IN ACEST NUMĂR :

Documentele Reginei

Se poate construi un turn inalt t de 10 t a . ?

Vulcanul din G reciaV * ■ ’v * > • ■££.-31 r e v o l u ţ i i într'un secol

iju+erii falşe şiband iti ve r itab il i

CE E FERICIREA?

'yr.

La c l u b u l „m ilia rd arilo r"

din Bucureşti

Leopardul la plimbare» pe străzile oraşului. Publicul s'q

speriat, cu toate asigurările stăpânului, că animalul e blând

A N U L IX No. 4 2 8

3 A P R I L I E 1 9 3 5 *

10 LEI

söä

■

A

K .MJ 4 *

S vw .

■ i 4 c

A N T R E N A M E N T U L PENTSU O X F O R D -C A M B R ID G E

Pe T a m iso a în c e p u t a n tre n a m e n tu l p e n tru m a re a c u rs ă a n u a lă de re ­g a te d in t r e O x fo rd ţ i C a m b r id g e . F o to g r a f ia n o a s tră în fă ţ iş e a z ă e- c b ip a C a m b rid g e .

>>

C A V A L E R IA IT A L IE I LA M ANEVRE

Ş c o a la d e o f i ţ e r i p e n tru c a v a le r ie di* I t a l ia s 'a e v id e n ţ ia t în m od d e o s e b it Io m a n e v re le a rm a te i i ta l ie n e . F o to g ra fia n o a s tră a fo s t lu a tă în t im p u l exerci- t i i l o r .

O R BU L LA M IT R A L IE R Ă

U na d in c e le m a i im p o r ta n te te m e la ş c o a la de c ă d e ţ i d in W a y n e (P e n s y l- v a n ia ) e s te t r a g e r e a la t i " f o cu t r a l ie r a , c a d e tu l t re b u in d să a ib ă o c h ii le g a ţ i .

Din toată lumea

*

/

k\

t

. .F III LU P O A IC E I**

In o rg a n iz a ţ ia t in e re tu lu i fa s c is t a lu a t f i in ţ ă o noua s e c ţie re z e rv a ta c o ­p i i lo r in t r e 4 şi 6 an i. Ei se num esc . . f i i i lu p o a ic e i'* ( F ig l i d e la L u p a ). Fo to? g r a f ia n o a s tră în fă ţ iş e a ­ză „d o i f i i de lu p o a ic ă '* în u n ifo rm e le lo r .

trzzm i

M A T C H I I L C A R N E R A -IM P E LLE T IE R E

P rim o C a r h e r a, fo s tu l c a m p io n m o n d ia l la to a te c a te g o r i i le l-a înv in s p r in k n o c k -o u t te h n ic pe Im p e l- le t ie r e . F o to g r a f ia no as­t r ă a fo s t lu a tă în t im ­p u l m a tc h u lu i. A r b i t r u e s te J a c k D em psey

R egina M a r ia fo t o - g u a f ia tă c a P r in c i­pesă m o ş te n ito a re la P a la tu l C o t r o - cen i.

P rin c ip e s a I le a n a c o p il

P rin c ip e s a M a r io a r a

Jos. R e g in a V ic to r ia , f o t o g r a f ia tă la C o b u rg cu f i ic a e i îm p ă ră te a s a F re d r ic h K a is e r W il- helm II ţ i c e i t r e i f i i ai e i: A lb e r t E d u a rd , Â lfre d ( t a t ă l R eg in e i M a r ia ) ţ i A r tfc u r .

duce guvernator al Moscovei, care de-asemenea cade victimă unui atentat terorist. Fotografia pe care ne-o oferă regina are menirea să schimbe cu desăvârşire, dacă nu verdictul istoriei, în orice caz judecata istoricilor asupra lui. Acest mare-duce ni se înfăţişează pentru în­tâia oară în statura lui înaltă, graţioasă. în desăvârşita lui frumuseţe bărbătească, nuanţată de o delicateţă de necrezut« de o gingăşie a buzelor subţiri umbrite în barba scurtă, de sfânt modern. Nu cumva acest mare-duce ale cărui cruzimi la Moscova îl făcuseră a tât de temut, era în sufletul lui un b ie t om bolnav, de o nervozitate su-

premă, exercitată atât de penibil în politică, dar care în artă — şi nu ştim de ce ne vine să credem : în p ic tu ră — ar f i dat opere de mare valoare? in fotografia prezen­tată de Regina Maria a României marela-duce Sergiu are într'adevăr înfăţişarea unui artist din timpul Renaşterii !... Surprinzătoare sunt toate fo tografiile oamenilor de stat, din toate ţările, ale copiilor şi soţiilor lor, mai cu seamă dacă odată cu înfăţişarea lor ne ajutăm de textul atât de precis lămuritor al autoarei.Am spus mai sus că nu ne vom putea opri la toate : Amin­tim doar — şi c ititoru l se poate opri mai îndelung asupra

DOCUMENTELEM tE tu n a

C ARTEA de amintiri a Reginei Maria a României „Povestea v ie ţii m ele", care-a apărut de curând şi în româneşte, în două volume, a stârnit o emoţie în lumea cultă a tuturor

popoarelor, nu numai prin cuprins, dar şi prin bogăţia de documente fotografice, unele din ele unice şi profund revelatoare. Suverana nu s'a putut desbăra de credinţa că şi viaţa ei a fost o poveste, că istorisind-o a alcătuit un basm — cel mai surprinzător şi mai mira­culos basm din câte au curs din pana legendară a scriitoarei. Totuşi „povestea" Reginei Maria e o lucrare de inepuizabilă valoare isto­rică — alături de nebănuitele frumuseţi literare, cari smălţează cu flori de crini regali, desfăşurarea v ie ţii unui veac.

Nu ştim câţi scriitori au putut avea aceste două însuşiri contradictorii, ca Regina Maria a României, în funcţia ei de scriitoare : Far­mecul poetic al unor descripţii de locuri şi pătrunderea psihologiei unor personagii cu în­făţişări şi destine atât de deosebite.Textul din „Povestea v ie ţii“ Reginei este absolut necesar pentru înţelegerea fo tografiilor, iar fotografiile depun cea mai categorică mărtu­rie pentru veracitatea intu iţie i scriitoarei regale. Ne-ar trebui un spaţiu prea mare, ca să exem­plificăm cele de mai sus, căci n'a scăpat ochi­lor limpezi ai autoarei nici un personagiu istoric, din ultima jumătate de veac. iar peniţei nu i-a lipsit nicio îndrăzneală, pentru a reda ade­vărul îf* toate nuanţele lui.Ne vom opri la câteva portrete mai izbitoare— izbitoare mai cu seamă prin contrastul cu imaginea consacrată, comună a acestor por­trete.Aţi auzit desigur de î m p ă r a t u l A l e x a n ­dru al I l-l ea, care a căzut victimă unui atentat terorist. Acest Ţar cu suflet destul de generos pentru vremea lui — şi a cărui gene­rozitate nu va f i întrecută de niciunul din urmaşi — a fost prezentat ca un om amarnic, din pricina poliţismului care caracteriza toate imperiile absolutiste. Pentru întâia oară vedem pe Alexandru al ll-lea în adevărata lui în fă ţi­şare : in portretul familiar pe care Regina îl oferă istoriei şi prin descripţia atât de gra­ţioasă a Autocratului, care sare într'o plasă, jucându-se cu veselele lui nepoate din Anglia, venite în vizită la Petersburg I Tot atât de cruntă e faima lui Sergiu, marele-

M a re a D u c t iä M a r ia (m a m a R e g in e i M a r ia )

¡or — fo tografiile Reginei V i c t o r i a a Angliei, a tată lu i şi mame Reginei, fo tografia mamei Reginei noastre, într'o trăsură la Londra ;u cele tre i fiice, toate patru cu diademele de domnitoare de-asu-

pra frunţei, fo tografiile suveranilor din urm i ai Rusiei N i c o l a e ali l-l e a, sofia şi fe te le lui, fo tografia tatălui lui F e r d i n a n d al României — şi celelalte.Nu ne putem împiedeca să nu insistăm asupra fo togra fiilo r repre­zentând pe fratele Reginei, A I f r e d, mort la 24 de ani — care are înfăţişarea atât de izbitoare a familiei, acel „ae r" uşor de re­cunoscut în figura din tinereţe a Reginei M a r i a şi în figura de- acum câţiva ani a Regelui C a r o l al I l-l e a al României. Aceeaşi

R e g in a M a r i a , ca p r in c ip e s ă m o ţ te n ito a - re fă c â n d s p o r t eque- s t ru .

R ege le C a ro l I îm p re ­ună cu a c tu a lu l Rege C a ro l l l- le a .

F e r d i n a n d , ar f i întunecat limpedea vedere a oricărui alt autor de me­morii. Dar autoarea „P o v ts te i v ie ţii mele'* are nu numai un dar de ana­liză psihologică remarcabil, ci şi o perfectă memorie a evo lu ţie i c a ra c ­te re lo r. Prinţul moştenitor Ferdinand e înfăţişat ca un prinţ de o calitate sufletească, am putea spune anti-gu- vernamentaiă (de unde spaima lui de unchiul Carol i I...) şi de o delicateţe, care în chip natural a evoluat în loia- litatea-i caracteristică, şi care-i împo­dobeşte azi numele şi amintirea. Priviţi fo tografia „ p r i n ţ u l u i " F e r ­d i n a n d , logodnicul prinţesei M a r i a.

** *

O bună parte din reprezentanţii case­lor princiare şi domnitoare îşi păstrează tezaurele istorice, cu o sârguinţă care nu foloseşte decât simţului de familie. Regina M a r i a a României s'a eliberat şi de acest fetişism.In castelele ei din ţară, dela B a 1 c i c, de la Bran, oricine are voe să intre, să se preumble prin cămările regeşti, ca la el acasă. Cu gestul care risipeşte un buchet de flori, Regina oferă lumii întregi tezaurele intime ala amintirilor ei, fo togra fiile tuturor persoanelor de seamă, cari au tră it în preajma ei.Darul e nepreţuit, precum am arătat mai sus.

Dar şi mai preţioasă e starea de spirit din care porneşte, din generozitate, însuşirea su­premă cu care un suveran poate face educa­ţia democraţiilor născânde. — F. A.

dem nita te însufleţită de o inteligenţă proaspătă, scapără în obrazu mai puţin frumos, dar nu mai puţin temperamental şi viu ai surorii Reginei Marîa, D u c k y, sora şi amica intimă din tinereţe, soţia marelui-duce C i r i I, amândoi martorii d irecţi ai revoluţiei bolşevice. Fotografia regelui C a r o l I al României e la noi foarte populară — şi pare să nu mai aibe nevoe de niciun comentar. Dar cine nu va lua întâi cunoştinţă de analiza minuţioasă, atât de pătrunzătoare, a Reginei Maria a României, nu va putea spune că a înţeles înfăţişa­rea primului rege al României moderne. Autoarea se slujeşte, nu nu­mai de amintirile ei personale, dar şi de impresiile tuturor celor din jur şi mai cu seamă de o comparaţie a trăsăturilor şi caracterelor bărbaţilor din familia H o h e n z o l l e r n dela S i g m a r i n g e n . „U n om a l d a to rie i" e puţin zis ; „un suveran de c a ra c te r" , e prea vag. Regina Maria il defineşte pe Regele C a r o I I ca pe un om a căruî demnitate şi fo rţă de caracter au izvorît din voinţa de-a împlini rolul pe care i-l hărăzise natura.Sentimentele adânci, muitiple. ale scriitoarei pentru soţul ei, regele

O s ă r a t

P a la tu l „ C e r c u lu i m i l ia r d a r i lo r '

l ă l a

MMWMNOJ» r U ştiaţi desigur că în capitala noastră se găseşte un club al railiar- /V dărilor. Adică mai precis, exista, căci inscripţia „Clubul miliarda-

rilor“, care se afla pe uşa de intrare a palatului bucureştean, in care se adăpostesc sălile somptuoase de reconfortare şi distracţie ale elitei fi­nanciare si politice din ţară, a fost de curând scoasa. Probabil ca nu e bine să te afişezi ca miliardar... Noua inscripţie e mai puţin interesanta, şi oricum lipsită de exagerare: „Asociaţia financiarilor“.Spre a obţine o invitaţie la serata aranjată în onoarea d-lui Titulescu, mi se părea aproape o imposibilitate. Dar un ziarist nu se dă uşor bătut, şi astfel am isbutit să pătrund în m ij­locul acelui public select, care şi-a alcătuit pentru dânsul, un cadru de o superlativă ele­ganţă. Trucul meu a fost simplu, şi s’a bazat numai pe psichologia oamenilor: m ’am pre­zentat cu atâta îndrăzneală, încât detectivii postaţi la uşa palatului tăcut din Parcul Fili- pescu, m’au socotit miliardar veritabil şi nici n’au clintit când am trecut pe lângă dânşii.M’a uimit dela început mulţimea şi frumuseţea blănurilor, şi am intrat apoi in hali. Aci, un domn tot atât de elegant ca şi mine — pro­babil maître d’hotel — s’a apropiat de mine.S’a înclinat în faţa mea, cerându-mi din ochi, lămuriri. Probabil că dacă i-aş fi spus că sunt un gazetar obicinuit, mi-ar fi arătat drumul înapoi. Dar, prefăcându-mă că nici nu ştiu româneşte, i-am spus cu mult dispreţ în glas că vin din partea revistei „Illustration“ , să fac un foto-reportaj. Tot ce e străin Ia noi, are mare trecere, şi astfel „maestrul de ceremonie“ mi-a indicat şi locul de unde aş putea foto­grafia „mai uşor şi mai bine“. Aşa am ajuns in imediata apropiere a sălii de banchet, unde „miliardarii“ sărbătoreau pe d-nul Titulescu.Masa banchetului era încărcată cu produsele artei culinare cele mai desă­vârşite, încât îmi făcea im­presia c’am sosit la începutul banchetului. De fapt însă, masa era pe sfârşite, iar ele­ganţii comeseni nu mai dă­deau atenţie nici fripturilor aşezate artistic pe tăvi de argint masiv, nici grămezilor de fructe în piramidă. I podiu, o orchestră bună exe­cuta ultimele noutăţi muzi­cale, convorbirile şi râsul ar­gintiu al femeilor frumoase se contopiau cu sunetul cri­stalin al paharelor ciocnite.Spre a face impresia unui veritabil miliardar, am re­nunţat să mai gust din bună­tăţile depe inasă. Vecinii mei începură să se ridice dela masă, răspândindu-se prin numeroasele saloane ale clu­bului.Puteam însfârşit să admir toaletele de o eleganţă extra­ordinară si de o distincţie

nebănuită, ale doamnelor. Domnii în frac, doamnele h i toalete de seară, şi numai femei frumoase. Prin colţurile saloanelor, ele au format mici grupuri, din cari se auzia din când în când câte un râs argintiu, cea mai bună probă de bună dispoziţie. Descopăr într’un salonaş pe dPmnul Titulescu, care-mi face onoarea să mă recunoască şi să stea câteva clipe de vorbă cu mine. Mă întreabă cum am isbutit să pătrund în sală... şi-i explic. Fracul cel mai impecabil (Lonclori w inler 1935) îmbracă per­fect trupul de atlet al domnului prim-ministru Tătărescu. Lângă o fereastră mare, în tr’o nişe, d. Savel Rădulescu discută. Unii dintre oaspeţi se plimbă prin saloane, mobilate cu un gust rafinat şi împodobite ca palatele mahardjalelor. Omul de pe stradă vede asemenea decoruri numai în filme, unde marmora nu se poate deosebi de carton şi aurul de poleială ; aici însă, totul e veritabil.Marchizul d’Ormesson stă de vorbă cu premierul nostru, şi e atât de adâncit în conversaţie, încât nici nu observă flacăra inagneziului, când reporterul fotograf îl prinde pe placă. In tr’un salonaş împodobit de flori, d-na Titulescu se întreţine cu prietenele ei. Ii cer permisiunea s’o fotografiez şi obţin cu acelaş prilej un autograf pe fotografia pe care ani făcut-o, cu câţiva ani în urmă, la Geneva.Dar după o oră, rai-am dat seama că sălile fastuoase şi saloa­nele luxoase ale clubului miliardarilor începeau să mă plic­tisească. Nu mai aveam ce căuta aci. Şi atunci am plecat. Dela uşe am mai privit odată şirul lung al încăperilor în care răsuna o muzică discretă şi alintătoare, se auziau râsete politicoase şi conversaţii pe tonul nepăsător al fericirii, despre probleme de importanţă mare. Căci a fi bogat nu înseamnă a fi scutit de grijile zilei, problemele lum ii în care intrasem erau tot atât

de grele ca şi problema pâin ii z il­nice pentru noi, muritorii de rând, cu deosebire că acele erau mai complexe.

* \ A . ^ E. S.

jrjuB W iDl. G , T ă tă ră s c u cu m a rc h iz u l d 'O rm e -

sson, m in is tru l F ra n ţe i la B u c u re ş ti

(Fo to Balkan Press)

Un g ru p de in ­v i t a ţ i la s e ra ta c e rc u lu i m i l ia r ­

d a r i lo r

VICHY-HOPITALA F E C Ţ I U N I L E

S T O M A C U L U I SI ALE INTESTINULUI

IZVOARELESTATUt,UI FRANCEZ

V I C H Y. C E L E S T I N

RINICHI-BASICA- G UTĂ- DIABET-

A R T U I T I S M

V I C H Y GRANDE-GRILLE

BOLILE FICATULUI SI ALE APARATULUI

B I L I A R

c e c e s c i n s

i m r e i o a s i l e :Ondulaţiuni permanente. Lucrări artistice de păr Fragmente pentru nouile c o a f u r i m o d e r n e V o p s i t u l p ă r u r u l u i , Aranjamente de mirese

Preţuri convenabile

Institu tul de în frum useţare „D O R THEIM ER "BU C U R E Ş TI. C a le a V ic to r ie i , 50 — P LO E Ş TI. P a s a g iu l C o o p e ra t iv a

Pag. 5

No. 428

Pag. 6

No. 428

C E-AŞ putea face mai mult decât sa po­vestesc o Întâmplare tră ită ?

Sunt de-atunci câteva luni. Coborâm in Bond St.aet, strada biju teriilor din Londra. Era ora prân zului. In vreme ce pe trotoare forfotea o mulţime elegantă, pe stradă Rolls-Royce-urîle se succedau unui după altul.In faţa vitrinei unui magazin de bijuterii, stăteau doi bărbaţi.Nimic nu putea atrage atenţia asupra lor; doi pierde vară amestecaţi în muiţimea celor fără de lucru. Cel mai mare, un soi de Hercule cu umeri largi cu o pălărie gris trasă pe ochi, părea că priveşte la b iju teriile expuse.v Tovarăşul său, mai mic, foarte aproape de el, părea preocupat de un lucru mis­terios, căci se putea observa că mâinile sale, ascunse de trup, nu erau inactive.

C ei c a r i lu c re a z ă la t r a n s fo rm a re a p ie t r e lo r , t r e c p r in s u b te ra n e se­c re te , p u r tâ n d p ra d a in c u t i i b l in ­d a te .

PRADA

In această lovitură, răufăcătorii au rid icat o broşa şi o brăţară preţuite la 8C00 de lire sterline (400.000 lei),Nu este însă suficient să-ţi reu­şească lovitura şi să scapi urmă­ririi poliţiştilor. Trebue să mai şi vinzi ce ai furat. Vom pătrunde împreună în lumea aceea cosmo­polită a marelui oraţ între Hol-

V â n z o to a re a c a re c a u tă să co n ­v in g ă că b i ju t e r i i le sun t v e r it a b i le .

Deodată, o maşină stopă brusc; o portieră se deschise. Motorul continua să urue.Bang !... Un sgomot de geam spart... doi bărbaţi se aruncă în automobilul cu portiera deschisă... maşina o ia repede, la goană. Toate acestea s'au petrecut în câteva se­cunde.

Ce se-ntâmplase ?

"Un Smash and G ra b {lovitură}; pur şi sim­plu, cel mai îndrăzneţ din ultimele luni. lată acum acest film „au ralenti".In vreme ce admiră vitrina, cei doi inşi „lucrează" de fapt. Şi ce lucru !Cel mai mare, priveşte bijuteriile şi alege. Iar cel mai mic fixează o frânghie la un drug de fe r al faţadei. La semnalul dat prin sosirea automobilului, e! trece frânghia

peste clanţa dela uşa de intrare în maga­zin şi o înnoadă cu gesturi de expert. Celalt scoate din buzunar o bucată grea de plumb, sparge geamul şi scoate bijuteriile.Totul fusese aranjat, calculat, observat cu o savantă m inuţiozitate mai bine decât ar f i putut-o face cel mai bun regîsor: poliţistul, la 100 de paşi de acolo, ocupat cu dirijarea cir­culaţiei vehiculelor; lumină verde apărând la semnalul automat şi anunţând că trecerea e liberă; portiera magazinului condamnată într'o clip ită ; precizia loviturii cu bucata de plumb spăr­gând geamul; încetinirea savantă a mersului maşinii; fuga precipitată, fără busculadă a doi bărbaţi; gesturi studiate.Şi în vreme ce maşina, ca un bolid, se pierdea în tr'o stradă transversală, trecătorii, abia re­veniţi din surprinderea lor, u lu iţi de rapid ita­

tea atacului şi de îndemânarea bandiţilor, nu putură face altceva — - decât să deschidă portiera func- 'r ţionarilor înebuniţi, prizonieri în interiorul magazinului.

born Viaduc şi Clersenwell Road un soi de mici principate misterioase dintre cari Hatton Gardens este centrul.Să nu vă imaginaţi un loc unde te întâlneşti numai cu hoţi şi cu escroci. Cei cari dau loviturile nu frecventează aceste locuri.Şi totuşi aci se scurge cea mai mare parte a b iju teriilor provenind din furturi. Nu vom cita persoane. Vom spune doar că există o firmă stabilită de mulţi ani, care are o faţadă ciuruită la stradă şi o reputaţie bine stabilită : face comerţ cu bijuterii furate.Patronul are agsnţi cari lucrează deschis pe piaţa licită dela Hatton Gardens.

comerţ lucrativ, trebue să-i

condus

după om obîVu

Patronul are agsnţi cari lucreaza aescms p3 p ia ja ucua aeia m om uh El dispune de sume considerabile pe cari i le procură un comerţ Trebue să-şi plătească cu „bani gheaţă" furnizorii şi foarte adesea tr intretină în timpul şomajului sau să le ajute familia când nenorocirea i in faţa justiţiei.Pe de altă parte vânzarea bijuteriilor furate nu se poate face decât trecere de tim p — rriăi mult sau mai puţin îndelungată — de Uflds, zare de capitaluri.P rădă torii constitue o maffie internaţională, o vastă organizaţie posedând agenţi de legătură, coduri secrete. Astfel negocierea bijuteriilor Stavisky regă­sit? iă Londra s'a făcut prin intermediul unui agent din Paris.-

TRATAMENTUL BIJUTERIILOR FURATE Uneori, bijuteriile au suferit deja anumite alteiraţiuni înainte de a veni la „p a ­tron"; dar în general acesta se însărcinează cu „tra tam entul" necesar pentru a le putea da pe piaţă. Aceasta nu comportă operaţiuni mari. Un lucrător abil, a desfăcut pietrele în foarte puţin timp. Monturile merg la creuzet şi reapar de-acolo, bucăţi informa da aur sau de platină. Metalul nu contează prea mult in comerţul b ijuteriilor furate; doar p ietrele interesează. Ele sunt tăiate, aranjate, cântărite cu minuţiozitate.Cele mai mici de jumătate carat sunt repartizate pur şi simplu în lotul p ie tre lor „cinstite" după greutatea şi strălucirea lor. Odată amestecate, desfidem pe cel mai dibaci expert să le poată recunoaşte. In cele mai multe cazuri „patronul" este în acelaşi timp bijutier. El montează micile pietre în broşe, brăţări, etc. Pietrele mari au caracteristici proprii : greutate, strălucire, chiar d iferite cari le făuresc o veritabilă stare civilă care ar permite să fie recunoscute fără „tratament".Am vizitat, într'un pasaj obscur din Hatton Gardens, în fundul unei curţi unde este foarte greu să răzbaţi, o mîcă odăiţă unde se ciopleau diamante. Un lucrător refăcea „v irg in ita tea " unei pietre mari. La fiecare învârtitură a tocilei orizontale care tace 2.400 de revoluţiuni pe minut, se răpea câte ceva din prima identitate a pietrei. In acelaş timp, tocila îi lua şi din valoare. Este o pierdere inevitabilă pe care trebue s‘o suporte „patronul" şi această pierdere este proporţional mai ridicată, după cum reducerea se aplică unei pietre foarte mari.

P I E T R E C A M U F L A T E In acest mediu de experţi nu poate fi vorba de pietre false. Sunt totuşi pietre, briliante mai ales, a căror valoare poate fi considerabil mărită prin metode abile. Briliantul galben, de o valoare inferioară celui alb, intră în această ca­tegorie.Invineţirea briliantelor galbene este un truc la care se specializează anumiţi biju­tieri. Ea constă în a unge „culassa" briliantului cu un strat foarte subţire de albastru de anilină, care numai printr'un acid se poate apoi înlătura. Acest ca­muflaj se face mai ales la p ietrele montate.Şi iată altul.Se ia un „tranda fir" frumos, din care se face coroana unui briliant trucat. Culassa este constituită dintr'un sefir alb de o valoare insignifiantă. Cele două feţe corespondente fiind perfect plane, se juxtapun cele două pietre şi montura ascunde frauda.Am asistat la perierea unei perle furate. Un lucru foarte delicat care comportă mari riscuri de pierdere.Mai mult decât diamantul şi smaragdul perla are o stare civilă individuală. Greutatea, forma ei partic-.ară care se repetă foarte rar, face să fie foarte dificil s‘o repui în circulaţie fără pericol. Pentru a o face de nerecunoscut se pileşte. Dar nimeni nu poate prevedea ce valoare va mai avea mica perlă!

CEI CARI ÎMPRUMUTĂ PE G AJ Sunt numeroşi mai ales în cartierele populare unde întâlneşti câte tre i sau patru pe o stradă. Este un comerţ lucrativ.Sistemul munţilor de pietate este cu to tu l d ife rit de acel în vigoare în alte ţări. Prin Pawnbrokers A kt din 1872 orice persoană cu purtare bună poate des­chide un munte de pietate, plătind o redevenţie de şapte lire la Londra şi 10 shillingî în provincie.Actul, care nu conţine nici o dispoziţie pentru împrumuturile mai mar! de 12 lire, stipulează că orice împrumut este rambursabil în 12 Iun! ş! 7 zile. Gajurile date în garanţie de împrumut, mai mici de 10 shillingi, devin pur şi simplu pro­prietatea celui care a a împrumutat dacă nu au fost retrase în acest răstimp. Aşa se explică faptul că paw nbrokeri (ce! cari împrumută pe gaj) ţin mereu o prăvălie de b iju terii şi obiecte de ocazie. împrumuturile rrvai mari de 10 shiiling! sunt rambursabile până în clipa vânzării lor la lic ita ţie într'o sală publică. Cel care împrumută este transformat astfel în uzufractor legal. Există totuşi un profit iniţial: jumătate pe.nny pentru poliţa de angajament. Apoi pentru flecare sumă de doi shillingi sau mai mult, comisionul este de jumătate penny pe lună pentru împrumuturile până la 40 de shlllingl.Legea prevede că gajul este proprietatea celui care împrumută.Este ilegal să !ei în gaj obiecte prezentate de un copil mai m!c de 12 an!, sau de un iresponsabil,Legea mai stipulează ca vorba „p o w n b ro k e r " (împrumutător pe gaj) să fie scrisă cu litere mar! pe uşa magazinului. Patroni! mai adaogă ca insignă tre i piese anumite. Această Insignă tradiţională datează din vremea când servea drept simbol negustorilor din Lombardla veniţi să se instaleze la Londra şi cari în 1338 au luat în gaj bijuteriile Iu! Eduard III. La origină erau tre! piese bi­zantine de aur.

q. o.

Elizabeth Arden care înţelege aşa de bine femeile, ştie că nu \ â

place un tratament prea minuţios, dar că, oricum, voiţi să fiţj

tănără şi atrăgătoare.

Cum se poate ajunge la un asemenea rezultat repede şi cu

uşurinţă ? Elizabeth Arden vă dă sfatul următor : Faceţi ca> t >

pielea sa vă fie sănătoasă şi ea va fi şi frumoasă, vă spune ea

Fără metode complicate, ci cu un tratament de “ zece minute

care va stimula pielea şi o va face perfect de frumoasă. E aşa

de simplu ca unu-doi-trei.Iu lă i Curăţiţii *

Seara si dimineaţa curăţiţi fata cu Crema de Curăţit Ardena,» t t t > >

spre a indepărta praful, şi pudra. Crema pătrunde adânc in

pori cum săpunul nu ai putea face. şi impiedică punctele negre

şi porii deschişi. Această curăţire profundă este baza principală

a frumuseţii.A po i TonificaţiAnimaţi pielea feţii cu Tonicul Pielei Ardena. Vă aduce culoare

in obraji, contractă porii dilataţi şi face pielea catifelată.

In u rm ă hrsiniţiCu admirabila Cremă Velva. Faceţi să pătrundă bine in faţă

şi lăsaţi o mică cantitate peste noapte spre a calma şi

indepărta asperităţile pielei.

Faceţi asta in fiecare zi şi veţi fi uim ită >

văzând cum pielea Dv., este mai clară, mai

netedă, mai fină la pipăit, decât aţi fi

sperat vre-odată să fie !

Tratamentul complect pentru masa Dv. de

toaletă acasă, vă este livrat intr’o frumoasă

cutie roz argintie. Cereţi cutia C.T.N.

Cereţi p rin scris “ In căutarea frum useţii.”

ELIZABETH ARDENElizabeth Arden Ltd.

L O N D O N 25 O L D B O N D S T R E E T W 1

Pag. 7

No. 428

1 T V EC E M B R IE ...............1922. . . .M M O amiază vătuită în albul ima­

culat al troenelor de zăpadă.Grupul nostru de băeţi şi fe te s‘a în­chegat într'o clipă, pornind spre gară, ca să-l primim pe Moissi. Cu ce emoţie aşteptam să dăm ochii cu omuleţul care vrăjise lumea cu timbrul cald al vocii, care totuşi ştia să fie tunet, vijelie, fur­tună în Hamlet, Othelo, Oedip Rege.Cum bateau de nerăbdare inimile noastre de ciraci ai Thaliei, ţin tind să prindem o frântură din marea lui artă, pentru cariera care ni se deschidea dinainte,.plină de mari năzuinţe. •» _Se spune că e form idabil în- Cadavrul viu, in Strigoii.... vorbi cineva şi scene din aceste piese învăţate de noi pentru studiu, au prins a fi recitate în plină stradă, cu acel avânt al tinere ţii incon­ştiente, care nu vrea să ţină seamă că decorul nu-i po triv it manifestărilor.La prima florărie întâlnită în cale am intrat buluc cu to ţii, scotocindu-ne ane- micile noastre buzunare. Câteva crăci de liliac alb a fost to t ce i-am putut oferi, lui Moissi, ca admiraţie pentru marea lui artă, despre care ziarele de pretutindeni se întreceau în elogii.Când un om mărunt, slăbuţ, modest îm­brăcat — purta un dolman cenuşiu cu o blană veche la gât — s‘a coborît din tren şi pălăriile au prins să se agite spre el, o fată din grupul nostru i-a întins e 'cui buchet. Ce surâs de mulţumire s'a întins pe chipul marelui actor. Şi cât preţ a căpătat pentru eleva de conser­vator sărutul mâinii. Şi-a mângâiat de nesfârşite ori faţa cu mica frântură pe care se lipise pentru câteva clipe buzele lui Moissi. Seara la spectacolul dat ia Eforie, — locurile erau vândute de mult, până la ultimul — ne-am aciuat fiecare cum am putut, în câte un mic cotlon.Se juca „H am le t" şi Moissi, îrt costumul negru de catifea, părea un copil. Numai zâmbetul larg, pecetluit de o mirare tragică, demasca tragedia care se pe­trecea în adâncul fiin ţe i lui. Erau în sală, în marea de spectatori, tăceri în cari părea că respiraţiile s'au suspendat, omul de pe scenă covârşind voinţele cu uriaşa lui personalitate. Succesul a mers crescând. In roiul lui F e d i a , din „ C a d a v r u l v i u " purta o mască de Crist şi era în vocea lui atâta blândeţe şi desprindere de cele pământeşti, că mulţi din cei cari nu cunoşteau limba aveau ochii în lacrimi.

Aveai impresia, în fiece seară, că întreg Bucureştiul se îndreaptă spre Eforie, dând bătălie la porţile ei, pentru accesul în sală. Veţi crede poate că marelui artist, i se ivise prilejul să câştige bani mulţi. Aşi ! Moissi fusese adus în ţară de un impresar şi tocm it cu patru mii de lei de reprezentaţie, în timp ce reţeta serală atingea o sută cincizeci de mii.

A fost o proastă afacere, care nu l-a lăsat indiferent şi când un prieten l-a povăţuit să stea de vorbă serios cu im­presarul şi îr\ caz că nu se poate înţe­lege să-l ameninţe că nu joacă, Moissi a clătinat nervos capul, în semn că nu se poate preta la un asemenea lucru, deoarece are contract. Juca totuşi cu acelaş avânt fără pereche, spectato­rul fiind to tu l pentru el.După un şir de spectacole, simţindu-se nevoe de o figuraţie, organizată după ideea impresarului, elevii de conservator n'au mai avut libertatea de-a intra gra-

- -+uit la spectacole,^ fără- . obligaţia de a figura.In tr’o singură piesă am împlinit şi eu acest oficiu, nu tocmai de frumoasă amintire, după isprava făcută.Se juca „O the lo ". Desdemona avea neyoe de şase dame de onoare. Costumele împrumutate dela Teatrul Naţional, croite pe alte corpuri, nu veniau bine nici uneia d intre noi. Prea strâmte sau prea largi, ne stăvilia supărător mişcările. Insfârşit iată-ne apărând, ca o turmă speriată, în faţa publicului, în scena de pe co­verta vasului când maurul cu accente de vibrantă căldură, dă drumul şuvoiului chinuitoarei lui pasiuni.Cea mai splendidă tiradă i-a fost însă întreruptă de hohotele de râs ale sălii. Nenorocirea făcuse să mă împiedic în trena rochiei grele şî'n cădere să trag după mine persoana de alături, care !a rândul ei a procedat la fel. Nici o doamnă de onoare n'a rămas în picioare. Moissi nu şi-a pierdut cumpătul şi în­fruntând vitrega întâmplare a scos din pieptul lui accente de sbucium covârşi­tor, încât pe dată ca la un semnal sala a amuţit.in clipele acelea părea un uriaş. întâm­plarea aceasta mi-a apăsat multă vreme pe umeri ca o vină grea, caşicum aş fi atins vulgar, admiraţia şi dragostea pe care i-o purtam. Şi-acum când Moissi a închis ochii, to ţi cei cari l-au cunoscut

şi au tră it prin el clipe de înaltă emoţie, sunt înfrăţiţi în aceleaşi dureroase regrete. Cu el a murit F e d i a din „Cadavrul viu", O s w a l d din „S trigo ii" şi poate

H a m l e t şi O t h e l o căci talente de seamachilui îl scoate doar câte un secol generos, la ivială.

M a rg a re ta Nico/au

STIMATA DOAMNA,Pentru ca o pudră de fuţă să fie într’adevăr demnă de atenţia Dv„ ea trebue să îndeplinească următoarele condiţiuni:1) Să fie compusă din produse de prima calitate şi de o puri­tate desăvârşită, iar preparaţia ei să ne facă pe cale ştiinţifică şi ţinând seama de toate condiţiunile de higienă.2) Aderenţa ei să fie obţinută prin fineţea pulberei şi nu prin produse chimice, cari venind în contact cu epiderma transpi­rată ,o irită. Aderenţa trebue să fie perfectă, adică pudra să prindă bine de piele şi să ni plece la cel mai uşor curent de aer.3) Pudra trebue-să-menţie tenul mat şi să îndepărteze luciul pie­lei atât de desâgreabil. Ea trebue să se potrivească atât pentru un ten gras cât şi pentru unul uscat.4) Să fie bine şi discret parfumată.Toate aceste calităţi le găsiţi întrunite in pudra

„E X T A S E”produs al Parfumer'iei Nortier, ce se găseşte de vânzare la Dro- guerii, Parfumerii şi Farmacii în următoarele nuanţe: alb, ra- chel, naturelle şi ocre.

cutia mică Lei 20.— cutia mijlocie Lei 35.— cutia mare Lei 65.—

Plătind oricât de scump nu puteţi găsi ceva mai bun!

încercaţi o cutie mică şi veţi avea o surpriză, căci această pudră este preparată după cele mai noui reţete ale artei cosmetice. Acolo unde furnizorul Dv. nu v’o poate livra, trimiteţi valoarea in mărci'poştale la Depozitul Parfumeriei Xortier, str. Isvor 78a, Bucureşti, şi o veţi'primi franco prin poştă.■Pac^^!

No. 428

â Societatea „Principele Mircea“ Sect. XV

organizează pentru sărbătorile S F . PAŞTI (22 Aprilii — 3 Mau

o excursie la V I E N A - Budapestaînapoierea dela Viena la Budapesta se va face in

autobuze, şl de acolo cn va porni pe Bunăre.înscrierile se primesc la :

Soc »Principele Mircea“, Str. Anrel Vlalcu 19, sau la Biroul de voia] „Europa“ Banca Cornea, Victoriei 28

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALB ULE VA R D U L C A R O L . 39 TELEFO N 3 .52 -73

D -N A Dr. M . R A B IN O V IC I de rm ato log specia lizată la Paris şi Viena, tra+eazii : negi, p is tru i, coşuri, e tc . în g rijire a fe ţe i cu horm oni şi masage pneum atice. D is tru g e re a d e f in i t iv ă şi f ă r ă c ic a t r ic e a p â ru lu i de p r is o s . S lă b ire a lo c a lă a c o rp u lu i p r in m a sa je e le c t r ic e , c u r s d e g i m n a s t i c ă .

Consult. 10— 12 şi 3— 7 p. m. C onsu lt, g ra tu ite M ie rcu ri I I — 12 a. m.

D -N A F E L IC IA V A S IL IU 1 d e la O p e ra R om ână c a re a cân ta t cu m a re succes ro lu l p ă p u ş ii O lim ­p ia in „P o v e s t i r i le lu i H o ffm an".

D A, treizeci de revoluţii în răstimp de un secol şi ceva ! Ceeace înseamnă o revo­luţie la fiecare tre i ani. lată un record cam

anevoie de bătut şi pe care, dacă nu ne înşelăm, in Europa îl deţin numai Grecii. De fapt, revolta înăbuşită mai zilele trecute, cu atâtea surle şi tobe, este a treizeci şi una care se stârneşte din Martie 1821, când A l e x a n d r u I p s i l a n t e ridică între­gul popor grec împotriva turcilor. In pragul anului 1800, în tărîtaţi mai mult de neizbânda răscoalei lor din 1770, grecii pregătîau într'ascuris lupta pentru neatârnare. Aderau mic şi mare, la Et r ie , care se ramifica în toată ţara cu repeziciune extraordinară. Ideile fundamentnle ale acestei mişcări naţionale erau copiate din revoluţin franceză, iar imnul de rigoare compus de poetul R e g a s, pe care Habs- burgii îl dăduse pe mâna turcilor, ca să-l execute. A l e x a n d r u I p s i l a n t e , pe atunci mare căpitan al E te rie i, alătură mişcării sale oameni ca B o t- zar i s , ' * C o l o c o t r o n i s ,M a v r o m i c h a l i s şi el în­suşi dete semnalul răscoalei, în fruntea „batalionului sfânt".Flăcările răspunsului se aprin­seră în curând în E p i r, în M e s s e n i a , în Pe Io p o ­nei şi fără a mai socoti vic­toria sgomotoasă a lui C o l o ­c o t r o n i s la T r i p o l i ţ a , căreia îi urmă în scurtă vreme o strălucită înfrângere a mu­sulmanilor, partida se putea socoti câştigată, cu atât mai mult că şi insulele se răscu- laseră. Totuşi, începu să se resimtă lipsa ajutorului străin, făgăduit zi cu zi până atunci; se iscară riva lită ţi interne între generali şi capii Eteriei, astfel că la un moment dat, rebelii se treziră singuri şi slăbiţi. Cu toate acestea, în

Ianuarie 1822 fu proclamată independenţa greacă, sub M a- v r o c o r d a t , care publică o Constituţie, inspirată şi întoc­mită de italianul G a l l i n a . Profitând de neîntreruptele sfâ­şieri interne, turcii porniră o ofensivă uriaşă, cu care prilej grecii scriseră pagini de eroism sublim la S c i o, C o r i n t , S a l a m i n a şi M i s s o l o n g h i . Aceste strălucite fapte de arme avură drept urmare să semene entuziasm în Europa întreagă, făcând să răsară pretutindeni legiuni filo-elene, cari alergau într'ajutorul rebelilor. Intr'una din ele se înrolase marele poet L o r d B y r o n care-şi găsi apoi moartea sub zidurile cetăţii M i s s o l o n g h i...lată-ne aşa dar la primele revoluţii interne. In primăvara lui 1824, elementul burghez se răscoală împotriva militarilor, scindând guvernul în două. Lupta se închee cu biruinţa celor dintâi.La şase luni mai târziu, izbucneşte o a doua revoluţie a locuitorilor din insule cari îi sprijinise pe „c iv ili" intr'ascuns şi pretindeau acum răsplata ; dar fură învinşi. Faptul acesta înlesnise contra-ofensiva turco-egipteană, care puse iarăşi Grecia însângerată şi pustiită, sub călcâiul asupritorului, Za­darnice fuseseră sacrificiile lui S a n t o r r e d i S a n t a r o s a , B y r o n , B o t z a r i s , F a b v r i e r şi a lţii. In 1826, Adunarea Naţională numia ca Preşedinte, al petecului de pământ ră­mas încă liber, pe C a p o d i s t r i a . In anul următor, Franţa, Rusia şi Anglia, cu trupele lor de uscat şi de apă restituiau l'bertatea Greciei, alungându-i pe Turci şi impunând ca su­veran pe O t t o d e W i t t e l s b a c h . C a p o d i s t r i a , care se opunea acestei soluţii, fu asasinat. Suirea pe tron

a tânărului dom nitor strein pe de o parte, iar pe de ajta amanarea reformelor constituţionale, făgăduite în atâtea rânduri, reaprinseră lup­tele interne. Astfel, în 1843, ix- bucni a patra revoluţie, condusă de K a 11 e r g i s, care întronă Cons­titu ţia şi permanentizarea Adunării Naţionale. Cu doi ani înainte, în Creta, izbucnise a treia revoluţie, In 1846-7-8 alte răscoale se pro­duseră în M e s s e n i a , E u b e e a , A c a i a; în 1852, revoltă în M o - r e e a, iar în 1854, întâia revoluţie

V en ize lo s , ş e fu l r e v o lu ­ţ io n a r i lo r

C o n s ta n t in o K a m a ris ■

G io v a n in i C a p o d is t r ia

o s : S o ld a tu l c a re se în a p o ia z ă de pe f r o n t fş i

s ă ru tă m am o

S o ld a f ii în tra n ş e e

în E p i r, care provoacă o intervenţie franco- britanică. Toate aceste răscoale şi revoluţii erau aţâţate şi întreţinute de emisari, când din Franţa, când din Anglia, când din Rusia. In anul 1858, se răscoală insula C r e t a , îar în 1862 izbucneşte o revoltă militară la N a u p 1 i a şi alta ia M i s s o l o n g h i . Re­gele O t t o e detronat şi în locul lui e ales G e o r g e 1, fiu l regeluL ,.Daaemar.eeL=lifc 1859 şi 1861, la Atena, Vau petrecut -+re-i- sângeroase lovituri de stat. Acum mai mult ca oricând, Grecia era fărâmiţată în zeci de partide politice, duşmănindu-se de moarte între ele. Anul 1866 aduce din nou pe tapet chestiunea Creta, culminând cu o revoluţie, de proporţii îngrijitoare. In 1885, o nouă lovitură de stat a lu¡ D e I e d j a n i s, avu drept urmare înfăptuirea unui bloc al alia­ţilor. Anii 1886 şi 1889 înscriseră alte două răscoale cretane, cari voiau cu orice preţ să se scuture de sub jugul turcesc şi să se unească la patria-mamá. Cheltuelile pentru susţinerea atâtor hărţueli în Epir şi a juto­rarea rebelilor, făcuseră ca în 1893 statul să se trezească pe pragul falimentului. Intre timp, se puneau bazele unei alte E te r ii, alcătuită de astă dată numai din elemente m ilitare; acestea, profitând de noile răs­coale cretane (1896— 97), provoacă iarăşi un conflict cu Turcia, care se sfârşeşte într'un adevărat dezastru.Urmează apoi un atentat contra suveranului

,? .*?»S w j t -

(1898), răscoalele fugarilor thesalieni şî asasinarea lui D e l a d j a n i s (1905). Anul următor intră in scenă V e n i z e I o s, care-l sileşte pe prinţul G e o r g e să fugă din Creta, iar în 1909, iz­bucneşte la Atena o nouă răscoală militară, care cere îndepărtarea principilor din rândurile armatei. Numai intervenţia lui Venizelos, picat pe negân­d ite din Creta în Capitală, reuşeşte să salveze situaţia, readucându-i pe principi înapoi. Bărbatul de stat cretan dizolvă atunci Constituţia, numindo alta nouă, înfăpiueşte reforma constituţională, reorganizează administraţia, armata şi marina do- bândindu-şi atributul de „S a lv a to r a l patrie i".

G e n e ra lu l «o m eno s , ş e fu l m i l i t a r a l te v o lu ţ io n a - r i l o r c o b o r în d la M o m ts c h ilv o g ra d O u lg a r ia t

cu c a re a fu g i t

PREŞEDINTELE LEBRUN LA „M U Z E U L P Ă C II "

Preşedintele L e b ru n a v i i i t o t r e ­cent „M u ze u l p ă c i i " in a u g u r a t la P a r i s , in f o t o g r a f ia n o a s tră îl vedem a d m irâ n d un b u s t a l lu i Joffre.

Dintoată lumea

DUCELE C U CEI DOI FIIF o to g r a f ia n o a s t r ă în fă ţ iş e a z ă pe M u s s o I i n i cu ce i d o i f i i a i să i B ron o ( s tâ n g a ) şi V i t t o r io ( d r e a p ta ) .

In 1913, Regele G e o r g e e asasîfiat; îi urmeaiâ pe tron C o n s t a n t i n I.Pe vremea războiului mondial, luptele interne deveniseră din ce în ce mai aprige, mai cu seamă din prîcina faptului că su­veranul era germanofil, iar V e n i z e l o s antantofîl, astfel că în 1916 izbucni revoluţia din Salonic care, împreună cu blocul înţelegerii îl sili pe Constantin să dea mână liberă lui V e n i-

z e l o s . Anul 1917 aduce înlăturarea lui C o n s t a n t i n căruia îi urmează A l e x a n d r u ; noul rege încredinţează frânele pu­te rii bărbatului de stat cretan, care alcătueşte în pripă la Salonic, un guvern pur naţional şi astfel poate să declare răz­boi puterilor centrale şi aliaţilor lor.In 1918, o răscoală militară grabnic înăbuşită, la La m i a. Dar

steaua lui V e n i z e l o s începea să se întunece, mai ales după moartea lui A l e x a n d r u şi renunţarea la tron a prinţului Pau l . După o scurtă regenţă a repineî O I g a, plebiscitul îl reîntronează pe C o n s t a n t i n , care nu e recunoscut de înţe­legere şi silit apoi de o altă revoluţie să abdice: era epoca victoriilor de pomină ale lui K e m a l Paşa, în Asia Mică. Urmează în scaunul domnesc G e o r g e II. Dar, pe la sfârşitul anului 1923, o nouă lovitură îl readuce pe V e n i z e l o s la suprafaţă care, ajutat de generalul Pa ng a II os îndepărtează famitia regală de pe teritoriu l ţă rii. Totuşi, după un an, liga militară . îl silia şi pe el să se retragă, cerând proclamarea imediată a republicei.In 1925, P a n g a l l o s şi K a t z e k y r i a k o s uneltesc iarăşi o

lovitură de stat, şi apoi la mai puţin de un an, urmează alta a lui C o n d i I i s, pentru motivul că P a n g a l l o s poza prea mult în d ictator....Iar anul acesta, la începutul lunei Martie, o nouă revoltă militară. Aşa dar, iată-ne ajunşi la revoluţia lui PI a s t i r as la dictatura lui efemeră, la contrarevoluţia dela 2 Martie a lui K a m e n o s şi V e n i z e l o s . U ltim a? Cine ş tie !Am spus la începutul acestui articol că, în ordinea cronologică, este a 31-a. Jucătorii de cărţi se feresc totdeauna să tragă peste acest număr. Dar cu Grecii, oricât sunt ei de şireţi n'ar face nimeni rămăşag !Deocamdată reţinem din istorie faptul că, în decurs de un secol, a lia ţii noştri dela sudul Europei au trecut prin atâtea revoluţii şi că unsprezece din ele l-au avut ca protogonist pe neobositul cretan, astăzi în vârstă de 71 ani.

G . R.

epiderma fe fe i Dvs. h ipersensibilă dela natură, este mai expusă in te m p e riilo r, prafului ţ i a soarelui, decâ t oricare altă parte şi necesită dec i un rem ediu special pentru cu ră ţire , recreare şi împrospătare.Nu există d e câ t un singur m ijlo c de a obţine acest rezu lta t : Loţiunea de fa ţă SCHERK, fru c t al ce rce tă r ilo r înde lun­gate f i al experien ţe lor cari datează de peste 20 de ani. întrebuinţarea L o ţiu n ie i de fa ţă Scherlc nu cere n ici un e fo r t şi n ic i o p ie rdere de timp. C âteva m inute consacrate zilnic, sunt su fic ien te . Spăla ţi fa ţă d i­mineaţa, fie cu apă că ld ic ică sau rece după cum sunţeţi ob işnu iţi, şi uscaţi-o cu un prosop nu prea aspru. In fine . luaţi o bucată de va tă s trop ită cu Lo­ţiunea de fa ţă Scherlc şi ş te rge fi to t obrazot.Veţi rămâne încânta tă .

m ăm amNo. 428

P IA IG Y IN TA R ĂP rim adona P ia Ig y , d e s p re a le c ă ­rei succese u lt im e ne -am o c u p a t la tim p , a r e v e n it în f a r Q d u p â un turneu de 4 a n i fâ c u t în E u ro pa . D-na P ia Ig y v a d a o s e r ie de concerte şi s p e c ta c o le de o p e ra a tâ t în C a p ita la , c â t şi în p r o v in ­cie. La s fâ r ş i tu l lu n e i M a i va p le c a apoi în A m e r ic a p e n tru un tu rn e u de p ro p a g a n d a a m u z ice i n o a s tre .

PASTA DE DINŢI SPUMOASĂw

u u H o râ fo a re a* 0

afu m ,

prin spuma bogată a pastei de dinţi KALO- D O N T !

Spălatul dinţilor se impune ca şi spălatul mâi­nilor!

întrebuinţaţi deci regulat K A I O D O N T dimineaţa şi seara!

J o i ...............

L A rândul ei, Germania s’a grăbit, fireşte,! denunţe clauzele militare ale tratatului de Versailles şi să introducă serviciul militar (

gator.N'a mai vrut să aştepte ca să i se acorde egalitili de d re p tu ri. m ilitare — singura egalitate şi unicul drjţ care-o mai interesează — şi-a luat-o singură. Cine ia, fără să întrebe, — ia deobicei mai mult, anunţat, prin urmare, că va avea 36 de divizii. Ca ce înseamnă că le are gata, cu arma la picior. Ediţii speciale au anunţat această bucurie; şi servili lor de propagandă ne-a trimes o poză — ca să i bucurăm şi noi...

Vineri

C U toate că prezenţa armatei italiene va poate, mai necesară în Europa, guvernul) lian continuă să trimeată trupe în Africa.

Un automobil blindat, cu o fiţe ri italieni şi soldaţi ii geni din Somalia păzeşte la frontiera italiană — inii

w—f NGLEZII au declarat că nu se mai simt în sigu- ranţă la ei acasă. Că marea, care înconjoară in. sulele lor, şi flo ta de război, nu-i mai pot apăra

în mod suficient. De aceea, consideră că graniţa lor e pe linia Rinului.Dar, nu s'au mulţumit numai cu declaraţii. Au purces să-şi sporească bugetul m ilitar şi flo ta aeriană. Au publicat o Carte Albă, în care motivează aceste măsuri — şi mani­festă neliniştea lor faţă de înarmările Germaniei,Aceeaşi nelinişte a provocat în Franţa prelungirea servi­ciului m ilitar dela un an la 18 luni.înarmarea bate în plin. Spiritul epocii se deformează treptat, sub influenţa agitaţie i războinice. Sunt oameni cari descoperă motive estetice până şi la căştile groso­lane de metal. Căci, alături de această fo tografie a unor căşti de provenienţă suedeză, am găsit următoarea le­gendă plastică: „N a tu ră m oartă , m ilita ră 1".

„Vulturul negru" al Americei, Rupert Iulian, considerat ca unul din cei mai buni p iloţi americani, a hotărît să se angajeze în aviaţia abisiniană. El a părăsit America, împreună cu câţiva piloţi negri, şi se va înrola, cu rangul de colonel, în armata Negusului. Avia torii negri au debarcat în Anglia, unde aşteaptă să le sosească avioanele din America, pentru a pleca cu ele în Abisinia.

DuminicaJT Ţ NDEVA, s'a oprit în amurg, la marginea de- t J şertului nisipos, un beduin, cu băieţaşul lui,

şi o cămilă...Şi această singurătate şi linişte solemnă e ameninţata de sgomotul helicelor şi tumultul răsboiului...

CI URSA înarmărilor necesită cheltueli enorme. Industria de război con­damnă miliardele statului. Impozitele sporesc. Viaţa se scumpeşte. Criza economică aruncă pe drumuri mii de oameni.

Ocărmuirea se vede nevoită să reducă sumele destinate asistenţei sociale. Şomerii nu se pot însă împăca cu gândul că trebue să renunţe la dreptul de muncă şi dreptul de viaţă...Ei se încolonează în marşuri de foamete şi protestează contra măsurilor cari îi lovesc, în primul rând. Fotografia ne arată un marş al foametei la Slasgow, în Anglia. Din acest cortegiu, în ţara cea mai bogată din lume, nu lipsesc nici femei cu copii în braţe...

Martit

/ N regiunile inundate din America, ferm ierii, sărăciţi de criza economică, n'au putut să obţină nici nutreţ pentru vitele înfometate.

Pentru a grăbi ajutorarea, ferm ierii au pătruns cu vacile şi cu caii lor în senatul statului american Minnesota.Acest protest i-a convins, însfârşit, pe domnii senatori...

P. O IM A

*

¡atriei textile din Anglia. Căci japonezii au arendat în 1500.000 de hectare, pentru cultura bumbacului. Această Bre, nu convine nici Angliei, nici Ita liei. Convine însă gu- in Tokio şi regelui Abisiniei.!cot de stambă, Abisinia îşi riscă independenţa...

mMIXTUL italo-a bisinian a sgândărit sentimentele colorate ¡ienegrilor din America. S'a pornit o mişcare printre ei, pentru «ararea unicului stat independent al unui popor de culoare ¡«dependenţa este un lucru pe care numai negrii îl mai înţeleg...)

In g in e r i i fra n c e z i su n t de p ă re re că un tu rn de d o u ă m ii de m e­t r i în ă lţ im e p e n tru a p ă ra re a P a r is u lu i — şi c h ia r unu l de 16 m ii de m e tr i n 'a r în t re c e l im i ­te le p o s ib i l i t ă ţ i lo r .

C EA mai înaltă construcţie din lume este astăzi Empire State Building din New-York C ity,

ce se ridică la 381 metri deasupra străzii, dar se pare că va rămânea în curând pitică, o simplă jucărie, pe lângă turnul de 2000 de metri a că­rui construcţie s'a proectat la Paris, sau pe lângă turnul de zece mii me­tri înălţime, ale cărui planuri au şi fost desenate, autorii pretinzând că l-ar putea construi, îndată ce s'ar găsi vreun miliardar, care să le pună la dispoziţie fondurile necesare.Cea mai faimoasă clădire înaltă ce-a existat vreodată. Turnul Babei, des­pre care ne vorbeşte Biblia, a putut reprezenta cel mult o sutime din înăl­ţimea gigantului de zece mii de me­tri, dar Biblia ne spune că ajunsese atât de sus, încât a provocat o mare îngrijorare în ceruri şi lucrul a trebuit părăsit, în^urma unui decret divin. Astăzi însă, nu cerul, ci parîsienii sunt îngrijoraţi de proectul turnului de 2000 metri înălţime. Cine le poate garanta— spun ei — că acest turn nu se va prăbuşi, la suf.area unui vânt mai puternic, sau la primul cutremur de pământ, îngropând sub el câteva sute de case şi poate, câteva mii de pari- sieni ?

^Jrmează de aci că, cu atât mai mari vor f i temerile suscitate de planul unui turn, care să atingă, la Londra sau New York înălţimea de 10.000 metri.Inginerii răspund însă la aceasta, ca pot, dacă vor, să clădească un turn nu numai de 10.000 de metri dar mai înalt chiar, un turn care să stră­bată limita inferioară a stratosferei. In ce priveşte turnul de două mii de metri, a cărui ridicare se proectează la Paris, se spune că cheltuelile pe cari le reclamă nu l-ar face irealiza­bil şi că turnul nu numai c'ar avea o mare valoare ştiinţifică, dar s'ar do­vedi de o şi mai mare utilita te, ca mijloc de apărare a oraşului, împo-

T u rn u l lu i B abe i aşa cum o fo s t r e c o n s t i tu it , d u p ă . r e c e n te le s ă p ă tu r i fă c u te su b c o n d u c e re a d - ru !u i R o b e rt K o id e w a y şi a a l ­t o r a rc h e o lo g i. Deşi nu e ra d e c â t un b lo c s o lid de c ă ră m iz i de 90 m. în ă l­ţ im e , a c e s t tu r n e ra d e ­s ig u r un e d if ic iu fo a r te im p re s io n a n t, in şesul B a ­b i lo n ie i .

10.000 METRI

V â r fu l an u i ase m ene a ta ra or a t in g e s t r a to s fe r a cel p u ţ in c â tv a t im p , In carsal a n u lu i. A s tro n o m ii şi me­te o r o lo g i i a r t r e b u i să p o a r te m ă ş ti cu o i i ţ n , d e o a re c e a e ra i a r f i prea r a r e f ia t . S te le le a r p u te a f i v ă z u te de a c i şi ia t im p u l z le i şi c ia e - a r s ta sub so a re , c h ia r numai c â te v a secunde , a r căp ă ta o p u te rn ic ă in s o la ţ ie . E d e p re su p u s c ă a c o p e r iş a l tu r n u lu i a r t r e b u i p re ­v ă z u t cu a p ă ră to a re îm ­p o t r iv a m e te o r ilo r .

8000 METRI

In t r e 8000 m. şi ¿.500 m. d e la p ă m â n t s 'o r în t in d e zon a de ră s b o i a tu r n u ­lu i. A e ro p la n e m ic i d e ur­m ă r ire şi a e ro p la n e mari d e b o m b a r d a m e a f a r p o rn i de a c i, in a p ă ­ra re a o ra ş u lu i. Experţii su s ţin că un tu r n de 10.000 » m e tr i în ă lţ im e a r fa c e N e w -Y o rk -u l cu n e p u t in ţă d e a ta c .

6.500 M ETRI

In t re 6.500 Á. ş i 5000 ■ . a r f i zona s p ita le lo r . M e­d ic i i îş i t r im i t p a c ie n ţ i i la m u n te , p e n tru a be n e ­f i c ia de a e ru l c u r a t f i de a c ţ iu n e a b in e fă c ă to a r e a ra z e lo r u l t r a - v io le te . Un tu r n d e 1 0 .000 m e tr i în ă l­ţ im e a r o fe r i p o s ib i l i t a te a d e -a se a d m in is t ra şi ce­lo r s ă ra c i un ase m ene a t r a ta m e n t , b in e în ţe le s , dia fo n d u r i p u b lic e . P a c ie a f ii c a r î nu a r p u te a s u p o r ta s c ă z u ta p re s iu n e a tm o s ­fe r ic ă la asem enea a l t i ­tu d in i , o r p u te a f i ia - s to lo ţ î m o i jos.

5000 METRI

T o t d ru m u l d e a lu n g u l te r ­n u lu i, m e te o ro lo g ii a r a - v e a de fă c u t in te re s a n te o b s e rv a ţ iu n i. C h ia r atnaci c â n d se r id ic ă nu m a i pâaâ la 5000 m e tr i, g a zu l b a - lo a n e lo r o b ic in u ite ia o p r im e jd io a s ă expansiaae, d in cau za s c ă z u te i pre­s iu n i a tm o s fe r ic e . A rtiş tii ş i- a r in s ta la a te l ie re fa a c e a s tă zonă, sp re a pa­te a p ic ta m in u n a te le spec­ta c o le d e te rm in a te de la ­m in a s o a re lu i şi a laaei pe p ă tu r i le n o ro a s e da subt e i.

JOOO METRI

N o u r i i e v o lu ia z ă ie majo­r i t a t e , în t re 1.500 m. ţ i 3000 m. In a c e a s tă p arta JP a tu rn u lu i m e te o ro lo g ii a r a v e o de o b s e rv a t m is te ­ru l fo r m ă r e i f u lg i lo r da ză p a d ă şi a p ic ă t u r i lo r de a p ă p re c u m şi m o d a l ia c a re se a m e s te c ă aerai re c e cu ce l c a ld , s p re a d e t e r m i n a s c h im b ă r ii« t im p u lu i. In s e r ile f r a - m oaşe, m ii de c e tă ţe n i a r lu a m asa, in e le g a n te le re s ta u ra n te s itu a te pe t e ­ra s e , de unde v o r p u te a | p r iv i d e a su p ra n o u r i lo r . I

1 .500 METRI | |

P r im a p la t fo rm ă o tu rn a - I lu i ar f i p la t fo rm a fu r to - I n ilo r , d e o a re c e a c e s te Ij.^ ; fu r tu n i a r o re o r i se r id ic ă | m a i sus. de a c e a s tă zoaă . d M is te re le fu lg e re lo r a r fi s tu d ia te de c ă t r e iag i- n e r i i e le c t r ic ie n i şi m e­te o ro lo g i. Şi c h ia r şi dia >r<t' a c e s t s t r a t in f e r io r s'ar p u te a e x tra g e a e r c a ra t p e n tru v e n t i la re a gig’aa- t i c e lo r sub tergn .e ţ i o tta r c o n s t ru c ţ i i d e la baza ta r - n u lu i.

m m l ¿ < i r n m # t I f ă e

10.000 m e t

T u rn u l de 2000 de metri a c ă ru i r id ic a r e se plă- nu eş te la P a ris in compa­r a ţ ie cu a lte c lă d ir i înalte d in a n t ic h i ta te şi de as­tă z i .

triva atacurilor aeriene, în cazul c’ar fi să isbucnească un răsboi.A tâ t pentru turnul de două mii de metri, cât şi pentru cel de zece mii, planurile ar fi cam aceleaşi, deşi cel mai mic, care-ar urma să fie ridicat la Paris, ar f i clădit din materiale de construcţie solide şî foarte întărite, pe când cel de zece mii de metr! ar trebui făcut din cele mai puternice aliaje de oţel şî din metale uşoare, ca aluminiul, întrebuinţate la platforme şi alte edificări incidentale. Sâmburele central ar f i un con gol, ca un gigantic coş de fabrică. La intervale de câte 1.500 de metri, turnul ar avea nişte platforme asemeni unor uriaşe umbrele, iar înăuntrul turnului, ar funcţiona as­censoare electrice de mare viteză, unele dintre ele destul de mari spre a purta aeroplane întregi, iar altele destinate pasagerilor, muniţiunilor şi d iferite lo r provizii, în caz de răsboi, Pe fiecare platformă se va amenaja un câmp pentru decolarea sau chiar pentru aterizarea avioanelor, iar pe ultimile platforme se vor monta baterii de uriaşe tunuri antiaeriene, pentru bombardarea avioanelor inamice, cari ar îndrăzni să sboare pe deasupra oraşului, în timp de răsboi. Platfor­mele vor mai avea şi dispozitive de lansare a gazelor toxice, preferabil din acelea ce se ridică în aer, pen- truca echipagiile aeroplanelor inamice să fie asfixiate şî gonite, în vreme ce oraşul ar rămânea jos relativ nea­fectat.In vreme de răsboi, turnul ar mai fi

¡i un tub de aprovizionare cu isr proaspăt, pentru populaţia etrasă în beciurile lui, atunci .and oraşul ar f i bombardat sau gazat. In interiorul tubului cen- t al, ventilatoare uriaşe ar aduce asr curat, dela o înălţime de câteva mii de metri, un aer •so+răvit de gazele năvălind din sombele căzute la pământ. Revăzând o eventuală defectare a ascensoarelor, arhitecţii au mai proectat şi un drum, ce merge

spirală, dela bază până la ¡tima platformă, şi având o iclinare accesibilă automobile- :r şi autocamioanelor. Uriaşele «oporţii ale structurii plănuite eies şi din faptul că această ţirală ar avea 13.000 de me-

lungime.[îazele unui asemenea turn ar idăposti maşinăriile precum şi uzină electrică instalată în aşa

el încât să fie la adăpost de rîee atac, în caz de răsboi. aceste temelii de material

olid, vor mai exista beciuri pen­ii adăpostirea soldaţilor, a civi- or şi a explozibilelor.Iar, va va părea poate ciudat, ¡rincîpala d ificultate ce se ridică calea construcţiei despre care

orbim, o constitue vântul. Chiar la clădirile obicinuite, pre-

¡'Unea vântului este uneori deş­ii de mare, pentru a deplasa saga clădire cu câţiva centi-

etrî. Aceste presiuni ale vân- ilui sunt calculate întotdeauna

mai înainte şi toate clădirile lari sunt prevăzute cu proptele suternice, spre a le ţine piept. Vnul de două mii de metri al iarisului ar urma să sufere o ■esiune laterală de 104.000 tone acesta este unul din motivele

antru care inginerii au adoptat irma de coş, sau de con gol. trma aceasta opune o consi- ierabilă rezistenţă forţe lor ce-ar ide să răstoarne turnul şi oferă 'antului o suprafaţă de rezistenţă

mult mai mică, decât un '.m pătrat, sau de orice altă »mă cu suprafeţe plane, afară de valoarea sa ca mij-

icde apărare a oraşuluî, în de răsboi, cei cari ple-

iează pentru ridicarea lui mai i(J încă alte două posibilităţi ie utilizare anume : • în studiile sopra atmosferei şi în experien­ţe asupra sănătăţii umane, în ¡aturile superioare ale aeruluî. !tce mii de metri ar însemna ridicare deasupra nivelurilor cari se perindă nourii şi se

»ează furtunile. M eteorologii istalaţi în vârful turnului ar •ivi de sus toate furtunile verii celelalte turburări atmosferice,

utrumente electrice, montate diferite niveluri, ar ajuta pe

avanţi să studieze natura aces- sr fenomene meteorologice, pe :ind cu altele s'ar măsura cu recizie variaţiunile intervenite presiunea aerului, temperatura,

iiecţia şi viteza vântului, etc. «felul acesta, rapoartele me- eorologice ar f i mult mai exacte iecâf astăzi.In alt serviciu, de ordin ştiin- c, pe care l-ar aduce turnul,

# fi posibilitatea de-a studia :iele luminei solare, mai înainte »a fi fost filtra te prin păturile îs aer inferioare, şi în special insformările survenite în razele «violete si în invizibilele in-

Pag. 15

fra-roşii. Se ştie că ozonul se formează în aer la mari a ltitu ­dini, sub influenţa razelor ultra­violete. Poate că partea infe­rioară a acestei zone atmosfe­rice,-unde se întâmplă aceasta, ar f i străbătută de către un turn, ceeace ar permite studierea procesului.Ca antenă radiofonică, turnul ar fi unic în lume, permiţând to t felul de experienţe ¡-cu unde lungi şi scurte, pe cari inginerii de mult vor să le facă. dar n'au avut încă posibilitatea. In afară de acestea, s'ar mai obţine şi alte informaţiuni, pe cari sa­vanţii le găsesc de mare im­portanţă, şi anume asupra elec­tr ifică rii aerului, la d iferite a lti­tudini şi sub d iferite condiţiuni. Posturi de observaţie meteoro­logică, laboratoare de radio şi alte instalaţii ştiinţifice ar exista pe toate platformele, precunrtii - în vârful turnului.

Acssta a fost probabil motivul pentru care vechii babilonieni au clădit înaltele turnuri, ase­meni aceluia ce se ridica chiar în inima Babilonului şi care-a făcut o impresie atât de puter­nică asupra captivilor evrei, în­cât ni se vorbeşte despre el în Vechiul Testament. Aceste tu r­nuri erau nişte observatoare as­tronomice, rid icate în aşa fel încât stelele să poată fi obser­vate în ciuda prafului şi a ne­gurilor ce plutiau la • suprafaţa pământului. Cum însă în acele vremuri astronomii erau preoţi şi toată ştiinţa constituia un domeniu religios, turnurile ajun­seră să fie privite cu pioasă veneraţie de către popor, care nu înţelegea nici pentruce era nevoe să se observe stelele şi nici pentruce ţineau preoţii s'o facă.

-Primele turnuri babiloniene au avut cel mult vreo treizeci de

In acest vârf s'ar mai afla şi un gigantic telescop, pentru studii astronomice. Toate obser­vatoarele situate aproape de suprafaţa pământului, chiar şi acelea instalate pe un pisc mun­tos, au de suferit de pe urma curenţilor de aer, dato riţi d ife ­renţelor de temperatură dintre aer şi pământ. Se crede că acest inconvenient ar dispărea cu totu l pentru observatorul in­stalat în vârful turnului şi că as­tronomul ar avea un câmp vi­zual cu mult mai clar decât de pe oricare dintre actualele ob­servatoare.Primele mari turnuri dîn lume, inclusiv cel al lui Babei, au fost clădite fo t în acelaşi scop. Cel dintâi popor din antichitate care a rid icat aşa numitele „ziggu- ra te " ale templelor babiloniene pare a fi fost un neam de oa­meni obicinuiţi cu aerul curat al ţinuturilor muntoase. Mai înainte de-a fi invadat şesurile mlăşti­noase ale Babiloniei, ei învăţa­seră să privească stelele şi să determine anotimpurile, orele nopţii, etc., după aparenta miş­care a stelelor pe cer. Dar în Babilonia, aceasta era adesea imposibil, din cauza prafului şi a ceţurilor ce plutiau la supra­faţa pământului şi mai plutesc încă, acolo unde s’au rid icat odată cetăti vechi.

metri înălţime, dar se spune că în zilele de strălucire ale aces­tei cetăţi, Turnul lui Babei era un gigantic bloc de cărămizi c i­mentate, cu laturea de 90 de metri şi probabil, cu o înălţime de aproape o sută de metri. Dar chiar în acele zile, Turnul lui Babei nu era cea mai înaltă clădire din lume, distincţia acea­sta revenind, multe secole după aceea, Marei Piramide a Rege­lui Khufu sau Keops, monument cu două mii de ani mai vechî, decât ultimul şi cel mai înalt turn al lui Babei şi care avea 150 de metri.Mai bine de 50 de secole, marea piramidă rămase cea mai înaltă construcţie din lume. Apoi la 6 Decembrie 1884 s'a pus piatra fundamentală a monumentului lui Washington, care se ridică la peste 175 metri dela pământ, iar cinci ani mai târziu în 1889, monumentul acesta era întrecut de Turnul Eiffel, care până'n 1920 a deţinut titlu l celei mai înalte structuri din lume. C lăd it d intr'o dantelare de drugi de oţel, turnul are o înălţime de 314 metri.De atunci, doi sgârie-nouri din New-York s'au rid icat mai sus Palatul Chrysler are 320 metri înălţime, iar Empre State Buil- ding, 380 metri.Dacă nu s'ar u&mări decât teo ­

ria ştiinţifică a rid icării unui baston sau a unui tub, care să poată menţine în aer, cea mai inaltă structură de acest fel, care s'ar putea realiza cu ma­terialele de cari dispunem în prezent, ar avea 16.000 de me­tri înălţime. Ea ar f i făcută din cel mai bun oţel şi ar f i menţi­nută în poziţie perpendiculară de fo rţe magnetice, sau în alt mod. Nimeni nu crede însă acum în posibilitatea unei construcţii de 16.000 de metri, căci o a- semenea construcţie, făcută din materialele actuale, s’ar prăbuşi la prima suflare de vânt. Cea mai mare înălţime pe care o poate atinge un turn este de 10.000 de metri,C lădiri similare din alte mate­riale de construcţie decât oţelul, s'ar prăbuşi la această înălţime. Cărămida de felul acelei între­buinţată la ridicarea Turnului Babei ar îngădui probabil r id i­carea unui turn sub 1.500 de m e tr i; construcţie ce se ridică cu mult mai sus decât aceea a babilonienilor, dar e iarăşi cu mult inferioară turnului ce ur­mează a se clădi la Paris. Cel mai înalt turn de piatră ce s'ar putea ridica ar f i din granit ; acesta are cea mai mare putere de rezistenţă. Dacă s'ar putea rezolva problema de presiune a vântului, a varîaţiunilor de tem­peratură, etc. un turn de granit s'ar putea ridica până la 6.000 metri înălţime, dar în niciun caz mai sus.Interesant de notat e faptul că un turn de sticlă, sau de cără­midă vitrificată, ar putea atinge

aceeaşi înălţime ca şi unul de granit, minusul de rezistenţă al acestor materiale sticloase fiind compensat de faptul că sunt mai puţin grele. Chiar şi lemnul ar fi, pentru un turn, un mate­rial mai bun decât cărămida ; făcut din bambus, cel mai înalt turn de lemn ar atinge înălţi­mea de 2.500 metri.Singura probabilitate întrevăzută de ştiinţă pentru clădirea unui turn mai înaft decât cel din oţel, de 10.000 metri, ar fi descope­rirea unui material, care să fie în acelaş timp, foarte rezistent, şi foarte uşor. Actuaiele aliaje de aluminium, deşi cu mult mai uşoare decât oţelul, au o mai mică rezistenţă, aşa că cel mai înalt turn posibil din aceste aliaje ar fi cu câţiva zeci de metri mai puţin înalt, decât cel din oţel, de 10.000 metri.Dar clădirile înalte mai au un inamic şi acesta este vibraţia. Examinându-se acum câtăva vre­me vârful şi laturea exterioară a monumentului lui Washington, s'a constatat că multe pietre crăpaseră, nu pentrucă greutatea construcţiei ar f i fost prea mare, faţă de materialul său, ci pen­trucă aceasta vibrase sub acţiu­nea vântului şi a micilor şocuri pământeşti, aşa cum vibrează coardele unui pian, când sunt atinse.

Nu e exclus ca şi turnul de oţel de 10.000 de metri să se do­vedească în cele din urmă pri­mejdios, to t din cauza vibraţiilor, cari l-ar putea face chiar să se prăbuşească. *

teinture l-'.P O U R C M E .V E ü x j . / 1

C <za m a î p a r f a d àvo p saa da p â r

IMÉDIA lopbA*‘

Profesorul Laird ne a ra tă aci pentru ce un m ilionar n'a putut j ______ fi fe r ic it decât renunţând la averea sa ; ca fem eile sunt pro-

babil mai puţin fe ric ite decât b ă rb a ţii şi că fiecare om are perioade de bună dispoziţie şi depresiune sufletească.

C E e fericirea ? lată o chestiune asupra căreia nu există două păreri la fel. Şi ceeace majoritatea oamenilor cred c'o alcătueşte se dove­deşte, deobicei, o simplă fantezie, to t atât de deşartă ca şi urmă­

rirea unui curcubeu.Din ceeace s'a putut constata până acum, pe temeiul experienţelor, femeile sunt mai puţin feric ite decât bărbaţii.Deasemeni fericirea mai pare să aibe fluxuri şi refluxuri, astfel că există unele perioade când nimic nu ne poate face plăcere şi altele când totul ne încântă. Există persoane cari, în decurs de opt zile, trec dela culmea fe ric irii la culmea depresiunii sufleteşti. La alţii, aceste variaţiuni se petrec într'o perioadă de tre i luni.Ziarele americane au anunţat acum câtăva vreme cazul milionarului A. E. O.M u n s e I I , un milionar în vârstă de treizecişinouă de ani, care şi-a îm părţit averea cu soţia iuî şi şi-a dăruit apoi partea rămasă la săraci, pentru a-şi putea căuta liniştea sufletului şi fericirea. Domnul Munsell s'a pomenit astfel cu buzunarele goale şi fără nici o slujbă, ajungand să doarmă prin aziluri şi să mănânce pe la cantine. Ce vreţi ? Aşa-şi îjichipuîa Munsell fericirea.Presa americană s'a ocupat acum câţiva ani de un alt milionar din St. Louis, anume J a m e s E a d s H o w , care prefera viaţa de vagabond, confortului pe care î-l oferia banii săi, numai că acesta nu şi-a îm părţit averea la săraci. D. H o w călătoria în vagoane de marfă şi prefera brânza mucegăită, alunele si cojile de pâine, pe cari le găsia într'o junglă de vagabonzi, dineurilor pre­gătite de un rafinat bucăftar francez. H o w se căsători cu o femee încân­tătoare, care-l convinse să-şi lepede ghetele rupte, hainele sdrenţuite, să se bărbierească şi să se îmbăieze. Dar nu s'a putut împăca multă vreme cu aceasta curată şi confortabilă viaţă şi a plecat din nou de acasă, reluându-şi

vagabondajele printre „cavalerii drumurilor". Dar în înfrigurata goană după fericire, oamenii

au făcut lucruri şi mai ciudate. Unii au părăsit civilizaţia pentru a se duce să

m h h de Donald A. Laird *■■■■■■■■d e la L a b o ra to ru l p s ic h o lo g ic d in

H a m ilto n N. Y.

trăiască într'o insulă nelocuită, ca Ro­b i n s o n C r u s o e . S'a scris mult în ultima vreme despre eroii insulei Fio- r e a na , din grupul G a l a p a g o s , care în loc de fericire şi-au aflat însă moartea.Unii şi-au căutat liniştea sufletului în mănăstiri, iar alţii s'au refugiat în case de sănătate.într'o zi, A n a t o l e F r a n c e l-a în­trebat pe marele artisi R o d i n , in cursul unei vizite pe care i-o făcea în atelierul său :„A i cunoscut v reodată fericirea com pletă?"

A b ro h a m L in c o ln fo s tu l p re ş e d in te a l S ta ­te lo r U n ite .R e p u ta tu l s c r i i t o r M a rk T w a in .A m â n d o i, m e la n c o lic i, cu în c lin a te p r e d is ­p o z iţ i i c ă t r e h u m o r.

„N ic io d a tă " răspunse R o d i n . . . .„Am în cercat p lăcerea" continuă A n a t o l e F r a n c e „ fe ric ire a insa, cred canu poate f i atinsă de m u rito ri" .Privind în urmă, înclinăm să credem că în tinereţe am fost extrem de fe ric iţi. Aceasta se datoreşte însă unei erori a memoriei. Avem tendinţa de-a uita lucrurile neplăcute şi de-a ne aminti numai bucuriile ; aceasta face ca evenimentele din trecut să pară mai agreabile, decât au fost atunci când au avut loc.O dovadă că, în fapt, copilăria nu este chiar atât de fericită cum ne-o zugrăveşte me­moria, ne-o oferă recentul studiu făcut de cătte dna dr. R u t h S. C a v a n asupra unui grup de 9000 de copii. Ea a descoperit cu ocazia acestei anchete că 23 la sută din băieţii dela oraş ar f i dorit să nuse fi născut iar incât privea fete le lucrurile stăteau şi mai prost, întrucât treizeci la sută au făcut această pesimistă declaraţie.in rândurile adulţilor, situaţia este din nefericire aceeaşi. Intr'un grup de cinci sute de oameni, în aparenţă normali, cari nu aveau grija existenţei, Profesorul H a r r y W. H e p n e r a găsit că 22°/0 erau turburaţi de depresiuni sufleteşti, de spaime şi melan-

Pag 16

No. 428

colii. Iar la un acelaşi număr de femei, cari nu aveau a se plânge de soarta lor, a constatat că 30"/'0 aveau crize de des­curajare.Aceste descoperiri au de term inat pe d-rul R a y m o n d D o d g e , distinsul psicholog, care acum se află la Universitatea Y a I e, » scrie următoarele : „Doresc să p a rtic ip la soluţionarea uneia dintre cele mai im portan te problem e ale psicho- logiei aplicate şi care constă în pre lung irea fe ric ire i omeneşti. In d iferen t de concordă sau nu cu filosofic »ieţei. e sigur însă că fe r ic ire a constitue obiectul de căpetenie al p reocupărilo r omeneşti".Ciudate sunt cauzele cari fac pe unii oameni nefericiţi şi mai ;iudate sunt acelea cari-i fac pe a lţii extrem de fe ric iţi. Astfel, :ece la sută dintre fe tiţe sunt nefericite pentruc'ar f i dorit să % fi născut băieţi, dar numai unul la două sute din băieţi do- ■esc să se f i născut fe tiţe .uistă apoi multe persoane cari şi-au modelat viaţa interioară

Ii aşa fel, încât nu sunt feric ite dacă nu au a se plânge de :eva. Fiecare dintre dv. are desigur câte o cunoştinţă căreia place să descrie in amănunt toate simptomeie boalei sale :

¡¡că aceste persoane s'ar însănătoşi, ele s’ar simţi cu siguranţă ptrem de nefericite.unt apoi acei indivizi cari trebue să se certe cu tovarăşul de ¡aţă, sau cu altcineva din familie, măcar odată pe săptămână, iicţiunea pare spectatorului foarte puţin plăcută şi totuşi soţia mt scoate soţul din închisoare, cu preţul celor mai mari săcri- b'i, numai ca să poată continua certurile şi bătăile.¡adora 0 u n c a n , nu putea afla fericirea în viaţa modernă, şa că încerca să să recreeze în atmosfera vechei Elade. Ei i e mai părea deasemeni că nu-şi va afla fericirea în căsnicie •şi luă mai mulţi prieteni. C opiii săi muriră în împrejurări îarte tragice şi to t aşa sfârşi şi ea. Artista spunea adesea :rietenilor săi că fericirea se destrăma imediat ce întindea mâna s atingă.i s o r g e t t e L e b l a n c , strălucita actriţă franceză, crezu că a afla fericirea, sacrificându-şi cariera şi viaţa, poetului belgian ^aur i ce M a e t e r l i n k . Ani dearândul a luptat cu greu- iţile şi decepţiile vieţii, pentruca în momentul când îmbătrânia, Kaet er l i nk să se căsătorească cu o franţuzoaică, cu totul ikscură, dar care nu împlinise încă douăzeci de ani.

fost apoî D i a m o n d J i m B r a n d y , maestrul extrava- ¡anţei în generaţia trecută. Omul acesta era fe ric it când putea feri semenilor săi cele mai ciudate spectacole, în cari el era lotagonistul.ir există şi astăzi persoane cărora, un vestmânt ce atrage lenfia le produce mai multă mulţumire, decât o situaţie sigură,

l/n patron cum se cade.<eeace face însă deliciul unuia, poate face nenorocirea altuia, amant ui are mii de oameni, cari s'ar simţi extrem de prost ici s ar evidenţia ca un J im D i a m o n d şi ar vedea lumea ¡¡orcându-se după ei pe stradă. Aceştia sunt oamenii modeştî, »ştiţi, cărora le place să trăiască în umbră.“ceste deosebiri de structură sufletească fac ca fericirea să fie problemă individuală. O îmbogăţire subită nu ¿duce câştigă- sului unei loterii fericirea, ci-i sporeşte neplăcerile. Săraci sau oţaţi, atingem fericirea mai curând printr'o echilibrare sufle- nscă.teresante sunt cazurile unor persoane ce păreau vesele, dar ari in fond erau victimele unei profunde nefericiri. A b r a h a m ncoln avea o inepuizabilă sursă de anecdote humoristice buna lui dispoziţie făcea să fie invidiat de foarte mulţi. Şi tei d-rui L. P i e r c e C l a r k a arătat că marele emancîpator iM un fond extrem de melancolic. El încerca să fie vesel, întru a-şi uita tristeţea. Asemeni băieţaşului care flueră, când ece ,??aptea printr'un cim itir, L i n c o l n căuta să-si înece în

humor durerea, lăsată mai întâi de moartea mamei sale şi apoi de aceea a iubitei sale A n n R u t l e d g e .Foarte puţine persoane au o ocupaţie care să le mulţumească pe deplin, ceeace înseamnă că vagabondul care refuză să mun­cească este fe ric it în vocaţia lui. Un individ a avut în decurs de cinci ani 123 de profesiuni, în încercarea de-a găsi o slujbă perfectă ; boala se afla bineînţeles în om şi nu în marele asor­tim ent de profesiuni pe cari le-a încercat.M a r k T w a i n , omul care a descreţit atâtea frunţi, a fost totuşi toată viaţa de-o profundă melancolie, datorită nefericitei sale copilării. Când citeşti poznele micilor săi eroi, T o m S a w y e r sau H u c k l e b e r r y F i nn , eşti isp itit să crezi că M a r k T w a i n îşi descrie feric ita sa copilărie. Ei bine, rea­litatea e cu to tu l alta. Copilăria descrisă de el este imaginea aceleia pe care şi-ar f i dorit-o.Cazuri ca acestea de pseudo-veselie — şi sunt foarte multe — se aseamănă psichologiceşte cu acea formă de desordine min­tală cunoscute sub numele de „m anie-depresivă". Aceşti bol­navi au perioade de profundă melancolie, urmate de altele — mai scurte sau mai lungi — de extremă şi explozivă fericire. Se crede că faza de exaltare a desechilibrului lor este com­pensarea unei tris te ţi similară cu acea a lui A b r a h a m L i n ­c o l n şi M a r k T w a i n .Femeile înclină în special să desvolte această alternantă psi- choză, ceeace pare să indice că femeile au în genere un fond melaneolic. ” ' * 5 •Fiecare om are o dispoziţie sufletească oscilantă. Cu alte cu­vinte, într'o mică măsură, fiecare dintre noi are perioade de manie depresivă, ce alternează, în mod normal, cu perioade de fericire.Aceste oscilaţii formează cicluri bine defin ite. Unele persoane trec printr'o serie întreagă de profunde transformări sufleteşti, în decurs de numai op t ziie, pe când la altele, metamorfoza se face în tre i luni. Ce anume determină acest interesant fe ­nomen de psichologie umană, nu se ştie încă precis, dar se crede că el are la bază o periodică transformare fiziologică a siste­mului nervos, în legătură cu sporirea şi reducerea unor secre- ţiuni glandulare.-Dacă ştim-că fiecare individ are fluxuri periodice de fericire putem căuta să anticipăm perioada de depresiune, luând pre- cauţiunî, spre a nu ne lăsa prea mult în voia ei.Această descoperire ar trebui deasemeni să ne facă să înţe­legem imposibilitatea unei fe ric iri vecinice. Concepţia omului asupra fe ric irii se schimbă din zi în zi, nu pentrucă s'a modificat ceva în jurul său, dar pentrucă el însuşi se transformă. Psichologiî ştiu că nu banii aduc fericirea şi că retragerea pe o insulă izolată, departe de frământările lumii, nu soluţionează pentru toată lumea această problemă. Nu mediul în care trăim, nici prietenii, nici ceeace facem şi nici ceeace avem, nu ne dă fericirea.Fericirea este o dispoziţie, o stare de echilibru sufletesc. Ea depinde numai de aprecierile individului, de filosofia pe care el şi-a creeat-o asupra v ieţii. Fericirea e în noi şi nimic din afară nu ne-o poate da.Mai este oare de mirare că marii ambiţioşi ai lumii sunt de- obîcei foarte nefericiţi ? Nemulţumiţi de situaţia pe care şi-au creeat-o, de puterea pe care au dobândit-o, ei sunt to t mai avizi, pentruca la un moment dat să descopere că fericirea se afla în ei, cuibărită în bucurii modeste şi naive. Deaceea oa­menii cari isbutesc a se ridica foarte sus în viaţă, se simt foarte adesea nefericiţi sub eşafodajul succesului lor.Cu adevărat fe ric iţi sunt acei oameni destul de rezonabili spre a nu cere prea mult v ie ţii şi cari se gândesc mai mult la pu­ţinele bucurii pe cari le-au avut, decât ia nenorocirile ce le pot veni în anul următor. E. A.

¡ir ii

„ u mai apa şi peria<>tu S iin t s t i f t c i e n r e . . .

. . pentru a distruge acţiunea vătămătoare pe care o pot avea microbii şi resturile de mâncăruri. — Pasta Nivea spală şi curăţă cu uşurinţă fermenţii din cele mai ascunse colţuri. Nurriai este o dificultate desinfee- tarea gurei de două ori pe zi, de cand vă stă la dispoziţie pasta de dinţi Nivea la un preţ atât de eftin; Această pastă fereşte dinţii de a se strica şi îi treţine foarte frumoşi albi.

Plăcută, spum ează uşor,

excelenta ca gust. \

Pag. 17

A m â n c a , e b i n e ! A digera, e şi mai b i n e !Tuturor ctitorilor acestui ziar le place sâ mănânce bine. Câţi nu sunt. Insă, printre aceştia, cari o oră sau două după masă, nu încep să sufere? Mii de familii au îndepărtat teama de digestie proastă prin întrebuinţarea zil­nică a Magnesiei Bisurata,. re­mediul clasic şi instantaneu îm­potriva râurilor de stomac şi a tuturor neplăcerilor datorite u- nui exces de mâncare. Stomacu­rile deyenite sensibile din pri­cina unui exces de aciditate sto­macală. ce dâ naştere migrenei ş i __ cu vremea, gastralgiei şi dispepsiei, sunt imediat uşurate cu o mică doză de Magnesia Bi­surata, luată imediat după masă. In două-trei minute, starea proa­stă. , migrena, acele senzaţii de greutate în trup, gazele, — încetează ca prin farmec. Mag­nesia ¡Bisurata se află de vânzare la farmacii şi droguerii cu pre­ţul de lei 75, sau în formatul mare economic cu lei 1 1 0 .

P é tro leHahn

In le s n e s teV »

ondula t iile. făcând3 7

p ă r n l m ă t ă s o s .

C u ră ţă m ă t re a ţ a M iro s p lă c u t 'F criţi-va de in iita ţiun i

e incon testab il cel mai e legant şi bun Rouge de buze ce există. C ele 4 nuanţe dau dep lină sa- tis fac ţiune , insa n u m a i dacă în tre b u in ţa ţi ve rita b ilu l R I T Z. O bserva ţi pe fieca re baton mar­

ca gravată pe fund

A J J i.Toate ce le la lte , o fe rite de pe r­soane fără sc/upule, sunt im ita - ţiu n i proaste, cari strică bu ie le dv. Refuzaţ‘ -le cu energie şi cere ţi î n t o t d e a u n a n u m a i

REPR. SAM. LÖBL & FIUBUCUREŞTI, Bd. M A R IA , 30

!

EG G E Ropre/te

o/cA * RAGUSEALAre sa/. la {a.r«i\eicii /\ drogueni

MĂTREAŢA, COŞURILEd i s p a r întrebuinţând renumitul

S A R U l\lDIN G Ă L B E N U Ş DE OUĂ

JAUNE D’OEUFDe vâ n z a re la

Droguería Guşa CiongaS tr . L ip s c a n i, 43

C itiţi:

„ M A G A Z I N U L * ’revista publicului select

v?ÜSs-

No. 428

i T 'A supărat.. j Dece, n'ar putea spune

nimeni.Poate pentrucă sportul — ingrat şi nerecunoscător — nu i-a adus prinosul său şi, la rigoare, jertfa sa. Poate pentrucă se învăţase lumea atât de mult cu blândeţea ei, încât nu i-o mai aprecia. Poate, din simplu capriciu fem i­nin, din simplă dorinţă de varia- ţiune.Incă odată, nimeni n'ar putea spune.Dealtfel — atât timp cât re­mediul nu se găseşte decât în visele cu săruri şi fa rfurii ale d-nei Mărăcineanu — nici nu in­teresează motivul.Fapt e că s'a supărat.Şi când ta »upără zona bună a sportului, e cam cum a fost Sâmbătă şi Duminică.Frig, .vânt, ploaie, frig, vânt, zăpadă.E drept că prea ne învăţasem cu bine.U şi cu soarele, încă în iarnă abia gonită de sosirea equinoxului care — spune astro­nomii — ar f i venit „idea l" şi, de nu ştiu când, s'ar f i potriv it calendarul cu cerul şi term o­metrul.

8000, negreşit, cum au mai fost

to t în frig, acum două săptil mâni, la Crişana - Venus, iii 10.500, cum v o r fi, deacun înainte.Căci popularitatea footballulii a fost dovedită definitiv şi ire­mediabil.Şi ne întrebăm : dacă lan match de campionat naţional tribunele sunt neîncăpătoare, ct se va întâmpla mai incolo, lat întâlnire internaţională, la o li-

nală, la un match interţări! Unde vor intra spectatorii? Ct

recorduri de reţete se vor lui!

Paradoxale întrebări — veţi re­cunoaşte, după o zi de ploaie!

Ca sport efectiv, nimic afara din comun.S’au jucat matchuri pentru Di vizia naţională ,,B" — prea mula şi prea mărunte pentru a le» şira aci — şi pentru Divizia Na­ţională „A " , în care, în linii ţa nerale, lucrurile s'au petreci! după program şi prevederi,A învins Ripensia pe Universita­tea din Cluj — cam sever scor

O fa z o d in m a tc h u l U n ire a T r ic o lo r -J u v e n tu s . M e lc h io r ( J u v .) şi G h e rm e lie (U .-T r ic . ) în lu p tă p e n tru b a lo n .

Fim ( d r . ) şi S z ila g y la so s ire în c u rs a de m a rş f o r ţ a t pe 5 km.

Cu toate acestea, cu to t frigul, vântul, ploaia şi zăpada, pe te ­renuri s'a jucat football, rugby, s'au făcut concursuri de marş şi s'au ţinut reuniuni modeste de atletism.Şi ceeace e mai ciudat — în prezenţa unui număr de spec­ta to ri care a întrecut şi preve­derile şi antecedentele.Au fost — pe arena Venus, din Bucureşti — la un simplu match de Devizie Naţională, în care era angajată o echipă bucureş- teană notorie pentru lipsa de simpatie ce-o inspiră publicului, au fost, spunem, peste 4000 de persoane.4000 I Pe ploaie, vânt şi frig ! Ce-ar fi fost pe o vreme căl­duţă, cu zefîr si cer albastru ? O f a iâ d in m a tc h u l C. F. R. C h inezu l

Sare n a tu ra lă extrasă din ¡pa p e n tru a fa c e o apă alcalin

2 sau 3 dupa masa u ş u re a z ă d ige s tia

COMPRIMATE VICHYETI

- a7 5 * C e '

cre. ¿ c t re b v j '" A ° , .

S p re a p re p a ra singur o t: ' d i g e s t i v ă g a z o n

A SE FERI DE CONTRAFACERI Şl SUiSTITUJI

A ÎNCEPUT SEZONUL

0NDULAŢ1UWIL0R PERMflNEhC o a fo ru l I. BEER cuiCALEA MOŞILOR, 53 — Telef. 3,1

Execută personal aceste lucrări deci şi g a r a n ţ i a caic

i

i

EALITATEA ILUSTRATAD i r e c t o r : N I C . C O N S T A N T I N

pare săptămânal în 32 de pagini mari, cu un supli-

ent gratuit de 24 de pagini. P R E Ţ U L L E I 10. __

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I :

Pe un an . . . . . 400 LEI Pe şase luni . . . . . . 200 Pe tre i luni . . . . . . 100

edacfia si Ad-fia : Bucureşti, Str. Const. M ille 7. Telef. 3.84-30 m prim ată la > o t o • r o t o g r a y u r ă , in a te iie re le „ A D E V E R U L 1' S. A.

Voevodul Mihaî, asistând la serbarea cercetăşească dela Liceul Matei Basarab. ■BHHMBHH

O fază d in m a tc h u l C. F. R. C h in e zu l. B u lg a k o ff ( C h in l iu l ) p r in d e om inge .

Peste hotare, nimic senzaţional deasemenea.Afară de o tristă confirmare, la Paris.Unde reprezentativa Austriei — deşi managerul ei veşnic, Hugo Meisl, îi schimbase înfăţişarea mai radical decât primăvara unei salamandre — a cedat repre­zentativei oraşului Paris, cu 2-1. înseamnă, oare, apusul foot-bal- lului Europei Centrale?Se pare că da.!n to t cazul, ¡ocu lla tin .de câţiva ani încoace, e mereu învingător. Ceeace nu poate rămâne fără semnificaţie.

E cam to t ce-am putea să vă spunem, ţinând seama numai de evenimentele cari să-şi mai păs­treze importanţa până'n 3 treia zi dela scripturi, până Miercuri, de Duminică.Cât despre mari surprize, v'am spus mai sus.N'a fost decât una.Şi aceea, o farsă.Farsa pe care ne-a făcut-o Sf. Petru, de I Aprilie, cu primă­vara pe care începusem s'o împodobim cu ghiocei şi s'o căutăm de zmeură şi fragi...

G H EO RG HE TARI.

SERVICIUL RELIGIOS DE LA BISERICA DOMNIŢA BĂLAŞA

In memoria marilor dispăruţi ai anului trecut. Regele A lb e rt al Belgiei, Regele Alexandru al Jugoslaviei, Louis Barthou şi Raymond Poincaré, a avut loc un serviciu religios la Biserica Domniţa Bălaşa la care a asistat şi Regina María.Fotografii > noastrp înfăţişează pe Regina María şi membrii Fidaculuî după serviciul religios.

(Foto Berman)

— consolidându-şi, direct direct, un loc de frunte în lament, loc pe care d ific il i-l «iuiputea lua altă echipă. A hiC. A. O. pe A. M. E. F. A.

încercând să dea, totuşi, sminţire părţii a doua a igrafului precedent, p r i n

în posesie a locului al ¡a din clasament, i/ins Unirea Tricolor pe Ju- is cu 4 — I, dovedind că şi e coaleşi pot avea loc ize.(acut match nul Venus cu i, pierzând un punct ex- de preţios, pentru veleităţi wcurenţă la titlu , ifârşit, a pierdut Chinezul a C. F. R.-ului cu 3 2,

scor şi aceeaşi surpriză iamnă, dovedind că şi în ¡si au loc legendele, su- 'ille şi formulele cabalistice, de remarcat că, numai cu linute înainte de sfârşitul lei, Chinezul conducea cu

jicât, contabilitând aceste ¡te la tabloul general, vom următoarea înfăţişare a

clasamentului Diviziei A:

|Ripensia 22 puncte IC. A. O. 19 puncte Chinezul 18 puncte

îi echipele având ca te tchur! iucate.

Cu „R E A L IT A T E A IL U S T R A T A " de P a ş ti la : PARIS p r in

B u d a p e s ta — V ie n a — N is a — V e n e ţia - L id o ■ IS T A M ­

BUL — P r in k ip o — E yub ■ P A L E S T IN A — EGIPT cu

in s u le le C ip ru şi R hodos ■ In fo rm a ţ iu n i, p ro s p e i. te şi

în s c r ie r i la O f ic iu l de tu r is m , a l .R e a li tă ţ i i I lu s t r a te ,

s tr . C ons t. M ii le 5 - 7 - 9. B u c u re ş ti — T e le fo n 4.10.04.

UN PRODUS O O T Y - PARK

w ras*

NU INTREBUINTATI

X

No. 428

PYOSOLVINPASTA DE DINŢI BIOLOGICA(p re p a ra t englezesc), este produ­sul c e l o r m a i n o u l cercetări

1) disolvă p ia tra de pe dinfi atât d!

vătăm ătoare, şi le dă biruinţa grijii pu te re i o l i g o d y n a m i c e c e conţini.2) -Face resp ira ţia plăcută.

3( vindecă irita rea g ing iilo r.

Sfatulunei

mame

Âm spus fiicei mele: „Nu>ţi face inimă rea. Se întâmplă multor fete tinere să aibă tenul ■ defectuos decât al tău. Ele aiwil strică lucrurile mai rău făcând m oe nu trebuie să facă.“ Ea ştia ghicisem secretul necazului ei, c& pots dilataţi- coşurile şi un ten jalbe: pătat o nenoroceau. —

„Ca să te scapi cu desăvârşiri defectele tenului, ca să*ţi limpw 8ă=ti albeşti şi să-ţi înfrumuseţed lea, nu există decât un singur ni; oare e totodată şi simplu, uşor şi pi oostisitor. Cumpîră chiar astăzi borcănaş sau un tub de Cremă T® Ion, culoarea albă (neunsuroasâ|,i lebra Cremă de Paris. Aplică Cm Tokalon în fiecare dimineaţă toaiii de a te pudra. Preţioasele i grediente şurăţitoare, tonice şi gente lucrează ca prip farmec as? pielei şi a tenului celui mai urât: ii fi încântată de noua drăgălăei»un obţine în 3 zile numai.“

Această simplă reţetă a a tor fete tinere mângâiere şi te» neaşteptată, după cum ştiu lor. Garantăm că veţi obţine sueai dorit en Crema Tokalon, cuta» albă, altfel se restituie banii.

De vânzare la toate farmaciile, k gheriile şi parfumeriile din ţari S preţuri reduse: Crema Tokalon,cui» rea alaă, la Lei 50.—, Crema Mala aliment, culoarea roză, la Lei

F o to g r a f i i le n o a s tre au fo s t lu a te in a te l ie ru l de c r o it o r ie a l d - lu i G e o rg e scu G h i o dă n a c fu rn iz o ru l u r ia ş u lu i n o s tru c o m p a t r io t M itu G o g e a . P e n tru ca sâ -i ia m ă su ra , c r o i t o r u l tre b u e să se u rc e pe un scau n d e s tu l de în a lt . Ia r s a c o u l, pe m a n e ch in , a r a tă m a i c u râ n d a p a lto n .

(Fo to Berman)

Pag. 20

M A T C H U l DE F O O T -B A LL IT A L IA -A U S T R IA

La V ie n a , în f a ţ a a 60 .000 de sp e c ­t a t o r i s 'a d e s fă ş u ra t m a tc h u l de fo o t - b a l l în t r e e c h ip e le re p re z e n - ¡S3B$GtSKMME ta t iv e a le I t a l ie i şi A u s tr ie i. P r im ii au în v in s cu 2— 0. F o to g r a f ia no as­t r ă în fă ţ iş e a z ă p o r ta r u l A u s tr ie i P la tz e r o p r in d cu d i f ic u l t a t e o m ing e ,

CU SÂN G E LE LU I... G re g o r io P e r fe c to d e le g a tu l in s u ­le lo r P h ilip in e , a se m n a t noua co n s ­t i t u ţ ie a ţ in u tu lu i său în p re z e n ţa

■MBMSKB p re ş e d in te lu i S ta te lo r U n ite . P e n trua da o m a i m a re a u to r i t a te a c tu ­lu i, e l a se m n a t c h ia r cu sânge d in sâ n g e le lu i.

M e m b re le F id a e u lu i au de pus o c o ro a n ă la m o rm â n tu l e ro u lu i n e cu n o scu t.

Un bărbat care a slăbit cu 28 Kgr. 575 gr.istoriseşte cum i-a ajutat Kruschen s ă slăbească

o pastă de dinfi oarecare, căci' riscat! să vi $e ia jos femaiMl|

O r ic ei p w m * w *

Fa t a T a n a r iTrebuie SăCh o u

Plimbări-nici un regimDacă purtau cu Dv, o povară sub formă de grăsime, nu aţi vrea oare să vS. scăpaţi de ea? Nu aţi vrea ca după o luaă să vă puteţi urca pe cântar şi să vedeţi cum arătă­torul cântarului se apropie de gre­utatea Dv. normală? Dacă vă în ­chipuiţi că puteţi slăbi numai prin exerciţii obositoare sau prin regim sever, citiţi această scrisoare:“In 12 luni şi ceva am slăbit dela 1U3 Kgr. la 74 Kgr. 38^ gr., luând o doză de Sels Kruschen in fiecare zi timp de * luni şi mergând mult. Acest rezultat este cu atât mai remarcabil, cu cât nu am urmat -nici un regim,’ — G . L . B .De ani de zile, oameni bogaţi şi obezi vizitează acele m inunate sta­ţiuni din Europa ale căror ape m i­nerale sunt renumite prin efectui lOr d? a slăbi. Acest obicei se nu ­meşte a “face o cură". Astăzi, c mulţime de oărbaţi şi femei cor­polente iac această cură cu Sels K r u s c h e n . Formula sărurilor Kruschen conţine ingredientele

sărurilor minerale ale apelor renum'- telor staţiuni. A- ceste săruri combat cauza grăsimei, a- ju tând organele in ­terne să-şi îndepli­nească funcţiunile in mod normal şi să elimine materi­ile de prisos şi otrăvurile cari, dacă sunt lă ­sate să se acumuleze, se transfoi- mă in ţesu- * turi grase, j K r u s chen nu are efect numai asupra unui singur organ, cum au celelalte pre­parate. Efectul sărurilor Kruschen este resimţit de^ f i e c a r e organ glandă, nerv şi vână

Sels Kruschen se vând n peste

1 ¿u de ţări şi se pot obţine acum

in România la toate drogheriile şi

farmaciile cu preţul de 95 lei ila-

conul.

0 . N ic u le s c ii - Bata In „Povesti'r i le lu i H o / f m a n “ .

O scenă d in „ D r i d r i " !a T e a tru l R a ţ io n a l .

Actul II d in „P o v e s t i r i le lu i H o f f nan" D *na M a ia V e n tu ra fn „ D r id r i '

D-na M a ria F ilo tti In „O ridri'

No. 428

la contribuţie resursele marelui său talent, în redarea vieţii scenice eroi­nei. D. A. Pop Marţian, interpretul lui Vasile Alecsandri, personagiul central al piesei, i-a fost un demn partener, reuşind să facă din acest rol, greu de jucat, — pentru că este scris pe o muche de cuţit,—o adevărată creaţie. D. Paul Prodan a arătat tot interesul piesei, încredinţând montarea ei d-Iui Soare Z. Soare, care cu preţiosul con­curs al d-lui Traian Cornescu a făcut lucrării d-lui Cantacuzino un cadru fastuos.Deşi lipsită de ceea ce se ’nţelege prin dinamism dramatic, „Dridri“ este o piesă care vădeşte realele însuşiri de scriitor de teatru ale d-lui I. Can­tacuzino.

Opera noastră începe să-si înfiripe, un lucru necesar unei „academii de

A c tu l III d in „ P o v e s t i r i le lu i H o f f ­m a n " . _ _ _ _ _ _ _ _

SĂPTĂMÂNA TEATRALĂ

0. D inu B ădescu în „P o v e s t i r i le lu i H o ffm a n " ,

„Dridri" la N aţional. — Reluarea „Po­vestirilor lui Hofmann" la O pera.

ry EPREZENTAREA piesei „Dridri“ la Teatrul J ţ Naţional a prilejuit o situaţie poate unică, în

istoria universală a teatrului: o mamă care joacă in piesa fiului. In tr’adevăr, autorul recentei premiere a Teatrului Naţional, d. I. Cantacuzino, este fiul d-nei Maria Filotti. Vă închipuiţi cu câtă devoţiune şi-a ser­vit mama actriţă, fiul, autor! De altfel, nu numai din acest punct de vedere, d. I. Cantacuzino este cu ade­vărat un debutant norocos: să debutezi sub auspiciile faimei d-nei Maria Ventura este un lucru foarte rar pentru scriitorul român de teatru. Şi marea noastră artistă, dotată cu o rară conştiinţă profesională, a pus

muzică“, repertoriu] perma­nent.Reluarea „Povestirilor lui Hofmann“ în condiţiuni noui de montare şi de interpre­tare, dovedeşte acest lucru. Şi astfel reluarea vechei opere a lui Offenbach a constituit oarecum un eveniment al ac­tualei stagiuni muzicale.

Monsieur delà Polisse

„ S I M U N U t "LA T E A T R U L „ R E G I N A M A R I A "

t

BOLNAVI de PLAMANI !MII DE BOLNAVI VINDECAŢI

Cereţi imediat cartea asupra

METODEI NOI de NUTRIŢIE,care a salvat pe mulţi. Această metodă poate fi adaptată Oricărui regim şi ajută a învinge repedé boala. Sudoarea, noaptea si tuşea dispar, greutatea corpului se urcă, si o calcificare treptată opreşte

suferinţele.

OAMENI SERIOŞIai ştiinţei medicale confirmă eficacitatea metodei mele, şi sunt de acord, cu întrebuinţarea ei. Cu cât mai repede se începe cura cu

atât mai bine.

GRATIS Şl FRANCOprimiţi cartea mea din care vetf afla multe demne de ştiut.

SCRIEŢI IMEDIATFste suficient o carte ooştală Ta adresa de mal ios:GEORG FULGNER. Berlln-NenkdB». Rluicbalinstr. 24. Abt. 596

-rlru d p i m a v a n a 1935

D -RA A N A ROSSA

S o lis tă la O p e ra d in Cluj.

0. G. S to r in în „Simuitil1

se încadrează viziunii sale plastice. „Simunul“ îşi desfăşoară acţiunea într’un cadru picturii adecuat. Interpretarea, în frunle cu d. G. Storin, d. AL Finţi, d-nele Margi» ritte Romanne, Beattţ Fredanow realizează unul dintre cele mai o m o g e n e ansambluri apărute pe o scenă ro mânească.

D oam na M a r g u e r i t te R om ande „S im u n u l" .

No. 428

w ţ N succes meritat I I obţine la Teatrul

R e g i n a M a r i a piesa lui Leno nand Simunul“. E intr’ade-

văr ceea ce' se numeşte un „spectacol“, adică rezultanta unor tempe­ramente artistice în co­laborare. R e g i s o r u l Victor Ion Popa şi-a g ă s i t lucrarea dra­matică a cărei montare

STR. HALELOR 21

Pag. 22

M as u lu i c o rp u lu i M o n e c u r SM a s a ju l o b ra z u lu i p e d i e u r ăCurs de gimnastică P e r f e c ţ i o n a r e a B ă i de p a r a f i n a e l e v e l o rI N S T I T U T DE ÎNFRUMUSEŢARE

sub supraveghere medicală

STR. ANASTASE SIMU No. 4, ETAJUL IIIT E t E F Q N 4-0615

„PETER"ZÂ M B E T ENIGMATIC

D -ra V ic k i Bădeieu.

CALEND A1603. A murit regina Elisabeta a Angliei. (S'a născut la 1533). 1626. A murit filo so fu l englez

■Bacon. S'a născut la 1561. (A - llaturat chipul).1821. S'a născut Ion Axente

/er, unul din ca p ii răscoalei da 1848.

S'a născut Toma Stelian ministru de Ju s tiţie .

18. România protestează con- răpirei Basarabiei.

26 înainte de C hr. A lexan- cel Mare, regele M acedo- trece fluv iu l Indus, spre a

i întâlni cu regele Porus pe învinge (a lă tu ra t ch ip u l).

]i53. Tronul M o ldove i e ocu- Jii de Gheorghe Ştefan Vodă. JI14. Constantin Brâncoveanu fiii săi, sunt r id ic a ţ i d in Bu- irejti de către Turci şi duşi iConstantinopole spre a f i o- irâfi.

:88. S'a născut filo so fu l en- !i Thomas H obbes la M o l- iisbury ( f 1679).590. Papa so lic ită a ju to ru l Po­lilor fi U ngu rilo r pentru M o l-

E o va , în speranţă că o va a- ■age către biserica ca to lică . 185. A m urit C onstantin A . iosetti, ziarist şi mare p o lit i- an. Fost în mai m ulte rânduri linistru, e unul d in p r in c ip a lii organizatori a i d e tro n ă rii lu i

(a lăturat c h ip u l).

tîO. A m urit M a te i C orv in , iţele Ungariei. S'a născut la 133, (A iă tu rat c h ip u l).520. A m urit p ic to ru l ita lian ifaal Santi la Roma. Născut 1483.

749. La laşi, Adunarea Ţării loldovei hotărăşte desfiin ţa rea iDÎei ţăranilor.114. Prima abd icare a lu i Na- ilion, după care e trim is pe da Elba.

ó■ ■__ ' ' '

<21. Dan al lll- lea , dom n ito ru l iunteniei devastează a ll-a oară msilvania.i57. Constantin I Basarab o- oarâ pe Seimenii ce se răscu-

>69. Antonie Voevod se urcă i tronul Ţării Româneşti.35. S'a născut Leopold II, re- i-eBelgiei la Bruxelles. A m urit 11909, (Alăturat c h ip u l).159. S'a născut A lexandru A . te l , fost ministru şi profesor warsitar.

Barbu Stefănescu Delavranceade A l. Iordan

Z IUA de 5 Aprilie a anului 1858 a rămas însemnată în istoria literaturii româneşti, pentru că la acea dată s'a născut în Bucureşti Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Părinţii lui fiind oameni nevoiaşi, el a înţeles că numai prin muncă va putea răzbi în viaţă. Şi de aceea a luptat cu înverşunare, a luptat din greu, pentru a ajunge la o situaţie demnă de inteli­genţa lui sclipitoare.După ce a absolvit liceul Sft. Sava din Capitală a studiat drep­tul în Bucureşti şi la Paris, unde se ocupă deasemenea şi cu studiul istoriei şi al literaturei. întors în ţară se consacră meseriei de gazetar colaborând la „România liberă", „Epoca", „Voinţa Naţio­nală", „D rapelu l", „Revista Nouă" etc.După ce practică câtva tim p avocatura, intră în vârtejul v ieţii politice. In anul 1892 a fost ales deputat al oraşului Ploeşti, apoi primar al Capitalei ţ i mai târziu ministru de Lucrări Publice. Posedând un minunat dar a) vorbirii, remarcabil nu numai prin accentele convingătoare ale glasului său, aci cald şi înduioşător, aci puternic şi vijelios, cât mai ales printr'o frazeologie captivantă prin culanta şi inspiratele-r imagini cu cari şi-o alimenta, el a fost decretat de Titu Maiorescu, d rept „cel mai mare orator al epocii".Deasemenea profesorul Petrovici în discursul funebru ce i-a rostit a spus: „odată cu el nu s'a stins doar o lumină şi-a amuţit un glas, cu el s'a stins un cer întreg de aştri, şi o furtună de gla­suri, un clocot de voci cari îndeamnă, cari mână, cari răscolesc". In literatură Delavrancea a debutat între anii 1880— 1885.Suflet pasionat, vijelios, dotat cu o imaginaţie prodigioasă, primele sale nuvele reflectă adeseori frânturi din sufletul autorului lor. Eroii sunt plini de viaţă şi de neastâmpăr, iubesc natura şi dra­gostea şi astfel Sentino strigă plin de entuziasm: „trăiască soa­rele", iar Fauta proclamă sentenţios : „cine iubeşte nu mai moare", Dar Delavrancea păstra în sufletul său şi amintirea unei chinuite copilării. „Sultănica" şi „Trubadurul" le amintesc îndestul.Apo i „Paraziţii", „H a g i Tudose", „lancu M oro i" îl arată pe înflă- căratul Delavrancea ca pe un minuţios cunoscător al fir ilo r slabe, tâ rîte de patim i şi stilul său aşa de adequat pentru a înfăţişa frumuseţile naturii, ştie să desvălue şi să redea cu precizie racilele pe cari uneori le ascunde sufletul omenesc.Fermecat de lumea imaginară a basmelor, Delavrancea a încercat să transpună şi în literatură câteva, d intre care cel mai apropiat de perfecţiune e „Palatul de cleştar".După o întrerupere de aproape douăzeci de ani, Delavrancea se întoarce din nou la literatură, dar acum se îndreaptă spre alt gen, spre cel dramatic.Astfel scrie inspirata sa tr i lo g ie : „Apus de Soare", „V ifo ru l" şi „Luceafărul", care nu e decât rezultatul unei atitudini de prea­mărire a trecutului nostru, spre care ochii acestui romantic se îndreptaseră, plini de entuziasm.Cu vorbe de demult, culese din nesecatul izvor al cronicelor, Dela­vrancea a înfăţişat măreţul sfârşit al viteazului voevod moldovean Ştefan cel Mare, lumina tristă revărsată în paginile istoriei de viaţa lui Petru Rareş şi vijelioasa fire a lui Ştefăniţă Vodă.Şi aceste drame ca şi toate scrierile lui Delavrancea sunt carac­terizate prin mulţimea de comparaţii cu to tu l originale cari dove­desc frumuseţea cu care noţiunile i se restrângeau în suflet şi puterea sa de realizare artistică.Dar patriotismul lui Barbu Delavrancea nu s'a manifestat numai prin cântarea trecutului. Acest sentiment al său, a luat o formă de categoric imperativ, în preajma marelui război mondial, când împreună cu marii naţionalişti Nicolae Filipescu şi Tache lonescu, a desfăşurat o prodigioasă activitate, cerând ca România să intre în acţiune. Prin întruniri publice glasul său răsunător arăta indes­tructib ila legătură dintre Regat şi Ardeal spunând că : „niciodată naţia românească nu va cântări jertfa desrobirii fra ţilo r".Nu i-a fost dat însă să apuce ziua cea mare, ziua Unirii. S'a stins din viaţă în anul de grea încercare, în 1918. In delirul veşniciei ce-i deschidea braţele, Barbu Delavrancea murmura, făcându-şi semnul crucii : „Fă Doamne, ca visul meu mare să se îndeplinească,,.

BIJUTERIA „ELITEI“lllllllllllllllllll

Bucureşti I. C al. V ictoriei 14

B in e a s o r ta t c u : Bijuterii, Ceasornice, Argintării, Optică,Marochinerie, P o ş e t e , Port-feuilleuri coliere şi im itaţiuni fine. Cum părăm

vindem : Briliante, Diamante, Perie, Platină, Aur şi A rg in t oferind preţuri mari. Specialităţi in chilimbar veritabil

Este o plăcere...S pâ la rea p â ru lu i cu shampoon a fo s t pânâ acum uu a d e v â r a t sup lic iu . P re p a ra tiv e ţ i c lâ t ir i f â r â s fâ rş it, p ie rd e re de tim p şi râ b d a re .

S'a sfârşit cu toate aceste cicăleli, De acum încolo este o plăcere de a spăla capul c u n o u l s h a m p o o n Neo-Silvikrin lichid.

Câte-va picături în palma mâinei, pe urmă pe părul u- da t cu apă căldicică şi i«ţtă ca prin farmec se formează o spumă atâ t de dulce, atâ t de albă şi atâ t de plăcută că veţi avea dorinţa de a reîncepe.

După o spălare cu shampoon Neo-Silvikrin lichid, vă veţi da seama de ce strălucire şi de ce frumuseţe este capabil p ă r u I Du m n e a v o a s t r ă .

Shampoo *

nul Neo-Sil- ' vikrin nu con-

ţine săpun saii , ~sodă ş i are ca bază Ibuminoasele p ă ­

ru lu i care sunt foarte folositoare pentru păr.

Neo-Silvikrin shampoon lichid se poate ob­ţine în 3 nuanţe şi anume : blond pentru deschiderea, închis pentru închiderea cu- loarei părului şi natur. — Se obţine la Droguerii, Farmacii şi Parfumerii mai bune.

Om/npoon ujyuxLNEO-SILVIKRIN

Ştiinţele ocultese pot învăţa numai prin cărţile Profesorului C. Nicolau. Magne­tismul ţi Sugestiunea. 380 lei, Hipnotismul 295, Spiritismul 285, Tarotul 300. Semnătura Astrală 250, Astrologia Cabalistică 300, Misterele Telepatiei 292, Esote- rismul-Francmasonerie 130, Ba­gheta Magică 150, Banul Misteri- os-spiriduşul 150v Descoperirea Comorilor 200, Magia ţ i Vrăji­toria 200, Fakirism-yogism 100, Ghicitul in Cafea şi Bobi 50, Bila Hipnotică simplă lei 125, Bila cu fr'ascinator 250, Planşe­ta spiritistă 500.Numâriil cărţilor disponibile fiind foarte mic grăbiţi-vă. Co­menzile vor fi Însoţite de cost Nu se «expediază ramburs. A- dresaji-vâ: PROFESOR C. NICO­LAU. Strada Caraiman, No. 8, (lângă Cimitirul Sfânta Vineri) BUCUREŞTI 2.

MĂTREATA, COŞURILE■ ■ ■d i s p a r întrebuinţând renumitul

S A R U f\lDIN GĂLBENUŞ DE OUĂ

JAUNE D’QEUFDe vâ n z a re la

Drogueria Guşa CiongaS tr . L ip s c a n i, 43

D O A M N E L O R !Vopsitul părului, tn cele mai fru ­moase cu lo ri natura le precum f i on- dulaţiuni permanente, execută ire ­proşabil Coaforul F ran ţo it, Strada

Edgard Q uinet, 7 . . Te le fon 3 -0 1 -2 3

M-G-M.