele două rezervoare ale clepsidrei corespund Cerului şi Pământului, iar firul de nisip care curge invers, atunci când o răstorni, întruchipează schimburile dintre aceste două tărâmuri, manifestarea posibilităţilor cereşti, reintegrarea manifestării în izvorul divin. Gâtuitura mediană este uşa cea îngustă prin care au loc schimbările”.
Vă rog să observaţi pe coperta noastră (Fig.1). Trecerea dintre compartimentele clepsidrei noastre este atât de îngustă, încât trecerea / scurgerea timpului este orpită în loc. Ce însemnă asta ? Că toate cunoştinţele supermatematice (SM), ca şi ale matematicii centrice (MC) nu sunt funcţii de timp, nici de cer şi nici de pamânt, ele sunt cuceriri ştiinţifice veşnice.
Ȋn “Laudaţio” întocmită cu prilejul premierii cu Diploma AGIR pe anul 2012, în domeniul “Tehnologia informaţiei” a “SUPERMATEMATICII. FUNDAMENTE” Vol.I şi Vol. II , Editura POLITEHNICA, Timişoara, 2012, s-a afirmat că SM este matematica mileniului III. Ceea ce încep să cred şi eu, dar nu însemnă că ar fi funţie de timp, ci doar că în matematică a avut loc un salt cantitativ şi, mai ales, calitativ spectaculos, nemaiîntâlnit în istoria matematicii. De la UNU la INFINIT ! Numai de pe treapta matematicii centrice se poate ajunge pe treapta următoare a supermatematicii, într-o construcţie piramidală cu vârful în jos. Dacă desvoltarea nu se realizează liniar, atunci piramida este o… conopiramidă !
Lucrarea premiată n-a apărut cu coperţile destinate ei, cele din figura 4, pentru lucrarea editată în varianta color din ediţia a 2-a, ci cu coperta de rezervă din figura 1 dreapta ►, deoarece ea era daja realizată pentru prima ediţie. Şi, orice refolosire, conduce la diminuarea cheltuelilor, ceea ce este de o importanţă esenţială în condiţiile crizei economice, în care, sponsorii au lipsit cu desăvârşire.
Dacă prima ediţie, color, a fost sponsorizata cu 700 L de “Autoritatea Naţională pentru
Cercetare Ştiinţifică” şi cu 2.500 L de autor, ediţia a doua, alb-negru, din motive lesne de înţeles, a fost sponsorizată cu aceeaşi sumă, exclusiv de autor”. Deşi, de pe copertă rezultă clar, că lucrarea este 100 % românească… Cum ? Prin cele trei culori ale tilului lucrăii: albastru, pentru MATEMATICĂ, galben pentru umbrele SM şi roşu pentru SUPER.
No, şi … ? Ţară tristă, ... plină de (h)umor ! Vedeţi, sau mai bine, aţi constatat ce bogăţie de informaţii va poate oferi o copertă. Dacă coperta
este a unei lucrări unice în literatura mondială şi este concepută şi realizată de autor, de autorul care în cei zeci de ani de muncă asiduă n-a reuşit să câştige nici măcar un singur leu din munca lui, aşa cum este normal să se întâmple într-o ţară normală, în multe ţări europene ci, dinpotrivă, a avut masive pierderi financiare, dar nespus de multe alte bucurii.
Vă mulţumesc pentru atenţie !
B I B L I O G R A F I E
DIN DOMENIUL S U P E R M A T E M A T I C I I
1 Şelariu Mircea Eugen
FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE Com. I Conferinţă Naţ ională de
Vibraţ ii în Construcţia de Maşini,
Timişoara , 1978, pag.101...108.
2 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE şi
EXTENS IA LOR.
Bul .St.şi Tehn. al I.P. ”TV”
Timişoara, Seria Mecanică, Tomul
25(39), Fasc. 1-1980, pag.
189...196
3 Şelariu Mircea Eugen STUDIUL VIBRAŢIILOR LIBERE ale
UNUI S ISTEM NELINIAR,
CONS ERVATIV cu AJUTORUL
FUNCŢIILOR CIRCULARE
EXCENTRICE
Com. I Conf. Naţ. Vibr.în C.M.
Timişoara, 1978, pag. 95...100
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
4 Şelariu Mircea Eugen APLICAŢII TEHNICE ale FUNCŢIILOR
CIRCULARE EXCENTRICE
Com.a IV-a Conf. PUPR,
Timişoara, 1981, Vol.1. pag.
142...150
5 Şelariu Mircea Eugen THE DEFINITION of the ELLIPTIC
ECCENTRIC with FIXED ECCENTER
A V-a Conf. Naţ. De Vibr. In
Constr. De Maşini, Timişoara,
1985, pag. 175…182
6 Şelariu Mircea ELLIPTIC ECCENTRICS with
MOBILE ECCENTER
A V-a Conf. Naţ. De Vibr. In
Constr. De Maşini, Timişoara,
1985, pag. 183…188
7 Şelariu Mircea Eugen CIRCULAR ECCENTRICS and
HYPERBOLICS ECCENTRICS
Com. A V-a Conf. Naţ. V. C. M.
Timişoara, 1985, pag. 189…194.
8 Şelariu Mircea Eugen ECCENTRIC LISSAJOUS FIGURES Com. A V-a Conf. Naţ. V. C. M.
Timişoara, 1985, pag. 195...202
9 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢIILE S UPERMATEMATICE
CEX şi S EX- SOLUŢIILE UNOR
SISTEME MECANICE NELINIARE
Com. A VII-a Conf.Naţ. V.C.M.,
Timişoara,1993, pag. 275...284.
10 Şelariu Mircea Eugen SUPERMATEMATICA Com.VII Conf. Internaţ. De Ing.
Manag. Si Tehn., TEHNO’95
Timişoara, 1995, Vol. 9 :
Matematica Aplicată, pag.41…64
11 Şelariu Mircea Eugen FORMA TRIGONOMETRICĂ a S UMEI
şi a DIFERENŢEI NUMERELOR
COMPLEXE
Com.VII Conf. Internaţ. De Ing.
Manag. Si Tehn., TEHNO’95
Timişoara, 1995, Vol. 9 :
Matematică Aplicată, pag. 65…72
12 Şelariu Mircea Eugen MIŞ CAREA CIRCULARĂ
EXCENTRICĂ
Com.VII Conf. Internaţ. De Ing.
Manag. Si Tehn. TEHNO’95,
Timişoara, 1995 Vol.7 :
Mecatronică, Dispozitive şi
Rob.Ind., pag. 85…102
13 Şelariu Mircea Eugen RIGIDITATEA DINAMICĂ
EXPRIMATĂ CU FUNCŢII
SUPERMATEMATICE
Com.VII Conf. Internaţ. De Ing.
Manag. Si Tehn., TEHNO’95
Timişoara, 1995 Vol.7 :
Mecatronică, Dispoz. Si
Rob.Ind.,pag. 185…194
14 Şelariu Mircea Eugen DETERMINAREA ORICÂT DE EXACTĂ
A RELAŢIEI DE CALCUL A
INTEGRALEI ELIPTICE COMPLETE
DE SPETA ȊNTȂIA K(k)
Bul. VIII-a Conf. De Vibr. Mec.,
Timişoara,1996, Vol III, pag.15 ...
24.
15 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢII S UPERMATEMATICE
CIRCULARE EXCENTRICE DE
VARIABILĂ CENTRICĂ
TEHNO ’ 98. A VIII-a Conferinţa
de Inginerie Menagerială şi
Tehnologică, Timişoara 1998, pag
531..548
16 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢII DE TRANZIŢIE
INFORMAŢIONALĂ
TEHNO ’ 98. A VIII-a Conferinţa
de Inginerie Managerială şi
Tehnologică, Timişoara 1998, pag
549… 556
17 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢIILE S UPERMATEMATICE
CIRCULARE EXCENTRICE DE
VARIABILĂ CENTRICĂ CA SOLUŢII
ALE UNOR S ISTEME OSCILANTE
NELINIARE
TEHNO ’ 98. A VIII-a Conferinţa
de Inginerie Managerială şi
Tehnologică, Timişoara 1998, pag
557…572
18 Şelariu Mircea Eugen INTRODUCEREA STRÂMBEI ÎN
MATEMATICĂ
Lucr. Simp. Naţional “Zilele
Universităţii Gh. Anghel” Ed. II-a,
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Drobeta Turnu Severin, 16-17 mai
2003, pag. 171 … 178
19 Şelariu Mircea Eugen QUADRILOBIC VIBRATION S YS TEMS The 11 –th International
Conference on Vibration
Engineering, Timişoara, Sept. 27-
30, 2005, pag. 77 … 82
20 Şelariu Mircea Eugen SMARANDACHE STEPPED
FUNCTIONS
Revista: “Scienta Magna” Vol. 3,
No. 1, 2007, ISSN 1556-6706
21 Şelariu Mircea Eugen TEHNO ART OF Ş ELARIU
SUPERMATHEMATICS FUNCTIONS
(ISBN-10):1-59973-037-5
(ISBN-13):974-1-59973-037-0
(EAN): 9781599730370
22 Şelariu Mircea Eugen PROIECTAREA DISPOZITIVELOR DE
PRELUCRARE, Cap. 17 din PROIECTAREA
DISPOZITIVELOR
Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1982, pag. 474 … 543
23 Petrişor Emilia ON THE DYNAMICS OF THE
DEFORMED STANDARD MAP
Workshop Dynamicas Days’94,
Budapest, si Analele Univ.d in
Timişoara, Vol.XXXIII, Fasc.1-
1995, Seria Mat.-Inf., pag. 91…105
24 Petrişor Emilia SISTEME DINAMICE HAOTICE Seria Monografii matematice,
Tipografia Univ. de Vest din
Timişoara, 1992
25 Petrişor Emilia RECONNECTION SCENARIOS AND
THE THERES HOLD OF
RECONNECTION IN THE DYNAMICS
OF NONTWIST MAPS
Chaos, Solitons and Fractals, 14(
2002) ,117…127
27 Cioara Romeo FORME CLAS ICE PENTRU FUNCŢII
CIRCULARE EXCENTRICE
Proceedings of the Scientific
Communicat ions Meetings of
“Aurel Vlaicu” University, Third
Edition, Arad, 1996, pag. 61 ..65
28 Preda Horea REPREZENTAREA AS ISTATĂ A
TRAIECTORILOR ÎN PLANUL
FAZELOR A VIBRAŢIILOR
NELINIARE
Com. VI-a Conf.Naţ.Vibr. în C.M.
Timişoara, 1993
29 Filipescu Avram APLICAREA FUNCŢIILOR (ExPH )
EXCENTRICE PS EUDOHIPERBOLICE
ÎN TEHNICA
Com.VII-a Conf. Internat. De Ing.
Manag. Şi Tehn. TEHNO’95,
Timişoara, Vol. 9. Matematica
aplicată., pag. 181 … 185
30 Dragomir Lucian
(Canada)
UTILIZAREA FUNCŢIILOR
SUPERMATEMATICE ÎN CAD / CAM :
SM-CAD / CAM. Nota I-a:
REPREZENTARE ÎN 2D
Com.VII-a Conf. Internaţ.de Ing.
Manag. Şi Tehn. TEHNO’95,
Timişoara, Vol. 9. Matematică
aplicată., pag. 83 … 90
31 Şelariu Şerban UTILIZAREA FUNCŢIILOR
SUPERMATEMATICE ÎN CAD / CAM :
SM-CAD / CAM. Nota
I I –a: REPREZENTARE ÎN 3D
Com.VII-a Conf. Internaţ.de Ing.
Manag. Şi Tehn. TEHNO’95,
Timişoara, Vol. 9. Matematică
Aplicată.,
pag. 91 … 96
32 Staicu Florenţiu DISPOZITIVE UNIVERSALE de
PRELUCRARE A SUPRAFEŢELOR
COMPLEXE de TIPUL EXCENTRICELOR
ELIPTICE
Com. Ses. Anuale de Com.Şt.
Oradea ,1994
33 George LeMac THE ECCENTRIC TRIGONOMETRIC
FUNCTIONS: AN EXTENTION OF
CLASSICAL TRIGONOMETRIC
FUNCTIONS.
The University of Western Ontario,
London, Ontario, Canada Depertment
of Applied Mathematics May 18,
2001
34 Şelariu Mircea INTEGRALELE UNOR FUNCŢII Com. VII Conf.Internaţ.de
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Ajiduah Cristoph
Bozântan Emil (USA)
Filipescu Avram
SUPERMATEMATICE Ing.Manag. şi Tehn. TEHNO’95
Timişoara. 1995,Vol.IX:
Matem.Aplic. pag.73…82
35 Şelariu Mircea
Fritz Georg (G)
Meszaros A.(G)
ANALIZA CALITĂŢII MIŞ CĂRILOR
PROGRAMATE cu FUNCŢII
SUPERMATEMATICE
IDEM, Vol.7: Mecatronică,
Dispozit ive şi Rob.Ind.,
pag. 163…184
36 Şelariu Mircea
Szekely Barna
( Ungaria )
ALTALANOS SIKMECHANIZMUSOK
FORDULATSZAMAINAK ATVITELI
FUGGVENYEI MAGAS FOKU
MATEMATIKAVAL
Bul.Şt al Lucr. Prem.IV,
Universitatea din Budapesta, nov.
1992
37 Şelariu Mircea
Popovici Maria
A FELS OFOKU MATEMATIKA
ALKALMAZASAI
Bul.Şt al Lucr. Prem.IV,
Universitatea din Budapesta,
38 Smarandache Florentin
Şelariu Mircea Eugen
IMMEDIATE CALCULATION OF SOME
POISSON TYPE INTEGRALS US ING
SUPERMATHEMATICS CIRCULAR
EXCENTRIC FUNCTIONS
http://arxiv.org/abs/0706.4238
Archiv arXiv (United States)
viXra.org > Functions and
Analysis > viXra:1004.0053
39 Konig Mariana
Şelariu Mircea
PROGRAMAREA MIŞ CĂRII DE
CONTURARE A ROBOŢILOR
INDUSTRIALI cu AJUTORUL
FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE
CIRCULARE EXCENTRICE
MEROTEHNICA, Al V-lea Simp.
Naţ.de Rob.Ind .cu Part .Internaţ.
Bucuresti, 1985
pag.419…425
40 Konig Mariana
Şelariu Mircea
PROGRAMAREA MIŞCĂRII de
CONTURARE ale R I cu AJUTORUL
FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE
CIRCULARE EXCENTRICE,
Merotehnica, V-lea Simp. Naţ.de
RI cu participare internaţională,
Buc.,1985, pag. 419 … 425.
41 Konig Mariana
Şelariu Mircea
THE S TUDY OF THE UNIVERS AL
PLUNGER IN CONSOLE US ING THE
ECCENTRIC CIRCULAR FUNCTIONS
Com. V-a Conf. PUPR, Timişoara,
1986, pag.37…42
42 Staicu Florenţiu
Şelariu Mircea
CICLOIDELE EXPRIMATE CU
AJUTORUL FUNCŢIEI
SUPERMATEMATICE rex
Com. VII Conf. Internaţională de
Ing.Manag. şi Tehn, Timişoara
“TEHNO’95”,
pag.195-204
43 Gheorghiu Em. Octav
Şelariu Mircea
Bozantan Emil
FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE
DE S UMA DE ARCE
Ses.de com.st.stud.,Secţia
Matematică,Timişoara, Premiul II
la Secţ ia matemat ică pe 1983
44 Gheorghiu Emilian Octav
Selariu Mircea
Cojerean Ovidiu
FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE.
DEFINIŢII, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII
TEHNICE.
Ses. De com.şt.stud. Secţia
Matematică, premiul II la Secţia
Matematică pe 1985.
45 Şelariu Mircea Eugen CINETOS TATICĂ GEOMETRICĂ
(METODA S EPARĂRII MOMENTELOR)
Com. Primului Simpozion de
Roboţi Industriali, Buc. 1981, pag.
378…384
46
Şelariu Mircea Eugen
Mădăraş Lucian
ANALIZA AUTOFRÂNĂRII
MECANIS MELOR DE PREHENS IUNE
PRIN METODA S EPARARII
MOMENTELOR
Com.I Simp. Naţ.de
Rob.Ind.,Buc.,1981
47 Savii Gh.
Şelariu Mircea
Vucu I.,Pop I.
Demian Ioan
STUDIUL RIGIDITĂŢII ANSAMBLULUI
CĂRUCIOR AL STRUNGULUI SN-400,
Bul.Şt.şi Tehn.al I.P.Timişoara,
Tom.11 (25) Fasc.2, 1966, pag.
731…740
48 Savii Gh.
Pop Ion
Şelariu Mircea
CONTRIBUŢII la DETERMINAREA
RIGIDITĂŢII S TRUNGURILOR
NORMALE, CU REFERIRE LA
STRUNGUL S N-400
Bul. Şt. Şi Tehn. A l IPT, 1971 Tom
16(30), Fasc.1,
Seria Mec. Pag.129…143
49 Savii Gh.
Pop Ion
Şelariu Mircea
INFLUENŢA RIGIDITĂŢII AS UPRA
PRECIZIEI FORMEI GEOMETRICE la
PRELUCRAREA pe S TRUNG
C.S.L.C.P. al I.P. Timisoara, 1970,
pag. 76 … 77
Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014
Micşa Ion
50 Şelariu Mircea SUPERMATEMATICA.
FUNDAMENTE
Editura « POLITEHNICA»,
Timişoara, 2007
51 Şelariu Mircea DE LA REZOLVAREA
TRIUNGHIURILOR LA FUNCŢII
SUPERMATEMATICE
WWW.CARTIAZ.RO,
Pag.1
52 Şelariu Mircea DETERMINAREA ORICȂT DE EXACTĂ
A RELAŢIEI DE CALCUL A
INTEGRALEI ELIPTICE COMPLETE
DE SPEŢA I K(k)
WWW.CARTIAZ.RO, Pag.1
52 Şelariu Mircea INTEGRALE Ş I FUNCŢII ELIPTICE
EXCENTRICE
WWW.CARTIAZ.RO, Pag.1
53 Şelariu Mircea LOBELE-CURBE MATEMATICE NOI WWW.CARTIAZ.RO, Pag.1
54 Şelariu Mircea MIŞ CAREA CIRCULARĂ
EXCENTRICĂ DE EXCENTRU PUNCT
FIX
WWW.CARTIAZ.RO, Pag.1
55 Şelariu Mircea MIŞ CAREA CIRCULARĂ
EXCENTRICĂ DE EXCENTRU PUNCT
MOBIL
WWW.CARTIAZ.RO, Pag.2
56 Şelariu Mircea O METODA NOUĂ DE INTEGRARE:
INTEGRAREA PRIN DIVIZAREA
DIFERENŢIALEI
WWW.CARTIAZ.RO, Pag.2
57 Şelariu Mircea OBIECTE GEOMETRICE
SUPERMATEMATICE
WWW.CARTIAZ.RO, Pag.2
58 Şelariu Mircea SISTEME VIBRANTE CVADRILOBE WWW.CARTIAZ.RO, Pag.2
59 Şelariu Mircea NIMIC DESPRE S UPER-MATEMATICA.
TOTUL DESPRE PROSTIE
Revista AGERO Stuttgart
60 Şelariu Mircea Eugen SUPERMATEMATICA.FUNDAMENTE,
EDIŢIA A 2-A VOL. I
Editura Politehnica Timişoara,
2012
61 Şelariu Mircea Eugen SUPERMATEMATICA.FUNDAMENTE,
EDIŢIA A 2-A VOL. II
Editura Politehnica Timişoara,
2012
Timişoara, 20 decembrie 2013 www.supermatematicaonline.blogspot.ro;
www.supermathematica.com; www.supermathematica.org;
www.supermatematica.ro; www.eng.upt.ro/~mselariu;
www.cartiaz.ro.