2

STRUCTURA

Planului de analiza şi acoperire a riscurilor

Pagina Structura Planului de analiză şi acoperire a riscurilor 2 Capitolul I - Dispoziţii generale 3 Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective 3 Secţiunea II. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 3 2.1. Acte normative de referinţă 3 2.2. Structuri organizatorice implicate 4 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 4 Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale 4 Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief 4 Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice 5 Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică 7 Secţiunea a 4-a. Populaţie 9 Secţiunea a 5-a. Căi de transport 9 Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică 10 Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale 15 Secţiunea a 8-a. Specific regional/local 16 Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 15 Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale 16 Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice 24 Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice 30 Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu 33 Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale 39 Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri 38 Secţiunea a 7-a. Zone de risc crescută 39 Capitolul IV - Acoperirea riscurilor 39 Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 39 Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor 41 Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor 41 Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie 41 Secţiunea a 5-a. Instruirea 42 Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare 42 Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare 42 Capitolul VI - Logistica acţiunilor 43 Anexe 43

3

Capitolul I Dispoziţii generale

Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Botoşani, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopurile Planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele Planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificarii şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor/subunităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea 2 Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă

1. Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor

de Urgenta, cu modificările şi completările ulterioare; 3. Ordonanţa de urgenta nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului

situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

4. Ordonanţa de urgenţă nr. 89/23.12.2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor, actualizată; 5. Hotărârea Guvernului nr. 557/03.09.2016 privind managementul tipurilor de risc; 6. Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, cu modificările şi completările ulterioare; 7. Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta, actualizată; 8. Ordinul comun nr. 192/1422/2012 al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; 9. Ordinul M.A.I. nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiza şi acoperire a riscurilor; 10. Ordinul comun nr. 245/3.403/2012 al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice; 11. Ordinul MAI nr. 181 din 12 august 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor.

4

2.2. Structuri organizatorice implicate

Ø Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, Ø Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Ø Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, Ø Grupurile de suport tehnic din subordinea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Ø Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, Ø Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, Ø Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, Ø Celulele pentru situaţii de urgenţă la instituţii şi operatori economici.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. (anexa nr. 2, anexa nr. 4, anexa nr. 5).

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv de comitetele locale pentru situaţii de urgenta şi se aprobă de Consiliul Judeţean, respectiv de consiliile locale, corespunzător/corespunzătoare unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

După elaborare şi aprobare, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se pune la dispoziţie Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, iar extrase din documentul respectiv se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, prin Centrul Operaţional, care îndeplineşte atribuţiunile Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă (anexa nr.8).

Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief Judeţul Botoşani este situat în extremitatea nord-estică a ţării noastre, învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova. Are o suprafaţă de 4.986 km2 ceea ce reprezintă 2,1% din suprafaţa ţării. Ca poziţie geografică, judeţul Botoşani este încadrat în următoarele coordonate:

Punctul cardinal Punctul extrem Vecini Longitudine

estică Latitudine

nordică NORD Satul Horodiştea Republica Ucraina 26040’ 48016’ SUD Comuna Prăjeni Judeţul Iaşi 27002’ 47026’ EST Comuna Santa Mare Republica Moldova 27023’ 47035’

VEST Comuna Mihăileni Judeţul Suceava 26006’ 47058’

Relieful este reprezentat în jumătatea nordică printr-o parte deluroasă a depresiunii Jijiei, cu coline domoale care nu depăşesc 200 m altitudine, spre est se întinde o zonă de câmpie în lungul Prutului, iar spre vest zona de terase înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estică a podişului Sucevei, cu înălţimi mai mari de circa 300 m şi culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealu Mare care atinge altitudinea maximă de 593 m.

5

Pe baza studiilor pedologice şi agrochimice executate pe teritoriul judeţului, au fost identificate:

Specificarea Suprafaţa (ha )

% din suprafaţa agricolă

-Soluri afectate de eroziune moderată, puternică şi excesivă din care:

104,273

27,35

-de adâncime 3,632 0,95 - Soluri afectate de alunecări - total - din care: 36,380 9,54 - active 27,408 6,30 - Soluri afectate de exces de umiditate din care: 72.765 19,09 -de natură freatică 37,371 9,80 - Soluri cu textură fină (soluri grele) 240.566 63,09 - Soluri salinizate şi/sau alcalizate 63.098 16,54 - Soluri acide 43,659 11,42 - Soluri inundabile 29.034 7,62

De menţionat că îndeosebi fenomenele de teren (eroziunea, alunecările, excesul de umiditate), dar şi unele aspecte de chimism (starea de reacţie, de aprovizionare cu elemente nutritive ş.a.) sunt fenomene dinamice. Suprafeţele de teren cu degradări moderate, puternice şi foarte puternice totalizează pe judeţ 209.240 ha.

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice

Teritoriul judeţului Botoşani se încadrează zonei de climă temperat - continentală caracteristică districtului nordic al Podişului Moldovei, fiind specific un climat mai răcoros, cu veri relativ călduroase mai ales când sunt lipsite de precipitaţii, şi ierni reci, de cele mai multe ori cu puţină zăpadă, cu geruri şi viscole frecvente.

Radiaţia solară globală creşte de la nord la sud, de la 114 la 117 Kcal/cm2/an, cele mai scăzute valori înregistrându-se în intervalul decembrie - ianuarie, iar cele mai crescute în intervalul mai - iulie.

Temperatura aerului prezintă o mare variabilitate în privinţa valorilor medii, minime şi maxime, schimbarea timpului, uneori chiar de la o zi la alta, fiind destul de frecventă. Temperatura medie anuală înregistrează pe cea mai mare parte a judeţului, valori cuprinse între 8° şi 9° C, în sectorul său sud-estic depăşind 9° C, iar pe înălţimile mari din sud-vest şi vest fiind chiar uşor sub 8° C (vezi cartograma C3). Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie, (între 18° şi 20° C în jumătatea de vest şi nord - şi peste 20° C în est şi sud-est), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (între - 3,5° şi - 4,5° C).

La Botoşani valorile multianuale (1901 - 1990) sunt de 8,8° C media anuală, 20,3° C media lunii iulie şi - 4,1° C media lunii ianuarie. Amplitudinea termică anuală este de 24,4° C, ceea ce confirmă caracterul continental accentuat al climatului.

Temperaturile extreme au înregistrat valori maxime absolute de 39,4° C la Botoşani şi 38° C la Dorohoi, şi minime absolute de - 30,3° C la Botoşani şi - 32,5° C la Dorohoi. În intervalul 1996-2000 temperatura aerului a oscilat între -27,7 ° C (22.11.1996) şi + 38,6° C (22.08.2000), valori care confirmă caracterul temperat continental accentuat al climei judeţului.

În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 70 - 75 zile de vară (cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 25° C) şi 15 - 18 zile tropicale (cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30° C).

Numărul mediu al zilelor de iarnă (cu temperaturi maxime egale sau mai mici de 0° C) este de cca. 43.

Îngheţul se produce în medie toamna în 10-15 octombrie şi primăvara în 15 aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de cca. 120-130, scăzând de la nord la sud. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat toamna în jur de 17 septembrie, iar cel mai târziu la 21-22 mai.

6

Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de peste 75 % în nord şi vest şi între 73-75 % în restul teritoriului, cele mai mari medii lunare depăşind 80 % iarna, iar cele mai mici coborând la 65 - 67 % primăvara şi vara. La Botoşani media anuală a umezelii relative a fost de 73 %, cu un maxim mediu în decembrie (85 %) şi un minim mediu în intervalul mai-iulie (65 %).

Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală fiind în jur de 6,0 zecimi, mai mare în vest, nord-vest şi mai mică în est, sud-est. La Botoşani media anuală a nebulozităţii este de 6,2 zecimi, cu un maxim mediu în decembrie (7,2) şi un minim mediu în august (4,6).

Numărul mediu de zile cu cer senin este de 108, cu cer acoperit de 149 şi cu cer noros de 106. Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază între 450 mm în medie pe an

în extremitatea sud-estică şi 600 mm în medie pe an pe înălţimile mari din sud-vest şi nord-vest (vezi cartograma C4). Valoarea medie anuală pe ansamblul judeţului este de 550 mm. La Botoşani cantitatea plurianuală de precipitaţii (1901-1990) a fost de 560,7 mm.

În timpul anului regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform, cele mai mari cantităţi înregistrânduse în luna iunie şi uneori iulie (65-85 mm în medie), iar cele mai mici înregistrându-se iarna şi la începutul primăverii (20-30 mm în medie). Caracteristic pentru regimul pluviometric este atât abundenţa, cât şi deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra teritoriului.

Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, fiind mobilul producerii inundaţiilor, aunecărilor de teren, eroziunii de adâncime, etc.

Pe de altă parte, lipsa precipitaţiilor măsurabile timp de 10 zile consecutive în perioada aprilie-octombrie şi 14 zile în perioada octombrie-martie, duce la apariţia secetelor, frecvente în tot judeţul, dar mai ales în sectorul sud-estic. În zona Botoşani-Dorohoi durata medie a perioadelor secetoase este în jur de 14-15 zile, iar în sud, sud-est aceasta ajunge la 17 zile. Secetele influenţează negativ agricultura judeţului, impunând realizarea de irigaţii.

Precipitaţiile sub formă de ninsoare înregistrează un număr mediu de 27-30 zile în zona Dorohoi-Botoşani şi sub 20 zile în sud şi sud-est, iar stratul de zăpadă durează în medie cca 60 zile, grosimea sa variind între 10-15 cm. Prima ninsoare se produce în medie în a doua decadă a lunii noiembrie, iar ultima ninsoare în decada a treia a lunii martie.

În perioadele cu viscol zăpada se depune neuniform, fiind troienită în zonele adăpostite pe grosimi de câţiva metri, influenţând negativ circulaţia rutieră şi feroviară.

Alte fenomene hidrometeorologice caracteristice judeţului sunt: - ceaţa - cu o frecvenţă mare în sezonul rece al anului şi o densitate maximă mai ales noaptea,

se produce în medie în cca. 40 zile anual; - bruma - se produce în medie în 18-20 zile pe an, frecvenţa maximă fiind în octombrie (5-6

zile); - chiciura - se produce mai frecvent în decembrie şi ianuarie, numărul mediu de cazuri fiind

cuprins între 3-6; Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin diferenţe mari de direcţie şi

viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer din această parte a Podişului Moldovei, cât şi de orientarea reliefului. Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord-vest (23,6 %), urmate de cele dinspre sud-est (18,7 %), considerate ca dominante. O frecvenţă medie anuală destul de semnificativă se înregistrează şi dinspre direcţia nord (10,7 %). Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre est (1,7 %) şi vest (2,1 %). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (28,2 %), indicând condiţii de adăpost aerodinamic.

Viteza vânturilor a înregistrat valorile medii cele mai mari pe direcţiile dominante (3,8 m/s dinspre nordvest şi 2,9 m/s dinspre sud-est), precum şi pe direcţia nord (2,3 m/s). În timpul anului cele mai ridicate valori ale vitezei vântului s-au înregistrat primăvara pe direcţiile dominante, depăşind 4 m/s, în medie.

7

Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape

subterane la diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive (sau de adâncime) şi ape subterane libere.

Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional sau artezian, fiind interceptate prin foraje la diverse adâncimi, în depozite siluriene, badeniene, bugloviene. Astfel, în forajele de la Botoşani şi Dângeni au fost interceptate strate acvifere ascendente la -346 şi respectiv-300 m. Cele de la Botoşani sunt deosebit de dure, având peste 50° G, iar cele de la Dîngeni au o culoare negricioasă datorită prezenţei sulfurii de fier şi au cca. 8,4 g/l clorură de sodiu şi hidrogen sulfurat. La Oroftiana, Liveni, Ripiceni s-au întâlnit ape subterane acumulate în depozite badeniene, cu mineralizări reduse (sub 7 g/l), ceea ce le face potabile. Tot în valea Prutului la Stânca-Ştefăneşti, sub calcarele recifale bugloviene s-au interceptat ape subterane arteziene, potabile, cu uşor miros de hidrogen sulfurat.

Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, în general drenate de reţeaua hidrografică, în cadrul cărora se cuprind apele suprafreatice, freatice şi de stratificaţie.

Apele subterane freatice se pot grupa în mai multe unităţi hidrogeologice: a. Ape subterane de luncă - întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor principale, în cadrul a

două tipuri de acvifere: de tip Siret şi de tip Prut. b. Apele de tip Siret sunt cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza luncii Siretului sub

forma unui acvifer principal cu debite constante şi calităţi corespunzătoare. În depozitele nisipo-argiloase de la suprafaţă se mai întâlneşte un acvifer secundar, lenticular, cu debite mai mici şi inconstante.

c. Apele de tip Prut sunt cantonate în baza luncilor Prutului (aval de Stânca), Jijiei, Başeului, Sitnei, Miletinului, sub forma unui acvifer principal, precum şi în depozitele permeabile de la suprafaţă sub forma unui acvifer secundar, cu importante variaţii de nivele şi debite. Calitativ sunt ape cu mineralizări şi durităţi mari, fiind considerate nepotabile conform STAS 1342/92. În lunca destul de îngustă a Prutului amonte de Stânca, acviferul conţine ape corespunzătoare calitativ, fiind admise ca potabile.

d. Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi uneori pietrişurile din baza acestora, mai importante fiind cele din terasele Siretului şi Prutului. Sunt uşor alcaline, cu săruri sub 3 g/l şi duritate sub 30° G, fiind admise ca potabile.

e. Ape subterane de platouri şi culmi dezvoltate pe gresii şi calcare, cantonate în intercalaţiile nisipoase şi în fisurile rocilor dure din sectorul dealurilor înalte din vest (Dealul Mare, Bour-Hăpăi). Sunt ape potabile cu debite relativ importante (sub 5 l/s), care dau linii de izvoare din care se alimentează localităţile situate pe contactul dintre câmpia colinară şi podiş.

f. Ape subterane de interfluvii şi versanţi, cantonate în baza depozitelor loessoide eluviale, în cele argilonisipoase deluviale sau în intercalaţiile nisipoase sarmaţiene, având debite reduse (1-3 l/s) şi la limita potabilităţii, pe alocuri chiar nepotabile. În cadrul acestor ape pot fi incluse şi cele din şeile Lozna-Dersca, Bucecea şi Vorona.

Pe total judeţ, resursele de ape subterane freatice sunt evaluate (conform Studiului de gospodărire a apelor) la 1,780 m3/s din care numai 0,728 m3/s reprezintă resurse exploatabile şi potabile.

Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari bazine hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 km.

Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 km şi primeşte pe stânga o serie de afluenţi mici ce nu depăşesc 15 km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona, ş.a. Prutul formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 km, pornind pe dreapta afluenţii: Ghireni (21 km), Volovăţ (45 km), Başeu (106 km), Corogea (29 km), Jijia (121 km, pe teritoriul judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei, menţionăm: Podriga (36 km), Bodeasa (26 km), Sărata (15 km), Buhaiu (17 km), Ibăneasa (42 km), Sitna (65 km), Miletinul (51 km în teritoriul judeţului).

Densitatea reţelei hidrografice permanente este redusă fiind de 0,41 km/km2.

8

Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86 % din ploi şi zăpezi şi numai 14 % din surse subterane. În privinţa alimentării de suprafaţă predomină cea din ploi (peste 55 %), alimentarea din zăpezi fiind secundară (sub 45 %).

Analiza debitelor medii multianuale evidenţiază faptul că cele mai bogate ape sunt Prutul şi Siretul, cu 85 m3/s şi respectiv 12,7 m3/s la intrarea în judeţ şi 92 m3/s, respectiv 35,0 m3/s la ieşire. Pe celelalte râuri debitele medii au următoarele valori: Jijia la Todireni -2,09 m3/s, Başeul la Ştefăneşti - 1,89 m3/s, Sitna la Todireni - 2,0 m3/s, Miletinul la Cîmpeni 0,47 m3/s, Volovăţul - 0,43 m3/s, Corogea - 0,09 m3/s.

Volumul cel mai mare de apă este transportat de râuri primăvara şi vara, ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor specifice acestor anotimpuri, cele mai bogate scurgeri producându-se în lunile aprilie-iunie pe Siret şi Prut şi în lunile martie-aprilie pe râurile afluente. De cele mai multe ori în aceste perioade se produc şi debitele cele mai mari, maximele înregistrate având următoarele valori: 865 m3/s pe Siret la Şerbăneşti- Huţani şi 1140 m3/s la Lespezi, 3875 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut, 225 m3/s pe Jijia la Dorohoi şi 375 m3/s la Todireni, 330 m3/s pe Başeu la Ştefăneşti, 77 m3/s pe Sitna la Botoşani, etc. Majoritatea s-au produs ca urmare a viiturilor din vara anului 1969.

Scurgerile maxime au avut ca efect producerea de inundaţii, care au acoperit uneori luncile râurilor aproape în întregime, afectând culturi agricole, drumuri, aşezări.

Scurgerea minimă se produce toamna şi în prima parte a iernii (septembrie-ianuarie), debitele minime zilnice cu asigurarea de 80 % pe principalele râuri fiind de 0,15 m3/s pe Siret la Şerbăneşti-Huţani şi 2,80 m3/s la Lespezi; 11,2 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut; 0,013 pe Jijia aval de pârâul Ibăneasa şi 0 m3/s la Todireni. Pe râurile mai mici debitele minime zilnice cu aceeaşi probabilitate de 80 % sunt nesemnificative, prezentând fenomenul de secare.

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. Lacul Bucecea are un volum util de 8,73 mil. mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia. Lacul Stânca, cu un volum total de 1285 mil. mc şi un volum util de 450 mil. mc, asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi, în perspectivă, Santa Mare şi Dângeni, dar produce şi energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kWh. Lacul Negreni, situat pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat de 43 l/s. Volumul util este de 10,30 mil. mc. Putem aminti şi alte lacuri cu folosinţă piscicolă, cum ar fi: Iezer, Cătămărăşti, Cal Alb, Mileanca, Dracşani.

Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile în cuveta lacului fiind în unele cazuri, excesiv de mari. Din totalul acumulărilor studiate, acumulările Bucecea, Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în clasa a II-a de calitate, restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a.

Utilizarea lacurilor antropice Lac Curs de apă Nume Tip

Stânca Costeşti Artificial Prut Negreni Artificial Başeu Cal Alb Artificial Başeu

Mileanca Artificial Podriga Cătămărăşti Artificial Sitna

Dracşani Artificial Sitna Hăneşti Artificial Başeu

În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate

moderată corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei.

Zona hidrografică cu umiditate moderată se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 2 - 6 l/s/Km2, ape mari de primăvară şi viituri de vară, o alimentare pluvială moderată şi subterană moderată, prin ape bicarbonatate cu mineralizări sub 500 mg/l, prin acvifere subterane locale şi continui, prin utilizări în alimentarea cu apă potabilă şi industrială, piscicultură, irigaţii.

9

Zona hidrografică cu umiditate deficitară se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 1- 2 l/s/Km2, ape mari de primăvară, alimentare pluviovivală şi subterană moderată, prin ape sulfatate sodice cu mineralizări peste 1000 mg/l, prin acvifere locale, dar continui în lunci, în general nepotabile, prin existenţa a numeroase acumulări şi iazuri, prin impurificări mari care dau apei calităţi necorespunzătoare, prin utilizări locale în alimentări cu apă, piscicultură, irigaţii.

Secţiunea a 4-a. Populaţie În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în

principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.

Judeţul Botoşani are 340 de localităţi, din care 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi), 5 oraşe (Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti) şi 71 de comune cu 333 sate. În ultimii ani au fost înfiinţate oraşele Ştefăneşti, Bucecea, Flămânzi şi comunele Adăşeni, Blândeşti, Cîndeşti, Coşula, Dimăcheni, Lozna. Populaţia după recensământul efectuat în anul 2011 era de 412.626 locuitori, (167.772 în mediul urban şi 244.854 în mediul rural, densitatea fiind de 82,8 locuitori/km2), situând judeţul Botoşani printre primele din ţară. Judeţul Botoşani, având o suprafaţă de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul ţării) este situat în categoria judeţelor cu suprafaţă mare, învecinându-se la nord cu Ucraina şi la est cu Republica Moldova, pe o lungime a graniţei de 247,7 kilometri.

Punerea în aplicare a prevederilor legale presupune un volum foarte mare de muncă în acordarea asistenţei tehnice de specialitate, controalelor tehnice de specialitate, pregătirea prin instruiri şi convocări a personalului care face parte din aceste structuri.

Diversitatea, amploarea situaţiilor de urgenţă impun pregătirea privind managementul situaţiilor de urgenţă atât a personalului inspectoratului pe competenţe cât şi a categoriilor de personal din administraţiile publice locale, conducători ai instituţiilor, operatorilor economici sursă de risc.

Secţiunea a 5-a. Căi de transport În cadrul infrastructurilor tehnice un loc important îl ocupă reţelele transport, compuse din:

- reţea de transport rutier; - reţeaua de transport feroviar; - reţeaua de transport aeriean; - reţeaua de transport naval. Datele necesare analizei, pentru toate tipurile de reţele de transport s-au obţinut din evidenţe

statistice, din planurile de amenajare a teritoriului naţional (secţiunea a II-a), de la societăţile şi regiile care gestionează activitatea în domeniu, menţionate în introducere.

Reţeaua de transport rutier Din analiza echipării cu reţele de transport rutier a judeţului Botoşani au rezultat următoarele: Reţeaua de transport rutier cuprinde:

- 9 tronsoane de drumuri naţionale (398,22 km) din care 1 este drum european (E 58 cu o lungime de 16,34 km);

- 30 tronsoane de drumuri judeţene (651,735 km); - 174 tronsoane de drumuri comunale (1069,921 km).

Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Botoşani este de 2119,876 km, reprezentând 2,59 % din totalul drumurilor publice din România care este de 81.693 km.

Densitatea drumurilor publice în judeţul Botoşani este de 42,51 km/100 km2, valoare peste media pe ţară care este de 34,27 km/100 km2.

Din total lungime drumuri publice situaţia se prezintă astfel: - 398,22 km sunt drumuri naţionale; - 651,735 km sunt drumuri judeţene; - 1069,921 km sunt drumuri comunale. Reţeaua de transport feroviar

Reţeaua de căi ferate a S.N.C.F.R. de pe teritoriul judeţului Botoşani are o lungime de 157,8 km de linie simplă neelectrificată, împărţită în patru secţii de circulaţie:

1. Secţia: Vereşti - Botoşani (511) - 25 km de la Bucecea la Botoşani; 2. Secţia: Leorda - Dorohoi (5l2) - 21,5 km;

10

3. Secţia: Leţcani - Dorohoi (608) - 95 km de la Andrieşeni la Dorohoi; 4. Secţia: Dângeni - Săveni (608) - 16,3 km La această lungime (l57,8 km) se adaugă lungimile liniilor c.f. din staţiile de cale ferată (11

staţii c.f.) şi haltele de mişcare (4 halte de mişcare): în total 49,834 km. La reţeaua de căi ferate a S.N.C.F.R. se adaugă şi căile ferate industriale (sau de garaj) ale

unităţilor industriale de pe teritoriul judeţului Botoşani. Indicatorul densitate căi ferate pentru judeţul Botoşani este 31,65 km/1000 km2.

Pe toată reţeaua de căi ferate a judeţului Botoşani, care este formată din linie simplă neelectrificată, tipul de tracţiune este diesel.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună, fiind supusă permanent activităţilor de revizie şi întreţinere, impuse de siguranţa circulaţiei pe C.F.

Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Pe reţeaua C.F. există şi zone afectate temporar de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile,

alunecările de teren, erodările şi tasările. Din totalul de 157,8 km ai reţelei C.F. a judeţului Botoşani, 3,820 km sunt supuşi alunecărilor

de teren reprezentând 2,42% din total, 6,160 km sunt afectaţi de inundaţii - 3,9%; 0,740 km sunt supuşi erodărilor - 0,47% şi 0,100 km sunt afectaţi de tasări - 0,08%.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului Botoşani sunt: viaductele, podurile (cu lungimi peste 10 m) şi podeţele (cu deschidere între 0,5 m şi 10 m).

Pe total reţea feroviară a judeţului Botoşani, lungimea totală a lucrărilor de artă este 1457,62 m constând în: 2 viaducte, 17 poduri şi 125 podeţe şi reprezintă 0,92% din lungimea reţelei c.f. a judeţului de 157,8 km.

Trecerile la nivel cu calea ferată (denumite uneori şi pasaje pe reţeaua de căi ferate a judeţului Botoşani) sunt la nivel cu calea ferată în număr de 77 şi denivelate în număr de 2, unul superior şi unul inferior. Dintre acestea un număr de 12 pasaje la nivel cu calea ferată sunt păzite iar celelalte 65 nepăzite, dintre care semnalizate cu indicatoare rutiere "Crucea Sfântului Andrei" (I.R.) un număr de 64 şi doar o singură trecere la nivel este înzestrată cu instalaţie automată de semnalizare rutieră fără bariere (S.A.T.), la ramificaţia Miorcani de pe secţia 608: Dorohoi - Andrieşeni.

Singurul traseu în curs de execuţie început în 1988 şi neterminat pe raza judeţului Botoşani, este traseul Deleni - Flămânzi, continuare a traseului Hârlău - Deleni din judeţul Iaşi, formând linia Hârlău-Flămânzi.

Singurul traseu în curs de modernizare început şi neterminat este linia Bucecea - Botoşani la care se fac lucrări de consolidare şi modernizare suprastructură pentru sporirea vitezei de la 60 km/h la 100 km/h.

La anexa nr. 3 din plan, este prezentată Situaţia centralizatoare cu podurile feroviare din judeţul Botoşani.

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică a) Zonele industrializate/ramuri

În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), mobila (2,4%).

Principalele societăţi comerciale sunt: Ø Industria uşoară: S.C. Rapsodia Conf S.A., S.C. Serconf S.A., S.C. Conted S.A. Dorohoi Ø Industria alimentară: S.C. Moldopan S.A. Ø Industria electrotehnică: S.C. Grup Industrial Electrocontact S.A., S.C. Electroalfa S.R.L. Ø Industria de prelucrări metalice: S.C. Mecanex S.A. Ø Industria de prelucrare a lemnului: S.C. Luca Damilano S.R.L, S.C. Terra Construct S.R.L.,

S.C. Paltinul S.R.L. b) Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare

În judeţ este amplasată la Bucecea, Unitatea Teritorială nr. 315 aparţinând de Agenţia Naţională a Rezervelor Statului şi Probleme Speciale.

c) Exploatări miniere Exploatările miniere din judeţul Botoşani

- S.C. MINDO S.A. Dorohoi. d) Fondul funciar – terenuri agricole, suprafeţe împădurite

11

Fondul funciar din judeţul Botoşani se constituie într-unul dintre cele mai echilibrate prin prismaunităţilor de relief pe care acesta se grefează. Din punctul de vedere al suprafeţei totale, judeţul Botoşani este al douăzeci şi nouălea judeţ al României într-o ierarhie sui generis. În schimb, după suprafaţa agricolă, judeţul Botoşani este al 15-lea judeţ, deţinând o pondere de 2,7 % din suprafaţa agricolă a ţării, situându-se printre judeţele clar agricole ale României. După suprafaţa arabilă, judeţul Botoşani este al unsprezecelea judeţ al ţării, ponderea suprafeţei sale arabile din cea a ţării fiind de 3,2 %. După suprafaţa ocupată de păşuni, judeţul Botoşani este al 24-lea judeţ al ţării cu o pondere a acestora de 2,3 %. După suprafaţa ocupată de fâneţe, judeţul Botoşani ocupă locul al 26-lea cu o pondere de 1,5 %. Locul al 29-lea cu 0,8 % revine viilor şi pepinierilor viticole. Locul al 26-lea şi o pondere de 1,23 % deţine judeţul Botoşani la suprafaţa ocupată de livezi şi pepiniere pomicole.

Suprafaţa agricolă a judeţului Botoşani nu a evoluat de o manieră surprinzătoare după 1990, ea mărindu-se cu un procent în raport cu suprafaţa totală a judeţului. Aceste transformări s-au produs pe fondul aplicării legii fondului funciar. Pe de o parte ponderea suprafeţelor deţinute de livezi şi vii s-a diminuat datorită defrişărilor, noii proprietari rezultaţi în urma legii fondului funciar preferând tăierea livezilor sau renunţarea la cultura viţei de vie. Impactul a fost negativ, dispariţia livezilor şi viilor determinând în multe cazuri o reactivare a alunecărilor de teren. Inevitabil, s-a înregistrat, cel puţin în scripte, o creştere a ponderii suprafeţei arabile (cu un procent).

Gestionarea eficientă a fondului funciar este una dintre problemele esenţiale cu care se confruntă judeţul Botoşani. Sunt foarte multe terenuri afectate de alunecări de terenuri şi care sunt luate în evidenţă ca păşuni. Se poate constata o reactivare a alunecărilor de teren, ceea ce afectează capacitatea agricolă a judeţului iar măsurile pentru stoparea acestor fenomene geomorfologice sut ca şi inexistente.

Practicarea unei agriculturi moderne presupune lucrări importante de îmbunătăţiri funciare, lucrări care sunt însă foarte costisitoare şi care sunt ca şi inexistente la nivelul judeţului Botoşani în ultimii 20 de ani. Fragmentarea excesivă a exploataţiilor agricole, mijloacele rudimentare de practicare a agriculturii (utilizarea animalelor – cai, boi, vaci – la principalele activităţi agricole) conduc spre o agricultură de subzistenţă, contrastantă în raport cu statutul de membră a Uniunii Europene.

Paradoxul este că judeţul Botoşani se bazează pe agricultură ca ramură economică principală însă aceasta este practicată în cea mai mare parte la un nivel subzistenţial lipsind voinţa de organizare în forme asociative prin care activităţile agricole să fie desfăşurate pe suprafeţe mari, în mod mecanizat iar producţia agricolă să fie valorificată fie prin export fie rin contracte pe termen lung şi care implică un flux continuu de livrare şi cantităţi mari de produse agricole. Problema principală la ora actuală este imposibilitatea valorificării producţiei agricole pentru că nici un contractant nu va veni să facă nişte contracte pentru cantităţi mici de produse agricole. Formele asociative există la nivelul judeţului însă impactul acestora nu este încă suficient de mare. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei rurale, tot mai accentuat înb ultimii ani şi manifestat pe fondul scăderii ratei natalităţii din mediul rural după ce mult timp, judeţul Botoşani s-a situat printre judeţele nataliste ale României poate determina fie o restructurare a sectorului agricol prin orientarea spre forme asociative şi practicarea unei agriculturi moderne, mecanizate fie o „pârlogire” a terenului agricol şi o subutilizare a sa. Inevitabil se ajunge la sintagma: potenţial există dar nu este valorificat corespunzător.

La nivel de unitate administrativă de bază, judeţul Botoşani se calează aproape perfect din punct de vedere agricol pe condiţiile fizico-geografice, diferenţele la nivelul indicatorilor agricoli fiind aproape strict dependente de aceste condiţii.

Astfel, ponderea suprafeţelor agricole din suprafaţa totală la nivel de unitate administrativă de bază evidenţiază ponderile cele mai mari în comunele din Câmpia colinară a Jijiei iar cele mai mici în comunele situate pe bordura vestică şi nord-vestică a judeţului Botoşani. Pot fi evidenţiate comunele cu cele mai mari ponderi ale suprafeţei aricole: Ungureni, Adăşeni, Drăguşeni, Mileanca, Viişoara, Mihălăşeni etc. Cele mai mici ponderi revin unor comune ca Pomârla şi Coşula (aceasta din urmă nou înfiinţată prin separarea de Copalău), ambele având ponderi ale suprafeţei agricole situate între 40 % şi 50 %. Dacă ar fi să observăm schimbările care s-au făcut la nivelul dinamicii suprafeţei agricole între 1990 şi 2008, ultimul an pentru care dispunem de date statistice oficiale sunt de remarcat câteva comune cu evoluţii pozitive (câştiguri de ponderi ale suprafeţei agricole din totalul suprafeţei totale) cum ar fi: Gorbăneşti, Hăneşti, Havârna, Leorda, Ibăneşti, Ripiceni, Vorona, Vârfu Câmpului, Todireni, sau cu evoluţii negative (pierderi de ponderi ale suprafeţei agricole din totalul suprafeţei totale) cum ar fi: Călăraşi, Hilieu-Horia, Hudeşti, Mihai Eminescu, Nicşeni, Răuseni, Ştiubieni, Suliţa.

12

În orice caz, comunele care au înregistrat pierderi de ponderi sunt mai mai puţin numeroase decât cele care au înregistrat creşteri.

Prezenţa a trei râuri principale (Siret, Prut şi Jijia) constituie un atu pentru practicarea unei agriculturi performante mai ales în contextul unei tendinţe de aridizare a climei în ultimii ani, secetele fiind tot mai frecvente. Nu sunt lipsite (mai rar) nici inundaţiile (vezi cazul inundaţiilor de la Rădăuţi Prut), atât secetele cât şi inundaţiile producând pagube importante agriculturii. Ponderea suprafeţelor arabile din suprafaţa agricolă la nivel de unitate administrativă de bază (comune, oraşe şi municipii) s-a poziţionat pe un trend crescător în ultimii ani, acest trend fiind vizibil în majoritatea comunelor judeţului Botoşani. Doar câteva comune au înregistrat pierderi infime de ponderi: Coţuşca, Dângeni, Hăneşti, Lunca, Mileanca, Mitoc, Pomârla, Stăuceni, Suliţa, Văculeşti, Vlădeni. Nu întâmplător, cele mai mair ponderi ale suprafeţei arabile se situează în comunele care se suprapun cu teritoriul fie pe valea Prutului, fie pe Valea Siretului fie parţial pe valea Jijiei.

Fenomenul acesta al creşterii ponderii suprafeţelor arabile este justificat parţial de orientarea spre agricultura de subzistenţă deşi fenomenul de pîrlogire tinde să se manifeste tot mai acut în unele comune pe fondul îmbătrânirii populaţiei sau intrării acesteia în incapacitate de muncă. Dispariţia naturală a generaţiilor bătrâne poate determia o coagulare a terenurilor agricole în forme asociative sau aglutinarea acestora prin cumpărare. Interesant este că şi-au făcut apariţia deja unele societăţi agricole în comune cu importante suprafeţe agricole şi cu soluri fertile, comunele de pe valea Prutului constituind un exemplu în acest sens (Manoleasa, Mitoc, Rădăuţi Prut). O parte dintre acestea s-au consolidat prin intermediul accesării fondurilor europene.

Ponderea suprafeţelor ocupate de către păşuni din suprafaţa agricolă a ajuns în anul 2008 la aceeaşi valoare ca în 1990 însă cu fluctuaţii anuale mai puţin importante. Menţinerea acestor ponderi poate releva conexiunea cu sectorul de creştere a animalelor, sector care a înregistrat un regres atât din punctul de vedere al formei de organizare cât şi ca efective. Dispariţia întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de stat, principalele deţinătoare a complexelor de creştere a animalelor a determinat şi o reducere a efectivelor dar mai ales o mixtură a raselor şi o pierdere de productivitate.

Pierderi de ponderi între 1990 şi 2008 au înregistrat comunele Cordăreni, Curteşti, Frumuşica, Havârna, George Enescu, Păltiniş, Prăjeni, Rădăuţi Prut, Ripiceni etc. Ponderi mai mari au avut comunele Dângeni, Gorbăneşti, Santa Mare, Vorniceni etc.

Astfel, ponderea suprafeţelor agricole din suprafaţa totală la nivel de unitate administrativă de bază evidenţiază ponderile cele mai mari în comunele din Câmpia colinară a Jijiei iar cele mai mici în comunele situate pe bordura vestică şi nord-vestică a judeţului Botoşani. Pot fi evidenţiate comunele cu cele mai mari ponderi ale suprafeţei aricole: Ungureni, Adăşeni, Drăguşeni, Mileanca, Viişoara, Mihălăşeni etc. Cele mai mici ponderi revin unor comune ca Pomârla şi Coşula (aceasta din urmă nou înfiinţată prin separarea de Copalău), ambele având ponderi ale suprafeţei agricole situate între 40 % şi 50 %. Dacă ar fi să observăm schimbările care s-au făcut la nivelul dinamicii suprafeţei agricole între 1990 şi 2008, ultimul an pentru care dispunem de date statistice oficiale sunt de remarcat câteva comune cu evoluţii pozitive (câştiguri de ponderi ale suprafeţei agricole din totalul suprafeţei totale) cum ar fi: Gorbăneşti, Hăneşti, Havârna, Leorda, Ibăneşti, Ripiceni, Vorona, Vârfu Câmpului, Todireni, sau cu evoluţii negative (pierderi de ponderi ale suprafeţei agricole din totalul suprafeţei totale) cum ar fi: Călăraşi, Hilişeu-Horia, Hudeşti, Mihai Eminescu, Nicşeni, Răuseni, Ştiubieni, Suliţa. În orice caz, comunele care au înregistrat pierderi de ponderi sunt mai mai puţin numeroase decât cele care au înregistrat creşteri.

Prezenţa a trei râuri principale (Siret, Prut şi Jijia) constituie un atu pentru practicarea unei agriculturi performante mai ales în contextul unei tendinţe de aridizare a climei în ultimii ani, secetele fiind tot mai frecvente. Nu sunt lipsite (mai rar) nici inundaţiile (vezi cazul inundaţiilor de la Rădăuţi Prut), atât secetele cât şi inundaţiile producând pagube importante agriculturii.

Ponderea suprafeţelor arabile din suprafaţa agricolă la nivel de unitate administrativă de bază (comune, oraşe şi municipii) s-a poziţionat pe un trend crescător în ultimii ani, acest trend fiind vizibil în majoritatea comunelor judeţului Botoşani. Doar câteva comune au înregistrat pierderi infime de ponderi: Coţuşca, Dângeni, Hăneşti, Lunca, Mileanca, Mitoc, Pomârla, Stăuceni, Suliţa, Văculeşti, Vlădeni. Nu întâmplător, cele mai mari ponderi ale suprafeţei arabile se situează în comunele care se suprapun cu teritoriul fie pe valea Prutului, fie pe Valea Siretului fie parţial pe valea Jijiei.

Fenomenul acesta al creşterii ponderii suprafeţelor arabile este justificat parţial de orientarea spre agricultura de subzistenţă deşi fenomenul de pîrlogire tinde să se manifeste tot mai acut în unele comune pe fondul îmbătrânirii populaţiei sau intrării acesteia în incapacitate de muncă. Dispariţia

13

naturală a generaţiilor bătrâne poate determina o coagulare a terenurilor agricole în forme asociative sau aglutinarea acestora prin cumpărare. Interesant este că şi-au făcut apariţia deja unele societăţi agricole în comune cu importante suprafeţe agricole şi cu soluri fertile, comunele de pe valea Prutului constituind un exemplu în acest sens (Manoleasa, Mitoc, Rădăuţi Prut). O parte dintre acestea s-au consolidat prin intermediul accesării fondurilor europene.

Ponderea suprafeţelor ocupate de către păşuni din suprafaţa agricolă a ajuns în anul 2008 la aceeaşi valoare ca în 1990 însă cu fluctuaţii anuale mai puţin importante. Menţinerea acestor ponderi poate releva conexiunea cu sectorul de creştere a animalelor, sector care a înregistrat un regres atât din punctul de vedere al formei de organizare cât şi ca efective. Dispariţia întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de stat, principalele deţinătoare a complexelor de creştere a animalelor a determinat şi o reducere a efectivelor dar mai ales o mixtură a raselor şi o pierdere de productivitate.

Pierderi de ponderi între 1990 şi 2008 au înregistrat comunele Cordăreni, Curteşti, Frumuşica, Havârna, George Enescu, Păltiniş, Prăjeni, Rădăuţi Prut, Ripiceni etc. Ponderi mai mari au avut comunele Dângeni, Gorbăneşti, Santa Mare, Vorniceni etc. suprafeţele din mai multe motive. Unul dintre acestea este îmbătrânirea demografică care a determinat o oarecare penurie a forţei de muncă în mediul rural.

Un alt motiv este imposibilitatea asigurării unei agrotehnici necesare acestor culturi şi lipsa mijloacelor mecanizate pentru efectuarea principalelo lucrări. În aceste condiţii, cel mai la îndemână a fost să se distrugă aceste plantaţii şi terenurile să fie transformate fie în păşuni fie chiar în teren arabil deşi productivitatea unor asemenea terenuri este discutabilă.

Silvicultura Fondul forestier reprezintă un factor economic important al judeţului Botoşani, însumând

56.990 ha în anul 2017, ceea ce reprezintă 11,4% din suprafaţa totală a judeţului. În aceste condiţii, judeţul se situează mult sub media suprafeţei de păduri a ţării, care este de 27,2%.

Cea mai mare parte a suprafeţelor ocupate de păduri (85% = 48.465 ha) se află în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor prin Direcţia Silvică Botoşani. Esenţele de foioase sunt dominante, acestea fiind alcătuite din stejar şi gorun (32%), carpen (15%), frasin (7%), arţar, jugastru, ulm (13%), salcie, plop, tei (12%) şi fag (15%). În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop.

În prezent, pădurile din judeţul Botoşani sunt ameninţate de degradare şi de schimbarea folosinţei datorită extinderii agriculturii, păşunatului excesiv, tăierilor necontrolate, combaterea necorespunzătoare a incendiilor şi daunelor datorate poluării aerului. Ponderea redusă a pădurilor şi a celorlalte terenuri cu vegetaţie forestieră este confirmată de informaţiile din Planul Naţional de Împădurire care încadrează judeţul Botoşani în categoria zonelor deficitare în păduri (suprafaţa pădurilor reprezintă mai puţin de 16% din suprafaţa totală a acestuia) alături de alte 14 judeţe. e) Creşterea animalelor

Creşterea animalelor este una din preocupările importante ale populaţiei judeţului. Efectivele de animale din gospodăriile populaţiei au cunoscut o continuă creştere în ultimii ani. Ca urmare, asigurarea măsurilor sanitar-veterinare constituie una din direcţiile importante în care se concretizează efortul cetăţenilor care lucrează în agricultură.

Situaţia efectivelor de animale din localităţile judeţului, se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor (anexa nr. 14). f) Turismul

Potenţialul turistic al judeţului cuprinde până în anul 2015: 11 hoteluri şi pensiuni cu 640 de locuri, o cabană cu 23 locuri şi o tabără de elevi cu 1000 locuri. Prima impresie a celui ce ia contact cu Botoşanii vine de la verdele omniprezent al parcurilor şi grădinilor. Parcul “Mihai Eminescu”, fosta grădină “Vîrnav”, are şi astăzi arbori contemporani cu Eminescu. În imediata apropiere a oraşului, pădurile oferă locuri admirabile pentru odihnă şi turism. Botoşanii păstrează o personalitate arhitectonică specifică, multe monumente au rămas intacte, şi, în contextul noilor cartiere, ele conferă oraşului distincţie şi un farmec particular. A rămas aşa cum a fost la sfârşitul secolului al XIX- lea vechiul centru urban şi comercial. Chiar dacă nu toate clădirile sunt notabile, ansamblul este deosebit de valoros. Aici se află Catedrala oraşului, Uspenia, ridicată în anul 1552 de doamna Elena, soţia lui Petru Rareş. Mai veche şi mai importantă din punct de vedere

14

estetic este biserica Sfântul Nicolae de la Popăuţi, ctitorie din anul 1496 a marelui domnitor Ştefan cel Mare. Demne de semnalat sunt biserica Sfântul Gheorghe – 1551 şi cele două biserici armeneşti, elemente originale în arhitectură şi ornamente. Lângă parcul “Mihai Eminescu“ se află Muzeul Judeţean, secţia de arheologie-istorie, cu numeroase valori arheologice şi istorice, care păstrează vechi urme materiale de pe teritoriul judeţului.

Patrimoniul secţiei de artă plastică cuprinde lucrări de valoare ale marilor personalităţi Andreescu, Luchian, Grigorescu, Mirea, Bardosare, Băncilă, Pallady –Ressu, Petraşcu, Jalea.

În judeţ, în orice direcţie te-ai îndrepta, întâlneşti obiective care prezintă interes pentru turişti. La Dorohoi-Muzeul de Ştiinţele Naturii, la Liveni - Casa memorială “George Enescu“, la Vorona-Complexul Mânăstiresc, la Guranda-Mănăstirea şi biserica înălţată la 1742, la Miorcani-Casa Memorială Ion Pilat.

g) Apariţii de noi activităţi economice De remarcat este dezvoltarea marilor complexe comerciale, în special cele din municipiul Botoşani, care se caracterizează prin suprafaţa construită şi volumul mare de mărfuri.

Ca număr de investiţii în construcţii noi, judeţul Botoşani se situează printre primele din ţară, ceea ce implică analiza atentă şi avizarea unui număr deosebit de mare de proiecte în construcţii, verificarea în teren a elementelor din proiecte, cu referire la respectarea prevederilor legale din punct de vedere al securităţii la incendiu şi al protecţiei civile. (ex. Sala Polivalentă „Elisabeta Lipa” Botoşani inaugurată în luna octombrie 2008, Complex Comercial „DEDEMAN” inaugurat în august 2008, hipermarket-urile „KAUFLAND” şi „PRAKTIKER”, pensiunea „IMPERIA” Cucorăni, conacul „ZĂICEŞTI” inaugurate în anul 2010, hipermarketul „CARREFOUR” , hotel „Belvedere” inaugurate în anul 2011, supermarketul „Lidl” Dorohoi inaugurat în anul 2012, complexul comercial tip „MALL” Botoşani, supermarketul „Penny Market” Dorohoi inaugurate în anul 2013, supermarketul „Penny Market” Botoşani inaugurat în anul 2014, complexul comercial “Orhideea” Botoşani, inaugurat în anul 2015. f) Resurse naturale

Pe teritoriul judeţului Botoşani, terenul este în general descoperit, suprafeţele împădurite reprezentând doar 11,5% din suprafaţa totală. Valea Prutului dispune de unele acoperiri naturale în zona localităţilor Suharău, Hudeşti, Teioasa, Păltiniş, iar în interiorul câmpiei zonele împădurite Vf. Câmpului, Avrămeni, Gorbăneşti, Copălău, Flămânzi, Dealu Mare, toate acestea asigură condiţii bune pentru mascare.

Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice şi sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţie si puritate.

În partea estică a comunei Păltiniş se găsesc depozite de ipsos iar depozite de sulf se găsesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia. Solul judetului conţine resurse materiale importante pentru construcţii: nisipuri (Stâncesti, Baisa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona). Prezenţa argilelor, marnelor, a suprafeţelor cu pante destul de accentuate şi a unui covor forestier destul de redus face ca procesele actuale de versanţi (alunecări de teren, eroziunea solului) să fie destul de pronunţate atât sub aspectului stadiului de evoluţie cât şi al extinderii în suprafaţă.

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum şi plante lemnoase ca plopul şi salcia.

Fauna este reprezentată de căprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreţi, care permit practicarea vânatului sportiv.

Din lumea păsărilor vieţuiesc: mierla, sturzul, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul. Bogat în iazuri şi ape curgatoare, judeţul este o sursă de peşti: biban, crap, mreana, somn, etc.

Relieful oferă numeroase condiţii de protecţie naturală împotriva atacurilor din aer, cu unele excepţii. Clima influenţează măsurile de protecţie, în special în cazul atacurilor cu substanţe toxice de luptă.

Partea de sud-vest a judeţului, acoperită cu păduri şi livezi, prezintă avantajul folosirii condiţiilor naturale pentru protecţie şi adăpostire a populaţiei şi animalelor, iar în zona de nord-est în special partea neacoperită influenţează asupra efectelor armelor de nimicire în masă, făcând posibilă mărirea gradului de persistenţă a substanţelor radioactive şi toxice de luptă în atmosferă, în unele locuri în special pe văi, precum şi deplasarea lor în direcţia nord-vest şi sud-est, datorită vânturilor dominante.

15

Existenţa barajelor hidroenergetice pe râurile Prut şi Siret impun măsuri de întocmire a unor planuri de înştiinţare şi alarmare precum şi de evacuare a localităţilor care vor avea de suferit ca urmare a ruperii acestora.

Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale a) instituţii publice

La nivelul judeţului Botoşani învăţământul este organizat după cum urmează: Învăţământ de masă: - preşcolar – 6 unităţi cu personalitate juridică + 173 structuri arondate = 179 unităţi; - primar – 129 structuri arondate; - gimnazial – 84 unităţi cu personalitate juridică + 74 structuri arondate = 158 unităţi; - licee, colegii – 28 unităţi cu personalitate juridică, şcoli profesionale = 2 unităţi; Total unităţi învăţământ de masă: 496 Învăţământ special: - şcoli speciale – 2 unităţi cu personalitate juridică. Învăţământ particular: - preşcolar – 2 unităţi cu personalitate juridică; - gimnazial – 1 unitate cu personalitate juridică; - profesional – 1 unitate cu personalitate juridică; - liceu – 1 unitate cu perosnalitate juridică; - postliceal – 3 unităţi cu personalitate juridică. Total unităţi de învăţământ particular: 8 Alte tipuri de unităţi: - Casa Corpului Didactic – 1 unitate cu personalitate juridică - Clubul Sportiv Şcolar – 1 unitate cu personalitate juridică; - Palate şi cluburi ale elevilor – 2 unităţi cu personalitate juridică; - Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă educaţională – 1 unitate cu personalitate juridică; - Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani – 1 unitate cu personalitate juridică.

Ca unităţi culturale, funcţionează un teatru dramatic, un teatru de păpuşi, o filarmonică şi o orchestră populară. Pe lângă acestea, mai există 11 muzee şi 304 biblioteci, din care: -biblioteci de specialitate - 15; -biblioteci şcolare - 215; -biblioteci publice - 74.

Sistemul medical cuprinde unităţi sanitare din sectorul public şi sectorul privat care pot primi şi trata victimele rezultate în urma unor situaţii de urgenţă, (anexa nr. 13) la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor.

b) reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, etc.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile cuprinde un număr de 84 localităţi, din care municipii şi oraşe 7 iar lungimea totală este de 632 km din care în municipii şi oraşe 459 km. La reţeaua de distribuţie gaz metan sunt racordate 7 localităţi, astfel:

- Municipiul Botoşani având o reţea în lungime de 194 km şi 32473 consumatori, din care 28997 consumatori casnici;

- Municipiul Dorohoi având o reţea în lungime de 90 km şi 8875 consumatori, din care 8380 consumatori casnici;

- Oraşul Bucecea având o reţea în lungime de 22 km şi 949 consumatori, din care 877 consumatori casnici;

- Localitatea Cătămărăşti Deal, comuna Mihai Eminescu, având o reţea în lungime de 15,5 km şi 488 consumatori, din care 402 consumatori casnici;

- Localitatea Şendriceni – la şosea, având o reţea în lungime de 7,3 km şi 20 consumatori, din care 14 consumatori casnici;

- Localitatea Curteşti, având o reţea în lungime de 2,1 km şi 87 consumatori, din care 49 consumatori casnici;

- Localitatea Manoleşti, având o reţea în lungime de 0,323 km şi 19 consumatori, din care 15 consuimatori casnici.

16

Alimentarea cu energie electrică a localităţilor judeţului Botoşani se realizează prin instalaţiile de distribuţie a energie electrice aparţinând DELGAZ GRID S.A., de înaltă, medie şi joasă tensiune şi prin 13 Staţii electrice de distribuţie prin Formaţiile operative de lucru Botoşani, Dorohoi-Darabani, Săveni-Truşeşti şi Formaţia operativă de lucru Exploatare Staţii Botoşani.

Secţiunea a 8-a. Specific regional/local Vecinătăţile cu Ucraina şi Republica Moldova influenţează acţiunile specifice pentru

gestionarea situaţiilor de urgenţă, în special în privinţa riscurilor transfrontaliere generate de inundaţii pe râurile Prut şi Siret, dar şi incendii la vegetaţia uscată din zona graniţei de uscat cu Ucraina.

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă Analiza riscurilor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din Judeţul Botoşani impune

cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora. Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidentelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie - studii, prognoze etc., fiind avute în vedere.

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale Factorii care generează sursele de risc natural sunt: formele de relief, reţeaua hidrografică,

clima, gradul de acoperire (vegetaţie), compoziţia solului şi dispunerea straturilor geologice şi, nu în ultimul rând, gradul de seismicitate, determinat de poziţia geografică a ţării în raport cu traseul principalelor falii tectonice ale Pământului.

Riscurile naturale pot fi grupate în: a) fenomene meteorologice periculoase; b) incendii de masă; c) înzăpeziri; d) fenomene distructive de origine geologică.

a) fenomenele meteorologice periculoase sunt gestionate de către Grupul de Suport Tehnic constituit la Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani. a.1. – inundaţiile de mari proporţii, specifice bazinelor hidrografice a râurilor Prut şi Siret, de regulă sunt previzibile, cu suficient timp înainte pentru a organiza şi desfăşura evacuarea persoanelor, bunurilor materiale şi animalelor.

Necesitatea instalării eventualelor tabere pentru sinistrati se hotărăşte în şedinţă extraordinară de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, numai după ce se constată că nu există posibilităţi de cazare a sinistraţilor de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă afectate.

Starea tehnică şi de întreţinere a lucrărilor hidrotehnice din judeţ este bună. Zonele planificate a fi inundate controlat, inventarierea construcţiilor realizate în zone

inundabile, măsurile de protecţie suplimentare şi analiza posibilităţii strămutării construcţiilor respective în zone ferite de inundaţii se regăsesc în planurile proprii de apărare împotriva inundaţiilor elaborate de către fiecare comitet local de apărare împotriva inundaţiilor. Judeţul Botoşani din punct de vedere hidrologic prezintă una din cele mai bogate reţele din ţară. Este mărginit la N, E şi V de două din cele mai importante cursuri de apă: râul Prut şi râul Siret care-şi au fiecare bazinele lor şi care au debite mari de apă chiar şi în condiţii fără precipitaţii locale. De la N-V la S-E teritoriul judeţului este străbătut de râul Jijia şi el însemnat din punct de vedere cantitativ şi care este un afluent al râului Prut. Cele trei cursuri de apă importante au o reţea densă de afluenţi care-i alimentează permanent cu apă. Formele de relief ce predomină în judeţ sunt dealurile (mai înalte în partea de N-V şi S-V şi mai domoale în restul judeţului). Acestea sunt orientate în general pe direcţia N-V şi S-V şi formează între ele văi largi care favorizează, în cazul căderii masive de precipitaţii, apariţia unor fenomene de inundaţii pe suprafeţe mari. În judeţ sunt amenajate foarte multe acumulări hidrotehnice de diferite dimensiuni, pentru diferite scopuri (regularizări, amenajări piscicole, aprovizionări cu apă a localităţilor, etc.) care pot crea pericole de inundaţii pentru localităţile situate în aval. Cauza viiturilor în majoritatea cazurilor a constituit-o suprapunerea unor ploi abundente peste stratul de zăpadă urmat de topirea bruscă a acesteia. Din studiul efectuat pentru perioada ultimilor 50 de ani se poate concluziona că fenomenele de inundaţii cele mai mari s-au produs:

17

- de-a lungul râului Jijia începând cu localităţile din comuna Ungureni până la ieşirea râului din judeţ, - de-a lungul râului Prut de la intrarea în ţară, în localitatea Oroftiana, comuna Suharău până la ieşirea râului din judeţ, afectând localităţi precum Baranca din comuna Hudeşti, localităţile Rădăuţi Prut şi Rediu din comuna Rădăuţi Prut, localitatea Crasnaleuca comuna Coţuşca, localitatea Mitoc comuna Mitoc localitatea Ripiceni, comuna Ripiceni, oraşul Ştefăneşti, comunele Româneşti şi Santa Mare. - de-a lungul râului Siret cu precădere în comunele Mihăileni, Cândeşti, Vârfu Câmpului, Bucecea, Vlădeni, Corni, Vorona şi Tudora. Acumularea hidrotehnică Stânca-Costeşti este cea mai mare acumulare din judeţ. Capacitatea maximă de retenţie este de 1,5 miliarde m.c. apă. Este construită pe râul Prut şi se întinde pe o lungime a aproximativ patru comune din judeţ. Este o acumulare cu un grad mare de siguranţă dar în cazul avarierii pot fi afectate de pe teritoriul judeţului Botoşani un număr de trei U.A.T.-uri: Ştefăneşti, Româneşti şi Santa Mare. Acumulările Rogojeşti şi Bucecea sunt construite pe râul Siret în zona localităţilor Rogojeşti şi Bucecea. Acumularea de la Bucecea are şi rol de alimentare cu apă a municipiului Botoşani. Avarierea acestor două amenajări ar afecta prin inundaţii părţi importante din teritoriile U.A.T. -urilor: Bucecea, Vlădeni, Corni, Vorona şi Tudora. Au mai fost amenajate un număr însemnat de acumulări hidrotehnice (iazuri) care nu au pus probleme în ceea ce priveşte inundaţiile până acum dar care sunt în atenţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, ca fiind pericole potenţiale de inundaţii în situaţia căderii unor ploi torenţiale în bazinele ce alimentează aceste acumulări.

Datorită reliefului preponderent accidentat, la căderea precipitaţiilor însemnate cantitativ în timp scurt se produc scurgeri importante de pe versanţi, viituri şi creşteri rapide de debite care duc la producerea de inundaţii locale.

Judeţul Botoşani s-a confruntat în perioada 2003 - 2016 cu inundaţii de mare amploare în care au fost afectate un număr mare de localităţi, după cum urmează:

- în anul 2003 – 10 localităţi; - în anul 2004 – 4 localităţi; - în anul 2005 – 72 localităţi; - în anul 2006 – 40 localităţi; - în anul 2007 – 8 localităţi; - în anul 2008 – 58 localităţi; - în anul 2009 – 30 localităţi; - în anul 2010 – 68 UAT-uri; - în anul 2011 – 11 localităţi; - în anul 2012 – 4 localităţi; - în anul 2013 – 31 localităţi; - în anul 2014 – 32 U.A.T.-uri; - în anul 2015 – 5 U.A.T. –uri;

- în anul 2016 – 23 U.A.T. –uri. Cele mai însemnate pagube produse la gospodării cetăţeneşti, instituţii, infrastructură s-au

produs în anii 2005, 2008, 2010, astfel: - în anul 2005 au fost afectate un număr de 390 locuinţe, 9 locuinţe distruse şi 428 gospodării

cetăţeneşti afectate, 50 obiective socio-economice afectate, căi de comunicaţii afectate – 25,6 km DN, 324,6 km DJ, DC şi DS, străzi în municipii şi oraşe, 127 de poduri, 457 podeţe.

- în anul 2008 au fost afectate un număr de 120 locuinţe, 197 locuinţe distruse şi 207 anexe gospodăreşti distruse/afectate, 31 obiective socio-economice afectate, căi de comunicaţii afectate – 8,341 km DN, 27, 54 km DJ, 192,8 km DC şi DS, 3,2 km străzi în municipii şi oraşe, 34 de poduri, 154 podeţe.

- în anul 2010 s-au înregistrat următoarele pagube: - 53 locuinţe distruse; - 437 locuinţe afectate structural (în pericol de prăbuşire); - 610 locuinţe cu avariere uşoară; - 2007 anexe gospodăreşti inundate;

104

72

40

8

58

30

68

114

31 32

5

23

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

18

- 218 anexe gospodăreşti distruse; - 327 anexe gospodăreşti în pericol de prăbuşire; - 168 anexe gospodăreşti uşor afectate (nestructural); - 4 obiective sociale în pericol de prăbuşire; - 11 obiective sociale afectate (nestructural); - 38,79 km drumuri judeţene afectaţi; - 471,54 km drumuri comunale şi săteşti afectaţi; - 55 poduri afectate; - 371 podeţe afectate.

În anul 2011, pe teritoriul judeţului Botoşani, s-au înregistrat următoarele pagube: - 3 locuinţe inundate; - 11 anexe gospodăreşti inundate; - 2007 anexe gospodăreşti inundate; - 1 obiectiv socio-economic afectat; - 315 ha teren arabil afectat; - 261 ha păşuni şi fâneţe afectate; - 2608 ha culturi agricole afectate; - 2 fântâni afectate; - 2 poduri afectate; - 19 podeţe afectate; - 29,49 km drumuri comunale şi săteşti afectaţi; - 400 m drumuri judeţene afectate.

În anul 2012, pe teritoriul judeţului Botoşani, s-au înregistrat următoarele pagube: - 48 gospodării cetăţeneşti; - 21,3 km drumuri naţionale; - 2,5 Km drumuri judeţene afectate.

În anul 2013, pe teritoriul judeţului Botoşani, s-au înregistrat următoarele pagube: - 15 animale moarte (13 ovine lovite de trăsnet în localitatea Broşteni,

comuna Durneşti şi 2 bovine electrocutate ca urmare a ruperii unui conductor de alimentare cu energie electrică în localitatea Suliţa);

- au fost inundate: - 1 instituţie în comuna Păltiniş (Şcoala cu clasele I-IV Cuzlău);

- 17 locuinţe (6 în localitatea Ştefăneşti, 1 în localitatea Coşula, 7 Dângeni, 1 Drăguşeni, 2 Suliţa);

- 30 anexe gospodăreşti (2 Cristeşti, 6 Coşula, 10 Dângeni, 6 Drăguşeni, 4 Tudora, 2 Ştefăneşti);

- 133 curţi şi grădini inundate (63 Copălău, 60 Tudora, 10 Ştefăneşti); - 2 beciuri (oraş Ştefăneşti); -90 fântâni (20 Dângeni, 35 Copălău, 4 Tudora, 12 Ştefăneşti, 19 Băluşeni); - 8 poduri (5 Ştefăneşti şi 3 Băluşeni); - 111 podeţe (4 Mihăileni, 18 Ştefăneşti, 5 Băluşeni,18 Coşula, 28 Dângeni, 29

Drăguşeni, 2 Copălău, 6 Hăneşti, 1 Suliţa – DJ 297 Km 11+580); - 1,5 km drumuri naţionale (DN 29 C - com. Mihăileni); -2,5 km drumuri judeţene (0,5 km DJ 208 I Tudora, 2 km DJ 282 Podriga –

Drăguşeni); - 81,9 km drumuri comunale (8 km Dângeni, 10,5 km Drăguşeni, 6 km Durneşti,

Suliţa, 0,3 Copălău, 32,8 km Băluşeni, 20,3 km Coşula, 0,6 Tudora, 3,4 Mihăileni); - 9,5 km drum forestier (comunele Coşula, Drăguşeni); -1217,6 ha teren arabil (comunele Coşula, Dângeni, Copălău, Tudora, Ştefăneşti,

Unţeni, Băluşeni, Suliţa); - 452,5 ha păşuni (comunele Coşula, Dângeni, Copălău, Drăguşeni, Băluşeni,

Suliţa); - 4 linii electrice de medie tensiune, avariate respectiv: -Hudum (BT) – Liteni (SV) – conductor rupt datorită căderii unui copac

pe liniile electrice şi producerii unui scurtcircuit la un transformator electric; -Hudum (BT) – Hlipiceni (BT) – conductor rupt;

19

-Călăraşi (BT) – Ştefăneşti (BT) – conductor rupt; -Darabani (BT) – Rădăuţi Prut (BT) – conductor rupt.

În anul 2014, pe teritoriul judeţului Botoşani, s-au înregistrat următoarele pagube: - 75 poduri şi podeţe - 369,965 km tronsoane de drumuri naţionale, judeţene, comunale şi săteşti

- 65 imobile afectate - 54 anexe gospodăreşti - 5 obiective social-administrative - 700,95 ha culturi agricole

- 1 construcţie hidrotehnică - 1 locuinţă inundată - 2 demisoluri inundate - 12 garaje inundate - 11 curţi inundate - 1500 ml conducte canalizare pluvială şi menajeră colmatate - 32400 mp străzi nemodernizate afectate.

În anul 2015, pe teritoriul judeţului Botoşani, s-au înregistrat următoarele pagube: - 2 locuinţe avariate - 24 podeţe pe DS 1638 - 74,59 km, după cum urmează: - 13,3 km DC

- 48,14 km DS - 12,85 km străzi

- 0,3 km DE - 64,91 ha culturi agricole - 1 bazin de captare a apei pentru alimentarea cu apă.

În anul 2016, pe teritoriul judeţului Botoşani, s-au înregistrat următoarele pagube: - 276,6 km căi de comunicaţii, din care:

- Km DJ: 56,70 - Km DC: 31,2 - Km DS: 99,2 - Km DE: 4,3

- Km străzi: 28,5 - 64 locuinţe - 46 anexe gospodăreşti - 4 blocuri (învelitoare şi astereală acoperiş distruse) - 10 podeţe - 2 poduri - 5 obiective socio-economice - 5154,5 ha culturi agricole.

a.2. – furtuni, tornade, secetă, îngheţ, etc. – se pot produce pe întreg teritoriul judeţului, de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea producerii acestora se transmit avertizări de fenomene meteorologice periculoase imediate de către Centrul Meteorologic Regional Moldova.

De regulă timpul necesar pentru retransmiterea avertizărilor către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă nu este suficient în vederea aplicării măsurilor de protecţie şi intervenţie la nivelul localităţilor.

Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de producere de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare

Astfel, furtunile pot avea ca urmări: - inundaţii ca urmare a scurgerilor de torenţi de pe versanţi; - accidente majore pe căile de transport (rutiere şi de cale ferată); - accidente industriale, emisii de gaze, avarii, explozii; - avarii la locuinţele şi anexele gospodăreşti, reţelele de alimentare cu energie electrică,

gaze, apă, telefonie şi altele; - incendii; - distrugerea culturilor agricole; - pierderi în rândul animalelor.

20

În general, întreg teritoriul judeţului Botoşani poate fi afectat de furtuni, perioada de manifestare fiind lunile aprilie - octombrie.

b) incendii de pădure Sunt gestionate de către Grupul de Suport Tehnic constituit la Direcţia Silvică Botoşani. Pot apărea incendii de mari proporţii în zonele împădurite din partea de NORD-VEST, VEST

şi SUD-VEST din judeţ, mai ales în anotimpurile uscate (toamna şi primăvara) şi pe timp secetos. Suprafaţa împădurită administrată de Direcţia Silvică Botoşani este de 48.280 ha. Circa 98 % din suprafaţa împădurită este reprezentată de păduri de foioase iar 2 % conifere. Din evidenţa statistică rezultă că în ultimii ani s-au înregistrat o serie de incendii. Dintre acestea enumerăm: - în anul 2003 - 3 incendii, din care 2 de litieră, lichidarea lor fiind făcută cu forţe şi mijloace proprii şi 1 de coronament la Cantonul silvic Alba unde a fost necesară intervenţia forţelor unităţii de pompieri militari; - în anul 2004 – 5 incendii de litieră; - în anul 2005 – 2 incendii, ambele de litieră; - în anul 2006 – 1 la Districtul Silvic Coşula; - în anul 2007 – 4 incendii plantaţii; - în anul 2009 – 1 incendiu plantaţii; - în anul 2010 – 4 incendii la lizieră sau litieră; - în anul 2011 – 4 incendii de pădure sau litieră, lizieră; - în anul 2012 – 6 incendii de pădure sau litieră, lizieră; - în anul 2013 – 3 incendii de pădure sau litieră, lizieră;

c) înzăpezirile Sunt gestionate de către Grupul de Suport Tehnic constituit la Sectorul Drumuri Naţionale

Botoşani şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri. Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere produse de căderi masive de precipitaţii sub formă de

zăpadă, fiind accentuate de condiţiile meteorologice în care se produc. Efectele imediate sunt:

- blocarea căilor de transport; - întreruperea alimentării cu energie electrică, apă; - afectarea unor activităţi industriale şi sociale; - prăbuşiri de planşee şi acoperişuri.

Efectele pe timp îndelungat se datorează topirii zăpezii şi producerea de inundaţii. Astfel situaţii deosebite s-au petrecut în lunile ianuarie şi martie - 2013, când, întreg judeţul Botoşani s-a confruntat cu fenomene meteorologice periculoase manifestate prin căderi masive de zăpadă şi viscol, astfel fenomenele meteorologice specifice iernii au alternat prin căderi de precipitaţii abundente, intensificări ale vântului, viscol şi apariţia fenomenului de ger. În majoritatea zilelor a nins abundent, vântul a suflat puternic viscolind zăpada. Stratul de zăpadă mediu a atins 1,9 m, iar pe alocuri, datorită viscolului şi terenului a atins 4,7 m.

Datorită zăpezii umede, viscolul a favorizat depunerea acesteia în straturi mari (consistente în acelaşi timp), în mod deosebit pe drumurile aflate în debleu, pentru deszăpezire fiind necesare doar utilaje de putere mare, respectiv autofreze şi wolle, celelalte tipuri de utilaje (autobasculantă cu lamă şi răspânditor, autogreder, tractoare cu plug, UNIMOG, buldoexcavator etc.) fiind total ineficiente. Efecte asupra vieţii economico-sociale

Situaţia cea mai gravă, în ceea ce priveşte asigurarea viabilităţii drumurilor s-a înregistrat în perioada 16 – 17.12.2012, când datorită căderilor masive de zăpadă şi viscolului au fost blocate/închise un număr de 7 drumuri naţionale (din 8 drumuri cu un total de 398 km) şi 28 drumuri judeţene (din 29 drumuri cu un total de 677 km), după cum urmează:

7 Drumuri Naţionale blocate DN 29 Botoşani - Săveni – Avrămeni - Manoleasa DN 24 C Rădăuţi Prut – Manoleasa – Ştefăneşti Santa Mare DN 29 A Dorohoi – Darabani – Rădăuţi Prut DN 29 D Botoşani – Ştefăneşti DN 29 C Cucorani – Bucecea – Vârfu Câmpului DN 29 B Botoşani – Dorohoi DN 29 E Ştefăneşti – Stânca

28 Drumuri Judeţene blocate

21

DJ 293 A Păltiniş – Coţuşca – km 1+100 DJ 208 D Bucecea – lim. jud. Suceava DJ 208 H Poiana - Vorona – Oneaga, Copălău – Cerbu DJ 208 T Călineşti – lim. Judeţ Suceava DJ 208 C Botoşani – Vorona- Joldeşti DJ 208 D Bucecea – Km. 19+ 000 limită judeţ Suceava DJ 208 I Joldeşti – Tudora – limită jud. Suceava DJ 207 N Curteşti – Băiceni – Cristeşti – DN 28 B DJ 282 Rediu – Hăneşti – Dângeni şi Săveni– Rădăuţi Prut DJ 282 A DN 29 D – Ionăşeni - Mascateni DJ 282 B Flămanzi - Prăjeni – lim.jud. Iaşi, DJ 282 H Răuseni – DN 24 C DJ 291 C Dorohoi – Fundu Herţii – Baranca DJ 292 Ştiubieni – Vorniceni – Dealu Crucii DJ 292 A Corlăteni – Dimăcheni DJ 293 Havârna – Coţuşca DJ 294 C Hăneşti – Manoleasa DJ 294 A Avrămeni – Mitoc DJ 294 B Pădureni – Ştefăneşti DJ 298 Fundu Herţii – Baranca – lim. graniţă DJ 298 A Darabani – Crucea Milencii DJ 296 B DJ 296 – Călugăreni - Ungureni DJ 296 km 14 (Roma) – Podeni DJ 291 K Lozna – Călineşti – DN 29C DJ 291 D între DN 29 A – Oroftiana – Suharău – Ibăneşti - Dorohoi DJ 297 DN 29 D – Todireni DJ 294 DN 29 – Dângeni – Mihălăşeni – DN 24 C DJ 296 A Costeşti – DJ 296

Datorită acestui fapt au fost izolate un număr de 27 unităţi administrativ teritoriale (3 oraşe şi 24 comune) cu 119 localităţi, fiind afectaţi 160.130 locuitori. Totodată, în perioada analizată, au fost afectate: - reţeaua de cale ferată Botoşani – Leorda – Dorohoi; - reţeaua de energie electrică din 19 localităţi din 10 U.A.T. (Băluşeni, Coţuşca, Cristineşti, Hudeşti, Ibăneşti, Mitoc, Ştefăneşti, Tudora, Pomârla, Ripiceni) - întreruptă; - reţeaua de alimentare cu apă în oraşul Ştefăneşti - întreruptă; - procesul de învăţământ la toate unităţile de învăţământ din judeţ (538), având un număr de 74.715 copii - sistarea cursurilor. În anul 2013, au fost înregistrate următoarele situaţii de urgenţă specifice iernii: - în perioada 08 – 10.01.2013: - 2 drumuri naţionale (68,5 km) blocate/închise - 13 drumuri judeţene (142,6 km) blocate/închise - în data de 18.01.2013: - 7 drumuri judeţene (45,3 km) blocate/închise - în perioada 22 – 25.03.2013: - 5 drumuri naţionale (222,19 km) blocate/închise - 14 drumuri judeţene (215,7 km) blocate/închise.

Totodată, în perioada analizată, au fost înregistrate avarii privind întreruperea energiei electrice în 17 localităţi din 9 U.A.T.-uri (Tudor Vladimirescu, Dobârceni, Bivolari, Cişmăneşti, Murguţa, Bătrâneşti, George Coşbuc, Mihai Eminescu, Socrujeni, Borolea, Manoleasa, Iorga, Liveni, Slobozia – Silişcani, Ripiceni, Ibăneasa şi Vorniceni). În anul 2014, au fost înregistrate următoarele situaţii de urgenţă specifice iernii: - întreruperea reţelei de energie electrică în 14 localităţi: oraş Flămînzi,George Coşbuc (com. Gorbăneşti), Adăşeni (com. Adăşeni), Zoiţani (com. Avrămeni), Dersca (com. Dersca), Oneaga (com. Coşula), Unguroaia (com. Cristeşti), Horoghiuca (com. Coşula), Baranca (com. Hudeşti), Hudeşti (com. Hudeşti), Vârfu Câmpului (com. Vârfu Câmpului), Frumuşica (com. Frumuşica), Rădeni (com. Frumuşica) şi Brăeşti (com. Brăeşti). - sectoare drumuri blocate/închise: - 2 drumuri naţionale

- 17 sectoare drumuri judeţene

22

- 11 sectoare drumuri comunale - 4 unităţi de învăţământ cu activitate suspendată parţial/integral

- 3 trenuri anulate. În anii 2015-2016 nu au fost înregistrate efecte ale fenomenelor specifice iernii care să cauzeze blocări ale căilor rutiere, întreruperi ale alimentării cu energie electrică/gaz, etc. d) fenomene distructive de origine geologică

Sunt gestionate de către Grupul de Suport Tehnic constituit la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Botoşani.

Au fost inventariate spaţiile de relocare a persoanelor şi bunurilor materiale la nivelul fiecărei localităţi, în funcţie de amplasarea acestora în zonele clasificate din punct de vedere a riscului seismic, precum şi funcţie de clasificarea construcţiilor expertizate tehnic şi încadrate în clasele de risc seismic 1, 2 şi 3 (anexa nr. 15).

d.1.- cutremure

Seismicitatea zonei Moldovei se datorează cutremurelor tectonice, ce sunt generate de acumulări de energii potenţiale în sistemul de falii existente, până la valoarea critică, ce depăşesc rezistenţa rocilor, când se produce o descărcare bruscă de energie, sub formă de energie cinetică sau „seismică”. Din punct de vedere geologic, Câmpia Jijiei şi dealurile ce o străjuiesc de jur împrejur se caracterizează prin existenţa unor cuverturi de roci sedimentare neogene neconsolidate, cu grosimi variabile, în general înregistrând o creştere de la câteva zeci de metri în partea de EST, până la peste 400 m în partea de SUD-VEST. Acest aspect influenţează considerabil alura câmpului macroseismic al cutremurelor produse în această parte a ţării, capacitatea ridicată de atenuare a energiei seismice în rocile sedimentare existente fiind benefică pentru judeţul Botoşani. Nu avem focare de seisme în zona noastră şi nici în zonele limitrofe.

Potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare, teritoriul judeţului este expus, comparativ cu alte zone ale ţării, unui risc mediu sau chiar redus. Cutremurele produse în zona Vrancea au afectat zona noastră într-o măsură redusă. Potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare, teritoriul judeţului este expus, comparativ cu alte zone ale ţării riscului fiind într-o zonă seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara MSK, astfel standardul 11100/1-91 precizează pentru zona de Nord a judeţului, inclusiv oraşele Dorohoi şi Darabani, gradul seismic 61, aceasta fiind limita inferioară de calcul privind seismicitatea pe teritoriul ţării, cealaltă parte a judeţului, inclusiv municipiul Botoşani şi oraşul Săveni, sunt incluse într-o zonă cu gradul seismic 71. În condiţiile apariţiei şi dezvoltării unui seism, este posibilă producerea următoarelor efecte: § prăbuşiri totale sau parţiale de construcţii, avarierea unora dintre clădiri în zonele intens construite; § înclinări sau răsturnări de clădiri, ca urmare a unor deplasări/tasări ale terenului de fundare; § modificări de amplasamente în zone populate, prin deplasarea/alunecarea unor mase mari de pământ, activarea unor alunecări de teren, apariţia de prăbuşiri de scoarţă sau umflături (ebulmente) ale acesteia; § ruperea căilor de comunicaţie – afectarea de regulă a lucrărilor de artă sau de protecţie; § ruperea reţelelor de utilităţi – instalarea unor dezastre complementare: ecologice, incendii, chimice; § avarierea sau cedarea unor îndiguiri la amenajările hidrotehnice – instalarea unor dezastre complementare. - d.2. alunecări de teren pot fi de tipul:

- alunecare primară- produse în masive şi pe amplasamente neafectate de deplasări anterioare;

- alunecare reactivată- alunecări produse în lungul unor zone (suprafeţe) de cedare preexistente, amplasamentele fiind afectate de alunecări anterioare.

După modul de evoluţie şi dezvoltare, fenomenele de instabilitate ale terenului se clasifică în:

- prăbuşiri -reprezentând desprinderi de volume mari de material, pe un versant cu pante puternic înclinate;

- răsturnări - constând din deplasări prin rotire, în lungul unei pante, a maselor de material;

23

- alunecări - reprezentând deplasări prin văluire, translaţie, tasări sau mişcări compuse către piciorul pantei versantului, a unor mase de material (pământ, grohotiş), în lungul unor planuri de rupere (respectiv desprindere);

- extensii - deplasări ale unor mase de material, pe fondul unei deplasări generale a volumului fracturat din cuprinsul versantului;

- curgere - mişcare continuă, cu viteză redusă dar perceptibilă, a maselor de material, în spaţiul afectat. Se apreciază, în urma unor studii geomorfologice efectuate la nivelul judeţului că, pentru circa 70 % din suprafaţa totală există riscul eroziunii de suprafaţă ca fenomen activ care poate determina fenomenul complementar al unor alunecări de teren, 15 – 20 % din teritoriul judeţului suferă de degradări grave prin fenomene de alunecări de teren active, în curs de reactivare, sau latente.

Aceste zone afectează: § terenuri agricole, iniţial cultivate, astăzi păşuni, fâneţe sau neutilizabile; § căi de comunicaţii de toate categoriile (comunale, judeţene, naţionale), în extravilanul sau în

intravilanul localităţilor; § reţele de utilităţi de transport sau distribuţie; § zone construite urbane. Zone de risc la alunecări de teren pe teritoriul judeţului

· Localităţi urbane: - municipiul Botoşani - municipiul Dorohoi - oraş Darabani - oraş Bucecea

· Localităţi rurale: Tudora, Suliţa, Negreni, Sat Nou, Ibăneasa, Vorniceni, Davidoaia, Dealul Crucii, Mîndreşti, Durneşti, Hulub, Lunca, Hilişeu – Horia, Dersca, Pădureni, Sendriceni, Broscăuţi, Horlăceni, Sauceniţa, Văculeşti, Brăieşti, Ionăşeni, Belcea, Cerviceşti, Cucorăni, Ipoteşti, Cătămărăşti, Manoleşti, Răchiţi, Costeşti, Roma, Todireni, Gârleni, Stolniceni, Cişmea, Costeşti, Victoria, Dragalina, Stăuceni, Hilişeu Cloşca, Hilişeu Crişan, Corjăuţi, Bâznoasa, Străteni, Mileanca, Hlipiceni, Hudeşti, Alba, Mihăileşti, Sarata, Caraiman, Năstase, Slobozia, Baranca, Mlenăuţi, Suharău, Plevna, Oroftiana, Albeşti, Buimăceni, Coştiugeni, Păltiniş, Cuzlău, Slobozia, Ungureni, Mîndreşti şi Durneşti.

· Căi de comunicaţii: - drumuri naţionale -

1. DN 28 B - Km 13 + 800 - 14 + 200; loc. Leorda 2. DN 29 - Km 52 + 900 - 53 + 400; loc. Unţeni 3. DN 29 D - Km 5 + 100 - 7 + 000; loc. Stăuceni

- Km 8 + 750 - 9 + 500; loc. Victoria, ieşire din Stăuceni - Km 19 + 200 - 20 + 200; loc. Dealul Mare, spre Truşeşti - Km 28 + 900 - 29 + 100; loc. Drislea

4. DN 24 C - Km 44 + 900 - 45 + 300; loc. Santa Mare spre Iaşi - drumuri judeţene -

1. DJ 282 - Km 118 + 700 - 118 + 950, loc. Hăneşti 2. DJ 282 - Km 130 + 200 - 130 + 800, loc. Săveni 3. DJ 282 A - Km 20 + 000 - 20 + 050, loc. Albeşti 4. DJ 282 A - Km 1 + 900 - 2 + 050, loc. Ionăşeni 5. DJ 296 - Km 14 + 100 - 14 + 250, loc. Dorohanţi 6. DJ 291 C - Km 19 + 800 - 20 + 200, loc. Racovăţ Urmare a aportului mare de apă din anul 2010, s-au reactivat alunecările de teren în 11 unităţi

administrativ teritoriale (municipiul Botoşani, oraşul Flămânzi şi comunele Broscăuţi, Hilişeu Horia, Văculeşti, Tudora, Suharău, Băluşeni, Coşula, Copălău şi Leorda), care au pus în pericol utilităţile publice, infrastructura şi clădirile din zonele supuse alunecărilor de teren.

În anul 2011, urmare a aportului mare de apă, s-au reactivat alunecările de teren în 3 unităţi administrativ teritoriale (localitatea Drislea – comuna Truşeşti, localitatea Broscăuţi – comuna Broscăuţi, localitatea Gorovei – comuna Văculeşti), care au pus în pericol clădirile din zonele supuse alunecărilor de teren.

În data de 16.04.2015, s-au înregistrat alunecări de teren la DC 40 Albeşti-Coştiugeni, comuna Albeşti, judeţul Botoşani, unde în urma evaluărilor comisiei mixte judeţene constituită prin ordin al

24

prefectului, au fost constatate pagube la 2 sectoare de drum, cu un total de 70 m.l., cu propunerea de efectuare a unei expertize tehnice.

În data de 13.07.2016, prin comisie de evaluare a pagubelor, pe raza comunei Albeşti, au fost evaluaţi 0,290 km tronsoane de drum aparţinând DC 40 - comuna Albeşti, drum afectat de alunecări de teren, valoarea pagubelor estimată a pagubelor fiind de 1.700,00 mii lei.

În anexa nr. 24, sunt prezentate alunecările de teren înregistrate la nivelul judeţului Botoşani, în perioada 2005-2010, şi care au fost constatate de comisiile judeţene de evaluare a pagubelor.

Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice a) riscuri industriale

Sunt gestionate de către Grupul de Suport Tehnic constituit la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani. a.1. Prin accident chimic se înţelege eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale în concentraţii mai mari decât concentraţiile maxime admise şi care pun în pericol populaţia, animalele din zonă, afectând grav factorii de mediu.

Accidentele chimice pot fi minime, atunci când într-o instalaţie – sursă toxică (sursă de pericol chimic) se produce o avarie controlabilă, urmată de eliminarea unor cantităţi de substanţe toxice în mediul înconjurător.

Accidentele chimice sunt maxime, atunci când la instalaţia-sursă toxică se produce o avarie necontrolabilă; în acest caz, din instalaţia sursă toxică se elimină în mediul înconjurător o mare parte sau întreaga cantitate de substanţă toxică. Aceste accidente chimice maxime se pot produce atât în timp de pace, ca urmare a unor neglijenţe, defecţiuni, dereglări de proces etc., sau în timp de război, datorită atacurilor din aer, a ori a unor acţiuni diversioniste. Dintre produsele chimice care prezintă pericol chimic se disting următoarele categorii de substanţe:

· substanţe cu acţiune iritantă, caustică şi sufocant-asfixiantă, cum sunt: amoniacul, clorul, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul fluorhidric, oxizii de sulf, oxizii de azot, fosgenul, clorcianul, dioxidul de sulf;

· substanţe cu acţiune toxică generală, cum sunt: hidrogenul sulfurat, acidul cianhidric, sulfura de carbon, oxizii fosforului, oxiclorura de fosfor, fosfina;

Toate aceste substanţe toxice industriale se pot găsi în instalaţiile sursă toxică sub formă de gaze, gaze lichefiate, gaze comprimate, vapori, aerosoli sau lichide. Ele pot acţiona asupra organismului prin inhalare, ingerare sau contact cu pielea sau ţesuturile.

Spaţiul în care substanţa toxică industrială îşi manifestă acţiunea vătămătoare, ca urmare a unui accident chimic, se numeşte focar chimic.

Situaţia cu operatorii economici cu risc chimic şi care nu intră sub incidenţa Legii nr. 92/2003, se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor (anexa nr. 16).

La instalaţiile în care se află substanţele toxice industriale, în cazul unui atac din aer, prin lovituri directe sau indirecte, se pot produce unele avarii necontrolate care duc la formarea într-un timp foarte scurt şi în imediata apropiere a instalaţiile respective a unei suprafeţe contaminate – (cazul instalaţiilor cu substanţe toxice lichide sau gaze lichefiate) cu dimensiuni de câteva sute sau mii de metri pătraţi.

În cazul substanţelor toxice industriale sub formă de gaz sau vapori, se formează în mediul înconjurător, instantaneu sau într-un interval scurt de timp, un nor toxic.

Norul toxic astfel creat se deplasează pe direcţia vântului, rezultând o zonă de acţiune a norului toxic, de regulă de forma tronconică.

Dimensiunile zonelor de acţiune ale norului se stabilesc pentru valori letale (zona letală) sau de intoxicare (zona de intoxicare).

Zona letală este considerată zonă de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice poate produce moartea unei persoane într-un timp de cel mult 15 minute, prin inhalare. Zona de intoxicare, este considerată zonă de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice (concentraţia de intoxicare) poate produce intoxicarea organismului timp de 1-15 minute, fiind necesar tratamentul medical (limita de suportabilitate ).

25

Dimensiunile zonelor de acţiune a norului toxic şi persistenţa norului toxic depind de următorii factori:

- natura substanţei toxice industriale şi cantitatea existentă în momentul declanşării pericolului; - valorile concentraţiilor letale şi de intoxicare; - situaţia meteorologică; - proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor existente în momentul pericolului în instalaţie;

Parametrii focarului chimic care se determină de către specialiştii agentului economic sursă de pericol chimic sunt:

- suprafaţa de răspândire a substanţei toxice industriale; - dimensiunile zonelor de acţiune ale norului toxic, stabilind lungimile zonei letale şi de intoxicare; - durata de acţiune a norului toxic (persistenţa); - direcţia de propagare a norului toxic.

În judeţul Botoşani, pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, prezintă o serie de operatori economici în care valoarea riscului este mare sau mediu, astfel:

- S.C. NOVA APASERV S.A. Botoşani - foloseşte clor în staţiile de tratare a apei la cele două puncte de lucru, respectiv Bucecea şi Cătămărăşti;

- S.C. MODERN CALOR S.A. Botoşani – foloseşte acid clorhidric şi păcură; - PETROM S.A., Membru Group OMV România – staţii de distribuţie – foloseşte

carburanţi, lubrifianţi şi G.P.L; - S.C. AVIS INDCOM S.R.L. Botoşani - foloseşte G.P.L.

Situaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor (anexa nr. 17).

- accidente, avarii, explozii şi incendii Riscurile datorate activităţii umane au cea mai decisivă formă de manifestare pe teritoriul judeţului. Din punct de vedere al locului de declanşare şi al ariei probabile de manifestare, a efectelor distructive, ele se regăsesc în zonele industrializate şi dens populate, precum şi pe principalele căi de comunicaţii. Din această categorie fac parte:

- accidente, avarii, explozii, incendii; - poluare ape; - prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări; - eşecul utilităţilor publice; - căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos; - muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare; Principala clasă de riscuri tehnologice cuprinde accidentele, avariile, exploziile şi incendiile.

Aici se disting următoarele tipuri: - industriale, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări; - de transport şi depozitare a produselor periculoase; - transporturi terestre, aeriene şi transport pe cablu; - nucleare. Cele mai semnificative sunt: - accidentele chimice, inclusiv cele produse la operatorii economici cu pericol de accidente

majore în care sunt implicate substanţe periculoase; - surpări şi prăbuşiri de teren ca urmare a exploatărilor din subteran; - accidente chimice pe timpul transportului substanţelor periculoase. a2. Accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase

Prin acest tip de accidente se înţelege distrugerea sau avarierea unor utilaje şi instalaţii tehnologice, datorită neglijenţei umane sau unor cauze naturale, ducând la numeroase victime umane şi la pierderi materiale.

Caracteristicile de bază ale acestui tip de accident pot fi: - domeniul tehnologic de activitate (instalaţii metalurgice, chimice, etc.); - capacitatea, productivitatea şi durata ciclului tehnologic; - mărimea zonei afectate; - modalitatea de propagare a accidentului (explozie, nor toxic, incendiu);

26

Operatorii economici din responsabilitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani cuprinşi în Catalogul local privind clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor (anexa nr. 6).

b) riscuri de transport şi depozitare produse periculoase Substanţe periculoase sunt considerate acele produse chimice care pe timpul transportului cu

mijloace auto sau pe calea ferată (în cisterne, containere sau alte ambalaje), datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau la răspândirea de substanţe periculoase pe sol sau în mediul înconjurător.

Explozia, incendiul, emisia de gaze sau de vapori se pot produce direct în mijlocul de transport sau în urma răspândirii substanţelor periculoase pe sol.

Măsurile de protecţie şi intervenţie pe timpul transportului substanţelor periculoase se stabilesc în funcţie de tipul substanţei (substanţe explozive, gazoase sau lichide toxice, inflamabile, corosive, infectante etc.) şi de clasa substanţei periculoase.

În funcţie de aceste date se poate trece la o evaluare a pericolului prin stabilirea: - zonei de răspândire; - zonei de pericol; - zonei de izolare; - zonei de evacuare. Dimensiunile zonelor şi măsurile de protecţie sunt specifice fiecărei clase de substanţe

periculoase şi de tipul acesteia. Monitorizarea transporturilor substanţelor periculoase se face în conformitate cu prevederile

legislaţiei în domeniu, de către instituţiile abilitate.

b.1. Riscuri majore pe căile de transport rutier Accidentele majore pe căile rutiere reprezintă fenomenele de întrerupere temporară a

circulaţiei, generând distrugerea acestor căi, rezultând victime (umane şi animale) şi pagube materiale. Satisticile în acest domeniu ne indică faptul că:

- în anul 2005 au fost înregistrate 28 intervenţii la accidente grave; - în anul 2006 au fost înregistrate 20 intervenţii la accidente grave; - în anul 2007 au fost înregistrate 31 intervenţii la accidente grave; - în anul 2008 au fost înregistrate 120 intervenţii la accidente grave; - în anul 2009 au fost înregistrate 85 intervenţii la accidente grave; - în anul 2010 au fost înregistrate 23 intervenţii la accidente grave; - în anul 2011 au fost înregistrate 20 intervenţii la accidente grave; - în anul 2012 au fost înregistrate 13 intervenţii la accidente grave; - în anul 2013 au fost înregistrate 13 intervenţii la accidente grave; - în anul 2014 au fost înregistrate 18 intervenţii la accidente grave; - în anul 2015 au fost înregistrate 27 intervenţii la accidente grave; - în anul 2016 au fost înregistrate 30 intervenţii la accidente grave.

b.2. Riscuri majore pe căile de transport feroviar Reţeaua de cale ferată la nivelul judeţului este mică (are o lungime de 159 km), existând un

singur nod feroviar, Leorda. Numărul de călători anual este de cca. 150.000 iar transportul de marfă nu incubă nici el un volum de marfă prea mare. În ultimii ani nu au fost înregistrate evenimente deosebite.

b.3. Riscuri majore pe căile de transport fluvial În judeţul Botoşani nu există căi de transport fluvial. Principalele cursuri de apă Prut şi Siret nu

sunt amenajate pentru astfel de activităţi.

b.4. Riscuri majore pe căile de transport aerian În judeţul Botoşani nu există aeroport (aerodrom) iar frecvenţa culuarelor de zbor este destul de redusă. De asemenea, nu avem înregistrate situaţii în care să fie implicate mijloace de transport aerian.

27

Pentru realizarea intervenţiei operative şi concentrate a forţelor din judeţul Botoşani în cazul producerii accidentelor aviatice se pune în aplicare Planul operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă.

b.5. Riscuri majore de transport prin reţele magistrale În judeţul Botoşani nu există reţele magistrale de transport. Alimentarea cu gaz, apă, energie

electrică se realizează prin reţele medii de distribuţie.

c) Riscuri nucleare Pe teritoriul judeţului Botoşani nu avem obiective potenţiale de risc nuclear şi nici în judeţele

limitrofe. Totuşi, aşa cum s-a şi întâmplat în cazul accidentului de la CERNOBÂL, judeţul poate fi afectat de unele accidente nucleare transfrontieră. Gradul de contaminare radioactivă în cazul accidentului de la CERNOBÂL a fost mai mare în judeţul nostru ca în alte judeţe ţinând seama şi de poziţia geografică a judeţului şi de formele de teren.

Pe teritoriul judeţului, situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică se pot produce în: - instituţiile medicale ce deţin şi utilizează aparatură şi tehnică medicală sursă de risc radiologic

(aparate roentgenometrice); - timpul transportului rutier; - alte locuri, ca urmare a activităţilor teroriste, traficului ilicit, depozitării de materiale

refolosibile. Procedurile de răspuns în cazul unor urgenţe radiologice asigură o concepţie unitară privind

evaluarea de bază şi capacitatea de răspuns, în scopul protejării populaţiei şi a angajaţilor în cazul urgenţelor radiologice, în conformitate cu recomandările internaţionale.

Obiectivele generale ale răspunsului la urgenţă sunt: - reducerea riscului sau limitarea consecinţelor accidentului; - prevenirea efectelor deterministe asupra sănătăţii (decese şi efecte imediate) prin luarea de

măsuri înainte sau la scurt timp după expunere şi menţinerea dozelor individuale pentru populaţie şi personalul de intervenţie sub nivelurile admise;

- reducerea riscului efectelor stocastice asupra sănătăţii (cancer şi efecte ereditare grave) prin implementarea acţiunilor de protecţie în conformitate cu recomandările Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA şi prin menţinerea dozelor pentru personalul de intervenţie sub nivelurile admise.

Tabelul cu sursele de risc radiologic de pe teritoriul judeţului Botoşani, se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor (anexa nr. 18).

d) - riscuri de poluare a apelor Principalele zone de risc la poluări accidentale din judeţul Botoşani sunt: - în vecinătatea operatorilor economici care deţin, manipulează, procesează, păstrează sau

depozitează substanţe poluatoare, hidrocarburi şi deşeuri menajere. - pe râurile interioare. Poluările accidentale afectează calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei.

Dintre fenomenele cauzale, pot fi menţionate: - la poluarea aerului – substanţe toxice industriale (bioxid de sulf, oxizi de azot, bioxid de

carbon, amoniac, etc.; - la poluarea apelor – ape şi deşeuri menajere, efluenţi industriali, utilizarea pesticidelor

şi irigaţiilor, ploile acide, etc.; - la poluarea solului – cărbune, cenuşă, iazuri de decantare, deşeuri menajere,

hidrocarburi, etc. Efectele poluărilor:

- distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer; - distrugeri materiale şi înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei; - răspândirea de germeni patogeni; - ridicarea nivelului mărilor; - schimbări climatice bruşte; - creşterea temperaturii; - reducerea imunităţii organismelor. Măsuri de reducere a riscului: - stabilirea unor standarde de calitate a mediului;

28

- promovarea de politici pentru protecţia surselor de apă; - reducerea folosirii pesticidelor; - plantarea de arbori şi reducerea ratei defrişărilor; - controlul producerii de aerosoli şi produselor.

Situaţia punctelor de colectare şi ale unităţilor de procesare a materialelor reciclabile care intră sub incidenţa OMAI nr. 117 din 19 mai 2010 pentru aprobarea Normelor privind monitorizarea radiologică a materialelor metalice reciclabile pe întregul ciclu de colectare, comercializare şi procesare, în vederea asigurării securităţii radiologice a populaţiei şi mediului, se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor (anexa nr. 19).

e) - prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări Se pot produce în zonele urbane, în principal la fondul construit vechi: cazul zonelor centrale

ale municipiilor Botoşani şi Dorohoi. Vechimea construcţiilor, faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate portantă, determinând apariţia şi evoluţia ulterioară a unor trasee de fisurare, de asemenea modificarea condiţiilor de amplasament, prin ridicarea nivelului pânzei freatice şi înmuierea terenurilor de fundare, cu afectarea fundaţiilor din zidărie, conduc la risc seismic important pentru aceste construcţii. O influenţă degenerativă semnificativă asupra acestor zone construite, o are prezenţa sistemului de hrube vechi, astăzi scoase din funcţiune şi, de regulă, inundate. Creşterea în timp a nivelului pânzei freatice în localitatea Botoşani, creează o condiţie favorizantă pentru o evoluţie necorespunzătoare a comportării seismice şi la construcţiile recent executate.

Construcţii izolate în mediul urban sau rural, de regulă vechi, mai expuse fiind lăcaşele de cult, datorită dezvoltării în plan dar şi conformării structurale pe verticală, neomogenitatea distribuţiei maselor (corpul bisericii – turle).

Instalaţii şi construcţii în zonele industriale; se au în vedere în principal construcţiile speciale de tipul coşurilor de fum, castelelor de apă aeriene, rezervoarelor la sol de volume mari, la care se poate dezvolta efectul de val şi efecte hidrodinamice. În zona centrală a municipiului Botoşani se distinge Centrul Istoric şi Comercial, grupat în jurul dominantei sale de cotă şi girantului său istoric catedrala “Adormirea Maicii Domnului” (Uspenia), pe axul fostului traseu al Căii Naţionale (în prezent pietonal).

Două variante stradale asigură detenta, respectiv str. Săvenilor şi Piaţa 1 Decembrie. Această zonă este delimitată în partea de nord de str. Independenţei, în partea de sud de str. Victoriei, în partea de vest de str. Calea Naţională, iar în partea de est de str. Poştei şi Ion Pillat. Stratul de fundare prezintă o neomogenitate foarte pronunţată şi determină riscul accentuat la acţiunea seismică. Riscul este multiplicat de prezenţa în zonă a accidentelor de teren sub formă de beciuri, hrube şi umpluturi cu grosimi mari. Aceste beciuri şi hrube sunt dispuse pe toate direcţiile, ating adâncimi mari, uneori sunt suprapuse şi coboară sub nivelul unor subsoluri cu înălţime mare. Cea mai mare parte a acestor beciuri sunt inundate, datorită creşterii nivelului apei freatice, cât şi din aportul apelor canalizate. Deasemeni, o bună parte a acestor hrube sunt prăbuşite sau colmatate cu reziduuri, ceea ce face imposibilă cartarea lor. Aceste condiţii au dus la degradarea diferenţiată a clădirilor existente, favorizată de prezenţa apei în beciuri (apa având un caracter sulfatic), cu acţiune directă asupra fundaţiilor.

f) - eşecul utilităţilor publice Prin eşecul utilităţilor publice înţelegem imposibilitatea instituţiilor responsabile de a asigura buna desfăşurare şi funcţionare a reţelelor ce asigură utilităţile publice, ca urmare a unor accidente, avarii sau disfuncţionalităţi survenite pe timpul funcţionării acestora sau a unor fenomene, accidente sau incidente externe, care afectează reţelele respective. Principalele utilităţi publice sunt:

- reţelele importante de radio, televiziune, telefonice, comunicaţii, etc.; - reţele de alimentare cu energie electrică, gaze, energie termică centralizată, apă, de

canalizare; - reţele de colectare a apelor uzate şi pluviale.

Efectele acestor avarii pot fi:

29

- întreruperea pe perioade medii sau lungi a alimentărilor de orice fel şi transmiterii de date;

- deteriorarea mediului ambiant; - cheltuieli bugetare suplimentare; - generarea de alte accidente (incendii, epidemii etc.).

Situaţii deosebite în anul 2010, privind eşecul utilităţilor publice, au fost din punct de vedere al alimentării cu apă a populaţiei: - la tronsonul aerian a conductei de transport apă brută de pe raza localităţii Leorda (km 13+800 – 14+200 al DN 29 B Botoşani-Dorohoi) a fost reactivat fenomenul alunecărilor de teren şi conducta s-a deplasat cu 10 cm, punând în pericol asigurarea continuităţii în alimentarea cu apă a municipiului Botoşani. Fenomenul este în desfăşurare. - traseul de transport apă potabilă Dn 250 mm Botoşani – Flămânzi (km 63+800 – 64+100 DN 28 B Botoşani - Iaşi) a suferit o dezgolire a conductei pe o porţiune de aproximativ 20 ml, cu riscul ruperii şi scoaterii din funcţiune al acesteia, putând afecta abonaţii din următoarele UAT-uri: oraş Flămânzi (656 abonaţi), comuna Băluşeni (667 abonaţi), comuna Coşula (13 abonaţi), comuna Copălău (616 abonaţi). În anul 2011, în data de 19.01.2011, în oraşul Darabani, datorită unei alunecări de teren, a fost afectată integritatea colectorului de canalizare, pe o lungime de cca. 80 m, în zona din apropierea staţiei de epurare, astfel încât apele uzate s-au deversat direct în emisar. Urmare a măsurilor întreprinse la faţa locului prin executarea manuală a unui canal pe un traseu deviat, în care s-au repoziţionat conductele deplasate şi un tronson suplimentar de 6 m conductă polipropilenă rifilată, poluarea a fost sistată.

g) - căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Pe teritoriul judeţului Botoşani nu au fost înregistrate astfel de fenomene şi nici posibile locuri de apariţie a acestora.

h) - muniţie neexplodată Muniţiile neexplodată sunt încărcături de luptă explozive, incendiare sau toxice rămase din timpul războiului, ca urmare a operaţiunilor de luptă, depozitare sau transport. În aceeaşi categorie se cuprind şi muniţiile actuale din dotarea armatei proprii sau a unor ţări vecine, „rătăcite” pe diverse terenuri sau containere de gunoi, precum şi cele puse în comerţul clandestin, de diferiţi traficanţi. Asanarea înseamnă descoperirea şi ridicarea muniţiei neexplodate din locurile unde aceasta se găseşte şi transportul acesteia în locuri special amenajate unde este distrusă. Descoperirea sau găsirea muniţiilor rămase neexplodate se face de obicei întâmplător, cu ocazia lucrărilor de săpături sau de cultivare a terenurilor. Muniţia neexplodată este deosebit de periculoasă deoarece pe timpul operaţiunilor de cercetare, identificare, transport, depozitare şi distrugere a acesteia se pot produce accidente grave soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Lucrările de asanare şi deminare comportă următoarele operaţiuni principale:

· cercetarea şi detectarea terenului, depistarea, marcarea şi identificarea muniţiilor rămase neexplodate;

· executarea lucrărilor de dezgropare, degajare şi dezvelire a muniţiilor pătrunse în pământ, acoperite cu dărâmături sau blocate de diferite elemente de construcţii;

· distrugerea pe locul de cădere a muniţiilor periculoase la transport; · neutralizarea prin dezamorsare a muniţiilor sau diferitelor materiale explozive trucate,

folosite de agresor şi rămase neexplodate sau nefuncţionale; · ridicarea şi transportul la locul de distrugere a muniţiilor rămase neexplodate; · dezmembrarea şi delaborarea muniţiilor în vederea recuperării metalelor; · distrugerea muniţiilor rezultate din asanări şi deminări. Existenţa încă în cantităţi foarte mari a elementelor de muniţie rămase neexplodate face ca

misiunile de asanare pirotehnică să fie frecvente: - în anul 2005 au fost executate un număr de 81 activităţi pirotehnice în cadrul cărora s-au

descoperit 38250 muniţii şi elemente de muniţii); - în anul 2006, au fost executate un număr de 17 activităţi pirotehnice, în care au fost

descoperite peste 12.000 muniţii şi elemente de muniţie, dintre care unele foarte periculoase;

30

- în anul 2007, au fost executate un număr de 20 activităţi pirotehnice, în care au fost descoperite 36 proiectile de diferite calibre, 30 grenade, 7 bombe de artilerie, 42 elemente de muniţie de infanterie;

- în anul 2008, au fost executate un număr de 19 misiuni de cercetare, ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate, 3 misiuni de distrugere a muniţiei asanate, în care au fost descoperite 90 proiectile de artilerie, 8 grenade de mână de război, 1 bombă de artilerie, 43 elemente de muniţie de infanterie.

- în anul 2009 au fost executate un număr de 26 misiuni din care 25 misiuni de cercetare, ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate şi 1 misiune de distrugere a muniţiei asanate. În cadrul acestor misiuni pirotehnice a fost ridicate un număr de 177 elemente de muniţie rămase neexplodate reprezentând 5 proiectile de artilerie, 11 grenade de mână de război defensive, 4 bombe de artilerie, 1 bombă de aviaţie, 1 lovitură AG, 155 elemente de muniţie de infanterie;

- în anul 2010 au fost executate un număr de 27 misiuni din care 25 misiuni de cercetare, ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate şi 2 misiuni de distrugere a muniţiei asanate. În cadrul acestor misiuni pirotehnice a fost ridicate un număr 615 elemente de muniţie reprezentând 7 buc. x 200 g, cartuşe de dinamită, fabricaţie 1936, 578 elemente de muniţie, una ampenaj, 10 bombe şi proiectile, 13 grenade de mână de război, una grenadă de mână antitank;

- în anul 2011 au fost executate un număr de 25 din care 24 misiuni de cercetare, ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate şi 1 misiune de distrugere a muniţiei asanate.

- în anul 2012 au fost executate un număr de 18 din care 16 misiuni de cercetare, ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate, 1 misiune de cercetare şi asanarea terenurilor de muniţie rămasă neexplodată şi 1 misiune de distrugere a muniţiei asanate;

- în anul 2013 au fost executate un număr de 24 din care 23 misiuni de cercetare, ridicare, transport şi depozitare a muniţiei rămase neexplodate şi 1 misiune de distrugere a muniţiei asanate;

- în anul 2014 au fost executate un număr de 15 misiuni de asanare muniţie neexplodată; - în anul 2015 au fost executate un număr de 21 misiuni de asanare muniţie neexplodată; - în anul 2016 au fost executate un număr de 19 misiuni de asanare muniţie neexplodată.

Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Riscurile biologice sunt gestionate de către Grupurile de Suport Tehnic constituite la

Autoritatea de sănătate Publică Botoşani şi la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Botoşani, în conformitate cu Planul Judeţean de protecţie şi intervenţie în caz de epidemii, respectiv Planul de contingenţă pentru pesta porcină clasică.

Pe teritoriul administrativ al judeţului, sursele de risc sunt determinate de:

- Obiective economice, prin: - deversări accidentale de substanţe chimice folosite în procesul tehnologic; - deversări de hidrocarburi; - emisia de pulberi fine în suspensie, în atmosferă, zgomot şi evacuări de ape uzate tehnologic; - electrocutări; - intoxicaţii diverse; - intoxicaţii cu gaze. - Perturbări ecologice, prin: - funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare; - depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere, în special în mediul rural; - terenuri degradate datorită alunecărilor de teren ce determină apariţia de sărături, acidifieri, eroziuni de mal; - Calamităţi naturale, prin: - ploi torenţiale; - inundaţii; - ninsori abundente(viscole); - frig de durată etc. - Intoxicaţii colective - Accidente de diferite tipuri, prin: - accidente rutiere; - accidente de producţie;

31

- accidente diverse etc. - Catastrofe naturale, prin: - cutremure; - alunecări de teren etc. Epidemia constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la oameni. Cauzele epidemiilor sunt: - bacterii: ciumă, holeră, antrax, bruceloză; - viruşi: - variola, febra galbenă, encefalitele; - rickattsii: tifosul exantematic, febra aftoasă. - ciuperci patogene: nocardioza, coccidioidomicoză. - toxine: botulism Epizootia constă în răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale. Bolile caracteristice epizootiilor sunt:

- pesta ovină; - pesta porcină; - pleuro-pneumonia contagioasă a rumegătoarelor mari. Bolile caracteristice atât epizootiilor, cât şi epidemiilor sunt: -bruceloza; - ornitoza-psitacoza;

- febra aftoasă; - morva; - holera; - gripa aviară. - ciuma; Principalele măsuri specifice în caz de epidemii şi epizootii sunt:

- aplicarea măsurilor igienico-sanitare; - aplicarea de inoculări preventive - supravegherea epidemiologică a populaţiei evacuate; - aplicarea măsurilor de profilaxie urgentă a întregului personal infectat; - introducerea de restricţii severe privind consumul alimentar şi al apei potabile.

Principala formă de răspuns în astfel de situaţii o reprezintă respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă, izolarea rapidă a cazurilor confirmate şi, dacă este necesar, introducerea interdicţiei de acces şi ieşire în/din zonă (carantina), până la stăpânirea fenomenului, concomitent cu folosirea antidoturilor şi vaccinurilor recomandate fiecărui tip de agent patogen care a declanşat epidemia (epizootia).

Cele mai posibile zone expuse unor îmbolnăviri în masă sunt marile aglomerări urbane precum şi agenţii economici agricoli care cresc în sistem industrial efective mari de animale, deasemenea sunt considerate localităţi ţintă cu risc (în special pentru gripa aviară) următoarele teritorii administrative:

-Bucecea -Manoleasa -Româneşti -Coţuşca -Mihăileni -Santa Mare -Cristineşti -Mitoc -Suharău -Darabani -Păltiniş -Suliţa -Dersca -Pomârla -Ştefăneşti -Hăneşti -Răchiţi -Unţeni -Hilişeu-Horia -Rădăuţi-Prut -Vorniceni -Hudeşti -Ripiceni Manifestări în care a fost necesară aplicarea unui management unitar la nivelul Comitetului

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă: a) în perioada 08 – 28.09.2009, o situaţie deosebită a constituit-o identificarea îmbolnăvirii cu

antrax a două bovine şi trasnsmiterea bolii la om în localitatea Nichiteni, comuna Coţuşca. În acest sens, s-au dispus următoarele măsuri: - interzicerea mişcărilor de animale (vânzare/cumpărare animale vii, sacrificare, comercializare produse de origine animală) in localitatea Nichiteni, comuna Coţuşca; - supravegherea şi interzicerea păşunatului în zona de sacrificare a animalului bolnav de antrax (parcela cadastrală 447); - efectuarea unei anchete epidemiologice la toate persoanele din localitatea Nichiteni, comuna Coţuşca; - inventarierea tuturor animalelor receptive la boală (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine), de pe raza localităţii Nichiteni şi examinarea clinică şi de termometrie a acestora;

32

- asigurarea de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a costurilor de spitalizare pentru persoanele diagnosticate cu antrax şi care nu au asigurări de sănătate; - extinderea zonei de interdicţie a păşunatului, în localitatea Nichiteni, odată cu identificarea locului în care a fost îngropată o bovină găsită moartă; - deshumarea şi prelevarea de probe biologice de la animalul îngropat fără înştiinţarea autorităţilor competente, în vederea examinării în laboratorul D.S.V.S.A.; - neutralizarea cadavrului celei de a doua bovină bolnave şi a zonei în care a fost îngropat, respectându-se procedurile specifice; - menţinerea în stabulaţie a animalelor receptive de pe raza localităţii Nichiteni, comuna Coţuşca, altele decât cele care au avut incidenţă cu animalele identificate cu antrax şi care rămân în carantină; - distrugerea laptelui şi produselor lactate de la animalele din colectivităţile unde a fost identificat antraxul; - asigurarea apei pentru efectivele de animale aflate în stabulaţie, în condiţiile în care accesul la sursele anterioare apariţiei cazurilor de antrax sunt în zona de interdicţie. b) începând cu data de 05.11.2009 au fost confirmate primele 6 cazuri de îmbolnăvire cu virusul gripal A/H1N1, situaţia luând amploare astfel încât până la data de 05.03.2010 în judeţul Botoşani s-au înregistrat 255 cazuri de îmbolnăvire cu virusul gripei noi, confirmate în urma analizelor de laborator efectuate la Institutul Cantacuzino Bucureşti. Din păcate au fost înregistrate un număr de 6 decese cauzate de îmbolnăvire cu virusul gripal A/H1N1. Pentru gestionarea situaţiei create prin confirmarea îmbolnăvirilor cu virusul gripal A/H1N1 în Judeţul Botoşani, urmare a dezbaterii problematicii pe timpul sedinţelor CJSU au fost dispuse următoarele măsuri: - Asigurarea controlului preventiv pentru transporturile de produse alimentare de origine animală în punctele de trecere a frontierei de stat Stânca-Costeşti şi Racovăţ. Sunt interzise transporturile de animale vii. - Informarea şi obligarea agenţilor economici implicaţi în lanţul alimentar să instituie măsurile preventive epidemiologice necesare diminuării până la eliminare a pericolului contaminării personalului şi /sau a produselor. - Asigurarea unui schimb de informaţii permanent cu structurile similare din judeţele limitrofe, precum şi cele din Republica Moldova şi Ucraina în vederea prevenirii, identificării şi aplicării măsurilor specifice în astfel de situaţii. Implementarea măsurilor profilactice specifice domeniului de competenţă necesare diminuării impactului gripei noi transmise de la om la om în zonele de acces în ţară. - Informarea firmelor care au ca domeniu de activitate importul de animale vii (porcine) cu privire la implementarea unor măsuri restrictive, conforme cu prevederile Uniunii Europene şi legislaţiei naţionale. - Intensificarea supravegherii îmbolnăvirilor de gripă, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. - Aplicarea procedurilor de către spitalele de boli infecţioase, spitalele de urgenţă şi medicii de familie pentru identificarea din timp a posibilelor cazuri de gripă cu origine porcină, instituirea măsurilor profilactice aplicabile şi asigurarea tratamentului şi îngrijirilor pentru cazurile confirmate. - Distribuirea de antivirale şi substanţe dezinfectante către spitalele de boli infecţioase din judeţ, Spitalul de Urgenţă „Mavromati” şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă. - Asigurarea necesarului de substanţe dezinfectante, echipamente de protecţie etc. care vor fi stabilite de către autorităţile de sănătate publică şi sanitar veterinare. - Intensificarea acţiunilor de control şi instruire în unităţile de învăţământ, internate, tabere şcolare privind respectarea măsurilor profilactice şi de igienă personală şi colectivă. - Controlul şi asigurarea respectării măsurilor igienico-sanitare în instituţiile publice, societăţile comerciale şi locurile cu aglomerări de persoane. - Informarea persoanelor care intenţionează să călătorească în statele afectate de virusul gripei umane cu tulpină de origine suină prin postarea pe paginile de internet ale Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a informaţiilor privind caracteristicile virusului şi măsurile profilactice, difuzarea acestor informaţii la

33

agenţiile de turism, precum şi prin pliante informative afişate la punctele de trecere a frontierei Stânca-Costeşti şi Racovăţ. - Informarea populaţiei prin pliante informative afişate în locuri publice (afişierele de la primării, posturi de poliţie, şcoli, magazine etc.) cu privire la simptomele specifice şi obligaţia de prezentare la medicul de familie/unităţi spitaliceşti. - Organizarea şi detaşarea/delegarea de personal medical la punctele de trecere a frontierei Stânca-Costeşti şi Racovăţ pentru controlul şi asistenţa medicală a persoanelor care intră în ţară şi prezintă simptomatologie specifică şi asigurarea, la nevoie, a transportului persoanelor suspecte purtătoare de virus către unităţile sanitare. - Monitorizarea şi analiza furajelor care conţin făinuri de origine animală. - intensificarea măsurilor de supraveghere a gospodăriilor populaţiei. - Intensificarea măsurilor de ordine publică în situaţia identificării unor zone endemice, la nivel judeţean, precum şi asigurarea desfăşurării activităţilor specifice în zonele punctelor de trecere a frontierei. - Asigurarea fluxului informaţional-decizional la nivelul Judeţului Botoşani în vederea gestionării situaţiilor de urgenţă generate de apariţia îmbolnăvirii cu virusului gripal A/H1N1. - Comunicatele de presă şi informaţiile către mass-media privind caracteristicile virusului de gripă umană cu tulpină de origine suină, măsurile de profilaxie şi tratament se furnizează numai de către personalul de specialitate stabilit de către Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu avizul C.J.S.U.

c) Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a gestionat prin grupul de suport tehnic la epizootii şi contaminări de produse animale, constituit şi asigurat de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, un număr de:

- 12 cazuri de rabie la animale (10 animale domestice şi 2 animale sălbatice - vulpi) – în anul 2010.

Cazurile s-au înregistrat în municipiul Botoşani şi comunele Corlăteni, Hudeşti, Havârna, Mihălăşeni, Leorda, Răuseni şi Nicşeni.

- 13 cazuri de suspiciuni de rabie la animale (12 animale domestice şi 1 animal sălbatic - vulpe), din care şapte s-au confirmat – în anul 2011.

Cazurile s-au înregistrat în comunele Mihălăşeni, Avrămeni, Corlăteni, Vorniceni, Corni, Viişoara, Şendriceni, Hudeşti şi Hăneşti.

Prin desfăşurarea activităţilor specifice, de către specialiştii Direcţiei Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţiei de Sănătate Publică, focarele au fost limitate, astfel încât nu au fost înregistrate cazuri colaterale şi nici îmbolnăviri ale persoanelor care au intrat în contact cu animalele diagnosticate cu rabie.

- 10 cazuri de rabie la animale domestice şi sălbatice - în anul 2012. - 12 cazuri de suspiciuni de rabie la animale (8 animale domestice şi 4 animale sălbatice -

vulpi) – în anul 2013. Cazurile s-au înregistrat în comunele Lozna, Hudeşti (2), Rădăuţi Prut, Mihălăşeni, Hăneşti,

Frumuşica, Vorona, Dângeni (2), Hilişeu Horia, Avrămeni. - 8 cazuri de suspiciuni de rabie la animale domestice - în anul 2014.

Cazurile s-au înregistrat în comunele Ungureni, Mihai Eminescu, Ripiceni, Brăeşti, Suharău, Corlăteni şi Dimăcheni. - 3 cazuri de suspiciuni de rabie la animale domestice - în anul 2015. Cazurile s-au înregistrat în comunele Vorniceni şi Ungureni; - 4 cazuri de rabie (2 cazuri suspiciune rabie la specia vulpe şi veveriţă şi 2 cazuri confirmate de rabie la specia bovină) – în anul 2016, în municipiul Botoşani şi comunele Mitoc şi Avrămeni.

De asemenea, în anul 2015, s-au înregistrat 31 cazuri confirmate de boala limbii albastre (Bluetongue) la specia bovină în următoarele localităţi: Bobuleşti, Bădiuţi, Ştefăneşti, Ibăneşti, Pomârla, Ringhileşti Deal (comuna Santa Mare), Româneşti, Havârna, Tătărăşeni (comuna Havârna), Horlăceni (comuna Şendriceni), Vlădeni, Cristineşti, Pădureni (comuna Şendriceni).

În anul 2016 s-au înregistrat 5 cazuri suspiciune de Bluetongue (boala limbii albastre), la 5 capete bovină, în comuna Havârna.

Prin desfăşurarea activităţilor specifice, de către specialiştii Direcţiei Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţiei de Sănătate Publică, focarele au fost limitate, astfel încât nu

34

au fost înregistrate cazuri colaterale şi nici îmbolnăviri ale persoanelor care au intrat în contact cu animalele diagnosticate.

Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu Incendiile sunt gestionate de către Grupul de Suport Tehnic constituit la Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani. Dezvoltarea slabă din punct de vedere economic a judeţului şi inexistenţa unor obiective

industriale mari în judeţ, reduc considerabil posibilităţile producerii unor incendii de mari proporţii. Totuşi, există posibilitatea producerii unor incendii majore în special în zona de VEST a municipiului Botoşani, zonă în care avem masate mai multe societăţi comerciale, din zona de EST a municpiului Dorohoi. Incendiile de proporţii pot fi declanşate natural sau artificial, în urma căreia se produc pierderi de vieţi umane, precum şi pagube materiale, fiind afectaţi şi factorii de mediu.

Principalele caracteristici sunt: - suprafaţa de teren afectată; - cantitatea de căldură degajată; - modul de propagare a focului (furtuni de foc, incendii de masă sau izolate etc.); - cauza declanşării (foc deschis, corpuri încălzite sau supraîncălzite, scântei de materiale

combustibile sau de la sudură, scântei şi arce electrice, scurt-circuit, trăsnet, scântei mecanice, explozie, autoaprindere, reacţii chimice);

Efectele principale ale unui incendiu se manifestă prin: - pierderi de vieţi umane şi materiale; - avarierea sau distrugerea clădirilor, instalaţiilor, centrelor de depozitare, uzinelor de pompare,

conductelor magistrale etc.); - distrugerea fondului forestier, a culturilor cerealiere şi a celor pomicole şi viticole; - avarierea şi distrugerea construcţiilor de orice fel; - evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale culturale; - avarierea reţelelor electrice şi de telecomunicaţii, gaze, termoficare, etc. Riscul de incendiu se apreciază pe niveluri de risc (pentru clădiri civile) şi categorii de pericol

de incendiu (pentru construcţii de producţie şi depozitare). Nivelurile de risc şi categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe baza valorilor factorilor

de risc, corespunzător reglementărilor tehnice, existând următoarea clasificare şi corelare: · risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/m.p.), respectiv

categoria E de pericol de incendiu; · risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m.p. < densitatea sarcinii termice < 840

Mj/m.p.), respectiv categoria D de pericol de incendiu; · risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/m.p.), respectiv

categoria C de incendiu; · risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu respectiv categoriile A şi B de incendiu

(explozie). Gestionarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare, elaborare

şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, limitare şi combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de luare a deciziilor în situaţiile de producere a unui asemenea eveniment. Pentru realizarea intervenţiei operative şi concentrate a forţelor din judeţul Botoşani în cazul producerii de incendii majore s-a întocmit, aprobat şi operaţionalizat Planul operaţional de intervenţie în cazul producerii incendiilor în masă pe teritoriul judeţului Botoşani, care se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor.

Intervenţiile pentru stingerea incendiilor în ultimii ani, se prezintă astfel: - în anul 2005 – 175 incendii; - în anul 2006 – 265 incendii; - în anul 2007 – 268 incendii; - în anul 2008 – 312 incendii; - în anul 2009 – 354 incendii; - în anul 2010 – 338 incendii; - în anul 2011 – 448 incendii; - în anul 2012 – 474 incendii; - în anul 2013 – 299 incendii;

35

- în anul 2014 - 386 incendii; - în anul 2015 – 552 incendii; - în anul 2016 – 512 incendii.

În această perioadă, structurile profesioniste din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani au intervenit pentru stingerea incendiilor la gospodării ale populaţiei, dar şi la operatori economici, fiind angrenate forţe din urgenţa a II-a, semnificative fiind următoarele intervenţii:

- în anul 2006 la S.C. „KAYA IMPEX” S.R.L. Botoşani, proprietatea unui cetăţean de naţionalitate turcă, are ca obiect de lucru colectarea şi prelucrarea miezului de nucă şi seminţe oleaginoase şi îşi desfăşura activitatea într-un spaţiu închiriat de la S.C. „99 C.C.C.” S.R.L. Botoşani, compus din 2 încăperi cu suprafaţa de 72 m.p. şi 111 m.p. (total 183 m.p.);

- în anul 2007 la S.C. TERRA CONSTRUCŢII S.R.L. Botoşani, având ca obiect de activitate fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie;

- în anul 2008 la acoperiş bloc de locuinţe, Municipiul Botoşani, b-dul Mihai Eminescu, nr. 28 sc. A-B, ansamblul de 2 scări, de tip P+3;

- în anul 2009 la Biserica creştin ortodoxă „Izvorul Tămăduirii” Botoşani, construită din elemente din lemn (piloni de susţinere, grinzi, scândură pe exterior şi panouri de fibră lemnoasă „pfl” pe interior) cu o suprafaţă de aproximativ 170 m2 şi la acoperişul (mansardă) unei clădiri din Centrul Istoric, de pe strada Piaţa 1 Decembrie 1918, Botoşani, unde se manifesta violent pe o suprafaţă de cca. 600 mp. cu posibilitate iminentă de propagare la cca. 2000 mp.

- în anul 2010, în localitatea Miron Costin, comuna Vlăsineşti s-a intervenit la stingerea unui incendiu la S.C. AGROSOLOMONESCU S.R.L. Botoşani, unde au ars 2 grajduri ce deserveau pentru creşterea animalelor. Datorită vântului puternic, incendiul s-a extins de la un grajd la celălalt, incendiind şi cca. 65 tone lucernă şi fân şi s-au degradat altele cca. 30 tone. S-au evacuat 90 bovine.

- în anul 2011 au avut loc următoarele intervenţii de amploare: · în localitatea Roma, comuna Roma s-a intervenit la stingerea unui incendiu la uscătorul

de cherestea a S.C. „CORNELL S FLOOR” S.R.L. Au fost evacuate 20 persoane adulte, salariaţi ai S.C. DOLY-COM SRL aflaţi în secţia de la etaj pe direcţia de propagare a fumului, operator aflat în imediata vecinătate a obiectivului afectat. Au ars aproximativ 80 mc dulapi şi cherestea din stejar şi s-au degradat cca. 40 mc de dulapi. De asemenea, ca urmare a acţiunii distructive a flăcărilor şi a temperaturilor ridicate s-au degradat componentele din aluminiu ale pereţilor şi instalaţiile electrice aferente uscătorului. Au fost salvate cheresteaua depozitată în celula de uscare 4 (aproximativ 25 mc), bunurile depozitate în atelierul mecanic, centrala termică şi depozitul de cherestea din aer liber.

· în apropierea localităţii Strahotin, comuna Dîngeni, gărzile de intervenţie Truşeşti şi Ştefăneşti au intervenit pentru stingerea unui incendiu. Datorită vântului puternic, incendiul dela o mirişte s-a propagat la plantaţia de pădure din apropiere, fiind distrusă planaţia pe o suprafaţă de 13 ha şi degradarea a cca 1,6 ha plantaţie şi cca. 3 ha păşune comunală.

· în localitatea Cerchejeni, comuna Blândeşti, Detaşamentul Botoşani a intervenit la stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de furaje. Datorită vântului puternic, incendiul s-a propagat cu repeziciune, cuprinzând 3 proprietăţi particulare. În momentul sosirii forţelor inspectoratului, ardeau 2 case şi 2 depozite de furaje. La intervenţie au participat cca. 69 de oameni (19 pompieri profesionişti, 20 membri SVSU şi 20 alte persoane) cu 6 autospeciale de intervenţie.

- în anul 2012 au avut loc următoarele intervenţii de amploare: · în data de 22.02.2012, s-au înregistrat 5 decese (3 adulţi şi 2 copii) ca urmare a două

incendii la clădiri de locuit particulare din municipiile Botoşani şi Dorohoi. Pentru stingerea şi înlăturarea efectelor incendiilor au fost angrenate forţe din urgenţa I, sub comanda grupei operative, fiind salvată o persoană (în municipiul Botoşani).

· în data de 03.06.2012 ora 15.04, pentru salvarea/ evacuarea a 3 persoane dintr-un beci în localitatea Orăşeni Deal, com. Curteşti. La intervenţia au participat forţe şi mijloace ale Detaşamentului de pompieri Botoşani, Grupa operativă a inspectoratului şi a fost solicitată autospeciala C.B.R.N. din cadrul ISU Suceava pentru prelevarea şi analiza concentraţiei de oxigen din încăperea (beci) în care se aflau cele 3 victime. Au fost degajate 3 persoane (din care 2 decedate, iar a treia persoană a decedat ulterior la spital), neînregistrându-se victime din rândul personalului de intervenţie.

36

· în data de 16.08.2012, ora 02.08 , Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a fost anunţat despre izbucnirea unui incendiu la spaţiu pentru întreţinere şi reparaţii autovehicule, a S.C. LYK S.R.L. din municipiul Botoşani. Au ars 1 autocar, 5 microbuze şi alte bunuri din interiorul clădirii cât şi de la vecinătăţi.

Au fost salvate: § SC LYK SRL Botoşani:

- 6 autocare în valoare de 1.800.000 RON § SC FOLIPLAST SRL Botoşani:

- Hala de producţie şi bunurile depozitate în interiorul şi exteriorul ei în valoare de cca. 2.500.000 RON.

§ SC DALBERA SRL Botoşani: - Hala de producţie şi utilajele de fabricat alcool în valoare de 800.000 RON.

Pentru stingerea şi înlăturarea efectelor incendiului au fost angrenate forţe din urgenţa a II-a, intervenind forţe de la 3 gărzi de intervenţie cu 9 autospeciale de intervenţie, cu 2 ofiţeri, 32 subofiţeri, 4 poliţişti şi 15 alte persoane, sub comanda şefului grupei operative.

- în anul 2013 au avut loc următoarele intervenţii de amploare: ü în data de 22.03.2013, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al

Judeţului Botoşani a intervenit pentru deblocarea unui număr de 9 autoturisme rămase blocate (8 autoturisme din care 3 dintre acestea părăsite de conducătorii auto şi o ambulanţa), pe DN 29 Km 8 în Judeţul Botoşani.

ü în data de 22.03.2013, ora 17.00, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a intervenit pentru pentru salvarea şi evacuarea a 49 persoane, în clădirea şcolii din satul Mihai Viteazu, comuna Ungureni, înzăpezite la aproximativ 1 Km de intersecţia DN 29 cu DC 15 spre satul Mihai Viteazu, comuna Ungureni;

ü în data de 23.03.2013, ora 10.00, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a intervenit pentru deblocarea unui microbuz rămas blocat în zona numită „Movila Ursului” (aproximativ 4 -5 Km de loc. Săveni) unde erau blocaţi 7 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani, 4 persoane adulte (3 femei şi 1 bărbat) şi şoferul microbuzului;

ü în data de 23.03.2013, ora 05.01, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a intervenit pentru pentru salvarea unui bărbat (66 ani) din localitatea Mitoc, cu probleme cardiace, dintr-un microbuz rămas înzăpezit la patru kilometri de oraşul Săveni. Întrucât din cauza drumului impracticabil nu au reuşit să ajungă cu autospeciala SMURD până la microbuz, salvatorii au mers pe jos, prin viscol, peste 2 kilometri şi s-au întors cu bărbatul, care a fost transportat pe o targă şi cu încă două persoane adulte.

ü în data de 23.03.2013, ora 08.40, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a intervenit pentru pentru salvarea a 21 persoane rămase înzăpezite între localităţile Mihai Viteazu şi Săveni, intervenţia fiind foarte dificilă, datorită condiţiilor meteorologice extreme, fapt ce a permis deplasarea personalului de intervenţie cu autospeciala SMURD, doar un kilometru, iar pentru a ajunge la persoanele care aveau nevoie de ajutor, salvatorii au fost nevoiţi să parcurgă mai bine de 2 kilometri pe jos. Cu toate că vântul sufla cu putere şi zăpada depăşea, în unele locuri, un metru înălţime, s-a reuşit evacuarea persoanele din zona respectivă şi transportarea acestora la adăpostul realizat la autogara Lyk.

ü în data de 13.10.2013, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o întreprindere individuală în oraş Darabani. Incendiul s-a propagat cu repeziciune, întreaga incintă. In momentul sosirii forţelor inspectoratului, ardea acoperişul întreprinderii pe o suprafaţă de cca. 150mp.

ü în data de 06.11.2013, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a intervenit pentru salvarea a două persoane dintr-un puţ cu o adâncime de cca. 16 m, aflat într-o gospodărie individuală în oraş Darabani In momentul sosirii forţelor inspectoratului, cele doua persoane se aflau în interiorul puţului, iar una dintre ele prezenta semne de inconştienţă.

- în anul 2014 au avut loc următoarele intervenţii de amploare: ü în data de 30.07.2014, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al

Judeţului Botoşani a fost solicitat să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit pe raza comunei Corni. In momentul ajungerii forţelor inspectoratului, incendiul se manifesta la nivelul acoperişului casei pe o suprafaţă de cca. 100 mp degradându-se bunuri în valoare de 30.000 lei. La intervenţie au

37

participat 7 persoane (1 ofiţer, 5 subofiţeri, 1 poliţist) cu 1 autospecială care a intervenit pe durata a 175 minute.

ü în data de 22.08.2014, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la clădirea chiliilor - Schitul Lebăda, Comuna Băluşeni, din judeţul Botoşani. În momentul sosirii forţelor inspectoratului, incendiul se manifesta violent cu flacără şi temperatură foarte ridicată la nivelul mansardei pe o suprafaţă de cca. 120 mp. La locul evenimentului au acţionat forţe şi mijloace din urgenţa a II-a, respectiv 75 persoane (5 ofiţer, 55 subofiţeri, 4 poliţişti şi 11 persoane) cu 19 autospeciale, intervenţia fiind condusă de inspectorul şef.

ü în data de 23.08.2014, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a fost solicitat să intervină la stingerea unui incendiu izbucnit pe raza comunei Vorniceni. Au ars cca. 100 tone plante furajere. La intervenţie au participat 19 persoane (12 subofiţeri, 1 SVSU, 2 poliţişti, şi 4 alte persoane) cu 3 autospeciale de intervenţie care au intervenit pe durata a 322 minute.

ü în data de 12.09.2014, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a fost solicitat să intervină la stingerea unui incendiu izbucnit pe raza comunei Truşeşti. Au ars cca. 20 tone plante furajere. La intervenţie au participat 20 persoane (1 ofiţer, 13 subofiţeri, 2 SVSU, 1 poliţist, şi 3 alte persoane) cu 3 autospeciale de intervenţie care au intervenit pe durata a 265 minute.

ü în data de 15.09.2014, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a fost solicitată să intervină la stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de furaje, pe raza comunei Păltiniş. La locul evenimentului au intervenit 9 autospeciale, iar intervenţia a fost condusă de prim-adjunctul inspectorului şef. La intervenţie au participat 61 persoane (4 ofiţeri, 44 subofiţeri, 7 SVSU, 2 poliţişti şi 4 alte persoane) cu 7 autospeciale de intervenţie care au intervenit pe durata a 478 minute.

ü în data de 21.11.2014, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a fost solicitat în localitatea Victoria, comuna Stăuceni, pentru salvarea unei persoane de 53 de ani surprinsă de prăbuşirea unui mal de pământ pe timpul executării unor lucrări în vederea realizării reţelei de canalizare. Având în vedere condiţiile deosebit de dificile datorate spaţiului îngust de lucru, posibilităţii de surpare a malului, precum şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile, în aproximativ 2 ore intervenţia s-a încheiat cu succes, persoana fiind salvată în condiţii de siguranţă.

ü în data de 05.12.2014, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani a fost solicitat şi a intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la Şcoala Gimnazială nr. 1 Răchiţi. La locul evenimentului s-au deplasat şi au intervenit forţe şi mijloace din cadrul Gărzilor de intervenţie Truşeşti, Ştefăneşti, Dorohoi şi Săveni, intervenţia fiind condusă de inspectorul şef. La intervenţie au participat 95 persoane (5 ofiţeri, 65 subofiţeri, 2 poliţişti şi 23 persoane) cu 16 autospeciale care au intervenit pe durata a 421 minute.

- în anul 2015 au avut loc următoarele intervenţii de amploare: ü în data de 21.02.2015, Garda de intervenţie nr. 1 Botoşani a fost solicitată să intervină

pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperişul unui bloc din oraşul Flămânzi. La locul evenimentului s-au deplasat 4 (patru) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă,o autospeciala pentru salvări de la înălţime din cadrul Gărzii de intervenţie nr. 1 Botoşani şi o autospeciala cu apă şi spumă din cadrul SVSU Flămânzi, precum şi Şeful Grupei Operative. Incendiul se manifesta la acoperişul blocului de locuit pe o suprafaţă de cca. 80 mp, fiind necesară evacuarea a 28 persoane (20 adulţi şi 8 copii). La intervenţie au participat: 6 (şase) autospeciale şi 30 persoane (3 ofiţeri, 17 subofiţeri, 8 S.V.S.U. şi 2 poliţişti). Forţele şi mijloacele dislocate au intervenit pe durata a 124 minute.

ü în data de 16.04.2015, Garda de intervenţie nr. 1 Dorohoi a fost solicitată să intervină pentru stingerea unui incendiu la vegetaţie uscată, izbucnit în comuna Cristineşti, localitatea Fundu Herţii. La locul evenimentului s-au deplasat 3 (trei) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă, din cadrul Gărzii de intervenţie nr. 1 Dorohoi, 2 (două) autospeciale cu apă şi spumă din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 1 Botoşani, 2 (două) autoturisme pentru transport persoane din cadrul SVSU Cristineşti, precum şi Grupa Operativă condusă de Prim adjunctul Inspectorului Şef cu auto Dacia DUSTER. Incendiul se manifesta pe o suprafaţă de cca. 25 ha, nefiind necesară evacuarea persoanelor. La intervenţie au participat: 8 (opt) autospeciale şi 86 persoane (3 ofiţeri, 29 subofiţeri, 35 S.V.S.U. 9 poliţişti şi 10 alte persoane). Forţele şi mijloacele dislocate au intervenit pe durata a 157 minute.

38

ü în data de 22.05.2015, Garda de intervenţie nr. 2 Săveni a fost solicitată să intervină pentru stingerea unui incendiu de furaje, izbucnit la S.C. RAP - MAR S.R.L., localitatea Chişcăreni. Incendiul s-a manifestat violent, pe întreaga suprafaţă depozitată, fiind arsă o cantitate de 200 tone furaje şi 300 tone fiind degradate. La locul evenimentului s-au deplasat 5 (cinci) autospeciale de intervenţie din cadrul Gărzii de intervenţie nr. 1 Dorohoi, 4 (patru) autospeciale din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 1 Botoşani, 3 (trei) autospeciale din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 2 Săveni, 4 (patru) autocisterne, 6 (şase) buldoexcavatoare, 4 (patru) camioane şi 2 (două) autoutilitare din cadrul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi Grupa Operativă condusă de Prim adjunctul Inspectorului Şef cu auto Dacia DUSTER. Pentru gestionarea situaţiei de urgenţă s-a acţionat pe 4 (patru) sectoare de stingere şi protecţie, concomitent cu efectuarea transportului materialului combustibil în afara zonei, intervenţie ce a necesitat un mare efort pe o durată de 768 minute.

ü în data de 02.08.2015, Garda de intervenţie nr. 3 Ştefăneşti a fost solicitată să intervină pentru stingerea unui incendiu la depozit de furaje, izbucnit în localitatea Mihălăşeni, comuna Mihălăşeni. La locul evenimentului s-au deplasat 2 (două) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă din cadrul Gărzii de intervenţie nr. 3 Ştefăneşti, 2 (două) autospeciale cu apă şi spumă din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 1 Botoşani şi o autospeciala din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 2 Truşeşti, precum şi Prim adjunctul Inspectorului Şef cu auto Dacia DUSTER. Incendiul se manifesta la o întreprindere individuală (proprietatea Buraga Laurenţiu) la cca. 200 tone furaje (baloţi lucernă) alte 10 tone furaje fiind degradate. Pentru gestionarea situaţiei de urgenţă au acţionat: 5 (cinci) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă şi 79 persoane (2 ofiţeri, 36 subofiţeri, 20 S.V.S.U. Mihălăşeni, 1 poliţist şi 20 alte persoane din vecinătate). Forţele şi mijloacele dislocate au intervenit pe durata a 240 minute.

ü în data de 12.09.2015, Garda de intervenţie nr. 1 Botoşani a fost solicitată să intervină la un incendiu ca urmare a exploziei unei butelii, pe fondul acţiunii intenţionate a proprietarului unui apartament aflat în Municipiul Botoşani, Aleea Parcul Tineretului. La locul evenimentului s-au deplasat 7 (şapte) autospeciale de intervenţie, astfel: 4 (patru) autospeciale cu apă şi spumă, o autospeciala pentru salvări de la înălţime, un echipaj de descarcerare, un echipaj de prim ajutor, precum şi Inspectorul Şef cu auto Dacia Duster. Incendiul se manifesta la apartamentul proprietate individuală (Zahariuc Stelian). Ca urmare a exploziei, urmată de incendiu au fost evacuate 48 persoane (34 adulţi şi 14 copii) din care 8 persoane – (7 adulţi si un copil) necesitând şi acordarea primul ajutor si chiar transportul la U.P.U. Botoşani. În urma manifestării situaţiei de urgenţă au fost afectate bunurile din imobil, precum şi instalaţia electrică şi termică a blocului de locuit. Pentru gestionarea situaţiei de urgenţă au acţionat: 7 (şapte) autospeciale de intervenţie şi 35 persoane (5 ofiţeri, 15 subofiţeri, 2 S.V.S.U. 8 poliţişti şi 5 jandarmi). Forţele şi mijloacele dislocate au intervenit pe durata a 249 minute.

ü în data de 23.09.2015, Garda de intervenţie nr. 1 Botoşani a fost solicitată să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit în localitatea Roma, com. Roma. La locul evenimentului s-au deplasat 3 (trei) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă din cadrul Gărzii de intervenţie nr. 1 Botoşani precum şi Prim adjunctul Inspectorului Şef cu auto Dacia Duster. Incendiul se manifesta la proprietatea individuală (proprietatea Sava Neculai) cuprinzând podul casei de locuit (16 mp), magazia din lemn (12 mp) precum şi adăpostul de animale. Pentru gestionarea situaţiei de urgenţă au acţionat: 3 (trei) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă şi 20 persoane (2 ofiţeri, 12 subofiţeri, 3 S.V.S.U. 1 poliţist şi 2 alte persoane din vecinătate). Forţele şi mijloacele dislocate au intervenit pe durata a 131 minute.

ü în data de 01.11.2015, Garda de intervenţie nr. 1 Botoşani a fost solicitată să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperişul unei case din localitatea Cotârgaci, com. Roma. La locul evenimentului s-au deplasat 2 (două) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă, autospeciala M.A.N. şi autospeciala F.R.A.P din cadrul Gărzii de intervenţie nr. 1 Botoşani. Incendiul se manifesta la acoperişul casei de locuit pe o suprafaţă de cca. 130 mp, nefiind necesară evacuarea persoanelor. La intervenţie au participat: 4 (patru) autospeciale şi 23 persoane (1 ofiţer, 13 subofiţeri, 2 poliţişti şi 7 persoane). Forţele şi mijloacele dislocate au intervenit pe durata a 205 minute.

ü în data de 10.11.2015, Garda de intervenţie nr. 1 Botoşani a fost solicitată să intervină pentru stingerea unui incendiu la un apartament în Municipiul Botoşani. La locul evenimentului s-au deplasat 3 (trei) autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă, 1 (una) autospecială M.A.N. din cadrul Gărzii de Intervenţie nr. 1 Botoşani, precum şi Şeful Grupei Operative cu auto Dacia DUSTER. Urmare a incendiului a fot afectată instalaţia electrica şi pereţii scării blocului de locuit, fiind necesară evacuarea a 13 persoane (6 adulţi şi 7 Copii). La intervenţie au participat: 5 (cinci) autospeciale şi 13

39

persoane (1 ofiţer, 10 subofiţeri şi 2 poliţişti). Forţele şi mijloacele dislocate au intervenit pe durata a 64 minute.

Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale

Asigurarea şi restabilirea ordinii publice cu ocazia adunărilor publice sau a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi implică aglomerări de persoane, se realizează prin misiuni specifice executate de structurile Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu ordinele şi dispoziţiile eşaloanelor superioare şi a planurilor de cooperare întocmite în acest scop şi care se constituie ca anexe la Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.

Riscurile sociale se pot produce la adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenta mare de public şi miscari sociale posibile, în raport de politica socială şi situaţia forţei de munca din zona.

Prefectul coordonează, în condiţiile legii, acţiunile şi activităţile de asigurare şi/sau restabilire a ordinii publice desfăşurate la nivelul judeţului.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani asigură verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, de stingere a acestora şi, după caz, de evacuare în situaţii de urgenţă, măsuri care sunt adaptate la locul şi modul de desfăşurare al adunării publice, competiţiei sportive sau manifestării cultural artistice respective.

Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri RISCURI DATORATE CARACTERISTICILOR ŞI POZIŢIONĂRII GEOGRAFICE A

JUDEŢULUI (FRONTIERA U.E.): Având în vedere dezvoltarea economică în creştere din ultimii ani, precum şi aderarea

României la Uniunea Europeană, judeţul Botoşani asigurând graniţa de Nord – Est cu ţări din afara UE, pot apărea situaţii de urgenţă generate de: - nerespectarea procedurilor privind transporturile de substanţe periculoase de către transportatorii

care tranzitează graniţa prin punctele de trecere ale frontierei de stat de pe teritoriul judeţului; - inexistenţa unui sistem zonal transfrontalier de monitorizare, avertizare şi alertare privind

riscurile generatoare de situaţii de urgenţă, îndeosebi riscul de producere a inundaţiilor în bazinele hidrografice Prutul superior şi Siretul superior;

- inexistenţa acordului de cooperare cu Ucraina privind gestionarea urgenţelor; În ultimii ani s-au înregistrat intervenţii pentru stingerea incendiilor transfrontaliere (incendii

vegetaţie uscată, litieră în anii 2006, 2007, 2008, 2011 şi 2012 pe graniţa de uscat cu Ucraina). De asemenea accidentele chimice pe amplasament şi în afara amplasamentului, produse pe

teritoriul Ucrainei şi Republicii Moldova, pot afecta populaţia judeţului. (ex. accidentul chimic produs în zona LVOV - UCRAINA deraiere garnitură tren ce transporta fosfor, în anul 2007).

Secţiunea a 7-a. Zone de risc crescut În activitatea de analiza a riscurilor se pot defini zone geografice având o concentraţie a

riscurilor de aceeaşi natura, legate de infrastructuri şi construcţii, denumite zone de risc crescut. Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt: a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii; b) clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilitatii lor, asa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, şcolile, centrele comerciale; c) instalaţiile tehnologice; d) alte elemente, cum sunt: zone inundabile, zone predispuse alunecarilor/prabusirilor de teren etc.

Din punctul de vedere al tipului unităţii administrativ-teritoriale, se stabilesc 3 clasificari ale zonelor de risc: a) zone de risc urbane; b) zone de risc periurbane: comune limitrofe, oraşe, zone industriale sau comerciale; c) zone de risc rurale.

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor Secţiunea 1. Conceptia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani organizează, planifică şi asigură punerea în aplicare a măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice zonei de competenţă (anexa nr. 23).

40

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani se subordonează Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea prefectului judeţului Botoşani. Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în:

- stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabila a situaţiilor de urgenta;

- definirea obiectivelor; - crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile

viitoare (completarea alternativelor fata de obiectivele urmărite); - identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomanda planul de acţiune ce

urmează sa fie aplicat); - selectarea cursului optim de acţiune; - stabilirea dispozitivului de intervenţie; - luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.

În organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie, inspectoratul şi subunităţile din subordine (Detaşamentele de pompieri Botoşani şi Dorohoi ), aplică următoarele principii de bază:

1 – al organizării teritorial-administrative - fiecărei structuri de intervenţie subordonată îi este stabilit un raion de intervenţie, aprobat prin ordin al Inspectorului General al IGSU, care cuprinde un număr variabil de unităţi administrativ-teritoriale , instituţii şi agenţi economici.

2 – al deconcentrării şi descentralizării responsabilităţii – fiecare structură de intervenţie are o anumită autonomie în raionul repartizat şi răspunde în condiţiile legii de modul de planificare, pregătire, organizare şi desfăşurare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă.

3 – al corelării cerinţelor cu resursele – subunităţile au la dispoziţie, pentru îndeplinirea misiunilor, resursele umane, materiale şi financiare prevăzute în statul de organizare, tabela de înzestrare şi bugetul stabilit pentru unitate.

4 – al cooperării – subunităţile de intervenţie cooperează, pentru îndeplinirea misiunilor, între ele, cu celelalte componente ale inspectoratului, administraţia locală, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din raionul de intervenţie, componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă la nivel local, celelalte forţe care participă la acţiunile de intervenţie.

5 – al legalităţii şi solidarităţii – toate activităţile de planificare, pregătire, organizare şi desfăşurare a acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă trebuie să respecte prevederile legilor, regulamentelor şi ordinelor specifice în scopul asigurării în condiţii de eficienţă maximă salvarea vieţii oamenilor, protecţia bunurilor şi limitarea efectelor negative a situaţiilor de urgenţă produse.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenta; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) exercitii şi aplicaţii. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale şi inspecţii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c) acordul; d) asistenta tehnica de specialitate; e) informarea preventivă; f) pregătirea populaţiei; g) constatarea şi sancţionarea incalcarilor prevederilor legale; h) alte forme. Grupurile de suport tehnic din compunerea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care gestionează tipurile de risc specifice, elaborează propriile Planuri de intervenţie care cuprind informaţii referitoare la: a) categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenta şi amplasarea unităţilor operative;

41

b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apa şi spuma, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autoscari pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanti pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandri, alpinisti etc.; c) zona de acoperire a riscurilor; d) timpii de răspuns, cuantificaţi de o comisie compusă din specialişti ai inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă; e) activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la incendii; asistenţă medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane; salvări de animale etc.; f) alte informaţii considerate necesare.

Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunitatilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forte; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanenta; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/ comandantului şi a esalonului superior; r) analiza interventiilor şi evidentierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenta sunt organizate astfel: a) urgenţa I - asigurata de garda/garzile de intervenţie a/ale subunitatii în raionul/obiectivul afectat; b) urgenţa a II-a - asigurata de subunitatile inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenta; c) urgenţa a III-a - asigurata de doua sau mai multe unităţi limitrofe; d) urgenţa a IV-a - asigurata prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenta, pentru:

a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de prima necesitate; b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranta publica pe timpul producerii situaţiei de urgenta specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenta, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenta, în apărarea şi securitatea nationala, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigura servicii esenţiale

42

pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii, rezervoare de apa şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenta, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru cai de transport, clădiri pentru învăţământ; f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare (anexa nr. 12).

Secţiunea a 5-a. Instruirea Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin

lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenta şi aprobate de comitetul judeţan pentru situaţii de urgenta.

Prefectul, primării şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate de analiza şi acoperire a riscurilor (anexa nr.12).

Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observarii, detectarii, masurarii, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmarii, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă (anexa nr. 7).

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenta ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenta specifica, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative (anexa nr. 10). Primarii, comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenta, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia sa asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizarilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declansarii acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Situaţia mijloacelor de avertizare şi alarmare la nivelul judeţului Botoşani. se constituie ca anexă la Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor (anexa nr. 20).

Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiza şi

acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenta, elaborate de comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenta.

Consiliul Judeţean Botoşani şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/ manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forte şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel: a) inspecţii de prevenire; b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă; c) formaţiuni de asistenta medicală de urgenta şi descarcerare; d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, CBRN şi pirotehnice; e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, scafandri profesionisti etc.; f) grupe de sprijin.

Pe lângă tipurile de forte precizate, mai pot acţiona, după caz, în condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontiera, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviatie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, unităţile specializate/ detasamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenta medicală de urgenta ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitară veterinara, formaţiuni de paza a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detasamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forte şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii

44

ANEXE

Nr. crt. Denumire document Nr. Dosar Obs.

1. -Componenţa nominală a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani - Date de contact ale U.A.T.-urilor din judeţul Botoşani.

1

2. Lista cu grupurile de suport tehnic care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Botoşani.

3. Situaţie centralizatoare cu podurile feroviare din judeţul Botoşani

4. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri.

5. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.

6.

Operatori economici din responsabilitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani – cuprinşi în Catalogul local privind clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

7. Schema fluxului informaţional-decizional.

8. Sinopticul activităţilor desfăşurate de Centrul operaţional al I.S.U.J. Botoşani la producerea unei situaţii de urgenţă pe teritoriul judeţului.

9. Diagrama de relatii ale I.S.U.J. Botoşani. 10. Schema flux informational al C.N.S.S.U. 11. Reguli de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă.

12. Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilitati locale şi cu sprijin de la comitetul pentru situaţii de urgenta ierarhic superior etc.

13. Spitalele din reţeaua sanitară a judeţului, care pot primi şi trata victimele rezultate în urma unor situaţii de urgenţă.

14. Situaţia efectivelor de animale din localităţile judeţului.

15.

Spaţiile de relocare a persoanelor şi bunurilor materiale la nivelul fiecărei localităţi, în funcţie de amplasarea acestora în zonele clasificate din punct de vedere a riscului seismic, precum şi funcţie de clasificarea construcţiilor expertizate tehnic şi încadrate în clasele de risc seismic 1, 2 şi 3.

16. Situaţia cu operatorii economici cu risc chimic

17. Situaţia cu operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase

18. Tabelul cu sursele de risc radiologic de pe teritoriul judeţului Botoşani.

19.

Situaţia punctelor de colectare şi ale unităţilor de procesare a materialelor reciclabile care intră sub incidenţa O.M.A.I. nr. 117 din 19 mai 2010 pentru aprobarea Normelor privind monitorizarea radiologică a materialelor metalice reciclabile pe întregul ciclu de colectare, comercializare şi procesare, în vederea asigurării securităţii radiologice a populaţiei şi mediului

20. Situaţia mijloacelor de avertizare şi alarmare la nivelul judeţului Botoşani

21. Planul de activitate al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani în anul 2017.

22. Situaţia drumurilor vulnerabile din punct de vedere al înzăpezirilor la nivelul judeţului Botoşani

23. Centralizator privind tipurile de risc identificate la nivelul Judeţului Botoşani. 24. Tabel alunecări de teren