www.mariusmarin.ro; www.mesagerulromanesc.info

Noi nu zugrăvim realitatea, o prezentăm aşa cum este!

Mesagerul Românesc14 Aprilie 2017, Ediţie Specială de Paşti Săptămânal - Portland - Oregon, apare vinerea

Cele mai bune reţete de Paşti!

Pag. 8

vrei ca business-ul tău să fi e mai bine văzut? noi îţi facem numele bine cunoscut! Contactaţi-ne şi

comandaţi imediat o reclamă la noi în ziar! adresa de e-mail mesagerulromanesc@gmail.com

număr de telefon (503)740-3234

PaȘtELE, sĂrBĂtoarEa LuMinii Și a BuCuriEi în ortodoXiE

Paștele este cea importantă sărbătoare a creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufl etului. În urma răstignirii, morții și îngropării, Hristos a înviat, aducând cu sine Pacea Permanentă a Duhului Sfânt, atât prin post, cât și prin rugăciune. Astfel, Învierea Domnului rămâne o taină mai presus de mintea omenească, fi ind cuprinsă și experimentată prin credință. Sărbătoarea Învierii Domnului este o sărbătoare sfântă care de-schide o perspectivă nouă, astfel detașând omenirea de lumea materială și aducând-o în lumea credinței, spiritualității creștine. Vă doresc tuturor ca, măcar în această perioadă, să încercați să lăsați grijile deoparte, să dedicați timp celor dragi, să fi ți mai apropiați lu-crurilor spirituale și nu celor materiale. Vă urez tutu-ror sărbători fericite, încărcate de lumină, seninătate, bucurie și dragoste!

Paște Fericit din partea lui Marius Marin, director al ziarului „Mesagerul românesc” și președinte al Centrului Cultural român din NV SUA!

Paștele este cea importantă sărbătoare a Paștele este cea importantă sărbătoare a creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufl etului. În urma luminii divine, a comuniunii, a sufl etului. În urma creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufl etului. În urma creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufl etului. În urma creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comuniunii, a sufl etului. În urma răstignirii, morții și îngropării, Hristos a înviat, aducând răstignirii, morții și îngropării, Hristos a înviat, aducând

Paşte fericit românilor de pretutindeni!

Cinstiti crestini prea iubiti Poftiti ca să ne primiti. La dumneavoastră venim Să vă propovăduim.

Cuvinte de Înviere Să vă facem mângâiere Si cânturi cu voie bună

Zicem la toti dimpreună,

Hristos a înviat din morti Ca să ne scoale pe toti, Cu moartea moarte călcând Tuturor viată dând.

Cinstiti crestini prea iubiti Cinstiti crestini prea iubiti Poftiti ca să ne primiti.

Zicem la toti dimpreună, Zicem la toti dimpreună, Zicem la toti dimpreună, Zicem la toti dimpreună,

Cinstiti crestini prea iubiti,, , ,

, ,

dragi prieteni, îmi face o deose-bită onoare şi plăcere să vă adresez cele mai calde urări cu ocazia sărbătorilor Pascale. Le doresc credincioşilor care sărbătoresc sfi n-tele Paşti să primească lumina, bucuria şi în-crederea învierii, alături de cei dragi, în pace şi

bună înţelegere. Folosesc acest pri-lej pentru a vă împărtă-şi sentimentul meu de apreciere pentru viaţa onestă pe care o aveţi aici, în sua şi pentru demnitatea cu care re-prezentaţi românia. do-resc să remarc sprijinul constant al comunităţii româneşti din sua pen-

tru continua preocupare de promovare a valorilor şi tradiţiilor româneşti în spaţiul american. Cred cu convingere în rolul esenţial pe care îl are co-munitatea româno-ame-ricană în consolidarea Parteneriatului strategic dintre românia şi sua, prin sprijinul semnifi ca-tiv oferit în relaţia cu au-

torităţile americane. Fie ca lumina învie-rii să ne dea tuturor pu-terea de a fi mai buni şi mai generoşi! vă doresc tuturor să aveţi parte de linişte, bucurii şi sănă-tate, alături de familie!

Paște fericit! ambasador George Cristian Maior

Mesajul ambasadorului româniei, George Cristian Maior, cu ocazia sărbătorilor Pascale 2017

obiceiuri şi tradiţii de sărbătorile

PascalePag. 4-6

14 aprilie 20172 Mesagerul Românescediţie specială

Paşte fericit tuturor!

„Învierea Domnului, să vă aducă multă pace sufl etească, iertarea celor care v-au supărat, multă tihnă alături de toţi cei dragi! Să aveţi sărbători fericite şi să vă bucuraţi de preparatele tradiţionale de Sfi n-tele Sărbători de Paşte!”, Ana Moroşanu Magdin

Dragi prieteni,În aceste zile efervescen-te de dinaintea Sărbăto-rilor Pascale, vă invit să păşiți virtual în lumina şi bucuria credinței creş-tine a Învierii Domnului Nostru, Iisus Hristos. Lu-mină din lumină! Iubire din iubire! Fericirea e în

noi, binele e în noi şi se propagă. Străluciți prin bunăvoință, iertare, ge-nerozitate şi dragoste în aceste zile sfi nte şi me-reu! Fiți lumina şi bucuria pe care doriți să le vedeți în cei din jurul dumnea-voastră. Fie ca Sfi ntele Sărbători de Paşti să vă aducă să-nătate, linişte sufl etească şi iubire în sânul familiilor dumneavoastră şi alături de prieteni! Hristos A-Nviat!Cu mare drag, pentru cititorii ziarului Mesagerul românesc şi pentru românii şi creştinii de pretutindeni!Dorina Stanciu

Mesagerul românesc vă invită să vizitaţi grupul de Facebook, aMintiri din Ţara MEa

Cele bune reţete de Paşti se găsesc şi

pe Mesagerul Culinar

www.culinar.mesagerulromanesc.info

Un Paşte fericit cu urări de sănătate şi lumină în sufl ete !!!

Maria sustic, corespondentul ziarului Mesagerul românesc la Paris

Cu prilejul sfi ntelor săr-bători de Paşte, trans-mit tutror creştinilor care sărbătoresc Învi-erea Domnului pe 16 aprilie linişte în sufl et şi fericire în familie!Doresc pentru toţi cei din Statele Unite ale Americii de pretutin-deni, în pieptul cărora bate o inimă de român, ca acestă sărbătoare sfântă să ne dea speran-ţă, pace , bucurie şi iu-bire alături de cei dragi şi să ne aducă aminte că sărbătoarea Învierii

Domnului este menită să ne facă mai solidari, să fi m toţi împreună, îm-păcaţi, acasă, alături de tradiţiile noastre stră-moşeşti, de moştenirea

spirituală şi identitară a patriei noastre, care în-sufl eţeşte marea naţiu-ne română şi o face mai bună peste tot în lume.Fie ca sfânta sărbătoa-re a Învierii Domnului să ne aducă tuturor bu-curia regăsirii, lumină spirituală şi speranţă !

Cosmin DumitrescuConsulul General al ro-mâniei la Los Angeles

Mesajul consulului general al româniei la Los angeles, Cosmin dumitrescu,

cu prilejul sfi ntelor sărbători de Paşte

„Cu ocazia Sfi ntelor Sărbatori de Paşte, să ne dorim să trăim binecuvântați, într-o lume mai bună, re-conciliabilă şi em-patică! Învățând din pilda Mântuitorului, care s-a jertfi t pentru oameni, să ne rugăm şi noi, cu smerenie şi cu dragoste, pen-tru alte sufl ete! Mai

există nefericiți care n-au avut nicio şan-să, nevinovați care-au fost ucişi, părinți care şi-au pierdut copiii sau mame, executate silit... Să le trimitem Iubire şi Lumină oridecâte ori ne gândim la ei! Sărbatori fericite tuturor!’’ George Alexander

Dragi compatrioți,Ne pregătim de cea mai importantă sărbă-toare a creștinătății, Învierea Domnului, o sărbătoare a bucuriei și speranței, a compa-siunii și toleranței, a biruinței iubirii asupra

urii, solidarității asupra dezbinării, luminii asu-pra întunericului.În aceste momente, când gândurile noastre se îndreaptă cu mai mul-tă putere către Cel de Sus și către semeni, să redevenim purtători de lumină și bucurie întor-cându-ne către cei sin-guri, bolnavi, triști sau uitați, către cei care au nevoie de ajutorul sau încurajarea noastră, de iertare și bunătate. Cu ocazia Sfi ntelor Săr-bători Pascale, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez dumneavoas-tră, membrii comunității româno-amer icane ,

care promovați neobo-sit valorile și tradițiile românești în spațiul american, cele mai fru-moase și sincere urări de bucurie, pace, înţe-legere, sănătate şi bună sporire întru toate. Lu-mina din Lumină să vă binecuvânteze casa şi viaţa, să vă aducă iz-bândă în toate lucrurile bune pe care le gândiţi şi le înfăptuiţi.

Paște fericit!

Ioana Gabriela CostacheConsul general al româniei la New York

3ediţie specială14 aprilie 2017 Mesagerul Românesc

Frați creștini,

Pastele (pasah- sărbătoarea libertății,la evrei),este cea mai veche și importantă săr-bătoare a creștinătății, care a adus omenirii speranța man-tuirii și a vieții veșnice prin sacrificiul suprem al Domnu-lui Iisus Hristos. Învierea este minunea săvârșită de Fiul lui Dumnezeu întrupat asupra persoanei Sale, recunoscuta de toți credincioșii și chiar de mulți necredincioșii, da-totita dovezilor de netăgădu-it ale acestui act Mântuitor. Scopul sărbătorii este amintirea și retrăirea patimilor, morții și Invieri. La evrei ,,pesahul”(eliberarea) era in noaptea de 14-15 nisan (aprilie) si a fost sărbătorit prima data pe la 1400 i.h. Semnificația sărbătorii era trecerea (prin iluminare sau aducerea luminii de către Dumnezeu) de la neființa la ființa, iar mai târziu trecerea (eliberarea) poporului izraie-litean din robia egipteană. In anul 33 la aceasta data era prima luna plină după echinocțiul de primăvara și a coincis cu lnvierea Dom-nului, rămânând ca Paștele creștin sa fie sărbătorit in prima duminica (,,ziua întâi a săptămânii”- când a învi-at Hristos) tot cu luna plină după echinocțiul de primă-vara.

In aceasta ,, sărbătoare a sărbătorilor”, după perioada pregătitoare prin post, rugă-ciune și fapte bune, creștinii retrăiesc marea minune in primul rând prin participa-rea la Sfânta Liturghie pas-cala in biserica, purtând in mâna o lumânare pe care o aprind din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Aceasta lumânare este simbolul lnvierii, al biruinței vieții asupra morții și al ,,lu-minii lui Hristos” asupra întunericului păcatului. La terminarea slujbei primesc Sfintele Paști (anafura îm-bibată cu vin), simbolizând trupul și sangele Domnului ,dar nu trebuie confundat cu Sfânta lmpartasanie. Sfân-tul Paste este luat de toți credincioșii-și cei care s-au împărtășit și cei care nu-ară-tând prin aceasta ca Hristos se Dăruiește tuturor. Dincolo de trăirea re-ligioasă, spirituală, farmecul și bucuria lnvierii sunt aduse și de traditiile pascale, atât de diverse și bogate in sem-nificatii, din care reamintim câteva : Ouăle roșii,care sim-bolizează mormântul Dom-nului ce s-a deschis la lnvi-erea Sa din morți. De aceia, când se ciocnesc ouăle,dar și când se saluta creștinii spun,, Hristos a înviat !- Ade-vărat a înviat !”. Culoarea roșie simbolizează sângele

lui Hristos care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lu-mii. Pasca-un cozonac cu brânza,de forma rotundă având in mijloc o cruce (sim-bolul răstignirii). Mielul îl reprezintă pe lisus Hristos, care s-a jertfit pen-tru păcatele oamenilor, ca un miel nevinovat. In perioada contemporană am preluat și noi (sa fie oare un semn de ecumenism ? ) tradiția ,,iepurașului”, un vechi obicei german de pe vremea festivităților păgâ-ne, care simbolizează ferti-litatea, primăvara, bucuria.El este ,,prietenul” copiilor care aduce daruri in preajma Paștilor. Dreptmăritori creștini, Încercând a va reanvia in su-flete câteva din semnificațiile și traditiile pascale, va în-demnam a nu uita ca esența credinței noastre este iu-birea creștina. Mântuitorul ne-a învățat sa iubim și sa iertam toți oamenii- chiar și pe vrăjmași- ,așa cum a arătat El. Foarte greu,vor spune unii, dar măcar sa tindem spre aceasta,căci ,,dacă dragoste nu e nimic nu e”,cum ne spune Pavel apostolul,parafrazat și in li-teratura și chiar cântat. Totodata avem datoria sa ducem mai departe tradiția creștina pe care am pri-mit-o de la moșii și strămoșii

noștri,ininteriorul căreia gă-sim prilej de bucurie și amin-tiri frumoase. Avem aminti-rile copilăriei, când părinții noștri făceau pregătiri de Paști, ne puneau sa postim și ne duceau la biserica sa ne împărtășim. Ne amintim de părinții noștri cu dragoste și respect,mai ales aici departe de ei (care ne mai trăiesc) sau de mormintele lor,neuitând niciodată sa-i pomenim in rugăciunile noastre. Dar totodata sa ne întrebam și cum își vor aminti copiii noștri de noi ,dacă si noi le-am creat amintiri frumoase învățându-i sa păstreze cu sfințenie credința, limba și traditiile românești. Credința și tradiția creștina pun or-dine in viața noastră prin rugăciune,post,sărbători , prin relațiile dintre oameni și in familie. Cu aceste gânduri sa întâmpinam Învierea Domnu-lui, care sa fie prilej de bucu-rie pentru toți. Sa uitam câ-teva zile de problemele vieții cotidiene, dar sa nu uitam de Dumnezeu, care ne ajuta sa le depășim și împreuna sa pășim pe calea mantuirii încredințați fiind și mărturi-sind ca Hristos a înviat !!!

Pr. Marian PredaParohia sf ioan Botezătorul

Charlotte. nC

sFintELE PaȘti 2017sărbătoarea Luminii și a bucuriei

1. În mormânt, Viaţă, Pus ai fost, Hristoase, Şi s-au spăimântat oştirile în-gereşti, Plecăciunea Ta cea multă preamărind. (proslăvind).2. Dar cum mori, Viaţă, Şi cum şezi în mormânt ? Şi împărăţia morţii Tu o zdro-beşti Şi pe morţii cei din iad îi înviezi ?3. Te mărim pe Tine, Iisuse Doamne, Şi-ngroparea îţi cinstim şi pati-mile, Că din stricăciune Tu ne-ai iz-băvit.4. Cel ce-ai pus pământul Cu măsuri, Hristoase, Astăzi şezi în mic mormânt, Zi-ditorule, Şi din gropi, pe cei ce-au murit înviezi.5. Iisuse al meu, Împărat a toate, De ce vii la cei din iad, o, Hris-toase-al meu ?Vrei să dezrobeşti neamul omenesc.6. Stăpânul a toate Mort se vede acum Şi deşertătorul gropilor celor morţi Se încuie-n groapă nouă ca un om.7. În mormânt, Viaţă, Pus ai fost, Hristoase, Şi cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut Şi viaţă lumii Tu ai izvorât.8. Cu cei răi, Hristoase, Ca un răufăcător Socotit ai fost, dar ne-ai în-dreptat pe toţi Şi ne-ai scos din amăgirea ce-lui rău.9. Mai frumos cu chipul Decât oamenii toţi, Ca un om se vede mort şi fără de chip, Cel ce toată firea a-nfrumuse-ţat.10. Iadul cum va răbda Intrarea Ta, Doamne, Şi cum nu se va zdrobi întu-necându-se, De-a luminii Tale fulgere or-bind ?11. Dulcea mea lumină Şi mântuitoare, Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ? O, răbdare de nespus şi ne-grăit !12. Nici lumea de duhuri Nu pricepe, Doamne, Nici mulţimea făr’ de trup poa-te povesti Taina îngropării Tale, neştiind.13. O, minuni străine ! O, ce lucruri nouă ! Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort, Îngropat de mâinile lui Iosif.14. În mormânt ai apus, Dar de-al Tatălui sân Nicicum nu Te-ai despărţit, Hristoase al meu. Acest lucru e străin şi nefi-resc !15. Întreaga făptură Recunoaşte-n Tine: Împărat adevărat, pe pământ şi-n cer, Deşi în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu !16. Tu-n mormânt fiind pus Ziditor Hristoase, Temelia iadului s-a cutremu-rat Şi-ale morţilor morminte s-au deschis.17. Cela ce în palmă Tot pământul ţine. Sub pământ acum cu trupul Se află mort, Slobozind pe morţii cei legaţi în iad.

ProHoduL doMnuLui şi

MântuitoruLui nostru iisus

Hristos

Limba română po-sedă taine revelatoare în cuvintele ei. Să pornim de la termenul atât de bine pri-mit și onorat în luna aprilie : cuvântul ”Paște”. În înțelesul lui este o poveste uimitoare, care nu epuizează niciodată învățătura ce ne-o transmite. Într-o narațiune scurtă și lim-pede lecția ”Paștelui” ne spu-ne despre o eliberare unică și incredibilă a poporului evreu din robia Egiptului. După ne-gocieri eșuate dintre Moise și faraon, pentru a da drumul poporului să aducă jertfe în pustie, Iahve, autointitulându-se ”Eu sunt Cel ce sunt”, insti-tuie sărbătoarea Paștelui , ca ultimul argument de a-l con-vinge pe monarh să dea dru-mul evreilor . În esență în ce constă ? Motivul care rezolvă eliberarea, dar care aduce și condamnarea este sângele . Instrucțiunea era clară : cu sângele animalului jertfit să ungă cei doi stâlpi ai uși și pragul de sus, ca un semn de recunoaștere că în acea casă toți doresc exodul din robie. Sângele simbolizează viața. În baza semnului constatat

de înger toți cei din casă pri-meau permisul de eliberare spre o viață liberă , care avea să fie închinată Eliberatoru-lui. Faraon dă drumul evreilor împotriva voinței lui. În casele lui,neavând nimeni semnul salvator se aud țipetele pier-derii primului născut din fami-lie. La timp considerabil de la această demonstrație, din Cer coboară însuși Fiul lui Dumnezeu pentru o lecție a unei iubiri ce nu poate fi jus-tificată de rațiunea umană. Iisus își trăiește viața atât de mirabil , în idee, motivație și fapte, încât pământenii, nefi-ind de acord cu El și cu mo-delul la care îi chema, Îl răs-tignesc. Ultimul argument cu care încearcă să-i elibereze pe oameni din robia nelegiurii lor este ... sângele. Sângele care unge o parte verticală și una orizontală a crucii. Sem-nul care realizează o relație salvatoare în ambele sensuri. Aceasta este imaginea ade-vărată a Paștelui, care a fost prefigurat în Egipt, dar care are o semnificație profundă și inepuizabilă la cruce. Sânge-

le Lui este Viața noastră eter-nă care , stropită pe verticala inimii și orizontala gândului, ne eliberează pe cele două direcții: între noi și cer și între noi și ceilalți. Auzim expresia ro-mânească : „mă paște o pri-mejdie” ! A ”paște” este omo-nimul cuvântului ”paște” pe care l-am dezvoltat mai sus. Înțelesul din expresia folosită este că cineva vrea să ne dis-trugă, să ne ingereze, nicide-cum să ne facă un bine . Merită să ne oprim la o discuție pe care Mântuitorul o are cu Petru după Înviere, discuție pe care o găsim în ultimul capitol din Evanghe-lia după Ioan, cap. 21,15-17. Iisus îi ia un interviu lui Petru și-i pune trei întrebări : ”Mă iubești?” Și de fiecare dată, când Petru confirmă, Mântuitorul îi spune : ”paște mielușeii Mei”, ”paște oițele Mele”, ”paște oile Mele”.D eși omonim, cuvântul ”paște” are un sens pozitiv, și se intersectează cu sensul dat de Iehova în Egipt , dar mai ales la cruce. A paște, pentru o oaie , înseamnă a mânca

iarbă. Sensul spiritual trans-mis de Iisus lui Petru este de a-i duce pe copii, pe tineri și adulți la Hrana care dă viață. Cum ”Paștele” este sinonim cu ”eliberare”, înțelesul este : ”eliberează-i de inaniție și de moarte ” ducându-i la Sursa vieții. Cum ”Paștele” în-seamnă mâncarea ce întreține viața, înțelesul este : ”dă-Mă pe Mine ca hrană și celor mici și celor mari, ca să trăiască!”Cum ”Paștele ” înseamnă sânge stropit în inimă și minte ,ca semn al recunoașterii că suntem ai Celui care ne elibe-rează, înțelesul este :” ungeți viața voastră cu Viața Celui care s-a dat pentru salvarea incredibilă a omului mânjit de păcat și de sinele lui murdar.” De obicei această aplicație a ”Paștelui” scapă sărbătorii așteptate. E greu de înțeles? Nimic mai clar : ungeți cu Paștele pe care Îl primiți viețile altora!

Daniel Ciobanu

vocabular de … Paște

„Gând smerit de Paşti pentru toţi românii oriunde ne-am afla şi în special pentru româno-americani

vă trimit de acasă din Banat. Hristos a Înviat, Sărbători Fericite,Lumea fără Paşti ar fi o lume fără speranţă. Între toate miracolele făptuite de Mântuitor în timpul său pământean, învierea este cel mai mare miracol pentru că prin credinţă, prin iubire, prin faptele noastre, noi sigur vom putea fi parte a grandiosului proiect al lui Dumnezeu.Dragii mei, aproape un sfert de veac, am fost împreună dincolo de marile lumii, dincolo de ho-tarele ţării, dar cinstind mereu

neamul din care am plecat. Vă mulţumesc pentru că m-aţi răs-plătit cu darul şi iubirea voastră, când v-am ostoit dorul de ţară prin cântec.Isus ne-a adus miracolul Învierii de Paşti.Lumea fără Paşti ar fi o lume fără speranţă. Să ne fie sărbătoarea Învierii Mântuitoru-lui treaptă de mântuire în timpul nostru pământean.’’

Paşti Fericite, Lia Lungu

14 aprilie 20174 Mesagerul Românescediţie specială

Locuri din românia în care se păstrează

autenticitatea tradiţiilorsărbătorile pascale sunt

pentru majoritatea un prilej de a petrece mai

mult timp în familie şi cu pri-etenii, însă dacă aţi decis să profitaţi de minivacanţă pen-tru a călători, vă propunem câteva zone din românia în care veţi redescoperi bucu-ria pregătirilor tradiţionale de Paşte.

Viscri

Situat în județul Brașov, Viscri este definiția satului românesc medieval, unde arhitectura, îmbrăcămintea și tradițiile par că au fost congelate în ultimele sute de ani și readuse la viață nu mai departe de acum câteva zile. Petrece vacanța de Paște acolo și te vei întoarce impre-sionat de amabilitatea local-nicilor, de limbajul desprins din amintirile lui Creanga și de peisajele pe care modernitatea nu a îndrăznit să le atingă nici măcar cu vârful degetului.

Bucovina

Este zona despre care se spune că „timpul stă în loc”; cine nu ar vrea ca timpul să stea în loc atunci când este plecat în vacanță? Spațiul este cunoscut pentru arta decorării ouălor și nu puține sau fără însemnătate sunt festivalurile dedicate acestui meșteșug popular; Ciocănești, de exem-plu, este unul din satele care găzduiește Festivalul Ouălor Încondeiate.

Maramureș

Ce loc este mai bun pentru a-ți stimula nevoia de cunoaștere, de spiritualitate și de întoar-cere la origini decât satele din Maramureș? Aici tradițiile re-

ligioase au rămas intacte de sute de ani. Vorbim de obi-ceiuri precum așezarea ra-murilor de salcie la streașina casei, de stropirea fetelor cu o crenguța de busuioc pentru a fi „văzute bine”, de spălarea pe fața cu apă neatinsă după scoaterea din fântână pentru a fi ”curat ca argintul”… . Nu, nu am citat dintr-o carte veche de basme românești. Asta te așteaptă dacă anul acesta ale-gi Maramureșul de Paște.

dobrogea

Nu te grăbi să îți îndrepți gân-dul spre terasele chic de pe falezele din Mamaia sau spre petrecerile din jurul focului din Vama Veche. Ajungem și acolo imediat. Dobrogea are și ea de oferit tradiții nealter-ate de valurile modernității și îmbogățite cu influența popoarelor grecești și turcești. Cele mai cunoscute obiceiuri la care vei putea asista sunt : „Olăria”, focul enorm alcătuit din resturi vegetale și rostogolit pe dealuri pentru purificarea zonei și „Paparuda” – invocarea ploii prin cântece, dansuri și bătăi din palme, de către un grup de fete și înfășurate în frunze și ghirlande.

Moldova

Există oare un picior de plai unde tradițiile religioase și cele viticole să se împletească mai armonios? Moldova este do-vada palpabilă că, mai la est de râul Putna, recolta de struguri a Casei Panciu poate concura fără complexe cu faimoasele de pe Valea Loarei; asta dacă nenorocul se va pune între turistul neștiutor și vinurile de Focșani. Și unde s-a mai auzit de femei mai pricepute în ale

învârtitelor cu brânză de oaie, colaci sau pască? Dacă vrei să faci o extravaganță pitorească de cel mai înalt rang anul aces-ta, trage la Hanul Ancuței din povestea lui Sadoveanu; este localizat la doar 30 de km de mănăstirile Neamț.

vama veche

În ciuda nostalgiilor și regrete-lor ce succed deja clasicului „Vama Veche nu mai e ce-a fost”, fâșia de Mare Neagră rămâne până în zilele noastre o opțiune la fel ispititoare pre-cum o jună cu gene lungi și bu-jori în obrăjori. Nu mai e ce-a fost, nu va mai fi ce este, dar nici cea mai colorată imaginație nu poate făuri criticile ce i-ar fi aduse dacă ar fi rămas la fel de

20 de ani încoace.

Mamaia

La polul opus atmos-ferei relaxate din Vamă și la mai puțin de 60 de km de aceasta, ajungi în Mamaia, ținta numer-oaselor critici aduse opulenței și extravaganței. Totuși, dacă vrei

să te răsfeți luând cina într-un restaurant elegant cu vedere la mare, pentru ca apoi să dansezi până dimineața într-unul dintre cele mai glamour cluburi de pe litoral, atunci Mamaia este locul ideal de a-ți petrece Paștele.

DESTINAţII PENTRU VACANţA DE PAȘTE.

Paştele este a doua şi cea mai importantă sărbătoare creștină, care marchează învi-erea lui Iisus, la trei zile după crucificarea Lui pe dealul Gol-gota în Ierusalim. Paştele a fost prăznuit de la început în toata lumea creştină, fără excepţie. Data Paștelui este fixată în pri-ma duminică după luna plină care urmează zilei de 21martie. Această duminică, dacă este în acelaşi timp cu Paştele iudaic, pe 14 -15 Nisan, paştele creş-tin va fi serbat duminica viitoare pentru a nu se confunda cele două sărbători. Diferenţa dintre Ortodocşi şi ceilalţi creştini în ceea ce priveşte sărbătoarea Paştelui este că în religia orto-doxă se calculează aceste zile după calendarul iulian, ceea ce înseamnă o diferenţă de 10 zile faţă de calendarul gregorian. Papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octom-brie. Diferenţa de serbare a Paş-telui, între cele două calendare, poate varia până la cinci săp-tămâni. Duminica Floriilor este duminica de dinaintea Paștelui. Cu aceasta începe Săptămâna Patimilor. Cum s-a întâmplat ca Iepuraşul să fie asociat şi să de-vină parte a sărbătorii de Paşte la mai multe popoare? Multe obiceiuri și legen-

de sunt legate de sărbătoarea Paștelui. Printre acestea, există ouăle roşii, iepuraşul de ciocola-tă sau clopotul de ciocolată. De obicei, acestea sunt depozitate în grădinile din Franța și Italia. Iepurașul este foarte prezent la poporul germanic și anglo-sa-xon. Originea legendei clo-potelor datează din Evul Mediu, când clopotele nu erau trase, nici chiar în timpul zilei, la orașe și sate. În timpul zilei din Joia Mare, în ziua când se comemo-rează Cina cea de Taină, ultima masă a lui Iisus cu apostolii săi, până în duminică de Paști, clo-potele nu sunt trase ca un semn de doliu. Clopotele au sunat și au chemat din nou începând cu noaptea de sâmbătă spre dumi-nică de Paști pentru a sărbători și a anunța învierea lui Iisus Hristos. Conform legendei, co-piii au primit odată cu ouăle roşii şi clopote de ciocolată. În mai toate culturi-le păgâne, oul a fost simbo-lul vieții, fertilității și renașterii. Aceste tradiții au fost apoi asi-milate de creștinism odată cu intrarea masivă a celor consi-deraţi păgâni în religia creştină. Oul de Paşte a devenit apoi un simbol al învierii. Oul a fost ofe-rit pentru a marca sfârșitul regu-lilor alimentare impuse de Pos-tul Mare. De cele mai multe ori ouăle sunt vopsite în roșu pen-

tru a simboliza sângele lui Hris-tos. Decorarea ouălor se crede că datează cel puțin din secolul al 13-lea, în timp ce ritul paradei de Paște are rădăcini mai vechi. Alte tradiții, cum ar fi consumul de bomboane de Paște, sunt mai moderne si adăugate la celebrarea acestei sărbători de primăvară şi anume sărbătoa-rea de Paşte. Oul de ciocolată şi-a făcut apariția abia spre mijlocul secolului al XlX-lea, fără nici un motiv decât unul pur comercial.

În majoritatea țărilor din vest, cât si pe continentul american şi-a făcut apariţia şi un iepure care ar trebui să adu-că ouăle, şi anume iepuraşul de Pasti. Originea sa se găsește în cultul păgân al fertilității și reve-nirea primăverii la unele popoa-re, iar la popoarele din Meso-potamia Antică şi Siria, acesta simboliza moartea și renașterea acestor oameni. Legătura direc-tă dintre Paște și iepuraş a fost introdusă în Europa, cândva în secolul al XVI-lea.

Astăzi iepuraşul care aduce cadouri sau ouă vopsite copiilor cuminţi se găseşte în cultura multor popoare. Copiii fac cuiburi în iarbă, unde iepu-raşul ar putea pune ouăle co-lorate. În cele din urmă, acest obicei care s-a răspândit în SU. În dimineață de Paști copiii pri-mesc iepuraşi de ciocolată și alte tipuri de bomboane sau ca-douri, în timp ce coșuri decorate înlocuiesc cuiburile.

Marius Marin

OPINIILE “MESAGErILOr”

Între sărbătoarea creştină de Paşte, ouă, clopote și iepuraş

5ediţie specială14 aprilie 2017 Mesagerul Românesc

Legendele creștine lea-gă simbolul ouălor roșii de pati-mile lui Iisus. Astfel, una dintre ipotezele care stă la originea acestei datini ar fi aceea con-form căreia Maica Domnului, venind să-și vadă Fiul răstignit, a adus niște ouă într-un coș, pe care l-a așezat sub cruce, iar acestea s-au înroșit cu sângele

Domnului. De asemenea, atunci când Iisus Hristos a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au transformat în ouă roșii. După ce Iisus a fost răs-tignit, fariseii au făcut un ospăț de bucurie, iar unul dintre ei ar fi spus: ‘’Când va învia cocoșul pe care-l mâncăm și ouăle fi erte vor deveni roșii, atunci va învia

și Iisus’’. Și pe dată ouăle s-au făcut roșii, iar cocoșul a început să bată din aripi. Cu multe secole înainte de Hris-tos, exista obiceiul de a oferi în dar ouă colorate, la marile sărbători, îndeosebi la cele de înnoire a timpului. Oul este el însuși generator de viață, un simbol al regenerării, al purifi -cării, al veșniciei. La creștini, oul este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viață, potrivit etnolo-

gului Ion Ghinoiu. Înroșirea ouălor de Paști se face în Joia Mare, exis-tând credința că ouăle fi erte și roșite în această zi nu se stri-că pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica nicio-dată. Culoarea roșie reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purifi catoare, dar îndeosebi sângele lui Iisus vărsat pentru mântuirea lumii. La noi, însă, de Paști, ouăle nu se vopsesc doar în roșu, ci și în alte culori (galben, verde, albastru), ves-tind bucuria primăverii. Mai mult decât atât, în unele zone, înde-osebi în Bucovina, se păstrează tradiția încondeierii ouălor, de-venită în timp o adevărată artă, executată cu măiestrie de artiști populari. Ouăle încondeiate se mai numesc și “ouă muncite”, dedicând astfel efortul depus

pentru desăvârșirea lor pati-milor îndurate de Iisus Hristos pentru lume. În noaptea de Înviere, gospodinele duc la biserică un coș cu ouă roșii, pască și cozo-nac, care urmează să fi e sfi nțite de preot. După slujbă și în zilele care urmează se obișnuiește să se ciocnească ouăle, după un ritual anume. Astfel, ca regulă generală, cel mai vârstnic băr-bat de la masă este primul care ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un come-sean, rostind formula ‘’Hristos a Înviat!’’, la care se răspunde cu: ‘’Adevărat a Înviat!’’. Oul a cărui coajă a plesnit este oferit celui care l-a spart. În Transilvania, la în-ceputul mesei, capul familiei jertfește un ou slujit la slujba din noaptea Învierii, îl curăță și îl îm-parte tuturor membrilor familiei, spre a fi mâncat sacramental, potrivit celor consemnate de Ion Ghinoiu, în ‘’Obiceiuri populare de peste an’’. Cojile ouălor sunt aruncate fi e pe pământ, pentru fertilizarea holdelor, fi e pe apele curgătoare, pentru a da de ves-te Blajinilor că a sosit Paștele. Ciocnitul ouălor simbolizea-ză jertfa Domnului Iisus Hris-tos și este permis numai după noaptea de Înviere și până la Înălțare.

ouăle roșii, alături de tradiționala pască, reprezintă elemente specifi ce sfi ntei sărbători de Paști, care nu pot lipsi de pe masa niciunui bun creștin.

sĂrBĂtori Și tradiȚii PoPuLarE: ouăle de Paști

sacrifi carea mielului de Paşte a fost instituită chiar de dumnezeu, încă de pe vremea lui Moise, când po-porul evreu se afl a în robie în Egipt. odată cu moartea sa, iisus a devenit Mielul lui dumnezeu, sacrifi cat pentru omenire.

Creştinii care sărbăto-resc Paştele în această peri-oadă asociază sărbătoarea cu tăierea mielului, iar asocierea nu este deloc întâmplătoare. Paştele este o sărbătoare in-stituită încă de pe vremea lui Moise, când poporul evreu se afl a în robia egipteană. Pentru a-i scoate pe evrei din Egipt, Dumnezeu a dat 10 urgii. Ulti-ma era moartea întâilor născuţi, iar pentru ca familiile evreilor să fi e ocolite de această urgie,

pragul fi ecărei uşi trebuia uns cu sângele unui miel. „Sângele va sluji ca semn pe casele unde veţi fi . Eu voi vedea şi voi trece pe lângă voi, aşa că nu vă va nimici nicio urgie, atunci când voi lovi ţara Egiptului. Şi pome-nirea acestei zile s-o păstraţi şi s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare în cinstea Domnului, s-o prăz-nuiţi ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri”, arată Biblia, în Exod, capitolul 12. Evreii au fă-cut întocmai, iar casele lor au fost ferite de urgia lui Dumne-zeu, care a scos poporul din Egipt. Mai târziu, Biblia arată că prorocul Isaia vorbeşte des-pre venirea lui Iisus, Mielul care va fi jertfi t pentru ispăşirea pă-catelor omenirii. „Dar El fusese străpuns pentru păcatele noas-tre şi zdrobit pentru fărădelegile

noastre. El a fost pedepsit pen-tru mântuirea noastră şi prin ră-nile Lui, noi toţi ne-am vindecat. Chinuit a fost, dar s-a supus şi nu şi-a deschis gura Sa, ca un miel spre junghiere s-a adus şi ca o oaie fără de glas înain-tea celor ce o tund, aşa nu şi-a deschis gura”, arată prorocia lui Isaia, făcută cu sute de ani îna-inte de naşterea lui Isus. Hristos, Mielul lui Dum-nezeu Jertfi rea lui Iisus pentru ispăşirea păcatelor a fost anun-ţată şi de Sfântul Ioan Boteză-torul, care l-a prezentat ucenici-lor: „Iată Mielul lui Dumnezeu”. Potrivit Cărţii Sfi nte, toate aces-te prorocii s-au întâmplat întoc-mai. Chiar în ziua în care evreii se pregăteau să serbeze Paşte-le, ieşirea din Egipt, şi să sacri-fi ce mielul, Iisus a fost răstignit pe cruce, devenind astfel Mielul

jertfi t pentru întreaga omenire, fapt scos în evidenţă de Sfântul apostol Pavel în epistola către Corinteni. „Curăţiţi aluatul cel vechi, ca sp fi ţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat, căci Paştile nostru Hristor

S-a jertfi t pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi a vicleşugului, ci cu azimile cu-răţiei şi ale adevărului”, arată epistola către Corinteni.

de ce se taie mielul de Paşte? Cum a devenit iisus mielul lui dumnezeu?

Ne mai despart câteva zile de Sărbătoarea Învierii Dom-nului, una dintre cele mai vechi şi totodată cele mai importante sărbători creştine. Chit că am ţi-nut sau nu post înaintea Paştelui, toţi încercăm în perioada aceas-ta să fi m mai buni, mai generoşi, mai toleranţi. E drept că ar trebui să avem acest gând în minte tot timpul anului, nu numai în prag de sărbătoare. Învierea Domnu-lui este un prilej de bucurie şi re-cunoştinţă. Dacă toţi am pune în practică învăţăturile creştine, poa-te că lumea în care trăim ar arăta altfel. Din păcate, însă, ştirile care apar zilnic în media prezintă o so-cietate dezbinată la nivel global, oameni fără repere, orbiţi de ură şi de fanatism. E greu de trecut, de exemplu, peste imaginile drama-

tice cu copiii sirieni, gazaţi în rai-durile armatei lui Bashar al Assad. Sute de mii de persoane au fost ucise în cei şase ani de război care au distrus ţara, iar confl ictul pare departe de fi nal. De cealaltă parte, nu putem neglija ameninţarea te-roristă care pândeşte la orice pas. Periodic, Europa este zguduită de atacuri comise de jihadişti. Printre milioanele de refugiaţi care fug din calea războiului, se afl ă şi aceşti indivizi, care caută să se răzbu-ne pe occidentalii „necredincioşi”. Cum facem atunci să fi m precauţi, dar şi toleranţi, pentru că nu putem să picăm în capcana generalizării? Majoritatea atentatorilor sinucigași sunt cetățeni europeni de origine arabă, de generația a doua sau a treia. Ei sunt ”bombele vii” pe care ISIS le folosește pentru a duce

la bun sfârșit atentate în Europa. Ei sunt principalele victime ale radicalizării islamice. Părinții sau bunicii lor sunt cei care au recon-struit, Franța, Belgia sau Germa-nia după război. Au fost aduși din fostele colonii pentru a contribui la refacerea și dezvoltarea econo-miilor țările europene, secătuite de confl agrația mondială. Acesta

a fost scopul pentru care au fost acceptați de țările lor adoptive. Din păcate, arabii veniți în Europa după Al Doilea Război Mondial nu s-au integrat în societățile europe-ne. Ba chiar le-au enclavizat, ceea ce a dus la apariția unor proble-me sociale fără precedent. Arabii nu s-au amestecat cu cetățenii țărilor UE, ci și-au creat ghetouri

musulmane sărace la marginea orașelor. Soluţia pe termen lung, în zone de confl ict, dar şi în regiuni aparent paşnice, însă deloc ferite de pericole, stă în mâna autorită-ţilor. Totuşi, la fel de adevărat este că trebuie să privim dincolo de prejudecăţi, să încercăm să înţele-gem ce se întâmplă în jurul nostru şi să nu mai punem etichete. Abia atunci vom începe să construim lumea pe care o visăm. Suntem în prag de sărbătoare, aşa că trebu-ie să privim lucrurile cu optimism. Să aveţi pace în sufl ete şi bucurii în case, să fi ţi fericiţi alături de cei dragi! Să fi m mai buni şi mai înţe-legători cu cei din jurul nostru!

Paști fericit tuturor!

ştefania andreescu

OPINIILE “MESAGErILOr”

Despre pace şi toleranţă în pragul Sărbătorilor Pascale

14 aprilie 20176 Mesagerul Românescediţie specială

Potrivit tradiţiei, la mie-zul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lu-mânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu re-ligios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce aca-să şi face o cruce mică pe pe-retele dinspre răsărit, afumân-du-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oameni-lor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare per-soană participă la Liturghie. Ca orice mare eveni-ment creștinesc sărbătorit în țara noastră avem și de aceas-tă dată obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, în funcție de regiune:În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedep-siţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul. Probabil cel mai de no-torietate obicei e cel din zona

transilvaniei, cunoscut sub nu-mele de „stropit”. Potrivit aces-tuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropi-tul” este păstrat şi azi şi repre-zintă un bun prilej pentru o reîn-tâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie. În Ţara Bârsei, în jurul Braşovului, se face o petrecere care adună întreaga comunita-te – obiceiul Junii Braşovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de căluşari sau de colindători, cu vătaf şi casi-er, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pie-trele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului. În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deo-sebeşte prin complexitatea sim-bolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de bi-necuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumâ-nările aprinse în mână, în aştep-tarea preotului care să sfinţeas-că şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal. În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala stră-moşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfu-rie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alun-ga secetă), sare (ce va fi păs-trată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele

vor fi bolnave), făină (pentru că rodul grâului să fie bogat), cea-pă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continua în familie. Un foarte frumos obicei se păstrează în Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învie-rea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pen-tru dar şi urează gospodarilor „Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pen-tru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pas-

cal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonac şi cocoşi albi. Co-coşii sunt crescuţi anume pen-tru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospoda-rul al cărui cocos cântă primul. Este un semn că, în anul re-spectiv, în casa lui va fi belşug.

după slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o lingu-riţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţio-nale, după acestea se continua masa cu friptură de miel. În Bucovina, fetele se

duc în noaptea de Înviere în clo-potniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopote-le la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la senti-mentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu. În Moldova, în diminea-ţa următoare după noaptea Învi-erii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Pru-tului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Cum se sărbătoreşte Paştele în diverse colţuri

ale românieiîn tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat odată

cu postul de şapte săptămâni. o semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din săptămâna Patimilor.

din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

• La Înviere este bine să te îm-braci cu o haină nouă, îmbră-cămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.• Lumânarea de la Înviere tre-buie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi natu-rale, supărări.• În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în re-stul anului.• Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută din-tr-o cană nouă, în care ai pus

un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă ver-de, semne ale sănătăţii, pros-perităţii şi sporului în toate.

• În ziua de Paşti nu se mă-nâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.• Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.• Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechi-me oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

• La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănăta-te trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.• Cu cine ciocneşti ouăle vopsi-te în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.• Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se stri-că, vei avea noroc tot anul.• De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.

• Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.• De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se în-toarcă acasă, pentru a-şi prote-ja rudele dragi.• Se spune că cei ce mor în du-minică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.• Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.

superstiţii de Paști

Învierea Domnului este una dintre cele mai importante şi mai fru-moase sărbători ale creştinătăţii. Ea are darul de a aduce familia împreu-nă şi este plină de obiceiuri tradiţiona-le. Scopul acestei sărbători creştine este amintirea vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos. Sfânta Scriptură a Noului Testament spune că Iisus Hristos, înainte de a pătimi, a prezis de mai multe ori că va fi răstignit, dar a treia zi va învia. De teama aceasta, iudeii au pus soldaţi de pază la mormântul lui Iisus Hris-tos. Totuşi, minunea s-a întâmplat.

Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar come-morarea acestei Învieri rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.În ceea ce ne priveşte pe fiecare în parte ce poate fi mai frumos de-cat a ne aduna fiecare, cu familia şi cei dragi la masă, a ciocni ouă şi a mânca tradiţionalele bucate din miel. Dincolo de acestă sfântă sărbătoare fiecare trebuie să aibă în suflet pace şi iubire, asemeni Mântuitorului nos-tru, ce ne-a iubit atât de mult încât şi-a dat viaţa pentru noi. În noaptea sfântă, la biserică mergem pentru a

lua lumina sfântă ce simbolizează chiar putem spune ieşirea fiecăruia din întuneric şi aducerea spre ca-lea cea bună. De fiecare dată când am mers la biserică şi am aprins acea lumânare parcă ceva magic se întâmplă cu fiecare dintre noi în parte. Suntem cuprinşi de un sen-timent de bine, de bucurie şi pace sufletescă, asemeni Domnului nos-tru Iisus Hristos când s-a înălţat la ceruri. La fel trebuie să ne înălţăm şi noi sufletele, spiritual pentru o lume mai bună.

Raisa Rădoi

OPINIILE “MESAGErILOr”

Sfânta Sărbătoare a Paştelui, o minune pentru fiecare dintre noi

7ediţie specială14 aprilie 2017 Mesagerul Românesc

Veniţi să ne curăţăm simţurile şi să vedem pe Hristos strălucind în neapropiata lumină a Învierii. Întreaga natură prinde viaţă (canonul Învierii). Mugurii şi frunzele tinere de un verde crud se clatină sub adierea vân-tului primăvăratic şi se pleacă tremurători, mângâiaţi de stropii de ploaie veniţi din înaltul ce-rului. Pretutindeni flori, păsări, lumină, feerie ce ne înconjoară într-o lume divină. Toată zidirea sublim vesteşte Învierea Dom-nului Iisus Hristos. Desăvârşit se realizează împlinirea celor neîmplinite, aducând biruinţa deplină a vieţii prin însuşi Cel ce este viaţa, Izvorul şi Creatorul vieţii. Acum toate s-au umplut de lumină : „Şi cerul şi pământul toată făptura să prăznuiască În-vierea lui Hristos!”, ne spun sti-hirile Învierii. Veniţi, veniţi să ne în-chinăm şi să cădem la Hristos Împăratul şi Dumnezeul nostru!Iubiţi fraţi, Negrăita minune: „Hristos a În-viat! E ziua Învierii, să ne bucu-răm şi să ne veselim!”„Paştele domnului, Paştele! Din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi. Această zi sfân-tă şi cea dintâi zi a săptămânii, praznic al praznicelor, Paştele Hristos Izbăvitorul, Paştele cre-dincioşilor care ne-au deschis uşile Raiului. Paştele ce sfinţesc pe toţi credincioşii (din stihirile Învierii).Prin dimensiunile actului Învie-rii şi prin adâncimea tainei, toţi simţim bucuria şi dulcea mân-gâiere pentru că: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa! ( Ps.117,24)Ziua Învierii este aşa de mare, de importantă, încât ea se ex-tinde în toate duminicile şi săr-bătorile de peste an. Bucuria, mângâierea, lumina şi misterul sunt efectul minunii Învierii.Hristos e viu! Hristos trăieşte! Hristos a Înviat!Acesta este strigătul creştinilor de veacuri, este mărturia cre-dinţei în Dumnezeu cel răstignit şi înviat.„Cred în Hristos fiul lui Dumne-zeu care s-a răstignit pentru noi şi a înviat a treia zi “( Mt28; MC16; Ioan 20 )Toate aceste texte arată că pro-

feţiile vechiului testament ...pre-cum şi ale Mântuitorului, referi-toare la Înviere, cea de-a treia zi, s-au împlinit. Hristos Domnul a zis: „După trei zile mă voi scu-la!” (Matei 27,63)Sfinţii Apostoli au trăit în credin-ţa Învierii, vestind şi mărturisind pe Hristos cel răstignit şi înviat.După Înviere, Hristos s-a arătat Mariei Magdalena (Mc16,9), fe-meilor galileene (Mt.28,1-9), lui Petru şi Iacob (Lc24,34), uceni-cilor Luca si Cleopa pe drumul spre Emas (Lc24, 13-35).S-a arătat apostolilor, zicându-le: „Vedeţi mâinile şi picioarele mele, că Eu însumi sunt, pipăiţi-mă şi vedeţi că duhul carne şi oase precum mă vedeţi pe mine având...că este scris în lege şi în prooroci, aşa trebuie să păti-mească Hristos şi a treia zi să învieze din morţi...iar voi sunteţi martorii acestora!” ( Lc 24,36-38).S-a arătat apostolilor şi lui Toma care, văzându-l, au exclamat cu convingere: „Domnul meu şi Dumnezeul meu ! “(Ioan 20,28).S-a arătat la Marea Tiberiadei în Galileea ( Mt 28,16), timp de 40 zile ( F.ap.1,3) până la Înălţare

(Lc 24, 50), la peste 500 de fraţi (1 Cor 15,6), Sfântului apostol Pavel pe drumul Damascului (1 Cor 15,8). Toate aceste arătări ale lui Iisus Hristos au făcut din ucenici -apostoli, din pescari – misionari (Mt .28,19)Persecutaţi, bătuţi şi întemniţaţi, ei propovăduiesc: „Ceea ce am văzut cu ochii noştri şi am au-zit cu urechile noastre” pe Iisus Hristos cel răstignit şi înviat.Prezenţa lui Iisus Hristos este singura care explică existenţa şi răspândirea creştinismului: „Noi nu putem să nu vorbim cele ce am văzut cu ochii noştri şi am auzit cu urechile noastre!” (F.Ap 4,20).Sfântul Apostol Pavel scrie creş-tinilor : „...dacă Hristos n-a învi-at, zadarnică este atunci propo-văduirea noastră, zadarnică şi fără de folos credinţa voastră ... Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi. (1 Cor. 14, 20)Învierea Domnului este suportul credinţei învierii noastre. Ziua Învierii, Ziua de Lumină, Săr-bătoarea Sărbătorilor, biruinţa deplina a lui Hristos, împlinirea şi încoronarea slujirii ca Domn

şi Mântuitor al omenirii şi puterii sale dumnezeieşti, începutul şi pârga învierii noastre.Noi numim Învierea Domnului Paşte, trecerea de la sărbătoa-rea evreilor care le aminteşte de ocrotirea morţii primului născut şi a ieşirii lor din robia egipteană (14-15 Nisan = 14-15 aprilie)Iubiţi fraţi, Această Sfântă Zi, Paştele Domnului s-a făcut nouă spre mântuire, lumina a biruit întu-nericul, viaţa a răsărit din mor-mânt. Să o prâznuim cum se cuvine, aşa cum ne îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur : „De este cineva credincios şi iubi-tor de Dumnezeu, să se bucu-re de acest praznic frumos şi luminos”. De s-a ostenit cineva postind, să-şi ia răsplata, de a lucrat cineva din ceasul dintâi, sa primească plata dreaptă, cel din ceasul al treilea, mulţumind, să prâznuiască, cel din ceasul al şaselea să nu se îndoiască. De a întârziat cineva până în al nouălea ceas, să se apropie, de a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea să nu se teamă, că darnic este stăpânul, pe cel din urmă miluieşte şi pe cel din-

tâi îl mângâie.Pentru aceasta intraţi toţi în bu-curia Domnului nostru, cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi, cei ce aţi postit şi cei ce nu aţi postit, cinstiţi ziua, veseliţi-vă astăzi, căci din mormânt a înviat Hris-tos şi viaţa stăpâneşte.Veniţi toţi îmbrăcaţi de bunăta-te, mila şi dragostea lui Hristos Mântuitorul care a luat asupra sa păcatele noastre toate, le-a răbdat pentru noi şi care prin În-vierea sa a făcut început Învierii noastre.„Veniţi toţi credincioşii să ne în-chinăm Sfintei Învieri a lui Hris-tos, binecuvântându-l pe Dom-nul şi lăudând Învierea lui.”Cerul să se veselească şi pă-mântul să salte şi să se bucure, iar noi învăluiţi de feeria luminii Învierii să strigăm:

Hristos din morţi a înviat!şi lumea-ntreagă a luminat!adevărat a înviat !

Protopesbiter vasilie Muntean

veniţi de luaţi lumină!iubiţi creştini, această chemare la lumina este strigătul proorocului care zice:

„veniţi să umblăm în lumina domnului !” (isaia 2,5)

Au mai rămăs câteva ore până la începerea Sărbă-torilor Pascale. Este perioada din an în care mai toţi mergem la biserică, aprindem lumânări, luăm lumină, ne urăm Hristos a Înviat!, dar oare suntem cu ade-văraţi creştini când facem asta? Foarte bine că facem asta, dar în restul anului ce păzim? Câţi dintre noi simt nevoia să meargă la Biserică barim la o sărbătoare importantă sau în fiecare dumi-nică? Sau, s-o luăm altfel, câţi dintre noi îşi amintesc zi de zi că există un Dumnezeu care ne-a dat viaţă nouă şi celor dragi, şi care a creat tot ce există în jur? Ne amăgim mereu că putem răscumpăra toate greşelile cu un gest o dată pe an. Gândindu-ne la Iisus, ne putem asemui cu El? Şi aici nu mă refer să ne răstignim pen-tru omenire, fiindcă asta doar El a putut-o face, ci la bunătatea şi dragostea Lui. Ne putem iubi necondiţionat semenii? Şi pe cei buni dar şi pe cei răi? Câţi dintre

noi am fi în stare să renunţăm la orgoliu şi să spălăm, metafo-ric vorbind, picioarele celor din jur? De multe ori, considerăm slujirea fizic a celor nevoiaşi şi neajutoraţi ca fiind prea josnic pentru statutul nostru social şi intelectual. Ce-ar fi fost dacă şi Isus era la fel? Dacă şi El ar fi considerat că este prea josnic, ca Fiul lui Dumnezeu să stea la masă cu cei săraci şi bolnavi? Am mai fi putut noi fi salvaţi de eternul întuneric? Şi să nu ui-tăm că El a făcut toate astea nu din datorie ci din dragoste. Din dragoste pentru noi, pentru tine, pentru mine, pentru cei săraci, pentru cei bogaţi, pentru cei buni, pentru cei păcătoşi. Pen-tru că în bunătatea Lui, Şi-a iu-bit şi călăii, şi S-a rugat pentru sufletele lor. În schimb, noi în lupta noastră, lovim şi zdrobim în toţi pe care-i considerăm duş-mani, râdem de răul altora şi ne bucurăm când ne creşte averea şi când suntem în centrul atenţi-ei. Ne credem puternici, dar de

fapt suntem slabi, pentru că nu înţelegem că adevărata putere nu stă în muşchi, ci în dragos-te. Credeţi că Iisus nu ar fi pu-tut invoca toate forţele naturii

să oprească răstignirea şi să-şi învingă călăii? Ar fi fost o joa-că de copii pentru El, şi şi-ar fi dovedit şi puterea, făcându-i pe toţi să se teamă de El. Dar nu a

făcut-o, ci a ales să se roage Ta-tălui pentru iertarea noastră prin acel “Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac” şi l-a binecuvântat pe acel tâlhar care l-a recunoscut ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Aşadar, înainte de a ne gândi la pregătirile mesei de Paşti, de a jertfi mielul, de a face toate ritualurile şi tradiţiile nece-sare, ar trebui să ne gândim la cum putem fi ca Iisus şi la cum ar fi vrut El să fim. Sunt sigur că după această meditaţie nu ne-am mai grăbi să ucidem mielul şi să ne îmbuibăm din el. Sunt sigur că nu ne-ar mai pasă de modă în seara de Înviere, şi nici de câţi bani avem în buzunar când ar veni vorba de cei săraci. Am fi mai buni şi mai darnici cu cei din jur. Poate am ajunge chiar să fim fericiţi, neavând ni-mic.

ionuţ Laurenţiu d.

OPINIILE “MESAGErILOr”

A fi sau a nu fi credincios doar de Paşti sau adevărata putere a lui Iisus

supă de miel cu legume și tăiței

ingrediente:• 1kg = 2 pounds carne de miel to-cată• 4 vinete, spălate și tăiate în felii• 500 g = 3 cups de roșii coapte, tocate mărunt• 1 ceapă curățată și tocată fi n• 3 căței de usturoi, curățați și tocați fi n• 200g brânză rasă (la alegere, din care 100 g se pun în sosul bécha-mel)• 500 ml = 2 cups de lapte• 23 g = 3 linguri de făină• 45 g = 3 linguri unt• 1 vârf de cuțit de scorțișoară• sare• piper proaspăt măcinat• ulei de măslinePreparare:Preîncălziți cuptorul la 180 grade C/350 grade F. Spălați și tăiați vi-netele în felii. Într-o tigaie, se pune uleiul de măsline și se prăjesc vi-

netele, la foc mediu, aproximativ 10 minute. Scurgeți-le de ulei, fo-losind hârtie absorbantă. Ceapa și usturoiul se curăță și se toacă fi n. În tigaia în care am prăjit vinetele, completăm cu 1-2 linguri de ulei. Prăjim ceapa la foc mediu, pentru 8 minute, până se înmoaie și de-vine translucidă. Se adaugă ustu-roiul tocat și se mai lasă la gătit 1 minut. Se adaugă carnea de miel tocată, se amestecă cu ceapa și

usturoiul și se lasă pentru 3 minu-te. Adăugați roșiile tocate și sucul lor și lăsați la fi ert aproximativ 20 minute, amestecând ocazional. Se asezonează cu sare și piper și se presară cu scorțișoară. Într-o cratiță se pune untul la topit la foc mediu, se amestecă cu făina (pusă ploaie, ca să nu formeze cocoloașe) și se lasă pe foc 4 minute, amestecând continuu. Puneți tigaia la foc mic și turnați laptele treptat, amestecând continuu. Se reduce căldura la foc mic și se adăugă laptele treptat, până când sosul béchamel începe să se îngroșă. Adăugați sare și pi-per, nucșoara și jumătate din brân-za rasă (un cașcaval dulce). Într-un vas de copt termorezistent, se pun 1/3 din feliile de vinete, se acoperă cu jumătate din carnea tocată de miel cu sos, se continuă cu cea-laltă treime din vinete și se pune restul de carne tocată de miel. În

fi nal, completăm cu vinetele răma-se. Acoperiți musacaua cu sos be-chamel, după care presărați restul de brânză rasă. Coaceți în cupto-rul preîncălzit pentru 20 de minute. Musacaua se scoate din cuptor, se pune pe un grătar de răcire și se mai lasă 5 minute înainte de a fi servită.sos béchamelPentru un sos subțire:• 1 lingură de unt• 1 lingură de făinăPentru un sos mediu:• 2 linguri de unt• 2 linguri de făinăPentru un sos gros:• 3 linguri de unt• 3 linguri de făină• 240 ml =16 linguri = 1cup lapte. Se adaugă la Roux (rântaș) pentru cantitățile de mai sus.Preparare:Se topește untul într-o cratiţă, fără

să fi e îl lăsăm să devină maro. Se adaugă făina, făcând astfel un Roux pentru un sos bechamel. Fă-ina se lasă cca 2-3 minute, mes-tecând mereu în compoziţie. Se adaugă laptele sau stock-ul peste făină, puțin câte puţin, amestecând continuu pentru a nu se forma co-coloaşe, înainte ca untul și făina să capete o culoare prea închisă. Se asezonează cu un vârf de cuțit de sare, piper măcinat și nucșoară (eu am pus o jumătate de linguriţă). Se fi erbe la foc moderat, ameste-când constant, până când ajunge la punctul de fi erbere. Continuăm să gătim un minut sau două, mai mult pentru a îngroșa sosul. Aten-ţie: dacă aţi folosit 2 linguri de unt, trebuie să folosiți tot atâtea linguri de faină! Dacă aţi folosit 3 linguri de unt, folosiţi 3 de faină ș.a.m.d.!acriviţa

ingrediente:• 800 g carne de miel, tăiată în cuburi mari• 1 os de la pulpa de miel, porționat în bucăți potrivite• 115 g fi dea (opțional)• 1 ceapă mare, curățată și to-cată fi n• 2 morcovi, curățați și tocați ron-dele• 1 păstârnac curățat și tocat rondele• 1/2 rădăcină de țelină, curățată și tocată în cuburi mici• 4 roșii mari coapte, tocate mă-runt• 3 căței de usturoi, curățați și tocați mărunt• 3 frunze de mentă tocate / o linguriță de tarhon uscat sau o legătură de leuștean proaspăt,

tocat mărunt• 1/2 suc de la o lămâie• o legătură de pătrunjel tocat proaspăt• 2 litri = 8,5 cups de stock de legume sau apă• 1 vârf de cuțit de chili uscat, măcinat sau boia de ardei iute• 3 linguri ulei de măsline• sare și piper proaspăt măcinatPreparare:Ceapa se călește timp de 6 mi-nute, la foc mediu, într-o oală cu ulei bine încins, până când de-vine translucidă. Adăugați ustu-roiul, ardeiul iute și carnea de miel. Se lasă la gătit timp de 4-6 minute, amestecând din când în când. Se adaugă morcovii, păs-târnacul și rădăcina de țelină. Amestecați continuu, aproxi-

mativ 3-4 minute până când legumele încep să se înmoaie. Adăugați roșiile tocate, cu tot cu sucul lăsat, oasele cu măduva, stock-ul de legume sau apa și menta tocată mărunt. Se aduce la fi erbere, se reduce căldura la foc mic și se gătește timp de 1 oră – 1 oră și 30 de minute,

până când carnea devine foar-te fragedă. Se asezonează cu sare și piper, după gust. Se toar-nă fi deaua, tarhonul și se fi erbe timp de cinci minute, până când se înmoaie îndeajuns. Oala se ia de pe foc, se adaugă în supă zeamă de lămâie, după gust și se garnisește cu pătrunjel.

notă: Dacă renunțați la roșii, puteți adăuga la supă o legătură de ceapă verde, două gălbenușuri de ou, 200 g=0,8=13 linguri de smântână, 1/2 litru=2 cups=33 linguri de borș (fi ert separat). Borșul se pune la fi ert din nou în supă, odată cu ceapa verde, iar ceapa se pune la fi ert cu 10 mi-nute înainte de a adăuga fi dea-ua. Într-un castron, batem bine gălbenușurile cu un tel. Se ia din supă cu un polonic, se ameste-că cu smântâna, apoi se toarnă în oala cu supă. Amestecați ușor să se omogenizeze. La fi nal, adăugați și leușteanul tocat.

acriviţa

ingrediente aluat:• 300 g făină• 60 ml lapte• 200 g zahăr• 2 gălbenuşuri• 200 g unt• 25 g drojdie• coajă de lămâie şi portocalăIngrediente umplutură:• un kilogram brânză de vaci• 2 linguri smântână

• 2 linguri făină• 4 ouă• 250 g zahăr• 200 g stafi de• 2 pliculeţe zahar vanilat• coajă de lămâie şi de portocală• un praf de sareMod de preparare:Într-un bol se pune făina, se face un gol la mijloc şi se adaugă ouăle, maiaua pregătită din drojdie, lapte

şi puţin zahăr şi se frământă adă-ugându-se toate ingredientele. Se obţine un aluat de cozonac şi se lasă să crească lângă o sursă de căldură. Separat, în alt bol, se pun: brânza de vaci, smântână, zahărul, coajă de lămâie şi de portocală, un praf de sare, făina, zahărul vanilat şi ouăle. Toate acestea se ameste-că cu mixerul iar la sfârşit se adau-gă stafi dele.

Foaia de aluat, după ce a crescut, se aşază în tavă unsă cu unt. Se formează cu mâna, pe planşetă un sul răsucit de grosimea unui deget şi se taie în două. Cele două bucăţi se întind cu sucitorul. Prima foaie se aşază în tavă unsă cu unt, se toarnă compoziţia de brânză şi apoi se acoperă cu cealaltă foaie, presându-se uşor să nu iasă brân-za.

Se bagă în cuptor la o temperatu-ră potrivită, aceeaşi de la început până la sfârşit. După ce s-a copt, se lasă la răcit la temperatura ca-merei câteva ore, se pudrează cu zahăr şi se serveşte ornată cu frun-zuliţe de mentă.

• 2 linguri făină şi puţin zahăr şi se frământă adă- Foaia de aluat, după ce a crescut, Se bagă în cuptor la o temperatu-

PasCĂ Cu BrânZĂ duLCE şi staFidE

MusaCa dE vinEtE Cu CarnE toCatĂ dE MiEL

Friptură de miel

• 1.5-1.8 kg carne de miel (pul-pa din spate)• 1 legătură usturoi verde• 4-5 căţei de usturoi• 50 g unt• 2 linguri ulei de măsline sau 3 linguri cu ulei de fl oarea soa-relui• 2 foi dafi n• 2 rămurele de cimbru sau de rozmarin• 100 ml vin alb• sare• piperPreparare:1. Carnea se spală cu apă rece şi se curăţă de pieliţe. Nu se desface de pe os, dar se spar-ge osul în două sau trei locuri, pentru a se tăia cu uşurinţă când carnea este friptă. Se ta-petează cu un şervet absorbat, apoi se unge cu unt şi cu ulei şi se presară cu sare, piper şi ver-deaţă tocată mărunt. Se pune într-un vas mare, se acoperă şi se lasă la rece o oră.2. Între timp, de încinge cupto-rul, iar usturoiul se curăţă şi se toacă mărunt. Se alege o tavă potrivit de mare pentru bucata de carne şi se unge cu puţin

drob de miel

ingrediente:• 1 kg măruntaie de miel - fi cat, plămâni, inimă, rinichi, splină• 150 g unt sărat• 2 cepe mari• 6 ouă mari• 3 legături de ceapă verde, to-cate mărunţel• 3 legături usturoi verde, mă-runţit• 100 g smântână• 1 prapur de miel• 2 legături pătrunjel, mărunţit

• 2 legături mărar, mărunţitMod de preparare:Se spală organele şi se pun la fi ert, după ce sunt gata le dăm prin maşină de tocat înpreună cu carne de porc.Ceapă, usturoiul şi pătrunje-lul se va tocă mărunt după ce au fost bine spălate şi se vor amestecă cu compoziţia de carne şi măruntaie se adaugă cele patru ou crude se condim-neteaza după plac şi se omo-genizează bine toată compozi-ţia, după aceea se unge o tavă cu ulei şi se aşează un strat de

compoziţie şi se ornează cu ouă fi erte tăiate rondele, iar se adaugă un strat de carne iar la sfârşit ouă.

stufat de miel

ingrediente:• coaste de miel,• 4-5 legături de ceapă verde,• 3-4 legături usturoi verde,• 1 cutie roşii decojite,• sare,• piper,• ulei•1 legătură mărarMod de preparare:Se spală coastele cu apă rece foarte bine. Ceapa verde şi usturoiul se curăţă şi se taie mărunt. Într-o tigaie se prăjesc coastele în ulei, pe ambele părţi. Se scot coastele şi în acelaşi ulei se căleşte cea-pa şi usturoiul. Când acestea s-au înmuiat se adaugă roşiile decojite care se dau prin robot şi se lasă să fi arbă 15 minute. Se adaugă sare şi piper şi se mai lasă încă 5 minute.

ulei. Se presară apoi usturoiul trecut printr-un jet de apă fi er-binte. Se aşază carnea şi se adaugă vinul îndoit cu apă. Se pune în cuptorul încins şi se coace, la foc iute, 55-65 mi-nute. Se întoarce friptura şi se stropeşte din când în când cu sosul din tavă, iar în ultimele 15 minute se reduce focul la potrivit.3. Se serveşte imediat cu sala-tă verde sau salată de castra-veţi.

L

ediţie specială14 aprilie 2017 Mesagerul Românesc 8

LL

Cele mai bune reţete de miel