metode interactive folosite În grădiniţă În cadrul activităţilor extracurriculare matematice

8/17/2019 Metode Interactive Folosite În Grădiniţă În Cadrul Activităţilor Extracurriculare Matematice

1/8

METODE INTERACTIVE FOLOSITE ÎN GRĂDINIŢĂ ÎN CADRULACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE MATEMATICE

Activităţile cu conţinut matematic au o importanţă semnificativă în activitatea din grădiniţă.

Indiferent de domeniul în care acţionează, omul modern trebuie să posede o bună pregătire matematică pentru a putea soluţiona multiplele şi variatele probleme ale vieţii.

Obiectivele cadru avute în vedere de educatoare sunt: dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice, a capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele, de a recunoaşte, denumi,

construi şi utiliza formele geometrice. Pentru realizarea acestor obiective sunt deosebit de utileurmătoarele forme de activitate: calculul oral, rezolvarea de probleme, învăţarea unităţilor de măsură,noţiunile de geometrie intuitivă, eerciţii practice de cumpărare, v!nzare, măsurători.

Activităţile matematice desfăşurate în grădiniţă trebuie să folosească structurile matematice pentru a organiza învăţarea modernă în vederea pregătirii pentru şcoală.

"n viziunea noii programe, activităţile matematice din grădiniţă vizează stimularea dezvoltăriilimba#ului, a capacităţilor intelectuale, a deprinderilor de muncă intelectuală şi independentă,contribuie la trecerea treptată de la g!ndirea concret intuitivă la g!ndirea simbolică, abstractă,

pregătind copiii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa înt!i.$acă preşcolarul este atras de matematică sau nu, depinde în mare măsură de educatoare, de

modul cum proiectează activităţile, de multiplele procedee folosite, de noutatea pe care o transmite prin fiecare eerciţiu, de modul cum ştie să activeze g!ndirea, să%l atragă pe copil, să participe direct şiactiv la activitate.

Programa activităţilor matematice vizează următorul conţinut: operaţii intelectuale, formegeometrice, numere şi cifre, unităţi de măsură.

&euşita activităţilor matematice care cer acţiuni de estimare ţine pe de%o parte de capacitateacopilului de a face comparaţii, dar mai ales de reprezentările cantitative, spaţiale, temporale pe care leau şi de gradul de stap!nire a conceptului de număr.

'ormarea conceptului de număr, numeraţie şi a deprinderilor de calcul matematic constituie unsegment important al curriculum%ului activităţilor matematice în grădiniţă "nţelegerea semnificaţieinumărului se află în relaţie directă cu depăşirea dificultăţilor caracteristice g!ndirii la această v!rstă în

rezolvarea problemelor de conservare (recunoaşterea ec)ivalenţei cantităţii numerice în diferitereprezentări*, seriere (ordonare* şi clasificare. +ompetenţele de clasificare după criterii multiple, ordonarea crescătoare şi descrescătoare,

identificarea poziţiei unui obiect în seria căreia îi aparţine, precum şi înţelegerea constantei cantităţii şinumărului de obiecte în situaţia în care au fost sc)imbate doar aspecte de formă (aran#area în spaţiu aobiectelor* sunt obiective ce trebuie să fie permanent în atenţia educatoarelor, at!t pentru importanţaacestor ac)izitii în sine, c!t şi pentru rolul lor în înţelegerea numărului şi numeraţiei.

$e asemenea, educatoarea trebuie să eploateze orice situaţie favorabilă şi din afaraactivităţilor matematice pentru ai face conştienţi pe copii de prezenţa în activităţile obişnuite anumerelor, a cantităţilor numerice, a obiectelor sau fiinţelor unice (eemplu: mama* şi a pluralului(eemplu:doi pantofi într%o perec)e*. "n fond, cele mai multe din activităţile de #oc ale copiiilor pun

probleme matematice, răm!n!nd ca ele să fie descoperite şi utilizate de educatoare.+opilul preşcolar este familiarizat cu noţiunea de grup de obiecte şi cu efectuarea unor operaţiicu obiectele mulţimii, cu mai multe mulţimi de obiecte şi cu grupe de mulţimi. unt astfel ac)iziţionate

primele elemente de calcul matematic."nţelegerea semnificaţiei operaţiilor matematice principale: adunarea, scăderea şi într%o

oarecare măsură, înmulţirea şi împărţirea se face la această v!rstă prin eersarea operaţiilor în situaţiiconcrete, atractive şi motivante, pe grupe de obiecte, la început în termeni generali (eemplu:unificarea a două grupe de obiecte creează o grupă mai numeroasă*, iar apoi mai precis, insist!nd

permanent pe conştientizarea utilităţii calculului matematic pentru rezolvarea de zi cu zi.Programa activităţilor educaţionale din grădiniţă formulează finalităţi matematice şi în privinţa

formării conceptului de formă geometrică şi a celui de măsurare. Ac)iziţia conceptelor de spaţiu, timp,

formă, contur, volum, înţelegera conservării lungimilor, suprafeţei, masei sunt finalităţi ale acesteisecţiuni ale curriculum%ului matematic specific educaţiei preşcolarilor, ac)iziţii ce contribuie esenţialla îmbogăţirea imaginii copilului asupra realităţii încon#uratoare, fizice şi sociale.

-a ani se începe cu procesul formării reprezentărilor matematice prin recunoaşterea şidenumirea grupelor de obiecte din sala de grupa, a criteriilor (de obicei dimensiunea* după care s%a


2/8

realizat gruparea şi a poziţiilor spaţiale pe care le ocupă grupele de obiecte. e poate trece apoi laefectuarea de operaţii concrete cu grupele de obiecte şi la gruparea după una sau c)iar două criterii(forma şi mărimea*.

-a / ani, procesul de formare a operaţiilor intelectuale prematematice continuă, îmbogaţindu%secapacitatea copiiilor de a clasifica după criterii variate şi multiple, folosindu%se at!t de obiecte, c!t şide imagini ale acestora, copilul preşcolar este acum capabil de o apreciere globală a cantităţii şi derealizarea între obiecte şi grupe de obiecte.

O dată cu intrarea în perioada preşcolară mare, copilul eersează compararea cantităţilor, fiind

capabil să stabilească inegalitatea şi egalitatea grupelor şi, de asemenea, să ordoneze în şir crescător şidescrescător. Activităţile matematice la grupa mare trebuie să continue eersarea capacităţilor anterioare,

introduc!nd treptat elemente de construcţie a numărului, numeraţie şi operaţii cu numere, toate acesteaîntr%un regim de #oc şi activitate de manipulare concretă şi percepţie. 0le sunt în fapt finalităţi aledezvoltării cognitive şi trebuie urmărite pe tot parcursul programelor educaţionale cu preşcolarii,indiferent de aria curriculară abordată.

1"n teroriile moderne se scrie tot mai mult despre învăţarea eperienţială, de profesor cu rolde g)id sau de facilitator al proceselor de învăţare, de valorizarea şi dezvoltarea potenţialuluifiecărui copil, de respectarea ritmului şi a stilului său cognitiv propriu23.

unt multe metode prin care copii pot învăţa sau eersa concepte şi deprinderi, dar este

foarte important modul în care acţionează educatoare şi părintele în stimularea interesului copilului pentru cunoaştere, în stimularea interesului pentru a căuta informaţia necesară şi pentru a o utiliza încontete variate, stimularea interesului pentru rezolvarea de probleme prin planificarea şiorganizarea unor activităţi sau #ocuri cu acest scop.

1"n societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toata categoriile sociale să ţină pasul cu evoluţia societăţii şi implicit a educaţiei24.

5evoile şi cerintele copiilor pe scena educaţională cer dascălilor o sc)imbare radicală amentalităţii, a abordării creative a tematicilor propuse pe nivele de v!rstă prin folosirea metodelor interactive de grup sau individuale.

Activităţile pentru copii trebuie să aibă un caracter spontan şi să contribuie la dezvoltareaindependenţei în g!ndire şi acţiune. 6etodele interactive de grup reprezintă un început, o sc)imbare,o noutate. 0le nu sunt lecţii model, ci propuneri pentru o bază practică, oferind un spri#in realcopilului.

+alea de învăţare pe care copilul o parcurge este determinată de metoda folosită. 7ilnic în #oaca copilului se poate observa o lume numai a lui care aduce comportamente, teme, idei şi probleme absolute noi în dezbatere. Prin metodele interactive de grup copiii îşi eersează capacitateade a selecta, combina, învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult.

"n abordarea temelor din grădiniţă efortul copiilor este unul intelectual, de abordare a unor demersuri intelectuale, interdisciplinare dec!t cele clasice prin studiul mediului concret, princorelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilităţi, formulează şi verifică soluţii,elaborează sinteze în activităţile de grup, intergrup, individual, în perec)i.

ituaţiile de învăţare care sunt rezolvate prin intermediul metodelor interactive de grupdezvoltă g!ndirea democratică deoarece ei eersează g!ndirea critică şi înţeleg că atunci c!ndanalizează un persona#, comportamentul unui copil, o faptă, nu critică persona#ul, copilul sauadultul.

$upă fiecare metodă aplicată se pot obţine performanţe, pe care copilul le percepe, făc!ndu%lastfel responsabil în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. 6etodele implică mult tact din parteadascălilor deoarece trebuie să%şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil, pesimist, agresiv,nerăbdător, acaparator, pentru fiecare găsind gestul, mimica, inter#ecţia, întrebarea, sfatul, orientarea,lauda, aprecierea, entuziasmul în concordanţă cu situaţia dată.

0ste absolut necesar ca în activitatea cu preşcolarii educatoarea să dea dovadă de fleibitateşi creativitate în acelaşi timp în abordarea situaţiilor didactice, pentru a evita astfel rutina şi a acţiona

pentru transformarea învăţăm!ntului care încă se bazează pe informaţie, pe reproducerea ei, într%unînvăţăm!nt global, integrat şi creativ, bazat pe educaţie, pe formare.

METODA LOTUS


3/8


4/8


5/8

+e puteţi face cu ele(&.Aceste materiale pot fi grupate după mărime şi după culoare *+e am mai putea face cu ele ( &. Putem să le numărăm, să ne #ucăm cu ele, să facem operaţii

de adunare şi scădere *+e facem pentru a fi tot at!tea maşini roşii c!te maşini galbene sunt+ine compune o problemă cu materialele date ( &. 6i)ai are 9 maşinuţe galbene şi o grupă de

maşinuţe roşii cu una mai puţin dec!t cele galbene *+ine rezolvă problema dată 3.Bnde adăugăm o maşinuţă pentru a avea tot at!tea în ambele grupe

4.$e unde luăm o maşinuţă pentru a avea tot at!tea.$e ce nu sunt în ambele grupe tot at!tea maşinuţe/.+!nd spunem că în ambele grupe sunt tot at!tea maşini&."n ambele grupe sunt tot at!tea maşinute c!nd adăugăm la cele D maşinuţe roşii o maşinuţă,

sau c!nd din cele 9 maşinuţe galbene luăm o maşinuţă. METODA CUBULUI0ste folosită în cazul în care se doreşte eplorarea unui subiect sau a unei situaţii din

mai multe perspective @ oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare unei abordăricomplee şi integratoare. Această metodă a fost descoperită în anul 3E9F.

0tapele metodei:

e realizează un cub pe ale cărei feţe se notează cuvintele: $0+&I0, +O6PA&G,A5A-I70A7G, AO+IA7G, AP-I+G, A&;B60580A7G (altele, în funcţie de resurse, nuneapărat pe toate feţele cubului*.

e anunţă tema subiectul pus în discuţie.e împarte grupul în şase subgrupe, fiecare subgrup rezolv!nd una dintre cerinţele

înscrise pe feţele cubului.e comunică întregului grup, forma finală a scrierii.-ucrarea în formă finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe foi albe A.Avanta#ele acestei metode sunt multiple printre care se enumeră şi:% determină participarea conştientă a preşcolarilor prin implicarea maimă a acestora în

rezolvarea sarcinilor.% permite diferenţierea sarcinilor de învăţare?% formează deprinderi de muncă intelectuală?% stimulează g!ndirea logică a copiiilor?% creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup?% sporeşte eficienţa învăţării @ preşcolarii învaţă unii de la alţii?% dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.Această metodă are şi anumite dezavanta#e:

% rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp?% se creează un zgomot oarecare?% facilitează erori în învăţare?

% nu eistă un control precis asupra cantităţii calităţii cunoştiinţelor dob!ndite defiecare preşcolar.Activitate matematică.8ema: +oşul cu legume6aterial: -egume de diferite mărimi, în conformitate cu sarcina primită de fiecare grupă.$escrierea activităţii.+opiii sunt impărţiţi în = grupe ca c!te %/ copii fiecare grupă.;rupa 3 are sarcina de a descrie elementele reprezentate şi să facă grupe după mărime: roşii

mari, ardei mici, vinete mi#locii.;rupa 4 are sarcina de a compara numărul elementelor celor doua grupe: roşii şi ardei,

mărimea ( mari , mici * şi culoarea legumelor ( roşii, galbene şi verzi *

;rupa analizează grosimea morcovilor alcătuind un şir crescător.;rupa / asociază forma roşiilor cu forma geometrică pe care o desenează ( cerc *.;rupa < deduce succesiunea elementelor dintr%un şir de legume ( ceapă, gogoşari, usturoi *

continu!nd şirul început.;rupa = argumentează de ce şirul nu respectă alternarea culorilor.


6/8

CIORCHINELE0ste o te)nică care eersează g!ndirea liberă a copiiilor asupra unei teme şi facilitează

realizarea unor coneiuni între idei desc)iz!nd căile de acces şi actualizănd cunoşintele anterioare.e realizează parcurg!nd următoarele etape:3.e scrie un cuv!nt temă (care urmează a fi cercetat* în mi#locul tablei sau a foii de )!rtie?4.e notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema

respectivă în #urul acestuia, trăg!ndu%se linii între acestea şi cuv!ntul iniţial?

.Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate?/.Activitatea se opreşte c!nd se epuizează toate ideile sau c!nd s%a atins limita de timpacordată?

0tapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perec)i. Astfel se îmbogăţescşi se sintetizează cunoştiinţele. &ezultatele grupurilor se comunică educatoarei care le notează la tablăîntr%un ciorc)ine fără a le comenta sau #udeca.

"n etapa finală a activităţii , ciorc)inele poate fi reorganizat utiliz!ndu%se anumite conceptesupraordonate găsite de copii sau de educatoare.

Acestă te)nică contribuie la organizarea reprezentărilor, eersează capacitatea copiiilor de aînţelege un anumit conţinut.

Activitate matematică.

8ema : $escompunerea numărului 9.6ateriale : un panou mare în mi#locul căruia este trecut numărul 9. e pun la dispoziţia copiilor

#etoane colorate şi numerotate.$escrierea.+opiii se împart în grupe a c!te doi. 'iecare ec)ipă primeşte un nume ascociat cu o culoare. "n

mi#locul panoului este trecut numărul 9. e lucrează în ec)ipe, fiecare ec)ipă are sarcina de a da douăvariante de descompunere a numărului 9. $upă ce se vor epuiza toate ideile, toate cunoştinţele copiilor legate de descompunerea numărului 9, se unesc imaginile, se stabilesc legăturile şi coneiunile.

e citeşte şi analizează fiecare variantă de răspuns, se discută , se emit idei.-a sf!rşitul activităţii se face sinteza finală se structurează ciorc)inele grup!nd variantele de

descompunere a numărului 9 emise de către copii. $acă este nevoie se fac completări.

SCHIMBĂ PERECHEA0ste o metodă de predare%învăţare interactivă de grup care constă în rezolvarea sarcinii de lucru în

perec)e.Obiectiv : stimularea comunicării şi rezolvarea de probleme prin lucrul în perec)e.6aterialele folosite sunt: simboluri, fluturaşi, cifre, litere pentru constituirea perec)ilor.0tapele metodei:3. Organizarea colectivului de copii% copiii se împart în două grupe egale şi sunt aşezaţi în 4 cercuri concentrice pe scaune.% împărţirea se face prin diferite modalităţi:

a* se dau două feluri de simboluri, c!te unu pentru fiecare grup b* se numără din doi în doi şi copiii cu numărul 3 se aşează în cercul din interior, iar cei cunumărul 4 în cercul din eterior?

c* cei din grupele mari pot primi litere mari şi mici , se aşează copiii cu literele mici în interior,ceilalţi în eterior form!nd perec)ea iniţială?

d* dacă numărul copiiilor este impar educatoarea face perec)e cu copilul respectiv.4. +omunicarea sarcinii didactice problemei cazului% se comunică sarcina didactică sau problema propusă pentru rezolvare, cazuri pentru studiu din

activitatea copiilor.. Activitatea în perec)i% copiii lucrează în perec)i, ei form!nd perec)ea iniţială?

% la un semnal sc)imbă perec)ea, copiii din cercul eterior se mută spre dreapta pe scaunulurmător, în sensul acelor de ceasornic?% copiii în cercul interior ram!n permanent pe loc?% perec)ile se sc)imbă mereu c!nd se dă o nouă sarcină de învăţare, p!nă se termină şi p!nă se

a#unge la perec)ea iniţială.


7/8

/. Prezentarea rezultatelor % copiii revin în cerc, sau semicerc?% are loc analizarea ideilor perec)ilor?% pe o foaie educatoarea reţine concluziile.>eneficiile metodei

- stimulează învăţarea în perec)i activiz!nd întreg colectivul?- se aplică cu uşurinţă la v!rsta preşcolară, la toate categoriile de activitate?- permite copiiilor să lucreze în perec)e cu fiecare coleg din grupă?

-

dezvoltă inteligenţe multiple?- educă toleranţa şi înţelegerea faţă de opinia celuilalt?- dezvoltă g!ndirea şi operaţiile ei, limba#ul, atenţia.

Activitate matematică.8ema: ă formăm grupe.Obiectiv: formarea deprinderii de la lucra în perec)e pentru clasificarea obiectelor după diferite

criterii în mod independent.6aterial: fişe cu frunze în forme, culori, mărimi diferite, cariocă.$escrierea."mpărţirea copiilor în două grupe se realizează prin Heerciţiu%numerare2 care permite formarea

grupelor cu numărul 3 şi numărul 4.

e formază cele doua cercuri concentrice.Are loc prezentarea sarcinii didactice, fiecare perec)e îşi alege c!te o culoare diferită de a

celorlalţi. 'ormaţi grupe de frunze, prin încercuire, după criterii la alegere. +uloare aleasă nu sesc)imbă pe parcursul activităţii.

'iecare perec)e primeşte o fişă de lucru, timp de minute, o analizează şi îşi alege un criteriudupă care forează grupa de frunze.

-a semnalul verbal Hsc)imbă perec)ea2 se deplasează un scaun spre dreapta form!nd astfel onouă perec)e şi rezolv!nd o nouă sarcină didactică. ocul continuă p!nă se finalizează sc)imbul de

perec)i."n cerc fiecare perec)e iniţială prezintă rezultatul de pe fişa de lucru. +uloarea reprezentativă a

fiecărei perec)i facilitează educatoarei evaluarea perec)ilor de%a lungul sc)imbului de perec)i şi fişetotodată.

MOZAIC0ste o metodă de învăţare prin cooperare, prin interdependenţa grupurilor şi eercitarea

statutului de epert în rezolvarea unei sarcini de învăţare. 6etoda mozaic are un pronunţat caracter formativ, deoarece stimulează încrederea în sine a

copiiilor, dezvoltă abilităţi de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului,capacitează g!ndirea logică, critică şi independentă, impulsionează şi educă răspunderea individuală şide grup.

Obiectivele: documentarea şi prezentarea rezultatelor studiului independent celorlalţi, devenindepert pentru tema studiată.

0tapele metodei:3.e stabileşte o temă care este împărţită în / %< subteme.Pentru fiecare subtemă trebuie stabilit pe ce anume va pune accent copilul atunci c!nd va studia

independent. e pot formula întrebări pentru orientarea studiului. e elaborează o fişă epert şi sedistribuie copiiilor pentru a o completa.

4.Organizarea grupelor de învăţare.+opiii se grupează în /%< grupe şi fiecărui copil i se dă c!te un simbol sau cifră ce corespunde

unei subteme. ubtema se studiază independent în cadrul fiecărei ec)ipe de către epert."n faza individuală fiecare copil investig)ează subtema dată şi fişa epert..+onstruirea grupelor de eperţi.0perţii au acelaşi număr sau simbol se unesc în scopul dezbaterii şi aprofundării, clarificării,

ordonării cunoştiinţelor însuşite independent.+opiii prezintă rezultatul studiului independent şi au loc discuţii care lămuresc noile cunoştinţecare vor fi transmise ec)ipei de învăţare din care fac parte.

/.Activităţi în ec)ipa de învăţare


8/8

0perţii raportează într%un mod atractiv cunoştinţele colegilor de ec)ipă care sunt şi ei eperţi pentru alte subteme.

6odalitatea de predare învăţare se va baza pe materiale intuitive, audio%video pentru a uşuraat!t învăţarea c!t şi predarea.

+opiii ascultă activ în timp ce unul epune, apoi adresează întrebări p!nă este convins că aînţeles dar a şi reţinut întreaga informaţie eprimată pe r!nd de eperţi. 0pertul adresează întrebăricolegilor de grup p!nă c!nd este sigur că au înţeles, reţinut şi învăţat materialul epus.

metode interactive folosite În grădiniţă În cadrul activităţilor extracurriculare matematice

Documents