1

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Mai, 2013

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Serhiy ZasyekinPublicat online: 06 noiembrie 2009© Springer Science + Business Media, LLC 2009

Abstract

Articolul schiteaza coordonatele unui cadru teoretic pentru analiza traducerilor de texte literare, vazute ca fenomene psiho-semiotice, cadru ce se bazeaza pe tentativele precedente in aceasta directie si pe rezultatele studiilor psiholingvistice empirice asupra traducerilor.

In centrul acestui cadru se afla intelegerea recenta a faptului ca asimetria functionala cerebrala joaca un rol atit in structurarea fictiunii de catre autorul textului, cit si in procesarea textului de catre traducator. Articolul sustine ca textele apartinind modernismului si post-modernismului contin blocuri informationale care descriu perceptia evenimentelor de catre personaje aflate in stari moificate de constiinta. Acest model explica modul in care alegererile lingvistice nepotrivite ale translatorului pot influenta reactia estetica a cititorului textului tradus.

Introducere

Ipoteza codului dual, introdusa de catre Paivio (1965) serveste ca si punct de start al cercetarii. Autorul sustine ca, in timp ce prelucreaza un text, traducatorul opereaza simultan cu doua doua coduri: verbal-logic si concret-imagistic. Teoria este sugerata de numeroase experimente care releva ca substantivele sint evaluate in ceea ce priveste gradul lor de concretete si semnificatie

Dualismul perceptiei asupra realitatii este cauzat de fiziologia umana, in special de diviziunea creierului in cele doua emisfere cerebrale, fiecare indeplinind propriile sale functii.

Lucrarile lui Sperry (1968) si Lotman (2004) despre asimetria functionala a emisferelor cerebrale constituie o baza solida pentru intelegerea organizarii creierului in ceea ce priveste procesarea informatiei. După examinarea funcțiilor emisferei stangi (la dreptaci)savanții au concluzionat ca aceasta prelucrează textul stabilind legături logice între propozitii. Principiul care stă la baza acestui proces este analiza unei secvente temporale de tip linear, discret, de catre interpret. In contrast, emisfera dreapta functioneaza ca un dispozitiv sintetizator, analog, ce proceseaza informatiile de tip imagine intr-o maniera integrala, non-discreta.

2

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Mai, 2013

O serie de experimente neurolingvistice realizate cu pacienti cu o emisfera cerebrala deconectata, arata caracteristici de vorbire diferite (Balonov și Deglin, 1976). Discursul pacientilor cu afazie de emisfera dreapta este bogat în cuvinte, respondenții sint vorbăreți și preferă să utilizeze mai multe verbe, prepozitii si conjunctii logice, pronumele și cuvinte ce exprima functii, in locul substantivelor si adjectivelor.

Persoanele cu afazie de emisfera stânga, pe de altă parte, în ciuda localizarii in aceasta emisfera a ariei Broca pentru productia limbajului si ariei Wernicke – pentru interpretarea limbajului, isi pastreaza abilitatea de a vorbi. Discursul lor, insa, este caractarizat de multe intreruperi, repetitii, interjectii si prin evitarea structurilor sintactice lungi. In plus, frecventa utilizarii substantivelor si adjectivelor este semnificativ crescuta.

Astfel, datele experimentale cu privire la dominanta emisferica cerebrală dovedesc ideea de specializare divergenta a celor două "creiere". Emisfera stângă este în mod clar responsabil pentru limbaj, conceptualizare și gindirea verbala logica (rationala). Emisfera dreapta, dimpotrivă, proceseaza informatii "concrete", incărcate emoțional, adică imagini, care însoțesc informațiile verbale (Zasyekin 2004).

Pentru a rezuma, datele sprijin teoria codului dublu a lui Päiviö luiintrucit există cite o regiune fizică în creier, care funcționează ca un procesor al fiecaruia dintre cele doua coduri.

Datele

Datele sunt obtinute din patru surse. Principala sursa sunt lucrarile literare "De veghe în lanul de secară ", și" Franny " de JD Salinger, și traducerile acestora in limba ucraineană și rusă. Impreuna cu "Templul lui Poseidon" de scriitorul ucrainean Yu. Pokalchuk, "Calling Cards" și "The Tender Breathing" de scriitor rus I. Bunin si traducerile acestora in limba engleza, constituie corpusul primar. Acesta este suplimentat cu sonetul "Ozymandias" scris poetul britanic PB Shelley, și cele trei traduceri ucrainene ale acestui sonet. Aceste texte sunt parte a unui corpus mai mare de opere literare de JD Salinger, I. Bunin, L. Ukrainka, S. Esenin și Yu. Pokalchuk.

Metoda

Analiza unor mostre ale discursului este utilizata pentru a identifica caracteristicile formale și de conținut ale prozei. Pentru a descoperi modul de construcție a spațiilor semantice de catre cititorii in limba originala a textului si de catre cititorii traducerilor in termeni de raspuns estatic

3

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Mai, 2013

la texte poetice, se utilizeaza metodele psiholingvistice ale lui Osgood și colab., si anume Diferentialul semantic, un test de asociere, impreuna cu analiza de continut.. Diferențialul semantic este un dispozitiv pentru măsurarea sensului afectiv sau conotativ al cuvintelor, de asemenea, utilizate pe scară largă pentru masurarea atitudinii față de alte concepte și obiecte (Oxford Dictionary of Psychology 2003: 662). Testul asociativ verbal este o tehnica care vizează revelarea unor aspecte ale proceselor mentale inconștiente, permitind analist să se concentreze pe domeniile-cheie de semnificatie psihologică a unui stimul verbal pentru un respondent (Oxford Dictionary of Psychology 2003: 795).

Pentru studiul caracteristicilor lingvistice și extra-lingvistice ale textelor prozaice se utilizează o metoda psiho-grafologica, cu elemente de analiză cantitativă de conținut. În analiza psiho-grafologică, nu numai textul original este în centrul atenției, ci si versiunile sale de traducere.

Studiul

Timp entropic vs semiotic

Analiza textelor de fictiune dezvăluie unele caracteristici interesante. Observația principală este că autorul, nu de puține ori, apelează la dezintegrarea ordinii cronologică liniară a evenimentelor descrise. Exemplul tipic este dat în povestea lui Ivan Bunin - "The Tender Breathing". Acesta începe cu moartea lui Olya Meshcherskaya, eroina principala. Apoi, autorul reia cu o descriere a vieții ei, în ordine temporală fireasca. Cu toate acestea, ordinea este rupt mai multe ori cu o reluarea ulterioară a liniei temporale a evenimentelor.

Textul are o multime de digresiuni de la firul narativ principal, ceea ce funizeaza cititorului informații de fond. La sfârșitul poveștii autorul revine la scena morții lui Olya. Pentru a explica intențiile autorului, ar trebui să luam în considerare teorii ale "timpului", din moment ce relațiile cauzale (evenimentele) în text sint, de fapt, desfășurate în cadrul structurii temporale.

Până în prezent, există două teorii principale ale timpului. Prima, tradiționala, tratează conceptul de timp, ca a patra dimensiune care este liniar, discret, și este ireversibil (anizotrop) (Reichenbach 1962). Acest "timp" se numește entropic. In aceasta dimensiune de timp percepem evenimentele de viața în mod natural, adică un șir de relații cauzale din lumea reală.

O alta teorie postulează existența unei alte dimensiuni de timp, care se numește semiotică. Modelul timpului semiotic este ciclic și are asociații puternice, cu fenomene de constiinta mitologice. O caracteristică predominanta a conștiinței mitologic este lipsa polaritatilor binare tradiționale viață-moarte, adevăr-minciună, realitatea-non-realitate. Realitatea este perceputa ca un flux nesfârșit de schimburi de la moarte la renaștere, de la viață la moarte etc.

4

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Mai, 2013

Stari modificate de constiinta

Articolul contine, spre exemplificare, un text din „Templul lui Poseidon”, de Yu. Pokalchuk, in care este descrisa experienta personajului principal, Fedir, in apropierea mortii. Exemplul reprezinta structura tipica a modelului mitologic (semiotic) al timpului. Perceptia realitatii de catre personajul principal este alterata, din cauza simptomelor bolii sale fatale, ceea ce este descris in literatura de specialitate ca si stare modificata de constiinta.

Starile modificate de constiinta sint sint tratate ca orice formă anormală de constiinta, inclusiv pierderea contactului cu realitatea, depersonalizare, hipnoza, sentiment oceanic, experiență de vârf, sau intoxicație cu un halucinogen (Oxford Dictionary of Psychology 2003: 26).

Aceste stari activeaza structurile intuitive, iraționale subconștiente ale psihicului uman, precum si percepția non-discreta și simultană a timpului și realitatii. Perceptia umana in ASC este caracterizata prin vizualizarea unor imagini neobișnuite, halucinații și altele asemenea. Prin descrierea evenimentelor în viziunea lui Fedir în timp ce este în stare modificata de constiinta, autorul suprima cititorului perceptia percepția logică a realității și ii activeaza tipul mitologic de gândire. Pe de o parte, cititorul face eforturi cognitive excesive, în căutarea unei succesiuni firesti a evenimentelor. Autorul,distruge așteptările cititorului de două ori: în primul rând, prin introducerea scenei mortii eroului principal în mijlocul romanului, și apoi, din nou, atunci când Fedir, în mod neașteptat, este readus la viață. Moartea sa a fost, în termeni mitologici, simbolica. Re-nașterea sa implică o activare a modelului semiotic sau ciclic al timpului. În timp ce prelucreaza astfel de secvente de informații, care sunt bogate în informații imaginative, cititorul se bazează, într-o măsură mai mare pe intuiție și emoții, decât pe logica. Evenimentele nu se dezvolta, ci sint simultane în timp și posedă caracteristici spațiale continue. Astfel, interpretarea secventelorde informatii imaginative implica emisfera dreapta, ceea ce cauzeaza si cititorului o stare modificata de constiinta.

Teoria echivalentei dinamice a traducerii

Conform principiului echivalenței dinamice, textul tradus este considerat a fi adecvatecu originalul, atunci când reacția cititorului textului tradus coincide cu cea a cititorului textului sursa (Nida, 1964).

Pentru a evidentia caracterul adecvat al traducerilor fata de textul original din punct de vedere al răspuns estetic al destinatarului, experimentatorul utilizeaza diferentialul semantice (Osgood), un

5

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Mai, 2013

test asociativ și analiza de conținut. Metodadiferențialului semantic se dovedește a fi universala pentru vorbitori de limbi diferite.

Ca prim pas, 33 de vorbitori nativi de limba engleza estimat un textul poetic (sonetul „O zymandias” al lui) pe baza factorilor: evaluare, potenta si activitate. Cele trei scale de bază (bine-rău, puternic-slab, activ-pasiv) exemplifica acești factori.Fiecare factor conținea patru scale de scorare bipolare cu șapte puncte (-3 – (+)3) Răspunsurile au indicat o judecată subiectivă a stimulului (text) a respondenților și reflectă conținutul spațiului lor semantic.

In a doua etapă, 37 de vorbitori nativi din Ucraina a urmat aceeași procedură. Ca rezultat, profile semantice ale textului original și ale celor trei traduceri ucrainene au fost întocmite.

A fost relevat faptul că traducerea lui V. Koptilov este cea mai apropiată versiune de textul original a lui Shelley, in termeni de continut al spatiului semantic al cititorilor. (Fig 1)

Analiza calitativă de conținut a relevat trei categorii principale in textul original:putere, viață, moarte.

Rezultatele experimentului asociativ derulat in rindul vorbitorilor de limba engleza si ukrainiana demonstrează că, în mentalitatea de vorbitorilor de limba engleza, conceptul de „putere "are conotatie pozitivă sau este asociata neutru din punct de vedere emotional, de exemplu, ordine, presedinte, bani, taxe, director etc.

Subiectii ucraineni au asociat in primul rind conotatii negative, de exemplu buzunar, magnat, bani, a minti etc.

Cuvântul "viață" este evaluat pozitiv de participanții englezi, și mai puțin pozitiv de către ucraineni.

Stimulul "moarte", arata un paradox cultural: pentru ucraineni aceasta nu este atât de rău, în contrast cu răspunsurile vorbitorilor de limba engleza.

Rezultatele diferențial semantic susținerea datele obținute cu ajutorul testului asociativ. Cifrele bold-ite prezintă distanțe semantice semnificative între concepte,reflectată în mentalitatea grupurilor de vorbitori de engleză și ucraineană (a se vedea tabelul 1).

6

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Mai, 2013

Analiza de conținut cantitativă a traducerilor demonstrează că Ivan Franko folosito mulțime de cuvinte care se încadrează în categoriile de putere și de moarte. Mai mult decât atât, el a folosit cuvinte neplăcute fono-semantic pentru ucraineni cu multe consoanele [r], [s], [h], [ts]: hordyi (arogant), pohorda (neglijență), topche (calcă în picioare), Raby (sclavi), mertva (mort). Acestea provoaca o dispozitie trista cititorului.

Conținutul negativ original este suprimat prin cuvinte mai plăcute, cum ar fi buze, rece, lipsit de viață, colosal, fără margini și altele. Traducerea lui O. Mokrovolski Y este evaluată ca mai buna de subiectii țintă din cauza mai puțin frecventei utilizari a cuvintelor atribuite puterii.

Toți acești factori au avut o influență asupra răspunsurilor estetice înregistrate in ambele grupuri de subiecti.

Concluzii

7

Traducerea – fenomen psiholingvistic

Mai, 2013

Cercetarea traducerii prin aplicarea unor metode de psiholingvistică permite analistuluisa determine caracteristicile structurale și semantice ale textelor originale și țintă prin modul in care ele influențează cititorul. Teoria Lev Vygotsky a răspunsului estetic (Vygotsky 2001), teoria lui Eugene Nida a echivalenței dinamice, împreună cu datele neurolingvistice recente referitoare la lateralitate(diferenta intre functiile controlate de cele doua emisfere cerebrale), contribuie substantial la teoria si practica traducerii. Teoria codului dual al lui Paivio a pus bazele abordarii informatiilor textuale ca entitati heterogene.

Practic, teoria dă un răspuns si ridica o întrebare cu privire la natura plăcere estetice a cititorului. Asa cum Freud a spus: „Orice plăcere estetică poate fi explicata ca eliberarea de tensiune a sufletului” (Freud, 1925). Din moment ce orice tensiune presupune două forțe diferite, cele două coduri, verbal-logic și concret-imaginativ se pretind a fi adversari în textele de fictiune. Astfel, orice distorsiuni în forma textuală reglementată de secvența temporală naturala , duce inevitabil la activarea perceptiei spatiale si simultane, apartinind modelului temporatl mitologic (ciclic). Ca rezultat, starea de constiinta a cititorului se modifica.

Ulterior, atunci când cititorul interpretează astfel de secvente de informații, procesul cere eforturi cognitive excesive ceea ce duce la o supraîncărcare a conștiinței. În consecință, aceasta 'cheltuiala cognitivă', în termenii lui Sperber și Wilson (1986), reduce relevanta informațiilor pentru partea rațională a mintii. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul echivalenței (Harding 2003), cantitatea de energie, sau efortul petrecut pentru procesarea conștienta (în cazul nostru, procesarea de text), vor fi compensate de o cantitate echivalentă în subconștient.Fluxul de energie mentală, care este accesibil pentru domeniul conștient, al emisferei stângi este necesar pentru activarea polului subconștient, in emisfera dreapta.

Astfel, ficțiunea se dovedește a fi un mijloc puternic pentru eliberarea de energie psihică din partea subconștienta a psihicului. Secventele de informații care conțin elemente mitologice, fiind neobisnuite, deoarece sint guvernate de alte principii, non-conștiente de reglementare, sint, in acelasi timp, straine constientului, dar foarte familiare subconstientului.

În traducerea textelor de ficțiune, interpretul ar trebui să exercite mare grijă, deoarece orice alegere inexacta poate duce la incapacitatea cititorului textul țintă de a atinge un răspuns estetic adecvat. Cu cit sint mai largi "zonele" de suprapunere a spatiilor mentale ale autorului si traducatorului, cu atit mai de succes este traducerea.

Printre zonele cu potential suplimentar de cercetare este studiul particularităților de gen ale răspunsului estetic în traducere.