metode de stimulare a copilului - suport de curs

8/18/2019 Metode de Stimulare a Copilului - Suport de Curs

http://slidepdf.com/reader/full/metode-de-stimulare-a-copilului-suport-de-curs 1/44

Metode de stimulare a copilului.

Terapii specifice – meloterapia, artterapia, abilitarea manuala,

calculatorul şi sportul

I. Meloterapia

Efectele benefice ale terapiei prin muzica – o mai buna relaxare, ameliorarea starii de

spirit si a calitatii vietii, diminuarea anxietatii – au fost puse in evidenta de numeroase studii.

Dar, evaluarea masurii in care aceste efecte pot fi atribuite in mod direct meloterapiei este

dificil de facut.Interventiile (alegerea muzicii, durata sedintei, intensitatea, etc.) si masurile adoptate

variaza foarte mult de la un studiu la altul. De asemenea, dimensiunea esantionului pe care s-

au desfasurat studiile este uneori insuficienta pentru a permite formularea unor concluzii cu

adevarat corecte. In general, oamenii de stiinta sunt de acord ca meloterapia:

amelioreaza starea de spirit - lucru observat la pacientii internati in spital, dar si la ceilalti

membri ai familiei.

reduce anxietatea provocata de proceduri medicale diverse (de exemplu, la pacientii cu

dificultati respiratorii sau probleme cardiace). In ceea ce priveste copiii, terapia prin

muzica poate reduce anxietatea inainte de o interventie cirurgicala sau in momentul

separarii de parinti.

contribuie la calmarea durerilor - favorizand diminuarea perceptiei durerii si cresterea

tolerantei la aceasta. !tudiile au pus in evidenta o reducere a simptomelor dureroase

asociate cu artrita reumatoida, artroza, durerea cronica, durerea de spate sau de cap.

"eloterapia a fost utilizata ciar si in timpul interventiilor cirurgicale sau a altor

proceduri medicale.

amelioreaza calitatea vietii bolnavilor de scizofrenie. "eloterapia contribuie la

ameliorarea starii generale, a sanatatii mentale si a functionarii sociale a persoanelor

bolnave de scizofrenie. #n studiu a pus in evidenta diminuarea izolarii sociale, cat si

cresterea interesului fata de evenimentele externe si a abilitatii de a dialoga cu ceilalti.

contribuie la reducerea unor simptome legate de autism. $eneficiile observate au fost o

mai buna intelegere a vocabularului, sporirea atentiei, a actelor comunicative, diminuarea

ecolaliei (repetarea automata a frazelor pe masura ce sunt auzite). !tudiile au aratat si o



ameliorare a constientizarii corpului si a coordonarii, dar si diminuarea anxietatii. In

scimb, efectele meloterapiei asupra tulburarilor de comportament sunt controversate.

favorizeaza un somn de o mai buna calitate. Efectele linistitoare ale muzicii –

instrumentale sau vocale – au fost observate la toate categoriile de varste. %onform

rezultatelor studiilor clinice efectuate asupra persoanelor in varsta, meloterapia poatefacilita adormirea, poate diminua numarul trezirilor, ameliora calitatea somnului si creste

durata sa.

contribuie la dezvoltarea copiilor si la ameliorarea ingri&irilor acordate nou-nascutilor.

"eloterapia ocupa un loc din ce in ce mai important in ingri&irile acordate sugarilor si

copiilor cu nevoi speciale. In plus, ea poate stimula dezvoltarea limba&ului.

contribuie la ameliorarea performantelor fizice si cognitive. "eloterapia asociata cu

exercitiile fizice poate diminua senzatiile de dificultate care apar uneori si creste tolerantala efort. Ea este benefica si pentru realizarea sarcinilor cognitive, deoarece stimuleaza

dezvoltarea limba&ului.

'educe unele simptome ale depresiei.

"eloterapia se incadreaza in vasta arie a psioterapiei prin arta valoarea terapeutica a

muzicii rezulta din multiplele influente pe care le are asupra psiicului uman datorita

complexitatii fenomenului muzical. "uzica reprezinta arta de a exprima sentimente si idei cua&utorul sunetelor combinate intr-o maniera specifica, declansand procese afective dintre cele

mai variate si neasteptate, de la emotia muzicala, cu o gama larga de manifestare (bucurie,

traire interioara, sentimentul armoniei, inaltare spirituala) pana la descarcari explozive de

exaltare colerica. iind cea mai complexa arta si in acelasi timp accesibila tuturor oamenilor,

muzica dispune de cel mai fin si mai penetrant limba& artistic – sunetul muzical - ca element

sonor fundamental cu care opereaza. %ercetarile au demonstrat ca instrumentele de percutie,

cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, tambalele, xilofoanele etc. faciliteaza

comunicarea mai ales in cazul copiilor cu deficienta mintala, autism sau a celor timizi si

anxiosi.

Elemente de meloterapie folosite in activitatea cu copiii cu deficiente mintale

*a baza activitatilor de terapie prin muzica sta faptul ca aceasta terapie este non-

verbala. +entru multe persoane cu nevoi speciale, limba&ul este dificil iar situatiile in care

trebuie folosit poate reprezenta o amenintare. *imba&ul si cuvintele nu sunt necesare si acest



lucru poate constitui o experienta mai accesibila si mai satisfacatoare pentru un adult sau un

copil cu dificultati de comunicare.

"aterialul de baza al muzicii este sunetul, asa cum pentru dans materialul de baza este

miscarea. Intelegerea abilitatii de a folosi sunetele corpului si ulterior un instrument ii ofera

copilului un sens pozitiv al interactiunii cu el insusi iar apoi cu ceilalti prin cantatul lainstrumente si crearea propriei muzici. !tabilirea unei relatii cu un instrument poate fi un

progres pentru copiii cu un comportament provocator. Disonanta este folosita pentru a reflecta

disconfortul resimtit de pacientul scizofrenic sau terapeutul poate acompania copilul atunci

cand acesta tipa.

*a copiii cu deficienta mintala meloterapia este folosita, in special, in stabilirea unui

alt tip de comunicare, diferit de cel verbal. tunci cand se lucreaza cu acesti beneficiari

conteaza mai putin nivelul de dezvoltare al aptitudinilor muzicale pe care acestia le poseda,deoarece, in aceasta situatie, muzica nu este utilizata in terapie datorita calitatilor sale estetice.

eigl introduce, in acest sens, termenul de muzica functionala, care desemneaza faptul ca

muzica in terapie este destinata obiectivelor practice, in functie de nevoile beneficiarilor.

+rincipalul obiectiv al meloterapiei este acela de a stabili contactul cu persoana cu

deficienta mintala si de a facilita comunicarea intre el si educatorul transformat in terapeut.

Deci, in cadrul activitatilor de meloterapie, muzica este utilizata in scopul recuperarii pe cat

mai mult posibil a personalitatii decompsensate a acestei categorii de beneficiari.

%ercetarile au demonstrat ca, instrumentele de percutie, cum ar fi castanietele,

clopotele, tamburinele, tambalele, xilofoanele faciliteaza comunicarea, mai ales in cazul

copiilor cu deficienta mintala severa sau al celor timizi si anxiosi.

In cadrul unei asemenea activitati desfasurate, spre exemplu, la %entrul de recuperare

ole $ernadotte din !uedia, se foloseste cu succes asocierea dintre doua instrumente, pianul

si toba. %opilul este asezat comod intr-un fotoliu si asculta diverse melodii interpretate la pian

de un meloterapeut. cesta urmareste cu atentie, reactiile subiectului in scopul stabilirii

frecventelor preferate, inalte sau grave, cu a&utorul carora va determina la subiect o avalansa

de reactii emotionale, cauzate de o vibratie afectiva autentica la muzica ascultata.

In continuare i se da copilului o toba in care i se cere sa bata in ritmul melodiei

ascultate. In acest mod copilul fixeaza ritmul si prin actiunea sa asupra tobei isi imbunatateste

performantele in domeniul motricitatii. +entru acompaniament se poate folosi, spre exemplu,

si o muzicuta cu clape, care forteaza beneficiarul sa-si foloseasca degetele.

+entru calmarea subiectilor anxiosi si a celor iperinetici se foloseste un instrument

care emite un fel de sunete prelungi de clopotei deosebit de armonioase. 'ezultatele au



demonstrat ca prin folosirea sedintelor de meloterapie de acest tip s-a influentat benefic

intregul psiic al beneficiarilor

In cadrul institutiilor din tara noastra educatorii pot utiliza astfel de sedinte ca cea

descrisa mai sus, cu a&utorul unei inregistrari pe banda magnetica si a unui sintetizator de

sunete. %ercetarile au evidentiat ca, atat la copiii normali cat si la cei cu deficienta mintala,meloterapia are efecte deosebite asupra dezvoltarii comunicarii.

*a copiii deficienti mintal iperactivi, muzicoterapia poate fi utilizata pentru amelio-

rarea inibitiei voluntare a actelor motorii si pentru realizarea unor performante. *a cei cu

instabilitate emotionala utilizarea rnuzicoterapiei, in viziunea lui !. Ionescu, determina:

- diminuarea tensiunilor

- reducerea agresivitatii

- imbunatateste cooperarea in interiorul grupului- amelioreaza munca de ecipa.

"urp/ a demonstrat ca meloterapia ii a&uta si pe cei cu tulburari relationale, deoarece

favorizeaza participarea spontana la 0activitatile de grup1. %ercetarile efectuate ne ofera

indicatii metodice pretioase despre preferintele copiilor pentru diverse forme de activitati de

meloterapie, in functie de nivelul lor de activism. !ubiectii cu un nivel crescut de activism

global aleg dansul, cei cu nivel mediu de activism aleg grupa de tobosari, iar cei cu nivel

scazut de activism se orienteaza catre grupele de coruri sau acompaniament2.

ctivitatile de meloterapie pot fi desfasurate in grup sau individual (este cazul copiilor

cu deficiente mintale severe sau asociate) si pot fi impartite in doua forme :

• forma activa - denumita dupa unii autori si directa, consta in diverse activitati

muzicale desfasurate, individual sau in grup, de subiectii insisi (muzica

instrumentala sau vocala)

• forma receptiva - sau indirecta este acea forma in care subiectii audiaza

muzica. In acest caz pasivitatea lor nu este totala, deoarece activitatea de

receptare solicita prin ea insasi un anumit grad de participare din partea

acestora.

In cazul activitatilor de meloterapie desfasurate in scoala de catre educatori, logopezi,

psiologi scolari este util sa se urmareasca urmatoarele obiective :

3 dezvoltarea interesului fata de activitatile muzicale

3 formarea si dezvoltarea auzului muzical cu elementele sale componente: simt

melodic, ritmic, armonico-polifonic

3 educarea vocii ca principal mi&loc de redare a muzicii



3 formarea unor deprinderi practice muzicale (de ascultare a muzicii, de

interpretare, de utilizare a unor instrumente etc.)

3 cultivarea imaginatiei si a creativitatii

3 ecilibrarea si armonizarea personalitatii copilului prin cultivarea unor trasaturi

de caracter pozitive 3 dezvoltarea sociabilitatii copilului prin participarea la activitatile organizate pe

grupuri de copii

3 educarea expresivitatii mimico-gesticulare

3 nuantarea exprimarii verbale

3 dezvoltarea sensibilitatii si a gustului estetic fata de fenomenul muzical

3 determinarea unor stari de deconectare, relaxare, confort psiic, incantare si

buna dispozitie.Declansarea procesulului de muzicoterapie trebuie sa porneasca cu evaluarea generala

a fiecarui copil, in functie de nevoile caruia se vor selecta obiectivele adecvate ce urmeaza sa

fie atinse. ceasta se face prin studierea dosarului copilului, prin informatii dobandite de la

familie si de la ceilalti specialisti implicati, prin observarea si studierea atenta a preferintelor

sale muzicale.

!e pot folosi, de asemenea, diverse categorii de teste, care, este util, sa se aplice cat

mai devreme posibil, deoarece, cu cat se declanseaza mai de timpuriu activitatea terapeutica,

cu atat cresc sansele de a obtine efecte substantiale in planul recuperarii. In acest sens,

4raam a construit o scala a performantelor muzicale obtinute de copii, coreland aceste

niveluri cu varsta mintala. utorul &ustifica utilitatea testului sau prin faptul ca 5fiecare

individ urca scala de dezvoltare in modul sau propriu in diferite intervale de timp, aceasta

depinzand de gravitatea andicapului sau.2 !cala sa de dezvoltare face legatura intre varsta

mintala si performantele muzicale posibile, fixand totodata si limitele ce pot fi atinse in cadrul

invatarii, in functie de decala&ul dintre etatea mintala si cea cronologica, specifica deficientei

mintale, dupa cum urmeaza:

6-7 luni - se exprima nediferentiat prin miscari ale bratului sau a piciorului, atunci

cand aude muzica

8-9 luni - intoarce capul in directia stimulului musical

9-7 luni – se indreapta sau se taraste in directia stimulului musical

7-;7 luni – asculta atent timp de un minut sau mai mult

;<-89 luni – bate din palme sau bate din picior, stand &os

89-=8 luni – canta stand &os sau in picioare, bate din palme sau din picioare

89-=7 luni – bate din palme si din picioare



89-76 luni – bate din maini si din picioare in ritmul muzicii

76-<6 luni – canta la un instrument stand &os sau in picioare

<6-98 luni – bate in ritm din picior, canta la un instrument si vocal

+este 98 luni – bate ritmul din picior, cant ape tonuri inalte si din instrument, in acelasi

timp.!cala are avanta&ul ca nu utilizeaza elemente verbale influentate de factori culturali,

fapt care o face usor aplicabila. In functie de gradul de deficienta al copilului si obiectivele

stabilite in recuperare, se pune problema alegerii celor mai potrivite activitatii in care acesta

sa fie inclus. !e recomanda introducerea diverselor categorii de activitati, intr-o succesiune

graduala, in functie de tipul si compatibilitatea acestora.

stfel, cercetarile recente au relevat faptul ca activitatile ritmice, care se bazeaza pe

folosirea cu precadere a unor instrumente de percutie, este bine sa fie introduse inaintea altor categorii de activitati. ceasta deoarece s-a demonstrat ca 0introducerea ritmului vocal este

mai putin anxioasa pentru beneficiari

Dupa diagnosticarea nivelului acizitiilor muzicale pe care le are un copil la un

moment dat, se poate trece, cu succes, la elaborarea unpr programe specifice, recuperatorii,

care constau in executarea unei largi game de exercitii specifice, organizate pe dome distincte

de manifestare a aptitudinii muzicale.

!copul acestor exercitii este de a slefui aptitudinile muzicale ale copilului atatea cate

exista, pentru a imbunatati competenta si placerea de a exersa, cu efect benefic asupra

personalitatii sale, in general.

+entru dezvoltarea aptitudinilor muzicale complexe este necesar sa se actioneze in

urmatoarele segmente distincte din structura acestei aptitudini:

- educarea ritmului

- formarea abilitatilor in folosiea instrumentelor

- stimularea deprinderii de cant

- asigurarea unei legaturi corespunzatoare intrecant si miscare.

>oate aceste activitati executate gradat, de la simplu la complex, determina, prin

combinarea lor, structurarea aptitudinii muzicale complexe la persoanele cu deficienta

asigurandu-se in final compensarea unor deficiente din sfera personalitatii, in special ale celor

legate de psiomotricitate.

A. Educarea ritmului se face prin urmatoarele tipuri de exercitii gradate, in functie

de

gradul de dificultate si nivelul de dezvoltare al copilului:



- aplaudarea sau baterea intr-un instrument de percutie la un anumit cuvant dintr-un cantec

- baterea ritmica la auzul unor cuvinte din vocabularul activ al copilului, de exemplu la auzul

numelor persoanelor apropiate, al unor flori, pasari sau mancaruri preferate

- aplaudarea sau baterea intr-un instrument de percutie in ritmul metronomului, in mai multe

variante:a.cu cate o bataie la fiecare sunet de metronom

b.cu cate o bataie la fiecare al doilea sunet de metronom

c.cu cate o bataie la fiecare al treilea sunet

d.cu cate o bataie la fiecare al patrulea sunet.

- redarea ritmului de baza dintr-o melodie, batand din palme sau intr-un instrument de

percutie dupa urmatoarele masuri 6?8, ;?8, 8?8, 7?9.

B. Folosirea instrumentelor - Instrumentele de percutie (tamburina, toba, tambalul, scaerul), sunt folosite in

activitatea cu copilul cu deficienta mintala nu numai pentru deprinderea ritmului, ci si

pentru ca permite diferite activitati care sa-i formeze perceptia sunetului fiecarui

instrument in parte !tudiile metodice recomanda, in acest sens, folosirea unor instrumente

in timpul unei povestiri, prin asocierea lor cu diverse persona&e sau evenimente ale

naratiunii.

- Instrumentele cu corzi sunt folosite in diferite exercitii ca:

• la auzul sunetului produs de vibrarea unei corzi, de catre terapeut, se cere

copilului sa- reproduca prin atingerea corzii, fara emiterea sunetului

• ciupirea unei corzi indicata de adult, sub directa sa supravegere sau cu spri&in

• alegerea dintr-un grup de corzi a celei cerute de adult sau indicarea ei cu

a&utorul unor instrumente specifice

C. Invatarea cantecelor - incepe cu exersarea silabelor, ca la varsta de 7 luni,vocalizarea primitiva:

- prelungirea cantata a cuvantului final din propozitie

- cantarea a doua cuvinte impreuna

- cantarea unor strofe ritmate dintr-un cantec, de preferinta de nivel de gradinita si accesibil

varstei mintale a copilului

- cantarea altor cantece apropiate nivelului de dezvoltare mintala a copilului si intereselor

sale, selectandu-le pe cele mai clare.



D. Contributia muzicii la imbunatatirea motricitatii voluntare este deosebit de

importanta, mai cu seama la beneficiarii cu deficienta mintala.

"iscarea pe fond muzical este bine sa se desfasoare in urmatoarele etape:

- ascultarea batailor intr-o toba, punerea in miscare la zgomotul produs de aceasta si oprirea la

incetarea sa- executarea de miscari pe ritmuri de toba masura accelerarii ritmului se poate trece la sarituri

si ciar alergari:

- desfasurarea de miscari pe anumite melodii, folosind modelul anterior.

- executarea de &ocuri de miscare pe acompaniament muzical

- executarea de dansuri simple cu miscari ample

- interpretarea unor dansuri in mod creativ, cu alegerea libera a ritmului si timpului de

miscare, cu interventia minima din partea educatorului.>erapia prin dans a fost utilizata cu succes in cazurile cand comunicarea era blocata sau

limitata, la copiii cu deficienta mintala severa sau la autisti. !e afirma aceasta deoarece dansul

amelioreaza in special imaginea corporala a subiectilor, fiecare identificandu-si prin dans

propriul ritm corporal, ca individ si ca membru al grupului de apartenenta.

Evaluarea progreselor facute de copil se poate face cu a&utorul unor scari de evaluare

standardizate sau prin intermediul unor fise in care se noteaza stadiul dezvoltarii deprinderilor

copilului inainte si dupa parcurgerea diferitelor categorii de exercitii muzicale.

Daca admitem ca cele trei elemente ale naturii umane: viata psiologica, viata afectiva

si viata mentala sunt reflectate in plan atitudinal prin ritm, melodie si armonie, putem spune

ca limba&ul muzical se afla in rezonanta cu personalitatea umana. stfel, viata psiologica

implica dinamism si sensibilitate sonora, generand ritmul, viata afectiva cuprinde emotiile

generate de sunetele musicale, respectiv melodia, iar viata mentala presupune constientizarea

lumii sonore in functie de capacitatea de discriminare perceptiva, reprezentand armonia.

+rincipalele forme de organizare a activitatilor educational-terapeutice din sfera

muzicoterapiei sunt:

- Cantecul - are impactul cel mai puternic asupra dezvoltarii proceselor psiice ale

copilului. Datorita accesibilitatii si continutului variat, prin cantec se dezvolta si

vocea, auzul muzical, se formeaza deprinderea de a canta individual sau in grup, se

dezvolta simtul ritmic si interesul pentru activitatea desfasurata.

- Jocurile muzicale - sunt folosite cu precadere la copiii de virsta mica pentru

dezvoltarea simtului ritmic. ceste &ocuri au la baza ritmarea unor versuri prin

batai din palme, marcarea ritmului cu a&utorul instrumentelor de percutie sau prin

combinarea miscarilor ritmice mana-picior. De asemenea, &ocurile muzicale pot fi



si &ocuri desfasurate dupa o melodie cunoscuta, &ocuri de recunoastere a unor

cantece sau ritmuri melodice si &ocuri bazate pe unele sarcini sau comenzi date de

educator.

- Jocurile muzicale-exercitiu - au scopul de a forma deprinderile elementare de

percepere, recunoastere si redare a calitatilor sunetului muzical. In aceastacategorie sunt incluse exercitiile de reglare a ecilibrului inspiratie-expiratie,

flexibilizarea vocii prin emiterea de sunete muzicale de durata si inaltimi diferite,

pronuntarea corecta a silabelor din text etc.

- Jocurile cu text si cantec - imbina intr-o structura unitara atat melodia cu textul, cat

si miscarea corespunzatoare continutului literar (subordonat in exclusivitate

textului). %omparativ cu celelalte tipuri de activitati de tip muzical, &ocurile cu

cantec si text asigura intr-o mai mare masura coordonarea miscarilor cu caracterulliniei melodice, favorizand intelegerea legaturii dintre text si melodie. stfel,

copiii sunt pregatiti pentru o activitate interpretativa mai complexa si le este

satisfacuta nevoia de miscare.

- Auditiile muzicale - contribuie la formarea gustului artistic, al interesului pentru

muzica, intarirea capacitatii de concentrare auditiva, instalarea unei stari de

relaxare si confort psiic. +entru ca auditia sa-si atinga obiectivele propuse este

necesar sa se respecte anumite conditii: cantecele sa fie accesibile, raportate la

particularitatile varstei, sa fie interpretate vocal cat mai expresiv pentru a emotiona

si sa fie realizate artistic pentru a impresiona placut si pozitiv auditorul.

Strategii educational-terapeutice in muzicoterapie

In cadrul activitatilor educational-terapeutice de tip muzical, metodele de baza sunt:

demonstratia, explicatia, conversatia. cestea se 5modeleaza2 dupa nivelul de dezvoltare

mintala, capacitatea de invatare si adaptare sociala, precum si dupa exeperienta personala in

domeniul muzicii.

A. Metoda demonstratiei – consta in determinarea copiilor de a percepe nemi&locit

muzica sub toate aspectele sale. @aloarea acestui tip de strategie decurge din faptul ca este

prin excelenta axata pe latura intuitiva si intuitia motrica, combinadu-le dupa caz.

Intuitia auditiva se realizeaza prin ascultarea cu atentie a cantecului ce urmeaza a fi

invatat. In muzica, intuitia auditiva corespunde primei trepte de cunoastere. Aumai dupa ce

ne-am asigurat ca aceasta a fost realizata, putem trece la urmatoarele



Intuitia vizuala – pentru o mai buna intelegere a continutului textului unui cantec,

demonstratia va fi insotita de materiale auxiliare: o ilustrata (sau set de imagini, cand textul

este mai vast), &ucarii, o maceta, o secventa dintr-un film etc.

Intuitia motrica – folosita in demonstrare se realizeaza prin executia unor miscari,

gesturi legate de problemele muzicale implicate in cantecul ce trebuie invatat. ceasta serefera mai mult la ritm decat la linia melodica.

Demonstratia nu se aplica doar la inceputul activitatii, ci va fi prezentata pe tot

parcursul acesteia educatorul va demonstra in permanenta modul corect de interpretare, va

canta alaturi de copiica etalon, va demonstra cum sa desida gura corect, cum se pronunta

exact cuvintele pe silabe, respectand linia melodica.

B. Metoda eplicatiei – se refera la expunerea concisa si clara a meterialului sonor.Este cel mai adesea insotita de demonstratie si exercitiu. +rin aceasta metoda se intregeste

ansamblul metodelor folosite in activitatile educational terapeutice de tip muzical.

Explicatia se aplica dozat si include, pe de o parte continutul ideatic al cantecelor si pe

de alta parte, la respiratie, emisie, dictie, nuante, sincronizari vocale si ritmice. Educatorul

trebuie sa foloseasca expresii simple, sa fie concis si sa pronunte clar continutul mesa&elor,

tinand seama de gradul de deficienta al copiilor. De asemenea, educatorul trebuie sa

dovedeasca o atitudine de bunavointa, calm, rabdare si intelegere, de incura&are, fara sa

negli&eze autoritaea ce o impune statutul sau de coordonator al activitatilor.

C. Conversatia – consta in dialogul purtat intre educator si copii si se poate realiza in

toate tipurile de activitati educational terapeutice de factura muzicala. Intrebarile formulate de

educator trebuie sa tina cont de gradul de deficienta al beneficiarilor, de gradul de percepere

muzicala, de intelegerea continutului si de ponderea interesului fata de aceasta activitate.

Muzicoterapia si terapia cognitiva

B terapie educationala adecvata si sistematica favorizeaza priceperea, recunaosterea si

reproducerea cu usurinta a &ocurilor muzicale-exercitii, a &ocurilor muzicale propriu-zise, a

cantecelor sau a cantecelor de &oc.

"uzicoterapia are menirea de a realiza la copii performante ale gandirii, cum sunt:

supletea, independenta, creativitatea. +rin cantec, ei isi formeaza capacitatea de a analiza si

diferentia din ce in mai exact sunetele muzicale, structurile ritmico-melodice, participand

activ si constient la interpretarea lui.



>otodata, gandirea se dezvolta in conditiile in care muzica ofera un cadru cat mai

placut si atragator activitatilor desfasurate. "ai mult ca orice stimul exterior, muzica trezeste

si intretine pe o durata mai mare atentia copiilor, fie prin ritm sau linie melodica, fie prin

armonie sau text, determinand emotii profunde, trairi interioare puternice sau create spontan

Atentia distributiva se dezvolta atunci cand educatorul solicita copiilor executia unor miscari sugerate de text, concomitent cu intonarea liniei melodice sau folosirea unor

instrumente de percutie pentru marcarea anumitor timpi accentuati?neaccentuati.

Memoria se dezvolta prin reflectarea experientei anterioare, prin fixare, pastrare,

recunoastere si reproducerea materialului sonor, a textului, a ideilor, a starilor afective sau a

miscarilor asimilate. +rin invatarea &ocurilor muzicale – exercitiu, de exemplu, se pastreaza, re

secunsoc si se reproduc deprinderi legate de timbru, durata si inaltime a sunetelor, iar prin

&ocurile muzicale propriu-zise si cantece se contribuie la formarea si dezvoltarea memorieilogice.

+erceptiile auditive, ca elemente ale muzicoterapiei, genereza imagini variate legate de

planul sonor, iar sunetele sunt trasferate in plan imaginativ de exemplu, ascultand anumite

onomatopee sau 5glasul instrumentelor2, copiii le asociaza cu animalele, pasarile ori

instrumentele care le produc.

Muzicoterapia si limba!ul

+e langa consideratiile facute in legatura cu evolutia proceselor psiice prin

muzicoterapie, mentionate anterior, este necesar sa precizam ca aceasta se manifesta cu o

pondere deosebita si in dezvoltarea limba&ului, sub aspectul pronuntiei corecte a textului

cantecelor, a activizarii si imbogatirii fondului lexical de cuvinte.

'edarea unui cantec invatat presupune atat executia exacta a liniei melodice, cat si

pronuntarea corecta, pe silabe, a textului. sadar, sunetele muzicale trebuie sa se suprapuna

cu silabele din text. B sincronizare perfecta se obtine dupa ce educatorul realizeaza in

prealabil seturi de exercitii esalonate pe etape, vizand:

- 'eglarea ecilibrului dintre inspir si expir educatorul are sarcina de a urmari atent

consolidarea unei vorbiri in expir

- Dezvoltarea auzului fonetic si muzical, prin emisii de vocale si silabe prezentate in

diferite combinatii sub forma de &oc, prinuntate in expir acestea pot fi executate

prin imbinarea armonioasa a sunetelor muzicale in sens ascendent?descendent,

respectand trepetele scarii muzicale

- %oordonarea dintre respiratie-pronuntie-miscare.



Este necesar sa precizam ca aceste etape trebuie realizate inainte de etapa de invatare a

cantecelor.

Exercitiile de reglare a ecilibrului dintre inspir-expir, cat si cele de dezvoltare a

auzului fonematic, pot imbraca diverse forme de exercitii-&ocuri. Ele sunt foarte importante,

intrucat sub aceasta forma se pot corecta anumite distorsionari, inlocuiri, inversari si omisii desunete din cadrul silabelor?cuvintelor. 'eluarea si diversificarea lor, conduce la automatizarea

unei pronuntii corecte, clare a vocalelor, silabelor si ulterior, a cuvintelor.

Muzicoterapia si integrarea socio-afectiva

Educatia muzicala influenteaza si anumite aspecte legate de latura socio-

comportamentala. stfel, integrarea in colectivitate se realizeaza cu mai multa usurinta prin

intermediul muzicii.+racticarea muzicii in cor determina pe copii sa se asculte individual, dar si pe ceilalti,

pot deprinde capacitatea de asculta interpretari model ale educatorului sau ale altor copii, de a

se autocontrola in vederea interpretarii la semnal si a sincronizarii cu corul. sadar, muzica

contribuie la educarea spiritului de ordine si disciplina.

+rin forta ei de expresie muzica declanseaza trairi pozitive durabile, entuziasmeaza,

inspira, concurand la formarea si modelarea personalitatii. +e de alta parte, continutul

educativ al textelor cantecelor imbogateste orizontul de cunoastere al copiilor, consolideaza si

sistematizeaza cunsotintele despre natura, fenomene, meserii, societate etc.

>extele cantecelor cu linie melodica simpla pot fi sustinute prin miscari ritmice, batai

din palme ori instrumente de percutie ce accentueaza o silaba, un sunet, o pauza.

!e stie ca cele mai atractive pentru copii sunt &ocurile muzicale, cele ritmice, dansurile

populare, deoarece prin practicarea lor se face apel la gestica, mimica, coregrafie, implicand

predominant motricitatea adecvata tipului de activitate propus cat si o anumita colaborare de

permite facilitarea integrarii lor in sarcina si asimilari de cunostinte.

Dincolo de faptul ca provoaca o adevarata incantare pentru copii, muzica corespunde

nevoii spontane de &oc, miscare si relaxare, iar interventiile educatorului pretind o foarte buna

pregatire profesionala, mult tact si cunoastere a particularitatilor fiecarui copil, astfel incat

terapia educationala, desfasurata intr-un asemena cadru, sa fie cat mai eficienta.

"biective specifice si particulare ale muzicoterapiei

Obiectivele particulare ale muzicoterapiei impun:

- Dezvoltarea capacitatii de diferentiere a timbrului sunetelor

- Identificarea si diferentierea unor surse sonore din mediul incon&urator



- Diferentierea zgomotelor produse in natura de cele produse de om

- Diferentierea zgomotelor de sunetele vocale sau instrumentale

- Diferentierea si recunoasterea glasului-cantat sau vorbit – al colegilor si al

educatorului

- Identificarea unor instrumente muzicale.

Dezvoltarea auzului muzical si culturii vocale

- scultarea si reproducerea unor scurte fragmente ritmico-melodice din cantecele

invatate

- Intuirea intensitatii contrastante (tare - incet) si a tempourilor contrastante (repede-

rar), prin &ocurile muzicale - ex.: 5mergi cum iti spun2 – pe varfuri pentru 5incet2,

pe toata talpa pentru 5tare2 5mergi cum iti cant2 – repede – rar- Intonarea unor cantece cu respectarea cerintelor unei respiratii corecte, a emisiei

vocale si dictiei corecte a textelor acestora &ocuri-exercitii si cantece invatate

- Diferentierea intesitatii sunetelor

- 'ecunoasterea si reproducerea sunetelor inalte – &oase

- udierea si reproducerea selectiva a unor fragmente muzicale.

Forme de organizare a activitatilor educational-terapeutice de tip muzical

>erapia educationala realizata prin muzica apeleaza la urmatoarele tipuri si forme de

organizare si desfasurare a activitatilor muzicale:

. %antecul

6. Cocurile muzicale

;. Cocurile muzicale-exercitiu

8. Cocurile cu text si cantec

=. uditiile muzicale

#. Cantecul are impactul cel mai puternic asupra dezvoltarii psiicului copilului.

Datorita accesibilitatii lui si a continutului sau variat, se dezvolta vocea, auzul muzical, se

formeaza deprinderea de a canta individual sau in grup, se dezvolta dragostea fata de muzica

si activitate, fata de natura ( Primavara a sosit – muzica de A. Bancea Ploaia - muzica de %.

"eres Ninge ninge - muzica de @. @oiculescu).

!electionarea va respecta principiul accesibilitatii astfel incat, la inceput se vor folosi

linii melodice scurte, cu ambitus mic, ritm simplu, curgator, cuvinte usor de pronuntat si cu



continut lesne de asimilat (exemplu: Iepurasii pe. versuri de 4. %osbuc sau Melcul suparat

prelucrare de 4. $reazul, ambele preluate din folclorul copiilor). >reptat se va mari ambitusul,

de la cvinta la sexta si, progresiv pana la octava, intre Do, -Do6. (exemplu: !ioara din

folclorul copiilor, sau "eaganul -muzica *. +etrescu).

%unoscand placerea si necesitatea de miscare a copiilor este necesara repetarea unor cantece insotite de miscari corespunzatoare continutului din text, ritmizari prin batai din

palme, ciocanit cu degetul in masuta, sticla, prin mers ritmic s.a. in acest mod, cantecele se

transforma in &oc si mentin interesul pentru activitate.

$. %ocul muzical este folosit cu precadere la copiii de varsta mica, pentru dezvoltarea

simtului ritmic.

+rin structura lui, &ocul muzical se aseamana in mare masura cu &ocul didactic,intrucat, la fel ca si acesta, are sarcini precise, reguli de desfasurare si elemente specifice

&ocului: miscare, intrecere, surpriza. Dupa insasi denumirea lui, &ocul muzical constituie o

imbinare armonioasa a &ocului cu muzica, raspunzand perfect atat interesului copiilor pentru

muzica cat si nevoii lor de miscare, de activitate.

In functie de sarcinile, elementele de &oc si regulile de desfasurare, &ocurile muzicale

se clasifica astfel:

a) &ocuri muzicale ce se desfasoara dupa versuri si consta in ritmarea versurilor prin

batai din palme, marcarea ritmului cu a&utorul instrumentelor de percutie sau asociat cu batai

din palme. Datorita specificului lor, ele pot fi denumite &ocuri ritmice, deoarece contribuie

intr-o foarte mare masura la dezvoltarea simtului ritmic al copiilor.

Exemplu: Ceasul

Cea-sul ma-re ba-te ta-re#

$ic-tac tic-tac tic-tac tic-tac%

%opiii vor bate la inceput din palme, apoi vor merge in ritmul duratei de patrimi.

Dupa consolidarea acestui ritm, vor fi invatati sa faca un pas pentru fiecare silaba

recitata, in ritm uniform, pe durata de optimi.

Exemplu: Iepurasul

Ie-pu-ra-sul fu-ge fu-ge

&i co-po-iul nu-l a-'un-ge%

b) Cocuri muzicale ce se desfasoara dupa o melodie cunoscuta – consta in executarea

unor miscari dupa muzica, in functie de caracterul acesteia. plicarea lor se face diferentiat,



pe varste. stfel, la copiii mici, sarcina este foarte simpla: li se cere sa mearga dupa o melodie,

in directia indicata de educator.

Exemplu: (burati ca pasarelele - +asarelele se duc sa manance (copiii executa

miscari cu bratele, imitand zborul pasarelelor, apoi se indreapta spre un colt al incaperii).

lte motive ar fi: Mergem ca piticii, &arim ca broscuta etc, in care miscarileimprovizate dupa muzica pot fi executate liber de catre copii, dupa posibilitatile lor si in

functie de impresia generata de muzica.

*a copiii de varsta mai mare se pot realiza activitati educational-terapeutice care

cuprind diferite miscari executate dupa caracterul cantecelor exemplu: Albina si florile

versuri si muzica de %. 4raur, ce permite si combinarea unor pasi de dans (pas simplu, pas

lateral, pas scimbat), in raport cu melodia ascultata.

c) Cocuri de recunoastere. Ele presupun respectarea unor reguli dinainte stabilite

si

constau in identificarea unor cantece sau a unui fragment dintr-un cantec invatat anterior.

d) Cocuri muzicale ce se desfasoara potrivit sarcinii sau comenzii primite. %onsta in

executarea unor miscari dupa muzica, conform sarcinii sau comenzii date de educator, fie ca

acesta cere copiilor sa recunoasca o melodie sau fragment dintr-o piesa muzicala, fie sa

execute corect si expresiv comanda. ceste reguli impun grade de dificultate mai mari sau

mai mici, in functie de varsta copiilor cu care se lucreaza. Exemplu: (idarul - muzica %.

*ungu, Dogarul - muzica 4. $reazul, Infloresc gradinile - dupa >. +opovici, care pot fi redate

expresiv ca linie melodica si miscari adecvate.

+rin toate tipurile de &ocuri enumerate mai sus se urmareste dezvoltarea simtului

ritmico-melodic, cat si deprinderile de interpretare. %opiii executa melodii in tempouri

diferite, invata sa diferentieze intensitatea sunetelor, inaltimea lor, pornind de la perceperea

celor cu intervale mai mari intre ele, a&ungandu-se, treptat, la sesizarea diferentelor mici de

inaltime. +e de alta parte, &ocurile insotite de miscari pot sugera inaltimea sunetelor (ridicarea

bratelor la sunetele inalte, coborarea lor pentru sunetele &oase).

&. %ocurile muzicale-eercitiu

cestea au scopul de a forma deprinderile elementare de percepere, recunoastere si

redare a calitatilor sunetului muzical.



Cocurile muzicale – exercitiu au rol pregatitor si se desfasoara la inceputul activitatii si

consta in formarea copiilor din punct de vedere tenic-vocal, prin emisia de sunete muzicale,

de durata si de inaltimi diferite, vocea capatand flexibilitate.

cest tip de activitate include exercitii de reglare a ecilibrului inspir-expir, emisii

exacte in expir a unor sunete ce respecta treptele muzicale, precum si pronuntarea corecta asilabelor din text. Exercitiile care au drept scop pregatirea copiilor pentru invatarea unui

cantec se bazeaza pe unele fragmente cu grad mai mare de dificultate din punct de vedere al

intonatiei, ritmului sau al textului. ceste pasa&e se extrag si sunt exersate la inceputul

activitatii de predare.

'. %ocurile cu tet si cantec

cest tip de activitate educational-terapeutica imbina intr-o structura unitara atatmelodia cu textul, cat si miscarea corespunzatoare continutului literar, acesta din urma fiind

subordonat in exclusivitate textului.

Imaginile poetice ale cantecelor sunt transpuse in &oc prin diferite miscari specifice,

potrivite cu posibilitatile copiilor. stfel, imaginile cantecului )atustele pot fi redate de copii

prin imitarea mersului usor leganat al ratustelor, aplecarea corpului inainte, miscari de brate

imitand inotul si lovirea apei cu aripile.

%ulegerile cu cantece pentru copii ofera o varietate mare de &ocuri cu text si cant ce

corespund nevoii de diversificare a continuturilor literare si care evoca aspecte din diferite

medii:

- din viata plina de farmec a copilariei. De exemplu *atista- dupa +. >ipordei Coroana -

muzica si versurile 4r. >eodosiu

- din viata pasarilor, a animalelor si natura: exemplu !everita si Casuta din Padure

- meseriile parintilor exemplu $esatoarele - dupa I.D. %irescu (idarii - muzica *.

%omes etc.

In executarea &ocurilor cu text si cantec toti copiii participa cu multa placere, voiosie si

buna dispozitie, satisfacandu-si prin acest tip de activitate educational-terapeutica si nevoia de

miscare.

Interesante sunt nu numai &ocurile in care miscarile se realizeaza simultan de toti

copiii, dar si acelea desfasurate in grupuri mici, fiecare grup avand de executat miscari, sau

roluri de interpretat individual. stfel sunt &ocurile: Mosul si Cocosul , Pisica si &oriceii,

Casuta din Padure%

%omparativ cu celelalte tipuri de activitati educational-terapeutice de tip muzical,

&ocurile cu cantec si text asigura intr-o mai mare masura coordonarea miscarilor cu caracterul



muzicii, usurand intelegerea legaturii dintre text si melodie, pregatind copiii pentru o

activitate interpretativa mai complexa.

!electarea &ocurilor cu text si cant se face in functie de posibilitatile acestora de a-si

coordona si sincroniza miscarile. *a inceput se vor alege &ocuri ce cuprind o singura miscare,

apoi se vor amplifica, incluzand doua sau mai multe miscari diferite: exemple, Iarna sa te

duci cu bine *arza si *roastele Podul Miscator%

(. Auditia muzicala%onstituie un alt tip de activitate educational-terapeutica, specifica muzicoterapiei. Ea

contribuie, pe de o parte, la formarea gustului artistic, al interesului pentru muzica, iar pe de

alta parte, la formarea si intarirea capacitatii de concentrare auditiva.

+rin intermediul auditiilor muzicale copiii sunt deprinsi sa asculte piese muzicale, sa le

urmareasca cu atentie pentru a le intelege si a le simti continutul si frumusetea, dar mai ales

sunt familiarizati cu 0atmosfera muzicala1. semenea climat favorabil creeaza un impact

benefic asupra psiicului copiilor.

+entru ca auditia sa-si atinga obiectivul propus este necesar sa se respecte anumite

conditii:

- cantecele sa fie accesibile, raportate la particularitatile varstei sau deficientei

- sa fie interpretate vocal cat mai expresiv, pentru a emotiona, a trezi sentimente sl

atitudini

- sa fie realizate artistic, pentru a impresiona placut, pozitiv.

%opiii audiaza cu mare interes si atentie cantecele interpretate de educator, mai ales

daca acesta foloseste, in concordanta cu continutul textului literar, o mimica si gestica

adecvate. %u. aceeasi placere se audiaza cantece interpretate de diferite coruri, grupuri vocale

de copii, piese muzicale instrumentale populare sau clasice, muzica vocala-usoara, populara,

culta.

uditiile bine alese si organizate de educator ii a&uta pe copii sa-si apropie si sa-si

insuseasca mi&loacele de expresie muzicala, iar acestea contribuie la imbogatirea impresiilor

artistice, ii deprind cu ascultarea si interpretarea constienta a pieselor muzicale.



Influentele muzicale

Nota "DO" se adreseaza mirosului si se recomanda in terapia pentru combaterea

anemiei, a afectiunilor sangelui si ale sistemului circulator, pentru dureri lombare.

Nota “E! se adreseaza gustului si se utilizeaza in terapia afectiunilor respiratorii,obezitate, calculi biliari, etc.

Nota "MI" este pentru vaz si se recomanda pentru terapia afectiunilor digestive.

Nota “#! este utilizata pentru dezvoltarea sensibilitatii tactile si se recomanda in

terapia unor afectiuni neurologice.

Nota "$O%" este importanta pentru auz si se recomanda pentru terapia afectiunilor

musculare.

Nota "%#" pentru intuitie, recomandata in toate afectiunile nervoase.Nota “$I! raspunde reflexelor intregului corp si se recomanda in terapia afectiunilor

endocrine.

!i cantatul vocal are influente asupra starii de sanatate a corpului prin intermediul

consoanelor si vocalelor emise, astfel:

&ocala "#", cu actiune asupra cutiei craniene si a plamanilor prin efecte calmante.

&ocala "E" cu actiune asupra glandei tiroide si corzilor vocale, pe care le tonifica.

&ocala “I! cu actiune asupra cailor respiratorii si cutiei toracice, pentru eliminarea

mucozitatilor din plamani si ameliorarea durerilor de cap.

&ocala "O" cu actiune asupra cutiei toracice si plamanilor, pe care ii stimuleaza.

&ocala "'" cu actiune asupra organelor genitive si aparatului digestiv.

(onsoana "M" cu actiune asupra capului si sinusurilor (exercitiu pentru dureri de cap

si

sinuzita).

In prescriptiile sale, muzicoterapeutul francez ".4."ouret, tine seama de dominanta

pieselor respective:

piesele mu)icale cu dominanta ritmica stimuleaza viata senzoriala si

fiziologica contribuind la dinamizarea corpului

piesele mu)icale cu dominanta melodica stimuleaza viata afectiva

piesele mu)icale cu dominanta armonica stimuleaza viata intelectuta si

modul de gandire



mu)ica polifonica stimuleaza sentimentele fraterne si colective, cat si pe cele

de dragoste si de bucurie.

II. #rtterapia

>erapia de expresie grafica si plastic cuprinde modela&ul, desenul, pictura, sculptura.

+rin acest mod de terapie se realizeaza asimilarea principalelor elemente de limba& plastic care

a&uta copilul sa se exprime, uneori mai repede si mai usor decat prin comunicarea verbala

(prin intermediul reprezentarilor grafice si plastice copilul isi proiecteaza o parte dintre

experiente, trairile si atitudinile sale, adesea inconstiente, toate acestea constituindu-se in

informatii utile intelegerii unor aspecte ale conduitei sale, determinand si un efect de relaxare,de linistire pentru copil, consecutiv executarii unui desen sau a unui produs de modela&).

cest tip de terapie are o valoare formativa conducand la aparitia de situatii de invatare

valoroase care vor evidentia, pe langa incarcatura estetica si pe cea etica si sociala a

continuturilor temelor plastice. +rin selectionarea, esentializarea si concretizarea acestora,

prin subiecte aplicative adecvate temelor plastice, cat si prin activizarea elevilor creste

valoarea si eficienta terapiei si a caracterului sau compensator. De asemenea, prin acest mod

de terapie se intregeste personalitatea copilului, se dezvolta simtul estetic si se constientizeaza

nevoia de frumos in viata si activitatea elevului.

A. Desene figurative sc)ematizate bazate pe linii – impreuna cu celelalte elemente ale

limba&ului plastic: punctul, forma, culoarea – linia devine semn si simbol in desenul copiilor

marind posibilitatile de expresivitate grafica. In desenul figurativ, ce-si propune reprezentari

din lumea reala, dupa natura, linia ce este o abstractiune, nu are nici o legatura cu aspectul

vizual al obiectelor, doar il 5sugereaza2, prin complexe de linii.

%ea mai simpla definire a liniei este unirea a doua puncte pe diverse directii ce pot fi

corelate cu diverse sensuri de curgere, de ridicare, de serpuire spiralata. +entru fixarea pozitiei

verticale se va pleca de la observatia elementelor din natura, cele mai comune fiind pozitia

repetata a scandurilor unui gard sau a cartilor de pe un raft de biblioteca, siluetele copacilor

desfrunziti intr-o padure, sau a stalpilor de telegraf de pe marginea unui drum. iecare copil

va primi o fisa in care educatorul a reprezentat la inceput aspectul figurativ al pozitiei

verticale, spre exemplu o persoana care isi repara gardul si apoi simple casete in care copiii

vor uni divers puncte ce vor alcatui linii verticale.



#n alt exercitiu se poate efectua plecand de la observarea ploii fara vant in care apa

cade in cantitati mari sub forma unor linii verticale intrerupte, scurte si dese se poate face in

acest caz o demonstratie practica in fata copiilor, aratandu-le scurgerea apei printr-o

stropitoare, ce directioneaza apa vertical.

B. Forma * element al limba!ului plastic – forma in arta plastica este intalnita sub

doua aspecte: suprafata, adica imaginea elaborata pictural (ex.: forma geometrica neregulata

– cerc, patrat, dreptungi, triungi, romb forma geometrica compusa – trapez, ovoid forme

abstracte – sunt create fara nici o corespondenta rala forme figurative – ce se inspira din

realitate: frunze, fructe, flori, obiecte reale, reprezentarea figurii umane) si volumul sau

concretizarea imaginii sculptural (ex.: volumul sugerat prin diferite aplicari de culoare,

redarea efectului de lumina si umbra etc.)

In pictura, formele simple, cum ar fi cercul, se poate studia pornind de la observatia

elementelor de baza din natura: soarele, luna plina, diferite fructe sau aran&amente floale.

%ercul se poate scita cu mana libera, capatand astfel o mai mare expresivitate plastica.

Imbinarile cercurilor de diferite marimi pot sugera spatiul, efectul de aproape-departe sau de

aglomerat-aerat.

In organizarea activitatilor ocupationale cu caracter ludic se va avea in vedere cadrul

de &oc, atmosfera adecvata prin muzica sau printr-o povestire. +rin aceste exercitii grafice seva dezvolta motricitatea generala a copiilor prin coordonarea miscarilor mainilor, ale

degetelor si de asemenea se va dezvolta sensibilitatea analizatorilor, cat si a muscilor mici ai

mainilor. !porindu-se treptat gradul de dificultate si complexitatea exercitiilor-&oc se vor

forma gandirea si imaginatia creatoare a copiilor, se va imbogati vocabularul lor, se va

dezvolta capacitatea de a intelege si de a aprecia frumosul si valoarea artistica.

B activitate interesanta o constituie formele spontane. Ele sunt forme produse si

descoperite intamplator prin diferite procedee si tenici, dar care sunt capabile sa transmitaanumite idei plastice. orma spontana creata accidental sau pe cale diri&ata se raporteaza la o



imagine de obiect sau de structuri naturale: radacini, crengi, frunze, pietre, cristale, roci,

cocilii, scoici.

#nul dintre cele mai frecvente procedee este presarea unor puncte, pete de culoare

diferit fluidizate pe un alt suport sau pe acelasi suport indoit, impaturit in doua, in patru etc. si

presat cu mana pe diferite directii.%a o varianta a acestui procedeu este presarea cu alt suport si diri&area culorii cu firul

de ata tras treptat spre unul din capetele exterioare ale suporturilor. !e vor obtine efecte

accidentale marmorate. *a petele presate la &umatatea suportului vom realiza reprezentari

vizuale de fluturi, gaze, flori, vegetale.

!e pot obtine forme spontane si prin suflarea unor pete de culoare diferit fluidizate, fie

prin suflare libera, fie printr-un tub in variate sensuri si directii. +icturile obtinute vor sugera

panze de paian&en, retele de crengi, de flori, de fire textile si alte reprezentari figurative.

orme spontane se pot realiza si prin estomparea cu artie mototolita a unei suprafete

de&a colorata, mai mult sau mai putin omogen. Efectul petei de culoare rezultat este marmorat,dantelat, cristalizat.

B alta tenica este stropirea suportului cu pensula, sau direct cu pigment de culoare.

!uportul poate fi uscat sau ud, iar rezultatul se modifica daca au loc suprapuneri de stropiri

succesive in timp.Educatorul va respecta intelegerea si capacitatea de fabulare a fiecarui copil

aplicand principiul libertatii intelese, in scopul afirmam neingradite a personalitatii fiecarui

copil, cat si principiul controlului si autocontrolului privind dezvoltarea spiritului critic si

autocritic si a gustului estetic.



+roiectarea educational-terapuetica in activitatile de psi)oterapie de epresie

In vederea realizarii obiectivelor educational-terapeutice, educatorul trebuie sa

realizeze o corelare deplina cu continutul invatarii, strategiile educational-terapeutice(metode, tenici), si evaluarea.

+roiectarea in activitatile de educatie artistic-plastica este flexibila in raport cu

personalitatea educatorului, cu particularitatile de varsta si capacitate a copiilor. Ea se

adapteaza diverselor teme plastic precum si obiectivelor generale si specifice, sau a celor

operationale urmarite.

+rintre obiectivele generale si specifice se numara:

a) Bbiective cu valente informative (imbogatirea vocabularului plastic, consolidareacunostintelor despre anumite teme plastice)

b) Bbiective cu valente formative (educarea vointei, atentiei voluntare, a spiritului de

ordine si disciplina)

c) Bbiective generale (formarea si dezvoltarea capacitatii de a intelege si de a aprecia

frumosul autentic, dezvoltarea gandirii artistic-plastice, dezvoltarea sensibilitatii, a

gustului estetic, dezvoltarea imaginatiei creatoare.

Obiectivele operationale definesc exact ce vor fi capabili sa faca elevii la sfarsitul

activitatii. De exemplu:

- !a obtina din amestec fizic a doua culori complementare, griuri colorate

- !a combine doua culori vecine pe cercul cromatic, pentru a obine nuante

- !a defineasca compozitia decorativa

- !a ilustreze plastic povestirea sau basmul studiat anterior

- !a combine culorile reci si culorile calde etc.

+recizarea obiectivelor educational-terapeutice presupune cunoasterea

disponibilitatilor de invatare a elevilor, nivelul lor de pregatire initiala, diagnoza lacunelor ce

conditioneaza insusirea noilor cunostinte, formarea competentelor etc.

III. #bilitarea manuala



*egarea tot mai stransa a invatamantului de viata, de practica este o conditie a

dezvoltarii multirole a personalitatii elevilor cu %E!. In acest scop, in planul cadru de

invatamant al invatamantului special sunt prevazute, pe langa disciplinele de cultura generala

si disciplinele cu un caracter practic cum ar fi abilitatile manuale.

*ucrul manual este disciplina care cuprinde in sine gandire, pricepere si originalitate.semeni, insa, celorlalte discipline, activitatea practica urmeaza trasee de&a stabilite in

conformitate cu finalitatile invatamantului, tinand cont de importanta domeniului cultural care

studiaza personalitatea umana.

+rin activitatile de indeleticiri practice si abilitare manuala elevul deficient este

implicat intr-un proces de nvatare gradata prin care va aborda activitati simple, placute,

atractive si va dobandi o experienta bogata (vizuala, perceptiva, motrica) de intelegere

generala, activitati ce-si vor indeplini in acelasi timp si rolul corectiv.In activitatile manuale copiii executa operatii simple si confectioneaza obiecte si

&ucarii asemanatoare celor cunoscute de ei in mediul incon&urator. ceasta activitate practica

face trecerea de la &oc la munca si constituie un prim pas in directia pregatirii copilului pentru

participarea la munca de mai tarziu.

>erapia ocupationala desfasurata la orele de indeletniciri practice si abilitare manuala

strans legate cu celelalte activitati didactice este o metoda terapeutica care are menirea sa

vindece printr-o munca placuta sau pe care noi, cei care educam, o facem sa fie placuta si

acceptata incat sa se subinscrie scopului ma&or al recuperarii psio-motorii, scop subordonat

dezideratului de a cultiva la elevi o atitudine pozitiva pentru activtate in general.

Elevul este stimulat sa lucreze spre a-si satisface anumite cerinte vitale, spre a i se

redestepta dorinta de a paticipa la viata de grup, de a se integra in viata sociala.

%adrul didactic, educatorul, instructorul are libertatea de a alege tipul de activitate in

functie de particularitatile clasei, de dificultatile si dezvoltarea psiomotrica a fiecarui elev.

Din punct de vedere al valorii educative, abilitatile manuale se situeaza pe acelasi plan

cu celelalte activitati obligatorii organizate in scoala. Ele contribuie la dezvoltarea

multilaterala a copiilor cu conditia sa se respecte cerintele pedagogice generale in organizarea

si desfasurarea lor, precizarea clara a scopului didactic, stabilirea legaturii organice intre

sarcinile instructive si cele educative, alegerea &udicioasa a continutului si metodelor

corespunzatoare fiecarei parti a activitatii.

Educatorul, pe parcursul intregului drum al dezvoltarii psio-motricitatii, trebuie sa

lupte continuu contra inibitiei motrice, elevul deficient avFnd incapacitatea de a-si iniba

reactia la toti stimulii care induc activitatea motrica.



El trebuie sa aiba in vedere ca orice obiect care poate fi impins, tarat, pliat da nastere

unei reactii ndeosebi motrice, din partea elevului deficient.

In organizarea educarii psio-motricitatii pedagogul (psioterapeutul) trebuie sa aiba in

vedere cateva obiective generale calauzitoare in actiunea sa recuperatorie, ca:

a. imbogatirea cunoasterii realitatii prin contactul activ si direct al elevilor cu diversemateriale, unelte simple si obiecte

b. activizarea intregii personalitati n activitati succesiv gradate in vederea maturizarii

psiice si motrice

c. realizarea terapiei motrice si mintale in limitele particularitatilor de care dispune

fiecare copil

d. abilitarea manuala generala si a intregului organism in vederea consolidarii in viitor a

abilitatior profesionale.

Dar pe langa cerintele generale mentionate, abilitatile manuale reclama in pregatirea si

desfasurarea lor respectarea unor cerinte specific rezultate din sarcina didactica generala a

formarii unor deprinderi si priceperi elementare de munca. ceste cerinte se refera la

pregatirea materialului necesar exersarii operatiunilor si la alegerea si folosirea celor mai bune

metode si procedee pentru intelegerea sarcinii de catre elevii cu deficiente intelectuale.

%aracterul practic al abilitatilor manuale permite imbinarea muncii fizice cu cea intelectuala,

fapt care determina dezvoltarea atat a capacitatilor fizice ale copiilor, cat si ale celor

intelectuale.

Iata cateva dintre metodele ce pot fi utilizate de catre educator in procesul recuperarii

psiomotorii:

. Desenul indicat cu prioritate la clasele mici, preferat de subiectii de toate varstele. !-a

constatat ca este deosebit de util si ndragit de elevi desenul pe baza de indigou. cesta este

necesar pentru ca (la fel ca si in cazul scrierii) copilul isi poate controla singur miscarile si

apasarea mainii.

Este foarte pretuit de elevi fiindca materialul este rezervat n genere adultilor, iar

folosirea lui ofera copilului posibilitatea de a se valoriza.

6. %olorarea cu a&utorul figurilor scobite (conturarea).

ceste figuri sunt sabloane de carton sau sabloane scobite ce reprezinta diverse obiecte,

animale, persoane. Elevul trebuie sa tina obiectul cu o mFna, n timp ce cu mFna cealalta duce

creionul de-a lungul marginii interioare sau exterioare a figurii sapata n material.



%oordonarea simpla a celor doua maini nu se poate obtine uneori din capul locului nici

ciar de la elevii mai mari. Gn cazul acesta, trebuie sa tinem noi figura, iar subiectul sa traseze

linia. >reptat, el a&unge sa se descurce singur si apoi sa coloreze figura respectiva.

;. Decuparea cu foarfecele sau cu mana a unor benzi de artie sau a unor figuri desenate in prealabil, explicandu-se tenica ce trebuie adoptata pentru a coordona miscarile si luand

aminte la coordonarea celor doua maini. De obicei, acest procedeu se asociaza cu lipirea

figurilor taiate.

Decuparea figurilor colorate extrase din reviste poate inlesni ideea de a propune elevilor

exercitii de motricitatea fina, exercitii care le plac.

8. Gndoirea foilor de Frtie scoate foarte repede la iveala eventualele deficiente alesimtului de orietare spatiala.

Gn atare conditii, acesta se cere a fi educat, caci cea mai fina adaptare motorie a copilului

depinde in mare parte de el.

%a exercitii posibile vom mentiona n ordinea crescanda a dificultatilor:

a. indoirea simpla a foii de artie de-a lungul unei axe

b. indoirea n patru a unei Frtii de forma patrata, de-a lungul a doua axe mediane

c. indoirea imitand cutele burdufului de la acordeon. Exercitiul pretinde aran&area exacta

a cutelor, apasarea degetelor si intoarcerea artiei pentru a forma fiecare cuta

d. impletirea a trei benzi de artie

e. impletirea de girlande din doua benzi de artie rezistenta, de culoarea preferata

(operatie ce necesita o succesiune de miscari mai complexe).

=. Execitii cu plastilina

*e putem atribui un loc preferential daca plac subiectilor, plastilina fiind un material

foarte adecvat (deoarece nu opune prea mare rezistenta) pentru dezvoltarea supletei si

fermitatii gesturilor.

+e langa plastilina se pot folosi perle, artie, cibrituri sau betisoare, elevul putandu-se

distra confectionand diverse obiecte si valorificFndu-si imaginatia.

+rin exercitii analitice foarte scurte (6-= minute) se pot cultiva mai sistematic

flexibilitatea, disocierea si coordonarea miscarilor mFinilor.

7. Cocurile cu bile



Cucandu-se cu bile elevii invata treptat sa le arunce in locuri precise, tinFnd bila intre

degetul mare si aratator, apoi lovind-o cu spatele unuia din cele doua degete si aruncFnd-o ca

de obicei cu degetul mare apasat si aratatorul indoit.

<.Exercitii cu cartile de &oc pot fi un pretext pentru manipularea cartilor care ofera prile&ul de a exersa supletea si finetea gesturilor ca si coordonarea miscarilor celor doua

maini.

In aceste impre&urari, elevul poate invata o serie intreaga de miscari de cele mai diverse

tipuri.

9. Diverse impletituri

"etoda importanta (ce se utilizeaza pe scara larga in scoala noastra) care familiarizeaza pe elevi cu un numar insemnat de materiale, cu proprietatile acestora precum si cu diverse

procedee de lucru menite a contribui la terapia psio-motrica a elevului deficient.

Impletiturile imbogatesc cosiderabil baga&ul de cunostinte al elevilor prin faptul ca

provenienta materialelor fiind diferita (sfoara, panusi de porumb, papura, paie, sarma, fire

sintetice) educatorul va avea prile&ul sa dea si unele explicatii elementare despre aceste

materiale, despre ramurile de productie la care se refera.

H. >enica picturii si a desenului liber cu creioane colorate, pensula si acuarela pe artie,

panza, sticla, ceramica, pe langa faptul ca impulsioneaza motricitatea, constituie o terapie

complexa oferind copilului posibilitatea de a se exprima, instalandu-se din capul locului o

reeducare psio-motorie pe plan ludic (la copiii de vFrsta mai mica) sau tenic (la copii de la

-6 ani).

%iar din momentul folosirii picturii libere educatorul trebuie sa intervina continuu

modificand pozitia corpului, a mainii, sa amelioreze mai ales statica generala a corpului.

>otusi, la acest nivel nu este vorba de o reeducare psio-motrica propiu-zisa, copilul trebuind

sa fie lasat sa actioneze singur, iar comportamentul lui cerand sa fie observat in vederea luarii

altor masuri pentru dobandirea supletei si a usurintei in gesturi.

. ctivitati de expresie motrica ce se bazeaza pe folosirea de material plastic, lemn

pentru microsculpturi, material pentru broderii diverse si complexa activitate de pirogravat.

In activitatea de educare psio-motorie, educatorul indiferent de metoda sau metodele

folosite trebuie sa aiba permanent in vedere elementul relaxarii subiectilor.



ceasta are menirea de a calma intr-o masura oarecare subiectul si a-l face sa accepte

parcurgerea tuturor etapelor de lucru (dupa !cultz).

'elaxarea este necesara pentru ca permite crearea unor relatii de natura speciala intre

educatori si copii. plicarea acestei tenici pare sa duca si la formarea sentimentului de

incredere in copil, la disparitia reactiilor de prestanta care stan&enesc educarea psio-motorie.+aralel, educatorul trebuie sa solicite incetul cu incetul o mai mare autonomie a

subiectului si o emancipare progresiva printr-o mai mica fregventa a controalelor si prin

a&utorul concret acordat din ce in ce mai rar.

!i, in sfarsit, relaxarea s-a dovedit si mai necesara in activitatea practica mai ales la

cazurile care prezinta simtitoare tulburari de caracter.

Gn utilizarea modalitatilor si tenicilor de dezvoltarea psio-motricitatii trebuie sa-si dea

mana invatatorul, educatorul, instructorul, profesorul de educatie fizica (%"), logopedul(%D@) si psiologul scolar pentru ca printr-o activitate concentrata de lunga durata cu o

evidenta clara (tinuta in caiete care contin tulburarile si progresele pe plan motric al fiecarui

elev) sa se obtina succesul scontat.

+rin metodele despre care am vorbit si mai ales prin modul lor de utilizare trebuie sa

dovedim ca se poate face din metoda noastra un mi&loc de a-i a&uta pe copiii cu tulburari

psio-motorii in vederea obtinerii unei eficiente moderate sau ciar maxime cu minimum de

celtuiala energetica.

Inainte de a pune punct andicapului, ca si cadre didactice, ne gasim in fata fiecarui

copil incercand sa ne adapam specificului lui, totodata incercand sa adaptam copilul cu

exigentele propuse.

In complexa munca de recuperare psio-motorie educatorul executa contiuu o miscare

de du-te - vino intre terapeutica organizarii generale terapeutica etiologica, simptomatica si

metodele pe care trebuie sa le foloseasca, iar aceste patru copartimente sunt in continua

evolutie, fiecare progres inregistrat cu fiecare subiect modificand uriasul ansamblu al

recuperarii psio-motorii, ansamblu care poate si trebuie sa stea sub semnul progresului ce

vizeaza indemanarea, precizia, viteza, organizarea spatio-temporala si celelalte aspecte de

baza ale motricitatii.

!copul tenicilor prezentate mai sus nu este numai acela de a ameliora psio-

motricitatea, ci de a actiona asupra intregii personalitati a elevului in vederea recuperarii lui

totale pentru ca totul este subordonat perspectivei scolarizarii copilului ce prezinta tulburari

psio-motorii ntr-o viitoare profesie utila societatii n care acesta sa se realizeze plenar.

)olul abilitatilor manuale in dezvoltarea psi+o-motorie a copilului



In timpul reproducerii concrete a unui obiect oarecare din mediul incon&urator, copilul

este pus in situatia de a executa o serie de miscari precise, coordonate si sistematizate.

Executarea miscarilor se face cu a&utorul mainii. ctionand asupra materialelor in cadrul

abilitatilor practice, copilul isi exerseaza concomitent analizatorii vizual si cutanat si

musculatura fina a mainii. Intr-o activitate de constructii, copilul executa o serie de miscari pentru aran&area si deplasarea materialului, miscari care antreneaza analizatorul motric si

cutanat, respectiv mana. >ema indicata de instructor n-ar putea fi executata de copii daca

concomitent cu mana n-ar fi antrenati analizatorul vizual si scoarta celebrala sub controlul

careia copilul selectioneaza si aran&eaza materialul dupa culoare, forma, marime. Exercitiile

pe care copiii le desfasoara organizat in abilitatile manuale, stimuleaza activitatea analitico-

sintetica a scoartei celebrale, marind functiunea ei de reglare a centrilor subcorticali in zona

motorie."ana, care constituie un important analizator tactilo-motric, are deosebita importanta

pentru intreaga dezvoltare a copilului, dat fiind faptul ca dintre toti analizatorii, mana are cea

mai intinsa arie corticala de proiectie.

)olul abilitatilor manuale in dezvoltarea intelectuala a copiilor

In procesul activitatii practice toate cunostintele se completeaza si se adancesc. stfel,

in procesul de executie al unei flori de primavara, copilul isi consolideaza cunostintele privind

forma, culoarea si asezarea petalelor, a coditei, a frunzei, marimea si proportia lor.

*ucrand cu diferite materiale: artie, carton, lipici, material din natura si propunandu-

si sa realizeze ceva din ele, asa dupa cum indica modelul instructorului, copilul are prile&ul sa

cunoasca insusirile acestora, sa le compare si sa generalizeze anumite calitati ale lor. In mod

direct copiii constata calitatile de: marime, forma, culoare, rezistenta si elasticitate. %u

a&utorul acestor materiale ei produc, dupa posibilitati, obiecte din mediul incon&urator pe care

le-au perceput anterior.

Efectul pozitiv al abilitatilor manuale in procesul de cunoastere se datoreaza si faptului

ca ele ofera copiilor posibilitatea de a constata direct cum se pot aplica in prcatica anumite

cunostinte insusite. !olicitand gandirea, imaginatia, memoria copiilor cu nevoi speciale,

abilitarea manuala influenteaza in mod pozitiv activitatea lor intelectuala.

Abilitatile manuale factor important pentru dezvoltarea morala a copiilor

bilitatile manuale influenteaza pozitiv dezvoltarea copiilor cu dizabilitati sub aspect

moral. Deprinderile de munca practica insusite in activitatile manuale il obisnuiesc pe copil cu

o activitate utila, ceea ce contribuie in mare masura la pregatirea lui pentru munca viitoare.



Din felul cum se desfasoara abilitatile manuale desprindem si inportanta lor in

educarea simtului ordinii si curateniei. "aterialul din care se realizeaza tema este prezentat si

aran&at intr-o anumita ordine, operatiunile de executie se succed de asemenea intr-o ordine

dinainte stabilita, astfel ca dupa o serie intreaga de activitati copilul reuseste sa-si desfasoare

intreaga activitate in mod organizat. In cadrul acestor activitati el este obligat sa lucreze curat,sa stranga materialul ramas supa executia lucrarii, sa-si spele mainile. >oate aceste cerinte

contribuie la educarea simtului oridinii si al curateniei.

bilitatile manuale isi aduc contributia si la imbogatirea vietii afective a copiilor. Ei

traiesc din plin momentul in care pot constata singuri ca in urma efortului depus au a&uns la

rezultatul dorit. !entimentul de bucurie si de satsifactie pe care copilul il incearca in

momentul inceierii cu succes a lucrului sau contrubuie in mod deosebit la educarea dragostei

pentru munca, la optimismul si increderea in fortele lui proprii.In activitatile in care efectueaza teme colective, copiii au posibilitatea sa se convinga

mai mult de necesitatea si valoarea muncii intregului grup, fapt care determina dezvoltarea

capacitatii de a-si subordona interesele proprii celor colective.



I&. *IETEN'% ME', (#%('%#TO'%

ormarea si dezvoltarea capacitatilor de comunicare verbala se afla in stransa legaturacu formarea si dezvoltarea capacitatilor de creatie.

Bricat de cibzuita ar fi actiunea de invatare, daca ea nu mobilizeaza copilul, aceasta

ramane ineficienta.

%opilul mic simte nevoia concretizarii faptelor lingvistice, pentru a le intelege si a

opera cu ele, pentru ca 0la varsta micii scolaritati, posibilitatile de exprimare sunt limitate de

insasi limitele gandirii, ale experientei de viata a copiilor.2

+entru copiii mici, una dintre metodele care raspunde cel mai bine trebuintelor acestora este +ocul didactic.

Cocul, cea mai libera forma de instruire, este o activitate distractiva incadrata in

anumite reguli. In dictionarul lui 4ibbs, consacrat tuturor genurilor de &ocuri, &ocul a fost

definit ca 0o activitate efectuata de participanti sau concurenti care se straduiesc sa-si

realizeze scopurile in limitele unor anumite reguli2.

Istoria &ocului infantil este istoria personalitatii care se dezvolta si a vointei care se

formeaza treptat.

Cocul didactic este o activitate de invatare accesibila, placuta si atractiva prin care

copiii sunt pusi in situatia sa observe si sa elaboreze solutii noi potrivit capacitatilor de

dezvoltare intelectuala si de varsta, care invioreaza si face mai placuta activitatea de invatare.

+rin &ocul didactic se asigura intelegerea, fixarea sau repetarea anumitor cunostinte in

mod placut. vand dulcea iluzie ca se &oaca, copilul participa activ la propria lui formare,

acizitionand cunostinte, iar bucuria 0descoperirii2, ciar si a unui lucru banal, aduce valente

afectiv-comportamentale deosebite. %iar si copiii mai slabi pot sa cunoasca satisfactia, ceea

ce in cazul strategiilor traditionale este putin probabil, iar insuccesul in cursul &ocului este

mai putin dureros si nu influenteaza negativ motivatia .

+rin &oculul didactic in procesul instructiv-educativ, copilul invata cu placere, sa

devina interesat fata de activitatea pe care o desfasoara, pentru ca, ce-i mai frumos decat sa-i

vezi cum fetele lor iradiaza de bucuria raspunsului corect, al aprecierii primite sau a premiului

cu care a fost onorat.

'eusita &ocului didactic este conditionata de proiectarea, organizarea lui metodica, de

modul in care se asigura o concordanta deplina intre elementele ce-l definesc.



#n &oc bine pregatit si organizat, constituie un mi&loc de cunoastere si familiarizare a

copilului cu viata incon&uratoare, deoarece, in desfasurarea lui cuprinde sarcini didactice, care

contribuie la exersarea deprinderilor, la consolidarea cunostintelor si la valorizarea lor

creatoare.

In conditiile actuale ale exploziei informationale, s-a perceput din ce in ce mai mult latoate varstele necesitatea largirii mi&loacelor de cunoastere.

In ultimii ani, a luat amploare utilizarea calculatorului in diverse sfere de activitate. El

isi gaseste locul cuvenit, nu numai prin studiu ca disciplina optionala, dar si prin

aplicabilitatea sa atat in intreaga arie curriculara a invatamantului primar, cat si in formarea

abilitatilor I> care au devenit o necesitate a societatii de astazi.

%alculatorul influenteaza evolutia copilului si a procesului de invatamant, el fiind

introdus ca mi&loc de invatamant si apoi de instruire programata in intreg sistemul, caci uninvatamant modern presupune o actualizare continua a continuturilor dar si modernizare a

metodologiei, a strategiilor de invatare si a tenologiei didactice. ara a exclude metodele si

mi&loacele didactice clasice, invatamantul actual nu mai poate fi conceput fara calculator.

In conditiile in care scolarizarea copiilor se face la varsta de 7-< ani, iar cunostintele la

ciclul primar necesita abordarea lor intr-o maniera moderna, +ocurile didactice trebuie sa aiba

o pondere mult mai mare pentru a suplini in mod &udicios si necesar efortul depus

particularitatilor psio-intelectuale.

Bdata cu implinirea varstei de sase ani, in viata copilului incepe procesul de integrare

in viata scolara, ca o necesitate obiectiva determinata de cerintele instruirii si dezvoltarii sale

multilaterale. De la aceasta varsta o buna parte din timp este rezervata scolii, activitatii de

invatare care devine o preocupare ma&ora.

+rogramul zilnic al copilului sufera scimbari impuse de ponderea pe care o are acum

scoala, scimbari care nu diminueaza insa dorinta de &oc, acesta ramanand o problema ma&ora

a intregii copilarii. Cocul este activitatea ce ii permite copilului sa se manifeste conform naturii

sale si sa treaca pe neobservate la activitatile de invatare.

In timpul desfasurarii &ocului, copilul nu este 0spectator2 ci participa activ, direct, la

realizarea sarcinilor ca 0actor2, astfel actiunea activ-participativa este mult mai pronuntata.

Cocurile didactice ofera un cadru propice invatarii active si constiente, stimuland

creativitatea, puterea de concentrare si reducand nivelul de oboseala. Cocul didactic bine

organizat si desfasurat in momentul cel mai favorabil, constituie drumul cel mai firesc spre

dobandirea, fixarea si consolidarea cunostintelor.

>ot prin &oc se asigura o trecere mai lina de la activitatile din gradinita la activitatile de

scoala, evitandu-se pericolul unei rupturi dintre activitatea prescolara si activitatea



predominanta de invatare. %unoscand acest lucru reusim sa scurtam perioada de acomodare

cu activitatea scolara ciar si la copiii care nu au frecventat gradinita.

'olul si importanta &ocului didactic:

In primul rand, rolul sau este de a a&uta pe educator?instructor in organizarea

activitatilor intelectuale ale copiilor prin forme cat mai placute, atragatoare, deosebitde eficiente.

+rin &oc copilul realizeaza sarcina de invatare, avand impresia ca se &oaca.

In cadrul &ocului se dezvolta cura&ul, perseverenta, darzenia, corectitudinea, spiritul de

disciplina, de cooperare, de comportare civilizata. cum copiii isi manifesta trasaturile

definitorii ale personalitatii: istetimea, cura&ul, initiativa, rabdarea, cinstea.

Cocul didactic invioreaza lectia, asigura o cale placuta si mai sigura de formarea

deprinderilor, indeparteaza monotonia. In cadrul &ocului se asigura tratarea diferentiata a elevilor, fara a se face simtita

deosebirea dintre posibilitatile fiecarui subiect.

Cocul este cadrul propice descoperirii unor inclinatii, aptitudini, ciar talent in anumite

ocazii.

+rin &oc pot fi descoperite la timp lacune si poate fi preintampinata ramanerea in urma

la invatatura (asigura revenirea).

Cocul a&uta la descarcarea emotionala.*a baza elaborarii &ocurilor didactice stau principiile psio-pedagogice specifice

insusirii cunostintelor la varsta scolara mica:

accesibilitatea

consolidarea si fixarea notiunilor predate

antrenarea operatiilor intelectuale de analiza, sinteza, comparare si evaluare

individualizarea procesului de predare-invatare.

+rincipalele probleme pe care &ocurile amintite incearca sa le rezolve sunt:

operationalizarea cunostintelor insusite de copii

exersarea in conditii variate a cunostintelor si a deprinderilor dobandite.

'ezolvand &ocurile, copilul munceste intelectual atat la scoala, cat si in familie, sau in

centrele din care acestia provin, strabatand calea complicata de la intelegerea primelor

notiuni, la actul creator.

ceste &ocuri, care au prins viata din dorinta de a-i bucura pe copii, contribuie la

dezvoltarea gustului pentru insusirea cunostintelor si modelarea sufleteasca.



Efectul &ocurilor asupra elevilor este mai mare atunci cand sunt insotite si de versuri

atractive, in care ei se regasesc cu greselile lor sau cu intentiile lor bune.

%alculatorul are menirea sa ii implice mai mult pe copii si sa ii descida copilului un

alt univers al cunoasterii si al trairilor. cesta ofera atat copilului cat si personalului de

specialitate, o suma de mi&loace didactice moderne, de la textul simplu la cel insotit defotografii, suport video, de sunet, de animatie etc., constituindu-se intr-un instrument de lucru

eficient si la indemana.

%alculatorul poate fi un prieten devotat, cu care poate opera oricand doreste, fara

inibitii sau constrangeri, eliminand unii factori de stres. El inspira copilului incredere pentru

ca nu este subiectiv, nu critica, nu se enerveaza, are intotdeauna timp si rabdare, nu tipa si nu

se uita urat la el.

!ub indrumarea atenta si competenta a personalului de specialitate, calculatorul setransforma din modalitate de divertisment, in sursa moderna de informare, de completare, de

fixare sau de evaluare a cunostintelor.

+rezentate intr-o maniera atractiva, pe un fond muzical adecvat, continuturile propuse

conduc la acizitionarea unor cunostinte in conformitate cu programele scolare dar au si o

functie formativa prin dezvoltarea de abilitati si capacitati intelectuale, prin dezvoltarea

gandirii operationale si creative a copiilor, asigurand accesul nelimitat la informatii, la

diversitate culturala si interrelationare.

%opiii pot vizualiza imagini reprezentand multimi de obiecte, date ale unor probleme,

pot stabili legaturi logice intre aspectele prezentate. Desfasurate, in general sub forma

atractiva si accesibila a &ocului, exercitiile si problemele propuse in programele educationale

vin sa completeze cunostintele acumulate in cadrul orelor de clasa.

#tilizarea computerului duce la dezvoltarea capacitatii de a gandi critic, permitand

elevilor sa se manifeste spontan, fara ingradire ori de cate ori se creeaza o noua situatie de

invatare.

+rezenta calculatorului ne determina sa gasim solutii interactive si moderne de

abordare a copilului.

!ofturile educationale ofera posibilitatea realizarii imediate a mai multor obiective si

etape ale invatarii: receptare, intelegere, aplicare, evaluare si are posibilitatea de a respecta

ritmul si nivelul individual de invatare, ceea ce dovedeste faptul ca ele se adapteaza cerintelor

"inisterului Educatiei si %ercetarii, venind astfel in spri&inul personalului de specialitate,

insarcinat cu educarea copilului.



Cocurile didactice ii atrag pe copii prin colorit, miscare, varietate, stimulandu-i prin

acumularea de puncte, acordarea de bonusuri, trecerea la nivele superioare, dezvoltandu-le

spiritul de ecipa si competitie, dorinta de autodepasire.

%opiii pot fi a&utati prin intermediul calculatorului:

sa utilizeze cunostintele insusite in cadrul diferitelor discipline sa utilizeze programul +IA> pentru a realiza desene cu a&utorul mouse-ului

sau folosind tenica desenului cu combinatii de linii si figuri geometrice

sa realizeze strategii simple de rezolvare a unor &ocuri simple

sa foloseasca programul "I%'B!B> B'D pentru a redacta texte, texte

insotite de desene create de ei, sau insera imagini clipart

sa recunoasca literele, sa scrie, sa citeasca cuvinte, propozitii, sa foloseasca

semnele de punctuatie sa efectueze operatii matematice

sa asculte povesti, sa vizioneze filme pentru copii

sa urmareasca filme si desene animate pe calculator, unde intalnesc alaturi de

actiune, cuvinte si expresii pe care le retin cu multa usurinta

sa coloreze suprafete incise

sa insereze imagini etc.

%opiii isi insusesc astfel cuvinte noi, sau si le fixeaza pe cele invatate in familie, in

centre sau in sistemul de invatament.

+entru eficientizare, se pot folosi &ocuri care sa contribuie la insusirea cunostintelor de

limba romana, matematica, educatie religioasa, ecologica, educatie rutiera, istorie si

geografie, educatie moral-civica, cultura generala.

+rin &ocuri, copiii isi formeaza reprezentari corecte despre mediul ambiant, cunoscand

astfel obiecte, fenomene pe care nu pot sa le perceapa in mod direct datorita conditiilor

geografice.+entru a invata geografia, copilul poate observa si percepe fara a face incursiune in

mi&locul naturii, asculta susurul izvorului, valurile marii, fosnetul padurii, vizualizand pe acest

fond acustic imagini de neuitat. +ractic are posibilitatea sa cunoasca frumusetile patriei, sa le

desluseasca mai concret ciar din camera sa. Daca nu a vazut marea, nu a urcat muntele, sau

nu a patruns in inima Deltei, poate realiza acest lucru cu mintea, vizionand imaginile acestor

locuri pe monitor.

Imaginea audio-vizuala ii a&uta pe copii sa retina notiunile mai usor, sa opereze cu ele,devenind parte activa in procesul de invatare.



+rin imbinarea armonioasa a observarii directe cu observarea virtuala, pe monitorul

calculatorului reusim sa transformam copiii din cunoscatori ai naturii in admiratori ai valorilor

sale.

vanta&ele utilizarii calculatorului:

interesul pentru invatare este stimulat la maximum economie de timp

eficienta crescuta in procesul de invatare

stimularea gandirii copiilor

dezvoltarea capacitatii de autoevaluare

respectarea particularitatilor de varsta prin introducerea ludicului in procesul

didactic

activarea atentiei voluntare

diminuarea factorilor de stres

inlatura monotonia

face lectiile mai interesante, mai moderne, atractive

ofera informatii organizate

cestioneaza pe cel ce invata

realizeaza actiuni de recapitulare

stimuleaza creativitatea

mi&loc atractiv de a consolida si verifica cunostintele

obtinerea unor rezultate bune

factorul de stres este diminuat

caracterul ludic este prezent etc.

%alculatorul poate fi integrat in procesul de invatare al copilului prin 0gri&a2 sa fata de:

captarea atentiei predarea noilor cunostinte

consolidarea cunostintelor

realizarea feed-bacului

evaluare formativa

recapitulare.

+rin intermediul acestor &ocuri, elevul paseste spre efortul dificil al initierii in actul

citirii si scrierii cu un suras in loc de o incruntare, se &oaca invatand si invata notiunile

abstracte &ucandu-se, printr-un &oc distractiv al imaginatiei, la care participa cu placere.



tat la predare cat si la consolidarea sau verificarea cunostintelor, &ocurile prezentate

au captat atentia, au transmis informatii si nu in ultimul rand au favorizat momentul de feed-

bac.

ctivitatea de intelegere a noilor cuvinte s-a realizat prin metoda invatarii prin

descoperire.+roiectia in miscare a generat reactii pozitive, a stimulat imaginatia, dar si limba&ul.

olosirea computerului a antrenat toti copiii si a determinat participarea lor constienta,

activa, in ritm propriu, la indeplinirea sarcinilor.

+rezentarea animata, pas cu pas a informatiilor, faciliteaza si stimuleaza copilul in

procesul de invatare si ii 0descide apetitul2 pentru tot ceea ce este nou.

+rogresul realizat conduce la ideea ca imaginea audio-vizuala ii a&uta pe elevi sa retina

notiunile mai usor, sa opereze cu ele, devenind parte activa in procesul de invatare.cest interes al tinerilor din zilele noastre pentru nou, manifestat prin petrecerea in

exclusivitate a timpului liber in fata calculatorului trebuie controlat, diri&at de catre personalul

de specialitate din centrele de zi sau de plasament, de catre profesori si parinti deopotriva. B

informare corecta, competenta a familiei si a tinerilor inca din primii ani de utilizare a

calculatorului va duce la o utilizare rationala a acestuia, printr-un autocontrol in scopuri si

dimensiuni benefice, caci viitorul este al informaticii.

%omputerul, devenit in zilele noastre instrument indispensabil pentru multe ramuri ale

activitati umane, constituie si un foarte indragit prieten de &oaca al copiilor.

+arintele lexandru in cartea sa 0%opilul in lumea televizorului si a computerelor2

tiparita in HHH la !f. "unte tos numeste calculatorul 0idol contemporan2, cel mai drag

membru al familiei, vazand in asta o cauza a instrainJrii, a singuratatii copilului de la oras

plecat in lumea lipsita de suflet a masinilor.

!atisfactia noastra, a oamenilor care interactionam mereu cu ei, consta in a le pune in

evidenta 2>*EA>#*2 de a realiza propria creatie (compunere, desen, afis). vem obligatia

de a asigura atmosfera propice declansarii valului de idei personale, de a le da copiilor sansa

de a se afirma ca adevaratii descoperitori ai 0noului2.



dezvoltarea spiritului competitiv, stimularea curiozitatii de a cunoaste sau pur si simplu a

empatiei, o conditie de baza pentru o inteligenta emotionala superioara.

Daca copilul se implica in diverse activitati, el va invata sa se integreze cu adevarat

intr-un grup, sa aiba pareri proprii, sa lege prietenii si sa le intretina. In plus, toate proiectele

de acest tip ii imbogatesc %@-ul, ii scot in evidenta talentele si competentele, ii intaresc stima

de sine si ii largesc orizonturile.

Indrumarea po)itia catre descoperirea propriilor pasiuni

+e masura ce copilul creste, dorinta noastra este de a-l vedea fericit. Implicarea

copilului intr-o activitate extracuriculara ii poate aduce beneficii ma&ore in viitor, dar cum il

a&uti sa faca o alegere si cum il motivezi sa isi doreasca acest lucruK +rin indrumarea pozitivaL

!pecialistii spun ca entuziasmul este cel care motiveaza cel mai bine un copil sa isi

doreasca sa invete, sa isi perfectioneze aptitudinile si sa exploreze, nicidecum poruncile sau

impunerile din partea parintilor. Au iti pierde cumpatul daca copilul pare sa treaca de la o

preocupare la alta, copilaria este perioada explorarii.

%opiii invata despre lume si se autocunosc testandu-si simturile, incercand mai multe

lucruri noi si dobandind satisfactie de pe urma reusitelor pe care le ating. Brice presiune

exercitata intr-o singura directie poate conduce la cresterea nivelului de anxietate la copiii,

care se simt constransi sa exceleze si devin captivi intr-o cusca mentala, deci mai putincapabili sa exceleze.

%el mai bine este sa fie lasat sa ia parte la mai multe experiente de-a lungul timpului,

atat in centrul in care se afla. in familie, cat si in cercurile de prieteni sau cu colegii de la

scoala, dupa orele de curs. vand multe optiuni si 1gustand1 din proprie initiativa din ele, va

simti imediat atractia catre acea pasiune pe care o poate fructifica ulterior.

ie ca alege tenisul, crosetatul, gatitul, cercetarea naturii, muzica sau gimnastica, iar

dumneavoastra vi se pare ca nu are calitatile necesare pentru una din aceste activitati, A#



emiteti &udecatiL Ii puteti leza stima de sine si stirbi cura&ul de a se implica in alte activitati,

tocmai pentru ca va ramane cu sentimentul ca 1nu este bun de nimic1.

Momentul potriit pentru fundamentarea pasiunii copilului

Este adevarat ca performanta incepe cu o fundatie construita la varste fragede, insa nutrebuie gandit atat de restrictiv. #n copil isi poate descoperi o pasiune la < ani si poate excela

in acest domeniu, deoarece creierul uman continua sa se dezvolte pana la 6 de ani. "ai mult

decat atat, expertii in psiologie infantila spun ca maturitatea fizica, cognitiva si emotionala a

copiilor se poate instala la varste complet diferite.

+rin urmare, un moment potrivit pentru a pune bazele pasiunii reale a copilului nu este

unul general valabil. Insa poate veni cu mai mare rapiditate, daca il incura&ati sa incerce multe

activitati noi, care sa ii exploreze indelung aptitudinile personale.

*resiunea implicarii intr-o actiitate extracuriculara

%u toate ca expertii constientizeaza beneficiile spiritului muncitor si perseverent in

obtinerea de performante, tot ei spun ca nu este tocmai intelept sa obligi copilul sa isisuprasolicite mintea sau trupul intr-o anumita directie. r putea fi adus in pragul epuizarii si

sa fie determinat sa renunte la &umatatea drumului.

+rin urmare, dozati cu mare tact insistentele si lasati copilul sa persevereze in propriul

ritm. De asemenea, este foarte important sa se tina cont si de programul copilului (cat de mult

timp poate dedica el activitatilor extracuriculare), fara a fi comparat cu cel al colegilor lui.

#nii copii sunt fericiti sa dedice 8 zile din saptamana unui anumit tip de antrenament sau unui

atelier de arte, pe cand altii au nevoie de un ritm mult mai lent si de un ragaz mai mare pentru

odina.



B medie rezonabila pentru toti copiii este participarea la maximum trei activitati

extracuriculare in acelasi timp - una sportiva, una creativa si una orientata catre

societate?comunitate, sustin psiologii. Daca observati ca cel mic se plange des de dureri

stomacale sau de cap, este posibil sa se simta surmenat.

(olaborarea cu copilul in actiitatile extracuriculare

Daca va doriti ca cel mic sa a&unga din ce in ce mai bun, va puteti transforma in

colaboratorul lui permanent si sa il a&utati sa isi antreneze deprinderile ciar si asa. +retindeti

ca sunteti interesat ? interesata sa invatati despre activitatea 1x1, caci 1repetitia este mama

invataturii1.

tunci cand va incerca sa fie profesorul dumneavoastra, copilul nu doar ca se va distra

&ucandu-se, ci isi va intari conexiunile neuronale, stimuland totodata formarea de noi legaturi

si sedimentand si mai bine cunostintele acumulate de&a. ceasta practica libera si deliberata,

intr-un climat placut, il va a&uta pe copil sa se autodepaseasca, avand zambetul pe buzeL

(um incura+ati copilul sa ia parte la actiitati extracuriculare

$portul este un factor important pentru dezvoltarea armonioasa si sanatoasa a

copilului. Este cea mai la indemana metoda pentru a evita ca cel mic sa se confrunte mai

tarziu cu obezitatea.

+racticarea unui sport a&uta la oxigenarea creierului, creand conditiile potrivite pentru

ca cel mic sa poata invata mai usor. In plus, copiii care practica sporturi sunt mai sociabili.

%ompetitiile sportive organizate ar trebui evitate totusi pana in &urul varstei de 9-

ani. ceasta este varsta la care ei sunt pregatiti din punct de vedere emotional si psiic pentru

acest lucru. +astrarea acestei limite de varsta este foarte importanta pentru ca un copil sa poata

face fata invingerilor si stresului si sa poata lucra bine cu colegii sai de ecipa.

%opiii sub 9 ani trebuie sa aiba libertatea de a experimenta aruncatul si prinsul

mingiilor, lovitul lor, saritul, alergatul sau inotul, astfel incat sa devina lucruri pe care sa le

faca cu placere.

http://www.copilul.ro/pediatrie/alte-boli-de-copii/Obezitatea-a293.html

http://www.copilul.ro/pediatrie/alte-boli-de-copii/Obezitatea-a293.html



+arintii?personalul specializat &oaca un rol important in dezvoltarea pasiunilor pentru

sport a celor mici. Cocul cu mingea in curte sau in parc inca din primii ani de viata il vor face

pe copil sa-si doreasca sa invete mai multe sporturi si sa inteleaga o competitie.

Intre 9 si ani pot incepe participarile la competitiile sportive, dar trebuie sa ai mare

gri&a la dezamagirile pe care cel mic le poate intampina. E important sa ii explicati ca nu

intotdeauna o sa castige. Daca se intampla sa piarda prea des este foarte probabil sa renunte,

asa ca cel care se ocupa de competitie trebuie sa aiba si acest lucru in vedere. ceasta este, in

general, varsta la care copiii experimenteaza diferite sporturi si il aleg pe cel care le place si li

se potriveste cel mai bine.

#n alt aspect de care trebuie tinut cont este genul copiilor care participa la competitie.

Exista copii care se bucura de &oaca si de sport in compania oricarui copil, fie el fetita sau baiat. Daca insa cel mic prefera sa se &oace doar cu copii de acelasi gen, se pot organiza

competitii de genul fetele contra baietilor.

Dintre regulile de care trebuie sa tii cont cand copilul face sport, este foarte important

ca sesiunile sa nu fie mai lungi de &umatate de ora. >ineti cont si de temperatura: daca aceasta

depaseste ; de grade celsius, nu e recomandat sa va apucati de facut miscare.

sigurati-va ca cel mic bea suficienta apa inainte, in timpul si dupa ce termina

sesiunea de miscare.

veti gr&a ca sportul practicat de copilul sa nu fie unul care sa puna in pericol

dezvoltarea oaselor sau a musculaturii.

#n alt lucru important pe care nu trebuie sa nu il uitati atunci cand copilul incepe sa

practice un sport este ecipamentul. cesta este creat pentru a prote&a copiii si pentru a

preveni ranirea celor mici in timpul practicarii sportului respectiv.

!igur ca nu este intotdeauna ciar atat de simplu, multe orase sau cartiere nu ofera o

paleta prea larga de activitati din care sa poti alege, iar sporturile organizate in competitii nu

sunt potrivite oricarui copil, cu siguranta nici oricarei varste.

Daca este incura&at si daca esti ciar dumneavoastra sunteti un exemplu in sensul

acesta, copilul s-ar putea sa inceapa sa-si doreasca ciar sa practice un anumit sport. Ii puteti

insufla aceasta dorinta mergand cu el la evenimente sportive, explicandu-i cum se &oaca

diferitele sporturi si ca poate si el sa le urmeze daca isi doreste asta.

http://www.copilul.ro/copii-6-11-ani/sanatate-scolari/Copil_activ_Cum_sa_previi_deshidratarea-a5174.html

http://www.copilul.ro/copii-6-11-ani/sanatate-scolari/Copil_activ_Cum_sa_previi_deshidratarea-a5174.html



Daca aveti o pasiune pentru un sport, impartasiti-o copilului, este foarte probabil sa va

urmeze exemplul.

(are actiitati se potriesc carei arste

In functie de varsta si de personalitate, copiii au diferite preferinte in materie de sport.

#nii pot sa adore apa de la primul contact, altii pot reactiona prin teama.

>oate astea sunt lucruri perfect normale, avand in vedere ca fiecare avem personalitati

si preferinte diferite.

%opiii nu au nevoie de sport intr-un cadru organizat pentru a se dezvolta asa cum ne

dorim cu totii. Este suficient sa se mearga la plimbare sau sa &oace fotbal, sau orice altceva.

iecare copil are propriul ritm de dezvoltare, asa ca cel mai bine este sa se lucreze cu el in

functie de maturitate si de capacitatile pe care si le insuseste.

Intre / si 0 ani

%opiii foarte mici incep sa deprinda diferite activitati alergand, aruncand lucrurile,

sarind, dar sunt prea mici pentru ma&oritatea exercitiilor structurate. %e poti incerca:

- !a alergati sau sa va plimbati prin curte sau in parc

- !a va &ucati in apa

- !a urmati cursuri profesioniste de gimnastica pentru bebelusi.

Intre 1 si 2 ani

- Dansul

- Cocuri precum sotron sau leapsa

- "ersul pe tricicleta sau pe bicicleta cu roti a&utatoare

- !aritul corzii.

Dupa varsta de 7 ani, capacitatile motrice ale copiilor incep sa se dezvolte mai bine.

%opilul s-ar putea ciar sa fie pregatit pentru sporturi de ecipa.

http://www.copilul.ro/comunicare-copii/comportament-copii/Personalitatea_copilului-a5210.html

http://www.copilul.ro/copii-adolescenti/dezvoltare/Dezvoltarea-a132.html


http://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Motricitatea_copilului_prescolar-a121.html

http://www.copilul.ro/comunicare-copii/comportament-copii/Personalitatea_copilului-a5210.html


http://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Motricitatea_copilului_prescolar-a121.html



Intre 3 si 45 ani

- $asebal

- 4imnastica- otbal

- Inot

- >enis

- %iclism.

*este 45 ani

- Cocuri de ecipa organizate

- ntrenamente supravegeate pregatitoare pentru diferite sporturi

- Cocuri ce presupun alergare.

In ceea ce priveste &ocurile tip competitie organizata, asigurati-va ca cel mic ciar vrea

sa le urmeze. Au-l fortati niciodata sa participe la un &oc sau sa intre intr-o ecipaL

Daca doriti sa implicati copilul in practicarea unui sport, trebuie avut in considerare si

aspectele care diferentiaza un sport de altul: ecipamentul si costurile pe care acesta le

presupune, contactul fizic care se stabileste in diferite sporturi, ce poate invata cel mic de pe

urma sportului ales, performantele pe care le-ar putea obtine, marimea ecipei, oportunitatea

de a participa la activitatea ecipei.

Este bine ca un copil sa experimenteze mai multe sporturi si sa-si aleaga ciar el pe cel

sau cele care ii plac si i se potrivesc mai bine. %u cat copiii se implica in mai multe activitati

si gasesc una care sa le faca intr-adevar placere, cu atat o sa se bucure mai mult de ea.

E bine sa experimentati atat sporturile de ecipa, precum fotbalul, cat si sporturile

individuale, precum tenisul sau alergatul.

6I6%IO7#IE

. $erne, E., (H9H), ,ames People Pla% $+e Psc+olog of .uman )elations+ips,

+enguin $oos, AeM Nor



6. Dumitrescu %., Abilit/0i practice pentru 1nv/0/m2ntul primar Editura ramis, 67

;. Enacescu, %., (H<<), Psi+ologia activitatii patoplastice, Editura !tiintifica si

Enciclopedica, $ucuresti

8. 4ergut, ., (6), Psi+opedagogia persoanelor cu cerinte speciale, Editura

+oirom, Iasi=. 4id metodologic – >enologia informatiei si a comunicatiilor in procesul didactic –

$ucuresti, 6

7. 4ibbs, 4. *.,H<9, 0Dictionar/ of 4aming, "odelling and simulation2, *ondon, E O

A !pon *td.

<. Ion $erca, 0"etodica predarii limbii romane2

9. Ionescu, !., (HH), *Pintervention en deficience mentale, *iege-$ruxelles

H. +arintele lexandru - 0%opilul in lumea televizorului si a computerelor2, Editura !."unte tos, HHH

. +aunescu, %., et al, (HH<), $erapia educational integrate, Editura +ro Qumanitate,

$ucuresti

. +etricica "., +etre "aria, "etodica predarii activitatilor manuale in gradinita de

copii, E.D.+., $ucuresti, H<<

6. +iaget, C, Inelder, $., (6), Psi+ologia copilului Editura %artier, %isinau

;. +opescu, l., (HH;), $erapia ocupationala si ergoterapia - vol. I, Editura %erna,

$ucuresti

8. +rograme scolare - Discipline optionale,vol. I, 6 Editura !!.

metode de stimulare a copilului - suport de curs

Documents