mihaela ion, intre raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf

8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf

1/41

iwr

ÎNTRE R IUL RUG

IUNII


2/41

Mihaela Ion

iNTRE

R IUL RUG

CIUNII

I

I DUL DROG URILOR

Se tip

re

te cu binecuvântarea

Prea Sfin

itului P

rinte

GALACTION

Episcopul Alexandriei

i Teleormanului

Editura Biserica Ortodox

Alexandria 2004


3/41

Coperta:

Învierea lui Hristos

1483, M

~

n. Marea Meteor

~

Apari

ia drogurilor

Scurt istoric

„Oamenii sunt asemenea norilor

care o dat

cu schimbarea vântului

sunt purtati încolo

i încoace prin

v zduh. (Sf. Vasile cel Mare)

Mihaela Ion

ISBN: 973-7957-22-9

Tenta

ia de a ajunge la st

~

ri de euforie î

i are r

~

d

~

cina în

timpuri de mult apuse. Chiar pe vremea dacilor

i a roma-

nilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace

i halu-

cinogene (cânepa indian

~).

Drogurile sunt substan

e artificiale create de oamenii de

tiinf ,

numite situa

ii-li nit

~

. Cauzele au fo:,1 de regul

~

r

~

zbodele. Efectele drogurilor erau „benefice pentru arma-

tele diverselor popoare care trebuiau s

~

reziste în regim de

campanie, de multe ori f

~

r

~

hran

~

i f

~

r

~

ap

~

. A

a au luat

na

tere substan

ele excitante — droguri în form

~

primar

~

.

Tot r

~

zboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul

al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care

calma durerile provocate de r

~

ni. Cu timpul s-a realizat c~

morfina administrat

~

în mod repetat duce foarte repede la


4/41

dependen

fizic

~

i psihic . S-a c utat un înlocuitor

~ i, prin

derivarea morfinei printr-un procedeu chimic denumit aceti-

lare, s-a descoperit heroina, care in

ial se credea c

nu d

dependen

a

~

a de mare ca morfina. În realitate, dependen

a

de heroin este de

~ apte ori mai mare decât cea de morfin

.

Dup primul r

zboi mondial, aceste substan

e au început

s

fie consumate în toat

lumea. Pân la sfâr

~

itul anilor '30,

ele erau legale. Comercializarea lor, în timp, a dus la profi-

turi enorme. Scoase în afara legii, drogurile au devenit o

surs

inestimabil

pentru pia

a neagr

. Flagelul comer

ului

ilicit de stupefiante pornit din America de Sud ~

i Orientul

Mijlociu a cuprins întreaga planet

.

România, prin a

~ ezarea sa geografic

, este ar de tranzit

dinspre Orientul Mijlociu c

tre Europa de Vest. Ca orice

ar

de tranzit, cu timpul, a devenit

~

i consumatoare. Fenomenul a

luat amploare dup

'89. În perioada `90-'96 cuiburile trafi-

can

ilor

~ i consumatorilor de droguri erau c

minele studen-

e

~ ti. Apoi „vânz

torii de iluzii au dus stindardul mor

ii albe

~

i prin baruri, discoteci, case de

igani

~ i chiar la col

de stra-

d

. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabil

afacere

din România, câ

~

tigându-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare în rândul tinerilor, care, din

curiozitate, teribilism sau solidaritate fa

de anturaj, au in-

ceput s

consume. Societatea româneasc

a fost luat

prin

surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel pro-

bleme foarte grave atât în justi

ie, cât.

~

i în lumea medical

Reac iile stângace

~

i întârziate ale autorit

ilor au favorizat

fenomenul toxicomaniei, care a ajuns s

fie devastator...

Ce poate fi mai trist

~

i mai îngrijor

tor decât s

vezi cum

un copil de 13-14 ani alearg

înnebunit dup

o doz

de he-

roin

? Sau cum o femeie îns

rcinat

intrat în perioada de

sevraj îi porunce

~

te violent partenerului de via

s

-i prepare

doza? Ce poate fi mai tragic decât s

vezi cum un prunc ne-

vinovat se zbate în pântecele mamei sale, „cerând por

ia de

drog? Nimic nu poate fi mai deprimant decât locuin a unui

toxicoman. Aici po

i g

si câteva haine

~

i un pat cu a~ ter-

nuturi învechite

~

i arse, câteva cuie b

tute în perete, unde

cândva erau a

~ ezate tablouri (vândute mai apoi), o atmosfe-

r

înfior

tor de ap

s

toare. Locuin

a unui toxicoman este

gura iadului — anticamera mor

ii totale, unde este

„plânge-

re scrâ

~nirea dintilor (Matei 24:51).


5/41

onsecin

~ ele prolifer

rii drogurilor

„Drept aceea, cine

tie s

fac

ce e

bine

i nu face p

cat are. (Iacov 4:17)

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. De

i

dependen

ii de droguri sunt considera

i delicven

i, ei sunt în

realitate oameni bolnavi, ajun

i în stare de iresponsabilitate

pentru faptele lor. Încorseta

i de suferin

~

, dispre

ui

i

i mar-

ginaliza

i, se topesc încet, dar sigur. Se sting neîn

ele

i de

nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat între min-

ciun

i adev

r, între zi i noapte. Pe ei nu-i poate ajuta ni-

meni. Nimeni în afar

de Dumnezeu.

Aceast

stare de f1)4

ar trebui s

ne ir

gr

joreze, deoarec-

consecin

ele prolifer

rii drogurilor în R omânia sunt multe

i

dezastruoase:

consumatorii de droguri pot intra în categoria persoane-

lor cu handicap sever, mic

orându-se astfel poten

ialul pro-

ductiv i de ap

rare al

~

rii;

fenomenul toxicomaniei duce la sc

derea popula

iei

prin mortalitatea juvenil

i prin sc

derea natalit

~

ii etc.);

cre terea infrac

ionalit

~

ii i a criminalit

~ii;

- ponderea de

inu

ilor tineri va fi covâr

itor mai mare

decât a celor în vârst

Pentru a combate un eventual dezastru demografic na

io-

nal

i alte situa

ii limit

, interven ia ferm

a statului

i im-

plicarea Bisericii se impun ca necesit

~

i

Combaterea

i prevenirea toxicomaniei se pot face doar

în echip

. Conlucrarea dintre stat

i Biseric

nu poate avea

decât rezultate benefice, diminuând pân

la dispari ie trafi-

cul

i consumul de droguri.


6/41

oxicomania — boal~

i vi iu

„Bolile cronice se vindec

~

numai

printr-o mare st

ruin

~

, statornicie

i

silin

~

; acela

i lucru trebuie s

~

spunem

despre deprinderile p c

~

toase. (Sf.

Vasile cel Mare

Din punct de vedere medical, toxicomania este boal

~

,

ceea ce în termeni religio

i se traduce în patim

~

sau viciu.

Indiferent ce nume poart

~

: toxicomanie, be

ie, desfrânare,

ho

ie etc. în aceste cazuri, între patim

~

i boal

~

se poate

pune semnul egalit

~

ii, c

~ci boala se manifest

~

mai întâi spi-

ritual i dup

~

aceea i fizic. Un stih din rug

~

ciunea „Para-

clisul Prea Sfintei N

~

sc

~toarei de Dumnezeu" (care se

cite

te la întristarea sufletului

i la vreme de nevoie), vine în

sprijinul celor afirmate: „Pentru p

~

catele mele cele multe mi

se îmboln

~

ve

te trupul i sl

~be

te sufletul meu ..." Iar Sfân-

tul Casian spune c

~

: „Gândirea ascuns

~

demoleaz

~

inima.

Cel care ascunde p

~

catul se imboln

~

ve

te."

Dac

~ toxicomania este o boal

~

grav

~

ca oricare alt

~

boal

~

epidemiologic

~

, trebuie recunoscut c

~ boala epidemiologic

~

1

te „izbe

te" pur

i simplu, indiferent de cât de mult i-ai dori

s

~

o ocole

ti. Toxicomania îns

~

nu este contagioas

~. Toxi-

comania nu se „duce" peste om, ci omul o caut

~

, îi iese în

întâmpinare

i îi deschide por

ile trupului i ale gândului.

Este adev

~

rat c

~ nici unul dintre consumatorii de droguri, la

început, nu a crezut c

~

va fi „chiar atât de cumplit". Dar a

tiut c

~

va fi

i r

~

u. i atunci se na

te fireasca întrebare:

dac

~

tii c

~

un lucru î

i face r

~

u, de ce nu-1 ocole

ti?"

Este mult mai bine ca omul s

~

înve

e din experien

a celor-

la l

i decât s

~

încerce, cum se spune, „pe propria-i piele".

Dac

~

cineva s-a aruncat de la etaj

i a murit, nu trebuie s

~

ne

arunc

~

m i noi s

~ „vedem" dac

~

murim. C

~

ci experien a

respectiv

~

poate fi fatal

~, ne poate arunca într-un haos nesfâr-

it. Cuvintele Sfântului Nicodim Aghioritul sunt pline de

în

elepciune i de adev

~r: „...fugi de foc fiindc

~

e

ti câl "

Din p

~

cate omul are tendin

a de a imita. De a imita mai

ales r

~

ul. Pentru a face o fapt

~

bun

~

e nevoie de st

~

ruin

~

, de

r

~

bdare

i de dragoste. Pe când fapta rea se face cu mare

u

urin

~ , iar pentru asta mentalitatea este simpl

~

: fur

~

cole-

gul, fur

i eu; bea tata, beau

i eu; fumeaz

~

mama, fumez i

eu etc.

Dar, dac

~

cel de lâng

~

noi face un lucru bun, de exemplu,

merge la biseric

~

, poste

te, se roag

~

, „nu este prea intere-

sant". Ca s

~

faci lucrurile acestea trebuie s

~

renun

i la multe

pl

~

ceri. A

a c

~

mai bine nu — gândesc unii. E mai u

or s

~

fumez decât s

~

postesc, de exemplu.

Îns

~

, pe zi ce trece, omul iubitor de pl

~

ceri lume

ti se gâr-

bove

te din punct de vedere spiritual, cea

a de pe ochii lui

nu-i mai îng

~

duie s

~

vad

~

adev

~

rata lumin

~

, noaptea neferici-

rii îl acoper

~

i — atunci — obose

te s

~

mai tr

~

iasc

~

. Viciul în-

11


7/41

r

~

d~

cinat în sufletul lui devine boal~

.

i aceasta se întinde ca

o pâcl

~

împânzind în întregime atât sufletul, cât

i trupul.

Plictisit

i îngre

o

at de via

~

, caut

~

moartea ca pe o ul-

tim~

alternativ

~

. O ultim~

alternativ~

— sinuciderea care îl

arunc

~

în noaptea etern

~

.

Acestea sunt simptomele viciilor transformate în boli.

Acesta este deznod

~

mântul celor înc~tu

a

~

i de necredin

~

.

Al celor care nu

tiu sau nu vor s~

îngenuncheze în fa

a unei

icoane. Al celor care nu tiu sau nu vor s

~

se dest~

inuie Pu-

terilor Cere

ti — singurele care au timp pentru to

i i pentru

toate, care nu obosesc, nu se plictisesc, nu se gr

~

besc le

stau la îndemâna noastr~

, a tuturor, la orice or

~

din zi

i din

noapte La orice or~

inf

~

ti

re toxicom nului

„Privegheaz

, frate Tu e

ti muritor

i nu ve

nic; s

nu dore

ti dar pentru

pu

in

vreme de indukire s

pierzi via-

ta ve

nic

(Sf. Varsanufie cel Mare)

Trupul unui toxicoman ajunge o epav

~

înfior

~

toare. Tru-

pul acela pe care Dumnezeu 1-a dat pentru a fi

„templu al

Duhului Sfânt"

devine batjocura diavolului. Situa

~

ia e de

plâns. E de plâns mai ales faptul c

~ noi, cei care pretindem

c

~ suntem ni

te oameni normali, în loc s

~

îi comp

~

timim, s

~

îi ajut

~

m i s

~ ne rug

~

m pentru ei, îi marginaliz

~

m, ba, chiar

mai mult decât atât, unii dintre noi le doresc moartea. În

cazul acesta se a

teapt

~

r

~

spuns la întrebarea: „Se poate

numi om, acela care dore

te moartea fratelui s

~

u?"

Drogul este o capcan

~

din care se iese cu greu sau nu se

mai iese niciodat

~, dar datoria noastr

~

este s

~

întindem

mâna celor c

~

zu

i.

Cele mai cunoscute

i mai utilizate droguri în România

sunt: cocaina, L.S.D., ecstasy, marihuana, ha

i

ul i heroina.

Organismul adolescentului sau tân

~

rului care a consumat

stupefiante are reac ii diverse în func

ie de drogul adm inistrat.

12

3


8/41

Acestea sunt:

- halucina

ii auditive ~

i vizuale;

-

somnolen

;

-

ochi foarte ro

~

ii, pupile m

rite sau contractate „ca

acele de g

m

lie (dup

caz);

-

mânc

rimi ale pielii;

-

tras la fa

, privire animalic

;

-

dezinteres pentru via

a sexual

sau, dimpotriv

, un in-

teres excesiv;

-

neglijarea

inutei, grosol

nia în limbaj, plafonarea in-

telectual

, mic~

orarea capacit

ii de gândire;

-

nesiguran

în mers;

-

atitudini de prostu

, cu râs f

r

motiv;

-

uit

foarte repede;

- poft

de mâncare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpo-

triv

, lipsa poftei de mâncare;

-

fumeaz

foarte mult;

- indiferen

~ i deta~

are fa

de cei din jur sau compor-

tament agresiv;

- fantezie prodigioas

în crearea minciunilor: scopul —

ob

inerea de bani;

-

cerere insistent

i progresiv

de bani, acte antiso-

ciale: furt, tâlh

rii;

- tendin

a de a masca faptul c

s-a drogat (injectarea în

locuri ascunse; arderea cu

igara a locului injectat);

-

nerecunoa~

terea viciului decât atunci când ajunge la

un grad avansat de dependen

;

-

dispre

ul fa

de via

;

- nep

sarea fa

de eventualitatea mor

ii;

- dorin

a incipient

de sinucidere;

14

-

refuzul intern

rii în spital;

-

când accept

internarea, caut

modalit

i de procurare

a drogurilor.

Consumul periodic de stupefiante duce la apari

ia tulbu-

r

rilor respiratorii

~

i a constipa

iei, la sc

derea în greutate,

iar la femei menstrua

ia devine neregulat

. Din punct de ve-

dere psihic pot ap

rea: anxietate, schimb

ri ale st

rii de spi-

rit, paranoia, oboseal

extrem

, iritabilitate, depresie

~

i in-

somnie grav

, somn agitat

~

i neodihnitor. Toxicomanii sfâr-

~ esc de regul

prin sinucidere, supradoz

, infarcte miocar-

dice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal

~

i ciroz

he-

patic

. Cei care folosesc administrarea drogului intravenos

sunt expu

~

i la infec

ia HIV ~ i la hepatit

viral

Reabilitarea unui toxicoman presupune mult

r

bdare,

în

elegere

~

i dragoste din partea celor apropia

i. Dependen

a

nu este o joac

, este o dram

pentru care nu exist

cuvinte

ca s

o descriem la adev

rata ei intensitate. Lipsa drogului

produce st ri de criz

, manifestate prin nervozitate excesiv

,

violen

, tâlh

rie

~

i criminalitate. Aceasta este perioada de

sevraj, care în termeni medicali înseamn

spunsul orga-

nismului la absen

a brusc

a drogului cu care este obi

~

-

nuit .

În sevraj simptomele

~

i intensitatea lor difer

în func-

ie de drogul administrat. Cel mai puternic sevraj apare la

heroin

i se manifet

prin: tremur puternic, dureri arti-

culare ~ i musculare, dureri abdominale înso

ite de simptome

specifice st

rii de grip

(grea

v

rs

turi, febr

, frisoane,

transpira

ii), nelini

~

te

~

i insomnie acut

. Readministrarea

drogului readuce organismul într-o stare de aparent

norma-

litate, dar aceasta dureaz

doar câteva ore. Impresia c

dro-

gul îl salveaz

pe toxicoman este o iluzie ieftin , o batjocur

15


9/41

a duhurilor necurate. Pentru a sc

pa cu adev

rat de acest

co

~

mar toxicomanului îi trebuie mult

voin

~

i st

pânire de

sine dar

~

i mult ajutor

~

i în

elegere din partea celor apropi-

i. Întoarcerea unui toxicoman înseamn

foarte mult este

c ~

i cum ai da via

unui prunc. Un toxicoman scos din

ghearele iadului se na

~ te a doua oar

.

iferen

a dintre drog

~

i rug

ciune

„ «Este vreme pentru orice indeletni-

cire de sub cer» (Eclesiastul 3, I ); cum

dar s

nu fie vreme pentru rug

ciune,

care este cel dintâi lucru de sub cer."

(Sf. Filaret, Mitropo litul Moscovei)

Omul prin firea lui înc

de la începuturile sale a fost

~

i este un c

ut

tor un aspirant c

tre mai bine c

tre mai sus

c

tre absolut. „

Unele persoane care se drogheaz

sunt ni

~

te

persoane puternice, ni

~

te c ut tori incurabili. Important

este s

nu se opreasc

aici Pentru c

aici nu vor g

si nici-

odat

acel ceva dup

care tânjesc. Pe de alt parte, drogul

este limita extrem

— limita între via

si moarte. Unii con-

sumatori de droguri aleg aceast

cale în semn de protest.

Ca o revolt , ca un «nu» spus lumii acesteia. De ce? Pentru

c

oamenii au ajuns ca ni

~

te robo

i, care tr

iesc intr-un

cadru de via

lipsit de via ,

a spus un preot care dore

~

te

s

-~ i p

streze anonimatul.

Efectele drogului sunt st

ri false de beatitudine. Sunt sce-

narii subtile

~

i periculoase create de diavoli cu mult

minu-

17


10/41

iozitate. În~ el

~

toria merge pân

~

acolo unde una dintre sub-

stan

ele deosebit de periculoase, din categoria drogurilor, se

nume

~

te chiar „pudra ingerilor". Se poate numi

~ i a

~

a, dar

este o denumire incomplet

~

. Corect ar fi s

~

i se spun~

„pu-

dra îngerilor negri" (sau „pudra diavolilor").

Pân

~ la un punct, duhurile întunericului ofer

~

st

~

ri ase-

m~

n

~

toare cu cele pe care le d

~ rug

~

ciunea. Îi ofer~

consu-

matorului de droguri posibilitatea de a „escalada" treptele

falsului Rai, dup

~

care victima se pr

~

bu

~

e

~

te în adâncul in-

tunericului. Aici îl a

~ teapt~

st

~

ri cumplite de depresie, anxi-

etate, confuzie, delir, asociate cu dureri fizice greu de su-

portat. Modalitatea de a ie

~

i din acest iad? Înc

~

o doz

~

i

înc

~

una Pân

~

când organismul cedeaz

~ ~

i sufletul se pierde

pentru totdeauna, în cazul în care decesul survine în urma

administr

~

rii unei supradoze.

Toxicomanii, în momentele lor de luciditate, ar trebui s

~

se gândeasc

~

la faptul c

~

trupul acesta piere, sufletul îns

~

niciodat

~

.

i dac

~

pentru a calma durerile trupe

~

ti putem lua

un medicament, pentru durerile suflete

~

ti nu exist

~

decât ru-

g~ciunea. Iar durerile suflete

~ ti sunt infinit mai mari decât

cele ale trupului

Ce va face bietul suflet în iad, când for

ele întunericului se

vor dezl

~

n

ui

~ i vor n

~p

~

di asupra lui? Ce poate face atunci?

Atunci când nici m

~

car nu se mai poate muri? Alternativ

~

nu

exist

~

. E doar atât — chinul ve

~

nic... Acolo nu se mai poate

lua înc

~

o doz

~

pentru a deveni din nou „fericit".

Varianta drogurilor începe cu efecte psihice „in

~

l

toare"

(înalt

~ percep

ie a sunetelor

~

i culorilor, stare de beatitudine

~

i chiar trans

~

)

~ i sfâr

~ e~

te cu efecte psihice

~ i fizice

dezastruoase.

8

Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tul-

burare, te introduce în lumea falsei bucurii, dup~

care te

arunc

~

cu brutalitate în cumplitele chinuri ale iadului, afec-

tând atât sufletul, cât

~

i trupul.

Rug

~

ciunea îns

~

î

i ofer

~

adev

~

rata bucurie ~ i stabilitate,

adev

~

rata putere. Efectele rug~

ciunii vor fi întotdeauna pu-

rificatoare. Aici exist

~

„lumina cea adev

rat

...

i duhul cel

ceresc .

La cap~tul rug

~

ciunii nu vom întâlni niciodat

~

an-

xietate, panic

~

i depresie. Aici ne a

~

teapt

~

redin

a, n

~

-

dejdea

i dragostea...

Toxicomanii care au încercat

~

i vari-

anta rug

~

ciunii s-au reg

~

sit,

~

i-au eliberat sufletul

~

i au c

~

l-

cat în picioare arvuna dat~

iadului prin consumul de dro-

guri. Tot ei au spus c

~

„drogul este o minciun~

, rug

ciunea

este adev

r .

Despre rug

~

ciune ~

i efectele ei ne vorbe

~

te

~

i monahul

Agapie Criteanu, în cartea sa „Mântuirea p

~

c

~

to

~

ilor":

„

e afli o cât de mic pl

cere în via

a aceasta, ea nu

este statornic

~ pân

la sfâr

it, ci toat

îndulcirea ei se sfâr-

e

te cu necaz

i suferin

. Numai mângâierea lui Dumne-

zeu r

mâne pururea, c

nu este cu putin

s

se schimbe în

am

~r~

ciune, nici mângâier,..a cea duhovniceasc

~ se in-

toarc

~ în dureri

i pedeaps

... .

Iar Sfântul Nectarie Tau-

maturgul spune: „Rug

~ciunea este ajutorul vie

ii noastre,

convorbirea cu Dumnezeu, uitarea celor p

mânte

ti

i

scar~ c

tre cele cere

ti

ug

ciunea f

cut

cu d

ruire

este ca un foc nestins care lumineaz

sufletul

i mintea

Rug

ciunea este un medicament care trateaz

~

toate pati-

mile. Este d

t

toare de via

, de s

~n

tate

riginea a

mii de bun

i

i mam

~

vie este rug

ciunea.

19


11/41

Dac

nu ne rug

m zi

~

i noapte, cel pu

in atunci când neca-

zurile ne încol

esc s

ne amintim de rug

ciune. S

nu uit

m

demnul lui Dumnezeu: „Si M

cheam

pe Mine în ziva neca-

zului

~

i te voi izb

vi

~

i m

vei preasl

vi. (Psalmul 49, 16)

S

nu uit

m chemarea: „Veni

i la Mine to

i cei osteni

i ~

i

împov

ra i

~

i Eu v

voi odihni pe voi" (Matei 11:28).

Prin rug

ciune curat

chiar

~ i durerile fizice dispar, chiar

~ i bolile necru

toare se topesc. De ce? Pentru c

„ce e cu

neputin

la oameni, e cu putin

la Dumnezeu

povedania unui toxicoman

„Descoperindu-ne r

nile

,

ele nu

vor progresa înspre r

u, ci se vor

vindeca. (Sf. Ioan Sc

rarul)

A

~

putea s

spun c

1-am întâlnit întâmpl

tor, dar nimic

u

e întâmpl

tor în lumea aceasta. Era o zi c

lduroas

de

septembrie (2002). Mergeam la Catedrala de pe Dealul Mi-

tropoliei. Pe o banc

era un tân

r de vreo 30 de ani. M-a in-

trebat:

Cât e ceasul? Era palid

~

i avea ochii injecta i. Mi-am

dat seama c

se întâmpl

ceva cu el. I-am r

spuns. Apoi 1-am

întrebat:

—

Pot s

v

ajut cu ceva?

—

Nu. Dup

un moment de t

cere, a spus: Ba da. M

pu-

te

i ajuta. Dac

nu v

gr

bi

i, v-a~

ruga s

m

asculta

i

P

rea un b

rbat stilat. Era îmbr

cat decent

~

i de la prima

vedere î

i d

deai seama c

face parte din lumea bun

.

M-am a

~

ezat lâng

el ~ i i-am spus:

— Hai s

vorbim ca între prieteni. S

~

tii c

prietenii îmi

spun Mihaela.

—

Eu sunt Paul

~

i sunt economist.

20

21


12/41

Ace

~

tia au fost primii pa

~

i c

~

tre o discu

ie ce p

~

rea inter-

minabil

~

. Cea mai important

~

parte o voi reda în continuare:

—

Paul, nu m

~

gr

~

besc. Pot s

~

te ascult.

—

Povestea mea e lung

~

— Nu conteaz

~. Sufletul unui om e mai important decât

timpul

~ i spa

iul...

—

Mihaela, m

~

vei judeca?

—

Nu, Paul, indiferent de ce îmi vei spune...

—

Bineee Atunci afl

~

c

~

sunt toxicoman.

Am sim

it o str

~

fulgerare din cre

~

tetul capului pân

~

în vârful

picioarelor, dar n-am tres

~

rit. M-a privit scurt

~

i a continuat:

— M

~

droghez de 11 ani. În ultimul timp nu mai am chef

de nimic. A

~

renun

a ~

i la serviciu, dar nu mai am bani pen-

tru procurarea drogurilor. Mihaela, eu pentru asta tr

~

iesc,

în

elegi? i ~

tiu c

~

m

~

voi distruge.

—

Paul, nu mai vorbi a

~ a. Exist

~ un Dumnezeu, care,

dac

~ tu vrei, te va salva.

—

Crezi tu asta?

—

Nu cred, sunt convins

~

—

Da. Se poate. Dar tu

~ tii c

~

, în to

i ace~

ti ani, nu m-a in-

teresat subiectul acesta? Mama, s

~

raca, a umblat pe la toate

bisericile, iar eu o batjocoream c

~

-

~

i pierde vremea aiurea.

—

Nu conteaz

~. Niciodat

~

nu e prea târziu.

—

i ce ar trebui s

~

fac?

În primul rând, s

~

te spovede

~ ti.

Hm A zâmbit amar. Vrei s

~-1 sperii pe bietul p

~

rinte?

Paul, vrei s

~

tr

~

ie~

ti? Vrei s

~

scapi de acest co

~

mar?

—

Da. Îmi doresc mult

Atunci aceasta este calea.

Bine, dar sunt str

~

in de tot ceea ce spui. M

~

aju

i?

22

— Sigur. Vino cu mine

Am plecat împreun

~

~ i am cump

~

rat un „indreptar pentru

spovedanie". A luat cartea. M-a privit

~

i a spus:

—

E prima carte religioas

~

pe care o cump

~

r

Atunci am v

~

zut în ochii lui o lic

~rire de speran . Ne-am

a~ ezat pe prima banc~

. A început s

~

r

~

sfoiasc~

îndreptarul.

La un moment dat a spus.

—

Uite la nr. 76, „am întrebuin

at stupefiante..." Dac

~

scap de asta — scap de multe. Habar nu ai câte nemernicii

am f

~cut sub influen a drogurilor ~

i prin ce experien e sexu-

ale am trecut... Mi-e groaz

~

..., a spus privind spre p

~

mânt.

A oftat

~

i a t

~cut.

—

Paul, duhovnicul meu mi-a spus c~

nu este nici un p~

cat

a

~

a de mare care poate cople

~

i bun

~

tatea lui Dumnezeu. Sunt

convins

~

c

~

, dup

~

ce te vei spovedi, vei fi alt om. A i s~

vezi.

Ca într-un strig

~

t de ajutor, m-a prins de mân

~

~

i a zis:

— Te rog Vorbe~

te cu duhovnicul t

~

u Vreau s

~

m

~

spo-

vedesc Acum este momentul s~

m

~

opresc. Altul nu exist

~.

M-a privit apoi scurt ~

i m-a întrebat:

—

Mihaela, dar tu unde lucrezi?

—

La o funda

ie umanitar

~

. Iat

~

adresa

~

i num

~

rul de

telefon unde putem fi g

~

si

i.

Dup

~

un timp ne-am desp~r

it. Paul era deja altul. Avea

un punct de sprijin. Seara am vorbit cu duhovnicul meu.

Peste câteva zile Paul — omul f

~

r

~

speran

— se afla în ge-

nunchi în fa

a martorului lui Hristos, pentru a-

~

i purifica

sufletul. Când a ie~

it de la spovedanie avea ochii plini de la-

crimi, dar

~

i plini de lumin

~

.

Duhovnicul 1-a înso

it pân

~

la u~

, 1-a privit cu ing

~

du-

in

~

i bun

~

tate ~

i a spus, zâmbind:

23


13/41

—

Va fi bine Ai învins p

~

catul. Acum trebuie s

~

lup

pân

~

la cap

~

t

—Te rog s

~

îl aju

i, mi-a spus, întorcându-se spre mine.

Am plecat împreun

~. Pe drum a repetat cuvintele

duhovnicului:

— S

~

m

~

aju

i Cred c

~

am nevoie de ajutor M

~

simt a

~

a

de bine... Mihaela,

~

tii cât am plâns?

La un moment dat

nu mai puteam s

~

vorbesc...

De-atunci Paul a devenit prietenul nostru. Vine foarte des

la funda ie. M

~

roag

~

s

~

facem împreun

~

canonul pe care i

1-a dat duhovnicul. Acum e lini

~ tit ~

i fericit cu-adev

~rat.

Uneori îmi spune:

— tii, asear

~ aveam o poft

~ nebun

~ s~

m

~

droghez. Am

spus: Nu Lupta a fost crâncen

~

. Cu greu am citit rug

~

ciu-

nile. Dar apoi am avut st

~

ri de lini

~ te ~ i de bucurie, pe care

nu le-a

~

fi atins nici consumând toate drogurile din lume ...

S-ar putea s

~

m

~

mai prind

~

„dorul" de droguri, dar voi

lupta Acum am duhovnic

~

i îl am pe Dumnezeu.

Paul acum e un cre

~

tin adev

~

rat, iar duhovnicul nostru

este într-o permanent

~ leg

~

tur

~ cu noi. „Vreau s

~

m

~ spove-

desc " Dorin

a lui sincer

~

~ i rug

~ciunile mamei lui 1-au sal-

vat din ghearele diavolului, dup

~ 11 ani de intuneric.

Sfatul duhovnicului:

„Ocoliti locurile

~

i oamenii

care ar putea fi prilej de ispit

~

"

„Ascultarea na

te smerenie, iar

smerenia liberarea de patim

(Sf. Ioan

Sc

rarul)

„Cu cel cuvios, cuvios vei fi

u cel înd

r

tnic Te vei

înd

r~

tnici "

(Psalmul 17:28, 29), spune proorocul

~

i Imp

~

-

ratul David. Iar un proverb românesc sun

~

a

~

a:

„spune-mi

cu cine te inso

e

ti, ca s

-

i spun cine e

ti "

Cercul de prie-

teni joac

~

un rol foarte important în via

a unui om. Pentru

c~

niciodat

~

un om st

~

pânit de patima alcoolului nu poate fi

prieten cu un intelectual de mare

inut

~

. Motivul este unul

singur: ei nu au nimic în comun. De aceea, mai ales p

~

rin

trebuie s

~

fie foarte aten

~ i interesa

i de anturajul copiilor

lor. Pentru c

~

în copil

~

rie ~

i în adolescen

se pun bazele

personalit

ii omului de mâine. To

i fo

~ tii toxicomani pe

care i-am întâlnit mi-au m

~

rturisit acela

~

i lucru: „Nu m-am

mai v

zut cu fo

tii prieteni. Acum nu ne mai leag

nimic.

25


14/41

Atunci ne legau drogurile".

Iar primul sfat pe care duhovni-

cul îl d

~

unui consumator de droguri care se spovede

te este

acesta: „Ocoliti locurile oamenii care ar putea fi prilej de

ispit

" i

tot duhovnicul spune: „T

ia~ i r

ul din r

d

cin

nu doar câte o crengut " Mai ales când un consumator de

droguri se hot~r

te s

~ pun~ punct acestui lucru, întâlnirea

cu vechii prieteni poate fi foarte periculoas

~

. Focul „poftei

de droguri se aprinde oricum, pentru c

~ diavolul te

anta-

jeaz~

cu ceea ce te are la mân

~

. Dar dac

~

te mai arunci

i în

mijlocul fl

~

c

~

rilor, atunci sigur te arzi.

Unii toxicomani spun: „M

voi întoarce în mijlocul lor i

îi voi convinge s

se lase "

i aceasta e viclenia diavolului,

c

~

ci, a

a cum spune Sfântul Ioan Gur

~

de Aur,

„viclenia

diavolului const în aceea c

i

i ascunde capcanele" .

Cel

ce a p

~

r~

sit un anume p~

cat mai simte înc

~ dulcea

a in

el

~-

toare a desf

~

t

~

rii.

Este de ajuns exemplul personal. Prezen

~a în mijlocul lor

este un pericol pentru sufletul abia purificat. Aceasta este o

capcan

~

pe care unii o ignor

~ . Tocmai de aceea ar trebui s

~

se

in

~

seam

~

de cuvintele scrise de monahul Agapie Cri-

teanu în sartea „Mântuirea p

~

c~

to

ilor :

„Cel ce nu bag

în

seam

râpa mic

degrab

cade

i în cea mare..."

sau „Au

doar

, nu sunt pic

turile apei u

oare

i foarte mici? Ci im-

preunate, multe nenum

rate, fac un râu mare infrico-

at, care risipe

te mari ziduri

i case vestite si dezr

d ci-

neaz

~

copacii nebiruiti."

Mirajul în

el

~

tor al falsului Paradis îl acapareaz

~

pe toxi-

comanul abia spovedit, iar diavolului nu-i trebuie mult s

~ i

opteasc

~

:

„Mai f

~

-o o dat

. Apoi te spovede

ti te l

i."

Rec~

derea' îl poate întoarce pe drumul pierzaniei, f

~

cându 1

s~ rup

~ leg

~

tura cu duhovnicul

i s~

uite de rug

~

ciune. Toc-

mai de aceea sfatul duhovnicului este:

„Ocoliti locurile

i

oamenii care ar putea fi prilej de ispit

" C~

ci „leg

tura cu

un om p~

tima

ne poate duce la imp

timire",

spune ieromo-

nahul Benedict Aghioritul în cartea sa „Patimile

i vindeca-

rea lor .

Rec

~

derea reprezint

~

reînceperea consumului de droguri dup

~

o peri-

oad

~

de abstinen

~ .

26 27


15/41

Aten

ie p

rin

i

Numai rug

ciunea v

poate salva copilul

„Rug

ciunea pe cei buni îi p ze~ te

în bine, iar pe cei r

, din bun

atea lui

Dumnezeu, îi face buni. (Fericitul

Augustin)

Pentru orice p

rinte vestea c

are un copil care se dro-

gheaz

este o tragedie. Unii p

rin

i reac

ioneaz

violent, î

~

i

bat copiii

~ i sunt în stare s

îi încuie în cas

. Al

ii îi amenin

:

„De la mine nu mai vezi nici un ban. Te-am crescut degeaba.

Du-te si stai cu droga

ii t

i "

Foarte pu

ini sunt îns

aceia

care, cu r

bclare ~

i dragoste, încearc

s

se apropie de copil

~

i

s

îl conving

de faptul c

ceea ce face este o nebunie ce

duce spre autodistrugere. Reac

iile de violen

~

i de abando-

nare din partea p

rin

ilor nu fac altceva decât s

agraveze

situa

ia. Dragostea

~

i r

bdarea sunt cele care înving.

Atunci când o asemenea nenorocire se abate asupra unei

familii, nu diperarea trebuie s

fie cuvântul de ordine, ci ru-

g

ciunea. P

rin

ii trebuie s

-~

i fac

un proces de con

~

tiin

,

s -~

i vad

gre~

elile

~

i s

caute cauzele c

derii copiilor în

28

propriile p

cate. C

ci în Biblie exist

un astfel de avertis-

ment: copiii pl

tesc pentru p

catele p

rin ilor. Iar un pro-

verb românesc parafrazeaz

adev

rul biblic: „Mânca-vor

p

rin

ii agurid

i se vor strepezi din

ii copiilor. Este cu-

noscut faptul c

: „Tu singur te pedepse~

ti cu r

utatea

~

i tu

singur te love

~ ti cu ateismul t

u .

rintele Arsenie Boca, în cartea sa „C

rarea imp

r

iei

spune: „Nou

toate necazurile ne vin de la gre

~

eli, nu de la

Dumnezeu. Oamenii îns

tare greu pricep c

îndreptarea

prin necazuri dovede

~

te nu p

r

sirea lui Dumnezeu, ci mi-

lostivirea lui.

[...] Sunt oameni p

c to~

i care n-au necazuri. Pe ace

~

tia i-a

le p

dat Dumnezeu [...] C

ci cunoscâdu-i Dumnezeu c

n-au

minte s

-I în eleag

ile nu le mai rânduie

~

te o îndreptare

prin încerc

ri în lumea aceasta, ci osînda în cealalt

[...]

Prin pricina suferin

ei, iat

un schimb de cuvinte între

Dumnezeu

~

i om: Omul se roag

de Dumnezeu s

-1 scape

de necazuri

~

i Dumnezeu se roag

de om s

-

~

i schimbe

purt

rile [...]

‘

tot p

rintele Arsenie Boca spune: „Vremea de am

r

-

ciune

ine de obicei cât ine aplecarea spre mândrie; c

ci ce-

lui smerit nimic nu-i poate sta împotriv

, nici lucrurile, nici

oamenii

~

i nici dracii. Înaintea lui Dumnezeu adev

rata vir-

tute e smerenia, care t

m

duie

~ te, cur

, ap

r

i întoarce

toate spre pace...

Un alt factor important în combaterea

~

i mai ales în pre-

venirea instal

rii dependen

ei este sf

râmarea barierelor de

vârst

. P

rin

ii trebuie s

fie pentru copii prieteni, nu st

pâni

autoritari. Prietenia

~

i dragostea oferit

de p

rin

i îi fere~

te

pe copii de multe capcane.

29


16/41

De cele mai multe ori, din p

~

cate, între ace~

tia cade o

cortin~

de fier. În aceste cazuri tot rug

~

ciunea este cea care

salveaz

~

.

Dac

~ p~

rin

ii strig

~

cu lacrimi c

~

tre Dumnezeu „Doam-

ne, ajut

~-m

~ s~

m~

apropii de copilul meu", r

~

spunsul va

veni cu siguran

mai devreme sau mai târziu.

Chiar dac

~

la început copilul se dovede

~

te a fi surd la

toate încerc

~rile, p

~

rin

ii trebuie s

~

lupte, s

~ mearg

~ la bise-

ric

~

, s

~

posteasc

~

~

i s

~

se roage cu credin

Puterilor cere

~

ti.

Ca o m

~

rturie vie a celor men

ionate, avem exemplul

mamei lui Paul, care s-a rugat timp de 11 ani. Când a v

~

zut

c

~

fiul ei s-a îndreptat, n-a

~

tiut s

~ spun

~

altceva decât atât:

„Slav

~

lui Dumnezeu, Maicii Domnului

~

i Puterilor cere

~ ti

c

~

mi-au salvat copilul " Nu s-a plâns, nu a regretat, nu

~

i-a

pus întreb

~

ri: „De ce 11 ani? De ce copilul meu?" A postit, s-

a rugat cu r

~

bdare ~

i cu dragoste

~

i nu

~

i-a pierdut n

~

dejdea.

Tot ea spunea: „Dumnezeu mi-a r

~

spuns destul de repede.

Unsprezece ani nou

~

ni se par mult, dar la Dumnezeu e foarte

pu

in..." Lua

i exemplul acestei mame

~

i vorba Sfântului Si-

luan Athonitul: „

ne mintea ta în iad

nu dezn

d

jdui "

„Traducerea" acestui îndemn se poate face în felul urm

~-

tor: „~

ine mintea ta în iad" — adic

~

fii realist „...

~

i nu

dezn~d

~

jdui " — adic

~

s~

vrei ~ i s

~

crezi, deoarece salvarea

vine de la Dumnezeu. Pentru c

~

a vrea, a cere, a crede

ine

de om, puterea îns

~ apar

ine lui Dumnezeu. C

~

ci omul din

firea lui e slab, dar mai ales atunci când, de bun

~

voie, a in-

trat în robia p

~

catului, puterea dispare cu des

~

vâr

~

ire. Im-

portant este ca p

~

catul s

~

nu anihileze complet voin

a, do-

rin

a de a se întoarce

~

i credin

a. Dac

~

i acestea au fost

puse sub talpa p

~

catului, atunci pentru omul acela nu mai

30

exist~

cale de întoarcere. Acela este un alt Iuda, care L-a

tr~

dat pe Iisus

~

i mai apoi a preferat s

~

se spânzure, decât s

~

se întoarc

~

~

i s

~

spun

~

: Iart

~

-m

~

Dac

~

omul nu vrea

~

i nu cere, nici m

~car rug

~

ciunile

tuturor sfin

ilor nu-1 întorc. În momentul în care un semen

de-al nostru se afl

~

în aceast

~

situa

ie, trebuie s

~

ne rug

~

m

pentru el ca Dumnezeu s

~

-i îmblânzeasc

~

nc~

lzeasc~

inima; s

~

-i picure în suflet dorin

de p

~

r

~

si p

~

catul.

Atunci când omul vrea cu-adev

~

rat, îi poate cere lui Dum-

nezeu nimic mai pu

in decât imposibilul. C

~

ci la Dumnezeu

toate sunt cu putin

. „Orice ve

i cere de la Tat

~

l în numele

Meu El v

~

va da" (Ioan 16:23).

O alt~ m

~

rturie impresionant

~

este minunea pe care a f

-

cut-o Sfântul Ioan Rusul întorcând acas

~

un toxicoman dup

~

8 ani de r

~

t

~

cire.

S~

mi spun

~

iar~

i mam

~

În iunie 1976, într-unul din satele de munte din regiunea

Arta (Grecia), au sosit s

-

i petreac

~

vacan

a de var

trei

copii din cei 9atru care mergeau la liceu din sat. Dintre ei

lipsea Tanasis, fiul Dimitriei P.

Tanasis, singurul copil al familiei, î

i pierduse tat

l, care

suferise de o boal

de ficat. Mama, cu toat

s

~

r~cia

i ne-

cazurile ei, a vrut ca singurul copil pe care-I avea s

~

înve

e

carte. L-a trimis la ora

, a f

~

cut gimnaziul, iar acum era în

ultimul an de liceu.

Aflând c~

fiul ei nu s-a întors împreun

~

cu ceilal

i, a

alergat nelini

tit~

la colegul acestuia, Gheorghios Ghiuzeli,

3 1


17/41

s

~

afle ce se întâmplase, iar acesta îi spuse tot adev~rul:

Tanasis nu mai mergea la ore din martie, se întov

~

r

~

ise cu

ni

te persoane suspecte, închiriase altuia camera

i plecase.

„

i ca s

~

-

~

i spun tot adev

~

rul, tanti Dimitra, s-a amestecat

în ni

te lucruri scârboase, in

~

elegi? .

A în

~eles. Lovit

~

parc

~

de tr

~

snet, nu mai vede înaintea

ei nimic; pieptul i se strive

te

i in gât i se pune un nod care

o îneac

~. Vrea s

~ plâng

~, îns~

nu poate. Lacrimile i-au se-

cat plângându-

i b~

rbatul, inima îi este invârto

at

~

acum.

De cine se îngrijise s

~

rmana mam~

pân

~ acum? Pentru

cine r~

m

~

sese fl~

mând~

de multe ori? Nici o hain

~

nou~ nu

mai pusese pe ea, numai s

~mai pun

~

un b

~ni

or deoparte,

s

~

poat

~ s

~

ias~

la cap

~

t cu nevoile

A plecat la ora

, în Arta. „ O s

~

merg pe drum

i-o

~

in-

treb: N-a

~i v

~zut pe b

~

iatul meu? În mijlocul ora

ului îns

~

pe cine s

~ cunoasc

~

, cu cine s

~

vorbeasc

~

? La camera pe

care o avusese închiriat

~

b

~

iatul, cei ce locuiau acum acolo

i-au spus acelea

i lucruri pe care le

tia

i ea de la colegii

lui înc

~

ceva: dintre noii prieteni ai b

~

iatului f

~

cea parte

i unul cunoscut în ora

pentru afacerile lui murdare, în

vârst

~

de mai bine de 40 ani.

Nefericita mam

~

nici nu mai vedea pe unde mergea. A

b~

tut toate drumurile; nic

~

ieri, nici un semn. Întoars

~

în

sat, zilele nop

~

ile le petrecea la fel, rugându-se: „Dumne-

zeul meu, Preasfânt

~N~

sc

~

toare de Dumnezeu, ajuta

~

i-m~

c~ pier .

Nu trecur

~

nici trei-patru zile

i „orfanul ei se întoarse.

Neb~

rbierit, plin de aere

u privirea s

~lb~

ticit

~

. Nu

acesta era copilul ei. Nu plecase a

a ultima dat

~

de acas

~

.

Cum ajunsese în halul acesta?

Nu apuc~

îns

~ s~ spun~

nici un cuvânt, c

~

auzi: „Ai ceva

m

~

run~

i

? Arunc~

m i 1 c

~

plec. Mama îns

~ voia s

~

-i vor-

beasc

~, s~

-1 întrebe, s

~

afle ce-i cu bacalaureatul lui, de ce

ajunsese a

a. Nu avusese îns

~

timp. O apuc

~

strâns de

um

~r

i îi repet~ s

~

lbatic: „D

~

-mi banii

i plec .

Mama încerc

~ iar~

i s

~

vorbeasc

~

cu el si atunci „ copi-

lul ei o lovi, îi lu

~

micile economii

i disp~

ru.

Ca toate lucrurile „de-a gata banii se terminar

~

re-

pede. Nu muncise, nu se obosise, nu pierduse nop

~

ile ca s

~

-i

adune, a

a c

~

îi impr

~

tiase unde

i cum voise. Dup~

câteva

luni se întoarse iar

~

i dup

~

„ceva m

~

run

~

i

. Îi b

~

g~ în

buzunar

i disp~

ruse.

Opt ani de zile

~

inu aceast

~ dram

~

. Mama ajunsese o

zdrean

~

, o umbr

~

, un schelet. Pe copilul ei, care acum se

ocupa cu drogurile, sau i-1 vor aduce acas

~

mort, sau îl va

g~

si la închisoare. Aceste ultime ve

ti nu le va mai putea su-

porta, sim~

ea cum se scurge din ea ultima pic

~

tur

~ de via

~ .

În mijlocul acestei negre disper

~

ri primi o pova

~ :

„S

~

rmano, te-a nenorocit fiul t

~

u, o s~

mori. Mergi

i in-

chin

~

-te la un sfânt care are sfintele moa

te întregi, pe in-

sula Evvia. Este mare f

~

c

~

tor de minuni, roag

~

1

si va auzi

suferin~

a

i durerea ta.

A plecat, a ajuns la biserica Sfântului. Halul în care ar

~

-

ta l-a f

~

cut pe preotul bisericii s

~ înceap

~

imediat s

~

cânte

Paraclisul Sfântului Ioan, în fa

~

a raclei cu sfintele moa

te.

C~zut

~

jos, o auzeau zicând: „Adu-mi copilul înapoi acas

~

,

Sfinte Ioane. Du-te

i g

~se

te 1

i lumineaz

~

1 s

~

-mi zic~

ia-

r~

i mam

~

, ca mai înainte. Adu mi l înapoi, Sfinte loane.

Când s-a întors în sat a g

~

sit u

a descuiat~

: o a

tepta

copilul ei.

3

33


18/41

„Mam

(acesta a fost primul lui cuvânt), m-am întors, m~

mai prime

ti? Mam

, îmi pare r

u de tot ce

i-am f~

cut. În

locul bietului tata care a murit o s

stau eu acas

~

, s

~

te ajut,

s

~ lucrez pu

inul p

mânt pe care îl avem. Mam

, iart

~

-m ,

de alalt

ieri am în

eles c

ani ani de zile te-am torturat

de moarte

i c

m-am chinuit ~ i pe mine însumi”.

Mama izbucni în plâns. Nu putea s

~

vorbeasc

.

Spre sear

îl privi

i îi zise: „Bine ai venit, copilul meu,

la casa noastr

~

. R

mâi aici. Diminea

eu plec. M

~

duc s

~

-i

multumesc Aceluia care alalt

ieri, cum ai zis, te-a c

utat,

te-a g

sit si te-a adus aici. Fiul, înfrico

at, nu în

elese

nimic, dar nici nu îndr

~zni s-o mai întrebe ceva. Dup

dou

~

zile, v

zând-o iar

~i în biseric

, preotul gândea c

s

r

t

cise poate, din cauza necazurilor

i a torturilor sufle-

te

ti,

i nu mai

tia s

se întoarc

acas

~

. ins

nu

tia c

g siser

drumul

i ea,

i copilul ei, care îi spunea iar

~

i

„mam

.

Drama lui lexandru

„Nimeni nu poate fi in

~ elat de dia-

volul, dac

~

omul nu va voi s

~

-i dea con-

sinz

rnântul voin

ei sale. C

ci este

scris: «Sta

i impotriva diavolului si el

va fugi de la voi» (lacob 4, 7) (Avva

Seriu)

intr-un cartier din plin centrul Bucure

~

tiului tr

~

ie

~

te Ale-

xandru un tân

~

r de 24 de ani licen

iat în drept

~ i dependent

de heroin

~

. L-am întâlnit la Spitalul de Urgen

loreasca —

Sec

ia Toxicologie. Pentru el din anul al doilea de facultate

a început calvarul. Alexandru poveste

~

te:

„Sunt foarte timid. Poate

i acesta a fost motivul pentru

care am c zut în curs

~

...

Î

~

i frânge mâinile tremurânde

~

i cu ochii plini de lacrimi

continu

~

:

„Sunt singur la p

~

rin

i. Ai mei mi-au oferit totul.

La vârsta de

19 ani mi-au cump~

rat ma

in

... Pe ei i-am

cunoscut în discotec~

. Mi-au propus s îi înso

esc s

-

i pro-

cure drogurile. Am acceptat...

Mâinile îi tremur

~

din ce în

ce mai r

~

u. Vocea la fel. În privire are un fel de team

~ i

parc

~

nu reu

~ e~ te s~

-

~

i adune frazele.

35


19/41

„M-am apropiat de unul dintre ei. Lucra la circ. De

multe ori isi preg~

teau drogurile la mine în masin

~

... Viaa

mea se împ

~

r

ea în dou

~

. Aveam dou

~

cercuri de prieteni.

Diminea

a mergeam la facultate, dup

~

-amiaza m

~

întâl-

neam cu ei...” Tace. Se concentreaz

~

. Neg

~

sind cuvintele

potrivite se ajut~

de gesturi: „M

~ ierta

i. E a treia zi în care

nu m

droghez si sun t cam agitat... 5-6 luni i-am înso

it s

~-

i

procure drogurile. Îi vedeam cum se injecteaz

, vedeam

efectele drogurilor în toate fazele. M-au fndemnat de multe

ori s

~

m

~

droghez, dar nu am acceptat..."

Tace. Parc

~

ar

vrea s~ se ascund~

de el. S

~

fug

~

de trecutul care îl apas

~:

„Mi-am perdut serviciul. Mi-am nenorocit p

~rin

ii... Am

cheltuit o mul ime de bani. Sunt un om distrus... Nu mai am

pe nimeni..." Î~

i

ascunde fa

a în palme ~ i plânge în hohote

Drama lui Alexandru m

~

cutremur~

pân

~

în adâncul su-

fletului. La un moment dat se lini

~

te

~

te oarecum. Continu~:

„Anul trecut Cr~

ciunul l-am petrecut în spital... Numai eu

stiu cum... Dup

~

aceea am luat-o de la cap

~

t... Unul dintre

ei avea apartament... Acolo ne întâlneam to

i... Nu vreau s

dau vina pe nimeni. Nu m-a luat nimeni cu for

a. Ei mi-au

propus, iar eu într-un final am acceptat. Mi-am zis c

~

va fi

prima i ultima dat

~

. Nu am sim

it mare lucru... Sim

eam

a

~

a, o c

ldur~

... Ei încercau s

~-mi induc

~ psihic o anumit~

stare... Dup

~

3-4 ore mi s-a f

~cut r~

u. Aveam gre

uri,

v~rs

~ turi, stare de somnolen

... Era totusi un r

~u diferit,

pe care nu-1 pot descrie...

Vorbe~

te rar, rupând propozi

iile. Cu greu î~

i ordoneaz

~

în timp „evenimentele .

„Dup

~

prima doz

~

am încercat s

m

îndep

~rtez cât de cât de ei. Dar asta nu a durat mult.

Pentru asa-zisul prieten de care m

~

apropiasem am intrat

36

din nou în mijlocul lor. e-aici a început tragedia...

Acum, când v

~

povestesc, m

~

simt mai bine..."

Efectul discu

iei cu tent

~ de spovedanie începe s

~

apar

~

.

Alexandru vorbe

~

te din ce în ce mai cursiv: „Dependena

psihic

~

s-a instalat destul de repede. M

~

drogam pentru c~

îmi pl~

cea starea. Îmi f

~

cusem

i o asa-zis

~

prieten

~

, care

se droga ea, bineîn

eles. M

drogam i sim

eam c

sunt

mai puternic. Citeam cursurile pân~

noaptea târziu. Aveam

voin

s

~

înv

, dar nu re

ineam mai nimic." Teama din pri-

vire îi dispare În locul ei apare un semn de întrebare Un fel

de: „

Vre

i s~ m

~

ajuta

i? Am nevoie de prieteni adev

ra

i "

„Mama

i m

~tu

a sunt cadre medicale.

~i-au dat seama

c

~

m

droghez. M-au întrebat, iar eu am recunoscut. Din

disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult. Am sim

it din

partea lor un fel de repulsie. M-au f

~

cut s

~ m

simt str

~

in.

Dac

~ m-ar fi în

eles

i i-as fi sim

it aproape, cred c

~

a~

fi

renun

at la heroin

~

. Dar ei au apelat la mijloace extreme.

Mi-au f

~

cut o cur

~

de dezintoxicare acas~

. Mi-au angajat

bodyguard, pe care îl pl~

teau cu ora. Mi-au adus psiho-

logi Toate eforturile lor au fost îns

în zadar... În anul al

tre

ilea de facultate le spuneam c

~

dac

~

nu-mi dau bani

pentru heroin~, nu m

pot duce la examene. Am ajuns pân

~

acolo c

~

am obligat-o pe mama s

~

-mi cumpere doza. ina-

inte de examene m~

injectam. Nu mai aveau ce s

~

-mi fac~

.

Numai m

~

tusa mea, s

raca, se ruga pentru mine o indem-

na pe mama s

~

mearg

~

la biseric

~

.

i, pentru c

~

am ajuns

la subiectul biseric~, îl întreb:

„Dac

~

i-as propune s

~ mergi

s

~

te spovedesti, ai accepta?"

Îmi r

~

spunde, f

~

r

~

ezitare:

„Da. Este singura metod

~

care m

poate salva. Le-am fn-

cercat pe toate: dezintoxicare, psihoterapie, am fost în

li-

37


20/41

bertate, dar am avut si paz

~

. Toate acestea s-au dovedit a fi

doar e

ecuri. Dac

~

m

~

înso

i

i, eu merg

i ast~

zi s~m

~ spo-

vedesc... Eu zic c

~

nu mai simt nevoia s

~

m

~

droghez, dar

ceva în interior m

~

macin

~

. Acest ceva, în libertate, cred c

~

m-ar duce la consumul de heroin

~

. Vreau s

~

scap de neli-

nistea asta care m

~

duce pe un drum gresit... Vede

i, dum-

neavoastr

~

, m-a

i ascultat. Ast

~zi, sigur m

~

voi sim

i mai

bine. Dar pleca

i,

i eu r~

mân cu suferin

a...",

spune cu o

sfâ

~

ietoare umbr

~

de regret. Prive

~

te în p

~

mânt. Clipe

~

te

des, semn c

~

ochii îi sunt plini de lacrimi, îi promit c

~ mâi-

ne voi veni s

~

îl duc la biseric

~

, s

~ se spovedeasc

~. M

~

pri-

ve

~ te mirat

~

i neîncrez

~tor: „Veni

i? Pe la ce or

~

?"

Ziva de 28 noiembrie 2002 a fost una special

~

pentru Ale-

x ndru

~

i mama lui, care 1-a înso

it. Când a ie

~ it din biseric

~

,

m-a îmbr

i~ t

~

i mi-a spus:

„V

~mul

umesc din sujlet.

i

i

cum m

~

simt? — parc

~

plutesc. Nu-mi vine s

~

cred... Nu am

cuvinte. Nu stiu ce s

~

spun decât c

~ v

~ mul

umesc. Ce preot,

Doamne, ce preot Voi veni mai des la biseric

~

.

„S

~

-1 mul

umesti lui Dumnezeu",

i-am spus.

Alexandru a plecat din biseric

~ plin de speran

i cu

dou

~ ~

r

i religioase, pe care le-a pus în buzunarul de la

piept.

„S~

-

i ajute Dumnezeu, Alexandru "

Nu exist

~

bucurie mai mare decât aceea de a salva un su-

flet din înc

~

tu

~

area diavolului. Ispitele sunt mari, încerc

~

rile

grele, dar nu mai conteaz

~

. Atunci când îl ai pe Dumnezeu —

ai totul

Larisa:

„Am fost injectat

~

în somn

„Vai de cel ce adap

~

pe prietenul

s

~

u, din cupa lui otr

~vi t~

, pân

~

l

imbat

~

..." (Avacum 2, 15)

Larisa este acum doar umbra unei fiin

e puternice care a

crezut c

~

poate lupta

~

i poate învinge „balaurul cu

~

apte

capete" aI drogului. În iarna anului 2002 avea doar 28 de ani

~

i era îns

~

rcinat

~

în luna a noua cu un b

~

rbat pe care nu-1

iubea. Intrat

~

în perioada de sevraj, devenea foarte agitat

~

,

chiar violent

~

, poruncindu-i concubinului s-o injecteze mai

repede: „Oriunde, în degete, oriunde "

Scenele la care am asistat au fost tulbur

~

toare: un prunc

nevinovat se zb

~

tea în pântecele mamei sale cu atâta bru-

talitate, încât ar fi vrut s

~

ias~

, s~

scape de co

~

marul pe care

1-a cunoscut înainte de a vedea lumina zilei.

„Fostul meu prieten, un b

~

rbat frumos, dar foarte viclean,

era dependent de heroin

~

. Dou

~

luni am locuit împreun

~

,

timp în care nu am b

~

nuit nimic. Pân

~

când mi-a lipsit un

tablou din cas

~

. Atunci a recunoscut c

~

se drogheaz

~

, dar va

39


21/41

face orice s

~ nu m~ piard

~

. Mi-a cerut s~

-1 ajut..., mi-a fost

mil

~

de el. De fapt, îl iubeam ca pe nimeni altul. Mi-a spus

c

~

nu se poate l~sa dintr-o dat~ ~ i, ca s~ nu-~ i mai cumpere

doza întreag

~

, m-a rugat s~-i accept pe «prietenii» lui în gar-

soniera mea sub pretextul c

~

ei îi vor da din doza lor.

Garsoniera pe care mi-a f

~

cut-o mama cadou a devenit

cuib de droga

i... , povestea Larisa,

~ tergându-~ i ochii

în l

~

crima

i

„intr-o noapte m-a injectat în somn de trei ori. Diminea

a

îmi spunea c

~

r~

ul pe care-1 simt este din cauza oboselii. O

s

~

pt

~

mân

~, noapte de noapte, mi-a aplicat acela

~ i tratament.

Apoi ~

i-a recunoscut fapta

~ i mi-a spus c

~

sunt dependent~

.

Atunci am început s

~

-1 ur~

sc. L-am gonit din cas

~

i am

r

~mas cu Dan, un b

~

iat din grupul lui de droga

i, care-mi

f~

cea curte mai de mult~

vreme. Nu am putut trece peste

acest ~

oc.

Singurul paravan în spatele c

~ruia puteam s

~ ascund rea-

litatea era heroina. Dan nu m

~ putea ajuta cu nimic — doar

atât, m~

injecta , a continuat, masându-

~

i pielea cu vârful

unei pile de unghii. Senza

ia de mânc

~

rime nu-i d

~

dea pace.

Am întrebat-o de ce nu a renun

at la heroin~

, m

~

car de

dragul copilului pe care-1 poart

~ în pântece.R

~

spunsul a fost

uimitor: „Aveam vreo trei luni când am aflat c

~

sunt ins

~

r-

cinat

~. Am încercat s

~ ~

las, dar nu a fost cu putin

Aveam ni

~

te dureri groaznice. Iar când a început s

~

mi~

te

copilul, el era mai dependent decât mine. Eu încercam s

~

m

~

ab

in, dar lui nu aveam ce s

~

-i fac.

i dac

~ nu am renun-

at pân

~

acum, nu voi mai renun

a niciodat

~

. Mama m-a

amenin

at c

~

îmi vinde garsoniera, dar mi-a promis c

~

îmi

va cre

~

te copilul . Vorbea de parc

~

n-ar mai fi avut senti-

mente, dar instinctul matern nu o p

~r~

sise. Într-un gest de

tandre

e

~

i-a cuprins pântecele cu mâinile, vrând parc

~

s

~

îmbr

i

~

eze pruncul pe care 1-a chinuit înainte de a se na

~ te.

Dup~

câteva s

~

pt~

mâni am c

~

utat-o pe Larisa la adresa

pe care o

~

tiam. Nu am mai g

~

sit-o. Am aflat c

~

ea a n

~

scut

o feti s

~

n

~

toas~

din punct de vedere fizic. Garsoniera i-a

fost vândut

~

, iar ea s-a mutat la concubinul ei unde mai lo-

cuiesc înc

~

trei familii. Mama Larisei s-a

inut de cuvânt

~

i

în privin

a copilului, dar

~

i în privin

a garsonierei.

Ce se va întâmpla cu ace

~

ti doi tineri numai Dumnezeu

~

tie. Trist este îns

~ faptul c

~

ei nu mai vor s

~

lupte...

40


22/41

De ce se drogheaz

~

tinerii

„Vrabia ademene

te alt

~

vrabie în

capcan

~

; iar p

c

tosul atrage pe cel

asemenea lui în adâncul r

~

ut ~

ilor.

Sf. Efrem Sirul)

Motivele pentru care un tân

~

r ajunge s

~

se drogheze sunt

nenum

~

rate. Unii se drogheaz

~

din curiozitate, al

ii din

mândrie, al

~ii din dezn~

dejde sau din dorin a de a experi-

menta ceva nou. Se mai întâmpl~

ca unii tineri s

~

ajung

~

de-

penden i de droguri f

~

r

~

voia lor (vezi cazul Larisei). ingri-

jor

~

tor este faptul c

~

, indiferent din ce cauz

~

, o dat

~

ajun

i

la consumul de droguri, drum de întoarcere nu prea exist

~.

Chiar medicii care lucreaz~

în centrele de toxicologie recu-

nosc faptul c

~

:

„Noi îi salv

m pe moment, dar ajunsi în

bertate, marea majoritate o iau de la cap

t. Implicarea

bisericii în aceste situa

~

ii ne-ar fi de un real folos...

Cei care ajung consumatori de droguri din curiozitate fo-

losesc de regul

~

„celebra

i în el

~toarea propozi

ie: „Asta

va fi prima

i ultima

,

f r

~

s

~

realizeze c

~ poarta pe

care au intrat este poarta infernului. Pe unii mândria îi duce

la pieire. Ace

tia spun de obicei:

„Dependen

~a e o prostie.

42

Pot s

m~

opresc oricând... Atunci când î

i dau seama c~

nu ar vrea s~

se drogheze i totu

i o fac, descoper

~ c~ sunt

dependen

i, dar deja e prea târziu.

Categoria celor care ajung s~ foloseasc~ drogurile din

dezn

~dejde este destul de numeroas~. Nemul

umi

i de ceea

ce le ofer

~

lumea aceasta, vor s

~ evadeze. i atunci aleg

aceast

~ cale extrem~

g

~sind în ea un refugiu. Un refugiu cu

final sinistru. Un cerc vicios din care unii nu mai pot ie

i

niciodat

~

.

Atunci când se trezesc din visul am

~

gitor, atunci când re-

vin din lumea mirajului diabolic, realitatea îi sperie. Se simt

neputincio i i f

~

r

~ ap~

rare. Se v

~

d încol

i

i din toate p

~r

ile.

Nu au nici o arm

~

. Nu au cu ce lupta.

i atunci simt nevoia

s

~ fug~

de lumea asta, de realitatea crud

~

pe care o simt ca

pe o fiar~

ce mu

c

~ f~r~

mil

~ din trupul i din sufletul lor.

Din p

~

cate, pentru ei nu exist

~

o alternativ

~

. Nu g

~

sesc o

alt

~

cale în afar

~

de drog. Drogul este „calea , dar nu i

Adev

~

rul

i Via

a ci calea — minciuna

i moartea.

Toxicomanii sunt de plâns. Înf

~

i area lor spune totul. Ei

sunt întruchiparea omului necredincios, al c

~

rui chip Sfântul

Nectarie Taumaturgul îl descrie în cele mai mici am

~

nunte:

„Necredinciosul este cel mai nefericit dintre oameni,

deoarece este lipsit de cel mai important bun p~mântesc

care este credin

a, singura cale c

~

tre adev~r i fericire. Ne-

credinciosul este nefericit, deoarece este lipsit de speran

~

,

care ne este unicul sprijin de-a lungul întregii noastre vie

i.

Este nefericit, pentru c

~

este lipsit de iubirea oamenilor,

singura alinare a inimii întristate. Este nefericit, deoarece

este lipsit de frumuse

ea divin

~

, de chipul dumnezeiesc al

Creatorului, pe care divinul Artist L-a s

~

dit în noi i pe care

doar credin

a îl descoper

~

.

43


23/41

Ochiul necredinciosului nu vede nimic în crea

ie în afara

mi

~ c

rilor naturii. Str

lucitorul chip al divinului Creator

admirabila Sa frumuse

e îi r

mân ascunse

~ i inaccesibile.

Privirea sa r

t

ce~

te peste adâncul crea

iei f

r

a putea ve-

dea frumuse

ea în

elepciunii divine f

r

s

poat

admira

atotputernicia divin

f

r

s

poat

descoperi bun

tatea di-

vin

pronia divin

dreptatea

~

i iubirea Creatorului pentru

crea

ia Sa. Mintea sa nu se poate ridica mai presus de lumea

v

zut

i nici s

dep

~

easc

grani

ele celor percepute cu

ajutorul sim

urilor. Inima sa r

mâne insensibil

~

i nu poate

descoperi în

elepciunea

~

i puterea divin

. Nici un sentiment

de adorare nu izbucne

~

te în inima sa; buzele lui r

mân pe-

cetluite gura sa încremenit

limba sa r

mâne nemi~ cat

.

Nici un sunet nu iese din pieptul s

u spre laud

spre prea-

m

rire spre mul

umire c

tre pronia divin

. Inima celui ne-

credincios din care Dumnezeu S-a îndep

rtat nu mai poate

sim

i nici o bucurie. Golul acesta a fost umplut de triste

e

de descurajare de nefericire. Tr

ie ~

te plictisit

~

i indiferent

fa

de tot ceea ce îl înconjoar

. R t

ce~

te prin via

ca

printr-o noapte întunecoas

trist

~

i nici o raz

de lumin

nu lumineaz

calea sa chinuit

. Nimeni nu poate îndruma

~

i

c l uzi pa

~

ii s

i. Trece singur prin aceast

via

f

r

spe-

ran

a unei vie

i mai bune; este pândit permanent de nenum

-

rate capcane

~

i nimeni nu poate s

îl elibereze când cade

victima lor. Cade în ele

~

i este strivit de greutatea lor. În

triste

ea lui nu exist

nici m

car o clip

de u~

urare.

Pacea sufletului

~

i lini

~

tea inimii au fost alungate de lipsa

sa de credin

. Adâncul inimii sale este îndoliat. Mul

umirea

pe care credinciosul o afl

în ascultarea

~

i urmarea porun-

cilor sfinte mântuitoare

~

i a unei vie

i morale îi este necu-

44

noscut

. Protec

ia pe care credinciosul o simte izvorând din

credin

a sa este str

in

inimii celui ateu. Convingerea izvo-

râ t

din credin

a c

Pronia Divin

vegheaz

neîntrerupt asu-

pra vie

ii sale nu o.poate în

elege. Iubirea

~

i bun

tatea izvo-

râte din pream

rirea Creatorului r

mân pentru acesta miste-

re nedezlegate.

Necredinciosul recunoa

~

te ca unic principiu doar mate-

ria reduce adev

rata fericire a omului la cercul strâmt al

pl

cerilor trec

toare

~

i î

~

i orienteaz

toate str

duin

ele nu-

mai spre aflarea acestora. Bucuria izvorât

din cultivarea

virtu

ilor îi este str

in ~

i nu se poate împ

rt

~

i de harul ei.

E ignor

astfel adev

ratul izvor al fericirii

~

i se îndreapt

c

tre izvoarele am

r

ciunii. Pl

cerea îl conduce la satura

ie

~

i dezgust apoi la plictiseal

i la triste

e. Triste

ea îl con-

duce la suferin

iar aceasta din urm

la dezn

dejde. Astfel

este lipsit de orice bucurie. Pentru c

toate pl

cerile lume

~

ti

fiind trec

toare sunt incapabile s

îi ofere celui necredin-

cios fericirea. Inima omului a fost f

cut

spre a se împlini în

ea binele suprem

~

i numai prin gustarea acestuia tresare

~

i

se bucur

. Pentru c

în acesta îl afl

pe Dumnezeu. Or

~

tim

c

Dumnezeu p

r se~

te inima celui necredincios. Inima

poate aspira c

tre infinite bucurii pentru c

a fost f

cut

s

poat

cuprinde nem

rginirea. Prin urmare inima celui ne-

credincios de vreme ce nu râvne

~

te c

tre nem

rginire ve~

-

nic suspin

~

i caut

s

se împlineasc

dar nu reu

~

e

~

te. Pen-

tru c pl

cerile lume

~

ti nu au puterea s

împlineasc

acest

gol. Ele fiind trec

toare ofer

în final am

r

ciune. Iar aler-

garea dup

slava de

~

art

na

~

te triste

ea. Necredinciosul ig-

nor

a~

adar faptul c

fericirea omului nu se g

se~ te în pl

-

cerile oferite de bunurile p

mânte

~

ti ci în iubirea lui Dum-

45


24/41

nezeu, bunul ve

~

nic

~

i cel mai de pre

. De aici rezult

~

deci

nefericirea celor care nu îl cunosc pe Dumnezeu.

Cel care-L neag

~

pe Dumnezeu neag

~ îns

~

i bucuria sa

~ i

fericirea cea ve

~

nic~

. Nefericit se lupt

~

cu greut

ile acestei

vie

i, dezn

~

dajduit

~

i înfrico

~

at se îndreapt

~

c

~

tre moarte,

c~

tre mormântul deja s

~

pat. R~

mâne deci orb fa

de marea

reprezenta

ie, care se desf

~

oar

~

în fa

a ochilor s

~

i, având ca

scen~

întreaga lume

~

i dirijat

~

de dumnezeiasca în

elepciune

~

i putere, de dumnezeiescul har. Nu poate s

~

vad

~

armonia

~

i binele divin. E ca

~

i cum ar curge la picioarele sale izvo-

rul bucuriei

~

i al fericirii, iar el, legat ca oarecând condam-

natul Tantal, s

~

nu reu

~

easc

~

s

~

-~

i r

~

coreasc

~

limba uscat

~

de necredin

~ i s

~-

~

i sting

~

insuportabila sete, deoarece apa,

care izvor

~

te din r

~

coritorul izvor al credin

ei, se afl

~

un

pas mai departe de buzele sale.

Nefericit rob al unui tiran absurd Cum

i-a fost furat

~

fe-

ricirea Cum

i-a fost r

~

pit

~

comoara cea mai de pre

~

ai

pierdut credin

a, L-ai negat pe Dumnezeul t

~

u, ai refuzat re-

vela

ia Sa

~

i te-ai lep

~

dat de bog

~

tia nesfâr

~ it~

a harului.

Cât de jalnic

~

este via

a lui i acesta este începutul chi-

nurilor, deoarece a pierdut sensul bucuri

mihaela ion, intre raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf

Documents