Btnrnrcr FoNTANEL esre autoarea mai multor lucrlri consacrate

vielii cotidiene gi a unui roman care s-a bucurat de apreciere,

L'Homme barhl6.DRAItrr Vol-rnolllra este rbporrer la postul de televiziuneFrance 2. Cei doi au mai publicat impreuni Noas dtions dcs bom-

mes, 1914-1918.

gnd,ifit,,,rde

Traducere din limba francezlIoN Donu Bnarqa

B EernrcE F oNTANEL

DnNrrl Wor-rRoMM

N E M IR.A,

Pnr,qusut

Spre deosebire de ce ne-arn putea inchipui, contro-

lul fecunditilii s-a impus oamenilor, ca de altfel mul-

tor animale superioare, inci din preistorie. ln nature,

priditorii 9i bolile iqi iau tributul, dar, daci asta nu-i

de-ajuns, multe specii iqi adapteazdfecunditatea la r+sursele oferite de mediul inconjuritor. GAsca-de-mare,

de pilde, nu-;i face cuib altundeva decAt pe anumite

stAnci stabilite de obiceiul gAgtelorde-mare. Caurmare,

adulqii excedentari sunt privagi de raporturi sexuale

pAnI ce se elibereazx un loc pe una dintre respectivele

stinci. La fiinqele umane, echivalentul acestui compor-

tament se regise$te in cisitoria tardivi, practicatl odi-

nioarl de girani. Cititorul ar putea desigur sx se intrebe

ce legdturi existi intre prezervativ gi gAsca-de-mare...

Legdtura nrl este atAt de indepirtati pe cAt s-ar putea

crede la prima vedere.

Ceea ce a complicat in chip deosebit indatorirea

omului este, in realitate, o inovagie biologice majoriin istoria evoluqiei: disparigia estrului (de la grecescul

oistros, preluat in latini oestrt6,,,dorinli puternici").

8 BTATRICE FONTANEL, DANIEL \UOLFROMM

Acest cuvAnt desemneazl toate procesele fiziologice

gi comportamentale care preced ovulalia. Dintre toate

primatele, doar femeia nu are estru; Pentru a fi mai ex-

plicigi, ea nu intri ,,in cxlduri" in momentul ovulaliei

gi pti" urmare nu trezefte cu nimic in mod special

dorinta barbatului. Ea se va folosi, fireqte, de toate arti-

ficiile pentru a se face remarcatd de el- machiaj, im-

briciminte sugestivi -, insd nu exclusiv in perioada

fertih. Atractivl in permanenqi, ea rrmlne disponi-

bih pentru toate zburdelniciile, chiar 9i dupi ce a fost

fecundati, ceea ce este o anomalie tn lumea vie' Ast-

fel, birbatul nu va qti niciodati in mod gtiingific sau

bine stabilit qi demonstrativ) cala animale, in ce mo-

ment paftenera sa este sau nu in mdsurtr si procreeze'

Consecingele acestei anomalii biologice sunt imense

pentnr specia umani. Spre deosebire de animale, riva-

litatea dintre masculi este, in cazul oameniior, perma-

nenti, cltuqi de pufin supusd perioadelor de rut' Tot

agq comPetilia dintre femele nu are nicio legdturi spe-

ciale cu {azele defecundagie' De aceea, barbaqii gi feme-

ile incearcl sd-gi ia misuri de precaulie contra oricirui

accident, cu mijloacele aflate la indemlnl, tatonAnd

secole de-a rAndul. Vor apirea astfel diferite metode

de contracepgie, printre care... prezervativul' tn vari-

anta sa primitiv5, el e ficut din expediente aflate prin

preajmi. tn compozilia sa actuald din latex ultrafin, iese

ditt f"bti.i itt cantitfii industriale, tealizatconform teh-

nicilor celor mai sofisticate. Sunt rare urmele Prezen-

gei sale in sAnul vechilor civilizalii multiseculare, dar

MICA ISI,ORIE A PREZERVATIVULUI

astdzi prezewativul este omniprezent pe toate conti-

nentele, rdsplndit la scari mondiale sub toate for-

mele, in slujba berbatului grabit qi a femeii prudente.

Cuu rntct, TIMPUL...

Instalat in mod discret in toalete, abia dacr ii remar-

cdm prezenqa, la fel de familiard ca aceea a chiuvetei sau

a uscitorului de mAini cu aer cald: micul distribuitor

deprezewative. Desigur, sortimentul nu e prea variat,

doui sau trei modele, Durex ,,ultrafin", ,,comfort XL"sau ,,King Size". Nimic comparabil cu rafturile din

farmacii. Acolo sunt reprezentate toate preferinple,

de la modelele ,,jeans" destinate clientelei studengqti,

pAnd la produsele ,de lux", ciciulile invizibile pentm

penis sensibil, de trei ori mai scumPe decAt prezerva-

tivul standard. Dar nu acesta-i esen1ialul... Cu doui-

zeci de ani in urmi, a cere un Prezervativ intr-un loc

putrlic {nea de oindrdzneale care ficea sd zAmbeascl,

in cel mai bun caz,sau si se indigneze (Suntric) fiin-gele pudibonde dimprejur. Cumpirltorul i;i qoPtea

solicitarea qi mai cI legina, dacd' vinzdrorul lipsit de

delicatele ti cerea cu voce tare precizdri referitoare la

mlrimea sau finegea obiectului. Bolborosindu-gi

rlspunsul, omul pdrisea locul cAt mai degrabe, stre-

curAndu-se pe lAngn ziduri flre si verifice ce i se

vAnduse, fericit cr nu diduse peste niscaiva vecini sau

colegi. Cumptrrarea unui prezervativ incx r{mAnea un

t0 BEATRICE FONTANEL, DANIEL \TOLFROMM

act mai mult decAt stAnjenitor, iar mdsura de protecgie,

o practicd ruEinoasi, rezervatd. marginalilor ori celorconsideraqi astfel: prostituatele, desfrAnagii gi, bineinge-

les, pentru afi ardtagi cu degetul, homosexualii.

P norop nr,zE R vA TTzELE A Nn c u trA rt t

lJn mare sociolog american, Norman Himes, legi-

timeazS,incn din !932 adoptarea unei politici indrdz-nege de controlare a nagterilor, evocAnd, ca un ecou,

practici imemoriale: ,,Cunoaqterea metodelor de a in-terveni asupra concepgiei dateazl,din vremuri atAt de

indepirtate, incAt e cu neputinjl si-i deslugim cu exac-

titate originea reaii... Dar ceea ce se admite astnzi, cel

pugin, este ci populaliile umane au acfionat dintotdea-

una, intr-un fel sau altul, in ceea ce privegte numlrullor." De fapt, infandcidul, avortul brutal sau abando-

narea in locuri publice a pruncilor, mai cu seami ai

celor de sex feminin, rImAn adesea mijloacele cele mai

radicale de a asigura o descendengi controlat.i. Mijloa-cele contraceptive se referi la femeie. Ne-au parvenit

fragmente rin\ege,adunate de ici, de colo, in urma sipi-turilor arireologice. tncX de prin 2 200 i.Hr., papiru-suri dezviluie regete de preparate bizare: excremente

de crocodil puiverizate sau o mixturi din spini de

acacia, frunze de pepene verde furajer qi curmalearnestecate cu miere gi sare, totul introdus in vaginulegiptencei. ,,Acest preparat trebuie sI fi amt o mare

MICA ISTORIE A PREZERVATIVULUI 11

eficacitate - precizeazd.farmacistul Jean-f,tienne Mar-

tineau in tezasa de doctor ^t

Istorid. tehniciLor contra-

cEtil)e tn lumea occidentali -deoarece spinii de acacia

conlin gumi arabicd, o substangd care, prin fermenta-

1ie, elibereaze anhidrida lactici. l)izolvatl in api, anhi-

drida lactici de acidul lacdc, care intrd tn compozigia

anumitor geluri spermicide." Dar oprobriul lovegte deja

aceste practici; se crede de cuviinpi sI se precizeze cd

ele sunt de domeniul aventurilor fortuite, amanta fiind

repede asimilatl in textele egiptene cu o Prostituati',,apdadincdale cirei meandre nu le cunoaqte nimeni".

in Tosefta,o compilalie de legi rabinice independente

deTalmud,vechii evrei se bizuie mai degrab; pe o beu-

turi sterilizanti, preparatl din decocturi de radacini

de gofran 9i din guml de Alexandria. Pentru brrbat,

insi, nu exista nicio metodd. Nici unguente spermicide,

nici urme de prezervative de vreun fel, ceea ce nu in-

seamnd ci nu vor fi existat. Unul dintre rarele texte din

mitologia greacdin care este evocat subiectul in disculie

face aluzie la acel gen de prezervativ feminin, deja

menlionat in preambul, ca misuri de protecgie contra

semintei lui Minos in care ,,migunau qerpi gi scorpioni".

Sperma cea otrivitoare provocase moarteamai multor

concubine, pAnr ce, intr-o zi, una dintre ele' Procris, s-a

gAndit sd se protejeze folosind ovezicdde capri.

Chestiunea seminqei Ei a calitdlii sale nu trebuie pri-

viti superficial. Pentru antici, sperma, ca gi penisul sunt

de esenld divinn. Platon vede in ea ,,dulcea scurgere a

miduvei girei spinlrii". Epicur considerd acest lichid

T2 BEA'TRi(;[ FONl.ANEL, DANIEL V/OLFROMM

,,elixir extras sau esenla a sufletului Ei trupului nos-

tru". Hipocrat, ca un bun medic, ii consacrl pagini

tnflecerate in tratatul slu despre procreafie. tn.rrrs.rl

coitului, se produce o ,,infierblntare", umoarea rds-

plndita in corp dobAndegte o mai mare fluiditate 9i

incepe sl ,,fac1 spumd". Partea cea mai viguroasi, ,,cea

mai puternici gi cea mai bogatl" este atunci punati la

creier qi la mlduva spinlrii, pentru a cobori apoi pAnl

la testicule, de unde iese expulzati printr-,,o tulburare

violenti". Acest parcurs, via miduva spinirii' este

descris cu minugiozitate pi cu numeroase referinle de

Michel Foucault in Istoria sexualialpii. Sperrna este

,,o picitur[ de creier [...] sediul sufletului", iar din

suflul acesta cald se va na$te ,,sufletul embrionului".

Michel Foucault subliniazl: ,,Aceasti schemd ejacu-

latorie [...] demonstreazi in chip evident dominaiia

aproape exchrsivi a modelului viril." Toat[ ateniia fiind

concentrat; asupra emisiei,,,expulzarea inspumatl"

este considerati punctul esenlial al actului' Foucault

continu* ,,tn <rri.e caz, actulmasculin este cel care de-

termini, regleazd.,a1A1d, domini. El este cel care deter-

mind inceputul qi sfArgitul plecerii. Tot el este cel care

gar anteazd slndtatea o rganelor femeieqti, asigurlnd

buna lor funcqionare."

Logica iniiialx a acestor considerente va condigiona

orice gAndire ulterioarl cu privire la sperml qi la nece-

sara sa ocrotire. Cine i9i pierde simlnqa pierde toto-

datl rnult din spiritul slu vital, ceea ce indeamntr deja

la o economie in activitatea sexuall gi la o condarlRare

I\4ICA ISTORIE A PREZF-RVATIVUI-IJI

impliciti a masturbtrrii. Onorabilul Botul, ficdvul pro-

fesor de filozofie fera indoiah ndscocit de Fr6d6ricPagls, autor incendiar 9i jurnalist la Le Canard mchatn!,

readuce in discupie chestiunea trei mii de ani mai tAr-

ziu, in Viaya sexuaLi a lui Imrnanuel Kant:,,Orice risipd

e o gregeale. tn cazrrl masturbrrii, se ajunge la imund.

Nu mai este vorba despre sindtate, ci despre salvare.

Iar acest irnund este inexprimabil. "Se consideri imo-ral Ei faptul de a-i spune acestui viciu pe nume,r, ar fiscris Kant. El nu menpioneazd. nici mdcar o singurIdati cuvAntul "masturbare", intr-atAt de violentl este

aversiunea pe care i-o inspiri." Botul citeazi un pasaj din

,,Doctrina virtugii", partea a doua a Meafizicii ?noraou-

rilor, scrisd, de castul gAnditor singuratic din Konigsberg.

Scopul nu este anecdotic; sub umorul pastiqei filozofice

se deslugeqte o realitate: moraligtii neokantieni, cei care

au inspirat valorile Republicii Franceze,vor preconiza

autocontrolul sexual, coitus interruptws, ca dovadd a aw

tonomiei morale a individului.

Cunut FALUSULUT

Este, aqadar, imperativ ca falusul si fie protejat. Unmedic persan, Ismail ai-Jurjani, scrie in secolul al Kllea:,,Daci berbatul, in momentul unui raport sexual, t9i

unge vArful penisului cu ulei de susan, siminja sa nuva pitrunde in r,rrlvi, ci se va scurge in afar-a. Daci igi

unge trupul cu smirntr sau cu catran ori cu ceruzl.,

l3

t4 BEATRICE FONTANEL, DANIEL VOLFROMM

conceplia nu va avea loc." Obiect de veneralie univer-

sal, falusul va rimAne astfel plnd in zorii epocii mod-

erne. ,,Dumnezeu a creat cu o grijtr deosebita pn4ile

care trebuie si slujeasci la procrearea omului. A se

vedea imbinarea, proPorfiile, aspectul 9i acliunea

lor; a se lua in consideraqie gAndurile ce se indreapti

spre ele, furniclturile gi plecerile ce se fac simiite,

sufletul insugi ce salegluiegte in ele, cici pe aici rdzbate

el spre a se exprima, gi nu existd om care sI nu le

admire qi si nu cugete in chip deosebit asupra lor",

scrie un alt medic, originar din La Rochelles gi din se-

colul al XVIIlea, doctorul Nicolas Venette, care se se

extaziazdinintea falusului - dovade, lucrarea saTablou

al dragostei conjwgale. Acest spirit sincer gi entuziast

crede de cuviinl5 si anunfe tncd din prefagd:,Natura

nu este altceva decAt Dumnezeu insuEi sau, mai bine

spus, divina Lui providenli rdspAnditi in univers", con-

ferind prin aceste cuvinte un caracter cvasidivin ,,pIr-

lli naturale exterioare a birbatului". Lucrarea sa va fi

reeditati vreme de doul secole.

tncx din Antichitate, atributul sexual masculin, cu

,,noble[ea" gi ,,demnitatea" sa, igi cAqtigd pe deplin in-

tlietatea. Una dintre ,,doamnele galante" ale cronica-

rului Brant6me va merge' la pulin timp dupn moartea

sojului, plnl la a'i reteza organele ,,clndva de ea atAt

de iubite", pe care ,,le imbilsimd,aromatizl, inmiresmi

cu parfumuri qi pudre frumos mirositoare, apoi le agezi

intr-o caseti din argint gi aur, pe care o pistri ca Pe un

lucru foarte preiios". Ca o dovade a mireiiei organului

MICA ISTORIE A PREZERVATIVULUI

de reproducere masculin, Aristotel insugi remarcase ciinima gi penisul sunt ,,doul soiuri de animale care se

miqci de sine-sttrtdtoare", fenomene amintite qi de

bunul doctor Venette. Extraordinarele,,prohaburi"din epoca Renagterii, acele buzunare din piele net se-

parate de pantaloni, mulate pe cel mai respecabil atri-but masculin, ne starnesc astlzi mirarea, dar moda aceea

extravaganti nu era strlini de splendoarea atribuitimldularului. Montaigne insl consideradeja,in ale sale

Eseuri,,,ridicol" acest prohab menit ,,ardtirii pi4ilornoastre", a se inlelege etalerii lor, gi care, pe deasupra,

,,exagereazd,mirimea lor naturali prin netemeinicie ;iimposturl". Dar oare nu poartd berbatul pe penis, incidin negura timpurilor, protecgii de tot felul?... Nimeninu poate gti dacl ele sunt destinate si apere de inqe-

piturile insectelor sau de anumite boli tropicale, sd

impodobeasci organul sau sI slujeascd drept amulete

pentru a-i face fertili pe bxrbali, asemenea tecilorpeniene papua$e, invelitori amovibile, fecute din tdr-

tdcufe uscate, ce servesc drept cacbesere, punAndu-l

totodati in valoare. Ele pot fi purtate o viald intreagi,pentru aapdra de duhurile pddurii, de ghimpii mirn-ciniEurilor in timpul vAndtorii sau de loviturile urltein cazul luptelor. Simboluri falice 9i semne de mAn-

drie, ele sunt indepdrtate doar pentru a urina gi in tim-pul relajiilor sexuale, dovedind cI acegti oameni nu s-au

gAndit niciodatd si se foloseascl de ele ca de prezerva-

tive - in fine... putem spera asta. tn funclie de prefe-rinjele individului, tirtdcugele sunt drepte sau tncovoiate,

l5

16 BTATRICE FONTANEL, DANIEL \(OLFROMM

uneori chiar spirale. Aproape toate sunt menlrnute

de ,,hobane" prinse la brAu. Unele pot sI aiungi pAnn

la barbia posesorului, depigind cincizeci de centime-

tri. Confeclionarea tecii peniene se supune unor re-

guli stricte. Etnologii au observat ci portul acestui

caclte-sexe nue intotdeauna dintre cele mai comode, iar

unul dintre ei a relatat cum cdlduza sa gi-l aiusta, pudic,

pe furig, in timpul unui drum prin pidure. Totuqi, oa-

menii ace$tia nu-gi abandoneazi tecile nici ia vAni-

toare, nici la rdzboi, degi ele pot intrucAtva s'i-i

deranjeze.Iar in dispensare, medicii au de furci serios

cu ei pentru a-i convinge sI-qi scoatl tecile, chiar ;icAnd sunt grav bolnavi. Astfei, la popoare unde existl

adesea o mare rivalitate intre barbagi gi femei, acest

accesoriu, simbol falic triumfitor, evocXnd in chip

evident ereclia gi demonstrAnd mAndria barbagilor de

a poseda un mernbru viril, ascunde gi pudori de fati

-"r.. tn anumite societigi din Oceania, daci cineva ar

zdri intAmpletor organele genitale aie unui berbat 9i

le-ar lua in rAs, ar putea sdJ impingi Pe acesta la sinu-

cidere. Acoio, aceste prezervative protQeazii in prirnul

rind identitatea masculini qi nu au rol in procreafie.

PAnTrrc ,,Ru$INoAsE" ALE FEMEII

in alt chip mai negativi este mengionarea organe-

lor sexuale ale femeii, a,,pi4ilor ei ruginoase', conform

unor termeni folosigi in epoca Renagterii' Pentru

{

!

MICA ISTORIE A PREZERVATIVULUI 17

istoricul Pierre Darmon, autor al lucrdriiMitwl procre-

apiei tn epoca barocului, ,,elenu evocI, in pasivitatea lor,decAt o terni platitudine", un,pridvor", un,,vestibul",vorbindu-se de-a dreptul despre ,,sirdcie" clnd se amin-tegte de sexul feminin, in vreme ce clitorisul esre un

,,bdrzdun al lui Venus". Doctorul Venette are totqio atitudine potrivnicd fagi de roare acesre nerozii. Elrecunoa$te ci uterul este ,,locul in care sunt ascunse

comorile naturii, un organ adaprat de minune lanecesitdgi". Uterui este descris de savant ca o entitateinzestratl cu via1i, insuflegitd, un organism ce triieqtein corpul femeii gi care trebuie hrlnit qi alinat.Aceasti imagine este intru totul opusi celei infeqiqate

de profesorul Edward Shoner, care s-a ocupar de isto-ria familiei, in cartea sa Corpul femeilor. Conformacestuia, ar fi vorba despre o teamd masculind ances-

tral5 fald de un uter diabolic, aseminiror ,,unei broagte

cu mai multe picioare ce pare sd sildgluiascd in corp".Inci gi mai fantasticl, o povesr e tirolezd descrie cumuterul si ligamentele ceJ gin ies pe gura unei femeibolnave care adormise, pentru a se arunca intr-un pA-

rAu. ,,Apoi, se scuturari la iegirea din api gi se intoar-ser[ la locul lor, iar cAnd se rrezi din somn femeia,era vindecati."

PlnI pe la inceputul secolului al XXJea, aceste aiu-

reli amuzante sunt colportate de toati lumea, din ci-tune pAnI in orage, de la femeile cele mai simple pAnila marii seniori, adevirali masculi govini. Sexele unorapi-ale altora rlmAn continente neexplorate, dar trebuie