cercetări biometrice și ecologice asupra insectei euproctis chrysorrhoea l

7/24/2019 Cercetări biometrice și ecologice asupra insectei Euproctis chrysorrhoea L.

http://slidepdf.com/reader/full/cercetari-biometrice-i-ecologice-asupra-insectei-euproctis-chrysorrhoea 1/4

Cercetari biometrice ecologice

asupra insectei

Euproctis

chrysorrhoea L

1 Introducere

n ultimii ani, pe valea Siretului,

in

raza judetelor

Suceava i Boto$ani, s-a constatat o tnmultire puter

nica a daunatorului

Euproctis chrysorrhoea

L. , mai

ales in livczile cu porni fructiferi ale fostelor C.A.P.

- uri, livezi care nu au mai fost ingrijite corespunza

tor dupa 1990, creandu-se 0 situatie potential pe

riculoasa i pentru arboretele de stejar din apropiere.

Cu aceasta ocazie s-a considerat util

sa

se faca unele

observatii privind ecologia insectei, vizand n spe

cial cre$terea i dezvoltarea daunatorului

in

decursul

unui an calendaristic

in

aceasta zona, precum i

comportamentul omizilor tn funqie de actiunea

diferitilor factori ecologici.

2 Material m

oda

Materialul biologic pentru cercetare a fost adunat

din livada de meri Bere$ti, situata la 22 km NE de

municipiul Suceava, cu o suprafata de aproximativ

40 ha, unde daunatorul produce pagube importante

lncepand cu anul 1994, cu un maxim in 1996. S-a

recurs la livada

de

porni fructiferi intrucat in

padurile de stejar din apropire daunatorul nu a fost

semnalat

dec t

sporadic, in stadiul de adult.

Pentru a studia eorelatia dintre greutatea cuibu

rilor de iemare

i

numarul de omizi/cuib, in decem

brie 1998 s-au recoltat 40 de cuibmi, ce au fost con

servate impreuna intr-o punga

de

plastic, in conge

lator, timp de cca. doua uni, dupa care s-au cantarit

individual, s-au desflicut i analizat la binocular In

vederea detenninarii numarului de larve din fiecarc

cuib. Verificarea acestei corclatii s-a fiicut prin

recoltarea i analizarea altor 50

de

cuiburi, colectate

in decembrie 1999. De aceasta data, s-a urmarit sa

se verifice i valabilitatea pentru zona de studiu a

ecuatiei prezentate

in

literatura (Simionescu et al.,

1971

; 2000), ecuatie In care intra greutatea medie a

cuiburilor stabilita prin cantarirea impreuna a unor

probe de minimum 50 cuiburi. n acest scop, dupa

recoltare cuiburile au fost

~ i n u t

tr

ei

zilc intr-o

incapere racoroasa dar uscata, apoi s-au cantarit

*Extras din lucrarea de diploma claboratii sub indrumarea

dr. ing.

N.

Olenici de la Statiunea

ICAS

Campulung

Mold

ovenesc

REV/STA PADURILOR

•

Anul 115 • 2 • Nr 4

Mihai - Leonard DUDUMAN

Student, anul V

Facultatea de Silviculturi'i,

Universitatea "Stefan eel mare"

Suceava*

toate impreuna. Pana Ia data analizarii lor ( i a can

taririi individuale) s-au pastrat ca

i

cele din 1998.

n vedcrea stabilirii fecunditatii i a corclatiei

dintre greutatea medie a unei ponte

i

numarul

mediu de oua, in luna iulie 1999 s-au recoltat 100 de

ponte,

cares au

pastrat tirnp de 2 saptamani in pungi

de plastic, lnchise ermetic, n congelator, pana cand

au fost cantarite individual i apoi analizate la

binocular.

Dinamica dezvoltarii insectei n stadiul de larva

s-a studiat prin recoltarea de material biologic (larve

de diferite varste) la intervale de 4-10 zile

in

perioa

da 13.04-13.06.1999 $i de cca. 4-15 zile In perioada

28.07-2.09.1999. Larvcle s-au pastrat pana la efec

tuarea analizclor in alcoo l. Pentru a stabili perioada

de aparitie a fluturilor i de ovipozitie, precum i pe

rioada necesara pentru ecloziunea omizilor, s-au re

coltat din teren 30 de pupe care au fost tinute lntr-o

cutie de sticla (80 x 35 x

40

cm) acoperita cu tifon,

amplasata la umbra, asigurandu-se conditii apropia

te celor din natura. In acela i Joe s-au tinut

i

flutu

rii ie$iti din pupe, precum i pontele depuse de

ace$tia.

n paralel cu recoltarea materialului biologic

mentionat, s-au fiicut observatii privind comporta

mentul insectei

in

stadiul de larva i fenologia

daunatorului in corelatie cu cea a speciei gazda sau

a altor specii de plante.

n laborator s-au cantarit cuiburile de iernare i

pontele cu o balanta clectronica ce asigura o pre

cizie de 0,0 J g. Masuratorile asupra capsulei cefali

ce a larvelor de diferite varste, precum i inventari

erile privind numarul

de

oua din ponte i nurnarul

de

omizi din cuiburile de iemare, au fost cfectuate

folosind stereobinocularul marca Zeiss cu o putere

de marire progresiva de la

2X

la

OX.

Dimensiunile

au fost masurate cu o precizie de 0, 1 mm. Pentru

incadrarea pe varste a larvelor s-au avut In vedere

datele din literatura (Simionescu et al., 1971).

Lucrarile de laborator au fost efectuate in cadrul

laboratoarelor de la Facultatea

de

Silvicultura,

Universitatea "$tcfan eel Mare" Suceava, precum i

In Jaboratorul

de

entomologie

de

la I.C.A.S.

Campulung Moldovenesc.

Calculele statistice au fost efectuate dupa

metodele recomandate In literatura (Giurgiu, 1972).

25



3. Rezultatele obtinute si discutii

3 1 Aspecte biometrice

Masuratorile efectuate

pe

cuiburile recoltate tn 1998 au evi

dential

faptul ca greutatea

cuiburilor de iemare variaza intre

ua1a

prclcvarii

orobci

Dec.

1998

Dec. 1999

1

Dec. 1999

2

rrnmarul

decuiburi

40

50

50

Tabelul 1

Corelafia dintre greutatea individualli a cuiburilor de

i

ernare

numa

rul

de

la r

ve din cuib

vrcuta1ca r1umarul mC<liu

Ecuatia de rcgrcsie Coeficientul Scmni-

medic a de omizi

obtinutli

de

corclatic r

ficatia

unui cuib dintr-un cuib

2.09

185

y•

117

,lx - 59.133 0,85

2,09

181

v a 98

26x

- 24 33

0.89

2

40

181

v

=

85

72x • 24

33

1 0

88

0,56 si 4,74 g, media fiind, in conditiile ment1ooate

anterior, de 2,09 g, iar numarul de larve/cuib a fost

cuprins tntre 4 si 647, cu o medie de 185 larve/cuib

(tabelul

I).

Intre numarul de larve/cuib greutatea

700

•

Notli: I) S-au folos1t valonle dm cantannle md1v1duale; 2

S-au

fo

losil valorile din cantliririle individuale ajuslate.

•

individuala a cuiburilor exista o stransa corelatie (r

=

0,85), exprimata matematic prin ecuatia de regre- : 1

sie

y =

117,

l

x _59,

133

, unde x reprezinta greutatea l

iodividuala a cuibului (tn grame), iar y - numarul de i1 a x>

omizi (tabelul l fig. 1).

In

1999, intervalul de

100

•

variatie pentru greutatea cuiburilor a fost de 0,95-

0

•._ =.

4,5

l

g (media 2,09 g), iar pentru numarul de

0

2

3

s

8

larve/cuib intre

5

si 541 (media

181

Jarve). Se con-

stata astfel ca, in ambii ani, greutatea medie a

cuiburilor a fost

a c e e a ~ i

iar numarul mediu de

larve/cuib difera foarte putin (2,2 ). Prin urmare,

utilizarea ecuatiei determinate in 1998 ofera un

rezultat foarte apropiat

de

eel obtinut prin

numararea directa.

Greutatea medie a unui cuib in cazul cantaririi

impreuna a celor 50 de cuiburi in conditiile aratate

mai sus a fost de 2,40

g.

Utilizarea acestei valori in

vederea determinarii numarului mediu de larve/cuib

folosind ecuafia mentionata In literatura :

y

=

136 g

- 14,88 (Simionescu et al., 1971; 2000) conduce la

obtinerea unui rezu ltat complet diferit f a ~ a de eel din

determinarile directe (312 larve/cuib, respectiv un

plus de 72,3

%).

Ca urmare, in conditiile in care S

au d e s f i i ~ u r a cercetarile de fata (localizare in nord

estul tarii, planta gazda - mar) ecuatia recomandata

pentru speciile forestiere din tara noastra nu este

aplicabita. Considerand ca diferenta fata de greu

tatea medie obtinuta prin cantariri individuate se

datoreaza, eel mai probabil erorilor de cantarire,

valorile obfinute prin cantariri individuates-au ajus

tat distribuind proportional cu marimea lor diferenta

dintre rnasa celor 50 de cuiburi cantarite impreuna

suma valorilor obtinute prin cantariri individuate.

Corelatiile dintre numarul de larve/cuib si greutatea

cuiburi

0

lor

in

cele doua situatii mentionate se prezin

ta in tabelul

l. Ca

urmare,

in

cazul cantaririi impre

una a pontelor, ecuatia

de

regresie adecvata pentru

populatia studiata este y = 85 ,72 g - 24,331, tn care

terrnenii au a c e e a ~ i semnificatie ca in cazul

ecuatiei prezentate anterior.

26

p.ciac111

• • valorile

pentru anul

1

998

A · valorilc pentru

aoul

1999

- dreapta de rcgresie pcntru 1998 - -

dreapta de rcgresie pentru

1999

Fig.I. a r i a ~ i a numarului de o

mi

zi/cuib

in

functie de

gre

utat

ea individuala a cuibului de iernare.

ln ce prive te greutatea pontelor, s-a stabilit ca

aceasta a fost cuprinsa intre 0,02 g 0,14g (media

fiind 0,097 g), iar numarul de oua a fost cuprios

intre 66 580 (media 441) oua/ponta. Intre cele

doua caracteristici exista o corelatie foarte stransa (r

= 0,92), exprimata prin ecuatia de regresie prezen

tata in figura 2.

600

T

I

IOO +

• 3843

.

Gl<

•

88.,38

R

1

•

Oes.46

1

~

; ·

O.o2

0.04 0.06

0.

08

0.1 0.12 OH

greutaa

ponta

IOI

Fig. 2. Variatia numarului de ouli/pontli in de

greutatea pontei

Fecunditatea medie tn cazul acestei populatii,

calculata pe baza relatiei din literatura: fee. medie

=

g/ 0,000181 (Dissescu, 1960; Simionescu et al.,

1971; 2000) este 537 de oua, ceea ce inseamna o

supraestimare cu 22 fata de valoarea determinata

direct (prin numarare), d e ~ i greutatea medie a unei

depuneri determinata prin cantariri individuale e de

a ~ t e p t a t sa fie mai mica decat in cazul cantaririi

impreuna, a ~ a

cums-a

vazut

in

cazul cuiburilor.

REVISTA PADURILOR

•

Anul 5

•

2000

•

Nr 4



Valorile constatate pentru fecunditatea medie

greutatea medie a unei depuneri indica faptu l

ca

populatia este in faza I-II a gradatiei, ceea ce con

co

rda cu observatiile din anii anteriori privind

defolierea si extinderea atacului pe pomii din livezi

din preajma gospodariilor.

3.2.

s

pecte f eno ogice

E a1onarea

ca

lendaristica a dezvoltarii larvare in

anul 1999 se prezinta in figura 3, din care se poate

100

10

•o

r

I \

: ft

a

i

H

Zlua din an

- 1198·99 o -

fl/98

·99

vee . 99

• - Vl98-99

._ . I 99·2000 - H

99

·

2000

I 99·2000

Fig. 3. Dinamica dezvoltar ij larvare a daunatorului

Euproctis chrysorrhoea in anul 1999

observa faptul ca insecta a iemat in stadiul de larva

varsta a ill-a.

In

data de 26.03. 1999, inainte de

pranz, cand temperatura aerului era de 10° C, nu s

au observat omizi ie ite din cuib, dar erau fire de

matase tesute intre ramuri, iar cuiburile erau ciu

ruite, semn ca omizile i e ~ i s e r anterior din acestea,

probabil in 24-25 martie sau chiar mai devreme in

intervalul 4-11.03, cand s-au inregistrat maxim; ce

depa eau pragul de 13,6°

C

(fig. 4), prag considerat

40

1

- Temperal1Jri

ma Gme

-Temperatur l

minime

35 '

i

25

·

.

E

0

·10

55 85

115 145

175

205 235

265 295

z1ua n

..m1

N1)

Fig. 4. Var

iat

ia temperaturilor ex t reme zit.n ice in

perioada 24.02-27.

10

.1999 la statia

me

teo rologica Suceava

ca temperatura limita inferioara la care insecta se

dezvolta in stadiul larvar (Marcu, 1965).

ln

interva

lul 26.03-13.04, cand maximele zilnice au d e p ~ i t

frecvent pragul mentionat i nu s-au mai inregistrat

minime negative, iar mugurii florali de mar s-au

umflat

i

au inceput sa crape (fenofazele B-C din

fig. 5), omizile au ie it din cuiburi i au inceput sa

REV/STA PADURJLOR

•

Anul 115

•

2000

e

Nr 4

E

r J

c

C R I J

Fig. 5. Princi

pa

lele fenofaze la

mar

(dupa Baicu

Savescu, 1978)

se hraneasca rozand mugurii florali. La sfiir itul

primei decade a Junii aprilie au avut Joe

i

primele

naparliri, gasindu-se primele larve

in

varsta a IV-a.

In intervalul 13-29 04, merii au parcurs fenofazele

D-F, iar omizile au ajuns in totalitate in varsta a IV

a. In 3.05 merii erau in fenofazele F-G, iar larvele

trecusera in proportie de 60 % in varsta a V-a. Dupa

8 zile, timp in care s-au inregistrat maxime de peste

15°

C,

larvele erau in propoqie de 90 % in varsta a

V-a, iar 10 %

in

varsta a VI-a, merii fiind in stadi

ile G-H. Prin unnare, trecerea in varsta a V-a coin

cide cu inceperea formarii fructelor, iar trecerea in

varsta a VI-a, are loc in perioada in care frunzele de

mar incheie dezvoltarea. La inceputul lunii iunie

(3.06) larvele

cu

dezvoltarea cea mai avansata

teseau coconii in care urmau sa se impupeze, iar l O

zile mai tarziu cca. 80 % din exemplare erau

in

sta

diul de pupa. Primii fluturi au fost observati in

28.06, respectiv la 21-23 zile

dupa primele pupe, in

conditiile in_ are - in intervalul 3-26.06 temperatura

medie a fost de 19 8°

C.

Larvele s-au impupat in

perioada de inflorire a salcamului, iar cand teiul a

inflorit

i

stejarul a dat a doua serie de frunze, au

inceput sa apara fluturii.

Femelele obtinute din cre teri au depus primele

ponte pe data

de 30

iunie, iar perioada de depunere

a pontelor a durat 6 zile dar este foarte probabil

ca

in teren perioada ovipozitiei a fost mai lunga,

datorita o n r i i emergentei adulplor in condWile

unui mediu mai putin omogen. La data de 22.07 au

aparut primele larve, care au inceput sa se hraneasca

scheletizand frunza pe care a fost depusa ponta.

Perioada de incubare a fost de 22 zile, la o tempe-

ratura medie de 21, J8° C.

Observatiile efectuate in 28.07 au evidenpat fap

tul ca eclozarea larvelor se incheiase i toate erau in

varsta I, iar o tuna mai tarziu peste 50 % din larve e

rau in varsta a III-a i cuiburile de iemare erau com

p let formate, insa larvele se mai hraneau.

in

primele

zile ale lunii septembrie toate larvele ajunsesera

In

varsta a TII-a i

s a

u retras in cuiburi pentru iemare,

de i vremea Inca era favorabila (temperaturi minime

27



pcste 5° C, iar maximele peste 15° C). Prin urmarc,

dczvoltarea larvclor in a doua jumatate a verii a

durat cca. 42 de zilc,

la

o tempcratura medie de

18,9° C, ceca cc reprezinta o dezvoltare mai rapida

decal cea

m e n ~ i o o a t a

in literatura (Simionescu et al.,

1971

),

respectiv 40 de zi le

la

20°

C.

4. Concluzii

Cerceti'irilc efcctuatc au condus

la

urmatoarelc

concluzii:

• ecuatiilc de rcgresie rccomandate in litcratura

noastra, in cazul daunatorului studiat, pcntm deter

minarca indirecta a numarului de larvc/cuib de

icmarc i a fecunditatii rncdii in functic de greutatca

pontclor dau rezultatc mult diferite de ccle ob\inute

prin dcterminari dirccte, dovedind faptul ca ele

nu

su

nt

aplicabilc in cazul populatiilor din zona

Succvei, eel putin atunci eand larvclc

SC

dczvolra pe

pomi fructiferi;

• dezvoltarea inseetei corespundc - in linii ge

nerate - cu datele mcntionate in litcratura, insa dcz

voltarea larvelor de

la

ecloziunc i pana

la

rctrage

rea

pentru icmarc se pare

ca

este

mai

rapida

in cazul hranirii pc mar;

• insecta

in

stadiul de

Jarva i i

modifica com

portamentul in functie de actiunea diferi\ilor factori

de mediu (tcmperatura, vant, precipita\ii etc.).

BIBLIOGRAFIE

B

a

i

c u ,

T., S

a

v c s c u ,

A.,

1978:

Comhaterea inte-

gratii in protec/ia plantelor. Eclicura

Ceres, Bucurcsti, 327 p.

Diss

cs cu

G.,

1960:

Folosirea in

l11criirile

de prog-

nozii. depunerilor de ouci ale insectei E11proctis chrysorrhoea.

Rcvista Padurii

nr. 7:

432-435.

G i u r g i u V., 1972: Metode ale sWtisticii matematice

aplicate in silviC11l111rii.

Editura Ceres, Bucurcsti.

565 p.

M a r c u , 0 .. 1965: Noi procedee pentni stabilirea prog-

no=ei insectei Euproctis chrysorrhoea

L Lucrari stiintificc in

silvicultura, lnstitul\11 Politehnic Brasov,

VII:

87-103.

S

i m i o n e s c u ,

A., M

i

h

a

I

c

i

u c ,

V., C h i

r a ,

D.,

L u p u , D., V l

a

d u I

c

a s a , A • V i o i u . D., R a n

g ,

C., M i h

a

i . D

..

M

i

h

a

1

a c

h

e , G..

C

i o r n e

i , C.,

0 I

e n

i

c

i ,

N

.

N

c \ o 1 u ,

C., I 1

e s c u ,

T

.

C h

i

r a ,

F.

T au t , ., 2000: Protec1ia padurilor. Editura Musatinii,

Suceava, 883 p.

S i m i o n c s c u , A. t e fa n

es

c u , M.,

A

r s

c

a cs

c u ,

M.

P o p e s c u , T., S a

vu

, D.,

D i s s

es cu

, G . Ce 1

an u

I., Pct res c u , M . En e .

M., D

u m

i

t re s c u ,

E., R

a

d

o i .

D.,

1971: Diiw1iitorii

piid11rilor.

Editura Ceres, B u c u r e ~ t i 519 p.

E11proctis clrrysorrlroen L Biometric and ecologycal research

Abstract

E11proc1is

chrysorr/1oea

is

an important injurious insect

for

Romanian oak forests. Using modem examination and analysis

it

was

fond

that

for

Suceava region, this species has certain particularities .

From a biometric point or view, the regression equations recommended

in

literature

m

order

to

find out establish the weight

or

the hibernating nest w11h the larva's number in the nest . as well as the weight of the addled eggs from these doesn't work for this

area.

Introducing the gathered data

in

this model we get an overestimation

or

72,3

%

or 22 % respectively .

The insect growth corresponds on the whole with the data mentioned

in

literature.

its

behavior, depending on various factors

from

namre.

Keywortl f: e11tomology ecology, Euproctis clrrysorrlroea.

28

REVISTA PADURJLOR • Anul 115 • 2000 • Nr.4

cercetări biometrice și ecologice asupra insectei euproctis chrysorrhoea l

Documents