STIMULAREA INTELIGENŢEI

EMOŢIONALE A ELEVILOR DE CLASA A

VII-A PRIN TEHNICI BAZATE PE

EDUCAŢIA RAŢIONAL-EMOTIVĂ ŞI

COMPORTAMENTALĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

LECTOR UNIV. DR. GHEORGHE PERŢEA

MASTERAND:

MIRELA MARIANA C. SOARE

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

MASTER PSIHODIAGNOZĂ COGNITIVĂ ŞI CONSILIERE

PSIHOLOGICĂ

CUPRINS

1. INTRODUCERE. TEMA CERCETĂRII

2. CADRUL TEORETIC

2.1. Inteligența emoțională

2.1.1. Direcții de studiu ale inteligenței emoționale

2.1.2. Abilități ale gândirii specifice inteligenței emoționale

2.1.3. Rezolvarea problemelor

2.1.4. Abilități sociale caracteristice inteligenței emoționale

2.1.5. Automotivarea și capacitatea de a reuși

2.1.6. Inteligența emoționlă și consecințele asupra sănătății

2.2. Terapia rațional-emotivă și comportamentală

2.3. Particularități de vârstă ale adolescenților

3. METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. Obiectivele cercetării

3.2. Variabila studiată

3.3. Designul cercetării

3.4. Ipotezele cercetării

3.5. Eșantionul

3.6. Procedura de culegere a datelor

3.7. Procedura de analiză a datelor

3.8. Prpgramul stimulării inteligenței emoționale prin tehnici rațional-emotive și comportamentale

4. REZULTATELE CERCETĂRII

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIA

7. ANEXE

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

Dintre toate concepetele psihologice, emoţia ocupă locul principal în justificarea modului

în care o persoană se raportează la viaţă, în general, sau la condiţiile mediilor fizic şi

social în care trăieşte. Astfel, emoţia urmează anumite tipare, fiind răspunsuri complexe şi

sistemice. Lazarus afirmă despre emoţii „că se disting de orice alt construct psiho-socio-

biologic, prin faptul că exprimă o semnificaţie profund subiectivă atribuită

experienţelor vieţii sociale, combinând procesele motivaţionale, cognitive, adaptative

şi fiziologice la niveul unei stări unice complexe, a cărei analiză presupune luarea în

considerare a mai multor niveluri distincte”. (R.Lazarus, 2011, p.25). Prin urmare, emoţia

este inseparabilă de cogniţie, motivaţie, adaptare.

Din punct de vedere neuroanatomic, inteligenţa emoţională se poate defini ca

relaţia dintre cortex (neocortex) care este sediul ideaţiei, adică cea care dă

sens lucrurilor pe care le facem şi le percepem, şi sistemul limbic, care este

partea emoţională a creierului. La prima vedere cele două îndeplinesc funcţii

diferite, dar în fapt ele sunt interrelaţionate. Partea emoţională a creierului

reacţionează cu mai multă forţă şi mai rapid.

DIRECŢII DE STUDIU ALE INTELIGENŢEI EMOŢIONALE

Primii care au definit inteligenţa emoţională,

EQ, au fost Salovey şi Mayer care spuneau

că reprezintă „un subset al inteligenţei sociale

care include capacitatea de a monitoriza

sentimentele şi emoţiile proprii şi pe ale altora,

de a face distincţie între ele şi de a folosi

aceste informaţii ca ghid al gândirii şi al

acţiunilor”

Modelul dezvoltat de D. Goleman, cel de-al doilea

model de referinţă în acest domeniu, face referire la

capacitatea „atingerii performanţei în mediul de lucru şi

asupra capacităţii de conducere organizaţionale,

îmbinând teoria IE (inteligenţei emoţionale, după cum o

denumeşte chiar autorul) cu decenii de cercetări privind

modelarea competenţelor care delimitează performerii de

vârf de oamenii de mijloc”. (D.Goleman, 2005, p.12)

Dezvoltarea domeniului inteligenţei emoţionale a fost realizată şi de către modelul lui

Revuen Bar-On, a cărui carte „ Manualul de inteligenţă emoţională” dă o notă

academică de soliditate studiilor făcute asupra stării bunăstării personale. În acest

manual (p.109), inteligenţa emoţională este caracterizată drept „un şir de capacităţi,

competenţe şi aptitudini noncognitive, care influenţează capacitatea persoanei de a

reuşi în adaptarea la cerinţele şi presiunile mediului”. Sau altfel spus, inteligenţa

emoţională „este un sir de aptitudini emoţionale, personale şi sociale ce influenţează

capacitatea generală a persoanei de a face faţă efiecient solicitărilor şi presiunilor

cotidiene; această aptitudine este aparent bazată pe o capacitate fundamentală de a

conştientiza, înţelege, controla şi exprima eficient emoţiile”. (Reuven Bar-On, 2011,

p.365).

TERAPIA RAŢIONAL EMOTIVĂ ŞI

COMPORTAMENTALĂ

Ellis postulează ideea că oamenii au tendinţa înnăscută de a gândi iraţional, însă, acest fapt nu exclude capacitatea lor de a-şi modifica acest mod gândire, cu alte cuvinte de a se educa.

Tendinţa de a gândi iraţional este legată de cerinţele absolutiste pe care le formulează în legătură dorinţele şi preferinţele lor. De asemenea, trebuie subliniat faptul că aceste cerinţe absolutiste le impunt atât propriei lor persoane cât şi celorlalţi şi mediului înconjurător.

Modelul ABC este modelul de bază al REBT, nucleul practic al acestei teorii.

În acest model:

A-ul este evenimentul declanşator (activating event), care poate fi intern sau extern persoanei. Este extern daca observatori neutri pot să-l confirme

B-ul este sistemul de cerdinţe al persoanei (beliefs). „Acestea sunt cogniţii evaluative sau reprezentări personale ale realităţii, care pot fi rigide sau flexibile”.

C-ul este reprezentat de consecinţele emoţionale şi comportamentale ale credinţelor despre A. Şi acestea, la rândul lor pot fi consecinţe negative disfuncţionale, dacă provin din convingerile iraţionale, şi consecinţe negative funcţionale dacă originea lor se află în convingerile raţionale

PARTICULARITĂŢI DE VÂRSTĂ

ALE ADOLESCENŢILOR

Daniel Goleman,

consideră ca

adolescenţa şi copilăria

constituie oportunităţi

pentru formarea

obiceiurilor emoţionale

esenţiale, printre care

amintim: conştiinţa de

sine, administrarea

emoţiilor distructive,

empatia.

Perioada adolescenţei

poate fi caracterizată ca

„sturm und drang"

(furtună şi avânt) sau

„storm and stress"

(freamăt şi stres).

METODOLOGIA CERCETĂRII

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Acest studiu are următoarele obiective generale:

O1. Determinarea nivelului inteligenţei emoţionale al elevilor de clasa a VII-a, prin calcularea

coeficientului emoțional, EQ.

O2. Învăţarea de către elevii de clasa a VII-a a unor tehnici de răspuns emoţional adecvat la diferite

situaţii de viaţă, printr-un program de stimulare.

O3. Analiza calitativă a tehnicilor învăţate de către elevii din grupul ţintă.

Din aceste obiective generale, am formulat următoarele obiective specifice:

VARIABILELE CERCETĂRII •VARIABILA INDEPENENTĂ, care este variabila

manipulabilă, este reprezentată de stimularea

(antrenamentul) inteligenţei emoţională, prin programul

de educaţie raţional-emotivă şi comportamentală

propus la cele două grupe de elevi de clasa a VII-a.

VARIABILA DEPENDENTĂ este valoarea

inteligenţei emoţionale: la test şi retest determinată

prin „Testul pentru inteligenţă emoţională (varianta

pentru copii), adaptat de Mihaela Roco, după

varianta pentru adulţi, după Bar-On şi D. Goleman).

DESIGNUL CERCETĂRII

• Pentru a sublinia relevanţa cercetării,

măsurarea variabilelor, testarea ipotezei,

designul acesteia va fi cvasi-experimental,

în vederea studierii cauzei-efectului. Se

observă cauzele naturale, sociale şi

psihologice şi influenţa diferiţilor factori,

precum mediu, gen, educaţie asupra

variabilei dependente, valoarea inteligenţei

emoţionale la test-retest, şi implicarea

variabilei independente: programului de

stimularea al inteligenţa emoţională.

IPOTEZELE CERCETĂRII

H1. Introducerea programelor de educaţie raţional-

emotivă şi comportamentală în şcoală conduce la

îmbunătăţirea nivelului inteligenţei emoţionale a elevilor

de clasa a VII-a, prin răspunsurile adecvate pe care

aceştia le au la situaţii concrete de viaţă.

H2. Programul de educaţie raţional-emotivă şi

comportamentală în şcoală este posibil să influenţeze

diferit stimularea inteligenţei emoţionale a elevilor din

mediul rural şi urban.

Prima clasă este din mediu rural, din

Şcoala Gimnazială „Anghel

Manolache” Scrioaştea, este compusă

din 22 elevi, din care 7 fete şi 15 băieţi.

La momentul începerii studiului:

• din cele 5 fete, 2 au 14 ani împliniţi,

restul 13 ani;

• din cei 15 băieţi, 6 au 14 ani

împliniţi, restul 13 ani.

EŞANTIONUL

A doua clasă este din mediu urban, din Şcoala Gimnazială „Zaharia Stancu” Roşiori de Vede, este compusă din 25 elevi, din care 11 fete şi 14 băieţi. La momentul începerii studiului:

din cele 11 fete, 3 au 14 ani împliniţi, restul 13 ani;

din cei 15 băieţi, 1 a 14 ani împliniţi, restul 13 ani.

EŞANTIONUL

PROCEDURA DE CULEGERE A

DATELOR

TESTUL PSIHOLOGIC- ca

metodă psihometrică

În studiul realizat, am

aplicat ca test, „Testul

pentru inteligenţă

emoţională”, varianta

pentru copiii, adaptată de

către Mihaela Roco după

varianta pentru adulţi,

după Bar-On şi D.

Goleman (care se află în

anexe).

OBSERVAŢIA

Observaţia care este metoda clasică de cercetare a tuturor ştiinţelor naturii și care a fost extinsă şi în cadrul ştiinţelor sociale, am folosit-o pe parcursul activităților din programul de stimulare.

FOCUS- GRUPUL

Focus- grupul care reprezintă metoda utilizată atât în studiile calitative cât şi în cele cantitative și care presupune utilizarea interviului non-directiv şi a metodei observaţiei. este o metodă de tip interviu de grup, centrat pe o tematică precisă şi condus de un moderator și am folosit-o pentru activitatea din mediul spontan, în vederea verificării abilităților însușite de către elevi de-a lungul programului.

A FACE A ŞTII A FI/

A MANIFESTA

A DEMONSTRA/

A ARĂTA

• Identifică

probleme

• Ascultarea

activă

• Cooperează cu

colegii

• Recunoaşte

situaţii de criză

• Identifică

comportamente

emoţionale

adecvate în

situaţii diferite.

• Enumera

efectele

ascultarii/

neascultarii.

• Identifica game

ale intensitatii

vocii

• Construirea de

mesaje de tip

„EU” pentru

situaţii

conflictuale.

• Analizarea

problemelor

• Identifică

propriul stil de

comunicare;

• Susţinerea

punctului de

vedere fără a

face judecăţi

asupra celorlalţi

• Recunoaşte în

ce fel credinţele

despre drepturile

proprii

influenţează

comportamentel

e

• Valorizare în

context social;

• Manifestă

respect faţă de

persoanele din

grupul din care

face parte;

• Manifestă

toleranţă şi

flexibilitate, îşi

controlează

impulsurile;

• Foloseşte

mesaje de tip

„EU”;

• Exersează

diferenţieri între

cereri şi refuzuri

eficiente şi

ineficiente;

• Oferă un

sistem de

credinţe

referitoare la

drepturile

personale;

• Comunică

asertiv;

• Implicare,

corectitudine,

seriozitate.

• Diferenţiează

între mesaje de

tip „EU” şi

mesaje de tip

„TU”.

• Aplică o

strategie de

rezolvare a

problemelor şi de

relaţionare

interpersonală

prin comunicare

asertivă.

• Solicită cereri

sau refuză cereri

• Vorbeşte într-o

situaţie

conflictuală cu

asertivitate şi

empatie.

Exemple de activitati teoretice si practice :

Activitati in mediu sigur:

1. Testare iniţială

2. Te provoc!

3. Nu sunt ceea ce fac!

4. Ajutor sau piedică

5. Vorbiţi cu voi înşivă!

6. Acceptarea celorlalți

7. Lupta pentru propriile păreri

8. Oare cum s-ar simți ei?

9. Unu plus unu, plus unu...

10. Evitarea furiei

11. Reacții în lanț

12. Provocarea convingerilor iraționale

13. Ce li se va întâmpla celorlalți?

14. Ce se va întâmpla cu mine?

15. Dorințe și nevoi

16. Ce pot şi ce nu pot controla?

17. Amânarea soluţiilor.

18. Ar trebui sau n-ar trebui?

19. Aprobarea şi consecinţele ei.

20. Aplicarea testului pentru retestare.

Activităţi in mediu spontan:

Implicarea într-un focus-grup pentru tema: „Aprobarea şi consecinţele ei”.

PROGRAMUL STIMULĂRII INTELIGENŢEI

EMOŢIONALE PRIN TEHNICI RAŢIONAL-

EMOTIVE ŞI COMPORTAMENTALE

REZULTATELE CERCETĂRII ŞI

INTERPRETAREA ACESTORA

Nume Gen Mediu Vârsta Test.i EQ

nivel.1 Test.f

EQ

nivel.2

BAR 1 1 1 60 1 80 1

BAM 2 1 2 120 2 120 2

CMD 1 1 1 80 1 85 1

CA 1 1 1 20 1 45 1

CB 2 1 1 40 1 65 1

DB 1 1 1 45 1 45 1

GGM 2 1 1 140 2 105 2

JDI 1 1 1 140 2 140 2

MRF 1 1 1 65 1 80 1

MSA 2 1 1 60 1 85 1

MA 1 1 1 145 2 140 2

MRI 2 1 1 100 2 120 2

NRS 2 1 1 140 2 120 2

PCA 1 1 1 105 2 120 2

PS 1 1 1 120 2 120 2

SCA 2 1 1 60 1 80 1

SR 2 1 1 80 1 80 1

SC 1 1 2 65 1 65 1

SAA 1 1 1 140 2 140 2

TMA 1 1 1 45 1 65 1

TIA 2 1 1 40 1 65 1

UA 1 1 1 120 2 100 2

VA 2 1 2 60 1 65 1

VM 2 1 2 100 2 105 2

ZM 1 1 1 40 1 85 1

Nume Gen Mediu Varsta Test.i EQ

nivel.i

Test.

f

EQ

nivel.f

CG 2 2 1 60 1 70 1

CFC 1 2 1 80 1 65 1

CI 1 2 1 25 1 45 1

CMG 1 2 2 40 1 60 1

DGM 2 2 2 65 1 100 2

GPA 1 2 2 65 1 65 1

GI 1 2 1 80 1 100 2

GG 1 2 1 100 2 85 1

IA 1 2 2 80 1 100 2

LRR 1 2 2 65 1 80 1

MA 1 2 2 45 1 45 1

MD 2 2 1 45 1 65 1

MP 1 2 1 40 1 65 1

MRM 2 2 2 65 1 80 1

NS 1 2 1 40 1 65 1

NIG 1 2 1 50 1 45 1

OM 2 2 1 85 1 90 1

PA 2 2 2 100 2 120 2

PB 2 2 1 40 1 65 1

PML 1 2 2 100 2 80 1

PMI 1 2 1 65 1 65 1

TA 1 2 1 80 1 80 1

GRAFICUL ”VALORILE EQ LA TEST-RETEST ȘI SENSUL

MODIFICĂRII- 7BU”

GRAFICUL ”VALORILE EQ LA TEST-RETEST ȘI SENSUL

MODIFICĂRII- 7BR”

STATISTICI PENTRU CLASA A VII-A BU (URBAN) ȘI

BR (RURAL)

Calcule statistice

Statistics- 7B.u - valori EQ Statistics- 7B.r - valori EQ

Test.initial Test.final Test.initial Test.final

N

Valid 25 25 22 22

Missing 0 0 0 0

Mean= Media 85,20 92,80 64,32 74,32

Std. Error of Mean= eroare standard

medie 7,861 5,774 4,679 4,152

Median= Mediana 80,00 85,00 65,00 67,50

Mode= valoare de mod 60 65 65 65

Std. Deviation= abatere standard 39,303 28,870 21,947 19,475

Variance= Varianța 1.544,750 833,500 481,656 379,275

Range= Rang 125 95 75 75

Minimum 20 45 25 45

Maximum 145 140 100 120

TESTUL SEMNULUI (SIGN TEST- NPAR

TESTS)

7B.U VALORI

EQ

Frequencies

N

Test.f - Test.i Negative Differences(a) 4

Positive Differences(b) 14

Ties(c) 7

Total 25

a. Test.f < Test.i

b. Test.f > Test.i

c. Test.f = Test.i

VALORI EQ

7B.R

Frequencies

N

Test.f - Test.i Negative Differences(a) 4

Positive Differences(b) 14

Ties(c) 4

Total 22

a. Test.f < Test.i

b. Test.f > Test.i

c. Test.f = Test.i

T-TEST- COMPARAREA A DOUĂ

EȘANTIOANE DE SCORURI CORELATE

7BU

Paired Samples Test

Paired Differences

t df

Sig.

(2-tailed)

Mean

Media

Std.

Deviation

Std. Error

Mean

95% Confidence Interval

of the Difference

Lower Upper

Pair 1 Test.i -

Test.f -7,600 17,388 3,478 -14,777 -0,423 -2,185 24 0,039

7BR

Valoarea lui t = -2,185, pentru un p < 0,05, în favoarea retestului, se dovedește semnificativă,

ceea ce demonstrează că aplicarea programului de stimulare a inteligenței emoționale, prin

tehnici rațional-emotive și comportamentale, la elevii de clasa a VII-a din mediul urban

conduce la o îmbunătățire a inteligenței emoționale.

Paired Samples Test

Paired Differences

t df

Sig.

(2-tailed) Mean

Std.

Deviation

Std. Error

Mean

95% Confidence Interval

of the Difference

Lower Upper

Pair 1 Test.i -

Test.f -10,000 15,040 3,206 -16,668 -3,332 -3,119 21 0,005

Valoarea lui t = -3,119, pentru un p < 0,005, în favoarea retestului, se dovedește semnificativă,

ceea ce demonstrează că aplicarea programului de stimulare a inteligenței emoționale, prin tehnici

rațional-emotive și comportamentale, la elevii de clasa a VII-a din mediul rural conduce la o

îmbunătățire a inteligenței emoționale. Comparativ cu valorile obținute pentru elevii din clasa din

urban se poate considera că modificarea înregistrată este mult mai semnificativă în rural.

CONCLUZII

Prima ipoteză referitoare la îmbunătățirea nivelului inteligenței emoționale a elevilor de

clasa a VII-a prin tehnici rațional-emotive și comportamentale, consider că a fost

confirmată parțial, întrucât pot trage următoarele concluzii, prin analiza rezultată prin Testul

semnului:

valoarea coeficientului emoțional, EQ, a înregistrat o creștere la aproximativ 62% dintre cei 47

de elevi aflați în eșantionul total. Aceasta înseamnă că, acești elevi și-au îmbunătățit

răspunsurile emoționale adecvate pentru situațiile concrete în care au fost implicați, fapt care

presupune implicit o creștere a inteligenței emoționale. Pe medii, creșterea este astfel: la clasa a

VII-a din mediul urban, la 56 % dintre elevi s-a înregistrat această creștere a valorii EQ, iar în

mediul rural la 68 % dintre elevi.

S-a înregistrat și un regres emoțional, la 17 % dintre elevi, pentru care valoarea EQ la retest a

scăzut. Pe cele două medii distribuția este 16% în mediu urban și 18 % în mediul rural. Cu toate

că procentele sunt diferite, ca urmare a faptului că cele două clase au număr de elevi ușor

diferit, și într-un mediu și în celălalt sunt câte 4 elevi aflați în această situație. Pentru ei, se poate

considera acest regres ca fiind urmare a unei inerții mai mari în exprimarea emoțională

deschisă. Există factori multiplii, de natură socio-culturală care argumentează acest aspect.

Cum era de așteptat, am înregistrat și o stagnare emoțională, în sensul păstrării constante a

valorii EQ la test-retest, la un procent de aproximativ 21% dintre elevi. Analizând aceste situații,

trebuie remarcat că se manifestă inclusiv la elevii care aveau o valoare a EQ de 120 și 140, din

mediul urban. Elevii din mediu rural care au stagnat emoțional au un nivel sub mediu al EQ.

Ce-a de-a doua ipoteză, a fost confirmată în proporție de 100%, în sensul că din analiza,

foarte relevantă a Testului t- de comparare a două eșantioane de scoruri corelate/ relaționate, a

rezultat că, modificarea semnificată produsă de programul de stimulare a inteligenței

emoționale, reflectată prin valorile coeficientului emoțional, s-a produs în mediul rural

comparativ cu cel urban.

BIBLIOGARFIE

Goleman, Daniel (2005). Inteligenţa emoţională, Curtea Veche Publishing, Bucureşti.

Bar-On, Reuven, Parker, James D.A. (coordonatori) (2011). Manual de inteligență emoțională. Teorie, dezvoltare, evaluare și aplicații în

viața de familie, la școală și la locul de muncă, Editura Curtea Veche, Bucures

Shapiro, Lawrence, E. (2006). Inteligența emoțională a copiilor- Jocuri și recomandări pentru un , Grup Editorial Cosmos Viking

Pinguin, Bucureşti.

Lazarus, Richard, S. (2011). Emoții și adaptarea. O abordare cognitivă a proceselor afective. Editura Trei, București.

Brillon, Monique (2010). Emoțiile pozitive, emoțiile negative și sănătatea. Teama. Furia și agresivitatea. Iubiea. Bucuria și tristețea.

Speranța și deznădejdea. Rușinea. Editura Polirom, Iași.

Roco, Mihaela (2004). Creativitate și Inteligență emoțională. Editura Polirom, Iași.

Vernon, Ann (2006) Dezvoltarea inteligenței emoționale. Educașie rațional-emotivă și comportamentală. Editura ASCR, Cluj-Napoca.

Rime, Bernard (2007). Comunicarea sociala a emoţiilor, Editura Trei, Bucureşti.

Mih, Viorel, Lect. Dr.. Psihologie educaţională şi elemente de psihologia dezvoltării - note de curs- pentru studenţii la Pedagogie IDD

Clerget, Stephane (2008). Criza adolescenţei. Căi de a o depăşi cu succes. Editura Trei, Bucureşti.

Liiceanu, Aurora - coordonator, s.a, (2007). Viaţa mea: un „joc” serios- Ghid practic pentru profesori, diriginţi şi consilieri şcolari-,

Bucureşti

Baban, Adriana (2003)- Consilierea educational. Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere, Ed. S.C.Print SRL, Cluj-

Napoca.

Dumitru, Ion Al. (2008). Consiliere psihopedagogică. Bazele teoretic și sugestii practice. Editura Polirom, Iași.

Perțea, Gheorghe (2009). Statistica psihologică și prelucrarea informatizată: introducere în aplicația SPSS (PASW). Editura Didactica și

pedagogică R.A., București.

Chelcea, Septimiu (2003). Metodologia elaborării unei lucrări științifice. Editura Comunicare.ro, SNSPA; București.

Crețu, Tinca (2005). Pedagogie pentru învățământ primar și preșcolar. Psihologia adolescentului și adultului. Ministerul Educației și

Cercetării, București.

”Metode de cercetare în comunicare și relații publice”- design de curs al secției de Comunicare și de Relații Publice a Facultății de

Științe Politice, Administrative și de Comunicare din Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj Napoca- Centru de Formare Continuă și

Învățământ la Distanță.

VĂ MULȚUMESC!