ministerul mediului, apelor Şi pĂdurilor · pentru alte lucrări bazate pe calcule biometrice...
TRANSCRIPT
MINISTERUL MEDIULUI APELOR ŞI PĂDURILOR
ORDIN
Nr __________________2015
privind aprobarea metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat
valorificării
Avacircnd icircn vedere Referatul de aprobare nr _____________ al Direcţiei Politici Strategii şi Proiecte icircn
Silvicultură
Icircn temeiul prevederilor art 122 alin (1) din Legea nr 462008 - Codul silvic cu modificările şi completările
ulterioare precum şi ale art 13 alin (4) din Hotăracircrea Guvernului nr 382015 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor
ministrul mediului apelor şi pădurilor emite următorul
ORDIN
Art 1-(1) Pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării se aprobă utilizarea următoarelor
metode dendrometrice
a) metoda tabelelor de cubaj prevăzută icircn Anexa nr 1
b) metoda seriilor de icircnălţimi relative prevăzută icircn Anexa nr 2
c) metoda seriilor de volume relative prevăzută icircn Anexa nr 3
d) metoda cu arbori de probă prevăzută icircn Anexa nr 4
e) metoda ecuaţiei de regresie a volumelor prevăzută icircn Anexa nr 5
f) metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative prevăzută icircn Anexa nr 6
g) metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative prevăzute icircn Anexa nr 7
h) metode de evaluarea volumului de lemn după recoltare prevăzută icircn Anexa nr 8
i) metode de evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi
zăpadă prevăzute icircn Anexa nr 9
j) metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport cu diametrul măsurat
la cioată prevăzute icircn Anexa nr 10
k) metoda cu suprafeţe de probă prevăzută icircn Anexa nr 11
Art 2 ndash (1) Alegerea metodei dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării
se face icircn funcţie de gradul de preferinţă al acesteia icircn condiţiile la Anexa nr 12
(2) Pentru speciile cu o pondere redusă icircn volumul de recoltat pentru acelaşi arboret se pot alege
metode mai puţin precise care necesită un volum redus de lucrări de teren preferacircndu-se metoda ecuaţiei de
regresie a volumelor pentru speciile cu pondere ridicată icircn volumul de recoltat şi metoda ecuaţiei de regresie
a volumelor relative pentru celelalte specii
(3) Pentru evaluarea volumului la arborii individuali sau loturi de arbori de valoare excepţională ndash
lemn de rezonanţă lemn pentru furnirendashse justifică folosirea unor metode precise chiar dacă sunt mai
costisitoare cum este metoda arborilor de probă nedoboracircţi
Art 3 ndash (1) Pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării prin metodele prevăzute la art 1
alin(1) pentru elaborarea amenajamentelor silvice realizarea inventarului forestier naţional precum şi
pentru alte lucrări bazate pe calcule biometrice desfăşurate icircn practica silvică se utilizează informaţiile din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo - Giurgiu V Decei I Drăghiciu D Editura Ceres 2004 şi
lucrarea bdquoModele matematico-auxologice şi tabele de producţie pentru arboreterdquo -Giurgiu V Drăghiciu
D Editura Ceres 2004 - elaborate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti
(2) Aplicaţia informatică bazată pe metodele dendrometrice prevăzute la art 1 alin(1) lit e)-g) şi cea
aferentă elaborării amenajamentelor silvice se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură icircn baza avizului Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură care
funcţionează icircn cadrul acesteia
(3) Elaborarea aplicaţiei informatice prevăzută la alin (2) se realizează şi se testează icircn termen de
maxim un an de la data publicării prezentului ordin icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
(4) Avizarea aplicaţiilor informatice prevăzute la alin(2) icircn Comisia tehnică de avizare pentru
silvicultură se poate face numai după transmiterea către direcţia care coordonează activitatea de control a
regimului silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a codului-sursă aceasta
are obligaţia securizării codului-sursă icircn condiţiile legii
Art 4 - (1) Pacircnă la aprobarea aplicaţiei informatice bazate pe metodele dendrometrice se poate
utiliza metoda seriilor de volume prevăzută icircn Anexa nr 13
(2) Aplicaţiile informatice existente bazate pe metodele prevăzute la alin (1) şi la art 1 alin (1) lit
(g) se pot utiliza pacircnă la aprobarea aplicaţiilor informatice prevăzute la art 3 alin (2)
Art 5 ndash Anexele nr 1-13 fac parte integrantă din prezentul ordin
Art 6 - Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
MINISTRU
Graţiela Leocadia GAVRILESCU
Anexa nr 12
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Alegerea metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării
Nr
crt Metoda dendrometrică
Situaţii icircn care se aplică metoda şi gradul de preferinţă al acesteia
Tăieri
rase şi icircn
cracircng icircn
arborete
echiene
pure
Tăieri rase şi icircn
cracircng icircn
arborete echiene
amestecate şi icircn
arborete relativ
echiene pure sau
amestecate
Tăieri selective şi
repetate1
Tăieri de icircngrijire
şi conducere a
arboretelor
(rărituri şi tăieri
de igienă ) Tăieri
de produse
accidentale
Tăieri de
icircngrijire
(curăţiri)
Tăieri icircn
cracircng-
scaun
Arbori doboracircţi
şisau rupţi de
vacircnt şsau de
zăpadă
Arborete situate
icircn condiţii
staţionale
extreme
Arbori cu
lemn de
valoare
excepţională
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Metoda tabelelor de cubaj 1 1 1 2 2
2 Metoda ecuaţiei de regresie a
volumelor
1 1 1 2 2
3 Metoda seriilor de icircnălţimi
relative )
2 2 (2-3)
4 Metoda ecuaţiei de regresie a
icircnălţimilor relative )
2 2 (2-3)
5 Metoda seriilor de volume
relative
3 2 (2-3)
6 Metoda ecuaţiei de regresie a
volumelor relative
3 2 (2-3)
7 Metoda cu arbori de probă
doboracircţi
1
8 Metoda cu arbori de probă
nedoboracircţi
1 1
9 Metoda cu suprafeţe de probă 1
10 Metode specifice 1 Notă
Tăieri selective şi repetate1 ndash sunt incluse tăierile corespunzătoare aplicării tratamentelor codru grădinărit codru cvasigrădinărit tăierilor (regenerărilor) progresive tăierilor
succesive cracircng tăieri speciale de conservare
Gradele de preferinţă 1 - gradul unu de preferinţă (asigură precizia cea mai mare) 2 - gradul doi de preferinţă 3 - gradul trei de preferinţă
) La arborete de molid brad fag gorun stejar stejar brumăriu stejar pufos cer gacircrniţă salcacircm carpen plopi euramericani sălcii pentru alte specii se admit asimilări
) Numai pentru specii slab reprezentate (sub 10 din numărul total de arbori de recoltat)
Anexa nr 1
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda tabelelor de cubaj
Art 1 Metoda tabelelor de cubaj se aplică pentru fiecare arboret icircn parte iar icircn cadrul acestuia pe
specii şi etaje
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
d) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii inventariaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn baza datelor măsurate icircn teren se procedează la realizarea curbei icircnălţimilor cunoscută şi sub
denumirea de bdquocurba icircnălţimilor compensaterdquo
(3) Curba icircnălţimilor compensate trebuie să reprezinte o linie continuă neşerpuindă cu o icircnclinare din
ce icircn ce mai mică spre categoriile de diametre mari fără a icircnregistra scăderi
(4) Icircnălţimile compensate se citesc pe grafic Pentru a uşura interpolările ulterioare se admit rotunjiri
la 05 m
(5) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilor (este mai
mic de 25 de arbori) se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
Art 5 - (1) Volumele unitare se citesc din tabelele de cubaj elaborate pe specii din lucrarea ldquoMetode
şi tabele dendrometrice ndash 7 ndash Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumul unitar se obţine la intersecţia coloanei diametrului cu orizontala icircnălţimii Pentru icircnălţimi
icircnregistrate cu zecimale se admite interpolarea liniară
(3) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(4) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Pentru diametrele şi icircnălţimile mai mari sau mai mici decacirct cele indicate icircn tabelele de cubaj sunt
posibile extrapolări prin intermediul ecuaţiei de regresie a volumelor cu precizarea că rezultatele pot fi
afectate de erori mai mari decacirct cele normale
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 1
Tabelul nr1
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 2
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 2
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad fag
gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 2
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de icircnălţimi relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda seriilor de icircnălţimi relative se deosebeşte faţă de metoda tabelelor de cubaj doar prin
aceea că icircn locul curbei icircnălţimilor compensate foloseşte seriile de icircnălţimi relative diferenţiate pe specii şi
diametre medii dg din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo Metoda seriilor de icircnălţimi relative se aplică
diferenţiat icircn funcţie de structura arboretelor (echiene şi relativ echiene respectiv pluriene)
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la numere icircntregi - dg - pentru care
există serii de icircnălţimi relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echiene rdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg - se calculează conform formulei
k
hh gg
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(2) Aplicaţia informatică bazată pe metodele dendrometrice prevăzute la art 1 alin(1) lit e)-g) şi cea
aferentă elaborării amenajamentelor silvice se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură icircn baza avizului Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură care
funcţionează icircn cadrul acesteia
(3) Elaborarea aplicaţiei informatice prevăzută la alin (2) se realizează şi se testează icircn termen de
maxim un an de la data publicării prezentului ordin icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
(4) Avizarea aplicaţiilor informatice prevăzute la alin(2) icircn Comisia tehnică de avizare pentru
silvicultură se poate face numai după transmiterea către direcţia care coordonează activitatea de control a
regimului silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a codului-sursă aceasta
are obligaţia securizării codului-sursă icircn condiţiile legii
Art 4 - (1) Pacircnă la aprobarea aplicaţiei informatice bazate pe metodele dendrometrice se poate
utiliza metoda seriilor de volume prevăzută icircn Anexa nr 13
(2) Aplicaţiile informatice existente bazate pe metodele prevăzute la alin (1) şi la art 1 alin (1) lit
(g) se pot utiliza pacircnă la aprobarea aplicaţiilor informatice prevăzute la art 3 alin (2)
Art 5 ndash Anexele nr 1-13 fac parte integrantă din prezentul ordin
Art 6 - Prezentul ordin se publică icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I
MINISTRU
Graţiela Leocadia GAVRILESCU
Anexa nr 12
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Alegerea metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării
Nr
crt Metoda dendrometrică
Situaţii icircn care se aplică metoda şi gradul de preferinţă al acesteia
Tăieri
rase şi icircn
cracircng icircn
arborete
echiene
pure
Tăieri rase şi icircn
cracircng icircn
arborete echiene
amestecate şi icircn
arborete relativ
echiene pure sau
amestecate
Tăieri selective şi
repetate1
Tăieri de icircngrijire
şi conducere a
arboretelor
(rărituri şi tăieri
de igienă ) Tăieri
de produse
accidentale
Tăieri de
icircngrijire
(curăţiri)
Tăieri icircn
cracircng-
scaun
Arbori doboracircţi
şisau rupţi de
vacircnt şsau de
zăpadă
Arborete situate
icircn condiţii
staţionale
extreme
Arbori cu
lemn de
valoare
excepţională
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Metoda tabelelor de cubaj 1 1 1 2 2
2 Metoda ecuaţiei de regresie a
volumelor
1 1 1 2 2
3 Metoda seriilor de icircnălţimi
relative )
2 2 (2-3)
4 Metoda ecuaţiei de regresie a
icircnălţimilor relative )
2 2 (2-3)
5 Metoda seriilor de volume
relative
3 2 (2-3)
6 Metoda ecuaţiei de regresie a
volumelor relative
3 2 (2-3)
7 Metoda cu arbori de probă
doboracircţi
1
8 Metoda cu arbori de probă
nedoboracircţi
1 1
9 Metoda cu suprafeţe de probă 1
10 Metode specifice 1 Notă
Tăieri selective şi repetate1 ndash sunt incluse tăierile corespunzătoare aplicării tratamentelor codru grădinărit codru cvasigrădinărit tăierilor (regenerărilor) progresive tăierilor
succesive cracircng tăieri speciale de conservare
Gradele de preferinţă 1 - gradul unu de preferinţă (asigură precizia cea mai mare) 2 - gradul doi de preferinţă 3 - gradul trei de preferinţă
) La arborete de molid brad fag gorun stejar stejar brumăriu stejar pufos cer gacircrniţă salcacircm carpen plopi euramericani sălcii pentru alte specii se admit asimilări
) Numai pentru specii slab reprezentate (sub 10 din numărul total de arbori de recoltat)
Anexa nr 1
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda tabelelor de cubaj
Art 1 Metoda tabelelor de cubaj se aplică pentru fiecare arboret icircn parte iar icircn cadrul acestuia pe
specii şi etaje
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
d) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii inventariaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn baza datelor măsurate icircn teren se procedează la realizarea curbei icircnălţimilor cunoscută şi sub
denumirea de bdquocurba icircnălţimilor compensaterdquo
(3) Curba icircnălţimilor compensate trebuie să reprezinte o linie continuă neşerpuindă cu o icircnclinare din
ce icircn ce mai mică spre categoriile de diametre mari fără a icircnregistra scăderi
(4) Icircnălţimile compensate se citesc pe grafic Pentru a uşura interpolările ulterioare se admit rotunjiri
la 05 m
(5) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilor (este mai
mic de 25 de arbori) se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
Art 5 - (1) Volumele unitare se citesc din tabelele de cubaj elaborate pe specii din lucrarea ldquoMetode
şi tabele dendrometrice ndash 7 ndash Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumul unitar se obţine la intersecţia coloanei diametrului cu orizontala icircnălţimii Pentru icircnălţimi
icircnregistrate cu zecimale se admite interpolarea liniară
(3) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(4) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Pentru diametrele şi icircnălţimile mai mari sau mai mici decacirct cele indicate icircn tabelele de cubaj sunt
posibile extrapolări prin intermediul ecuaţiei de regresie a volumelor cu precizarea că rezultatele pot fi
afectate de erori mai mari decacirct cele normale
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 1
Tabelul nr1
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 2
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 2
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad fag
gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 2
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de icircnălţimi relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda seriilor de icircnălţimi relative se deosebeşte faţă de metoda tabelelor de cubaj doar prin
aceea că icircn locul curbei icircnălţimilor compensate foloseşte seriile de icircnălţimi relative diferenţiate pe specii şi
diametre medii dg din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo Metoda seriilor de icircnălţimi relative se aplică
diferenţiat icircn funcţie de structura arboretelor (echiene şi relativ echiene respectiv pluriene)
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la numere icircntregi - dg - pentru care
există serii de icircnălţimi relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echiene rdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg - se calculează conform formulei
k
hh gg
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 12
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Alegerea metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificării
Nr
crt Metoda dendrometrică
Situaţii icircn care se aplică metoda şi gradul de preferinţă al acesteia
Tăieri
rase şi icircn
cracircng icircn
arborete
echiene
pure
Tăieri rase şi icircn
cracircng icircn
arborete echiene
amestecate şi icircn
arborete relativ
echiene pure sau
amestecate
Tăieri selective şi
repetate1
Tăieri de icircngrijire
şi conducere a
arboretelor
(rărituri şi tăieri
de igienă ) Tăieri
de produse
accidentale
Tăieri de
icircngrijire
(curăţiri)
Tăieri icircn
cracircng-
scaun
Arbori doboracircţi
şisau rupţi de
vacircnt şsau de
zăpadă
Arborete situate
icircn condiţii
staţionale
extreme
Arbori cu
lemn de
valoare
excepţională
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Metoda tabelelor de cubaj 1 1 1 2 2
2 Metoda ecuaţiei de regresie a
volumelor
1 1 1 2 2
3 Metoda seriilor de icircnălţimi
relative )
2 2 (2-3)
4 Metoda ecuaţiei de regresie a
icircnălţimilor relative )
2 2 (2-3)
5 Metoda seriilor de volume
relative
3 2 (2-3)
6 Metoda ecuaţiei de regresie a
volumelor relative
3 2 (2-3)
7 Metoda cu arbori de probă
doboracircţi
1
8 Metoda cu arbori de probă
nedoboracircţi
1 1
9 Metoda cu suprafeţe de probă 1
10 Metode specifice 1 Notă
Tăieri selective şi repetate1 ndash sunt incluse tăierile corespunzătoare aplicării tratamentelor codru grădinărit codru cvasigrădinărit tăierilor (regenerărilor) progresive tăierilor
succesive cracircng tăieri speciale de conservare
Gradele de preferinţă 1 - gradul unu de preferinţă (asigură precizia cea mai mare) 2 - gradul doi de preferinţă 3 - gradul trei de preferinţă
) La arborete de molid brad fag gorun stejar stejar brumăriu stejar pufos cer gacircrniţă salcacircm carpen plopi euramericani sălcii pentru alte specii se admit asimilări
) Numai pentru specii slab reprezentate (sub 10 din numărul total de arbori de recoltat)
Anexa nr 1
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda tabelelor de cubaj
Art 1 Metoda tabelelor de cubaj se aplică pentru fiecare arboret icircn parte iar icircn cadrul acestuia pe
specii şi etaje
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
d) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii inventariaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn baza datelor măsurate icircn teren se procedează la realizarea curbei icircnălţimilor cunoscută şi sub
denumirea de bdquocurba icircnălţimilor compensaterdquo
(3) Curba icircnălţimilor compensate trebuie să reprezinte o linie continuă neşerpuindă cu o icircnclinare din
ce icircn ce mai mică spre categoriile de diametre mari fără a icircnregistra scăderi
(4) Icircnălţimile compensate se citesc pe grafic Pentru a uşura interpolările ulterioare se admit rotunjiri
la 05 m
(5) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilor (este mai
mic de 25 de arbori) se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
Art 5 - (1) Volumele unitare se citesc din tabelele de cubaj elaborate pe specii din lucrarea ldquoMetode
şi tabele dendrometrice ndash 7 ndash Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumul unitar se obţine la intersecţia coloanei diametrului cu orizontala icircnălţimii Pentru icircnălţimi
icircnregistrate cu zecimale se admite interpolarea liniară
(3) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(4) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Pentru diametrele şi icircnălţimile mai mari sau mai mici decacirct cele indicate icircn tabelele de cubaj sunt
posibile extrapolări prin intermediul ecuaţiei de regresie a volumelor cu precizarea că rezultatele pot fi
afectate de erori mai mari decacirct cele normale
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 1
Tabelul nr1
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 2
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 2
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad fag
gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 2
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de icircnălţimi relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda seriilor de icircnălţimi relative se deosebeşte faţă de metoda tabelelor de cubaj doar prin
aceea că icircn locul curbei icircnălţimilor compensate foloseşte seriile de icircnălţimi relative diferenţiate pe specii şi
diametre medii dg din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo Metoda seriilor de icircnălţimi relative se aplică
diferenţiat icircn funcţie de structura arboretelor (echiene şi relativ echiene respectiv pluriene)
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la numere icircntregi - dg - pentru care
există serii de icircnălţimi relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echiene rdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg - se calculează conform formulei
k
hh gg
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 1
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda tabelelor de cubaj
Art 1 Metoda tabelelor de cubaj se aplică pentru fiecare arboret icircn parte iar icircn cadrul acestuia pe
specii şi etaje
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
d) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii inventariaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn baza datelor măsurate icircn teren se procedează la realizarea curbei icircnălţimilor cunoscută şi sub
denumirea de bdquocurba icircnălţimilor compensaterdquo
(3) Curba icircnălţimilor compensate trebuie să reprezinte o linie continuă neşerpuindă cu o icircnclinare din
ce icircn ce mai mică spre categoriile de diametre mari fără a icircnregistra scăderi
(4) Icircnălţimile compensate se citesc pe grafic Pentru a uşura interpolările ulterioare se admit rotunjiri
la 05 m
(5) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilor (este mai
mic de 25 de arbori) se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
Art 5 - (1) Volumele unitare se citesc din tabelele de cubaj elaborate pe specii din lucrarea ldquoMetode
şi tabele dendrometrice ndash 7 ndash Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumul unitar se obţine la intersecţia coloanei diametrului cu orizontala icircnălţimii Pentru icircnălţimi
icircnregistrate cu zecimale se admite interpolarea liniară
(3) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(4) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Pentru diametrele şi icircnălţimile mai mari sau mai mici decacirct cele indicate icircn tabelele de cubaj sunt
posibile extrapolări prin intermediul ecuaţiei de regresie a volumelor cu precizarea că rezultatele pot fi
afectate de erori mai mari decacirct cele normale
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 1
Tabelul nr1
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 2
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 2
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad fag
gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 2
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de icircnălţimi relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda seriilor de icircnălţimi relative se deosebeşte faţă de metoda tabelelor de cubaj doar prin
aceea că icircn locul curbei icircnălţimilor compensate foloseşte seriile de icircnălţimi relative diferenţiate pe specii şi
diametre medii dg din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo Metoda seriilor de icircnălţimi relative se aplică
diferenţiat icircn funcţie de structura arboretelor (echiene şi relativ echiene respectiv pluriene)
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la numere icircntregi - dg - pentru care
există serii de icircnălţimi relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echiene rdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg - se calculează conform formulei
k
hh gg
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 2
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 2
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad fag
gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 2
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de icircnălţimi relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda seriilor de icircnălţimi relative se deosebeşte faţă de metoda tabelelor de cubaj doar prin
aceea că icircn locul curbei icircnălţimilor compensate foloseşte seriile de icircnălţimi relative diferenţiate pe specii şi
diametre medii dg din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo Metoda seriilor de icircnălţimi relative se aplică
diferenţiat icircn funcţie de structura arboretelor (echiene şi relativ echiene respectiv pluriene)
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la numere icircntregi - dg - pentru care
există serii de icircnălţimi relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echiene rdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg - se calculează conform formulei
k
hh gg
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad fag
gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 2
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de icircnălţimi relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda seriilor de icircnălţimi relative se deosebeşte faţă de metoda tabelelor de cubaj doar prin
aceea că icircn locul curbei icircnălţimilor compensate foloseşte seriile de icircnălţimi relative diferenţiate pe specii şi
diametre medii dg din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo Metoda seriilor de icircnălţimi relative se aplică
diferenţiat icircn funcţie de structura arboretelor (echiene şi relativ echiene respectiv pluriene)
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la numere icircntregi - dg - pentru care
există serii de icircnălţimi relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echiene rdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg - se calculează conform formulei
k
hh gg
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 2
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de icircnălţimi relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda seriilor de icircnălţimi relative se deosebeşte faţă de metoda tabelelor de cubaj doar prin
aceea că icircn locul curbei icircnălţimilor compensate foloseşte seriile de icircnălţimi relative diferenţiate pe specii şi
diametre medii dg din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo Metoda seriilor de icircnălţimi relative se aplică
diferenţiat icircn funcţie de structura arboretelor (echiene şi relativ echiene respectiv pluriene)
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la numere icircntregi - dg - pentru care
există serii de icircnălţimi relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echiene rdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg - se calculează conform formulei
k
hh gg
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii medii corectate - hg
h=hrmiddot hg
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi
diametrul mediu dg rotunjit din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquobdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 111 ndash Serii de icircnăţimi relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
Art 6 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice 7 ndashTabele de cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 1
Art 8 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda seriilor de icircnălţimi se aplică pe
elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) La speciile pentru care nu s-au elaborat tabele de serii de icircnălţimi relative acestea lipsind din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo se admit asimilări după temperamentul speciilor
(3) Metoda seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică măsură
celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(4) Metoda seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al arborilor
extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
Art 9 Metoda seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori (Ngt100)
asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de acoperire de plusmn 68
şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene Art 10 Aplicarea metodei seriilor de icircnălţimi relative se realizează prin parcurgerea următoarele
etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de icircnălţimi relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 11 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 12 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(3) Icircnălţimea medie astfel calculată - hgM - se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul
indicator de 50 cm (d50) folosind factorul de corecţie k luat din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice -
1132 - Factori de corecţie krdquo icircn funcţie de gMd
(4) Icircnălţimea indicatoare rezultă după aplicarea formulei
h hk
gM50
1
(5) Icircnălţimile icircn valori absolute pe categorii de diametre ndash h - se obţin prin icircnmulţirea valorilor
icircnălţimilor relative ndash hr - cu valoarea icircnălţimii indicatoarea ndash h50
h=hrmiddot h50
(6) Icircnălţimile relative pe categorii de diametre se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea
indicatoare h50 din tabele de serii de icircnălţimii relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash1131 ndash
Serii de icircnălţimi icircn valori relative pentru arboretele plurienerdquo
(7) Pentru icircnălţimi gMh divizibile cu 05 m sau foarte apropiate de acestea icircnălţimile icircn valori absolute
se pot prelua direct din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 1133 Serii de icircnălţimi icircn valori absolute
pentru arboretele plurienerdquo
Art 14 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se stabilesc după tabelele de cubaj din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele ce cubaj pe speciirdquo Pentru simplificare se admite rotunjirea
icircnălţimilor la jumătăţi de metru
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 16 (1) Metoda asigură rezultate corespunzătoare pentru arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM
cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68
(2) Metoda nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibrată Icircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda tabelelor de cubaj pe specii şi etaje
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 3
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene
Art 1 Metoda seriilor de volume relative se deosebeşte faţă de metoda seriilor de icircnălţimi relative
prin aceea că foloseşte seriile de volume relative diferenţiate pe specii şi diametre medii dg - bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea seriilor de volume relative
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
(3) Diametrul mediu al suprafeţei de bază dg calculat se rotunjeşte la cel mai apropiat număr divizibil
prin 02 - dg - pentru care există serii de volume relative icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg rotunjit cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie gh se corectează pentru a fi pusă de acord cu diametrul mediu dg rotunjit Icircn acest
scop se calculează raportul z
g
g
d
dz
icircn funcţie de care se stabileşte factorul de corecţie k din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 112 ndash
Serii de icircnăţimi relative pentru zona centrală a amplitudimii de variaţie a diametrelor icircn arboretele echiene şi
relativ echienerdquo
(4) Icircnălţimea medie corectată - hg ndash pentru diametrul mediu dg se calculează conform formulei
k
hh gg
1
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Art 6 (1) Volumul arborelui mediu (vg) se calculează icircn funcţie de diametrul mediu dg rotunjit şi
icircnălţimea medie hg corectată prin dublă interpolare după diametru şi icircnălţime după tabelele de cubaj din
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash7- Tabele de cubaj pe speciirdquo
(2) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin prin icircnmulţirea valorilor volumelor relative
(vr) cu valoarea volumului arborelui mediu (vg)
(3) Volumele relative pe categorii de diametre (vr) se citesc icircn funcţie de categoria de diametre şi diametrul
mediu dg rotunjit din tabele de serii de volume relative din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice rdquo ndash 121
Serii de volume relative pentru arboretele echiene şi relativ echiene rdquo
(4) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(5) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 8 (1) Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda seriilor de volume relative este de
5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire statistică de 95
aproape identică cu eroarea standard specifică metodei seriilor de icircnălţimi
(2) Metoda seriilor de volume relative permite o reducere substanţială a erorii dacă volumul arborelui
mediu se determină icircn baza unui număr suficient de mare de arbori de probă - 8-10 - avacircnd diametre şi
icircnălţimi cacirct mai apropiate respectiv de dg şi hg care să fie cubaţi
a) după doboracircre prin procedeul Huber
b) fără doboracircre folosind aparate performante pentru măsurarea diametrelor de-a lungul fusului
B Cazul arboretelor pluriene
Art 9 Aplicarea metodei seriilor de volume relative se realizează prin parcurgerea următoarelor
etape
f) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) stabilirea seriilor de volume relative
i) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 10 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor clasice
Art 11 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 12 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Se stabileşte apoi icircnălţimea indicatoare h50 corespunzătoare arborilor din categoria de diametre de
50 cm ndash d50 prin aplicarea relaţiei
k
hh gM
150
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
unde k este factorul de corecţie care se stabileşte icircn funcţie de gMd potrivit lucrării bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 1132- Factori de corecţie krdquo
Art 13 (1) Volumele unitare pe categorii de diametre se citesc din tabelele de serii de volume pentru
arborete pluriene icircn funcţie de categoria de diametre şi icircnălţimea indicatoare h50 din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash122 ndashSerii de volume pentru arboretele plurienerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 14 -Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash13
din anexa 1
Art 15 ndash (1) Metoda seriilor de volume relative asigură rezultate cu abateri de 5-6 cu acoperire
statistică de 68 doar pentru arboretele pluriene cu structură echilibrată
(2) Metoda nu se recomandă pentru evaluarea volumului de lemn din arboretele de codru grădinărit şi
arborete pluriene cu structură neechilibrată
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 4
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu arbori de probă
A Metoda cu arbori de probă doboracircţi
Art 1 ndash (1) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se aplică la evaluarea volumului de
lemn al arboretelor degradate sau al celor instalate icircn condiţii staţionale extreme pentru care forma fusului la
arbori şi calitatea acestora se abat mult de la stările normale
(2) Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi se poate aplica ori de cacircte ori se urmăreşte
realizarea unei precizii superioare
Art 2 Metoda de cubaj bazată pe arbori de probă doboracircţi presupune parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor
b) clasificarea calitativă a arborilor
c) formarea a 4-5 clase de diametre
d) calculul diametrelor medii ale suprafeţei de bază dg pentru fiecare clasă
e) stabilirea numărului de arbori de probă
f) cubarea şi sortarea arborilor de probă
g) calculul volumului total şi pe sortimente al arboretului
Art 3ndash(1) După inventarierea şi clasificarea calitativă a arborilor şi gruparea datelor pe categorii de
diametre şi specii se formează clasele de diametre avacircnd intervalele prezentate icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Gruparea categoriilor de diametre icircn clase
Clasa de diametre
Categorii de diametre icircn funcţie de
rotunjirile de pe clupă
inventarierea din 4 icircn 4 cm inventarierea din 2 icircn 2 cm
I 8 ndash 12 6 - 12
II 16 ndash 24 14 - 24
III 28 ndash 40 26 - 40
IV 44 ndash 60 40
V ge 64 -
(2) Se calculează suprafaţa de bază totală corespunzătoare fiecărei clase de diametre icircn funcţie de care
se stabileşte diametrul mediu al suprafeţei de bază dg al clasei de diametre
(3) Funcţie de numărul de arbori existenţi icircn fiecare clasă de diametre se stabileşte numărul arborilor
de probă ce urmează să se doboare şi să se cubeze
(4) Numărul minim de arbori de probă pentru fiecare clasă de diametre va fi cel prevăzut icircn tabelul
nr2
Tabelul 2
Stabilirea numărului arborilor de probă
Numărul de arbori inventariaţi
pe clase de diametre
Număr minim de arbori de probă pentru
clasa respectivă
sub 100 5
101 - 200 6
201 - 400 7
401 - 600 8
601 - 800 9
peste 800 10
(5) Arborii de probă se aleg astfel ca ei să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului
icircnălţimii formei fusului şi calităţii acestuia
Art 4 ndash(1) După doboracircre arborii de probă se cubează după metoda compusă a secţiunii la mijloc şi
se sortează datele obţinute trecacircndu-se pentru fiecare arbore icircntr-o fişă a arborelui
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(2) Pentru o sortare dimensională arborele se măsoară din 2 icircn 2 m pe toată lungimea iar crăcile se
vor aduna şi se vor aşeza icircn figuri sau se vor fasona icircn lemn de foc - steri - iar volumul aparent al figurii se va
icircnmulţi cu factorul de cubaj - 062 pentru lemnul de foc şi 010 pentru crăci- icircn vederea stabilirii volumului icircn
m3
(3) Coaja lemnului de lucru se stabileşte icircnmulţind volumul lemnului de lucru al piesei cu procentul
de coajă din tabelă de sortare corespunzător diametrului piesei din lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice
ndash 131- Tabele de sortare dimensională pentru arborirdquo
(4) Volumul lemnului de lucru fără coajă rezultă din scăderea volumului cojii lemnului de lucru din
volumul cu coajă
(5) Lemnul de foc din crăci se fasonează icircn steri sau se aşează icircn figuri fie pentru fiecare arbore fie
pentru toţi arborii clasei de diametre respective apoi se măsoară figura şi se transformă sterii icircn metri cubi
(6) După sortarea primară se trece la sortarea dimensională ţinacircndu-se seama de piesele de lemn de
lucru şi de dimensiunile măsurate prin cumularea volumului secţiunilor respective pe dimensiuni Icircnsumacircnd
rezultatele obţinute pentru toţi arborii dintr-o clasă de diametre se obţin volumele claselor respective
Art 5 (1) Pentru determinarea volumului total se face raportul dintre suprafaţa de bază totală şi
suprafaţa de bază a arborilor de probă din fiecare clasă Cu acest raport se icircnmulţeşte volumul arborilor de
probă al fiecărei clase obţinacircndu-se volumul total aferent fiecărei clase de diametre
(2) Volumul total şi pe sortimente rezultă din icircnsumarea volumelor celor 5 clase de diametre
(3) Similar se poate determina şi volumului pe sortimente industriale
Art 6 Metoda cu arbori de probă doboracircţi asigură o precizie superioară erori de cel mult 3-4 la o
probabilitate de acoperire de 68 pentru volumul total şi o siguranţă mai mare la evaluarea volumului pe
sortimente
B Metoda cu arbori de probă nedoboracircţi
Art 7 ndash (1) Determinarea volumului la arborete folosind metode cu arbori de probă nedoboracircţi
presupune parcurgerea următoarele etape
a) se inventariază arborii şi se formează distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre de 2
cm
b) se măsoară icircnălţimile cu mare precizie la 25 - 35 de arbori proporţional repartizaţi pe categorii
diametre
c) la aceeaşi arbori se măsoară diametrul de bază ndashd- diametrul la o zecime din icircnălţime -d01- şi
diametrul la jumătatea icircnălţimii arborelui -d05
d) se determină indicele de formă natural k05 pentru fiecare arbore măsurat ca raport dintre d05 şi d01
e) se calculează coeficientul de formă natural f01=a0+a1k05+a2k205 pentru fiecare din arborii luaţi icircn
considerare icircn funcţie de care se determină volumul fusului potrivit formulei
502
25010
2
104
kakaahdv
icircn care coeficienţii de regresie a0 a1 şi a2 se stabilesc lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo- Tabelul 127
ndash valorile medii 50k şi 10f şi ecuaţiile de regresie privind legătura dintre coeficientul de formă natural f01 şi
indicele de formă natural k05
f) se stabileşte legătura corelativă dintre volumul fusului la arborii de probă nedoboracircţi (v) şi diametrul
de bază d pe cale analitică cu ajutorul unei ecuaţii de regresie adecvate (ex v = a0 + a1d + a2d2)
g) se determină volumele unitare (v icircn m3) pe categorii de diametre (d icircn cm) cu ajutorul ecuaţiei de
regresie
h) se calculează volumul total pe categorii de diametre (vmiddotn) şi pentru icircntregul arboret (vmiddotn)
Art 8 - (1) Eroarea medie pătratică reprezintă 3 la o probabilitate de acoperire de 68 icircn privinţa
volumului fusului iar pentru o probabilitate de acoperire de 95 erorile se icircncadrează icircn intervalul 6
(2) Precizia se va icircmbunătăţi dacă volmul arborilor de probă nedoboracircţi se va determina după formula
Huber (compusă) icircn baza diametrelor măsurate la diferite icircnălţimi de-a lungul fusului folosind instrumente
performante
(3) Metoda poate fi aplicată şi pentru determinarea volumului pentru unele sortimente industriale de
exemplu lemn pentru cherestea Icircn acest scop pentru arborii de probă se determină volumul respectivului
sortiment
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 5
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor reprezintă echivalentul analitic al metodei tabelelor de
cubaj
Art 2 (1) Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor pentru realizarea curbei icircnălţimilor
c) stabilirea ecuaţiei de regresie dintre icircnălţimi şi diametre
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
(2) Pentru preluarea datelor icircn vederea prelucrării automate sunt prevăzute două variante
a) varianta 1 care presupune formarea icircn prealabil a distribuţiilor numărului de arbori pe categorii de
diametre şi clase de calitate folosind datele icircnscrise icircn carnetul de teren
b) varianta 2 care nu mai necesită formarea cu anticipaţie a distribuţiilor numărului de arbori pe
categorii de diametre şi clase de calitate aceste informaţii sunt preluate direct fie din carnetul de teren fie
sunt preluate din instrumetele şi echipamentele de icircnregistrare icircn format digital a datelor de teren
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Icircnălţimea se măsoară la cel puţin 25 de arbori pentru arboretele echiene şi la cel puţin 30 de
arbori pentru cele pluriene respectacircnd următoarele reguli
a) trebuie aleşi numai arborii marcaţi uniform repartizaţi pe suprafaţa arboretului şi reprezentativi
pentru populaţia de arbori care face obiectul recoltării
b) să fie acoperită obligatoriu icircntreaga amplitudine de variaţie a diametrelor
c) numărul arborilor măsuraţi să fie repartizaţi pe categorii de diametre proporţional cu numărul de
arbori din aceste categorii
(2) Icircn cazul icircn care numărul de arbori inventariaţi nu permite realizarea curbei icircnălţimilorfiind mai
mic de 25 de arbori se procedează la măsurarea icircnălţimii la cel puţin 2 arbori pentru fiecare categorie de
diametre Ulterior se calculează valorile medii pe categorii de diametre
(3) Stabilirea ecuaţiei de regresie dintre diametrul de bază - d ndash şi icircnălţime - h - se realizează cu luarea
icircn considerare a următoarelor ecuaţii
a) h=a0+a1d+a2d2 sau h= a0+a1d+a2logd
b) log h = a0+a1log d+ a2log2d
c) h = 13 + d
a a d a d
2
0 1 2
2
d) ln 2
10
adaah
(4) Folosind datele de teren - d=x h=y pentru fiecare din aceste ecuaţii de regresie se stabilesc
coeficienţii de regresie prin metode ale statisticii matematice după ce icircn prealabil la nevoie se introduc
variabile ajutătoare adecvate pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit c) prin introducerea transformării y =
d
h
2
1 3 se obţine ecuaţia y=a0+a1d+ a2d
2
Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) se va adopta metodologia prevăzută icircn lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice rdquo
(5) Se determină abaterea icircnălţimilor măsurate h faţă de valoarea icircnălţimilor calculate h pentru
fiecare ecuaţie de regresie folosind relaţia
sh h
Nh
2
3
icircn care
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
sh reprezintă abaterea medie pătratică a icircnălţimilor măsurate faţă de cele calculate cu ajutorul ecuaţiiei
de regresie
N - numărul de arbori luaţi icircn considerare la stabilirea coeficienţilor de regresie
(6) Se alege ecuaţia de regresie care reprezintă cea mai mică valoare pentru sh icircn următoarele
condiţii
a) să nu se producă o descreştere a icircnălţimilor h pe măsură ce creşte d
b) icircnălţimile calculate - h - să nu aibă valori negative pentru amplitudinea de variaţie a diametrelor icircn
arboretul dat - d minim este dat de cea mai mică categorie de diametre d maxim este dat de cea mai mare
categorie de diametre
c) rata de creştere a icircnălţimilor h de la o categorie de diametre la alta să fie icircn descreştere pentru
categoriile de diametre mai mari decacirct diametrul mediu ddn
n
)
(7) Pentru ecuaţia prevăzută la alin(2) lit d) condiţiile de mai sus sunt icircndeplinite atunci cacircnd
coeficienţii de regresie a1 şi a2 au valori negative iar a0 pozitive
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3log h +a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d calculată după ecuaţia de regresie a
icircnălţimilor aleasă după criteriile menţionate anterior
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr 1 pentru speciile care
lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometricerdquo
Tabelul nr 1
Valorile coeficienţilor de regresie din ecuaţia log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h +a4log2 h
Specia Coeficienţii de regresie
a0 a1 a2 a3 a4
1 2 3 4 5 6
Molid -418161 208131 -011819 070119 0148181
Brad -446414 219479 -012498 104645 -0016848
Larice -459667 226066 -013256 102582 0007491
Pin silvestru -384672 182103 -004107 035677 0334910
Duglas verde -429910 190710 002841 101819 -0055894
Pin strob -436966 155475 014981 140295 -0157352
Pin negru -401698 196342 001241 057848 0094783
Fag -411122 130216 023636 126562 -0079661
Paltin de munte -406012 181478 007283 076688 0006155
Scoruş -431485 258064 -021693 055092 0025773
Salcie căprească -401470 172202 008639 085987 -0009759
Mesteacăn -416999 227038 -021540 030765 0368258
Anin alb -324510 171111 008573 -043385 0561237
Plop tremurător -422131 176256 005900 104105 -0009430
Măr pădureţ -350736 191195 002764 -028831 0432403
Cireş păsăresc -359371 195047 004086 -012835 0374948
Gorun -417315 227662 -009084 057596 0093429
Carpen -423139 215204 -000988 059652 0112810
Frasin -353048 126636 031105 052368 0082743
Tei -480605 192424 002214 196408 -0452969
Stejar -413329 188001 004880 095371 -0063638
Paltin de cacircmp -348668 100128 040669 074812 -0013734
Jugastru -322096 158409 013567 -008677 0313054
Cer -368707 203534 -006747 -015871 0500372
Gacircrniţă -425185 203370 -002026 093727 -0022033
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Stejar brumăriu -413153 141818 002986 143414 0027620
Stejar pufos -339068 103989 033807 050014 0232026
Stejar roşu -360162 203988 000783 -013348 033774
Nuc negru -413741 231493 -007492 052050 005574
Arţar tătăresc -345646 194746 001879 -016420 0342355
Mălin -396202 198138 002542 043872 0130176
Anin negru -414953 173468 009365 092817 0000133
Ulm -449118 218244 -010324 120293 -0124978
Păr pădureţ -396965 211784 -003021 032199 0127335
Vişin turcesc -339611 179257 008424 -033765 0467947
Salcacircm -337551 180802 002827 -033554 0512150
Plop alb şi plop
negru -379561 191262 000850 009525 0365131
Plopi euramericani
neselecţionaţi -338220 134234 015275 -009106 0522973
Plopi euramericani
clona R16 -380714 180591 010871 007110 035758
Plopi euramericani
clona I 214 -356906 148741 022489 040494 0096431
Plopi euramericani
clona Sacrau 79 -347738 200583 004188 -049111 049821
Salcie (sămacircnţă) -446841 210108 -013861 083031 0212467
Salcie (sulinari) -419326 158473 001938 093588 0144451
) Volumul se referă la fusul arborelui La celelalte specii volumul se referă la fus plus crăci
) Se aplică şi arborilor proveniţi din plantaţii şi lăstari
) Diametrul măsurat la 03m de la inserţie
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 (1) Pentru determinarea volumului pe sortimente sunt luate icircn considerare următoarele
sortimente primare
a) lemn de lucru - lemn cu diametrul la capătul subţire de ge5 cm (VL)
b) lemn de foc (VF)
c) coaja lemnului de lucru (VCO)
d) crăcile şi vacircrfurile cu diametrul mai mic de 5 cm (VCR)
(2) Volumul lemnului de lucru este compus din sortimente dimensionale menţionate icircn tabelul nr 2
Tabelul nr2
Caracteristicile sortimentelor dimensionale
Denumirea Simbolul
sortimentului
Diametrul la capătul subţire icircn cm pentru
sortimentului răşinoase foioase
Lemn gros VG peste 20 peste 24
- I VGI peste 34 peste 40
- II VGII peste 24-34 peste 24-40
- III VGIII peste 20-24 -
Lemn mijlociu VM peste 10-20 peste 12-24
- I VMI peste 14-20 peste 20-24
- II VMII peste 10-14 peste 16-20
- III VMIII - peste 12-16
Lemn subţire
VS 5-10 5-12
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(3) Icircn vederea determinării volumului pe sortimente primare şi dimensionale icircn baza datelor de teren
se formează distribuţiile numărului de arbori pe categorii de diametre distinct pentru fiecare clasă de calitate a
fusului
(4) La stabilirea clasei de calitate a arborilor nedoboracircţi se vor folosi criteriile din lucrarea ldquoMetode şi
tabele dendrometrice ndashcapitolul 1102 ndash Criterii ajutătoare pentru stabilirea clasei de calitate la arborii
nedoboracircţirdquo
(5) Icircn raport cu numărul de arbori pe cele 4 clase de calitate (nI nII nIII nIV) se determină numărul de
arbori de lucru (nal) pentru fiecare categorie de diametre potrivit relaţiei
nal = nI + nII + nIII + nIV
icircn care şi sunt indici de echivalenţă prin intermediul cărora numărul de arbori din clasele de
calitate a II-a a III-a şi a IV-a este transformat icircn număr de arbori echivalent clasei de calitate I conform
tabelului nr 3
(6) Prin diferenţă rezultă numărului arborilor de foc (naf) naf=nt-nal
Tabelul nr 3
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 7 Volumul unitar (v) şi total (vt) pe categorii de diametre se determină prin metoda tabelelor de
cubaj
Art 8 Volumul arborilor de lucru (val) şi volumul arborilor de foc (vaf) se determină potrivit relaţiilor
vt = vmiddotnt
val = vmiddotnal
vaf =vmiddot naf
pentru control
vaf = vt - val
Art 9 Volumul total al lemnului de lucru fără coajă (vll) volumul cojii lemnului de lucru (vco) şi
volumul sortimentelor dimensionale (vsdi) se calculează pe categorii de diametre potrivit următoarelor relaţii
vll = 001middotpllmiddotval
vco = 001middotpcomiddotval
vsdi = 001middotpsdi middotval
icircn care
pll reprezintă procentul lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pco - procentul cojii lemnului de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice ndash 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
psdi - procentul lemnului de lucru de diferite dimensiuni icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 10 Volumul lemnului de foc provine atacirct din volumul arborilor de foc (vaf) cacirct şi din volumul
arborilor de lucru (val) potrivit procentelor icircnscrise icircn tabelele de sortare după relaţia
100
alv
flp
afv
ffp
lfv
icircn care
pff reprezintă procentul lemnului de foc din arborii de foc icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea
bdquoMetode şi tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
pfl - procentul lemnului de foc din arborii de lucru icircnscris icircn tabelele de sortare din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 11 Volumul crăcilor subţiri şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm provine din volumul
total aplicacircnd următoarea formulă
vcr = 001 vt middot pcr
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
icircn care
pcr reprezintă procentul crăcilor şi al vacircrfului cu diametre mai mici de 5 cm din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometrice - 131 - Tabele de sortare dimensionale pentru arborirdquo
Art 12 (1) Pentru control se aplică relaţiile pentru fiecare categorie de diametre
vt = vll + vco + vlf + vcr
vll = vsdi
(2) Volumele totale se obţin prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
(3) Se realizează verificarea pe total
VT = VL + VCO + VF + VCR
VL = VGI + VGII + VGIII + VMI + VMII + VMIII + VS
cu precizarea că la răşinoase VMIII = 0 iar la foioase VGIII = 0
(4) La răşinoase volumul crăcilor nu este inclus icircn volumul total acesta referindu-se numai la volumul
fusului
Art 13 ndash (1) Sortarea industrială a lemnului pe picior se poate realiza pentru speciile molid brad
fag gorun stejar paltin cireş respectiv pentru sortimentele
a) lemn pentru cherestea la speciile menţionate mai sus
b) lemn pentru furnire estetice la gorun şi stejar
c) lemn de rezonanţă la molid
d) lemn de derulaj la fag
(2) Pentru aceste sortimente şi specii au fost icircntocmite tabele de sortare industrială şi sunt incluse icircn
lucrarea bdquoMetode şi tabele dendrometrice ndash 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo
(3) Indicii de sortare industrială (psin) se stabilesc după tabelele de sortare industrială din lucrarea
bdquobdquoMetode şi tabele dendrometrice- 132 - Tabele de sortare industriale pentru arborirdquo iar volumul de lemn
pentru sortimentul industrial se calculează pe categorii de diametre şi clase de calitate după relaţia
vsin = 001middotpsin middotvmiddotn
icircn care
vsin reprezintă volumul lemnului pentru sortimentul industrial din categoria de diametre bdquoi şi clasa de
calitate bdquoj
v - volumul unitar pentru categoria de diametre i
n - numărul de arbori din categoria de diametre i şi clasa de calitate j
Art 14 - (1) Metoda tabelelor de cubaj aplicată la un număr suficient de mare de arbori -Ngt100 - şi
sprijinită pe o curbă a icircnălţimilor construită icircn baza unui sondaj reprezentativ cuprinzacircnd cel puţin 25 arbori
asigură determinarea volumului total cu o eroare de reprezentativitate standard de plusmn 4-5 ceea ce
corespunde unei probabilităţi de acoperire de 68 Pentru probabilitatea de acoperire de 95 intervalul
erorilor posibile este de 8-10 Icircn cazuri izolate acest interval poate fi depăşit doar icircn 5 din determinări
(2) Eroarea scade pe măsură ce creşte numărul de elemente din arboret şi de arboretele luate icircn
considerare
(3) Există şi cazuri particulare - arborete situate la limita superioară de vegetaţie sau icircn alte condiţii
staţionale extreme arborete degradate - pentru care pot interveni icircn plus anumite erori sistematice generate de
folosirea unor tabele de cubaj generale icircn locul altora locale icircncă neelaborate
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 6
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative reprezintă echivalentul analitic al
metodei seriilor de icircnălţimi relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea icircnălţimilor relative prin intermediul ecuaţiei de regresiei
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau
icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi
- gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh aplicacircnd formula
h hk
g g 1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 ndash (1) Icircnălţimile pe categorii de diametre se determină astfel
h = hr hg
icircn care
hg este icircnălţimea medie a suprafeţei de bază
hr - icircnălţimi relative pe categorii de diametre d stabilite potrivit relaţiei
ln h ad
dr
g
a
1
2
1
icircn care coeficienţii de regresie a1 şi a2 se stabilesc după ecuaţiile de regresie
a2 = b0+b1dg+b2dg2
a1 = c0+c1dg+c2dg2 + c3dg
3 + c4dg4 + c5dg
5 + c6dg6
(2) Valorile coeficienţilor de regresie bi şi ci sunt prezentate icircn tabelele nr 1 şi 2 distinct pe specii şi
după cum dr 1 sau dr 1 dr fiind raportul ddg
Tabelul nr1
Valorile coeficienţilor de regresie bi
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de plopi
euramericani şi de sălcii
Tabelul nr2
Valorile coeficienţilor de regresie ci
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
c0 c1 c2 c3 c4 c5 c6 Molid
drlt1 -07023-
07023-
07023
002031 -3504210-4 -4421710-6 -2537910-8 0 0
dr 1 -07490 004447 -2382710-3 8795810-5 -1815310-6 1891710-8 -7777810-11
Brad
drlt1 -25208 024284 -001146 3117010-4 -4905310-6 4136710-8 -1444410-10
dr 1 -03120 -
732611
0-3
13516 10-3 -531 5210-5 1020110-6 -9862510-9 3819410-11
Fag
drlt1 -06070 002329 -3646710-4 2650510-6 -7121310-9 0 0
dr 1 -06095 003397 -9288310-4 14979 10-5 -1378010-7 5541710-10 0
Stejari
drlt1 -03270 781891
0-3 -1495810-4 31 686 10-6 -4128810-8 2083410-10 0
dr 1 -07479 001372 6450010-4 -2871010-5 4037910-7 -1958310-9 0
Carpen drlt1 -12960 010045 -000287 2850010-5 0 0 0
Specia Ramura
curbei
Coeficienţii
b0 b1 b2
Molid drlt1 -10040 -1027810-2 -82149710-5
dr 1 -09820 - 1908610-2 -22856910-4
Brad
drlt1 -02350 -4980410-2 -80352010-5
dr 1 -22470 -1231710-2 -351789 10-4
Fag
drlt1 -09210 -1384610-2 -4 1607910-4
dr 1 -09040 -4 106410-2 -28929510-4
Stejari
drlt1 -14060 -1354310-2 -57136810-5
dr 1 -05940 -9528610-3 -14999910-4
Carpen
drlt1 -01250 -5800010-2 -500000 10-4
dr 1 -11625 -2950410-3 -74992410-5
Salcacircm
drlt1 -07025 -1305010-2 -124991 10-4
dr 1 -05125 -1065010-2 -250031 10-5
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
dr 1 -03828 000664 -1750010-5 0 0 0 0
Salcacircm drlt1 -08770 002375 -12000 10-
4 -1500010-6 0 0 0
dr 1 -10200 003699 -7050010-4 -5666710-6 0 0 0
Stejar pedunculat gorun cer gacircrniţă stejar brumăriu stejar pufos Se aplică şi arboretelor de
plopi euramericani şi de sălcii
Art 5 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0 + a1log d + a2log2d + a3logh +a4log2h
icircn care
v reprezintă volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului nr1 din Anexa nr 5
pentru speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 6 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 - 13
din anexa 5
Art 7 - (1) Icircn cazul arboretelor amestecate sau etajate metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative se
aplică pe elemente de arboret respectiv se stabilesc serii de icircnălţimi pe specii şi etaje
(2) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative este aplicabilă numai arboretelor echiene şi icircn mai mică
măsură celor relativ echiene icircndeosebi pentru determinarea volumului de lemn icircn cazul tăierilor rase
(3) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative nu este aplicabilă la evaluarea volumului de lemn al
arborilor extraşi prin rărituri tăieri de regenerare tăieri de igienă sau tăieri accidentale
(4) Metoda ecuaţiei seriilor de icircnălţimi relative aplicată la un număr suficient de mare de arbori
(Ngt100) asigură determinarea volumului total cu o eroare standard de plusmn 5 pentru o probabilitate de
acoperire de plusmn 68 şi de plusmn 10 pentru o probabilitate de acoperire de 95 Icircn 5 din cazuri aceste limite
pot fi depăşite
B Cazul arboretelor pluriene
Art 8 Aplicarea metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative se realizează prin parcurgerea
următoarele etape
k) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
l) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
m) Stabilirea icircnălţimilor prin ecuaţia de regresie a icircnălţimilor relative
n) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
o) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 9 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 10 Pentru arboretele pluriene pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi
clase de calitate după care se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 13 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 12 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM calculat cu admiterea de
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 10 faţă de dgM Icircn baza acestor date din teren se calculează
diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
(2) Dacă icircntre dgM şi gMd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn
privinţa măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dgM
(3) Inălţimile h pe categorii de diametre d se determină după următoarea ecuaţie de regresie
503
3
2
210
2
da dadaa
dˆ hh
icircn care 3210 a si a aa sunt coeficienţii de regresie ale căror valori sunt prevăzute icircn tabelul 3 iar h50
reprezintă icircnălţimea indicatoare
Tabelul 3
Valorile coeficienţior de regresie din ecuaţia icircnălţimilor pentru arboretele pluriene
Specia Coeficienţi de regresie
a0 a1 a2 a3
Brad 4422651 51275 0725 -861 32 10-5
Molid 2645282 97452 0674 50846 10-4
Fag 2832608 32782 0842 -427027 10-4
(4) Icircnălţimea indicatoare h50 respectiv icircnălţimea medie a arborilor din categoria de diametre
indicatoare de 50 cm ndash d50 se stabileşte icircn funcţie de icircnălţimea medie gMh şi diametrul mediu gMd după
relaţia
gM
gM
gMgMgMh
d
dadadaah
2
3
3
2
210
50
iar
2
3
3
2
210
3
3
2
210
2
ˆ
gM
gMgMgMgM
d
dadadaa
dadadaa
hdh
icircn care coeficienţii de regresie au valorile menţionate icircn alin(3) tabelul 3
Art 14 ndash(1) Volumele unitare pe categorii de diametre se determină cu ajutorul ecuaţiei de regresie
log v = a0+a1log d+ a2log2d+ a3log h + a4log2 h
icircn care
v este volumul unitar al arborilor pe categorii de diametre d
h - icircnălţimea arborilor din fiecare categorie de diametre d
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 15 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash
art 13 din anexa 5
Art 16 ndash (1) Metoda ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor relative asigură rezultate corespunzătoare pentru
arborete sau loturi de arbori avacircnd dgM cuprins icircn intervalul 38-70 cm eroarea fiind de 5-6 pentru o
probabilitate de acoperire de 68
(2) Nu este aplicabilă la arborete de altă structură decacirct cea plurienă naturală sau grădinărită şi
echilibratăicircn cazul arboretelor relativ pluriene se va aplica metoda ecuaţiei regresie a volumelor pe specii şi
etaje
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 7
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative
A Cazul arboretelor echiene şi relativ echiene Art 1 Metoda ecuaţiei de regresie a volumelor relative reprezintă echivalentul analitic al metodei
seriilor de volume relative
Art 2 Aplicarea metodei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
a) inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
b) măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu al suprafeţei de bază
c) stabilirea volumelor relative prin ecuaţia de regresie
d) stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
e) stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 (1) Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după
care se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază dg potrivit formulei
dG
N
gg 2 2
icircn care
G reprezintă suprafaţa de bază a arboretului [G=
4(d1
2n1+ d22n2++ dm
2nm)]
unde d1 d2 dm sunt categoriile de diametre icircn cm iar n1 n2nm reprezintă numărul de arbori pe
categorii de diametre
N - numărul total de arbori inventariaţi
g - suprafaţa secţiunii transversale a arborelui mediu respectiv GN
(2) Acelaşi rezultat se obţine şi prin formula
N
ndd
ii
g
2
icircn care termenii au specificaţiile prevăzute la alin(1)
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori aleşi de pe toată suprafaţa arboretului
cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de dg calculat cu admiterea de abateri individuale icircn
plus sau icircn minus de 10 faţă de dg Icircn baza acestor date din teren se calculează diametrul mediu al arborilor
măsuraţi - gd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gh
(2) Dacă icircntre dg şi gd diferenţe sunt mai mari de 10 lucrarea de teren se completează icircn privinţa
măsurării diametrelor şi icircnălţimilor la arborii cu diametrul apropiat de dg
(3) Icircnălţimea medie hg se determină icircn funcţie de gh după relaţia
k
hh gg
1
(4) Coeficientul de corecţie k se determină conform relaţiei
ln k ad
d
g
g
a
1
2
1
icircn care
d g este media diametrelor măsurate la 10 - 15 arbori cu diametre apropiate de dg cu abateri admise
10 faţă de dg
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
a1 şi a2 sunt coeficienţii stabiliţi după ecuaţiile de regresie prevăzute la art 6 alin(1) ai căror
coeficienţi de regresie se stabilesc după tabelele 1 şi 2 prevăzute la art 6 alin(2) după cum dr 1 sau dr
1 dr fiind raportul d
d
g
g
Art 6 (1) Volumele unitare v se calculează după următorul model matematic
pentru dltdg
g
d
d
g
ved
dv g
2
8942
186016211620
pentru d dg
g
g
gg vd
dddv
11000133001604511
2
2
icircn care vg corespunde următoarei ecuaţii de regresie
ggggg hahadadaav 2
43
2
210 logloglogloglog
icircn care
dg este diametrul mediu al suprafeţei de bază
hg ndash icircnălţimea arborelui mediu al suprafeţei de bază
a0a1a2a3 şi a4 - coeficienţi de regresie stabiliţi pe specii conform tabelului 1 din Anexa 5 pentru
speciile care lipsesc din această tabelă se adoptă asimilările prevăzute icircn lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometricerdquo
(2) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(3) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 7 Volumele pe sortimente primare dimensionale şi industriale se determină conform art 6 ndash 13
din anexa 5
Art 8 Eroarea standard la determinarea volumului prin metoda ecuaţiei de regresie a volumelor
relative este de 5-6 pentru o probabilitate de acoperire de 68 respectiv de 10-12 pentru o acoperire
statistică de 95 aproape identică cu eroarea standard specifică metodei ecuaţiei de regresie a icircnălţimilor
relative
B Cazul arboretelor pluriene Art 9 Icircn cazul arboretelor pluriene algoritmul de calcul al volumelor este identic cu cel de la ecuaţia
de regresie a icircnălţimilor relative pentru arborete pluriene
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 8
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn după recoltare
Art 1(1) Volumul lemnului recoltat se determină prin următoarele procedee
a) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul rotund
b) procedeul secţiunii la mijloc pentru lemnul de foc rotund
c) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul de foc despicat şi aşezat icircn stive
d) prin intermediul factorilor de cubaj pentru lemnul din crăci aşezat icircn grămezi cu diametrul mai mic
de 5 cm
Art 2 (1) Determinarea volumului pentru lemnul rotund şi lemnul rotund de foc prin procedeul
secţiunii la mijloc se face icircn baza formulei
v d l
4
2
icircn care
v reprezintă volumul icircn m3
d - diametrul la mijlocul secţiunii fără coajă icircn cm
l - lungimea piesei icircn m
(2) Piesele mai lungi de 5 m se vor secţiona ipotetic icircn tronsoane
(3) Icircn cazul icircn care diametrele pieselor se măsoară fără icircnlăturarea cojii se aplică ulterior corecţii
scăzacircnd din diametrul sau volumul astfel măsurate grosimea dublă a cojii sau volumul
(5) Piesele de lemn rotund se clasifică pe sortimente industriale - lemn pentru furnire lemn pentru
cherestea lemn pentru construcţii şi alte asemenea şi dimensionale - lemn gros mijlociu subţire folosind
standardele icircn vigoare
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 9
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Evaluarea volumului de lemn rezultat din doboracircturile şi rupturile produse de vacircnt şi zăpadă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor sau rupturilor produse de vacircnt şi
zăpadă prezintă particularităţi ce necesită o abordare distinctă faţă de procedurile utilizate icircn situaţii normale
(2) Icircn raport cu natura şi intensitatea fenomenului se disting următoarele situaţii
1 Doboracircturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
2 Rupturi produse de vacircnt şi zăpadă
a) icircn masă
b) dispersate
Doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă
Art 2- (1) Evaluarea volumului de lemn icircn cazul doboracircturilor icircn masă produse de vacircnt şi zăpadă se
execută icircn regim de urgenţă identificacircndu-se icircn teren şi transpunacircndu-se pe hartă unităţile amenajistice
afectate de acest fenomen
(2) Se vor carta distinct unităţile amenajistice icircn care doboracirctura icircn masă s-a produs pe o parte sau pe
icircntreaga suprafaţă
(3) Icircn raport cu mărimea unităţilor amenajistice a volumului de lemn existent icircn unitatea amenajistică
precum şi cu posibilităţile de separare existente icircn teren se vor delimita parchetele ce fac obiectul valorificării
de către agenţi economici
(4) Suprafaţa parchetelor va fi determinată icircn mod diferenţiat pentru cele două categorii de unităţi
amenajistice cartate
a) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe icircntreaga suprafaţă mărimea suprafeţei
este cea icircnscrisă icircn bdquodescrierea parcelară din amenajamentul silvic icircn vigoare
b) pentru unităţile amenajistice cu doboracircturi icircn masă pe o parte din suprafaţă mărimea
suprafeţei se determină prin măsurători directe - staţii totale GPS-uri busole topografice
Art 3 ndash (1) Volumul de lemn brut al unei partide constituită conform art 2 alin (3) se determină
icircn cazul icircn care nu este posibilă inventarierea fir cu fir a arborilor afectaţi icircntr-o primă etapă prin intermediul
relaţiei
VT = Vmp S
unde
S reprezintă suprafaţa icircn hectare a parchetului
Vmp ndash volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn parchet
(2) Volumul mediu la hectar al arboretului inclus icircn partidă (Vmp) se determină prin intermediul
relaţiei
unde vi reprezintă volumul la hectar al speciei ldquoirdquo extras din tabelele de producţie simplificate utilizacircnd ca
elemente de intrare specia şi icircnălţimea medie a arborilor doboracircţi aferenţi acestei specii
ic - indicele de icircnchidere a coronamentului sau densitatea pentru arboretele inventariate icircn
amenajament valoarea acesteia se identifică icircn amenajament şi se actualizează icircn raport cu perioada scursă de
la intrarea icircn vigoare a acestuia precum şi cu natura şi intensitatea lucrărilor executate icircn această perioadă
ki - participarea icircn compoziţia arboretului a speciei bdquoi exprimată icircn zecimi
(3) Volumul total brut al speciei bdquoi din cadrul parchetului (ViT) se calculează cu ajutorul relaţiei
ViT = vi ic ki S
unde vi ic şi ki au semnificaţiile prezentate la alin (2)
(4) Icircnălţimea medie a speciei utilizată ca element de intrare icircn tabelele de producţie simplificate se
determină prin măsurarea efectivă a acesteia la 8 - 10 exemplare doboracircte care au diametrul apropiat de
diametrul mediu al arborilor doboracircţi
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Art 4 ndash (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului de lemn aferent fiecărei specii
identificate se face cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arborete din lucrarea lucrarea bdquoMetode şi tabele
dendrometrice- 133 - Tabele de sortare dimensională pentru arboreterdquo
(2) Aplicarea tabelelor de sortare necesită stabilirea anticipată a următoarelor elemente
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază
b) proporţia arborilor de lucru
c) procentul de declasare
d) procentul de pierdere
(3) Icircn vederea stabilirii elementelor prevăzute la alin(2) se amplasează icircn cuprinsul parchetului un
număr de 15 - 20 sondaje de cacircte 20 de arbori
(4) Icircn situaţia icircn care accesibilitatea icircn parchet este dificilă şi există incertitudini icircn ceea ce priveşte
reprezentativitatea amplasării sondajelor se vor amplasa sondaje de control icircntr-un arboret alăturat cu
caracteristici dendrometrice echivalente
Art 5 ndash (1) Fiecărui arbore cuprins icircn sondaj i se icircnregistrează diametrul şi clasa de calitate iar pe
ansamblul parchetului se verifică dacă procentele recomandate pentru pierderi şi declasare sunt reprezentative
(2) Pe baza acestor informaţii se determină diametrul mediu al suprafeţei de bază (dg)
a- se calculează suprafaţa de bază totală a arborilor icircnregistraţi icircn sondaje (GT)
b- se calculează diametrul corespunzător suprafeţei de bază medie cu ajutorul relaţiei
dG
ng
T4
(3) Procentul arborilor de lucru (p) se stabileşte prin echivalarea arborilor din clasele II - IV icircn arbori
de clasa I utilizacircnd indicii de echivalenţă prevazuţi icircn Tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase 081 057 018
Fag 086 065 018
Art 6 ndash (1) Calculul sortimentelor primare şi dimensionale se realizează utilizacircnd tabelele de sortare
pentru arborete icircn baza elementelor determinate la art 3 alin (3)
(2) Calculele se efectuează pentru fiecare specie identificată şi pentru care s-a determinat volumul ViT
(3) Procentul de pierdere se aplică la volumul brut al speciei iar procentul de declasare se aplică prin
diminuarea procentului lemnului de lucru luat din tabelele de sortare
Art7 - (1) Deoarece precizia de determinare a volumului total şi sortimental obţinut prin procedeul
descris icircn art 3 - 8 este scăzută după terminarea exploatării masei lemnoase aferentă unui parchet se impune
reevaluarea volumului total şi pe sortimente determinat anterior exploatării
(2) Reevaluarea prevăzută la alin (1) se bazează pe informaţiile obţinute icircn urma inventarierii
integrale sau statistice a cioatelor identificate icircn parchet după finalizarea exploatării
(3) Inventarierea integrală se recomandă icircn situaţiile icircn care suprafaţa parchetului este relativ redusă
(max 3 ha)
Art 8 (1) Determinarea volumului total brut de lemn prin intermediul procedeului bazat pe
inventarierea statistică a cioatelor necesită stabilirea mărimii formei şi a numărului de sondaje inclus icircn
volumul de selecţie
(2) Icircn cadrul procedeului de reevaluare a volumului total brut de lemn mărimea va fi de 500m2 iar
forma sondajului va fi circulară Se utilizarea sondajele de formă circulară deoarece cercetările
icircntreprinse au arătat că acestea la aceeaşi precizie probabilistică şi la acelaşi nivel de semnificaţie permit
reducerea volumului selecţiei deci a numărului de sondaje cu 10 - 25 faţă de sondajele icircn benzi
(2) Numărul de sondaje necesar asigurării condiţiilor statistice (toleranţa de 10 la o probabilitate
de acoperire de 95) se calculează cu ajutorul relaţiei
2
22
2
2
fsuS
Ssun
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn m2
u - abaterea normală 196 pentru o probabilitate de acoperire de 95
s - coeficientul de variaţie a volumului
- toleranţa impusă = 10
f - mărimea sondajului 500 m2
(3) Coeficientul de variaţie a volumului (s) icircn funcţie de valoarea indicelui de acoperire este de 40
- pentru arboretele doboracircte care au avut indicele de acoperire mai mic de 08 de 35 - pentru cele cu
indicele de 08 şi de 30 - pentru cele cu indicele de acoperire de 09 - 10
(4) Sondajele circulare se vor amplasa sistematic utilizacircndu-se un caroiaj cu latura egală cu distanţa
dintre centrele sondajelor (d) exprimată icircn metri calculată prin intermediul relaţiei
n
Sd
unde S reprezintă suprafaţa parchetului (m2) iar n ndash numărul de sondaje stabilit la alin (2)
(5) Cioatelor identificate icircn interiorul fiecărui sondaj li se vor măsura diametrele obţinacircndu-se icircn
final o distribuţie a numărului acestora pe categorii de diametre de un centimetru
Art 9 ndash (1) Trecerea de la diametrul cioatei la diametrul de bază al arborilor exploataţi se face prin
intermediul lucrăriibdquoMetode şi tabele dendrometrice- 6 ndash Determinarea diametrului de bază(d) după
diametrul cioatei(d0) la principalele specii forestiererdquo sau conform metodologiei din anexa nr 10 icircn final se
obţine distribuţia arborilor pe specii şi categorii de diametre cu mărimea de 1 centimetru
(2) Calculul volumului brut al arborilor ale căror cioate au fost identificate icircn sondaje se efectuează icircn
conformitate cu procedurile descrise icircn anexa nr 101
(3) Trecerea de la volumul arborilor din sondajele statistice la volumul brut total de lemn din parchet
se face prin intermediul relaţiei
unde
reprezintă volumul arborilor din volumul de selecţie aferent speciei bdquoirdquo determinat anterior
(alin(2))
K - coeficientul de multiplicare
(4)Valoarea coeficientului de multiplicare a volumului arborilor din sondaje (K) se determină prin
intermediul relaţiei
K =20S
ncos
unde
S reprezintă suprafaţa parchetului icircn hectare
n - numărul de sondaje realizat
- icircnclinarea medie a terenului forestier aferent parchetului icircn grade sexagesimale
Art 10ndashReevaluarea volumului sortimentelor primare şi dimensionale se face prin utilizarea
procedurilor precizate la art 6 ndash 8 utilizacircnd noile elemente de calcul
a) diametrul mediu al suprafeţei de bază recalculat pe baza informaţiilor obţinute prin inventarierile
efectuate
b) procentele de pierdere şi declasare reevaluate icircn funcţie de rezultatele exploatării volumului de lemn
din parchet
c) volumul total brut recalculat prin procedura descrisă la art 9
Art 11 ndash Icircn baza informaţiilor obţinute prin procedurile de reevaluare descrise icircn art 9 şi 10 se
recalculează actul de evaluare a volumului de lemn valorile obţinute sunt definitive şi stau la baza recalculării
valorii finale a contractului de vacircnzare a volumului de lemn icircncheiat anterior
B Doboracircturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 12 ndash(1) Icircn cazul doboracircturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă icircn cuprinsul arboretului se
va proceda la inventarierea bdquofir cu fir a arborilor doboracircţi
(2) Calculul volumului brut şi al sortimentelor dimensionale se realizează prin metodele dendrometrice
descrise la art 6-13 din anexa nr5
C Rupturi dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Art 13 ndash (1) Icircn cazul rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă se va proceda la inventarierea
bdquofir cu fir a arborilor rupţi
(2) La stabilirea volumului brut şi pe sortimente se vor folosi indici de declasare a lemnului de lucru şi
indici de pierdere de volum ispecifici fenomenului de ruptură prevăzuţi icircn tabelul nr1
Tabelul nr 1
Indici de declasare a lemnului de lucru şi indici de pierdere de volum la arborii rupţi de vacircnt şi de zăpadă
Icircnălţimea de la sol a rupturii m
Specificări Bază 1 1-2 2-3 3-5 5-8 8-14 14-20
Procente din volumul total
Indicide declasare 75 85 120 103 84 58 49 36
Indici de pierdere 36 58 60 62 47 38 31 27
(3) Pentru aplicarea corectă a indicilor prevăzuţi la alin(2) odată cu inventarierea se vor icircnregistra date
referitoare la nivelul rupturii respectiv icircnălţimea pe fus unde s-a produs ruptura
(4) Icircn vederea aplicării diferenţiate a indicilor de pierdere şi de declasare calculul se va realiza avacircnd
icircn vedere una din următoarele variante
a) icircn baza caracteristicii prevăzute la alin(3)
b) stabilindu-se o icircnălţime medie a rupturii
c)stabilindu-se mai multe icircnălţimi pe categorii de diametre sau pe categorii de arbori
(5) Icircn situaţiile icircn care arborii rupţi de vacircnt din interiorul arboretului nu au fost extraşi imediat ei
urmacircnd să fie valorificaţi odată cu lucrările de exploatare realizate icircn arboret la evaluarea volumului de lemn
se aplicată metoda tabelelor de cubaj cu unele adaptări proprii situaţiei create
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin(5) se parcurg următoarele faze de lucru
a) inventarierea arborilor şi clasificarea calitativă la arborii rupţi se trece indicativul bdquorupt precum şi
icircnălţimea rupturi
b) măsurarea icircnălţimilor la 2 - 3 arbori din fiecare categorie de diametre atacirct pentru arborii icircntregi cacirct
şi pentru arborii rupţi
c) construirea curbei icircnălţimilor diferenţiată pentru arborii icircntregi şi pentru arborii rupţi
d) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii icircntregi
e) calculul volumului unitar şi total pe categorii de diametre pentru arborii rupţi reducerea
corespunzătoare a volumului se realizează cu procentele redate icircn tabelul adecvat din lucrarea bdquoMetode şi
tabele dendrometricerdquo
f) calculul volumului brut şi pe sortimente
D Rupturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
Art 14 - Se vor utiliza procedurile recomandate la stabilirea volumului pentru doboracircturile icircn masă
produse de vacircnt şi de zăpadă cu deosebirea că se vor aplica indicii de pierdere şi de declasare proprii
rupturilor prevăzuţi la art 13 alin(2)
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr10
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metode pentru determinarea volumului arborilor exploataţiextraşi icircn raport
cu diametrul măsurat la cioată
Art 1 - Pentru determinarea volumului arborilor extraşi dintr-un arboret pornind de la diametrul
cioatelor şi numărul acestora este necesară reconstituirea parametrilor dendrometrici ai colectivităţii arborilor
extraşi - diametre de bază icircnălţimi distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametre diametrul mediu
icircnălţimea medie - pe baza măsurătorilor efectuate icircntr-o altă colectivitate de arbori identică sau asemănătoare
ndasharboret similar - cu aceasta
Art2 ndash (1) Pentru situaţiile icircn care se urmăreşte verificarea volumului de lemn stabilit prin actul de
evaluare a volumului de lemn destinat valorificării după realizarea extragerii arborilor din arboret este
necesară reconstituirea colectivităţiipopulaţiei arborilor extraşi şi calcularea volumului acestora pornind de la
diametrul măsurat la cioată pe baza caracteristicilor dendrometrice ale unor arbori de probă identice sau
asemănătoare cu ale celor extraşi
(2) Determinarea caracteristicilor dendrometrice ale arborilor extraşi se poate face pe baza
măsurătorilor efectuate la arborii din acelaşi arboret cacircnd icircn urma aplicării tratamentelor prin intervenţii de
icircnsămacircnţare de punere icircn lumină sau de dezvoltare sau icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse
de vacircnt şi de zăpadă mai rămacircne o colectivitate reprezentativă de arbori din aceeaşi specie cu caracteristici
dendrometrice identice cu cele ale arborilor extraşi
(3) Icircn cazul icircn care s-au exploatat toţi arborii din arboret -tratamentul tăierilor rase ultima intervenţie
icircn cazul aplicării altor tratamente sau icircn urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă-
reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se realizează pe baza măsurătorilor biometrice efectuate icircntr-un
alt arboret denumit icircn continuare arboret similar
Art 3- (1) Situaţiile cel mai des icircntacirclnite icircn practică se prezintă icircn continuare dupa cum urmează
a) Icircn arboretul rămas icircn urma intervenţiilor de exploatare sau doboracircturilor şi rupturilor dispersate
produse de vacircnt şi de zăpadă există o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite de cele ale colectivităţii arborilor extraşi
b) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret icircn urma exploatării este diferită de cea a arborilor extraşi
c) Arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost afectat de
doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă
d) Din arboret au fost extraşi arbori izolaţi
(2) Icircn arboret poate rămacircne o populaţie de arbori de aceeaşi specie cu aceeaşi provenienţă şi
caracteristici dendrometrice identice sau nesemnificativ diferite icircn urma producerii doboracircturilor şi
rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de zăpadă şi aplicării următoarelor tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare
b) tratamentul tăierilor progresive de icircnsămacircnţare sau de punere icircn lumină
c) tratamentul tăierilor rase icircn benzi
d) tratamentul tăierilor grădinărite
e) extragerea arborilor rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi de
zăpadă
(3) Cele două colectivităţi de arbori extrasă şi rămasă icircn arboret pot fi considerate o estimaţie a
colectivităţii iniţiale a arboretului din care acestea provin dacă ele icircndeplinesc aceleaşi condiţii privind
specia provenienţa configuraţia terenului expoziţia clasa de producţie icircnclinarea terenului iar
caracteristicile dendrometrice ale celor două colectivităţi nu diferă semnificativ cacircnd aceste condiţii sunt
icircndeplinite arborii de probă pe baza cărora s-a reconstituit colectivitatea arborilor extraşi se aleg din
arboretul rămas
(4) Populaţia de arbori rămasă icircn arboret este diferită de cea pusă icircn valoare şi exploatată dacă se
aplică următoarele tipuri de intervenţii
a) tratamentul tăierilor succesive de icircnsămacircnţare sau de dezvoltare la extragerea unui element de
arboret dintr-un arboret plurien sau relativ plurien
b) rărituri de sus sau de jos
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(5) Icircn cazul icircn care caracteristicile dendrometrice şi condiţiile de vegetaţie ale colectivităţii arborilor
extraşi şi respectiv rămaşi icircn arboret sunt diferite - provenienţa expoziţia icircnclinarea gt 5g diametrul mediu
icircnălţimea medie- acestea nu pot fi fi considerate estimaţii ale colectivităţii iniţiale a arboretului iar alegerea
arborilor de probă se efectuează dintr-un alt arboret similar colectivităţii arborilor extraşi
(6) Situaţiile icircn care arboretul a fost icircn totalitate evaluat icircn vederea valorificării şi exploatat sau a fost
afectat de doboracircturi icircn masă produse de vacircnt şi de zăpadă se icircntacirclnesc icircn cazul
a) aplicării tratamentul tăierilor succesive definitive
b) aplicării tratamentul tăierilor progresive de racordare
c) aplicării tratamentul tăierilor rase la nivelul icircntregului arboret
d) extragerii arborilor doboracircţi icircn masă de vacircnt sau de zăpadă
(7) Icircn situaţiile prevăzut la alin(6) alegerea arborilor de probă pentru care se măsoară caracteristicile
dendrometrice se realizează dintr-un arboret similar arboretului extras
(8) Pentru determinarea diametrului de bază icircn raport cu diametrul cioatei arborilor extraşi icircn vederea
recalculării volumului acestora icircn situaţiile prevăzute la alin (2) (4) şi (6) se utilizează procedeul ecuaţiei
dreptei de regresie a diametrelor sau al parabolei de gradul al II-lea cacircnd este cazul
(9) Cazul icircn care din arboret au fost extraşi arbori izolaţi - număr de arbori N mai mic decacirct 100 -
Situaţia apare cacircnd au fost aplicate
a) extrageri de arbori neinventariaţi nemarcaţi dintr-un arboret neevaluat icircn vederea valorificării
b) extrageri de arbori inventariaţi marcaţi dintr-un arboret evaluat icircn vederea valorificării
c) extrageri de arbori rezultaţi icircn urma doboracircturilor şi rupturilor dispersate produse de vacircnt şi zăpadă
(10) Determinarea volumului acestor arbori pentru situaţia prevăzută la alin(9) se realizează cu
ajutorul Procedeului mediei icircn acest caz fiind necesar un număr mai mic de măsurători atunci cacircnd numărul
de arbori izolaţi extraşi ndash N- este mai mare decacirct 100 se poate proceda conform alin (2) şi (4)
Art 4 ndash (1) Identificarea şi stabilirea unui arboret similar constituie elementul definitoriu icircn aplicarea
metodologiei de reconstituire a colectivităţii de arbori exploatată
(2) Prin arboret similar se icircnţelege colectivitatea reprezentativă de arbori de aceeaşi specie aceeaşi
provenienţă caracteristici dendrometrice şi structurale asemănătoare care se dezvoltă icircn condiţii de vegetaţie
identice cu cele ale arborilor extraşi acest arboret poate fi
(a) populaţia de arbori rămasă după extragerea arborilor puşi icircn valoare
(b) un arboret situat icircn apropierea celui parcurs cu tăieri din cadrul aceleiaşi unităţi de producţie care
icircndeplineşte condiţiile prezentate
(3) Elementele de identificare şi de stabilire a arboretului similar icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de
producţie sunt
a) specia arboretul similar trebuie să aibă compoziţie asemănătoare cu cea stabilită pentru
colectivitatea de arbori extraşi cu ocazia inventarierii pe teren a cioatelor icircn acest sens se va consulta
amenajamentul silvic
b) provenienţa arborii din cuprinsul arboretului similar să aibă icircn general aceeaşi provenienţă -
lăstari sămacircnţă plantaţii- cu cei exploataţi pentru populaţia de arbori extraşi provenienţa se stabileşte pe
teren odată cu inventarierea cioatelor şi prin consultarea amenajamentului silvic iar pentru arboretul similar
se consultă amenajamentul silvic şi se comapară cu situaţia icircntacirclnită icircn teren
c) vacircrsta arborilor arboretul similar trebuie să aibă o vacircrstă apropiată plusmn 10 ani cu cea a colectivităţii
arborilor extraşi acest criteriu se va verifica prin consultarea amenajamentului silvic
d) consistenţa se exprimă prin gradul de icircnchidere a coronamentului şi nu trebuie să difere cu mai
mult de 01 icircntre cele două arborete icircndeplinirea acestui criteriu se realizează prin consultarea
amenajamentului silvic şi se verifică pe teren
e) clasa de producţie arboretul similar trebuie să aibă aceeaşi clasă de producţie cu cea a colectivităţii
de arbori extrasă icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
f) tip de staţiune arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de staţiune cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
g) tip de pădure arboretul similar trebuie să aibă acelaşi tip de pădure cu cel al arboretului din care
provin arborii extraşi icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
h) altitudinea medie arboretul similar poate avea o altitudine medie de plusmn 100 m faţă de cea a
colectivităţii arborilor extraşi care se determină prin consultarea amenajamentului silvic
i) icircnclinarea diferenţa dintre icircnclinarea arboretului similar cu cea a arboretului parcurs cu tăieri trebuie
să fie de maximum plusmn 5g icircnclinarea se obţine prin consultarea amenajamentului silvic şi se verifică pe teren cu
dendrometrul hipsometrul
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
j) diametrul mediu aritmetic al arborilor diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază stabilite icircn
raport cu diametrul cioatelor inventariate pe teren utilizacircnd coeficienţi de regresie cu caracter general
prevăzuţi la art 1 alin (2) din Anexa 101 să nu difere cu mai mult de 2-3 cm decacirct diametrul mediu al
arborilor măsuraţi icircn arboretul similar - aplicarea testului t de verificare a egalităţii a două medii
k) icircnălţimea medie icircnălţimile medii ale celor două populaţii extrasă şi arboret similar să nu difere
cu mai mult de 2 m icircndeplinirea acestui criteriu se verifică prin consultarea amenajamentului silvic
(4) Elementele prevăzute la alin(3) trebuie să corespundă simultan atunci cand arboretul similar se
identifică icircn apropierea arboretului parcurs cu tăieri sau icircn cuprinsul aceleiaşi unităţi de producţie
(5) Colectivitatea arborilor rămaşi neexploataţi icircn urma parcurgerii arboretului cu tăieri se consideră similară
cu cea a arborilor extraşi numai cu respectarea identităţii privind specia provenienţa altitudinea medie
panta diametrul mediu aritmetic şi icircnălţimea medie
Art 5- (1) Pentru reconstituirea din punct de vedere dendrometric a colectivităţii arborilor extraşi se
parcurg următoarele etape
a) Inventarierea icircn teren a cioatelor rezultate icircn urma extragerii arborilor puşi icircn valoare sau rezultaţi icircn
urma doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt sau de zăpadă
Această operaţie constă icircn măsurarea icircn amonte la icircnălţimea de 010 m faţă de sol cu ajutorul clupei gradată
icircn centimetri a două diametre perpendiculare pentru fiecare cioată din care primul icircn amonte identificarea
speciei şi a provenienţei a numărului de cioate şi respectiv de arbori extraşi cuprinşi icircn actul de evaluare a
volumului de lemn destinat valorificării Icircn cazul doboracircturilor şi rupturilor icircn masă produse de vacircnt şi de
zăpadă se aplică metodologia de inventariere prevăzută icircn Anexa nr 9 Informaţiile de teren se icircnregistrează
icircn formularul nr 1
b) Analiza posibilităţii de identificare a arboretului similar prin verificarea icircn teren dacă icircn arboretul
parcurs cu tăieri există o populaţie de arbori care prin măsurători să ofere posibilitatea reconstituirii
colectivităţii arborilor extraşi sau dacă este nevoie să fie identificat şi selectat un arboret similar icircn apropierea
celui exploatat sau icircn altă locaţie din cuprinsul unităţii de producţie
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin(1) lit(b) se procedează la
a) Reconstituirea provizorie orientativă a structurii colectivităţii arborilor extraşi icircn raport cu
diametrul de bază care presupune determinarea diametrelor de bază icircn raport cu diametrele cioatelor
inventariate pe teren prin utilizarea coeficienţilor de regresie cu caracter general din lucrarea icircn ecuaţiile de
regresie de forma
și
unde dp13 ndash reprezintă diametrul de bază calculat provizoriuorientativ prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general
dc ndash diametrul cioatei
a b c - coeficienţi de regresie cu caracter general prezentați tabelar din lucrarea
b) Realizarea repartiţiei numărului de cioate inventariate pe categorii de diametre de bază determinate
provizoriu pe baza coeficienţilor de regresie cu caracter general cioatele inventariate respectiv arborii
extraşi se grupează pe categorii de diametre din cm icircn cm stabilite pe baza coeficienţilor de regresie cu
caracter general
c) Stabilirea numărului de arbori de probă din arboretul similar pe categorii de diametre arbori ce vor
fi selectaţi pentru măsurarea diametrului de bază şi a diametrului cioatei utilizacircnd următoarele relaţii
unde n1 - reprezintă procentul arborilor de probă corespunzători categoriei de diametre
de bază i
nci - numărul de cioate corespunzătoare categoriei de diametre de bază i
N - numărul total de cioate inventariate
Icircn continuare se determină numărul de arbori de probă icircn raport cu procentul acestora - ni- pe categorii de
diametre astfel
ni = ni100 pentru arborete relativ echiene şi echiene sau
ni = ni150 pentru arboretele pluriene şi relativ pluriene iar n se va rotunji icircn plus la numere icircntregi şi se va
icircnscrie icircn formularul nr 2
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
d) Consultarea amenajamentelor silvice pentru identificarea icircn teren a unui arboret similar prin
alegerea icircn prealabil din amenajamentul silvic al unităţii de producţie respective arboretele care icircndeplinesc
criteriile de selecţie urmacircnd ca pe teren acestea să fie identificate iar elementele de caracterizare icircnscrise icircn
amenajamentul silvic
e) Verificarea icircn teren a arboretului similar identificat prin consultarea amenajamentului silvic
stabilirea conformităţii elementelor similare cu cele ale colectivităţii arborilor extraşi arboretele alese din
amenajamentul silvic sunt verificate icircn teren iar arboretul care icircndeplineşte simultan criteriile de selecţie mai
puţin criteriul privind diametrul mediu se alege ca arboret similar
f) Inventarierea arborilor de probă icircn cuprinsul arboretului similar pentru fiecare arbore de probă se
măsoară diametrul la cioată şi diametrul de bază pe două direcţii perpendiculare Prima direcţie de măsurare
va fi din amonte ocazie cu care se stabileşte şi icircnălţimea cioatei -010 m respectiv icircnălţimea de 130 m- Icircn
unele cazuri icircntacirclnite destul de rar mai ales la arborii cu diametrul cioatei mai mic de 30 cm la care icircnalţimea
acesteia măsurată icircn amonte trebuie conform reglementărilor icircn vigoare să fie de cel mult 13 din diametrul
secţiunii deci mai mică de 10 cm cu ocazia efectuării măsurătorilor necesare determinării coeficienţilor de
regresie locali trebuie să se ţină cont de acest lucru adică diametrul cioatei arborilor de probă să se măsoare
la o icircnălţime icircn amonte a acesteia corespunzătoare cu cea a arborilor extraşi
(3) Măsurătorile prevăzute la alin(1) lit f) se efectuează pentru cel puţin 100 de arbori de probă a
arborete echiene şi relativ echiene respectiv 150 de arbori de probă la arborete pluriene şi relativ pluriene
repartizaţi icircn prealabil la birou proporţional cu numărul de arbori stabilit anterior pe categorii de diametre
provizorii orientative pentru colectivitatea de arbori extraşi utilizacircnd coeficienţii de regresie cu caracter
general determinarea provizorie orientativă a distribuţiei numărului de arbori extraşi pe categorii de
diametre se realizează icircn prealabil la birou Informaţiile de teren se icircnregistrează icircn formularul nr2
(4) După inventarierea arborilor de probă din arboretul similar la birou se verifică dacă populaţia
constituită din aceştia diferă semnificativ de colectivitatea arborilor extraşi comparacircndu-se diametrele medii
dm şi ale celor două colectivităţi
unde dm ndash reprezintă diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază provizorii stabilite pe baza
coeficienţilor de regresie cu caracter general pentru colectivitatea arborilor extraşi
ndash diametrul mediu aritmetic al diametrelor de bază măsurate la arborii de probă din arboretul similar
(5) Dacă mediile prevăzute la alin(4) sunt egale din punct de vedere statistic conform aplicaţiei
informatice prezentate icircn anexa 101 atunci cele două colectivităţi sunt omogene iar populaţia de arbori de
probă din arboretul similar poate fi considerată o estimaţie a colectivităţii arborilor extraşi
Formular nr 1
Informaţii de teren privind inventarierea cioatelor rezultate icircn urma arborilor extrasi
Nr
crt Specia Prov Diametrul cioatei (cm)
dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Formular nr 2
Informaţii de teren privind inventarierea arborilor de probă din arboretul similar
Nr
crt
Specia Prov Diametrul de baza
(cm)
Diametrul cioatei (cm)
d1 d2 d dc1 dc2 dc
1
2
3
N
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Art 6 - (1) Stabilirea coeficienţilor dreptei de regresie locale d = a + bdc sau d = a + bdc + cdc2 se
face pe baza măsurătorilor efectuate icircn arboretul similar unde
d ndash reprezintă diametrul de bază al arborilor de probă din arboretul similar
dc ndash diametrul la cioată corespunzător diametrului mediu de bază al fiecărui arbore de probă
a b ndash coeficienţi de regresie locali
(2) Reconstituirea diametrelor de bază reale ale arborilor extraşi şi a distribuţiei acestora pe categorii
de diametre se realizează conform relaţiei
sau
unde
ndash reprezintă diametrul de bază al fiecărui arbore extras corespunzător cioatelor inventariate rezultate
icircn urma inventarierii cioatelor
a b c ndash coeficienţi de regresie locali
(3) Determinarea diametrului mediu pentru colectivitatea de arbori extrasă şi reconstituită
corespunzător metodelor dendrometrice aplicate la icircntocmirea actelor de evaluare a volumului de lemn
destinat valorificării
(4) Se compară diametrul mediu stabilit după reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi diametrul
mediu stabilit cu ocazia determinat odată cu icircntocmirea actului de evaluare a volumului de lemn destinat
valorificării icircnainte de exploatare
(5) Icircn situaţia icircn care cele două diametre medii prevăzute la alin(4) sunt comparabiledin punct de
vedere statistic conform anexei W atunci se trece la măsurarea icircn arboretul similar a icircnălţimilor conform
metodei dendrometrice aplicate cu ocazia evaluării volumului de lemn şi apoi la determinarea volumului de
lemn exploatatextras
Cazul arborilor izolaţi
Art 7 ndash (1) Icircn situaţia icircn care se urmăreşte reconstituirea caracteristicilor dendrometrice ale unor
arbori izolaţi extraşi se procedează astfel
bull Se măsoară diametrele cioatelor -dc- existente icircn teren
bull Se stratifică cioatele măsurate pe categorii ale dc din cm icircn cm
bull Se determină diametrele de bază - d13- provizorii corespunzătoare cu ajutorul coeficienţilor de
regresie cu caracter general
bull Icircn jurul diametrelor de bază -d13- provizorii determinate se măsoară diametrele de bază -d13-şi
diametrele cioatelor -dc- corespunzătoare unui număr dublu de arbori pe picior - arbori de probă -
decacirct numărul categoriilor de diametre măsurate la cioată existente icircn teren
bull Arborii inventariaţi pe picior se stratifică pe categorii ale dc măsurate
bull Pentru categoriile de diametre măsurate la cioată existente icircn urma extragerii unor arbori se
calculează medii ale diametrelor de bază ale arborilor inventariaţi pe picior cu diametre la cioată
corespunzătoare
bull La arborii de probă selectaţi icircn jurul diametrului de bază mediu calculate se măsoară icircnălţimi
corespunzătoare care ulterior se utilizează la determinarea volumului prin metoda tabelelor de
cubaj
(2) Dacă numărul arborilor izolaţi extraşi este mai mare decacirct 100 se procedează conform art 3 alin
(2) şi (4)
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 101
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Verificarea identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi determinarea coeficienţilor
de regresie locali pentru reconstituirea diametrelor colectivităţii arborilor extraşi
Art1 - (1) Pentru verificarea statistică a identităţii colectivităţii arborilor extraşi cu arboretul similar şi
determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru reconstituirea colectivităţii arborilor extraşi se parcurg
următoarele etape
a) Se deschide un fişier icircn mediul de operare Excel
b) Icircn coloana A a Foii 1 se introduce specia iar in coloana B diametrele cioatelor - dc - inventariate pe
teren din formularul 1 prevăzut art 5 alin (5) din Anexa 10
(c) Icircn coloana C se calculează diametrele de bază provizorii d13 prin utilizarea coeficienţilor de
regresie cu caracter general apelacircnd la regresia liniară aplicabilă icircn majoritatea cazurilor sau parabolă de
gradul al II-lea cacircnd este cazul
(2) Icircn cazul regresiei liniare de forma d13 = a + bdc se folosesc coeficienții prezentați icircn tabelul nr1
Tabelul nr1
Valorile coeficienților de regresie pentru ecuația d13 = a + bdc
Coeficienţi de regresie
Specia a b Specia a b
Molid +18967 07784 Cireş +14523 +07261
Brad +15685 07941 Frasin -15282 +07810
Fag -05918 08246 Tei +06655 +39178
Pin silvestru -10115 08692 Jugastru -07469 +08433
Gorun sămacircnţă -06751 08736 Cer -23118 +07938
Gorun lăstar +32774 06241 Stejar roşu +10692 +06584
Stejar +29094 07140 Nuc negru -02571 +08225
Carpen +29126 06721 Arţar tătărăsc +17682 +06822
Pin strob +20953 +07488 Mălin +16598 +07001
Paltin de munte -01280 +08151 Anin negru +33721 +06955
Scoruş păsăresc -07662 +08485 Ulm +00531 +07320
Salcie căprească +13666 +07570 Păr pădureţ -04397 +08029
Mesteacăn -30708 +08665 Vişin turcesc +00830 +07775
Anin alb +10559 +07824 Salcacircm -10137 +08633
Plop tremurător -13498 +08843 Plop euroamerican -03199 +08392
Măr pădureţ -04397 +08029 Salcie albă -16030 +08678
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(3) Icircn cazul speciilor de gorun - lăstar carpen mesteacăn și salcie albă se poate apela la parabola de
gradul al II-lea de forma d13 = a + bdc+cdc2 ai căror coeficienți de regresie au următoarele valori Gorun
lastar a=-30573 b=10957 c=-00069 Carpen a=-17753 b=1072 c=-00069 Mesteacăn a=23601
b=04405 c=00067 Păr pădureț a= 25553 b=09959 c=-00036 Salcie alba a=25978 b=05095
c=00062
(4) Icircn teren se măsoară şi se icircnregistrează icircn formularul 2 prevăzut la art 5 alin (5) din Anexa nr 10
diametrele cioatelor şi diametrele de bază pentru arborii de probă din arboretul similar conform art 5 alin (2)
litf) din Anexa nr10
(5) Icircn coloana D se introduc diametrele cioatelor iar icircn coloana E diametrele de bază ale arborilor de
probă măsuraţi pe teren icircn arboretul similar
(6) Se calculează diametrele medii şi
a) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia AVERAGE
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
b) Icircn cacircmpul Number1 se selectează şirul diametrelor de bază provizorii icircnscris icircn Coloana C
c) Se apasă tasta OK icircn celula H2 va apărea valoarea
d) Pentru calculul se repetă paşii de mai sus (abc) cu menţiunea că icircn cacircmpul Number1 se selectează
şirul diametrelor de bază ale arborilor de probă icircnscris icircn Coloana E
(7) Se analizează omogenităţile varianţelor
a) Pentru aplicarea testului Fisher - F se procedează astfel
a1) Icircn meniul Functions ndash Statistical se selectează funcţia FTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei testului Fisher - F de verificare a omogenităţii varianţelor
b1) Icircn meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTF gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(8) Examinarea semnificaţiei diferenţei dintre medii
a) Pentru aplicarea testului t se procedează după cum urmează
a1) Din meniul ldquoFunctionsrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selecteaza functia TTEST
a2) In cacircmpul Array1 se selectează şirul diametrelor de bază determinate pe baza coeficienţilor cu
caracter general de descreştere a diametrului cioatei - diametre de bază provizorii - iar icircn cacircmpul Array2 şirul
diametrelor de bază ale arborilor de probă măsurate pe teren cacircmpul Tails se completează cu cifra 2 iar
cacircmpul Type cu cifra 2 dacă icircntre varianţe conform Testului Fisher - F nu există diferenţe semnificative şi
cu cifra 3 dacă există diferenţe semnificative
a3) Se selectează tasta OK
b) Examinarea semnificaţiei statisticii t
b1) In meniul Functions ndash Logical se selectează funcţia IF
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
b2) Cacircmpul Logical_test se completează cu expresia logica valoarea TESTT gt 005 cacircmpul
value_if_true cu expresia rdquoNu exista diferenţe semnificativerdquo iar cacircmpul value_if_false cu expresia ldquoExista
diferenţe semnificativerdquo
b3) Se selectează tasta OK
b4) Icircn cazul icircn care există diferenţe semnificative icircntre medii se reia procedura de alegere a arborilor
de probă
b5) Icircn cazul icircn care nu există diferenţe semnificative icircntre medii se trece calculul coeficienţilor de
regresie locali şi la determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi utilizacircnd regresia liniară respectiv
polinomul de gradul al II-lea - d13 = a + bdc+cdc2 - pentru situațiile icircn care acesta a fost adoptat
(9) Determinarea coeficienţilor de regresie locali pentru dreapta de regresie
a) Coeficientul de regresie a1
a1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia INTERCEPT
a2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
a3) Se selectează tasta OK
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
b) Coeficientul de regresie b1
b1) Din meniul ldquoFunctionrdquo ndash ldquoStatisticalrdquo se selectează funcţia SLOPE
b2) Icircn cacircmpul known_yrsquos se selectează şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar
icircn cacircmpul known_xrsquos şirul valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
b3) Se selectează tasta OK
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
(10) Determinarea coeficienților de regresie locali icircn cazul parabolei de gradul al II-lea astfel
a) In celulele corespunzătoare afișării valorilor coeficienților de regresie a1 b1 c1 se scriu următoarele
formule
a1INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 13) pentru coeficientul de regresie a1
a2 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 12) pentru coeficientul de regresie b1
a3 INDEX(LINEST(E2En D2Dn^12) 1) pentru coeficientul de regresie c1
unde E2En reprezintă şirul valorilor diametrelor de bază ale arborilor de probă iar D2Dn şirul
valorilor diametrelor cioatelor arborilor de probă corespunzătoare
(11) Determinarea diametrelor colectivităţii de arbori extraşi după ecuațiile sau icircn coloana F de
calculează prin aplicarea coeficienţilor de regresie locali calculaţi la alin (9) icircn cazul regresiei liniare sau
alin (10) icircn cazul parabolei de gradul al II-lea
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 11
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda cu suprafeţe de probă
Art 1 ndash (1) Evaluarea volumului provenit din curăţiri icircn păduri tinere se face prin procedeul
suprafeţelor de probă cu fasonarea materialului rezultat
(2) Pe teren se delimitează cu vopsea suprafeţe de probă de formă regulată de 500-1000 m2 fiecare
astfel icircncacirct totalitatea lor să reprezinte 2-4 din suprafaţa unităţii amenajistice - 4 pentru suprafaţa unităţii
amenajistice de pacircnă la 15 ha 3 pentru 16-30 ha şi respectiv 2 pentru suprafaţa unităţii amenajistice de
pacircnă la 31 ha
(3) Amplasarea suprafeţelor de probă se face cacirct mai uniform pe tot cuprinsul unităţii ame-najistice
planificată a fi parcursă cu lucrări
(4) Icircn suprafeţele de probă se icircnseamnă toţi arborii de extras cu diametre de bază mai mici de 6 cm
care se doboară se fasonează şi se cubează
(5) Crăcile rezultate se aşează icircn figuri cu dimensiuni de 2 x 15 x lungimea lor reală iar transformarea
icircn m3 se face cu ajutorul factorilor de cubaj
(6) La fiecare grămadă este obligatorie determinarea prin măsurare a volumului aparent al figurii şi
icircnmulţirea cu factorul de cubaj de 011 m3ster pentru grămezi de crăci provenite din lucrări de icircngrijire şi 009
m3ster pentru cele provenite din tăieri de regenerare
(7) Pentru estimarea volumului lemnului de foc rezultat şi fasonat icircn steri se utilizează fac-torul de
cubaj de 060 (piese rotunde drepte şi subţiri)
(8) Trecerea la volumul total se face prin icircnmulţirea volumelor pe sortimente din cuprinsul
suprafeţelor de probă cu raportul Ss icircn care bdquoS este suprafaţa unităţii amenajistice iar bdquos este suma tuturor
suprafeţelor de probă
(9) Arborii cu diametre de bază mai mari de 6 cm precum şi preexistenţii prevăzuţi a se extrage se
vor marca şi inventaria fir cu fir pe icircntreaga suprafaţă pe specii şi clase de calitate şi se vor icircnregistra icircntr-un
carnet aparte Volumul lor se calculează separat (prin metoda tabelelor de cubaj sau altă metodă) şi se va
adăuga la volumul estimat cu ajutorul suprafeţelor de probă
Art 2 ndash (1) La arboretele de salcie tratate icircn cracircng -scaun evaluarea volumului de lemn se estimează
prin inventariere
(2) Numărul suprafeţelor de probă variază icircn funcţie de numărul de scaune existente la hectar icircntre 5 ndash
15 din suprafaţa unităţii amenajistice Icircn arboretele icircn care numărul de scaune la hectar este mai mare de
300 bucăţi se vor amplasa suprafeţe de probă icircnsumacircnd 5 din suprafaţa arboretului de evaluat icircn arboretele
cu 200-300 scauneha se vor amplasa suprafeţe de probă reprezentacircnd 10 din suprafaţă iar icircn cazul icircn care
numărul scaunelor este sub 200 bucăţi ha se vor amplasa suprafeţe de probă pe 15 din suprafaţă
(3) Icircn cadrul suprafeţelor de probă se vor inventaria toţi sulinarii pe fiecare scaun icircnregistracircndu-se
diametrul măsurat la 030 m de la inserţia pe scaun şi clasa de calitate
(4) Evaluarea scaunelor se face separat numai icircn cazul lucrărilor de substituire sau refacere
Evaluarea acestora constă icircn măsurarea icircnălţimii şi diametrului la fiecare scaun icircn parte
(5) Diametrul se măsoară la jumătatea icircnălţimii scaunului cu clupa sau ruleta
(6) Volumul se calculează cu ajutorul tabelelor privind volumul cilindrului icircn funcţie de diametru şi
icircnălţime din care se va scădea volumul scorburii
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Anexa nr 13
la Ordinul ministrului mediului apelor şi pădurilor nr
Metoda seriilor de volume
Art 1 ndash (1) Metoda seriilor de volume se bazează pe aplicarea tabelelor de cubaj pe serii de volume
modalitatea de aplicare a metodei diferă icircn funcţie de structura arboretelor ndash echienă sau plurienă ndash diferenţa
constacircnd icircn particularităţile tabelelor specifice acestor structuri
Art 2 Aplicarea metodei seriilor de volume se realizează prin parcurgerea următoarele etape
f) Inventarierea arborilor pe categorii de diametre clase de calitate şi specii
g) Măsurarea icircnălţimilor la arbori cu diametre apropriate de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
h) Stabilirea seriilor de volume
i) Stabilirea volumelor unitare şi a volumului total
j) Stabilirea volumului pe sortimente primare dimensionale şi industriale
Art 3 Diametrul clasa de calitate şi icircnălţimea arborilor se determină prin măsurători conform
procedeelor cunoscute
Art 4 Pe teren se inventariază arborii de extras pe categorii de diametre şi clase de calitate după care
se determină diametrul mediu central al suprafeţei de bază dgM potrivit formulei
dgM = d M +c
gM
G
sM2
icircn care
dM reprezintă limita inferioară a categoriei de diametre mediane icircn cm
c - mărimea icircn cm a categoriei de diametre care poate fi de 2 sau 4 cm (ultima soluţie poate fi adoptată
icircn cazul inventarierii unui număr mare de arbori N100 )
G - suprafaţa de bază a arboretului icircn m2
sM - suprafaţa de bază icircnsumată pacircnă la categoria de diametre mediane
gM - suprafaţa de bază corespunzătoare categoriei de diametre mediane
Art 5 (1) Se măsoară icircnălţimile şi diametrele la 10 - 15 arbori normal dezvoltaţi aleşi de pe toată
suprafaţa arboretului cu condiţia ca aceştia să aibă diametre cacirct mai apropiate de diametrul central - dgM
calculat cu admiterea de abateri individuale icircn plus sau icircn minus de 2-4 cm faţă de dgM Icircn baza acestor date
din teren se calculează diametrul mediu al arborilor măsuraţi - gMd şi icircnălţimea medie corespunzătoare gMh
Art 4 ndash (1) Icircn cazul arboretelor echiene funcţie de diametrul mediu central al suprafeţei de bază
corectat se icircncadrează arboretul dat icircn una din cele 12 clase de diametre luate icircn considerare la icircntocmirea
tabelelor de cubaj pe serii de volume
(2) Icircn funcţie de diametrul central corectat şi icircnălţimea medie corectată se determină seria de volume
corespunzătoare speciei date
(3) Icircn cazul arboretelor echiene numărul seriei de volume se stabileşte numai icircn funcţie de diametrul
central şi icircnălţimea medie corespunzătoare acestuia
(4) Volumele unitare pe categorii de diametre (v) se obţin din tabelele de cubaj pe serii de volume
(5) Volumele pe categorii de diametre se obţin prin icircnmulţirea volumelor unitare cu numărul arborilor
aferenţi fiecărei categorii de diametre
(6) Volumul total al arborilor (VT) se obţine prin icircnsumarea volumelor pe categorii de diametre
Art 5 (1) Sortarea primară şi dimensională a volumului se realizează folosind icircn acest sens
bdquoTabelele de sortare pentru arborirdquo indiferent de structura arboretelor
(2) Pentru efectuarea acestei operaţii este necesară transformarea numărului de arbori din cele 4 clase de
calitate icircn număr de arbori echivalenţi arbori de lucru şi arbori de foc prin icircnmulţirea numărului de arbori
din clasele a II-a a III-a şi a IV-a cu valoarea indicilor de echivalenţă prevăzuţi icircn tabelul nr 1
Tabelul nr 1
Indicii de echivalenţă
Grupa de specii Clasa de calitate
II () III () IV ()
Răşinoase 094 081 015
Foioase fără fag 081 057 018
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -
Fag 086 065 018
(2) Icircn scopul simplificării calculelor se va folosi tabela care permite stabilirea numărului de arbori de
lucru şi de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase de calitate calculul volumului făcacircndu-se separat atacirct
pentru arborii echivalent de lucru cacirct şi pentru cei echivalent de foc icircn funcţie de numărul arborilor pe clase
de calitate
(3) Sortimentele primare se obţin cu ajutorul tabelei de sortare prin icircnmulţirea volumului total al
arborilor de lucru din fiecare categorie de diametre cu indicii de sortare din tabela corespunzătoare speciei
date după cum urmează
Vs = V1 Ps
unde
Vs - reprezintă volumul pe sortimente
V1 - volumul arborilor de lucru
Ps - indicii de sortare din tabele
(4) Volumul crăcilor rezultă din icircnmulţirea volumului total al tuturor arborilor fiecărei categorii de
diametre cu indicele pentru crăci din tabele
(5) Lemnul de foc se calculează cumulacircnd lemnul de foc al arborilor de lucru cu lemnul de foc al
arborilor de foc după ce icircn prealabil s-au aplicat indicii de sortare corespunzători acestor două categorii de
arbori
(6) Pentru calculul volumului crăcilor de răşinoase care nu este inclus icircn volumul din tabelele de
cubaj pe serii de volume se vor aplica datele din tabelul nr 2
Tabelul nr 2
Proporţia crăcilor din volumul total al arborilor de molid şi brad icircn funcţie de diametrul mediu şi clasa de
producţie
Dia
met
rul
med
iu
al a
rbore
tulu
i
cm
Clasa de producţie
I II III IV V
Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br Mo Br
Procente din volumul arborelui
3 70 50 73 51 76 53 79 55 87 58
10 57 50 60 52 64 54 68 56 74 59
12 47 51 49 53 55 57 57 57 63 60
14 40 52 42 54 45 56 49 58 55 61
16 36 52 39 54 42 57 45 59 51 63
18 34 53 37 75 40 58 44 60 49 64
20 33 54 36 56 39 59 43 62 48 66
22 33 55 35 57 38 60 43 63 47 68
24 33 56 35 59 38 62 43 65 47 70
26 33 57 35 60 38 63 43 67 43 72
28 33 58 35 62 38 64 43 69 43 75
30 33 60 35 63 39 66 44 71 49 77
32 33 61 36 65 39 68 44 73 49 80
34 33 63 36 67 40 70 45 76 50 83
36 34 64 37 68 40 72 45 79 50 86
38 34 66 38 70 41 74 46 82 - -
40 35 67 39 72 41 76 - - - -
42 36 69 39 75 42 79 - - - -
44 37 72 40 78 - - - - - -
46 38 74 40 80 - - - - - -
48 39 76 41 82 - - - - - -