MEMORIU DE PREZENTAREI. Denumirea proiectului:

CONSTRUIRE SPATIU DEPOZITARE CEREALEII. Titular

- numele companiei;

S.C. PM MARIAN S.R.L. - adresa potala;

Com. Babiciu, sat Babiciu, judeul Olt - numrul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet;

0764001188 - numele persoanelor de contact:

director/manager/administrator;

PAUN MARIAN responsabil pentru protecia mediului.

PAUN MARIANIII. Descrierea proiectului:

- un rezumat al proiectului;

Pe acest teren urmeaza sa se construiasca o cladire cu regim de inaltime parter inalt, cu destinatia de spatiu de depozitare cereale.

Suprafaa total a terenului = 13.139,00 mp

Regim de inaltime constructii propuse: P inalt

Bilan teritorial

Suprafa teren

13.139,00 mp.

existentpropustotal

Sconstruit208,001.059,761.267,76

Sdesfasurat208,001.059,761.267,76

Sutil187,201.024,301.211,50

P.O.T.1,58%8,06%9,64%

C.U.T.0,020,080,10

Constructia propusa este realizata din stilpi din beton armat si ferme metalice, cu inchideri exterioare din zidarie GVP, invelitoarea este realizata din tabla zincata cutata. Constructia prezinta un singur compartiment interior, cu rol de spatiu de depozitare cereale, cu o capacitate de circa 3.000 mc, respectiv 2.500 tone. Timplaria exterioara va fi metalica (inclusiv grilele de ventilatie de la partea superioara).

Infrastructura este alcatuita din fundatii izolate sub stalpi, din beton armat, legate in sens longitudinal prin grinzi de fundare. Aceste grinzi de fundare asigura si echilibrarea fundatiilor excentrice care apar la extremitatile tronsoanelor.

Se asigura in acest fel o distributie relativ uniforma a presiunii pe teren.

Constructia este protejata perimetral de un trotuar etans de 1,00 m. latime, prevazut cu panta de 5% spre exterior.

Toate umpluturile se executa cu pamint stabilizat (70% argila + 30% nisip), compactat cu maiul mecanic, in straturi de 20 cm. grosime, pina la atingerea unei greutati volumetrice minime de 1550 daN/mc.

Se interzice utilizarea materialelor drenante la executarea umpluturilor.

Sistematizarea verticala in plan va asigura indepartarea de pe amplasament a apelor meteorice.

PRINCIPIUL DE DISTRIBUIE I CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE

Alimentarea cu energie electric a statiei de pompare propuse se va realiza din tabloul general existent.

Instalaia electric aferenta statiei de pompare hidranti este dimensionat pentru o putere instalat Pi = 32,4kW, tensiune de lucru U = 3 x 400/230V, frecvena reelei f = 50Hz.

Proiectul stabilete soluiile tehnice i condiiile de realizare a instalaiilor electrice n statia de pompare hidranti, de la tabloul general TEG pn la ultimul punct de consum.

Reeaua de distribuie interioar se realizeaz dup schema de tip TN-S, n care conductorul de protecie distribuit este utilizat pentru ntreaga schem, de la tablourile TEG pn la ultimul punct de consum.

Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor din fiecare compartiment al cldirii se face din tabloul de distributie (TESPH) alimentate din tabloul general existent. Coloanele de alimentare ale tablourilor se vor executa n cablu de cupru montat ingropat.

Tabloul de distribuie va prelua urmtoarele receptoare:

iluminatul de siguranta de continuare a lucrului

iluminatul normal aferent corpurilor

circuite forta alimentat utilaje tehnologice

Toate circuitele electrice de iluminat si forta se executa cu cablu de cupru cu intarziere la propagarea flacarii.

Cablurile se vor monta aparent n jgheaburi metalice.

Tablourile de distributie vor fi realizate pornind de la componente de instalare i racordare standard i vor fi testate n laborator. Concepia sistemului trebuie s fie validat prin ncercari conform normei SR EN 60439.1. Constructorul de tablouri va prezenta buletine de ncercari care s ateste aceast conformitate.

Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie, tuburilor de protecie i echipamentele de protecie sunt alese conform prescripiilor tehnice.

S-a prevzut alimentarea de rezerv cu energie electric cu un generator electric (motor cu ardere interna) cu puterea de 36 KW, cu intrarea automat n funciune n 15 s, la dispariia tensiunii sursei de baz i preluarea ealonat a receptoarelor n maxim 60 secunde. Se va asigura trecerea automat (dublat de acionare manual) de pe alimentarea de baz pe cea de rezerv la nefuncionarea sursei de baz printr-un sistem AAR reversibil. Timpul de funcionare al generatorului electric este de minim 3 ore.

Atunci cnd echipamentul electric este alimentat din dou surse diferite, un defect produs ntr-un circuit al unei surse nu trebuie s afecteze protecia mpotriva ocurilor electrice i funcionarea corect a celuilalt circuit. Conductor de protecie este racordat la conductoarele de protecie ale ambelor circuite.

Circuitele pentru servicii de securitate sunt independente fa de alte circuite. Aceasta nseamn c un defect electric, sau orice intervenie la un circuit sau modificarea acestuia nu trebuie s afecteze funcionarea corect a altuia. Aceasta poate necesit o separare prin materiale rezistente la foc, trasee diferite sau carcase.

INSTALAII DE ILUMINAT

Instalaia de iluminat cuprinde:

- iluminatul general;

- iluminatul de siguran (continuare a lucrului);

Iluminatul general

In statia de pompare hidranti se realizeaz cu aparate de iluminat tip FIPAD echipate cu lampi flourescente 2x36 W.

Corpurile de iluminat se monteaza aparent pe tavan.

Aparatele de iluminat general vor fi acionate manual.

Iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului

Conform Normativului I7 - iluminatul de siguran va fi cu corpuri de iluminat tip luminobloc.

Aparatele pentru iluminatul de siguran sunt echipate cu un tub fluorescent de 36W alimentate cu energie electrica pn la terminarea activitilor de risc.

Cablurile folosite pentru circuitele de iluminat sunt din cupru cu dubl izolaie din PVC, tip CYY-f 1,5/2,5 mmp, montate aparent n jgheaburi metalice protejate n tuburi de PVC pentru coborrile la aparatele de comand.

Dozele de derivaie vor fi montate aparent pe jgheaburile metalice.

Toate prizele utilizate sunt cu contact de protecie i sunt montate aparent. nlimea de pozare a prizelor este de 1,5m de la pardoseala. Coborrile la prize se vor executa n tuburi de protecie din PVC.

Cablurile folosite pentru circuitele de priz sunt din cupru cu dubl izolaie din PVC, tip CYY-f 2,5 mmp, montate aparent n jgeaburi metalice i n tuburi de protecie din PVC la coborarile la aparat.

Dozele de derivaie vor fi montate aparent pe jgheaburile metalice.

INSTALATII DE FOR

Circuitele de for racordate la tablourile electrice, alimenteaz cu energie electric urmtoarele categorii de instalaii:

- grup pompare hidranti,

Circuitele de for se vor executa n cablu CYY-f montat aparent n jgheaburi metalice sau protejate n tub de protecie n funcie de destinaie.

INSTALAII DE PROTECIE

Pentru protejarea utilizatorilor mpotriva ocurilor electrice prin atingere indirect accidental s-a prevzut alimentarea tuturor aparatelor electrice prin intermediul prizelor cu contact de protecie. Conductorul de protecie, mpreun cu partea metalic, asiul tablourilor electrice, se conecteaz la priza de pmnt de protecie.

n tablourile de distribuie protectia circuitelor electrice este prevzuta cu ntreruptoare automate echipate cu dispozitive de protecie diferenial de 30 mA.

Priza de pmnt este una artificial si este realizat din electrozi verticali stelati din OLZn L=2500 mm montati ingropat n pamant la o adancime de 0,6m fata de cota terenului. Aceti electrozi vor fi conectai ntre ei cu platbanta de oel zincat D=40x4mm. Racordarea instalaiei electrice la priza de pmnt se va face prin intermediul pieselor de separaie.

Dac valoarea rezistenei de dispersie obinut nu este sub 1 ( priza de pmnt se va mbunti cu rui pn este satisfcut valoarea de 1 (.

Detaliile de execuie pentru mbuntirea prizei de pmnt artificiale vor fi realizate de proiectant, n funcie de valoarea rezistenei de dispersie msurat.

n urma calcului efectuat n breviarul de calcul, cldirea necesit instalaie de protecie mpotriva trsnetului.

Instalaia exterioar de protecie mpotriva trsnetului IEPT este alctuit din: un dispozitiv de captare, conductoare de coborre i prize de pmnt separate de cele pentru instalaiile electrice. Dispozitivul de captare este alctuit dintr-un vrf de captare, un dispozitiv de amorsare, o tij suport pe care se gsete un sistem de conexiune al conductoarelor de coborre:

- un dispozitiv cu Rp=57 m, t=30 s

Fiecare conductor de coborre este prevzut cu cte o pies de separaie.

nlimea de montare a dispozitivului de amorsare se va face pe o tij avnd nlimea util de 7 m.

Conductoarele de coborre sunt din platbanda de otel zincat D=25x4 mm. Conductoarele de coborre se conecteaz la priza de pmnt artificial prin intermediul pieselor de separaie montate la circa 2 m de la suprafaa solului. Aceste piese trebuie s fie astfel realizate nct s nu poat fi demontate dect cu ajutorul unor scule, atunci cnd se execut msurtori. Valoarea rezistenei de dispersie a prizei de pmnt artificiale nu trebuie s depeasc valoarea de 1 (. n cazul n care aceast valoare este depit, priza de pmnt se va mbunti cu electrozi pn cnd este satisfcut valoare de 1 (. Proiectantul va pune la dispoziia executantului detalii referitoare la mbuntirea prizei de pmnt, de ndat ce va fi informat asupra valorii rezistenei de dispersie msurat.ALIMENTARE CU APA

Pentru investiia de fa s-au propus instalaii de stins incendiu folosind apa. Prin necesarul de cldura pentru nclzire i fierbere apa provoac rcirea mediului din jur i de aceea apa are cea mai mare eficacitate de stingere pentru incendii din clasa A. Datorita densitii relativ mari a acesteia comparativ cu a lichidelor combustibile, apa nu se recomanda la stingerea incendiilor de lichide combustibile (clasa B). Datorita conductibilitii electrice bune, apa nu se recomanda la stingerea incendiilor in instalaii electrice aflate sub tensiune. In contact cu unele substane apa reacioneaz producnd gaze combustibile care pot exploda i contribui astfel la intensificarea arderii (sodiu, potasiu, zirconiu, pulberi de aluminiu, etc.).

Avnd n vedere caracteristicile constructive i funcionale i innd cont de prevederile normelor i standardelor n vigoare (NP 086-05, Normativ NP 24-97, Normativ P118-99, STAS 1478, SR EN 12845, etc.) s-au prevzut urmtoarele:

*instalaii cu hidrani exteriori

*gospodrie de ap pentru incendiu cu rezerv de ap i staie de pompe

Instalaiile de hidrani interiori sunt necesare:

- conform Normativ NP 086-05, art. 4.1, este obligatorie dotarea cladirii cu hidranti interiori de incendiu insa avand in vedere ca spatiul de depozitare a cerealelor este inchis si nu este prevazut cu culoare destinate circulatiei pietonale, neexistend practic posibilitatea amplasarii si utilizarii unei instalatii de hidranti interiori de incendiu. Prin urmare, stingerea se va realiza din exterior prin utilizarea dispozitivelor create de la hidrantii exteriori prevazuti, in conformitate cu prevederile art 4.4 din NP 086/05, constructia analizata, avand numai parter, iar interventia in caz de incendiu se poate realiza de la hidrantii de incendiu exteriori, cu furtun avand lungimea maxima de 40m. avand in vedere debitul de stingere si timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori, in conformitate cu art, 6.34 din NP 086/05, rezulta necesitatea asigurarii unei rezerve de apa de 3mc.

Instalaiile de hidrani exteriori se vor prevedea datorit cerinelor normativului NP 086-05 art 6.1. lit. a,d. Stingerea incendiului din exterior se va realiza cu hidranti subterani Dn80 amplasati in incinta, la un debit de 15 l/s pe o durata de 3 ore (conform NP 086-85, debitul de 15 l/s este necesar pentru o cldire cu gradul I-II rezistenta la foc si categoria C pericol de incendiu, cu volumul intre 5.001 20.000 mc).

Conform Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086 - 05, pentru stingerea din exterior al unui posibil incendiu aparut la cladirile din incinta se impune prevederea de hidranti exteriori de incendiu astfel pozitionati incat sa se asigure in fiecare punct posibilitatea stingerii unui posibil incendiu cu un debit de 15 l/s timp de 3h.

Se va crea un retea de incendiu pe care se vor prevedea trei hidranti de incendiu Dn 80 mm, subterani.

Rezerva intangibil de ap pentru incendiu (hidrani interiori si exteriori) va fi stocata ntr-un rezervor subteran cu V= 200 mc (in care se va constitui o rezerva intangibila de incendiu de 165mc).

- justificarea necesitaii proiectului;

Realizarea obiectivului este justificata din urmatoarele puncte de vedere:

Se creeaza noi locuri de munca;

Contribuie la dezvoltarea producatorilor locali si incurajarea activitatii legate de depozitare cereale;

Contribuie la valorificarea superioara a materiilorprime;

Contribuie la reducerea emisiilor cu efect de sera prin utilizarea de energie obtinuta din surse regenerabile,energie solara (energie verde);

Contribuie la dezvoltarea economica a unitatii si a localitatii, cu impact asupra populatiei.

Necesitatea realizarii proiectului are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice

deficitare in special pe sectorul agricol si valorificarea cerealelor din productia zonei.

.

- planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente);

Nu este cazul - formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)

Actualmente terenul este liber de constructii neexistind amenajari de incinta. Amplasarea constructiei pe teren se va face astfel incat sa se poata realiza accesul cit mai facil al autoturismelor in incinta .

Form regulat n plan cu dimensiunile maxime de 21,10[m]x51,00[m].

Alctuit dintro singura camera cu doua accese de 4,00 x 4,00 si cu guri de aerisire ce se vor monta in treimea superioara a peretelui.

Suprafa teren

13.139,00 mp.

existentpropustotal

Sconstruit208,001.059,761.267,76

Sdesfasurat208,001.059,761.267,76

Sutil187,201.024,301.211,50

P.O.T.1,58%8,06%9,64%

C.U.T.0,020,080,10

Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus:

- profilul si capacitatile de productie;

Beneficiarul isi propune sa realizeze un spatiu de depozitare a cerealelor cu capacitatea de 2500 to.. - descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz);

Terenul este liber de constructii, pe amplasament nu exista fluxuri tehnologice sau alte constructii.

- descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea;

Aprovizionarea depozitului de cereale este asigurat din productie proprie si vor aduce la baza de insilozare cu utilaje specifice transportului de cereale autocamioane, tractor etc. care vor descarca prin basculare cerealele direct in hala deposit de cereal, aceasta avind o inaltime de 7,00 m. Pentru aerarea cerealelor se va folosi un aerator manual - materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;

Materia prima care se pastreaza in aceasta constructie sunt cerealele (griu) recoltate de pe propriul teren agricol si pastrate pina la valorificarea lor catre diversi procesatori.

- racordarea la retelele utilitare existente in zona;

Alimentarea cu energie electric constructia nu este racordata la reteaua de distributie a CEZ se va racorda doar grupul de pompare pentru instalatia de stin sincendiu. Alimentarea cu apa - Pentru alimentarea cu apa a rezervorului de incendiu este existent in incinta un put forat ce se va racorda la rezervorul de incendiu ce asigura debitul de apa al hidrantilor propusi a se realiza in incinta.

Canalizarea constructia nu se va racorda la sistem de canalizare..

- descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei;

Dupa realizarea proiectului nu trebuiesc lucrari de refacere datorate unor disfunctionalitati majore.

Refacerea amplasamentelor santierului de constructii implica ecologizarea perimetrelor de lucru (nivelarea terenului, indepartarea moluzului, realizarea aleilor de acces, a spatiilor verzi, etc.)

- cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;

Realizarea accesului in incinta se va realiza din Dc 252, prin calea de acces la incinta ce se va balasta.

- resursele naturale folosite in constructie si functionare;

Nu este cazul.

- metode folosite in constructie;

Constructia halei se va realiza cu o firma specializata si va fi realizata prin metode clasice de constructie.

- planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara;

Constructia se va realiza conform planurilor de arhitectura, rezistenta, instalatii intocmite la faza Proiect Tehnic de catre un constructor ales de beneficiar.

- relatia cu alte proiecte existente sau planificate;

Nu este cazul. - detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;

Nu este cazul

- alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor);

Nu este cazul

- alte autorizatii cerute pentru proiect.

Nu este cazul

Localizarea proiectului:

- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001;

Investitia se va realiza in extravilanul comunei Babiciu, sat Babiciu, T45,P19, jud. Olt, cu acces din Dc 252. - harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atat naturale, cat si artificiale si alte informatii privind:

folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament, cat si pe zone adiacente acestuia;

politici de zonare si de folosire a terenului;

arealele sensibile;

detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in considerare.

Nu este cazul

Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt disponibile

O scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor factori:

- impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului

cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural

si asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe

termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ);

- extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor afectate);

- magnitudinea si complexitatea impactului;

- probabilitatea impactului;

- durata, frecventa si reversibilitatea impactului;

- masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

- natura transfrontiera a impactului.

Nu este cazul

IV. Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor n mediu

1. Protecia calitii apelor:

- sursele de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;

In perioada lucrarilor de constructie nu este necesara folosirea apei industriale. Principalul material folosit in constructie este zidaria iar betoanele ce se utilizeaza in infrastructura si suprastructura vor fi achizitionate de la unitati de producerea betonului si mortarului si puse direct in opera.

Ca apa potabila va fi folosita apa imbuteliata.

In perioada de functionare a depozitului de cereale nu se va folosi apa in procesul tehnologic.

Constructia nu se va racorda la sursa de apa.

Apa din putul existent pe amplasament se va utiliza pentru reteaua de hidrnati si se va stoca in bazinul de incendiu. - staiile i instalaiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevzute.

Nu sunt necesare instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate.

2. Protecia aerului:

- sursele de poluani pentru aer, poluani;

Pe perioada executiei lucrarilor de constructii se vor respecta prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator si vor fi asigurate masurile si actiunile necesare pentru prevenirea poluarii factorilor de mediu cu pulberi, praf si noxe de oricefel.

Transportul materialelor si deseurilor produse in timpul executarii lucrarilor de constructii se va face cu mijloace de transport adecvate, acoperite cu prelata, pentru evitarea imprastierii acestora. Transportul materialelor se va realiza cu masini si utilaje care au inspectia tehnica efectuata la zi.

In faza de exploatare a investitiei nu se vor elibera in atmosfera pulberi, praf sau alte elemente care pot influenta negativ factorii de mediu.

Depozitul de cereale nu genereaza poluanti pentru factorii de mediu, cerealele fiind depozitate in interiorul cladirii pe o pardoseala din beton armat cu grosimea minima de 20 cm. - instalaiile pentru reinerea i dispersia poluanilor n atmosfer.

Nu sunt necesare instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

3. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor:

- sursele de zgomot i de vibraii;

In perioada lucrarilor de constructii nu se vor folosi utilaje si masini de mare capacitate care sa produca zhomote si vivratii. Utilajele de constructii sistemele de atenuare a zgomotului in perfecta stare de functionare, acestea se vor folosi doar in timpul zilei si in reprize scurte pentru incadrarea in prevederile STAS 12025/1994. Daca totusi va fi nevoie de utilaje producatoare de zgomot peste limitele admise de standarde constructorul va monta panouri fonoizolante pe timpul folosirii acelui utilaj.

Este de mentionat ca materialul folosit in mare procent, pentru realizarea constructiei, este zidaria, acesta se va achizitiona din comert si va fi pusa in opera.

In perioada de exploatare a investitiei se vor produce doar zgomote emise de autospecialele care transporta cerealele de pe cimp la depozit. Acestea vor opri functionarea motoarelor pe timpul descarcarii cerealelor.

- amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor.

Nu sunt necesare cea mai apropiata locuinta fiind la o distanta mai mare de 50 m. 4. Protecia mpotriva radiaiilor:

- sursele de radiaii;

In realizarea investitiei cit si in procesul de productie nu se vor folosi materiale sau produse ce vor genera radiatii.

- amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva radiaiilor.

Nu este cazul.

5. Protecia solului i a subsolului:

- sursele de poluani pentru sol, subsol i ape freatice;

Pe perioada executiei lucrarilor de constructii se va elimina posibilitatea scurgerii accidentale a produselor petroliere de la utilajele de lucru si autovehiculelor de transport.

Deseurile rezultate din executarea halei metalice (resturi de fier, resturi de panouri, resturi de tabla) se vor depozita in mod selectiv in spatii special amenajate.

Pe perioada functionarii, solul si subsolul, se va proteja de poluanti prin realizarea de platforme betonate ce nu vor da posibilitatea infestarii solului si subsolului cu produse petroliere in timpul stationarii autovehiculelor la incarcare descarcare materii prime/produs finit.

Activitatea ce se va desfasura in interiorul halei nu poate polua solul si subsolul aceasta lucrind cu cereale.

- lucrrile i dotrile pentru protecia solului i a subsolului.

Pe timpul realizarii investitiei se va dota santierul cu un stoc de minim 50 kg. de Spil Sorb pentru posibilitatea interventiei rapide in cazul poluarii accidentale cu produse petroliere de la utilajele si vehiculele existente pe amplasament.

6. Protecia ecosistemelor terestre i acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;

Nu este cazul

- lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii, monumentelor naturii i ariilor protejate.

Nu este cazul.

7. Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public:

- identificarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile umane, respectiv fa de monumente istorice i de arhitectur, alte zone asupra crora exist instituit un regim de restricie, zone de interes tradiional etc.;

In comuna Babiciu nu exista zone de interes public sau monumente de arhitectura care sa poata fi afectate de realizarea investitiei in comuna.

Protectia fata de asezarile umane este realizarea investitiei in extravilanul comunei.

- lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i a obiectivelor protejate i/sau de interes public.

Nu este cazul 8. Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament:

- tipurile i cantitile de deeuri de orice natur rezultate;

Pe timpul realizarii investitiei vor rezulta deseuri din metal (suruburi, tabla, carton, hirtie etc) precum si deseuri menajere. Estimam o cantitate de 300 kg de metal si o cantitate de 50 kg de deseuri menajere.

Deseurile identificate pe parcursul desfasurarii activitatii si realizarii investitiei vor fi codificate conform Anexei 2 a HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor, incluse in evidenta gestiunii deseurilor si valorificate/eliminate conform prevederilor legale corespunzatoare fiecarui tip de deseu.

Conform HG 856/2002 constructorul are obligatia sa tina evidenta stricta a cantiatatilor si tipurilor de deseuri produse, valorificate sau comercializate si circuitul acestora.

Este obligatorie respectarea prevederilor Legii nr 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor

In timpul functionarii depozitului de cereale nu rezulta deseuri.

- modul de gospodrire a deeurilor.

Deseurile rezultate in timpul executiei se vor colecta si depozita in locuri special amenajate (platforma) si vor fi selectate/colectate in containere/recipiente adecvate naturii acestora.

Betonul pentru realizarea fundatiilor se va fabrica la statii de betoane specializate si va fi transportat cu autobetoniere speciale si turnat direct in cofrajele structuriilor. Nu se va fabrica beton la nivelul santierului.

Se va realiza o imprejmuire temporara a zonelor de lucru si se vor monta avertizoare.

Organizarea de santier se va realiza in interiorul amplasamentului astfel incit impactul generat de acesta asupra factorilor de mediu locali pe timpul derularii lucrarilor prevazute prin proiect sa fie cit mai redus.

In timpul functionarii depozitului de cereale nu rezulta deseuri.

Deseurile menajere vor fi colectate si depozitate in europubele si vor fi predate catre firmele de colectare a deseurilor menajere ce functioneaza pe raza localitatii Babiciu.

9. Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase:

- substanele i preparatele chimice periculoase utilizate i/sau produse;

In procesul de productie nu se folosesc substante toxice sau periculoase

- modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei.

Nu este cazul.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

- dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu.

Nu este cazul pentru dotarea suplimentara pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

VI. Justificarea ncadrrii proiectului, dup caz, n prevederile altor acte normative naionale care transpun legislaia comunitar (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru ap, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deeurilor etc.)

Nu este cazul.

VII. Lucrri necesare organizrii de antier:

- descrierea lucrrilor necesare organizrii de antier;

Nu este cazul.

- localizarea organizrii de antier;

Organizarea de santier se va realiza in interiorul amplasamentului.

- descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier;

Organizarea de santier nu are impact asupra factorilor de mediu.

- surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor n mediu n timpul organizrii de antier;

Nu este cazul.

VIII. Lucrri de refacere a amplasamentului la finalizarea investiiei, n caz de accidente i/sau la ncetarea activitii, n msura n care aceste informaii sunt disponibile:

- lucrrile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiiei, n caz de accidente i/sau la ncetarea activitii;

- aspecte referitoare la prevenirea i modul de rspuns pentru cazuri de poluri accidentale;

- aspecte referitoare la nchiderea/dezafectarea/demolarea instalaiei;

- modaliti de refacere a strii iniiale/reabilitare n vederea utilizrii ulterioare a terenului.

Nu este cazul.

IX. Anexe - piese desenate

Semntura,

ing. STAICUT DAN