metode de calculatie

7/31/2019 Metode de calculatie

1/45

CAPITOLUL IVMETODE DE CALCULATIE A COSTURILOR

1.1. ASPECTE GENERALE

Metodele de calculatie constituie un ansablu de procedee,instrumente structurate pe etape in functie de specificul activitatiiastfel incat sa dea posibilitatea determinarii costului pe unitatea deprodus.

Clasificarea metodelor:

1. Dupa momentul efectuarii calculatiei raportat lamomentul desfasurarii procesului de fabricatie , avem:

- metode utilizate in antecalcul ( metoda standard-cost);- metode utilizate un postcalcul ( metoda globala pe faxe, metoda

globala pe comenzi);- metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcul (metodadirect- costing, metoda tarif ora/masina si metoda standard cost dupa inregistrarea costurilor efective da posibilitatea calcululuianalizei si urmaririi abaterilor de la costul prestabilit.

2. Dupa categoria cheltuielilor luate in considerare ladeterminarea costului:- metode de tip absorbant sau integral pentru determinareacostului se iau in considerare toate cheltuielile imputabile in modrational pe purtatorul de cost.

Acestea cuprind:* metoda globala* metoda pe faze, pe comenzi;* metoda standatrd cost* metoda tarif ora / masina

- metode de tip partial - pentru determinarea costului se iau inconsiderare numai anumite cheltuieli, respectiv acele cheltuielicare au o anumita legatura ori dependenta de purtotarul de cost.Acestea cuprind:

* metoda direct costind - presupune separarea cheltuielilorin variabile si fixe si determinarea costului unitar numai pe baza

cheltuielilor variabile ;* metoda costurilor directe presupune separarea

cheltuielilor in directe si indirecte si determinarea costului unitarpe baza cheltuielilor directe.

3. Dupa obiectivele urmarite:- metode care au ca singur obiectiv calculul costurilor. Acesteacuprind:


2/45

* metoda globala pe faze, pe comenzi- metode care pe langa calculul costurilor urmaresc si alteobiective, indeosebi de analiza. Acestea cuprind:

* metoda standard cost;* metoda direct costing;

* metoda tarif ora masina.

Trasaturi si etape privind metodele de calcul

Trasaturi comune:- fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesivede efectuare a lucrarilor de calculatie;- in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categorie deprocedee de calculatie si modalitati concrete de lucru.

Etape de calcul

Pornind de la structurarea metodelor in metode de tip abserbant simetode de tip partial, se vor determina si etapele , si implicit, metodelede calcul pe cele doua categorii de metode.

1. Etape specifice metodelor de tip absorbant:

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pesectoare (colectarea cheltuielilor)

II. Repartizarea cheltuielilor indirecte - folosind procedeulsuplimentarii

III. Separarea cheltuielilor productiei terminate de cele aferenteproductiei neterminate separarea se face in functie degradul de finisare a produselor.

IV. Determinarea costului unitar si a abaterilor dintre costulefectiv si costul prestabilit.

2. Etape specifice metodelor de tip partial:

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pesectoare colectarea cheltuielilor pe articole de calculatie .

II. Separarea cheltuielilor in raport cu gradul de finisare

separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de celeaferente productiei neterminate.III. Determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor imputabile

se iau in considerare numai acele cheltuieli care au oanumita dependenta ori legatura cu volumul productiei.

IV. Trecerea cheltuielilor de structura cheltuieli fixe direct pecontul de rezultate.

V. Calculul indicatorilor specifici metodei.


3/45

Asemanari si deosebiri

Metode de tip ABSORBANTCheltuieli : - directe

- indirecte

Metode de tip PARTIALCheltuieli : - variabile

- fixeETAPE

1. Colectarea cheltuielilorCh directe + Ch indirecte

(purtator de cost) (sector deactiv.)

1. Colectarea cheltuielilorCh variabile + Ch fixe

(produs)(structura/sector)

2. Repartizarea cheltuielilorindirecte

Ch indirecte (procedeulsuplimentarii )

( sector )Produs (costul produsului ) Ch

directe + Ch indirecte

-

3. Separarea cheltuielilor dupagradul de finisare productiaterminata/neterminata pentrucheltuieli totale ( Ch directe + Chindirecte)

2. Separarea cheltuielilor dupagradul de finisare al produselor separarea se face dupa cheltuielilepartiale (Ch variabile)

4. Determinarea costului unitar se

aplica procedeele specifice, iarcostul unitar are la baza cheltuieliletotale ( Ch directe si ch indirecte)

3. Separarea cheltuielilor prin

procedeul specific de determinarea costului unitar. Costul unitar estede tip partial (are la baza numaicheltuieli variabile).

- 4. Trecerea cheltuielilor destructura (cheltuielilor fixe) incostul perioadei si implicit incontul de rezultate.


4/45

Cheltuieli fixe Cost perioada Cont rezultateCost perioada = Cheltuieli fixe2. Calcul de indicatori specificiDirect costing:

- punct de echilibru- factor de acoperire- coeficient de siguranta dinamic- intervalul de siguranta

2. Prezentarea metodelor de calculatie

a. Metode de tip absorbant :- clasice : metoda globala, moetoda pe comenzi, metoda pe

faze;

- evoluate: metoda standard costb. Metode de tip partial:

- metoda direct costing

1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cu productie demasa, atunci cand din procesul de fabricatie se obtine intr-un centru deresponsabilitate un singur produs. Productia este considerata omogena(fabrici de ciment, var, energie electrica, energie termica).

Determinarea costului unitar se face prin procedeuldiviziunii simple:

Q

Ch

Ct

n

i

i

u

== 1

unde :i articole de calculatie specifice

Cheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre deresponsabilitate, pe

purtator de cost si pe articole d ecalculatie. Repartizarea cheltuielilorindirecte are loc si in acest caz, chiar daca este o simpla imputare a


5/45

acestora (avand productie omogena sau de masa si implicit un singurprodus).

Exemplu:Structura unei fabrici de ciment se prezinta astfel:

- o sectie de baza in care se obtine produsul ciment ;- un sector auxiliar care efectueaza reparatii pentru sectia de baza- un sector administrativ .Cheltuielile ocazionate de procesul de fabricatie sunt:- materiale si materii prime 10.000.000 um- salarii directe 10.000.000 um- materiale indirecte (pentru intretineree,

reparare sectia de baza 2.000.000 um- materiale sector administrativ 1.000.000 um- personal indirect productiv sectia de baza 3.000.000 um- materiale sector auxiliar 1.000.000 um

- salarii sector auxiliar 2.000.000 um- salarii sector administrativ 3.000.000 umproductia fabricata 20 tone de ciment- cost prestabilit 2.000.000 um/tonaSectorul auxiliar a efectuat repartizarea numai pentru activitatea

de baza.Se cere sa se efectueze inregistrarile contabile si implicit sa se

determine efectiv si abaterile dintre costul final si costul prestabilit.Rezolvare:

1. Colectarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare .

% = 901 32.000.000921 Ch.activ.de baza/sectia de baza/ 20.000.000

produsul ciment/articol de calculatie:- materiale directe 10.000.000- salarii directe 10.000.000

922 ch.activ.aux./sector aux/art.de.calc: 3.000.000(Activ.aux= ChD+ChI) - materiale auxiliare1.000.000 - salarii aux

2.000.000

923 ch.indirecte de productie/sectia de baza/ 5.000.000art.de.calculatie:- materiale indirecte

2.000.000- salarii indirecte

3.000.000


6/45

924 ch.generale si de administratie/art.de.calc: 4.000.000- materiale

1.000.000- salarii

3.000.000

ACTIVITATEA DE BAZA = 921+922 = CH DIRECTE + CH INDIRECTE

2. Decontarea prestatiilor sectorului auxiliar catre sectorulbeneficiar ( sectia de baza )

923/sectia de baza/art.de calc.(din auxiliare) = 922/ sectia aux3.000.000

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra costuluiprodusului (o simpla imputare pentru ca avem un singur produs)

921/sec.baza/prod.ciment/art.de.calc(ChI) = 923/sec.baza/art.de calc.5.000.000

4. Repartizarea cheltuielilor generale in costul produsului(imputarea acestora)

921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.(ChGen.) = 924/Ch gen.4.000.000

5. Inregistrarea costului prestabilit

931/sec.baza/prod.ciment = 902 decontari interne40.000.000

privind prod.obtinuta

20 tone * 2.000.000 um/tona = 40.000.000 um

6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nu existaproductie neterminata )

I cheltuieli directe 20.000.000II cheltuieli indirecte de productie 5.000.000 +

3.000.000III = I+II costul productiei total = 28.000.000

Costul produsului unitar = 28.000.000 : 20 = 1.400.000 um/tona


7/45

IV- cheltuieli generale si de administratie 4.000.000V = III+IV- costul complet total = 32.000.000

Costul complet unitar = 32.000.000 : 20 = 1.600.000 um/tona

Costul unitar efectiv = 1.600.000 um/tonaCostul unitar prestabilit = 2.000.000 um/tona rezulta o abatere

favorabila de 400.000um/tona

Inregistrarea costului efectiv (decontarea costului efectiv )

902 = 921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc. 32.000.000

7. Inregistrarea abaterilor dintre costul prestabilit si costulefectiv :

903/sec.baza/prod.ciment/cauze = 902 - 8.000.000

20 * 400.000 = - 8.000.000

- este abatere favorabila, se inregistreaza cu minus.

8. Inchiderea conturilor privind productia si abaterile

(interfata cost-productie si cheltuieli ocazionate):

901 = %32.000.000

931/sec.baza/prod.ciment40.000.000

903/sec.baza/prod.ciment/art.calc.-8.000.000


8/45

2. METODA PE COMENZI

Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cu produse deserie sau unicat, purtatorul de cost fiind reprezentat de produs,comanda, lucrare sau serviciu.

Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si in industriade confectii, textile, incaltaminte.

Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielileindirecte, structurate pe articole de calculatie.

==+=

l

i Ii

K

d Dd

ChChCt11 unde:

d este articolul de calculatie pentru cheltuielile directei - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte

Metoda se aplica in doua variante:- varianta cu semifabricate- varianta fara semifabricateIndiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau subansamblele

circula fizic intre sectoarele de activilate in acelasi fel, in functei despecificul tehnologic.

2.1. Varianta cu semifabricateCostul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de

responsabilitate ( sectie, sector) se determina pe baza cheltuielilordirecte si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care se adauga costulsemifabricatelor primite de la centrele precedente.

In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:

CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR

CR 1 = CR anteriorAtunci cand comanda se formeaza din mai multe produse,

costurile determinate mai sus vor fi raportate la numarul de produse( Q ) din cadrul comenzii respective.

2.2. Varianta fara semifabricate


9/45

Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate va fideterminat prin insumarea cheltuielilor directe di indirecte din centrulrespectiv:

CtCR = ( ChD + ChI )CR

In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumareacosturilor partiale stabilite in cadrul fiecarui centru de responsabilitate.

De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiindspecificul unei activitati, exista atat productie terminata cat siproductie neterminata. Pentru inregistrari corecte se impunedeterminarea si evaluarea productiei terminate si a productieineterminate.

Determinarea productiei neterminate si separareacheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferente

productiei neterminate

Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv.Productia neterminata se poate stabilii prin urmatoarele metode:

- metoda directa- metoda indirecta

1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriu efectuareainventarierii, care se realizeaza in raport cu particularitatile procesului

de fabricatie astfel:- pe piese si operatiuni;- pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse

finite.Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie

neterminata inscrisa in listele de inventar, se face prin urmatoareleprocedee:

1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. Inacest procedeu se stabileste procentual care este gradul de realizare aproductiei neterminate, respectiv cat s-a realizat din produs, procentcare se pondereaza fie cu costul prestabilit, fie cu costul efectiv al

perioadei respective.2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeu este

necesara indentificarea tuturor consumurilor efective. Este cel mai exactmod de evaluare.

3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unuiconsum mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate partilecomponente ale unui produs prezinta aproximativ aceasi structura acosturiloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc


10/45

costurile medii ale unei ore normate si de pondereaza orele normatepentru productia neterminata cu costul mediu al unei ore normate.Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei degestiune ( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente),cat si costul productiei neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si

implicit cheltuielile curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabiliicostul productiei terminate potrivit relatiei:

CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde:CtpN0 la inceputul luniiChC - curenteCtpN1 la sfarsitul lunii

1.2. Metoda indirecta presupune determinarea cheltuieliloraferente productiei neterminate pe baza datelor din contabilutate,respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ,dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totalaatat a productiei terminate cat si productiei terminate.

Exemplu:Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta astfel:- 2 centre de responsabilitate cu activitate de baza, respectiv CR1

si CR2 in care se fabrica produsele:* in CR1 produsele A, B, C* in CR2 produsele B, C ( este o continuare a activitatii din

CR1 )- 2 centre auxiliare CA1 si CA2Cheltuielile centrlor auxiliare sunt efectuate atat in cadrul

prestatiilor reciproce (activitatea dintre cele doua centre auxiliare) dar si

pentru cele doua centre cu activitate de bza si implicit pentru sectoruladministrativ (administratie intreprinderi).- 1 centru administrativ .Productia neterminata la inceputul lunii este:- CR1 produsul A 2.000.000 ( CR1/A )- CR2 produsul B 1.000.000 ( CR2/B )Costul prestabilit al productiei fabricate (terminate), determinat

prin metoda standard, de prezinta astfel:


11/45

A = 100.000 umB = 120.000 umC = 110.000 umProductia neterminata la sfarsitul lunii este :CR1/A = 5.000

CR2/C = 4.000Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face luanddrept baza cheltuielile directe totale. Repartizarea cheltuielilorgenerale si de administratie se face avand drept baza costul deproductie.

Se aplica varianta fara semifabricate.

Cheltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costuri( corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiunepe baza cheltuielilor incorporabile in costuri ) se prezinta astfel:

Simbol

ContCF

Felcheltuieli

CF/Destinatie cheltuieli

CG

921/CR1

921/CR2

923 922 924 TotalA B C B C CR1 CR2 CA1 CA2 CA

adm

Materiiprime simaterialedirecte

40.000

10.000

10.000

20.000

20.000

- - - - - 100.000

Materialeconsumabile

5.000 1.000 4.000 2.000 6.000 10.000

5.000 3.000 3.000 1.000 40.000

Obiecte deinventar

- - - - - 1.000 2.000 1.000 1.000 - 5.000

Energieelectrica

- - - - - 10.000

5.000 6.000 8.000 1.000 30.000

Reparatiiefectuatede terti

- - - - - 10.00

0

- - - - 10.000

Cheltuielipostale

- - - - - - - - - 1.000 1.000

Cheltuielicu serviicibancare

- - - - - - - - - 1.000 1.000

Cheltuielicu salariilesi protectiasociala

28.000

28.000

14.000

7.000 14.000

7.000 11.200

8.400 8.400 14.000

140.000

Cheltuielicuamortizarile

- - - - - 2.000 3.000 1.000 2.000 2.000 10.000

TOTAL 73.000

39.000

28.000

29.000

40.000

40.000

26.200

19.400

22.400

20.000

337.000

Evidenta productiei se tine la cost complet. Productia auxiliaraeste decontata astfel:

- CA1 deconteaza catre :* CA2 2.000* CR1 10.000


12/45

* CR2 5.000* C admin 2.400

- CA2 deconteaza catre :* CR1 15.000* CR2 7.000

C admin 2.400Se cere sa se efectueze inregistrarile ocazionate de filiera logica ainregistrarilor si in cadrul fiecarei etape, dupa caz, sa se apliceprocedeele si sa se efectueze calculatiile necesare.

Inregitrarile vor fi efectuate atat in cadrul contabilitatii de gestiunecat si in paralel, dupa caz, in cadrul contabilitatii financiare. Se va urmaristructura analitica se evidenta pe centre de responsabilitate si peproduse si se vor deschide conturi (sau pot fi deschise conturi ) pestructura destinatiei cheltuielilor.

Rezolvare:

1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul lunii( repunea pe cheltueili a productiei neterminate)-datele se iau din enunt.

% = 901 3.000921/CR1/A 2.000921/CR2/B 1.000

Inregistrarea din contabilitatea financiara este:

711 = 331 3.000

921 cheltuielile activitatii de baza933 costul productiei in curs de executie

2. Colectarea cheltuielilor ocazionate in cursul lunii(criteriulde colectare este destinatia cheltuieilor)

- in contabilitatea de gestiune inregistrarea se face pe destinatii

% = 901 337.000921/CR1/A 73.000

921/CR1/B 39.000921/CR1/C 28.000921/CR2/B 29.000921/CR2/C 40.000923/CR1 40.000923/CR2 26.200922/CA1 19.400922/CA2 22.400


13/45

924/C admin 20.000925

Inregistrarea din contabilitatea financiara dupa natura, pe feluri decheltuieli, este:

Materii prime 601 = 301 140.000Obiecte de inventar 603 = 303 5.000Energie electrica 605 = 401 30.000

- energie electrica se trece pe cheltuieli deoarece nu se stocheaza........................

3. Decontarea prestatiilor reciproce intre sectoareleauxiliare. Secontarea se face pe baza de documente justificative in

functie de prestatiile reciproce:

922/CA2 = 922/CA1 2.000

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sausectoarele beneficiare sau produsele beneficiare.

- pentru CA1% = 922/CA1 17.400923/CR1 10.000923/CR2 5.000923/C admin 2.400

- pentru CA2% = 922/CA2 24.400923/CR1 15.000923/CR2 7.000

923/C admin 2.400


Dupa aceasta operatiune contul 922/CA1 si 922/CA2 s-au inchis.Din tabel CA1 = 19.400 si CA2 = 22.400


14/45

5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie (ct. 923) se face pentru fiecare centru de responsabilitate, cu ajutorulprocedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezintacheltuielile totale directe.

923/CR1

46,0)(28000)(000.39)(000.73

)923..(000.65

)(.. 1

1

1/923 =++=

++=

CBA

ct

CBAerepartizardeBaza

ChIK

CR

CR

CR

- pentru CR140.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )

Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecareprodus :

Rj = bj * K

RA = 73.000 * 0,46 = 34.000RB = 39.000 * 0,46 = 18.000RC = 28.000 * 0,46 = 13.000TOTAL 65.000

Inregistrarea din contabilitatea de gestiune :

% = 923/CR1 65.000921/CR1/A 34.000921/CR1/B 18.000921/CR1/C 13.000

923/CR2

55,0

)(000.4)(000.29

)923..(200.38

)(.. 2

2

2/923 =

+

=

+

=CB

ct

CBerepartizardeBaza

ChIK

CR

CR

CR


15/45

Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecareprodus :

Rj = bj * K

RB = 29.000 * 0,55 = 16.000RC = 40.000 * 0,55 = 22.200TOTAL 38.200

Inregistrarea din contabilitatea de gestiune :

% = 923/CR2 38.200921/CR2/B 16.000921/CR2/C 22.200

Dupa aceasta operatiune conturile 923 CR si 923 CR2 s-au inchis.Dupa acesta operatiune se obtine costul de productie.


6. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie avand la baza costul de productie format din cheltuielile lunii curente,respectiv debitul contului 921 pe structura de mai sus, dar numai pentrucheltuieli curente.

Costul de productie ca baza de reprezentare pe produse si centrede responsabilitate pe baza cheltuielilor curente, se prezinta astfel:

921/CR1/A 107.000921/CR1/B 57.000

57.000=39.000+18.000921/CR1/C 41.000

41.000=28.000+13.000921/CR2/B 45.000921/CR2/C 62.200total 312.200

Calculul coeficientului :

08,0200.312

800.24

.).(cos..min924 ===

prodtulerepartizardeBaza

ChK

generale

Cad

337.000 = 312.200 +24.800


16/45

2.400 ( CA1 a primit) + 2.400 ( CA2 a primit) +20.000( din tabel ) =24.800 Admin

Repartizarea cheltuielilor generale pe purtator de cost ( cota de

cheltuieli generala):

- pentru CR1

RA = 107.000 * 0,08 = 8.500RB = 57.000 * 0,08 = 4.500RC = 41.000 * 0,08 = 3.300

- pentru CR2

RB = 45.000 * 0,08 = 3.500

RC = 62.200 * 0,08 = 5.000Total 312.000 24.800

Costul complet / A = 107.000 (cost prod.)+ 8.500(ch.generale) =115.500

CR1 B = 57.000 +4.500 = 61.500C = 41.000 +3.300 = 44.300

CR2 B = 45.000 + 3.500 = 48.500C = 62.200 + 5.000 = 67.200Total 337.000

Situatia cheltuielilor aferente productiei terminate sineterminate a costului prestabilit si a diferentelor dintre costul

prestabilit si costul efectiv

Produs PN0 Chcurente PN1 Ctpt(efectiv

)

Ctpres(prestabili

t)

Abateri(diferente)

Ct.efectiv-ct.prestabilit+ -

921/CR1/A 2.00

0

115.50

0

5.00

0

112.50

0

100.000 12.50

0

-

921/CR1/B - 61.500 - 61.500 60.000 1.500 -921/CR1/B 1.00

048.500 - 49.500 6.000 - 10.50

0Total B 1.00

0110.00

0- 111.00

0120.000 - 9.000

921/CR1/C - 44.300 - 44.300 50.000 - 5.700921/CR1/C - 67.200 4.00 63.200 60.000 3.200 -


17/45

0Total C - 111.50

04.00

0107.50

0110.000 - 2.500

TOTAL 3.000

337.000

9.000

331.000

330.000 1.000 -

3.000 + 337.000 9.000 = 331.000

CtPT = CtPN0 + Chcurente CtPN1

Nota : Costul prestabilit atat pe produs cat si pe componente estecunoscut inainte de lansare in fabricatie a productiei, potrivit metodeistandard cost.

Abateri = 112.500 -100.000 = 12.5001500 10.500 = - 9.000 ( este abatere favorabile, deci este cu

minus)12.500 9.000 -2.500 = 1.000

921 = 924


Dupa aceasta operatiune se realizeaza:- se obtine costul complet;- se inchide contul 924.

7. Inregistrarea costului prestabilit ( standard) aproductiei fabricate

% = 902 330.000931/A 100.000931/B 120.000931/C 110.000

In contabilitatea financiara:

345 = 711 330.000

8. Inregistrarea la cost efectivt a productiei neterminate.


18/45

933 = 921 9.000CR1/A CR1/A 5.000CR2/C CR2/C 4.000

In contabilitatea financiara se inregistreaza :

331 = 711 9.000

9. Inregistrarea la cost efectiv a productiei terminate(decontarea costului efectiv a productiei terminate).

902 = % 331.000

921/CR1/A 112.500921/CR1/B 61.500921/CR1/C 44.300921/CR2/B 49.500921/CR1/C 63.200

Dupa acesta operatiune contul 921 se inchide.In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

10. Inregistrarea diferentelor dintre costul prestabilit sicel efectiv.

- cu plus se inregistreaza diferentele nefavorabile- cu minus se inregistreaza diferentele favorabile

% = 902 1.000903/CR1/A 12.500903/CR1/B 1.500903/CR1/C -5.700903/CR2/B -10.500903/CR1/C 3.200

In contabilitatea financiara se inregistreaza :

348 = 711 1.000

348 diferente de pret


19/45

11. Interfata dintre costul productiei si cheltueilileefectuate- se realizeaza o comparatie dar si o legatura intre o masa decheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizate pe produse, dar la nivel

de cost prestabilt si la nivel de diferente.Se face referire la productia terminata sau obtinuta.

901 = % 330.000931/A 100.000931/B 120.000931/C 110.000

Dupa aceasta operatiune se inchide contul 931.

12. Inchiderea conturilorde diferente contul 903

901 = % 1.000903/CR1/A 12.500903/CR1/B 1.500903/CR1/C -5.700903/CR2/B -10.500903/CR1/C 3.200

Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.

13. Inchiderea contului 933 ( daca se merge pe aceastavarianta).

901 = % 9.000933/CR1/A 5.000

933/CR2/C 4.000

METODA PE FAZE

Se aplica in cadrul intreprinderilor cu productie de masacaracterizata prin

stabilitate dar si prin parcurgerea succesiva a unor etape (faze) defabricatie in functie de procesul tehnologic specific.


20/45

Se regaseste in cadrul rafinariilor de petrol, fabricilor de ulei,zahar, bere, etc.

Metoda presupune solutionarea urmatoarelor aspecte:1. Stabilirea fazelor de calculatie;2. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand

in cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singursemifabricat.3. Stabilirea, determinarea costurilor semifabricatelor si

produselor atunci cand dintr-o faza se obtin doua sau mai multeproduse.

1. Stabilirea fazelor de calculatieIn stabilirea fazelor de calculatie se iau in considerare urmatoarele:- o faza de fabricatie poate constitui o faza de calculatie;- momentele in care se obtin semifabricate sau produse reziduale

destinate valorificarii, pot constitui puncte de separare intre doua faze

de calculatie;- pentru activitatile desfasurate in anumite spatii de productie ori inaer liber, se pot constitui faze de calculatie distincte;

- un proces complex de fabricatie poate fi considerat drept faza decaculatie sau poate fi divizat in mai multe faze de calculatie;

- se are in vedere constituirea, stabilirea unui numar optim de faze decalculatie.

2. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atuncicand in cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, unsingur semifabricat.

Intr-o anumita faza de calculatie se pleaca de la specificulactivitatii, respectiv de la faptul ca materia prima parcurge mai multefaze de prelucrare, astfel incat in final se obtine produsul finit.

In intreprinderile cu productie de masa si in care se aplica metodade calculatie pe faze, este specifica o structura organizatorica pe centrede responsabilitate de tip centru de cost CC si, implicit, centru decentre auxiliare CCA ( centre de venituri ).

Costurile semifabricatelor se determina in doua variante:- varianta fara semifabricate

- varianata cu semifabricateIndiferent de varianta folosita, materia prima si semifabricatelecircula si de stransfera de la o faza la alta in acelasi fel.

1. Varianta fara semifabricateCostul semifabricatelor din faza respectiva se obtine numai prin

insumarea cheltuielilor directe si indirecte ocazionate in cadrul fazeirespective, toate costurile devin astfel costuri controlabile.


21/45

Prin acealasi mod de calcul se determina in fiecare faza un costpartial. Costul produsului finit sau al semifabricatului destinat vanzarii seobtine prin insumarea costurilor partiale determinate in fiecare faza decalculatie.

2. Varianta cu semifabricatePresupune determinarea costului semifabricatelor intr-o anumita fazade calculatie, atat prin insumarea cheltuililor directe si indirecte din cadrulfazei respective, cat si pe baza costului semifabricatelor primit din fazaprecedenta.

In acesta varianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile.In ultima faza se obtine costul produsului finit sau al semifabricatului

destinat vanzarii.

Indiferent de varianta, fiind vorba de obtinerea unui singursemifabricat sau produs finit, deci implicit a unei productii omogene, se

aplica pentru determinarea costului unitar procedeul diviziunii simple.

METODA STANDARD COST

1. Prezentarea metodei

2. Calculatiile standard pe produs3. Abaterile de la costurile standard

1. Prezentarea metodeiMetoda standard cost este o metoda de tip integral sau

absorbant de determinare a costurilor prestabilite.

Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa douacritetii:a. Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecteb. Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fixe

Acesta dubla clasificare a cheltuielilor da posibilitatea atat astabilirii legaturii intre cheltuieli si purtatorul de cost /sectorul deactivitate, respectiv intre cheltuieli si evolutia volumului fizic alproductiei.

Cheltuielile indirecte de impart in :- cheltuieli variabile pe produs- cheltueili fixe pe centru


22/45

Acesta structurare va determina si articolele de calculatiespecifice metodei, respectiv:

* materii prime si materiale directe* manopera directa

* regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale side administratie)

Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalonstabilite pe baza de studii, analize sau pornind de la unele masuratoriprecedente si corijate pe parcurs.

Standardele pot fi cantitative si valorice .In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera

standardele pot fi :- ideale- normale

- reale.

Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs

Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structuraarticolelor de calculatie specifice metodei respective:

- calculul costurilor standard pentru materiale- calculul costurilor standard pentru manopera- calculul costurilor de regie standard.

a. Calculul costurilor standard pentru materiale(directe)

Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care potfi identificate pe produs si implicit au o legatura directa cu realizareaprodusului.

Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuiecunoscute doua elemente :

- norma de consum ( consumul standard )- pretul standard.

Norma de consum este determinata prin studii, devize,masuratori, proiecte, etc.Pretul standardeste pretul din contractele principale incheiate

cu furnizorii pentru acele materiale.

Relatia de calcul este:

. *Pst mat s sCh C=


23/45

unde : Cs consumul standard si Ps - pretul standard

Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea deprodus indiferent care este cantitatea previzionata ce se va fabrica.

Cheltuielile standard pentru materiale se determina pentru fiecarematerial care intra in componenta unui produs.

Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3materii prime si materiale directe.

Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:

Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul AFel material UM Cs Ps Valoare

(standard valoric) cost

standard pt materialeMaterial X Kg 10 1.000 10.000Y Buc 5 20.000 100.000Z ml 2 80.000 160.000

Total 270.000

b. Calculul costurilor standard pentru monopera( directa )

Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorulde cost in momentul identificarii.

Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste:- timpul standard ( norma de timp) acesta se stabileste prin

devize, antemasuratori pentru fiecare categorie de operatie care trebuieefectuata, intru-cat pentru o anumita operatie este necesara o anumitacalificare sau specializare;

- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula incontractul colectiv de munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializarisau categorii.

Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de

produs pentru fiecare operatie in parte.

Relatia de calcul este:

. *st man s ssCh t T = unde:


24/45

ts - timpul standard ( norma de timp)Tss tariful de salarizare standard

Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A seefectueaza trei operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.

Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul AFel material UM Cs Ps Valoare

(standard valoric) coststandard pt materiale

Material X Ore 1,5 20.000 30.000Y Ore 2 30.000 60.000Z ore 5 35.000 175.000

Total 265.000Calculul costurilor de regie standard

Costurile de regie se refera la :

- regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte deproductie );

- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie).

Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca dela :

* cheltuieli de regie standard din ultimul an suntrealiste pentru ca sunt din perioada cea mai apropriata, dar fiind pe osingura perioada (1 an) nu dau posibilitatea stabiliarii comportamentuluicheltuielilor fata de volumul fizic al productiei in evolutia acestora,inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt,

respectiv au o componenta variabila si una fixa.* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani, caz

in care se pot stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli siproductie in evolutie. Totusi, aceste cheltuieli trebuie sa fie comparabile sireprezentative in timp, atat dpvd al cuantificarii dar si dpdv al capacitatiide productie la care se refera.

Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calcululcosturilor de regie standard se folosesc doua procedee:- procedeul analitic

- procedeul global

PROCEDEUL GLOBAL

Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anulprecedent, fie o medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani.

Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent decomportamentul acestora ( variabil, fix sau mixt).


25/45

Cheltuielile de regie standard se determina pe bazacheltuielilor de regie din anii precedenti, cheltuieli care sunt corectate( corijate ) cu cresterea sau micsorarea volumului de activitate standardfata de volumul de activitate din perioada precedenta.

. . . *s

reg st reg per prec VhCh ChVh

=

Vhs volumul de activitate standard pentru anul la care se referacaculul cheltuielilor de regieVh - volumul mediu de activitate din perioada precedenta

Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie suntdependente de volumul de activitate, dar in realitae numai cheltuielilevariabile sunt dependenta de volumul de activitate.

Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atuncicand in cadrul cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o aucheltuielile variabile.

Exemplu:Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um

Vhs = 40.000 h Vh = 60.000 hCheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :

- 30% - cheltuieli variabile- 70% cheltuieli fixe.

Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupacomportament, dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezentainexactitatea procedeului.

.

40.000500.000* 333,333.

60.000reg stCh um= =

Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom aveaaplicarea formulei de mai sus numai pentru cheltuielile variabile intrucatcele fixe fiind cheltuieli de structura sau de capacitate raman nemodificate

. . (var) . ( )reg st reg st reg st fixeCh Ch Ch= +

Ch = 500.000 Ch var = 30% = 150.000 umCh fixe = 70% = 350.000 um

.

40.000150.000* 100.000.

60.000reg stCh um= =

. ( )reg st fixeCh = 350.000 um


26/45

. 100.000 350.000 450.000.reg stCh um= + =

PROCEDEUL ANALITIC

Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta.

Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterulacestora, respectiv varaiabil, fix sau mixt.

In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru deresponsabilitate (cheltuieli indirecte de productie) intalnim cheltuielicare au comportament variabil, fix sau mixt.

In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieligenerale, toate cheltuielile au caracter fix .

Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentruprima categorie de cheltuieli de regie.

Cheltuielile de regie se impart in :

- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile, fixe,mixte)

- cheltuieli de regie generale (fixe).

Exemplu:Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de

responsabilitate pe ultimii 5 ani se prezinta astfel:

Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 5 ani sicalculul cheltuielilor de regie standard

Produs/felcheltuiala

Perioada precedenta Media Ch.regiest.pt.ex.NN-5 N-4 N-3 N-2 N-1

Volumulde

activitateore/om

47.000 47.000 48.000 50.000 50.000 48.000 51.000

Cheltuielifixe-amortizari

12.100.000

12.100.000

12.100.000

12.100.000

12.100.000

12.100.000

12.100.000

- salariiTESA

3.000.000

3.000.000 3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

Cheltuielivariabile- reparatiiutilaje

6.400.000

6.520.000 6.780.000

6.800.000

7.100.000

6.720.000

7.140.000

- energieelectrica

46.500.000

47.000.0000

48.500.000

49.000.000

49.000.000

48.000.000

51.000.000

Cheltuielimixte- salariipersonal

400.000 400.000 406.000 406.000 415.000 405.400 420.000


27/45

- energieelectrica inscopurigospodaresti

300.000 300.000 304.000 305.000 309.000 303.600 312.000

Total 73.972.00

0

Pentru exercitiul N se cunosc:- volumul fizic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A

Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om(a se vedea standardul pentru monopera)

Volumul de activitate standard ( capacitatea de productie) este:

Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om

Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentruecercitiul N (bugetul cheltuielilor de regie).

I. Cheltuielile fixe:Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de

volumul de activitate. In consecinta, cheltuielile fixe medii aleperioaei precedente devin cheltuieli standard.

.F st FCh Ch=

. 12.100.000F amortCh =

II. Cheltuielile variabile:Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al

productiei si in consecinta vor fi influentate de acesta.

Etape:1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:

.vt

var u

ChCh

Vh=

2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:

. * vuv st st Ch Vh Ch=


28/45

a.Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :

1..

6.720.000140

48.000

vtvar u

ChCh

Vh= = =

2. . * vuv st st Ch Vh Ch= = 51.000 * 140 = 7.140.000

b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :

1..

48.000.0001.000

48.000

vtvar u

ChCh

Vh= = =

2. . * vuv st st Ch Vh Ch= = 51.000 * 1.000 = 51.000.000

III. Cheltuielile mixte

Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare mediaacestora. Se impune separarea partii variabile de partea fixa utilizandprocedeul punctelor de maxim si de minim.

Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii decheltuieli vor fi tratate dupa regula de mai sus.

Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minimpresupune :

- determinarea cheltuielilor variabile unitare

max min

max min

vu

Ch ChCh

Q Q

=

Vhmax - Vhmin

- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru oanumita perioada de gestiune

( )*vt vu tCh Ch Vh=

- determinarea cheltuielilor fixe totale dintr-o anumitaperioada de gestiune


29/45

. ( ) ( ) ( )F T t t vT tCh ChT Ch=

Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :

. .mixt st v st st Ch Ch ChF = +

Cheltuielile variabile standard se determina pornind de lacheltuiala variabila unitara determinata prin procedeul punctului demaxim si de minim ponderata cu volumul de activitate standard.

.

( )

*v st vu s

st t

Ch Ch Vh

ChF ChF

=

=

a. Cheltuielile mixte cu salariile personalului

1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim

415.000 400.0005.

50000 47000vuCh um

= =

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumitaperioada t(t=N-1)

( 1) 5*50.000 250.000.T NChV um = =

( 1)

( 1)

.

415.000 250.000 165.000.

165.000.

* 5*51.0000 255.000.

255.000 165.000 420.000.

N

st n

st u s

mixta st

ChF um

ChF ChF um

ChV ChV Vh um

Ch um

= =

= =

= = == + =

b.. Cheltuieli mixte cu energia electrica

1. 309.000 300.000 9000 3.50.000 47.000 3000vuCh um= = =


30/45

2.

( 1)

( 1)

.

. / . /

. / .

309.000 150.000 159.000

159.000

* 3*51.000 153.000

159.000 153.000 312.000.

. / *

8,5*1.450,40 12

T n

st n

st u s

mixta st

reg st produs reg st ora

reg st produsul A

ChV

ChF ChF

ChV ChV Vh

Ch um

Ch Nr ore produs Ch

Ch

= =

= =

= = == + =

=

= = .328, 60. /um produs

Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele simanopera se determina pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile deregie standard se determina pentru intregul volum de activitatestandard care la randul lui este determinat de productia fizica tandard.

Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatiespecifice metodei ( materiale, manopera, regie), se determina in sintezacheltuielile standard pe produs, pe baza fisei cheltuielilor standard peprodus.

Fisa cheltuielilor standard pe produs -Produsul A -

Articol decalculatie

UM Norma deconsum Cs

(ts)

Ps ( TSS) Valoare(standard)

I. Materialedirecte

270.000

- mat. X Kg 10 1.000 10.000- mat. Y Buc 5 20.000 100.000- mat. Z ML 2 8.000 160.000II. Manoperadirecta- operatia K Ore 1,5 20.000 30.000- operatia L Ore 2 3.000 60.000- operatia M Ore 5 35.000 175.000III. Regie productie *12.328,60IV. Cost standard productie

547.328,60

* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si,in mod implicit, pe produs, in functie de numarul de ore pe produs, fieprin aplicarea unui procent la cheltuielile directe [ ( materiale directe +manopera directa) * aplicarea de procent numai la o anumita categoriede cheltuieli directe ].


31/45

In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale infunctie de productia standard.

III. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD

Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatiespecifica metodei.

Astfel, vom avea :- abateri de la cheltuielile standard cu materialele- abateri de la cheltuielile standard cu manopera- abateri de regie standard.In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care le-au generat.

1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele sedetermin pe cele dou cauze care le-au generat :

a) norma de consumb) pre ul de aprovizionare

In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate att pentru ounitate de produs ct i pentru ntreaga cantitate fabricat (produc ie efectiv i nu produc ie standard).

Rela ii de calcul :

- abateri de la norma de consum pentru materiale

* pe produs

( ) ( ) PsCsCeA pcm *=Ce- consum efectivCs- consum standardPs- pre standard

* pe total produc ie fabricat

( ) ( ) QPsCsCeA Qtpcm **/ =tp- total produc ieQ- produc ia efectiv realizat

- abateri de pre pentru materiale-


32/45

* pe produs

( ) ( )PsPeCeA ppm = *

Pe- pre efectiv

* pe total produc ie

( ) ( ) QPsPeCeA tppm ** =

Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambelecauze, se determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru ntreaga cantitate de produs.

- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale

# pe produs

( ) PsCsPeCeprodmatstchA **... =sau

( ) ( ) ( )ppmpcm AAprodmatstchA +=....

* total produc ie

( ) ( ) QPsCsPeCetpmatstchA ***.... =sau

( ) ( ) ( )tppmtpcm AAtpmatstchA ,.... +=

tp total productiet


33/45

APLICA IE

O unitate fabric un produs A ob inut din trei feluri de materiale :x, y i z. Cantitatea fabricat este de 5000 buc.

Consumurile standard, pre urile standard, datele efective i modul

de calcul al abaterilor se prezint mai jos :Fel

materialUM Consum Pre A

cA p A totala

Cs Ce Ps Pe Prod. Q Prod. Q Prod QX Kg 10 9 1000 1200 -1000 -5000000 1800 9000000 800 4000Y Buc 5 6 20000 20000 20000 100000000 0 0 20000 100000Z ML 2 2 80000 75000 0 0 -10000 -50000000 -10000 -50000

Total 19000 95000000 -8200 -41000000 10800 54000

Q =5.000 buc pentru produsul A

( ) ( ) PsCsCeA pcm *=

x= (9-10)*1.000=-1.000y=(6-5)*20.000= 20.000z=(2-2)*80.000= 0

( ) ( ) QPsCsCeA tpcm **

. . . .A c h s t m a tA

de consum

(Abaterea de la consumul

standard )s

de aprovizionare

(Abaterea de la pretulstandards

produsp

total produset

produsp

total produset


34/45

x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000z= (2-2)*80.000*5.000=0

( ) ( )PsPeCeA ppm = *

x=9*(1.200-1.000)=1.800y =6*(20.000-20.000)=0z=2*(75.000-80.000)=-10.000

( ) ( ) QPsPeCeA tppm ** =

x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000y=6*(20.000-20.000)*5.000=0

z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000

2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera sedetermin pe cele dou cauze care le-au generat :a) abateri de la norma de timp (timpul standard)b) abateri de la tariful de salarizare standard

Se calculeaz at t pe produs ct i pe total produs, dar i pe fiecare opera iune n parte, efectuat pentru realizarea unui produs.

Rela ii de calcul :

. . . .A c h s t m a n

Abaterea de la timpulstandard

Abaterea de la tariful de

salarizare standards

produsp

intreaga productiei

produs

intreaga

productie


35/45

a) Abateri de la timpul standard cu manopera ( )tsA

* pe produs

( ) ( ) TssttA sepmants *. =

et - timpul efectiv

st - timpul standardTss- tariful de salarizare standard

* pe ntreaga produc ie

( ) ( ) QTssttA seQtpmants **/.

b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera( )TssA

* pe produs

( ) ( )TssTsetA epmanTss = *.

Tse- tarif de salarizare efectiv* pe ntreaga produc ie

( ) ( ) QTssTsetA eQtpmanTss **/. =

Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i abaterea cumulat pe cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile standard cu manopera).

* pe produs

( )

( ) ( ) ( )pmanTsspmantsQtpmanstch

sspmanstch

AAA

sau

TsstTsetA

../..

.. **

+=

=

* pe inteaga productie


36/45

( )

+=

=

Qtpmants

QtpmanTss

Qtpmanstch

Qtp

tmanstch

AAA

sau

QTsstsTseteA

....

..***

Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.

3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard- se

determin pe urm toarele cauze:

a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)b) abateri de capacitatec) abateri de randament

a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat

de la bugetul nerecalculatPe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu

cheltuielile din bugetul ini ial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai pu in relevante ntruct volumul de activitate standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.

Desigur c pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora r mne constant, dar cheltuielile variabile sunt influien ate de volumul de ac tivitate.

de la bugetul recalculatPresupun recalcularea bugetului (construc ia unui nou buget) n

func ie de volumul efectiv de activitate.n acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.

Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumitei abateri de volum.

b) Abateri de capacitate sunt determinate n func ie de gradul de utilizare a capacit i de produc ie.

c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al capacit i, se ine seama i de rentabilitatea realizat (volumul fizic de produse realizat.

Volumul activitatii exprimat in ore :- standard 4.000


37/45

nu avem abatere de capacitate- efectiv 4.000

Q (buc) 1 bucata la 2 ore :- standard 2.000

abateri nefavorabile- efectiv 1.500

METODA DIRECT-COSTING

1. Prezentarea general2. Analiza rela iei pre -cost-volum 3. Calcule de optimiz ri

1. Prezentarea general

Este o metod de calcul de tip par ial. Are la baz separarea

costurilor n variabile i fixe i luarea n considerare la determinareacostului unitar numai a cheltuielilor variabile .

Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structur sau cheltuieli de capacitate i sunt raportate pertotal activitate, f r a fecta fiecare produsn n parte.

Fiecare produs va genera un pre de vnzare unitar, o cheltuial variabil unitar i o contribu ie brut unitar .

Ch. V Fdependente de produs dependente de

capacitatese urm resc pe produs se urm resc pe

total

Un produs genereaz :- un pre de vnzare unitar Pvu- un cost unitar ctu determinat n func ie de cheltuielile

variabile unitare


38/45

- o contribu ie brut unitar Cbu

Ctu = Chvu

costul unitar = cheltuiala variabil unitar

Cbu=Pvu-ctu

Contribu ia brut unitar (marja de participare la profit) este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor fixe i pentru ob inerea unui anumit profit.

Cheltuielile fixe i profitul se urm resc i se determin numai pe total ntreprindere.

- pe total ntreprindere

pe produs Pvu ctu Cbudevin:

total intrep. CA ChVT

Cbt(Q)

TT ChFChVtotaleCh +=.

TChV - cheltuieli variabile totale

TChF - cheltuieli fixe totaleCbt - contribu ia brut total

Profitul(P)=Venituri totale(CA)-cheltuieli totale

TT

Tt

T

ChFChVCAP

ChVCACb

ChFCbtP

=

=

=

Metoda ia n considerare o produc ie fabricat , vndut i ncasat .


39/45

Potrivit rela iilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu utilizat pentru calcula ie n metoda direct-costing, se prezint astfel:

Nr.crt Explica ie Simbol1. Cifra de afaceri CA

2. Cheltuieli variabile totale TChV3. Contribu ia brut la profit

(1-2)Cbt

4. Cheltuieli fixeTChF

5. Rezultatul (Profit/Pierdere)(3-4)

P/P

La nivel de produs se reg sesc primele trei elemente:- pre vnzare unitar Pvu- cheltuiala variabil unitar ctu - contribu ia brut unitar la profit Cbu

2. ANALIZA RELA IEI PRE -COST-VOLUM I INDICATORI SPECIFICI METODEI

n cadrul unei ntreprinderi, se afl ntr-o corela ie deplin volumul de activitate cu pretul i cheltuielile variabile, iar pe de alt parte, volumul de activitate cu capacitatea de produc ie i implicit cheltuielile fixe. Acestea sunt n corela ie cu purt torul de cost (produsul) care pe de o parte genereaz cheltuieli dependente de acestea, iar pe de alt

parte necesitatea existen ei unei anumite capacit i de produc ie.

Aceast corela ie se exprim cu ajutorul urm torilor indicatori:

1. Punctul de echilibru Pe2. Factorul de acoperire Ta3. Coeficientul de siguran dinamic Ks4. Intervalul de siguran Is

1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAUPUNCTUL MORT este reprezentat de acel acel nivel de activitate lacare cheltuielile sunt egale cu veniturile iar rezultatul este 0, adic nu avem nici profit nici pierdere.

Cheltuielile fixe se acoper din contribu iile brute unitare. Orice unitate de produs ob inut sau realizat peste nivelul

punctului de echilibru va genera un profit egal cu contribu ia brut unitar


40/45

n schimb, oprice produs nerealizat pna la nivelul punctului deechilibru va genera o pierdere egal cu contribu ia brut unitar .

Rela ii de calcul:- cnd unitatea fabric i vinde un produs

Cbu

totalefixeCheltuieliPe

..=

- cnd unitatea fabric i vinde mai multe produse

viQ

CbtCbu

Cbu

fixetotaleCheltuieliPe

=

=..

viQ - cantitatea de produse vndut i ncasat

Punctul de echilibru poate fi exprimat:- cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricat

i vndutpentru ca cheltuielile s fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor cheltuielilor). Este exprimarea, rela ia principal a punctului de echilibru.

- valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru

Cbu

totalefixeCheltuieliPe

..= - cantitativ

( ) PvuQPeCA

Pe *= - valoric

Pvu - pre ul de vnzare unitar

PeQ este Pe exprimat cantitativ.

- procentual arat de cte procente din ntreaga produc ie fabricat de ntreprindere este nevoie, astfel nct se ajung la nivelul punctului de echilibru.

( )100*00

vi

Pe

Q

QPe =


41/45

Cunoscnd punctul de echilibru se poate stabili i ce cantitate deproduse trebuie fabricat i vndut pentru a ob ine un anumit profit.

Rela ia de calcul va fi:

CbutotalefixeCheltuielidoritofitQ fvi...Pr/ =

doritofitQ fvi .Pr/ - cantitatea fabricat , vndut i ncasat pentru profitul dorit

Exemplu:

O unitate produce i vinde un singur produs. Se cunosc

urm toarele:- cost unitar ctu = 7 lei- pre vnzare unitar Pvu = 10 lei- Q =100.000 buc- cheltuieli fixe totale 120.000

Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3

bucCbu

ChFPe T 000.40

3

000.120===

leiPe

CA 000.40010*000.40 ==

00

00 40100*

000.100

000.40==Pe

Ce cantitate trebuie fabricat i vndut astfel nct ntreprinderea s ob in un profit de 6000 lei ?

bucCbu

doritofitulChFdoritofitQ T 000.42

3

6000000.120.Pr.Pr/ =

+=

+=

Care este cheltuiala total pentru 42.000 buc ?


42/45

CA=Q*Pv=42.000*10= 420.000 lei( ) ( ) 000.414000.120000.42*000.7* =+=+=+= TTT ChFQChvuChFChVChT lei

6000000.414000.420 === ChTCAP

P lei

Cheltuiala fix r mne aceeai, corel m produc ia cu cheltuielile variabile.

Exemplu:

n cazul n care ntreprinderea produce i vinde mai multe

produse:- se fabric 3 produse A, B, C n urm toarele cantit i: * produs A 30.000 buc* produs B 20.000 buc* produs C 10.000 buc

- contribu ia brut unitar 180.000 - cheltuieli fixe totale 120.000 lei

S se determine punctul de echilibru.

3000.10000.20000.30

000.180=

++=

++=

CBA QQQ

CbtCbu

lei

000.403

000.120===

Cbu

ChFPe T buc

2. FACTORUL DE ACOPERIRE- Fa- exprim rentabilitatea poten ial i se calculeaz procentual

Cu ct factorul de acoperire este mai mare, cu att contribu ia produsului respectiv la realizarea de profit este mai mare.

Rela ia de calcul:a) Pe baza contribu iei brute i a cA- calculul pe produs

100*Pvu

CbuFa =

- pe total produse


43/45

100*

PeCA

CbtFa =

b) Pe baza cheltuielilor fixe i a CA la nivelul Pe

100*

PeCA

ChFFa T=

Cunoscnd factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul

Pe.

Fa

ChF

PeCA T=

Din rela ia de calcul pe produs se mai poate determina i Pvu

Fa

ChvuPvu

=

1

Exemplu:

O ntreprindere produce i vinde o cantitate de =viQ 100.000 bucPvu=10 lei/bucctu= 7 lei/bucChF

T=12.000 leiS se determine factorul de actualizare.

- pe produs

Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei

0030100*

10

3100* ===

Pvu

CbuFa

- pe total produse

CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei

0030100*

000.000.1

000.300==Fa

Cb t=100.000*3=300.000 lei


44/45

PeQ

Cbu

ChFPe T === 000.40

3

000.120

0

0

30100*000.400

000.120

==Fa

107,0

7

3,01

7

1==

=

=

Fa

chvuPvu

Factorul de acoperire st la baza fundament rideciziei privind lansarea n fabrica ie a unor produse, men inerea n fabrica ie sau scoaterea dinfabrica ie a unor produse.

Se vor men ine sau lansa n fabrica ie produse cun Fa cel mai ridicati implicit vor fi scoase din fabrica ie produse cu Fa cel mai sc zut

sau negativ.

3. COEFICIENTUL DE SIGURAN DINAMIC Ks exprim n cifre relative cu ct pot s scad vnz rile astfwel nct unitatea s ajung la nivalul Pe (s nu intre n zona pierderilor)

Se calculeaz n mai multe variante:

1. 100*CA

PeCACA

Ks

=

2. gGKs =

G reprezint n procente vnz rile totale (100)

G reprezint punctul de echilibru exprimat %

3. 100*Cbt

PKs =

Exemplu:


45/45

Pe baza exemplului de la factorul de actualizare s se calculeze Ks.

0060100*

000.100

000.400000.000.1=

=Ks

Ks=100-40=60%

%60100*000.300

000.180==Ks

%40100*000.100

000.40% ==P

CA=1.000.000=Pvu*Q

000.180000.120000.300 === TChFCbtP

4. Intervalul de siguran Is exprim n valori absolute cu ct pot s scad vnz rile astfel nct ntreprinderea s ajung la nivelul Pe.

000.600000.400000.000.1 ===Pe

CACAIs

- primi doi factori sunt cei mai importan i Pe i Fa

metode de calculatie

Documents