mihaela costache valentin diaconu vacanȚacdn4.libris.ro/userdocspdf/644/mihaela costache,...

11
© Editura ALLEGRIA VACANȚA CU ALLEGRIA Caiet pentru clasa a II-a Localitatea Judeţul/sectorul Şcoala Numele Prenumele Mihaela Costache Valentin Diaconu

Upload: others

Post on 05-Jan-2020

24 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

© Editura ALLEGRIA

VACANȚACU ALLEGRIA

Caiet pentru clasa a II-a

Localitatea Judeţul/sectorul Şcoala Numele Prenumele

Mihaela Costache Valentin Diaconu

3© Editura ALLEGRIA

Era spre sfârşitul primăverii. Mama cloşcă stătuse trei săptămâni pe cuib şi încălzise nouă ouă mari şi roşcate. era sleită de puteri, dar cu toate acestea, abia aştepta să-şi vadă odraslele. Şi

iată că primul piuit se auzi. un puişor galben şi cu puful umed rupse coaja oului şi ieşi la lumina zilei strigând cât putea. Mama-cloşcă îl băgă sub aripi, îl încălzi şi îl linişti. Apoi, unul şi încă unul, ieşiră toţi din întunericul în care stătuseră până acum, abia ţinându-se pe picioare. Dar cloşca nu stătu mult pe gânduri. A doua zi îşi scoase odraslele la plimbare, mândră, nevoie mare, dar şi cu ochii în patru, ca nu cumva vreun duşman nevăzut să le facă rău. un colţ de iarbă, o râmă, o firimitură, erau tot atâtea prilejuri ca mama să cheme puii la ea şi să-i numere. Am uitat să vă spun că, unul dintre puişori avea un moţ drăgălaş, care-l deosebea de frăţiorii lui. Cloşca observase de la început acest amănunt, dar pentru ea toţi puişorii erau la fel de frumoşi şi deştepţi, grija de a-i apăra era mult mai importantă decât moţul puişorului. Cu toate acestea ceilalţi puişori nu conteneau în a admira moţul frăţiorului lor, ba chiar se mai şi certau uneori din această cauză. – Încetaţi, le spunea mama cloşcă, moţul nu îl va hrăni şi nu îl va feri de primejdii! Învăţaţi mai bine ce trebuie să faceţi dacă vulpea sau uliul vă dă târcoale. Puişorul moţat îi dădea dreptate mamei lui, dar pe undeva, în adâncul sufletului lui, simţea un fel de mândrie şi bucurie pentru că era puişorul cu moţ. Într-o zi puişorul se apropie mai mult de malul râului. Privea cu jind la boboceii de raţă care înotau voiniceşte, se scufundau cu capul în apă, făcând tot felul de giumbuşlucuri. Şi nici măcar nu aveau moţ! Ştia că nu avea voie să intre în râu, dar tare s-ar mai fi jucat şi el! Deodată observă pe malul râului o bărcuţă făcută din hârtie. Ce-ar fi să o încerce? Nu cumva chiar pentru el fusese pusă acolo? Doar era puişorul moţat! se apropie de bărcuţă, o împinse şi încercă să se urce în ea. Atunci, o broscuţă care se afla în apropiere îi strigă: – Hei, este doar o bărcuţă de hârtie! se va uda şi se va rupe! Nu este bine ce faci! – Ce animal urât! zise puişorul. Cum şi-o fi închipuind că eu, puişorul moţat, am să ascult vorbele ei? Şi plecă mai departe. Trecu pe lângă un peştişor jucăuş. Acesta se luă după bărcuţă şi strigă: – Opreşte-te, e doar o bărcuţă de hârtie! se va uda şi se va rupe!

Povestea puişorului moţatAutor necunoscut

4 © Editura ALLEGRIA

– Ce-ţi pasă ţie? Dacă se va rupe, îmi voi întinde aripile şi voi zbura... Bărcuţa se udase deja şi începuse să se lăţească. O libelulă trecu prin apropierea puişorului, se învârti puţin în jurul lui, după care zumzăi: – Ce puişor prostuţ! În curând va fi vai şi amar de puful lui. Dar puişorul nu putu să-i mai răspundă. Bărcuţa începuse să se scufunde. Încercă să zboare, dar aripile nu i-au fost de niciun folos. se uită spre mal şi îl cuprinse spaima. Ce departe era malul de el! Şi apa era aşa de rece! Dragi copii, dacă v-aţi fi uitat în acel moment spre râu, aţi fi văzut o broscuţă, un peştişor şi o libelulă care se trudeau să scoată un puişor din apă. Nu a fost uşor, dar cei trei şi-au unit forţele şi au reuşit să înfrângă puterea râului. Ajuns pe mal, puişorul nu ştia cui să-i mulţumească mai întâi. era tare ruşinat de felul cum se purtase! Şi-a zvântat puful gălbui la soare, apoi a pornit-o printre ierburi către frăţiorii lui care ciuguleau liniştiţi pe lângă mama lor. Oare le va povesti ce i s-a întâmplat?

Vocabular: jind = dorinţă adâncă giumbuşluc = ghiduşie; faptă, vorbă care înveseleşte

Explozia stelară!1

Unde a plecat puişorul?

Cine i-a spus să nu se urce

în barca de hârtie?

Când a început să se sperie

puişorul?

De ce nu a ascultat puişorul

de celelalte vieţuitoare?

Ce a făcut puişorul când

a văzut bărcuţa?

10 © Editura ALLEGRIA

Scrie următoarele numere ca produs de doi factori egali, după model:7

O găină are 4 pui galbeni, 3 pui negri şi 6 pui pestriţi.Câte picioare au împreună păsările?8

Vrăjitoarea pregăteşte o poţiune care va da puteri magice puişorilor.Ajut-o să prepare poţiunea, colorând doar sticluţele potrivite.9

36 64 4 81 49255 x 5

201 – 14

48 : 8

43 x 3

8 x 8

Știaţi că ...– Libelulele pot zbura vertical şi pot staţiona în aer?– Ochii ocupă aproape tot capul libelulei?– unele libelule adulte trăiesc doar câteva săptămâni?

8

627 129

340354

602 – 131

3 x 9

16 : 2

150 + 15500 – 146

214 + 126

4

12 © Editura ALLEGRIA

La celălalt capăt al poienii, tigrul întâlni o cămilă. Începu să o întrebe şi pe ea ce ştie despre om. Dar când aceasta îi spuse că omul este mic de statură şi că ea trebuie să se plece în genunchi ca omul să o încalece, tigrul nu vru s-o creadă.

– răposatul meu tată mi-a spus că omul este cel mai puternic de pe pământ şi asta înseamnă că este şi cel mai mare! spuse tigrul amărât şi porni iar prin lume.

Multe zile şi nopţi rătăci el prin văi în căutarea omului. Începuse chiar să-şi piardă nădejdea de a-l mai întâlni vreodată. Când, deodată, auzi nişte pocnete în pădure. se ascunse într-un tufiş, se ghemui şi începu să privească. Lângă un copac se afla o fiinţă fără colţi, fără gheare şi chiar fără blană, lovind cu ceva într-un brad. Din două sărituri tigrul ajunse în faţa omului. Îşi înălţă capul şi întrebă:

– Ascultă, locuitor al pădurii, multe animale cunosc în codru, dar văd pentru prima dată o arătare ca tine. Aş putea să te mănânc. Nici chiar blană nu ai!

– Dar eu nu sunt animal, răspunse tăietorul de lemne. eu sunt om.se miră mult tigrul şi se gândi: „Pesemne că bătrânul meu tată îşi pierduse minţile când mă

speriase cu puterea omului.“ Apoi spuse cu glas tare:– Acum am să te mănânc!Omul îl privi, apoi îi răspunse:– Ascultă-mă, tigrule, mă învoiesc cu ceea ce spui tu. Însă înainte de a muri de colţii şi de

ghearele tale, aş vrea să-ţi arăt şi eu ce putere am. Te învoieşti?– ei, atunci arată-mi, dar mai repede. Am umblat mult prin munţi şi văi până să te găsesc şi

acum mi s-a făcut o foame grozavă.Omul îl conduse pe tigru în coliba sa, făcută din lemn de esenţă tare, şi-i spuse:– Coliba asta am făcut-o pentru mine. este o locuinţă foarte bună. Nu pătrunde nici ploaia,

nu te arde nici soarele şi nici zăpada nu poate intra. Nu eşti curios, tigrule, să vezi cum arată pe dinăuntru?

– Nu! Mai întâi să-mi arăţi cum se închide şi se deschide locuinţa ta.Tăietorul de lemne se învoi, intră în colibă şi

închise uşa după el.– Acum încearcă, tigrule, să mă scoţi de aici!Tigrul se aruncă furios spre uşă, înfipse

ghearele în ea, o zgâlţâi cu colţii, dar în zadar. uşa se dovedi a fi mai puternică decât colţii şi ghearele tigrului.

– Ai priceput, tigrule, ce fel de locuinţă am? spuse tăietorul de lemne, deschizând uşa. Nu mi-e frică de nimeni în ea.

Tigrul se gândi: „N-am întâlnit un animal mai prost decât acesta. el putea doar să scape de mine, rămânând în locuinţa sa.“ Iar cu glas tare adăugă:

– ei, acuma dă-mi voie să văd ce ai acolo, înăuntru.

– Poftim, cu multă plăcere, răspunse tăietorul de lemne cu bunăvoinţă, invitându-l pe tigru să

16 © Editura ALLEGRIA

Completează următorul rebus:1

Ce operaţie matematică trebuie efectuată de către fiecare animal pentru a ajunge la puiul său? Realizează corespondenţa.2

ab

cd

ef

gh

i

a) rezultatul adunării;b) Numerele care sunt unul după altul;c) Numerele care se adună;d) Numerele care se înmulţesc;e) rezultatul scăderii;f) Terra sau planeta ...;g) rezultatul împărţirii;h) Numerele cu soţ;i) animalele care nu sunt domestice, sunt ... .

226

92

539

21

46 x 2

542 – 316

84 : 4

178 + 361

înmulțire

adunare

împărțire

scădere

4

17© Editura ALLEGRIA

Descoperă regula şi continuă şirurile cu încă cinci numere:3

Compară produsele următoarelor perechi de numere:4

Completează următoarele tabele:5

Violeta are 214 lei. Încercuiește obiectele pe care le poate cumpăra.6

factor 2 7 8 3 6

factor 4 9 7 9 6

produs 18 81 40 45

deîmpărţit 14 28 49 18 72

împărţitor 8 7 9 7 8

cât 5 7 6 3

5 x 8 4 x 10

3 x 9 8 x 4

6 x 4 3 x 8

4 x 4 5 x 3

7 x 6 9 x 6

4 x 7 14 x 2

21 x 3 9 x 7

10 x 9 42 x 2

9 lei 6 lei 47 lei131 lei 12 lei 126 lei

c) 111 222 333

d) 760 740 720

e) 803 703 603

b) 50 100 150

a) 25 35 45

25© Editura ALLEGRIA

Scrie câte cinci cuvinte care să conţină grupurile de litere învăţate.8

Imaginează-ţi că te întâlneşti cu Degeţica. Scrie o pagină de jurnal în care să prezinţi o zi din vacanţă petrecută împreună cu ea.9

Dragă jurnalule,

Astăzi m-am întâlnit cu

ce –

ci –

ge –

gi –

che –

chi –

ghe –

ghi –

26 © Editura ALLEGRIA

Fișă de lectură

titlul textului: Degețica

autorul: Hans Christian Andersen

Personajele: Locul și timpul desfășurării acțiunii:

Expresii frumoase din text: Ce ai învățat din această lectură:

Principalele evenimente ale textului:

47© Editura ALLEGRIA

1

Care dintre cei patru are cel mai mare punctaj?

săteanulvizitiulleneșulcucoana

Care este ordinea punctajelor, începând cu cel mai mic?

leneșul, vizitiul, săteanul, cucoana

săteanul, cucoana, leneșul, vizitiul

leneşul, vizitiul, cucoana, săteanul

cucoana, vizitiul, leneșul, săteanul

Aflaţi:

Cu cât este mai mic punctajul

leneşului decât al cucoanei.

Cu cât este mai mare punctajul

săteanului decât al vizitiului

De câte puncte mai are nevoie leneşul

pentru a-l egala pe sătean.

Cucoana, leneșul, vizitiul și unul dintre săteni desfăşoară acelaşi joc. Ei au obţinut următoarele punctaje:

cucoana - 425 puncte leneşul - 136 puncte vizitiul - 289 puncte

săteanul - 784 puncte

64 © Editura ALLEGRIA

Am fost plecat la

M-am împritenit cu

Amintiri din vacanţă

Am învăţat să

Am citit Cel mai mult mi-a plăcut