Microelemente Plumbul

Microelementele(numite ioligoelemente) suntelemente chimicecare se gsesc n cantiti foarte mici nsoluri,roci,apeiorganismecare sunt necesare pentru sporirea recoltei, mbuntirea calitii produselor vegetale i protecieiplantelorianimalelormpotrivaboliloriagenilor patogeni. n organismele vegetale i animale sunt identificate cca. 80 de elemente, dintre care 75% sunt microelemente.Microelementele se clasific n trei grupe:microelemente cu o vitalitate real:arsen,brom,cobalt,cupru,fluor,iod,mangan,siliciuizinc,;microelemente cu o vitalitate potenial:aluminiu,bariu,beriliu,bor,cadmiu,litiu,molibden,nichel,rubidiu,stroniu,titanivanadiu,;microelemente cu un rol biologic neglijabil sau necunoscut:actiniu,argint,aur,bismut,clor,indiu,mercur,plumb,radiu,seleniu,staniu,stibiu,telur,toriuetc.

Generaliti despre plumb

Prin gradul de poluare general, plumbul este prezent pretutindeni, n aer, ap, sol i ptrunde n organism pe cale digestiv, respiratorie sau cutanat. Din ap i alimente, la nivel digestiv se absoarbe 3-10 %, iar la nivel pulmonar, nivelul de absorbie ajunge la 40-50%.Datorit faptului c plumbul nu are nicio funcie demonstrat n organism este considerat ca element cu toxicitate evident, caracterizndu-se esenial prin capacitatea mare de legere pentru diferite proteine i sruri organice (citrai, ascorbai). Odat intrat n organism, plumbul este reinut de cortexul renal i ficat, dup care este depozitat n oase sub form de fosfai. Concentraia plumbului n snge variaz foarte mult n funcie de gradul de expunere. Circulaia i retenia plumbului n corp sunt modificate de prezena unor ioni(Ca, Fe), sruri (ioduri, fosfai, bicarbonai), hormonul paratiroidian, vitamina D.De foarte mult timp, plumbul a fost obtinut din minereuri si prelucrat fara mari dificultati. Acesta este un material foarte ductil, fiind cel mai moale dintre metalele uzuale, poate fi laminat in foi subtiri si in fire.Cel mai important mineral de plumb si aproape singurul exploatat pentru obtinerea acestui metal este galena (PbS).

Plumbul n mediul nconjuratorRspndirea plumbului n natur i variatele lui utilizri,au fcut din el un toxic larg rspndit.n ultimii 50 de ani,utilizarea plumbului i implicit poluarea cu acest metal au crescut dramatic,aa cum a putut fi pus n eviden n structuri succesive din ghearii Groenlandei.Astfel, n straturile corespunzatoare revoluiei industriale (anul 1780) 1 g de gheaa conine 10g de plumb.Doua sute de ani mai tarziu,concentratia de plumb la 1 g de gheata este de 20 de ori mai mare(200g).Se apreciaz c n SUA se utilizeaz 1.3milioane de tone de plumb care elibereaz circa 100.000 t de plumb n aer i ap.Proporia plumbului n crusta terestr este de aproximativ 20mg/kg cu variaii de pn la 70mg/kg,iar n apropierea oselelor pn la 138 mg/kg.Apa poate conine pn la 0.5 mg/l. n atmosfera urbana ,n apropierea unei turntorii,se pot semnala concentraii de pn la 0.1mg/m3. Legislaia romn stabilete pentru plumb o concentraie medie zilnica admisibil n aer de 0.0007mg/m3.Toxicitatea plumbului se poate manifesta ca atare prin particule fine respirabile i ca vapori la peste 500C in metalurgie,rafinariile de plumb,sudura,ca i n alte tehnologii(fabricarea placilor pentru acumulatori,industria sticlei,aliaje cu alte metale) sau utilizarea unor sruri de plumb(minium de plumb,litarga in industria ceramica,cromatul de plumb ca baza pentru vopsele,tetraetilul de plumb ca antidetonant al benzinei),sunt tot atateaprocese industriale in care plumbul este intalnit ca factor de bioagresivitate.

Metabolismul PlumbuluiNu se cunoaste o functie fiziologicaa plumbului in organismul animal. Omul acumuleaza plumb in tesuturi,concentratia cea mai mare detinand-o populatia urbana si suburbana sic ea mai redusa cea din mediul rural.Aceasta acumulare este corelata direct cu industrializarea si utilizarea benzinei cu plumb.Zilnic in organism patrund cantittai de 100-300g de plumb prin alimente,aerul contaminat,etc.,ajungandu-se ca in corpul unui om adult sa se gaseasca in permanenta cam 200mg de plumb cu oscilatii intre 100-500mg,variatia cantitatilor de plumb din organism fiind dependente de nivelul acestuia in mediul ambient.In industrie,numeroase tehnologii creeaza conditiile unei supraincarcari a organismului cu plumb..Inindustia de prelucrare a plumbului,un muncitor poate absorbi in 8 ore de lucru pana la 400 g de plumb la care se adauga cele 200-300gabsorbite prin alimente,apa sau aer ambiental).Cea mai importanta cale de patrundere a plumbului in organism este calea respiratorie,accesibila mai ales pentru vaporii de plumb si particulele cu dimensiuni mai mici de 5.La nivel pulmonar se absorb 50-70% din doza inhalata.Absorbtia gastrointestinala a plumbului este de 5-10%,la adult sispre 40% la copii. Pe cale cutanata pot patrunde doar compusii organici(tetraetilul de plumb)in cantitati suficiente pentru a putea genera o toxicitate sistemica.Distributia plumbului in organism se realizeaza tricompartimental,respectiv compartimentul sanguin,oase si tesuturi moi.La nivelul sangelui 95% din plumb se gaseste in hematii avand timpul de injumatatire de 35 de zile Circa 10% din plumbul din organismse echilibreaza in tesuturile moi cu un timp de injumatatire de 40 de zile. Astfel,concentratia sanguina a plumbului nu reflecta cantitatea totala de plumb din organism.Oasele sunt principalul depozit de plumb din organism ul respectiv,pana la 90% din cantitatea de plumb. Timpul de injumatatire a plumbului in oase este de 20-30 de ani. Intre oase si sange exista totusi un proces de echilibrare provenind din depozitele osoase.

Utilizrile plumbului

Plumbul exista n mod natural n mediu. Dispersarea acestuia este un rezultatalactivitilor antropice. Plumbul este folosit de oameni pe sacara larg, de la producereamuniiei pn la unele produce cosmetice, cum ar fi rujul, vopseaua de pr.Acesta este flosit att la confecionarea unor anumite tipuri de baterii (pentruEEE), precum i la fabricarea produselor metalice: plci de plumb, aliaje de lipit i desudat, bronz, anumite evi (ap potabil, la contactul cu acestea, contaminndu-se).Dintre principalele locuri de munc n care exist risc de mbolnvire menionm:extraciaminereurilorcuconinutdeplumb,industriametalurgicncaresefaceextracia plumbului din minereuri, topirea plumbului i a aliajelor de plumb, colectarea itopireamaterialelorvechicareconinplumb,sudareaplcilordeplumb,industriaacumulatorilor, grafica, chimic, cptuirea rezervoarelor de acizi cu plci de plumb irepararea lor, industria uoar i alimentar, confecionarea de tuburi de plumb, capete desifoane, cositoare cu aliaj de plumb, fabricarea alicelor de plumb, fabricarea sticlei deplumb, prepararea i folosirea vopselelor de plumb (miniu), fabricarea explozibililor, acarburanilor, industria maselor plastice etc. Unii compusi chimici ai plumbului, sunt folositi pentru aditivii necesari benzinei si la prepararea vopselelor; plumbul este folosit deasemenea si n emailarea ceramicii. Cu toate ca n ultimii ani, folosirea plumbului a fost controlat si redus, acesta este folosit n aceleasi cantitati pentru producerea munitiei.