MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

CONSIDERAŢII GENERALE • Problema drogurilor - o provocare mondială, cu implicaţii sociale,

economice şi politice • Înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog – o necesitate naţională,

dar şi alinierea la cerinţele europene şi internaţionale • Elaborarea primei Strategii Naţionale Antidrog 2003-2004 a

reprezentat fundamentarea politicilor publice în domeniul drogurilor şi o abordarea unitară a fenomenului

• A doua Strategie Naţională Antidrog 2005-2012 a contribuit la alinierea politicilor antidrog la dimensiunea internaţională a fenomenului şi la specificitatea naţională a acestuia

• Progrese înregistrate: armonizarea legislativă, consolidarea instituţională, dezvoltarea unui sistemul integrat de asistenţă medicală, socială şi psihologică, crearea unui sistem eficient de colectare şi evaluare a datelor, eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi precursori

Principalele tendinţe în perioada 2000-2011

• Creşterea consumului oricărui tip de drog ilegal, de-a lungul vieţii, la nivelul populaţiei generale şi lărgirea grupei de vârstă la care este înregistrată cea mai mare prevalenţă a consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii

• Apariţia şi dezvoltarea, la valori alarmante, a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive

• După ce în primii 6 ani a înregistrat o scădere treptată, numărul persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri manifestă în ultimii ani o tendinţă de creştere, depăşind în anul 2010 maximul său istoric din 2001

Principalele tendinţe în perioada 2000-2011

• Concentrarea serviciilor de asistenţă cu predilecţie în municipiul

Bucureşti, unde de altfel, conform studiilor, se estimează a fi cel mai mare număr de consumatori

• Aflată peste media europeană, prevalenţa în rândul consumatorilor de droguri a infecţiei cu HVC înregistrează o scădere uşoară, în timp ce prevalenţa infecţiilor cu HVB, respectiv cu HIV înregistrează o tendinţă de creştere uşoară, la valori însă sub media europeană

• După o tendinţă oscilantă în perioada 2001-2005, decesele asociate consumului de droguri prezintă în ultimii ani o relativă stabilizare, dar la parametri incomparabil mai mari, având drept caracteristici un număr mai mare de decese în rândul femeilor şi creşterea vârstei medii la deces

Principalele tendinţe în perioada 2000-2011

• Infracţionalitatea asociată drogurilor se caracterizează prin: – tendinţă de creştere a numărului de cauze penale, a celui de

dosare penale soluţionate cu propunere de trimitere în judecată, a celui de persoane cercetate, a celui de persoane condamnate

– creşterea numărului persoanelor depistate în trafic, conducând sub influenţa substanţelor stupefiante şi psihotrope

– tendinţă de scădere a numărului de cauze penale soluţionate cu scoaterea de sub urmărire penală, de persoane minore condamnate, de consumatori de droguri condamnaţi şi de persoane condamnate cu executarea pedepsei în penitenciar

Principalele tendinţe în perioada 2000-2011

• Piaţa drogurilor – fără o tendinţă clar conturată, cantităţile de heroină, cocaină şi canabis

confiscate au un caracter fluctuant, în timp ce confiscările de opiu şi droguri sintetice înregistrează o tendinţă descrescătoare

– majoritatea capturilor realizate reprezintă cantităţi mici, provenite din traficul stradal

– preţurile de comercializare a drogurilor nu au înregistrat variaţii semnificative, în anul 2010, preţul cu ridicata (en-gros) continuă să se menţină stabil în cazul canabisului şi al heroinei, în timp ce pentru cocaină continuă tendinţa ascendentă începută în anul 2008, iar preţul pastilelor de ecstasy înregistrează o uşoară scădere faţă de anul precedent

– după un interval de aproape 5 ani, în cursul anului 2010, au fost identificate pe teritoriul României două locaţii improvizate, unde erau porţionate şi ambalate amestecuri de substanţe din categoria noilor substanţe cu proprietăţi psihoactive

Principalele tendinţe în perioada 2000-2011

• din 2003, traficul de droguri s-a generalizat la nivel naţional, deşi unele judeţe au înregistrat un număr sensibil mai mare de cazuri (persoane arestate/ condamnate, confiscări etc.)

• cele mai multe infracţiuni, privind traficul de heroină, au fost înregistrate constant în mediul urban (90,4%), demonstrând tendinţa de dezvoltare a pieţei drogurilor şi a reţelelor de traficanţi, mai ales în zonele aglomerate

• Concluzie: evidenţierea unei relaţii directe între cererea şi oferta de droguri, pe de o parte, şi fluctuaţiile înregistrate la nivelul politicilor de răspuns, pe de altă parte

Evoluţia Agenţiei Naţionale Antidrog 2003 – 2011, ca structură de coordonare a răspunsului instituţional în domeniul drogurilor

• Începând cu ultima decadă a anilor ’90, fenomenul drogurilor devine în România o problemă de sănătate publică

• Prin H.G. nr.1.489/ 2002, a fost înfiinţată Agenţia Naţională Antidrog, ca organ de specialitate cu personalitate juridică, componentă necesară în cadrul procesului de coordonare a răspunsului instituţional în domeniul drogurilor la nivel naţional

• Din punct de vedere al capacităţii de evaluare şi gestionare a fenomenului drogurilor, reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog din martie 2009 a reprezentat o întoarcere la nivelul anului 2002

• Prin H.G. nr. 461/ 2011, Agenţia Naţională Antidrog şi-a redobândit rolul de coordonator naţional în domeniul politicilor antidrog, reglementându-se, totodată, noul cadru organizatoric şi funcţional al acestei instituţii.

Evoluţia Agenţiei Naţionale Antidrog 2003 – 2011, ca structură de coordonare a răspunsului instituţional în domeniul drogurilor

• Consecinţe: – o normalizare a modului de abordare a fenomenului drogurilor la

nivel naţional – redefinirea direcţiilor prioritare de acţiune în domeniul luptei

antidrog şi a politicilor de răspuns – reconfigurarea sistemului instituţional şi organizaţional, implicat

în lupta antidrog şi fundamentarea relaţiilor parteneriale pe înţelegere şi respect reciproc

– un nou început instituţional, axat pe siguranţa comunităţii şi a cetăţeanului faţă de ameninţările fenomenului drogurilor, în contextul naţional şi internaţional actual

– recâştigarea statutului deţinut de România pe plan internaţional în domeniul luptei antidrog, prin respectarea angajamentelor asumate

Managementul resurselor

Resurse financiare • principal obiectiv în 2011 şi primele 4 luni

din 2012 - asigurarea operaţionalizării instituţiei

• asigurarea eficienţei în folosirea fondurilor alocate

• control asupra necesităţii, oportunităţii şi eficacităţii unor cheltuieli propuse în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la nivel instituţional

• asigurarea cheltuielilor de personal, a resurselor necesare implementării Programului naţional de asistenţă şi a programelor cu finanţare din sursă externă

Fonduri alocate în anul 2011

90.25%

9.75%

Bugetul de stat

Fonduri externenerambursabile

Execuţia fondurilor alocate în anul 2011

9.47%

90.53%

Bugetul de stat

Fonduri externenerambursabile

Managementul resurselor Resurse umane • conturarea unei noi abordări privind managementul resurselor umane • armonizarea interesului instituţiei cu nevoile personalului • desfăşurarea unor acţiuni cu caracter modern, stabilite în raport de

realităţile şi cerinţele pieţei muncii • stabilirea şi aplicarea unor criterii de selecţie, adecvate fiecărei categorii de

funcţii, raportat la nevoile instituţionale şi nivelul pregătirii candidaţilor • prioritizarea activităţii de formare şi perfecţionare a personalului, precum şi

susţinerea oricăror iniţiative benefice în domeniu • aplicarea unor metode eficiente de atragere a personalului şi promovare în

afara instituţiei a profesiilor din cadrul instituţiei • asigurarea managementului carierei personalului, în perspectiva identificării

de către părţile interesate a unui traseu optim şi coerent în carieră • asigurarea cadrului necesar derulării procesului muncii în condiţiile impuse

de legislaţia specifică domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă

Managementul resurselor Resurse materiale • Resursele materiale au fost preluate în gestiuni care să asigure

funcţionarea coerentă a Agenţiei • finalizarea activităţii de recepţie finală a lucrărilor după garanţie la

imobilul Comunităţii terapeutice Dejani • evidenţa şi întocmirea contractelor de închiriere, de comodat sau a

celor sectoriale, precum şi desfăşurarea de activităţi specifice cercetărilor administrative, a inventarierilor, disponibilizărilor, retragerilor din funcţiune, valorificărilor, declasărilor şi casărilor

• au fost stabilite şi aplicate procedurile de achiziţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare

• a fost elaborat şi implementat programul de control managerial

Managementul resurselor

Dezvoltarea comunicaţiilor şi tehnologia informaţiilor • Identificarea resurselor tehnice existente în cadrul instituţiei, a

conexiunilor şi serviciilor active; • Elaborarea şi implementarea concepţiei privind arhitectura

sistemelor informatice, funcţie de nivelul de clasificare a informaţiilor stocate şi prelucrate la nivelul serviciilor/ compartimentelor din cadrul agenţiei;

• Administrarea şi retragere din uz a sistemelor de calcul şi comunicaţii care au îndeplinit norma de funcţionare sau sunt uzate moral şi fizic;

• Colaborarea cu entităţile responsabile în vederea implementării aplicaţiilor informatice care să permită culegerea, stocarea şi prelucrarea de date specifice domeniului de activitate al A.N.A.;

• Asigurarea premiselor necesare interconectării la sistemele de calcul de tip client server, existente în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Documente programatice. Documente de politici publice în domeniul drogurilor

La nivel naţional • Programul de Guvernare al României 2009 – 2012, capitolul 20 –

Ordine şi siguranţa cetăţeanului; • Strategia naţională de ordine şi siguranţă publică 2010-2013; • Planul strategic al Ministerului Administraţiei şi Internelor

pentru perioada 2010-2013; • Strategia Naţională Antidrog (S.N.A.) în perioada 2005-2012,

aprobată prin H.G.73/ 2005, în acord cu principiile şi domeniile prioritare ale Strategiei Europene (reducerea cererii, reducerea ofertei, cooperare internaţională, informare şi evaluare, coordonare instituţională);

• Planul de acţiune pentru implementarea S.N.A. pentru perioada 2005-2008 şi 2010-2012, aprobate prin hotarâri de guvern.

Documente programatice. Documente de politici publice în domeniul drogurilor

La nivel internaţional: • Declaraţia politică de la Viena (martie 2009); • Planul de acţiune (al Declaraţiei politice de la Viena) pentru o cooperare

internaţională către o strategie integrată şi echilibrată de combatere a problematicii drogurilor la nivel mondial

• Strategia Uniunii Europene privind drogurile 2005-2012, adoptată de Consiliul European în 16-17 decembrie 2004;

• Planul de acţiune al Uniunii Europene privind drogurile pentru perioada 2009-2012 (2008/C 326/09);

• Programul multianual Stockholm (2010-2014), adoptat de către Consiliul European (2010/C 115/01) şi Planul de acţiune al Comisiei Europene pentru implementarea Programului multianual Stockholm;

• Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene (COM(2010) 673); • Rezoluţiile Comisiei pentru Stupefiante de la Viena (CND); • Regulamentul CE nr. 1.920/2006; • Programul Stocholm 2010-2014.

Cercetare, monitorizare şi evaluare ca fundament decizional

• demersurile evaluative şi analitice, derulate prin structura de profil, se înscriu atât în principiile generale de management instituţional, cât şi în contextul importanţei pe care Uniunea Europeană o acordă cercetării

• pentru înţelegerea naturii şi a amplorii problemei reprezentate de droguri, Agenţia Naţională Antidrog utilizează o gamă largă de metode şi instrumente de monitorizare, recomandate la nivel european (de exemplu, indicatori-cheie)

• de asemenea, la nivelul ANA, se evaluează impactul noilor substanţe şi tendinţe care ar putea reprezenta în viitor o ameninţare la adresa societăţii

• ANA este implicată în sistemul de avertizare timpurie şi realizează permanent evaluarea riscurilor, prin studii de caz

• în 2011, au fost iniţiate sau finalizate 14 studii, fiind totodată dezvoltate parteneriate cu organisme din diverse state, în vederea cercetării fenomenului la nivel internaţional

Studii şi cercetări în domeniul drogurilor, realizate de ANA în 2011

1. Studiul naţional privind “Prevalenţa consumului de droguri în România” (populaţia neinstituţionalizată cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani)

2. Studiul privind “Prevalenţa consumului de tutun, alcool şi alte droguri în rândul populaţiei şcolare din învăţământul preuniversitar din Bucureşti”

3. Studiul de tip cohortă privind “Mortalitatea în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti”

4. Studiul privind “Anchetă comportamentală şi serologică (BSS-Behavioural Surveillance Survey” în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti

5. Studiul naţional privind “Prevalenţa consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoli şi nivelul de cunoştinţe, atitudini şi practici legate de consumul de droguri, alcool şi tutun în rândul tinerilor” (ESPAD)

6. Studiul privind “Evaluarea riscurilor generate de abuzul noilor substanţe psihoactive comercializate sub denumirea de “droguri legale”

7. Studiul privind “Prevalenţa consumului de droguri în rândul populaţiei penitenciare”

8. Studiul privind “Prevalenţa consumului de tutun, alcool şi alte droguri în rândul populaţiei tinere neinstituţionalizate în vârstă de 15-34 de ani din 7 oraşe mari (centre universitare) ale României”

Studii şi cercetări în domeniul drogurilor, realizate de ANA în 2011

9. Studiul privind “Părinţi consumatori de droguri”, realizat în parteneriat cu IOMC

10. Studiul multi-oraşe privind nivelul consumului şi finanţarea activităţilor de consum ilicit de droguri, desfăşurat în cooperare cu European Centre for Social Welfare Policy and Research şi U.N.O.D.C., precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii din alte 6 oraşe europene

11. Participare în proiectul european AMPHORA – “Alcohol Measures for Public Health Research Alliance”, finanţat de Uniunea Europeană, respectiv programul FP7 – Seventh Framework Programme şi coordonat de Hospital Clinic de Barcelona (HCPB)

12. Participare în proiectul european SMART – “Standardising Measurment of Alcohol Related Troubles”, coordonat de Institute of Psychiatry and Neurology – Warsaw

13. Participare în proiectul “Study on the Development of an EU Framework for Minimum quality standards and benchmarks în drug demand reduction”, coordonat de Research Institute for Public Health and Addiction at Zurich University, a WHO Collaborating Centre on Substance Abuse

14. Participare în proiectul “HIV Community based testing practices în Europe”, coordonat de Center for Epidemiological Studies on HIV/AIDS and STI of Catalonia (CEEISCAT).

Situaţia drogurilor din România • Rezultatele cercetărilor derulate la nivel

naţional, precum şi datele rezultate din monitorizarea de rutină au fost incluse în Raportul Naţional 2011 privind situaţia drogurilor în România

• Acest raport stă la baza elaborării Raportului Anual privind situaţia drogurilor în Europa, întocmit de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanie (OEDT), organism al Comisiei Europene, şi prezentat Parlamentului European

• De asemenea, prin completarea tabelelor standard şi a chestionarelor anuale şi transmiterea lor către organismele internaţionale de profil – UNODC, OEDT, situaţia drogurilor din România este inclusă în rapoartele elaborate de acestea

Reducerea ofertei de droguri • Fiind desemnată să monitorizeze implementarea prevederilor

Ordinului comun pentru constituirea echipelor mixte ce vor efectua controale, conform competenţelor legale, în locurile şi/sau mediile în care se produc, se comercializează, se utilizează sau se consumă substanţe şi/sau produse noi cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii, altele decât cele reglementate juridic, începând cu luna iunie 2011, Agenţia Naţională Antidrog a analizat lunar evoluţia fenomenului, prezentând factorilor de decizie rezultatele măsurilor luate la nivel teritorial şi formulând recomandări în domeniu

• Au fost întreprinse demersuri pentru crearea unor instrumente eficiente de lucru (ex: Fişa unică privind capturile de droguri, Metodologie pentru colectarea şi raportarea anuală UNODC – ARQ)

• Au fost centralizate 294 hotărâri judecătoreşti, din care 282 definitive, dintre care 131 conţin măsuri de confiscare a unor sume de bani sau bunuri materiale în sensul prevederilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare.

Reducerea ofertei de droguri

• Pentru implementarea Deciziei Consiliului Europei JHA/387/2005 privind schimbul de informaţii, evaluarea riscului şi controlului substanţelor psihoactive nou apărute pe piaţă s-au realizat: – monitorizarea şi informarea lunară; – o evaluare/ analiză de risc privind prevalenţa consumului,

efectele şi comportamentele asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive la nivel naţional în cadrul studiului realizat în colaborare cu UNICEF şi RHRN,

– raportare semestrială, către OEDT, asupra situaţiei din România; – întocmirea de răspunsuri la solicitările OEDT; – monitorizarea on-line privind evoluţia cererii de substanţe noi cu

proprietăţi psihoactive la nivel naţional.

Reducerea cererii de droguri şi sistemul integrat de asistenţă

• Agenţia Naţională Antidrog a desfăşurat programe, proiecte şi activităţi în scopul întârzierii debutului consumului de droguri, a evitării acestuia şi a trecerii la un tipar de consum cu risc crescut, în contextul general al promovării unui stil de viaţă sănătos

• Atât în domeniul prevenirii consumului de droguri la nivel naţional, cât şi în cel al asistenţei integrate a consumatorilor de droguri au fost realizate progrese ce au făcut obiectul unor evaluări, ale căror rezultate au relevat faptul că respectarea standardelor constituie o condiţie de bază în vederea eficientizării activităţii pe aceste segmente.

Proiecte naţionale derulate în 2011

• NECENZURAT (UNPLUGGED) - proiect de prevenire a consumului de droguri în mediul şcolar, derulat în parteneriat cu Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor, Secţia Română, Regiunea 6 Bucureşti

• FORMAREA FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE TUTUN , ALCOOL ŞI DROGURI - proiect de prevenire ce vizează mediul familial şi a fost finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European

• MESAJUL MEU ANTIDROG - proiect de referinţă în prevenirea consumului de droguri care vizează implicarea elevilor şi a studenţilor în activităţi extraşcolare de petrecere a timpului liber, activităţi cu caracter cultural-artistic sau sportiv

• PARTICIPAREA GRUPURILOR VULNERABILE ÎN ECONOMIA SOCIALĂ – proiect aprobat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), axa prioritară 6 ”Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de intervenţie 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”, având ca aplicant principal Agenţia Naţională pentru Romi

Proiecte locale derulate în 2011 • În mediul preşcolar au fost realizate 112 activităţi de prevenire ce au

avut ca beneficiari: 3.387 de copii, 568 părinţi şi 325 cadre didactice; • În mediul şcolar (primar, gimnazial şi liceal) s-au desfăşurat 5.638

activităţi de prevenire (5.139 în mediul urban şi 527 în mediul rural) ce au avut ca beneficiari: 272.353 de elevi, 8.236 de părinţi şi 16.777 de cadre didactice;

• În mediul universitar s-au desfăşurat 313 activităţi de prevenire cu 20.470 de studenţi şi 502 cadre didactice ca beneficiari;

• În familie s-au desfăşurat 273 activităţi de prevenire (254 în mediul urban şi 18 în mediul rural), cei 8.884 de beneficiari fiind reprezentaţi de părinţi naturali, asistenţi maternali, copii din centre de plasament şi cadre medicale;

• În comunitate au fost realizate 1.981 activităţi de prevenire (1.777 în mediul urban şi 272 în mediul rural). Beneficiarii, în număr de 182.672, sunt reprezentaţi de membrii comunităţilor locale, de persoane aflate în stare privativă de libertate, de voluntari, de copii şi tineri aflaţi în centre de plasament, poliţişti şi jandarmi.

Campanii de prevenire

• Agenţia a iniţiat, în anul 2011, 4 campanii naţionale ce au constituit punct de pornire pentru cele 591 de campanii (de informare, educare, conştientizare; pentru reducerea riscurilor asociate consumului, pentru creşterea factorilor de protecţie şi scăderea factorilor de risc, pentru promovarea serviciilor de asistenţă) implementate de C.R.P.E.C.A. la nivel teritorial. 1. CAMPANIA NAŢIONALĂ PENTRU MARCAREA “ZILEI

MONDIALE FĂRĂ TUTUN“ (31 MAI 2011) 2. CAMPANIA NAŢIONALĂ PENTRU MARCAREA ZILEI

INTERNAŢIONALE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CONSUMULUI ŞI TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI – “ABSENTUL”

3. CAMPANIA NAŢIONALĂ “ALTERNATIVE – ÎN COMUNITATEA TA, DROGURILE NU ÎŞI AU LOCUL!” (2-7 MAI 2011

4. CAMPANIA NAŢIONALĂ “ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN

Campanii de prevenire

• Campaniile s-au concretizat în activităţi stradale de informare, sesiuni informative, seminarii/ mese rotunde, crosuri, marşuri, concursuri, întreceri sportive

• Au avut un amplu impact naţional conferit de numărul mare de beneficiari şi de diversitatea acestora

Asistenţa medicală, psihologică şi socială, reducerea riscurilor şi reinserţia socială

• Asistenţa consumatorilor de droguri se realizează pe baza unui sistem complex şi integrat ce are la bază managementul de caz

• Agenţia Naţională Antidrog deţine o reţea formată din 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA), ce oferă asistenţă medicală, psihologică şi socială consumatorilor de droguri

• la nivel local, fiecare Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog asigură managementul de caz şi face parte dintr-o reţea de servicii de asistenţă, formată din organizaţii de stat şi private, prin intermediul căreia sunt oferite servicii specializate consumatorilor de droguri în cadrul nivelului 2 de asistenţă integrată

Formare şi documentare în domeniul drogurilor

• În domeniul formării, anul 2011 a reprezentat un context favorabil reîmprospătării ofertelor în ceea ce priveşte sesiunile de formare destinate adulţilor, atât prin continuarea formărilor acreditate, cât şi prin reacreditarea unor cursuri.

• În vederea eficientizării activităţii de formare, Agenţia a elaborat Strategia de formare în domeniul drogurilor şi Planul de măsuri 2011-2012 pentru implementarea Strategiei de formare în domeniul drogurilor

• În anul 2011, Agenţia Naţională Antidrog a derulat sesiuni de formare adresate categoriilor profesionale care activează în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, dar şi altor categorii profesionale

Formare şi documentare în domeniul drogurilor

• Au fost realizate demersuri concrete de consolidare a reţelelor specializate de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri, care să ofere sprijin şi să faciliteze intervenţia pentru consumatorii de droguri şi familiile acestora la nivel naţional: – Abordarea psihoterapeutică a familiei adolescentului toxicoman -

în 5 judeţe, participanţi - 280 participanţi – Eu şi copilul meu - în 11 judeţe, 218 participanţi – Formarea familială în abilităţi educative privind prevenirea

consumului de tutun, alcool şi droguri - Formare de formatori – 70 participanţi

– Crearea sistemului naţional integrat privind reabilitarea consumatorilor de droguri care au comis infracţiuni – Formare de formatori - 16 participanţi

Planul de măsuri 2011-2012 pentru implementarea Strategiei de formare în domeniul drogurilor

• Întâlnire de lucru cu reprezentanţii mass-media - “Mass-media, partener al Agenţiei Naţionale Antidrog în promovarea unui model european privind transmiterea către opinia publică a datelor referitoare la traficul şi consumul de droguri”

• Sesiune de formare cu tema “Formare de bază în domeniul dependenţei de droguri”, destinată specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de la nivel naţional

• Formare de formatori pentru lucrul cu consumatorii de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, în cadrul proiectului Harm Reduction Training on New Drugs for Romanian Public and Private Service Professionals

• Formarea formatorilor în domeniul prevenirii şi combaterii tuturor formelor de discriminare în cadrul proiectului “Asistenţă şi prevenire HIV/ SIDA pentru consumatorii de droguri injectabile din România, precum şi pentru cei care se află în arest”, în colaborare cu ISOP

Reînfiinţarea Consiliul Ştiinţific

• organism consultativ care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 8 din H.G. nr. 461/ 2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog.

• asigură cadrul de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor şi programelor antidrog.

• este format din personalităţi marcante ale societăţii româneşti, recunoscute la nivel naţional şi internaţional, care au contribuţii majore în domenii ştiinţifice relevante pentru fundamentarea procesului decizional în domeniul drogurilor

• Teme supuse dezbaterii Consiliului Ştiinţific: tendinţele actuale ale fenomenului drogurilor, noile provocări, fenomenele emergente, răspunsurile în domeniul prevenirii consumului de droguri şi asistenţei consumatorilor dependenţi de droguri, nevoile de îmbunătăţire a cadrului legal, instrumentele utilizate în monitorizarea principalilor indicatori epidemiologici cheie şi calitatea cercetărilor întreprinse la nivelul instituţie

Documentarea în domeniul drogurilor

• gestionare fond documentar al A.N.A. • transmitere materiale informative către instituţiile internaţionale cu

atribuţii în domeniul drogurilor • transmitere materiale informative către structurile teritoriale ale

A.N.A. • transmitere către publicaţiile internaţionale a studiilor şi rapoartelor

de cercetare realizate în cadrul A.N.A. • transmitere către alţi parteneri (instituţii de învăţământ, ONG-uri,

ambasade etc.) a rapoartelor naţionale şi europene în domeniu • elaborarea primului newsletter al Agenţiei, care conţine articole

specifice obiectului de activitate

Precursori de droguri

• Agenţia Naţională Antidrog îndeplineşte rolul de punct focal privind precursorii

• Elaborarea de propuneri privind amendarea legislaţiei comunitare • Asigurarea participării României la diferite operaţiuni internaţionale:

OPERAŢIUNEA PAAD, PROIECT PRISM – SPECIAL ALERT • Adoptarea unor măsuri specifice de control pentru monitorizarea

circuitului licit al substanţelor clasificate • Asigurarea schimbului permanent de date cu INCB şi cu autorităţile altor

state terţe privind exporturile/ importurile de precursori, verificarea legitimităţii tranzacţiilor, participarea la sistemul de alerte între state cu privire la unele tranzacţii suspecte cu substanţe clasificate şi neclasificate;

• Contribuţie la realizarea raportului anual INCB privind precursorii (colectare, analiză, interpretare şi transmitere de date, potrivit indicatorilor INCB)

Precursori de droguri

Planificare strategică şi documente de politici publice

• Au fost constant analizate priorităţile din domeniul afacerilor interne respectiv, prevenirea şi combaterea criminalităţii, traficul şi consumul de droguri, incluse în Programul de Guvernare 2009-2012 şi au fost informaţi factorii de decizie în legătură cu stadiul realizării acţiunilor întreprinse de structurile de ordine şi siguranţă publică pentru îndeplinirea angajamentelor din Programul de guvernare 2009-2012

• Obiectiv: creşterea calităţii procesului de planificare, monitorizare şi analiză a implementării documentelor programatice în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri

Colaborare interinstituţională şi parteneriate cu societatea civilă

• iniţierea unui proces de îmbunătăţire a cooperării cu toate instituţiile cu atribuţii în domeniul drogurilor şi precursorilor de droguri

• operaţionalizarea Sistemului Integrat de Management al Informaţiei aferent componentelor de reducere a ofertei de droguri şi precursori

• relansarea comunicării şi cooperării cu instituţiile cu atribuţii în reducerea ofertei de droguri

• întâlnire cu reprezentanţi ai structurilor din Poliţia Română, în scopul consolidării cooperării interinstituţionale la nivelul comunităţii locale

• implicarea societăţii civile în elaborarea viitoarei strategii naţionale antidrog • actualizarea Metodologiei de lucru cu voluntarii A.N.A., ce

reglementează o serie de proceduri privind recrutarea, selecţia, precum şi evaluarea acestora

• organizarea în parteneriat cu reprezentanţi ai societăţii civile de dezbateri publice pe teme de interes (Ex: Dezbaterea privind înfiinţarea Camerelor de Injectare organizată în parteneriat cu Asociaţia Carusel şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti)

Colaborarea cu mass-media

• o nouă viziune asupra comunicării publice, care a constat în acţiuni de stabilire şi menţinere a unor legături de comunicare permanente şi corecte cu societatea civilă şi instituţiile acesteia

• activităţile Agenţiei Naţionale Antidrog au fost reflectate în 11.948 apariţii media

• au fost organizate 6 conferinţe de presă, au fost transmise 25 de comunicate de presă şi a fost organizat un curs de specializare pentru jurnalişti în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri

Colaborarea cu mass-media

• Pe plan local, în 2011, au fost organizate 226 conferinţe de presă, au fost remise către media locală 958 de materiale de presă, au fost încheiate 54 de parteneriate media şi au fost desfăşurate 8 sesiuni de formare pentru jurnalişti, în cadrul cărora au fost formaţi 75 de reprezentanţi media

• pentru a spori vizibilitatea instituţiei, s-a realizat un nou website, cu o grafică şi un conţinut moderne şi atractive

• pentru a întreţine o legătură permanentă şi a dialoga cu cei interesaţi de domeniul antidrog, s-au creat conturi în reţelele new media Facebook şi Twitter

Angajamente internaţionale ale României în domeniul drogurilor

• S-a acţionat pentru menţinerea şi dezvoltarea dialogului cu structurile corespondente din statele U.E

• Pe plan internaţional, Agenţia a continuat să fie un partener activ, participând la cele mai importante reuniuni de profil şi elaborând elemente de mandat în vederea pregătirii poziţiei ţării noastre la grupurile de lucru specializate ale organismelor europene

• s-au elaborat şi transmis elemente de mandat în vederea reprezentării României la reuniunile lunare ale Grupului Orizontal de Lucru privind Drogurile (HDG), Comitetului Operaţional pentru Securitate Internă (COSI) şi grupurile pregătitoare aferente, precum şi la reuniunile Comitetului pentru Articolul 36 (CATS), precum şi la alte reuniuni din domeniul drogurilor

• revenirea Agenţiei la principalul for de discuţii pe tema drogurilor al instituţiilor europene – Grupul orizontal de lucru privind drogurile (HDG) al Consiliului Uniunii Europene, după o absenţă de mai mult de doi ani

• s-a asigurat participarea la reuniunile la nivel de experţi în domeniul indicatorilor epidemiologici cheie, la Academia Reitox, la Cea de-a 44-a şi la Cea de-a 45-a reuniune a şefilor punctelor naţionale focale Reitox şi la Cea de-a 43-a şi Cea de-a 44-a reuniune anuală a Consiliului de Administraţie al EMCDDA

Asigurarea cadrului juridic

• Dezvoltarea cadrului legislativ prin fundamentarea unor poziţii faţă de propuneri legislative aferente domeniului drogurilor sau a altor domenii, respectiv reprezentarea Agenţiei în vederea susţinerii unor opinii de specialitate

• Desfăşurarea activităţii de reprezentare la nivel naţional şi internaţional, în condiţii de legalitate şi eficienţă juridică

• Reprezentarea şi apărarea intereselor Agenţiei în raporturile cu alte autorităţi publice, instituţii de orice natură, persoane fizice sau juridice;

• Îndrumarea, avizarea şi supervizarea derulării procedurilor administrative din domeniul resurselor umane, logistic şi financiar

Demersuri reprezentative în plan legislativ

• HG nr. 461/ 2011 privind organizarea şi funcţionarea ANA (fundamentare, elaborare proiect de hotărâre de guvern, formulare de observaţii în cadrul procesului de consultare/avizare);

• Propuneri privind proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 105/ 2011 pentru modificarea Legii nr.143/ 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a Legii nr. 339/ 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope;

• Participare la elaborarea Ordinului pentru constituirea echipelor mixte ce vor efectua controale, conform competenţelor legale, în locurile şi/sau produse noi cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii, altele decât cele reglementate, cu nr. 121/ 37/ 1647/ 43/ 8/ 239/ 2011;

• Participare la elaborarea Legii 194/ 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele reglementate;

• Organizarea şi participarea la grupul interministerial de lucru pentru definitivarea reglementării domeniului substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive

NOI PROVOCĂRI ŞI RĂSPUNS INSTITUŢIONAL ÎN TIMP REAL

• noua provocare este reprezentată în principal de produsele denumite generic “etnobotanice”, produse care conţin substanţe sau amestecuri de substanţe chimice, sintetizate în laboratoare, ce produc efecte fiziologice şi psihologice asemănătoare drogurilor de risc/ mare risc

• consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive a luat amploare în anul 2010, când au apărut primele măsuri de prevenire şi combatere a sa

• în 2011, Agenţia Naţională Antidrog a continuat demersurile sale în scopul prevenirii consumului de SNPP

NOI PROVOCĂRI ŞI RĂSPUNS INSTITUŢIONAL ÎN TIMP REAL

• începând cu luna iunie 2011, Agenţia Naţională Antidrog a analizat lunar evoluţia fenomenului, prezentând factorilor de decizie rezultatele măsurilor luate la nivel teritorial şi formulând recomandări în domeniu

• în analiza evoluţiei acestui fenomen, un element important l-a constituit monitorizarea urgenţelor medicale datorate consumului de droguri

• este necesară continuarea colaborării cu Statele Membre şi instituţiile specializate ale UE cu atribuţii în domeniul luptei antidrog în scopul îmbunătăţirii măsurilor antidrog aplicate în România

• promovarea unei abordări echilibrate de reducere a cererii şi a ofertei de droguri

• asigurarea unei coordonări cât mai bune a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii europeni, atât în interiorul graniţelor UE, cât şi statele terţe.

PREVIZIUNE ŞI MANAGEMENT STRATEGIC

• Construcţia unui plan strategic pe termen mediu sau lung este fundamentată pe analizei mediului şi definirea misiunii şi a obiectivelor în relaţie cu aceasta şi prin corelare cu măsurarea performanţelor şi alocarea resurselor

• Adoptarea managementului strategic în cadrul politicilor antidrog semnifică un efort raţional de integrare a perspectivei strategice la toate nivelele manageriale, în vederea unei funcţionări coerente şi asigurării eficienţei coordonării răspunsului instituţional în domeniul drogurilor

Obiective şi priorităţi

• analiza eficienţei răspunsului instituţional în domeniul drogurilor, • realizarea de analize şi diagnoze naţionale şi locale (identificarea

zonelor vulnerabile pentru consumul de droguri) • monitorizarea tendinţelor emergente ale fenomenului consumului de

droguri • adaptarea răspunsului instituţional la noile tendinţe ale fenomenului

drogurilor • promovarea şi dezvoltarea serviciilor de prevenire şi asistenţă, • consolidarea sistemului de referire a consumatorilor către serviciile

disponibile • elaborarea şi promovarea de propuneri legislative şi documente de

politici publice • crearea de reţele de specialişti în domeniul reducerii cererii şi ofertei

de droguri • cooptarea societăţii civile • atragerea de finanţări