memoriu de prezentare privind evaluarea impactului asupra...

CCrraaiioovvaa 22001133

Tip Document Tehnic

Nr.crt. CV 3249

Data 12.06.2013

Catre Agentia pentru protectia mediu-lui Dolj

TOPOGRAFIE, CADASTRU, GIS, CAD/CAM DRUMURI, ALIMENTARI CU APA, CANALIZARI ASISTENTA TEHNICA, PROIECTARE - FONDURI U.E.

Str. Nicolae Titulescu, bl.i39, ap.9, Craiova Dolj, Romania, cod postal 200153 J16 / 859 / 2005, CUI - RO16175947 Mobil: 0744 394989, 0740 165546, 0722 140012 Tel: 0351 465014, Fax: 0351-814555 Email: [email protected] Bank: Transilvania Craiova IBAN: RO50 BTRL 0170 1202 A399 65XX

Subiect Memoriu Tehnic

MMEEMMOORRIIUU DDEE PPRREEZZEENNTTAARREE

IIMMBBUUNNAATTAATTIIRREEAA DDRRUUMMUURRIILLOORR DDEE EEXXPPLLOOAATTAATTIIEE AAGGRRII--

CCOOLLAA IINN CCOOMMUUNNAA DDRRAAGGOOTTEESSTTII,, JJUUDDEETTUULL DDOOLLJJ

MMeemmoorriiuu ddee PPrreezzeennttaarree pprriivviinndd EEvvaalluuaarreeaa IImmppaaccttuulluuii aassuupprraa

MMeeddiiuulluuii

Memoriu realizat conform ANEXA nr. 5 la Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010: Continutul – cadru al memoriului de prezentare

Autoritatea Contractanta: Comuna DRAGOTESTI, Jud. DOLJ

Elaborat de:

SC CivilCAD SRL

Imbunatatirea Drumurilor de Exploatatie Agricola in Comuna Dragotesti, Judetul Dolj SC CivilCAD SRL

Memoriu Tehnic Pag 2 / 30



MMEEMMOORRIIUU DDEE PPRREEZZEENNTTAARREE

IIMMBBUUNNAATTAATTIIRREEAA DDRRUUMMUURRIILLOORR DDEE EEXXPPLLOOAATTAATTIIEE AAGGRRII--

CCOOLLAA IINN CCOOMMUUNNAA DDRRAAGGOOTTEESSTTII,, JJUUDDEETTUULL DDOOLLJJ

CUPRINS: I. DENUMIREA PROIECTULUI.................................................................................................................. 5

II. TITULAR.................................................................................................................................................... 5

III. DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................................ 5

III.1. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI SI ADRESA.......................................................................................................... 5 III.2. VALOAREA ESTIMATIVA A LUCRARILOR , DIN CARE: PENTRU PROTECTIA MEDIULUI.................................................. 6 III.3. PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA......................................................................................................................... 6 III.4. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI.................................................................................... 6

III.4.1. Incadrarea drumului................................................................................................................................... 6 III.4.2. Elemente caracteristice ale drumului........................................................................................................... 6

III.4.2.1. Traseul in plan ........................................................................................................................................................7 III.4.2.2. Profilul longitudinal ................................................................................................................................................7 III.4.2.3. Profilul transversal ..................................................................................................................................................7

III.5. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI............................................................................................................... 7 III.6. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI............................................................................................. 8

III.6.1. Profilul si capacitatile de productie............................................................................................................. 8 III.6.2. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament.................................................. 8 III.6.3. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea ................................................................................................................... 8 III.6.4. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora.................................... 9 III.6.5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ......................................................................................... 9 III.6.6. descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei ........................ 9 III.6.7. căi noi de acces sau schimbări ale celor existente....................................................................................... 9 III.6.8. resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare................................................................................ 9 III.6.9. Metode folosite în construcţie.................................................................................................................... 10

III.6.9.1. Amenajarea Terenului ...........................................................................................................................................10 III.6.9.1.1. Pregatirea Terenului ........................................................................................................................................10 III.6.9.1.2. Amenajări pentru protecţia mediului ................................................................................................................10

III.6.9.2. Constructii si instalatii ...........................................................................................................................................10 III.6.9.2.3. Terasamente pamant........................................................................................................................................10 III.6.9.2.4. Asigurarea scurgerii apelor ..............................................................................................................................10

III.6.9.2.4.1. Santuri neprotejate de pamant ..................................................................................................................10 III.6.9.2.4.2. Santuri pereate.........................................................................................................................................11 III.6.9.2.4.3. Podete tubulare........................................................................................................................................11

III.6.9.2.5. Sistemul rutier.................................................................................................................................................11 III.6.9.2.6. Siguranta circulatiei.........................................................................................................................................11

III.6.10. Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară 12 III.6.11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate........................................................................................ 13 III.6.12. detalii privind alternativele care au fost luate în considerare..................................................................... 13

III.6.12.1. Optiunea 1- Impietruire Simpla In Doua Straturi ...............................................................................................13 III.6.12.2. Optiunea 2 –Imbracaminte Moderna din beton ..................................................................................................13 III.6.12.3. Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere tehnic si economic, de dezvoltare în cadrul documentatiei de avizare a lucrărilor de interventii ......................................................................................13

III.6.13. alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului............................................................................... 14 III.6.14. alte autorizaţii cerute pentru proiect......................................................................................................... 15 III.6.15. Caracteristicile impactului potenţial ......................................................................................................... 15

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERS IA POLUANTILOR IN MEDIU............................................................................................................................. 17



IV.1. PROTECŢIA CALIT ĂŢII APELOR .............................................................................................................................17 IV.1.1. Poluarea specifică lucrărilor de construcţie...............................................................................................17 IV.1.2. Poluarea apelor din precipitaţii şi cursurilor de apă pe perioada de exploatare .........................................18

IV.2. PROTECTIA AERULUI ...........................................................................................................................................18 IV.2.1. Poluarea aerului în faza de construcţie ......................................................................................................18 IV.2.2. Poluarea aerului pe perioada de exploatare...............................................................................................19

IV.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR ...........................................................................................19 IV.3.1. Poluarea fonică în faza de construcţie........................................................................................................19 IV.3.2. Poluarea fonică pe perioada de exploatare ................................................................................................20

IV.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR ....................................................................................................................20 IV.4.1. Protectia impotriva radiaţiilor în perioada de execuţie...............................................................................20 IV.4.2. Protectia impotriva radiaţiilor pe perioada de exploatare ..........................................................................20

IV.5. PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI..................................................................................................................20 IV.5.1. Poluarea solului în faza de construcţie.......................................................................................................20 IV.5.2. Suprafaţa ocupată temporar pentru depozite de materiale, şi a parcului auto de utilaje ..............................20 IV.5.3. Poluarea solului pe perioada de exploatare ...............................................................................................21

IV.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVTICE...............................................................................................21 IV.6.1. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice în faza de construcţie...............................................................21

IV.6.1.1. Blocarea sistemelor de drenaj natural.....................................................................................................................21 IV.6.1.2. Peisaj....................................................................................................................................................................21

IV.6.2. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice pe perioada de exploatare .......................................................21 IV.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES......................................................................22

IV.7.1. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public în perioada de execuţie ............................22 IV.7.2. Protecţia asezarilor umane si a altor obiective de interes public pe perioada de exploatare........................22

IV.8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT..................................................................................22 IV.8.1. Gestionarea deseurilor generate pe amplasament în perioada de execuţie ..................................................22

IV.8.1.1. Întocmirea unui Plan de gestionare a deşeurilor solide, care să conţină....................................................................23 IV.8.2. Gestionarea deseurilor generate pe amplasament pe perioada de exploatare..............................................23

IV.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE............................................................23 IV.9.1. Gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase în faza de construcţie...................................23 IV.9.2. Gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase în faza de exploatare ...................................24

V. PREVEDERI PENTRU MONITORINGUL MEDIULUI............. .......................................................... 24

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADR ĂRII PROIECTULUI, DUP Ă CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NA ŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLA ŢIA COMUNITAR Ă ...................................... 24

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER............ ............................................................ 24

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZARE A INVESTI ŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVIT ĂŢII................................................................................. 26

VIII.1.1.1. Pentru cursurile de apă .....................................................................................................................................26 VIII.1.1.2. Pentru apele din precipitaţii ..............................................................................................................................26 VIII.1.1.3. Ape subterane ..................................................................................................................................................26 VIII.1.1.4. Calitatea aerului ...............................................................................................................................................26 VIII.1.1.5. Calitatea solului ...............................................................................................................................................27 VIII.1.1.6. Nivelul de zgomot............................................................................................................................................27 VIII.1.1.7. Nivelul de radiaţii ............................................................................................................................................27

VIII.2. DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI, ACOLO UNDE ESTE POSIBIL, CONTRAACARAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI..............................................................................................27

VIII.2.1. Situatia existenta .......................................................................................................................................27 VIII.2.1.1. In timpul constructiei .......................................................................................................................................27

VIII.3. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI............................................................................29 VIII.3.1. Zonele afectate de construcţie sunt.............................................................................................................29

VIII.3.1.1. Suprafaţa ocupată temporar ..............................................................................................................................29 VIII.3.1.2. Realizarea înierbarilor şi/sau împăduririlor cu specii specifice ...........................................................................29 VIII.3.1.3. Realizarea banchetelor pentru diminuarea eroziunii solului................................................................................30

IX. PĂRŢILE DESENATE............................................................................................................................. 30



I. DENUMIREA PROIECTULUI

„Imbunatatirea Drumurilor de Exploatatie Agricola i n Comuna Dragotesti, Judetul Dolj”.

II. TITULAR

Beneficiar: Comuna Dragotesti, jud. Dolj Adresa: Sat Dragotesti, comuna Dragotesti, Judetul DOLJ Tel./Fax. 0251456365 / 0251456355 Cod fiscal: 4554297 E-mail: [email protected] Persoana de contact: Dinca Dumitru

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI SI ADRESA Localitate: Comuna Dragotesti, jud. Dolj Investiţia ce urmează a fi realizată se află in România, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, judeţul DOLJ, teritoriul extravilan al comunei Drăgoteşti in localităţile Popânzăleşti şi Bobeanu. Drumul agricol propus pentru modernizare este amplasat in fondul agricol: „Drumul de exploataţie agricolă numărul 1441” in lungime totală de 6250 m. Relieful este specific celui de câmpie - deal.



III.2. VALOAREA ESTIMATIVA A LUCRARILOR , DIN CARE: PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Total lucrari de constructii-montaj: 3 962 708 lei (fara TVA) Din care amenajari pentru protectia mediului: 1 304 lei (fara TVA)

III.3. PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA Investitia se esaloneaza pe 24 luni per total (incluzand activitatile de licitatii de proiectare, diriginte de santier si lucrari), cu 11 luni perioada de executie propriu-zisa. Perioada de executie a investitiei va fi determinata de obtinerea finantarii.

III.4. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI Proiectul “Imbunătăţirea drumurilor de exploataţie agricolă in comuna Drăgoteşti, judeţul Dolj” se in-cadrează in obiectivele Măsurii 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” submăsura 125 a2 "Infrastructura agricola de acces". Submăsura 125 a2 are următoarele obiective specifice şi operaţionale: Obiective specifice:

• Creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate;

• Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare. Obiective operaţionale: Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie situate în fondul funciar agricol;

III.4.1. INCADRAREA DRUMULUI

Nr Standard, Lege, etc Incadrare 1 HG 766/1997 categoria de importanţă D 2 STAS 4273/1983 clasa de importanţă IV 3 STAS 4068/2-1987 gradul de asigurare 5% 4 Norma tehnică din 15 mai 2002 de intocmire a proiectelor

de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 27 septembrie 2002

categoria I

III.4.2. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE DRUMULUI

- lungimea totală drumuri propuse pentru modernizare 6.25 km - viteza de proiectare 25 km/h - lăţimea platformei 7.00 m - laţimea părţii carosabile 5.50 m - laţimea acostamentelor 0.750 m - declivitatea maximă - la transport în plin 8.50 % - la transport în gol 8.50 % - raza minimă de racordare - în plan orizontal 15 m - în plan vertical – racordare concava 600 m - în plan vertical – racordare convexa 1200 m - distanţa de vizibilitate 40 m



III.4.2.1. TRASEUL IN PLAN In plan soluţia proiectată se va desfăşura in ampriza drumurilor existente. Drumul în plan orizontal este prezentat in plansa nr. 2. Aliniamentele axului drumului se racordează intre ele prin curbe în arc de cerc. Supralărgirile platformei se realizează constant pe toată lungimea curbei, şi nu pot afecta lăţimea acosta-mentelor, acestea păstrându-şi lătimea curentă din aliniament.

III.4.2.2. PROFILUL LONGITUDINAL Declivitatea longitudinala maximă va fi de 8.50% şi declivitatea longitudinală minimă de 0.50%.

III.4.2.3. PROFILUL TRANSVERSAL Profilul transversal in aliniament are formă de „acoperiş cu două pante” şi prezintă următoarele elemente geometrice (Profil transversal Tip -Plansa nr. 5):

• Lăţimea platformei drumului: 7.00 m • Lăţimea părţii carosabile: 5.50 m • Lăţimea acostamentelor: 2 x 0.75 m • Panta transversală a părţii carosabile: 2.00% • Panta transversală a acostamentelor: 4.00%

In curbele cu raze mai mici decât raza recomandabilă (100 m) profilul transversal din aliniament se con-verteşte în profil cu pantă unică astfel:

• la curbele cu raze cuprinse între raza recomandabilă şi raza curentă (70 m) se face numai convertirea profilului transversal, care se obţine prin rotirea platformei dinspre exteriorul curbei în jurul axei drumului până la obţinerea unei pante unice egală cu panta transversală din aliniament, înclinată spre interiorul curbei ;

• la curbele cu raze cuprinse între raza curentă şi raza minimă (25 m) se face supraînaltarea profilului transversal în panta unică necesară, prin rotirea platformei în jurul marginii inter-ioare a părţii carosabile nesupralărgite, panta unică fiind de maxim 5%.

III.5. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Proiectul “Imbun ătăţirea drumurilor de exploataţie agricolă in comuna Drăgoteşti, judeţul Dolj” se incadrează in obiectivele Măsurii 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” submăsura 125 a2 "Infrastructura agricola de acces". Submăsura 125 a2 are următoarele obiective specifice şi operaţionale: Obiective specifice:

• Creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate;

• Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare. Obiective operaţionale:

• Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie situate în fondul funciar agricol;

Existenţa infrastructurii de transport este esenţială pentru a atinge obiectivul Strategiei de la Lisabona, privind creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. Reţeaua de transport reprezintă un factor vital in



localizarea companiilor, dezvoltarea mediului de afaceri şi a turismului, fiind determinantă pentru realiza-rea coeziunii teritoriale in Europa. Utilit ăţile de bază sunt slab reprezentate, fapt ce diminueaza interesul investitorilor privaţi in zonă; ca urmare, in perspectivă se va accentua şi mai mult dezechilibrul intraregional, iar perspectiva dezvoltării economice şi implicit turistice rămâne indepărtată. La nivelul localităţilor rurale, activitatea economică redusă presupune şi un buget local modest, buget care nu va permite investiţii prin forţe proprii in dezvoltarea infrastructurii, in echiparea tehnico-edilitară, in dotări de utilitate publică. Ca o consecinţă a slabei dezvoltări, populaţia zonei va fi din punct de vedere numeric intr-un continuu declin, intr-un proces constant de imbătrânire, prin reducerea natalităţii, descurajarea căsătoriilor, dar şi prin migrarea tinerilor spre mediile urbane dezvoltate, in căutarea unui loc de muncă. Criteriile pentru care acest drum este finanţabil potrivit submăsurii 125a2 sunt următoarele:

• Drumul facilitează acces la alte căi de comunicaţii (drumuri comunale, judetene, nationale si eu-ropene);

• Drumul deserveşte o suprafaţă agricolă considerabilă; • Drumul propus reprezinta o ruta alternativa pentru preluarea traficului agricol de pe drumul Euro-

pean E574 si drumul Judetean DJ641. Drumul facilitează accesul la alte căi de comunicaţii: DJ 641, DC 154A, DC 154B, DC 70/1, iar prin in-termediul drumului DC 154A facilitează accesul la E574. Drumul deserveşte o suprafaţă agricolă considerabilă de 640.98 ha (86 parcele proprietari de terenuri agricole din care 17 parcele agenti economici cu profil agricol si/sau nonagricol) Suprafetele considerate sunt calculate pana la limitele fizice cu alte drumuri, ape, paduri, etc. Infrastructura de transport vizata de prezentul proiect asigura accesul nediscriminatoriu cu titlu gratuit pentru întreaga comunitate.

III.6. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI

III.6.1. PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE

Investitia propusa nu presupune activitati de productie.

III.6.2. DESCRIEREA INSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXIS-TENTE PE AMPLASAMENT

Nu este cazul.

III.6.3. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE ALE PROIECTULUI PRO-PUS, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL INVESTIŢIEI, PRODUSE ŞI SUBPRODUSE OBŢINUTE, MĂRIMEA, CAPACITATEA

Nu este cazul.



III.6.4. MATERIILE PRIME , ENERGIA ŞI COMBUSTIBILII UTILIZA ŢI, CU MODUL DE ASIGURARE A ACESTORA

Nu este cazul.

III.6.5. RACORDAREA LA RE ŢELELE UTILITARE EXISTENTE ÎN ZON Ă

Nu este cazul.

III.6.6. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI ÎN ZONA AFECTATĂ DE EXECUŢIA INVESTIŢIEI

Perioada de execuţie generează impacturi semnificative, pe o perioadă redusă de timp, producand efecte în marea lor majoritate reversibile. Se apreciază că măsurile de atenuare şi eliminare a impactului, propu-se împreună cu obligaţia antreprenorului de a respecta legislaţia de mediu existentă la data semnării con-tractului sunt suficiente pentru remedierea majorităţii impacturilor posibile în perioada de execuţie a lu-crării. În acest sens se consideră necesară impunerea unei conduite corespunzătoare cu privire la protecţia medi-ului şi gospodărirea deşeurilor, şi prin acordul de mediu ce va fi eliberat. Investiţia propusă va avea un impact pozitiv asupra mediului în perioada de operare, cu conditia mentinerii parametrilor proiectati prin masuri de verificare, intretinere si reparatii. Prin realizarea proiectului se asigura respectarea conditiilor impuse de catre standardele si normativele in vigoare atat din Romania cat si cele din Uniunea Europeana pentru a asigura un nivel de trai civilizat in conditii igienico-sanitare normale si pentru a feri populatia de eventualele imbolnaviri. Amenajările pentru protecţia mediului constau, din lucrări specifice de refacere a cadrului natural după terminarea lucrărilor. Porţiunile de taluz de rambleu şi debleu, depozitele rezultate din plusul de terasa-mente şi terenurile folosite temporar la execuţia lucrărilor vor fi amenajate şi plantate cu specii forestiere adecvate condiţiilor staţionale, cu rol de a stabiliza terenul, de a reţine praful care se ridică în atmosferă şi de a reduce nivelul de zgomot.

III.6.7. CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

Pentru realizarea investitiei propuse nu este necesara crearea de noi cai de acces sau de schimbari ale ce-lor existente. Accesul la investitia propusa se va face pe drumul judetean DJ 641.

III.6.8. RESURSELE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUC ŢIE ŞI FUNCŢIONA-RE

Pentru executia lucrarii se vor utiliza materiale de constructie agrementate conform legislatiei nationale si standardelor armonizate cu legislatia U.E., respectiv H.G. 766/96 si Legii 10/95. Estimarile Documentatiei de Avizare a Lucrarilor de Interventii se bazeaza ofertele furnizorilor de mate-riale si transportatorilor din zona. In perioada de functionare a investitiei se vor folosii acelesi tipuri de materiale, necesare pentru intretinerea corespunzatoare a drumului propus pentru modernizare.



III.6.9. METODE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE

Pentru modernizarea drumului se propun urmatoarele categorii de lucrari:

III.6.9.1. AMENAJAREA TERENULUI III.6.9.1.1. Pregatirea Terenului

Lucrările pregătitoare constau în: • reperarea axului drumului şi elementelor geometrice ale drumlui; • decaparea stratului de noroi existent; • fixarea axului lucrărilor de artă; • executarea treptelor de înfrăţire etc. • curatirea terenului de frunze si crengi • curatirea terenului de iarba si buruieni

defrisarea manuala a suprafetelor acoperite cu tufisuri si arbusti, etc.

III.6.9.1.2. Amenajări pentru protecţia mediului

Amenajările pentru protecţia mediului constau, din lucrări specifice de refacere a cadrului natural după terminarea lucrărilor. Porţiunile de taluz de rambleu şi debleu, depozitele rezultate din plusul de terasa-mente şi terenurile folosite temporar la execuţia lucrărilor vor fi amenajate şi plantate cu specii adecvate condiţiilor staţionale, cu rol de a stabiliza terenul, de a reţine praful care se ridică în atmosferă şi de a re-duce nivelul de zgomot.

III.6.9.2. CONSTRUCTII SI INSTALATII III.6.9.2.3. Terasamente pamant

Terasamentele de pământ se execută conform normelor TS şi Normativului C 182-82, cca. 25% manual şi cca. 75% mecanizat. Săpăturile în profil mixt se execută mecanizat cu autogrederul, realizându-se totodată şi împingerea pă-mântului în rambleuri la distanţe de până la 100 m. În zonele unde este necesar transportul excedentului de pământ săpat sau taluzele de pământ sunt înalte se va folosi excavatorul. Transportul în rambleu pe profil, pentru compensare în lungime şi în depozit până la distanţa de 100 m se va face cu autogrederul, şi cu transport auto pentru distanţe mai mari de 100 m. Se va înlătura pământul mocirlos din ampriza drumului prin săpătură manuală în spaţii întinse pe adânci-mea de 50 – 60 cm, urmată de împingerea pământului la 20 m în afara amprizei drumului. Pământul mo-cirlos se înlocuieşte cu balast. Compactarea se realizează mecanizat cu ajutorul cilindrului compresor pe zone întinse şi manual la capete de podeţe. Săparea şanţurilor se execută în cea mai mare parte mecanizat, cu autogrederul sau manual la finisări şi la capetele de podeţe.

III.6.9.2.4. Asigurarea scurgerii apelor

III.6.9.2.4.1. Santuri neprotejate de pamant Asigurarea scurgerii apelor se realizează prin sanţuri de pământ neprotejate pe o parte şi pe alta a drumu-lui, acesta fiind amplasat intr-o zonă de câmpie, fără declivităţi transversale.



III.6.9.2.4.2. Santuri pereate Pe porţiunea unde declivitatea longitudinală este mai mare de 5%, se prevăd şanţuri la marginea platfor-mei, cu secţiunea pavată conform STAS 10 796/2-79, pe toată lungimea drumurilor, dată fiind declivita-tea longitudinală ridicată a acestora (>5%).

III.6.9.2.4.3. Podete tubulare Podeţele tubulare sunt constituite din 3 părţi distincte: fundaţia, tubul propriu-zis şi racordările cu tera-samentele. Fundaţia este din beton simplu C8/10 (marca B150) şi constituie elementul de legare la teren a podeţului. Patul peste care se aşterne fundaţia se curăţă în prealabil d resturile de materiale lemnoase, sol vegetal sau alte materiale organice până la stratul de teren sănătos. Acolo unde terenul prezintă denivelări pronunţate în lungul podeţului şi în zonele adâncite, legătura cu terenul natural se face prin subzidiri din piatră brută, sub stratul de fundaţie. Elevaţiile sunt din: zidărie din piatră cu mortar de ciment marca M100Z Tuburile cu diametrul de 0,80 m PREMO sunt din beton precomprimat centrifugat şi au o lungime de 5.00 m. Manipularea tuburilor se face cu macaraua pentru a se evita deteriorarea lor. Montarea pe stratul de fun-dare se face tot cu macaraua şi nu prin împingere cu lama buldozerului. Rosturile se etanşează cu mortar de ciment şi celochit. Racordarea podeţelor cu terasamentele se face prin timpane şi camere de ampriză; cu fundaţia din beton clasa C8/10 (marca B150). Timpanele din amonte sunt prevăzute cu aripi evazate pentru captarea apelor iar cele din aval cu aripile normale. Între aripi este prevăzut un pereu din piatră brută pentru a evita eroziunea terenului şi prevenirea degradării podeţului. Elevaţiile sunt din: zidărie din piatră brută cu mortar de ciment marca M100Z. Soluţiile constructive şi tehnologiile de execuţie cuprind măsuri de protecţie a mediului înconjurător.

III.6.9.2.5. Sistemul rutier

Sistemul rutier se va realiza conform categoriei de trafic corespunzatoare tipului de drum şi va consta din: • 7 cm - Substrat izolator de nisip; • 20 cm - Strat inferior de fundaţie din balast STAS 6400-84 si SR 662/2002; • 2 cm - Strat de repartiţie din nisip; • 20 cm - Dală de beton BcR 4, SR 183-1/C 1 (inclusiv Hartie KRAFT);

Sistemul rutier este dimensionat conform Indicativ NP 081-2002 şi va fi verificat la îngheţ-dezgheţ con-form STAS 1709/1-1990 si STAS 1709/2-1990 .

• Acostamentele se realizează din material drenant local.

III.6.9.2.6. Siguranta circulatiei

Pentru siguranţa circulaţiei şi exploatarea raţională a drumului s-au prevăzut: • parapeţi de tip uşor din stâlpi şi lise din beton armat clasa C12/15 (marca B 200). • borne kilometrice şi hectometrice, executate din beton simplu clasa C8/10 (marca B150). • indicatoare pentru orientarea şi reglementarea circulaţiei: de avertizare pentru locurile periculoa-

se, de interzicere, de sens obligatoriu, de orientare şi diverse. Forma şi dimensiunile indicatoarelor sunt conform STAS 282-86.

• Marcaje longitudinale (axul drumului)



III.6.10. PLANUL DE EXECUŢIE CUPRINZÂND FAZA DE CONSTRUCŢIE, PUNE-REA ÎN FUNCŢIUNE, EXPLOATARE , REFACERE ŞI FOLOSIRE ULTERIOARĂ

Durata de execuţie propriu-zisă este de 6 luni, la care se adaugă perioadele de intrerupere (iarna, vreme nefavorabilă, etc).



III.6.11. RELAŢIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PLANIFICATE

In prezent comuna Dragotesti nu are in derulare alte proiecte ce ar putea avea legatura directa cu investitia propusa.

III.6.12. DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSI-DERARE

Expertiza Tehnica prezinta doua optiuni de modernizare a drumului studiat, in ceea ce priveste realizarea sistemului rutier:

III.6.12.1. OPTIUNEA 1- IMPIETRUIRE SIMPLA IN DOUA STRATURI Realizarea unei pietruiri dintr-un strat de balast 0-70 mm si un strat de piatra sparta astfel incat grosimea pietruirii sa asigure o capacitate portanta corespunzatoare.

III.6.12.2. OPTIUNEA 2 –IMBRACAMINTE MODERNA DIN BETON Realizarea unei structuri rigide astfel:

• 7 cm - Substrat izolator de nisip; • 20 cm - Strat inferior de fundatie din balast STAS 6400-84 si SR 662/2002; • 2 cm - Strat de repartitie din nisip; • 20 cm - Dala de beton BcR 4, SR 183-1/C 1 (inclusiv Hartie KRAFT);

In ambele variante grosimea finala a straturilor rutiere a rezultat in urma calculului de dimensionare a sistemului rutier conform STAS 1339/79 si „Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rig ide, indicativ NP 081 – 2002” si va fi verificat la inghet-dezghet conform STAS 1709/1-90 si STAS 1709/2-90.

III.6.12.3. RECOMANDAREA EXPERTULUI /AUDITORULUI ENER-GETIC ASUPRA SOLUTIEI OPTIME DIN PUNCT DE VEDERE TE HNIC SI ECONOMIC, DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL DOCUMENTATIEI DE AVIZA-RE A LUCRĂRILOR DE INTERVENTII

Recomandarea expertului este alegerea Opţiunii 2 – Imbr ăcăminte Modernă din BETON. Principalele concluzii şi recomandări ale Expertizei Tehnice coincid cu tema de proiectare şi cerinţele beneficiarului:

• refacerea drumului pe vechiul amplasament cu prevederea de lucrări de consolidare corespunză-toare calitativ şi cantitativ, dimensionarea corespunzătoare a lucrărilor de artă cu asigurare de min. 5%;

• reprofilarea şanţurilor de scurgere a apelor şi executarea de şanţuri pereate; • consolidarea podeţelor tubulare existente – desfundări, camere cădere, timpane, sprijiniri aval şi

amonte ; • înlocuirea podeţelor deteriorate; • podeţe noi pentru descărcarea şanţurilor; • asanarea locală a zonelor mlăştinoase; • drenarea apei din infiltraţii de coastă sau a celei din corpul drumului; • completarea taluzelor de rambleu spălate de ape, şi lucrări de apărare la apă în zonele în care cor-

pul drumului a fost afectat de viituri; • indepărtarea noroiului de pe platformă;



• alegerea unei structuri rutiere care să satisfacă o perioadă de exploatare lungă. Ca soluţie de modernizare, se recomandă realizarea unei nivelete a drumului care să asigure scoaterea acestuia de sub influenţa apei şi evitarea degradărilor datorate fenomenului de îngheţ- dezgheţ. Prin proiect se va urmări realizarea drumului in rambleu şi declivităţi in profil longitudinal şi transversal care să asigure scurgerea şi evacuarea rapidă a apelor pluviale de pe carosabil . În profil transversal drumul va avea o parte carosabilă cu două benzi de circulaţie cu lăţimea de min 5.50 m, cu pante de 2,5%, încadrată de acostamente de 2x 0,75m şi pante de 4,0% , corespunzător categoriei de drum de exploatare categoria a I-a). Ca măsură obligatorie trebuie creat un sistem de colectare şi evacuare a apelor pluviale funcţional prin realizarea drumului in rambleu şi asigurarea evacuării naturale a apelor in afara carosabilului. Ca măsură obligatorie trebuie creat un sistem de colectare şi evacuare a apelor pluviale funcţional astfel că in amonte se va menţine acolo unde există şanţul existent, iar in restul zonelor se va executa un şant nou cu rolul de preluare a apelor ce ajung de pe versant in zona drumului. Şanţurile vor fi pereate, iar sec-ţiunea acestora se va dimensiona in funcţie de desimea podeţelor . Podeţele existente se vor decolmata şi repara şi se vor amenaja amonte şi aval. Acolo unde este necesar se vor amplasa parapetele de siguranţă. Se va urmari o amenajare corespunzătoare a intersecţiilor şi a drumurilor laterale şi se va realiza o semna-lizare a circulaţiei prin amplasarea de indicatoare şi marcaje rutiere. Dupa finalizarea acestor lucrări, se vor realiza de câte ori este necesar, lucrări de intreţinere curentă a structurii rutiere conform Normativului 554/2002.

III.6.13. ALTE ACTIVITĂŢI CARE POT APĂREA CA URMARE A PROIECTULUI

Realizarea proiectului influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si economice cu acces pe drumul care face obiectul proiectului, asigurand astfel:

o acces la institutiile publice: primarie, dispensar uman, dispensar veterinar, politie, camin cultural o acces la locurile unde isi desfasoara activitatile agricole o acces la locul de munca o transportul si aprovizionarea cu cereale, furaje, combustibil o accesul rapid al mijloacelor de interventie pentru situatii exceptionale: salvare, politie, ISU o acces la biserica, cimitir o accesul civilizat la mijloacele de transport in comun; pe raza administrativ teritoriala a comunei

Dragotesti nu exista cale ferata.

Beneficii economice: o economie de carburant o reducerea costurilor cu repararea autovehiculelor o cresterea valorii terenurilor in zona

Beneficii sociale:

o eliminarea disconfortului creat de deplasarea freceventa a locuitorilor prin balti si noroaie o creste siguranta in circulatia pietonala o economie de timp pentru transportul persoanelor si bunurilor o cresterea mobilitatii populatiei



o protejarea proprietatilor din zona prin preluarea de catre santurile laterale a apelor pluviale

Beneficii de mediu: o scade intensitatea zgomotului o reducerea poluarii prin eliminarea emisiei de pulberi (praf) o scade poluarea cu gaze datorita uniformizarii vitezei

III.6.14. ALTE AUTORIZAŢII CERUTE PENTRU PROIECT

Prin Certificatul de Urbanism nr. 45 din 11.05.2011 emis de Consiliul Judetean Dolj s-a cerut obtinerea urmatoarelor avize si acorduri: - Aviz Inspectoratul de Stat in Constructii; - Aviz de amplasament emis de OCPI Dolj. - Aviz S.C.L.D.P. Dolj Toate avizele mentionate mai sus au fost obtinute inainte de depunerea dosarului Cererii de Finantare.

III.6.15. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTEN ŢIAL

Ca urmare a lucrărilor proiectate de reabilitare principalii factori de poluare sunt: - Poluarea specifică lucrărilor de construcţie (reabilitare) de drumuri - Poluare permanenta pe perioada de exploatare a drumului - Poluare sezonieră - Poluare accidentală Poluarea pe perioada de executie a lucrărilor de reabilitare are impactul cel mai negativ asupra mediului. Poluarea este temporară şi este strict legată de perioada de executie, dar poate fi redusă prin măsuri luate de constructor. Poluarea permanenta este specifică traficului şi are un impact mai puţin important asupra mediului. - Factorii de poluare care sunt preluaţi de pe carosabil de apele pluviale şi deversaţi în apele de suprafaţă au aceeaşi concentraţie cu cei care, in conditii similare nu ating valorile limita admise pentru ape rezidu-ale. - Concentraţiile factorilor de poluare ai aerului, ca urmare a traficului actual şi viitor, se situează sub limitele admisibile. Pe viitor vehiculele vor trebui să respecte standardele europene, prin urmare factorii de poluare vor fi reduşi foarte mult. Pe durata perioadei de exploatare, prezenta drumului va avea un impact redus asupra solului, vegetaţiei şi faunei. Principalul impact de mediu asupra solului şi vegetaţiei este reprezentat de ocuparea definitivă şi schimbarea utilităţii suprafeţelor de teren necesare pentru contructia drumului. În prima fază a proiectului s-a ţinut cont şi de prevenirea eroziunii şi a sedimentărilor necontrolate. Re-construirea în totalitate a sistemului de colectare şi deversare a apelor pluviale va reduce eroziunea solu-lui. Pe durata executiei lucrărilor vor fi adoptate soluţii adecvate pentru limitarea eroziunii solului: sta-bilirea de sectoare de lucru de 1 km, decaparea se va realiza in straturi succesive, atat pe teren cat si in cazul gropilor de imprumut, protejarea taluzurilor prin insamantarea cu iarbă, reconstrucţia ecologică a suprafeţelor expuse eroziunii pe parcursul lucrărilor. In vederea conservarii cadrului natural –au prevazut lucrari de inierbare a taluzurilor la terminarea lu-crarilor, precum si lucrari de aducere la stadiul initial a platformelor utilizate temporar pe durata executiei.



Poluarea aerului şi poluarea fonică au fost analizate în detaliu în cadrul proiectului şi a studiului de im-pact. Pe perioada lucrărilor de execuţie, prin identificarea corecta a zonelor afectate si adoptarea de masuri de protectie adecvate, se va reduce durata de timp si suprafata afectata de efectele inerente ale poluarii aerului cu noxe, praf, precum si poluarea fonica. Reconstrucţia ecologică a zonelor, gropilor de imprumut şi a carierelor este indispensabilă. În aceeaşi situaţie se află şi platformele depozitelor cu materiale, organizarea de şantier, producţia de materiale (bet-onieră, echipament pentru fabricarea asfaltului, etc). În ceea ce priveşte impactul pe care îl vor avea activităţile de constructie a drumului asupra mediului şi populaţiei, evaluarea impactului a fost realizată atât pentru perioada de executie, cât şi pentru perioada de exploatare. Au fost evaluate sursele de poluare ale apei, aerului, florei şi faunei, poluarea fonică şi vi-braţiile, managementul deşeurilor şi a substanţelor toxice şi periculoase. S-a analizat şi s-a cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu, cum ar fi aerul, apa, etc., şi asupra aşezăminte omeneşti şi asupra altor obiective. Măsurile propuse în cadrul proiectului au fost analizate şi s-au propus măsuri suplimentare menite să diminueze sau să elimine impactul negativ produs asupra mediului şi să încadreze efectele adverse în limitele admisibile. În cadrul acestei măsuri ce vizează diminuarea/ limitarea impactului negativ, s-a acordat o atenţie specială activităţii de monitorizare din punctul de vedere al protecţiei mediului pe parcursul perioadei de construire a drumului. Au fost elaborate recomandări or-ganizatorice, metodologice şi de eficacitate şi recomandări cu privire la activitatea de monitorizare. Pe parcursul lucrărilor de reabilitare, activităţile de pe teren pot avea un impact semnificativ, în principiu negativ, asupra mediului şi asupra factorului uman. Natura şi volumul lucrărilor necesare pentru construirea drumului, perioada relativ scurta de executie, utilitatea efectivă şi proprietatea terenului, fac din aceste lucrari o categorie distincta de importanta si dificultate. Trebuie precizat faptul că analiza si măsurătorile efectuate nu soluţionează toate problemele legate de protecţia mediului pe parcursul proiectului de modernizare. Această situaţie este justificată, pe de-o parte, de complexitatea activităţilor de construcţii şi, pe de altă parte, de absenţa unor informaţii esenţiale, necesare evaluării impactului, responsabilitate care aparţine antreprenorului general şi respectiv beneficiarului lucrării. Beneficiarul are responsabilitatea de a alege şi de a dimensiona numărul maşini, de a stabili lungimile frontului de lucru, de a achiziţiona echipamentele adecvate procesului de punere in opera a betonului, de a stabili fluxul lucrărilor de execuţie, etc. De asemenea, constructorul este de asemenea responsabil cu monitorizarea activităţii de pe teren pentru a respecta normelor legale privind protecţia mediului. Această activitate de monitorizare trebuie sa fie realizată de o persoană fizica atestată, care este neutră. Autoritatea locală pentru protecţia mediului va asigura consiliere, informare şi control în domeniul protecţiei mediului. Colaborarea permanentă dintre aceasta şi întreprinzător pe parcursul perioadei de reabilitare a obiectivului reprezintă o condiţie obligatorie pentru încadrarea impactului activităţilor desfăşurate în limitele admisibile. Excepţiile posibile de depăşire a limitelor admisibile, strict locale şi numai pe perioade limitate, vor fi analizate de la caz la caz. Acestea se pot referi la depăşirea concentraţiilor admise de particule in suspensie în aer în zonele frontului de lucru şi la depăşirea nivelelor acceptate de zgomot şi vibraţii pe sectoarele cu trafic greu. Sesizările şi propunerile populaţiei trebuie luate in considerare şi rezolvate cu promptitudine. În perioada de operare/ exploatare, analiza globala a efectelor pozitive şi negative a condus la o concluzie certă în favoarea efectelor pozitive. În cadrul acestei analize globale, nu au fost subestimate efectele ad-verse, efecte generate de gazele de eşapament, de poluarea fonică a vehiculelor, de separarea proprietăţi-lor şi de modificarea peisajului. Prin măsurile adoptate (panouri pentru izolare fonică; pasaje rutiere su-prapuse/subterane; spaţii verzi si aranjamente peisagistice; lucrări de combatere a eroziunii, etc.), impac-tul negativ al lucrarilor a fost diminuat semnificativ, prognozele privind concentraţiile agenţilor de po-luare a aerului, apei, solului şi subsolului, ca şi nivelele de vibraţii si zgomot au atins nivele admisibile.



Imbunatatirea infrastructurii drumului de exploatatie agricola nr. 1441 din comuna Dragotesti va asigura condiţii moderne de circulaţie şi va contribui la dezvoltarea generală a zonei din punct de vedere economic, social şi turistic, ceea ce va compensa efectele negative, adverse ale obiectivului. La executarea lucrărilor se vor lua toate măsurile privind protecţia mediului înconjurător: • depozitarea combustibililor, materialelor de construcţii, întreţinerea curentă a utilajelor se vor face în locuri special amenajate nepermiţând împrăştierea materialelor; • depozitele de terasamente se vor amplasa în afara albiilor cursurilor de apă. De asemenea, resturile vegetale din defrişări sau din degajarea albiilor se vor depozita astfel încât să nu fie antrenate de viituri. Ţinând seama de caracteristicile climatice ale zonei, beneficiarul va urmări în permanenţă curăţirea cur-surilor de apă afluente şi adiacente de resturi de exploatare şi flotanţi.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALATII PENTRU RETINE-REA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

IV.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

Ca urmare a lucrărilor proiectate, principalii factori de poluare sunt:

o Poluarea specifică lucrărilor de construcţie o Poluarea permanenta pe perioada de exploatare o Poluarea sezonieră o Poluarea accidentală o Poluarea la scoaterea din funcţiune a obiectivului (nu este cazul)

Se anticipează că toate efectele de mai sus pot fi contracarate în mod adecvat prin practicile de constructie si prin implementarea unor practici de exploatare corespunzatoare de gospodarire a investiţiei. Modul de realizare a acestora este deja tratat in cadrul proiectului. De aceea nici unul dintre efectele reziduale nu este considerat de mare insemnatate.

IV.1.1. POLUAREA SPECIFICĂ LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

Poluarea apei poate rezulta din apele uzate generate pe santierele de constructii si in birouri si prin scur-geri accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice (ex. detergenti si vopseluri) folosite in proces. Totodata, poluarea apei poate fi produsa de siroirea sedimentelor datorita eroziunii mai accen-tuate a solului si de praful si nisipul de pe santiere (a se vedea si ‘eroziunea solului’). In unele situatii san-turile sapate trebuie mentinute uscate prin pomparea apei. Va rezulta o cantitate redusa de ape uzate si de la grupurile sanitare din birouri si amenajari de santier. Se vor evita scurgerile accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice prin utilizarea unor spatii de depozitare amenajate adecvat si aplicarea unor proceduri de manevrare adecvate. Imple-mentarea acestor masuri va reduce la minimum efectele negative.



IV.1.2. POLUAREA APELOR DIN PRECIPITA ŢII ŞI CURSURILOR DE APĂ PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Poluarea apei poate rezulta din scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice utilizate in procesele de exploatare si intretinere.Factorii de poluare care sunt preluaţi de pe carosabil de apele pluviale şi deversaţi în apele de suprafaţă au concentraţii care, in conditii similare, nu ating valorile limita admise pentru ape reziduale (NTPA – 011/2002). Din această cauză, recomndările privind impactul asupra mediului nu necesită introducerea de bazine decantoare, care au rolul de a filtra particulele in sus-pensie înainte de a fi deversate în cursurile de apă. Factorii de poluare posibili în acest sens sunt particulele in suspensie, produsele din plumb şi uleiurile accidentale rezultate de la utilajele de exploatare. Panourile de odihnă proiectate şi dispuse între 60.00 şi 80.00 m diferenţă de nivel, sunt cele care evită la urcare eventualele încălziri ale motoarelor şi astfel emisiile accidentale de uleiuri şi antigeluri şi de ase-menea, în coborâre, încălzirea frânelor cu diminuarea riscului de accidente. Se vor evita scurgerile accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice prin utilizarea unor spaţii de depozitare corespunzatoare si aplicarea unor proceduri de manevrare adecvate. Implemen-tarea acestor masuri va reduce la minimum efectele negative. Substanţele si produsele chimice care se vor utiliza nu sunt substanţe precizate in Anexele la HG 118/2002. Se estimeaza ca toate apele evacuate în cursurile de ape se vor incadra in valorile limita prevazute de NTPA 002/2002 aprobate prin HG 188/2002.

IV.2. PROTECTIA AERULUI

IV.2.1. POLUAREA AERULUI ÎN FAZA DE CONSTRUC ŢIE

Poluarea aerului poate rezulta din activitatile de constructie, in special sub forma de emisii de la vehicule si echipamente de constructii. Se preconizeaza ca aceste efecte vor fi limitate, relativ de scurta durata (de obicei lucrarile de constructie avanseaza rapid) si trecatoare. Aceasta mai ales in contextul in care lu-crarile se desfasoara in afara mediului rural, in cea mai mare parte. Totodata, echipamentele si masinile ce vor fi utilizate pentru aceste lucrari vor trebui sa se incadreze in standardele de emisie din Romania. Caracteristica fazei de constructie va fi aparitia surselor de emisii difuze:

o surse mobile – vehicule si echipamente mecanice nerutiere o surse de emisii fugitive - rezervoare de carburant;

Poluanti specifici: o Particule si praf – curatarea terenului, transportul si manevrarea deseurilor de constructie, trans-

portul si manevrarea materialelor de constructie (nisip, pietris etc.), lucrarile de constructie etc. o Monoxid de carbon CO, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi, particule, fum – vehicule si masini

mobile nerutiere, alte motoare o Compusi organici volatili depozitarea/manevrarea combustibililor si carburantilor o Şantierul se afla in principal in afara zonelor locuite si deci acest impact va fi limitat.

Datorită caracterului temporar al lucrarilor, vom considera numai valorile limită orare pentru SO2 si NOx, valoarea limită pe 8 ore pentru CO si valoarea limita zilnica pentru PM si SO2 pentru protectia sanatatii umane stabilite prin Ordinul MAPM nr. 592/2002 si marjele respective. Se preconizeaza depasirea valori-lor limita in perioada constructiei, dar nu si a marjelor de toleranţă.



O problemă deosebită în privinţa emisiilor atmosferice este praful de pe santierele in lucru. In acest sens se anticipeaza restrangerea suprafetei de lucru pe cât posibil. De asemenea, in perioadele de secetă, şan-tierele si drumurile de acces vor fi stropite pentru reducerea cantităţii de praf.

IV.2.2. POLUAREA AERULUI PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Concentraţiile factorilor de poluare ai aerului, ca urmare a traficului actual se poate considera în limitele normale deoarece pe portiunea de drum existentă circulaţia este aproape inexistentă. În viitor concen-traţiile factorilor de poluare ai aerului se situează sub limitele admisibile, deoarece autovehiculele din traficul rutier existent, în prezent, sunt slab echipate in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante, ur-mând ca pe pe viitor să respecte standardele europene, privind factorii de poluare, autovehiculele echipându-se în mod corespunzător. Din activitatea de exploatare poate rezulta poluare atmosferică, în special sub forma de praf şi emisii provenite de la vehicule şi alte echipamente. Se preconizează că în contextul proiectului astfel de efecte vor fi relativ limitate. Chiar şi aşa se preconizeaza ca vor exista emisii mai ales in urmatorii poluanti:

o oxizi de azot (NOx) o oxizi de carbon (CO si CO2) o oxizi de sulf (SOx) o hidrocarburi o plumb şi compuşii acestuia o fum – vehicule grele

In conditii normale de functionare se preconizeaza incadrarea deplina in limitele legale de emisie (valori de interventie) stabilite prin Ordinul MAPM nr. 462/1993, precum si in valorile de alerta stabilite prin Ordinul MAPM nr.756/1997.

Valoare limita (de interventie) (OM 462/1993)

Valoare de alerta (OM 756/1997) Poluant Daca combustibil

lichid Daca combustibil gaze

Daca combustibil lichid

Daca combustibil gaze

NOx 450 mg/mcN 350 mg/mcN 315 mg/mcN 245 mg/mcN CO 170 mg/mcN 100 mg/mcN 119 mg/mcN 70 mg/mcN SO2 1,700 mg/mcN 35 mg/mcN 1,190 mg/mcN 24.5 mg/mcN particule 50 mg/mcN 5 mg/mcN 35 mg/mcN 3.5 mg/mcN

IV.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

IV.3.1. POLUAREA FONICĂ ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE

În timpul lucrarilor, poluarea fonică reprezintă unul din factorii importanţi privind impactul asupra me-diului, fauna şi localităţile populate fiind cele afectate. In timpul constructiei (precum si a lucrarilor de intretinere si scoatere din functiune) principalele surse de zgomot si vibratii sunt vehiculele si diferitele tipuri de echipamente de constructii, inclusiv excavatoare si alte masini grele folosite. Pentru a reduce la minim neplacerile cauzate, se are in vedere:

o limitarea programului de lucru, mai ales acolo unde aceasta implica utilizarea de maşini grele si alte echipamente producatoare de zgomot, la orele din timpul zilei (6 a m - 10 p m);

o limitarea nivelului de zgomot la valorile legal stabilite prin STAS 10009-88, prin alegerea echi-pamentelor adecvate si intretinerea adecvata a acestora;

o Asigurarea stopării tuturor echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, in momentele cand nu sunt uti-lizate efectiv, inclusiv pe timpul incarcarii si descarcarii autovehiculelor folosite pentru transport.



IV.3.2. POLUAREA FONICĂ PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Pe perioada de exploatare, poluarea fonică reprezintă un factor mai puţin important deoarece traficul cu masini grele este numai sezonier şi destul de limitat, fauna şi localităţile populate fiind foarte puţin afec-tate.

IV.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

IV.4.1. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIAŢIILOR ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE

Pe timpul execuţiei nu vor exista surse specifice de radiatii aferente acestui proiect. Efectele potentiale provocate de radiatii pot fi considerate in acest caz nesemnificative.

IV.4.2. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIAŢIILOR PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Nu este cazul

IV.5. PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

IV.5.1. POLUAREA SOLULUI ÎN FAZA DE CONSTRUC ŢIE

Proiectul necesita curatarea de vegetatie a amplasamentelor, precum si executarea de lucrari de excavatii cu ajutorul unor masini grele. Practicile neadecvate de constructie si de protectie a solului pot accelera eroziunea, provocand instabilitate a solului si alunecari de teren in zonele afectate, ce pot determina po-luarea apei prin siroiri in ape de suprafata. Se poate anticipa ca lucrarile de excavatii de pe traseele proiec-tate vor conduce la o crestere temporara a eroziunii solului, pana la refacerea vegetatiei. Se anticipeaza aplicarea unui program de refacere activă a vegetaţiei de pe amplasament în zonele expuse la eroziune. În primă fază a proiectului se va ţine cont de prevenirea eroziunii şi a sedimentărilor necontrolate. Recon-struirea şi realizarea în totalitate a sistemului de colectare şi deversare a apelor pluviale, din sectoarele de drum, va reduce eroziunea solului. De aceea este necesară realizarea sistemului de colectare şi deversare a apelor încă din primele faze ale construcţiei (imediat după lucrările de săpături la deblee). Pe durata executiei lucrărilor vor fi adoptate soluţii adecvate pentru limitarea eroziunii solului: stabilirea de sectoare de lucru de 1 sau 2 km; decaparea se va realiza in straturi succesive, protejarea taluzurilor prin insamantarea cu iarbă, reconstrucţia ecologică a suprafeţelor expuse eroziunii pe parcursul lucrărilor. In afara eroziunii, solurile pot fi contaminate prin deversari accidentale de combustibili, lubrifianti si sub-stante chimice (ex. detergenti si vopseluri). Riscul acestor accidente va fi insa drastic redus prin utilizarea unor mijloace adecvate de depozitare si utilizarea de proceduri de manevrare corespunzatoare. Implemen-tarea acestor masuri va reduce la minimum impactul.

IV.5.2. SUPRAFAŢA OCUPATĂ TEMPORAR PENTRU DEPOZITE DE MATERI-ALE , ŞI A PARCULUI AUTO DE UTILAJE

La executarea lucrărilor se vor lua toate masurile privind protecţia mediului înconjurător. Depozitarea combustibililor, a materialelor de construcţii ca şi întreţinerea curentă a utilajelor se vor face în locuri special amenajate excluzând împrăştierea la întâmplare a materialelor combustibile, lubrifianţilor şi reziduurilor.



IV.5.3. POLUAREA SOLULUI PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Pe durata perioadei de exploatare, va avea un impact redus asupra solului, vegetaţiei şi faunei. Principalul impact de mediu asupra solului, vegetaţiei şi faunei este reprezentat de ocuparea definitivă şi schimbarea utilit ăţii suprafeţelor de teren necesare pentru construcţie. Schimbarea utilitaţii terenului pe suprafaţa ocu-pată definitiv de drum de la funcţionalitatea naturală este compensată însă de factori de natură sociala, de mediu. Pentru combaterea accidentelor (şi automat a diminuării impactului asupra solului şi vegetaţiei), în zonele periculoase ale traseului de drum proiectat, s-au prevăzut stâlpi de dirijare şi parapeţi.

IV.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVTICE

IV.6.1. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE

Lucrările de imbunatatire a infrastructurii drumului studiat se desfăşoară în apropierea aşezărilor umane, iar zona afectată de proiect este prin urmare de valoare ecologica mare. Lucrarea afectează zona prin îndepărtarea vegetatiei naturale şi implicit afectarea faunei din zonă. Impactul asupra mediului acvatic va fi limitat, impactul general al lucrarilor de constructii propuse prin acest proiect asupra ecosistemelor terestre si acvatice va fi redus. Vor putea însă apărea următoarele tipuri de impact potenţial:

Blocarea sistemelor de drenaj natural Peisaj

IV.6.1.1. BLOCAREA SISTEMELOR DE DRENAJ NATURAL Drumul existent si refacut afectează sistemul de drenaj, blocând scurgerea apei. Totuşi prin sistemul de drenaj prevăzut prin proiect, este combătută ridicarea nivelul apelor de suprafaţă şi freatic pe partea superioara a pantelor, cu potential de provocare a inundatiilor si in consecinta efecte cum ar fi distrugerea arborilor şi terasamentelor;

IV.6.1.2. PEISAJ Constructia poate avea un impact vizual asupra zonei. In special în faza de construcţie apar zone speciale (pentru depozitare, parcul auto, etc) cu impact vizual puternic privind peisajul. Acestea însă au un carac-ter temporar şi se amelioreaza aproape în întregime în faza de terminare a lucrărilor. Mai mult amplasa-mentul nu se afla in apropierea siturilor istorice. De aceea reamenajarea corespunzatoare cu vegetatie a amplasamentului este deci luata in considerare pentru mentinerea aspectului amplasamentului.

IV.6.2. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE PE PERI OADA DE EXPLOATARE

Marea majoritate a lucrărilor de protecţe a ecosistemelor terestre si acvatice pe perioada de exploatare se realizează obligatoriu din faza de construcţie (descrise în capitolele anterioare), în această fază neputând apărea o perturbare semnificativă a mediului, în afară de cele descrise la „Protecţia solului” şi „Protecţia apelor”. Totuşi pot apărea perturbări de natură accidentala. Aceste perturbări sunt lăsate în administrarea şi grija beneficiarului.



IV.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE I NTERES

IV.7.1. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE I NTERES PUBLIC ÎN PERIOADA DE EXECU ŢIE

Deoarece activitaţile de constructie se desfăşoară şi în apropierea aşezărilor umane, acestea pot avea doar un caracter temporar, dar ele se pot extinde pe o perioada de timp indelungata. Fara o buna planificare si comunicare a activitatilor, constructia poate provoca intreruperi de circulatie si congestionarea acesteia, determinand neplaceri si intreruperea unor activitati comerciale si sociale, dar si in cazul situatiilor de urgenta. Totodata, santierele, mai ales excavatiile, dar si transportul, miscarea masinilor grele si obstructionarea drumurilor pot crea probleme de siguranta pentru populatie. Proiectul va coordona deci activ activitatile planificate impreuna cu forumurile competente. Mai mult, se vor stabili planuri de trafic pentru lucrarile majore la drumuri ce ar putea cauza tulburari si riscuri pentru siguranta. In sfarsit, santierele de constructii vor fi semnalizate clar si imprejmuite pentru a impiedica riscurile directe pentru siguranta populatiei. In ciuda acestor masuri, un anumit nivel de intreruperi si neplaceri va fi inevitabil. Activitatile de constructii ar putea cauza si afectarea altor infrastructuri (conducte de alimentare cu apa, santuri de drenaj, cladiri, linii edilitare, etc.) si duce astfel la intreruperea (temporara) a anumitor servicii publice. Pentru a evita aceasta, se vor coordona activitatile cu cele ale operatorilor celorlalte infrastructuri si servicii.

IV.7.2. PROTECŢIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Activitatile de intretinere a drumului vor avea un impact potential similar cu faza de construcţie, asupra asezarilor umane si obiectivelor de interes, desi in general la o scara mai redusa. Se vor aplica deci aceleasi masuri de remediere.

IV.8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

IV.8.1. GESTIONAREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ÎN PE -RIOADA DE EXECUŢIE

Cantitatea de deseuri solide produsa in lucrarile de constructii poate fi considerabila. Intre altele, cantitati insemnate de deseuri solide rezulta din indepartarea arborilor si arbustilor, ca si a betonului folosit. De-seurile rezultate astfel vor trebui deci refolosite, reciclate sau eliminate. Alte deseuri pot proveni din pamantul din săpături şi din deseurile menajere de pe santiere.

Inventarul tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate; o Procesele tehnologice pentru executia lucrarilor; o Instalatiile de producere a agregatelor minerale, cele de preparare a betoanelor, mixturilor asfaltice

si emulsiilor bituminoase; Deseuri constructii: 17 02 01, 17 03 02, 17 04 05, 17 04 07, 17 05 04, 17 05 08, 17 09 04 o Activitatile desfasurate in cadrul Organizarii de santier, inclusiv statiile de intretinere a utilajelor si

a masinilor de transport; Pentru a se evita poluarea cu produse petroliere, uleiuri agenti de racier etc., schimburile de ulei, schimburi de agenti racire sau alte activitati necesare functionarii corecte a utilajelor folosite pe santier se vor efectua in service-uri specializate si nu pe amplasamentul organizarii de santier o Cantinele, spatiile de birouri si dormitoarele etc.

Deseuri municipale si asimilabile: 20.03.01. Conform Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase din H.G. nr. 856/2002, principalele deseuri rezultate din activitatile de constructie a drumurilor, exceptand materialele contaminate cu sub-



stante periculoase, nu se incadreaza in categoria deseurilor periculoase. Deseurile periculoase, precum si ambalajele substantelor toxice si periculoase, vor fi depozitate in siguranta, pe platforme betonate si ingradite, special amenajate, iar ulterior vor fi predate unitatilor specializate pentru depozitare definitiva, reciclare sau incinerare.

IV.8.1.1. ÎNTOCMIREA UNUI PLAN DE GESTIONARE A DE-ŞEURILOR SOLIDE , CARE SĂ CONŢINĂ

In urma activitatilor de executie a drumului rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: Deseuri menajere si asimilabile. Provin de la angajatii Constructorului. Deseurile menajere se vor co-lecta selectiv, in recipienti adecvati, pe platformele betonate special amenajate. Fractiile ce se pot reci-cla si valorifica se vor preda centrelor de reciclare, iar cele municipale amestecate vor fi predate opera-torului de salubrizare autorizat cu care Constructorul va incheia contract pentru eliminare.

Deseuri din constructii. Provin de la activitatile de executie a lucrarilor, inclusiv de la defrisari. Deseu-rile din constructie se vor colecta selectiv, in recipienti adecvati, fractiile ce se pot recicla si valorifica se vor preda centrelor de reciclare sau se pot valorifica la infrastructura drumurilor locale si de exploa-tare, etc., iar cele ce nu pot fi valorificate vor fi predate operatorului de salubrizare autorizat cu care Constructorul va incheia contract pentru eliminare.

Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi. Provin de la intretinerea si repararea vehiculelor. Acestea se vor colecta selectiv, in recipienti adecvati (recipienti metalici inchisi) si se vor preda la unitati specializate, pentru valorificare sau incinerare.

Solul excavat se reutilizează pe cat posibil ca material de umplutura. Solul contaminat va fi considerat material de deseuri si depozitat in consecinta. Surplusul de sol va fi depozitat in locurile aprobate. Prin proiect s-au prevăzut depozite ecologice de ramblee, descrise în documentaţia tehnica.

IV.8.2. GESTIONAREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT PE PE -RIOADA DE EXPLOATARE

Cantitatile de deseuri solide produse in faza de exploatare sunt mult mai mici. Cu toate acestea, strategia de gestionare a deseurilor ce va fi urmarita va merge pe linia celei adoptate in faza de constructie si prin grija beneficiarului in locurile de atractie turistica prin amenajari speciale de depozitare si colectare a de-seurilor.

IV.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PE RICU-LOASE

IV.9.1. GESTIONAREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PER I-CULOASE ÎN FAZA DE CONSTRUC ŢIE

Cantitatile de substante toxice si periculoase utilizate in timpul constructiei vor fi relativ limitate si vor fi in special carburanti si diferite tipuri de chimicale ca de exemplu solventi si vopsea. Pentru a limita riscul de impact potential legat de utilizarea si depozitarea acestor substante, proiectul urmareste o serie de masuri, intre care:

o Depozitarea substantelor toxice si periculoase in spatii adecvate (rezervoare/containere); o Rezervoarele de depozitare a carburantilor vor fi etanse si prevazute cu bazin de retentie si plasate

pe o suprafata impermeabila. Rezervoarele de carburanti si substante chimice vor fi verificate zil-nic si in caz de scurgeri vor fi inlocuite pana la realizarea reparatiilor.

o Vor fi pregatite si implementate proceduri de depozitare si manevrare a substantelor si materi-alelor toxice si periculoase (ex. baterii, chimicale, carburanti);

o Rezervoarele de carburanti vor fi dotate cu tăvi de colectare, material absorbant si echipamente PSI.



IV.9.2. GESTIONAREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PER I-CULOASE ÎN FAZA DE EXPLOATARE

Substantelor folosite pentru intretinere sunt similare celor folosite in faza de constructie, deci se impune respectarea aceloraşi norme.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORINGUL MEDIULUI

Pe parcursul execuţiei lucrării, beneficiarul va urmări respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Pe durata de exploatare a investitiei, beneficiarul va asigura prin personalul de întreţinere buna function-are a obiectivelor proiectului.

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NA ŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ

Conform Deciziei etapei de evaluarea initiala proiectul intra sub incidenta HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, fiind incadrat in Anexa 2, pct. 10, lit. e Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale pro-tejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulte-rioare.

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

In timpul realizarii obiectivului se recomanda � Imprejmuirea organizarii de santier cu panouri usoare si delimitarea spatiilor pentru depozitarea

maselor de pamant si a materialelor de constructii. � Asigurarea unui spatiu acoperit pentru depozitarea materialelor de constructii pulverulente Realizarea in cadrul organizarii de santier dotata cu facilitati pentru salariati: alimentare cu apa, grupuri sanitare, colectare deseuri Pentru realizarea Organizarii de Santier este necesara intocmirea Proiectului de organizare de santier. Proiectul de organizare de santier se realizeaza inainte de obtinerea Autorizatie de Construire si dupa in-tocmirea Proiectului Tehnic si a Detaliilor de Executie. La elaborarea proiectelor de organizare de santier trebuie sa se tina seama de baza materiala a constructo-rului. Problemele de organizare trebuie astfel concepute, programate si realizate incat organizarea santierului sa nu prelungeasca termenele de punere in functiune a obiectivului de investitie si sa asigure conditii optime de viata si de munca pentru personalul santierului dar si o calitate corespunzatoare a lucrarilor de cons-tructiimontaj. Proiectul de organizare de santier se intocmeste de catre antreprenor pe baza Proiectului Tehnic, Detalii-lor de executie. Lucrarile de organizare de santier, sunt lucrari specifice acestor categorii de proiecte: - amenajarea unei incinte îngradite pentru depozitarea materialelor de constructii si amplasarea unor bara-ci necesare personalului muncitor; - asigurarea parcului de utilaje pentru executie (in functie de baza materiala a constructorului)



- pentru alimentarea motoarelor mijloacelor de transport materiale şi deşeuri, echipamentelor şi utilajelor tehnologice necesare realizării obiectivului de investiţii va fi folosita motorina. Alimentarea cu combustibil se va realiza la staţiile de distribuţie autorizate. Pe amplasament nu vor fi amplasate rezervoare de combustibili sau staţii de distribuţie a carburanţilor, cu excepţia organizării de şantier în măsura în care constructorul consideră ca poate îndeplini măsurile necesare în vederea evitării situaţiilor de poluare accidentală. Lucrările provizorii necesare organizării incintei constau în împrejmuirea terenului aferent proprietăţii printr-un gard. Accesul în incintă se va face prin două porţi, una pentru personal şi cealaltă pentru maşini. Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita şi în incinta proprietăţii, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei provizorii, care se va amplasa la început. În acest sens, pe terenul aferent se va organiza şantierul prin amplasarea unor obiecte provizorii : - magazia provizorie cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori şi depozitare scule ; - toaleta ecologica pentru eliminarea reziduurilor menajere; - tablou electric ; - punct PSI (în imediata apropiere a sursei de apă) ; - platou depozitare materiale. Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor. Pentru a preveni declanşarea unor incendii se va evita lucrul cu şi în preajma surselor de foc. Dacă se fo-losesc utilaje cu acţionare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecţie în acest sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolaţie necorespunzătoare şi a unor împământări necorespunzătoare. Influenta negativa a lucrarilor de organizare de santier asupra mediului este temporara (se produc zgomote, eventuale mici scapari accidentale de produse petroliere de la utilaje, influente asupra mediului vizual), doar pe perioada executiei, si dispare odata cu darea în exploatare a noii investitii. Astfel pentru refacerea cadrului natural pe amplasamentul organizarii de santier se recomanda urmatoare-le: - suprafaţa de teren pe care va fi amplasata organizarea de santier a cărei înveliş vegetal a fost afectat,

vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atenta indrumare a unui biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi în aria vizată de proiect;

- se interzice depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara perimetrului organizării de şantier;

- se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor; - se recomanda reconstrucţia ecologica cat mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare)

cu covor vegetal, ierbos in toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de specii din flora spontana locala in scopul refacerii unor habitate naturale

- pentru colectarea selectiva a deseurilor rezultate atat in timpul executiei obiectivului, cat si dupa pune-rea in functiune, in timpul exploatarii sale–vor fi instalate recipiente (containere) adecvate; beneficia-rul are obligatia de a asigura salubrizarea zonei aferente obiectivului pe toata perioada realizarii lui, cat si dupa aceea;

- va fi nominalizata cate o persoana din partea beneficiarului si a antreprenorului care vor raspunde de respectarea masurilor de protectia mediului si de relatia cu autoritatea de mediu; se va face instructajul periodic al muncitorilor cu privire la conditiile de lucru



- executantul lucrarilor are obligatia sa amplaseze toalete ecologice si recipiente pentru colectarea de-seurilor menajere si sa le mentina pe toata durata executiei lucrarilor;

- la terminarea lucrarilor se va reface cadrul natural, cu reconstructia ecologica a tuturor amplasamente-lor afectate de proiect si anume: zona de lucru a investitiei, zona organizarii de santier, drumurile de acces, etc.

Natura impactului negativ a lucrarilor de organizare de santier este direct, secundar, pe termen scurt si temporar.

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA IN-VESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVIT ĂŢII

Pentru o mai usoara corelare a problemelor de mediu si a masurilor ce se impun prin proiect pentru rezol-vare, in acest capitol se vor descrie atat problemele cat si lucrarile necesare.

VIII.1.1.1. PENTRU CURSURILE DE APĂ Manifestările torenţiale au produs o serie de efecte economice şi sociale negative directe şi indirecte:

efecte negative directe o distrugerea sau avarierea drumurilor; o surpări de maluri şi alunecări de teren; o aluvionări de terenuri agricole şi silvice;

efecte negative indirecte • cheltuieli suplimentare pentru refacerea sau consolidarea instalaţiilor de transport; • pierderi cauzate de diminuarea sau blocarea temporară a traficului pe drumurile de acces; • pierderi ca urmare a închiderii traseelor turistice;

VIII.1.1.2. PENTRU APELE DIN PRECIPITAŢII O importanţă deosebită în impactul asupra mediului o joacă apele din precipitaţii, drumurile existente care nu au amenajari speciale separând practic evacuarea normală a apelor din precipitaţiilor. Apele ar trebui sa fie dirijate prin şanţuri în zonele de debleu, cu descărcare periodică la fiecare 200-250 m, prin podeţe amplasate pe cât posibil în zone cu văi natural conturate, protejând astfel împotriva eroziunilor zonele ce nu sunt predestinate în acest sens. Astfel, s-au proiectat podete de descarcare cu diametrul de 0.80. Din cauza lucrarilor neadecvate pentru costructia drumurilor, taluzele de debleu sunt lasate foarte abrupte, ducand la eroziuni masive din apele de precipitatii atat ale zonelor de sant existent neprotejat cat si a par-tii carosabile a drumului. De asemenea zonele de rambleu (inclusiv depozitele ecologice de rambleu) se împăduresc / înierbează (după caz) pentru a preveni eroziuni ale acestora datorate de pantele de scurgere.

VIII.1.1.3. APE SUBTERANE În zona proiectului, pânza freatică înregistrează valori care nu depăşesc valorile admise pentru concen-traţiile chimice.

VIII.1.1.4. CALITATEA AERULUI În zona proiectului, concentraţia poluanţilor specifici drumurilor se încadrează în limitele admise. În aceste zone, valorile concentraţiilor de SO2, NO2, NH3 şi particule in suspensii sunt mai mici decât limitele admise, practic inexistente.



VIII.1.1.5. CALITATEA SOLULUI De-a lungul drumurilor calitatea indicatorilor solului se situează în limitele admise prevăzute în Ordinul nr. 756/1997. Concentraţia factorilor de poluare luaţi în calcul se situează sub nivelul limitei de avertizare pentru soluri mai sensibile.

VIII.1.1.6. NIVELUL DE ZGOMOT Deoarece această zonă este departe de activitătile industriale si comerciale foarte dezvoltate, aşezările umane din zona bazandu-se pe agricultura si cresterea animalelor, nivelul de zgomot este actualmente zero.

VIII.1.1.7. NIVELUL DE RADIAŢII În zona proiectului în stadiul actual nu sunt semnalate surse specifice de radiaţii.

VIII.2. DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA , REDUCE-REA SI, ACOLO UNDE ESTE POSIBIL , CONTRAACARAREA EFECTELOR AD-VERSE ASUPRA MEDIULUI

Masurile preconizate sunt cuantificate pentru rezolvarea situatiei existente, dar si pentru prevenirea ris-curilor din timpul constructiei.

VIII.2.1. SITUATIA EXISTENTA

Masurile preconizate pentru prevenirea, reducerea si, acolo unde este posibil, contraacararea efectelor adverse asupra mediului pentru situatia existenta sunt descrise mai sus odata cu situatiile identificate.

VIII.2.1.1. IN TIMPUL CONSTRUCTIEI Pe langa lucrarile de constructii efective ale proiectului sunt stabilite mai departe o serie de recomandări organizatorice, metodologice şi de eficacitate şi recomandări cu privire la activitatea de monitorizare în timpul construcţiei: Constructorul trebuie sa execute toate lucrarile si sa ia toate masurile referitoare la protejarea mediului si micsorarea impactului asupra acestuia, atat in perioada de constructie cat si in cea de functionare, in con-formitate cu legislatia si normele locale respective in vigoare.El trebuie sa obtina toate informatiile actu-alizate necesare despre Organizatia pentru Protectia Mediului in Romania si sa obtina toate autorizatiile necesare si sa execute studii complementare ori de cate ori este necesar. El trebuie sa obtina aprobari de mediu pentru toate lucrarile temporare. În timpul lucrarilor, inclusiv in perioada de intretinere si de desfasurare a activitatilor de organizare a santierului, Constructorul si Sub- contractantii , in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare, trebuie sa puna in aplicare urmatoarele masuri de micsorare a impactului asupra mediului:

o Reducerea zgomotului produs de echipamente si utilaje atunci cand functioneaza in zone populate si in apropiere de cladiri locuite.

o Amplasarea optima a concasoarelor,statiilor de betoane, a celor de dozare si a altor utilaje simi-lare, pentru a micsora impactul lor negativ asupra mediului social ,uman si natural.



o Intrarea in vigoare a unui plan adecvat de organizare a traficului pentru a micsora inconvenientele cauzate de de traficul de santier si pentru a proteja siguranta oamenilor si activitatea Constructoru-lui.

o Protejarea raurilor, lacurilor, terenurilor cu culturi si a oricaror zone ce inconjoara Santierul im-potriva poluarii care poate fi provocata atat de lucrarile permanente ale drumului cat si de alte ac-tivitati legate de organizarea santierului Constructorului.

o Controlul metodei de depozitare a materialelor cu respectarea stricta a standardelor, specificatiilor, cu privire la cele mai sensibile articole, cum ar fi combustibilul, lubrifiantii, cimentul, explozivii, etc.

o Protejarea si refacerea cu acuratete, la sfarsitul lucrarilor, a gropilor de imprumut,a carierelor,a drumurilor de serviciu si de deviere si a lucrarilor temporare sau pregatitoare.

o Asigurarea si instalarea echipamentelor specifice si monitorizarea relevanta a zgomotului, ga-zelor,prafului,lichidelor, si a altor efecte ale poluarii derivate din activitatile de santier.

o Reducerea emisiilor poluantilor pana cand ajung la nivele admisibile, conform legislatiei si nor-melor in vigoare in Romania

o Materialele biodegradabile trebuie sa fie ingropate cu grija in locuri aprobate de Inginer si Agen-tia locala de mediu pentru a preveni poluarea apelor subterane.

o Orice alta actiune, care poate fi necesara,in conformitate cu instructiunile Inginerului si conform

legislatiei in vigoare in Romania (Legea nr.137,emisa la data de 30.12.1995) Constructorul este responsabil de protejarea proprietatilor, cablurilor (dacă există), culturilor, copacilor, monumentelor istorice, indicatoarelor rutiere, gardurilor de imprejmuire precum si protejarea tuturor pro-prietatilor mobile si imobile detinute de particulari sau de asociatii de proprietari, impotriva prafului, fu-mului sau a efectelor daunatoare provocate de substante chimice, materiale bituminoase (dacă vor fi folosite) sau alte substanţe. Dacă Constructorul doreşte o altă soluţie constructivă (soluţii alternative, altele decât prevăzute în proiect), acesta isi va dota staţiile de concasare şi instalatiile care emit zgomot, fum, praf sau gaze cu in-stalatii şi măsuri de limitare a acestora conform legislatiei române în vigoare, pe cheltuiala proprie. Pe durata utilizarii statiilor si a executiei lucrarilor, Constructorul va lua toate masurile pentru reducerea la limite acceptabile a zgomotului si emisiilor de praf. Nivelul de zgomot in timpul zilei, pentru utilajele Constructorului in zonele populate nu trebuie sa depaseasca valoarea de 70dBeq, masurat in punctual celui mai apropriat perete al cladirii celei mai apropriate de Santier. Costructorul va lua, pe cheltuiala proprie, toate masurile necesare rezonabile pentru reducerea emisiilor si raspandirii de praf, gaze, zgomot. Constructorul trebuie sa efectueze, la cererea Inginerului, orice masuratori de mediu solicitate, pentru a demonstra ca cerintele acestui capitol sunt respectate.Testele trebuie sa se desfasoare in locul si la data solicitate de Inginer, iar Constructorul trebuie sa efectueze astfel de teste pe propria sa cheltuiala si cu aparatura sa.



VIII.3. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI

VIII.3.1. ZONELE AFECTATE DE CONSTRUCŢIE SUNT

VIII.3.1.1. SUPRAFAŢA OCUPATĂ TEMPORAR Cea mai afectată zonă din punct de vedere a schimbarilor suferite privind factorii de mediu pe perioada lucrărilor de construcţie o reprezintă suprafaţa ocupată temporar. Prin lucrările de terasamente se mareşte artificial panta naturală de scurgere a apelor prin realizarea taluzurilor de rambleu (1:1.5) şi debleu (între 1:1 şi 5:1), mărindu-se posibilitatea eroziunii solului. Aceast impact asupra condiţiilor de mediu este corectat prin:

Realizarea pantei taluzelor in funcţie de tipul şi natura terenului Realizarea înierbarilor şi/sau împăduririlor cu specii specifice Realizarea banchetelor pentru diminuarea eroziunii solului

Realizarea pantei taluzelor in funcţie de tipul şi natura terenului: În funcţie de natura terenului pantele taluzului de debleu se alege din tabelul următor: Natura terenului în debleu Înclinarea taluzurilor Argile, Argile – nisipoase sau prăfoase Nisipuri argiloase sau profos argilos

1:1.5

Pământuri pietroase sau marne 1:1 – 1:0.5 Loess 1:0.1 Roci stăncoase alterabile 1:0.15 – 1:0.2 Roci stâncoase nealterabile 1:0.1 Roci stâncoase nealterabile, cu stratificaţia favorabilă în ceea ce priveşte stabilitatea

De la 1:0.1 – verticală sau consolă

Înclinarea taluzurilor de rambleu este de 1:1.5 până la înălţimile indicate în tabelul următor:

Natura terenului de realizare a rambleului Înălţime maxima a taluzului pe vertical ă [m]

Argile – nisipoase sau prăfoase 6 Nisipuri argiloase sau profos argilos 7 Nisipuri 8 Pietrişuri sau balasturi 10 Dacă înalţimea taluzurilor depăşeste 12 m atunci, după înălţimile indicate in tabel panta este de 1:1.75. La ramblee mai înalte de 12 m şi la cele amplaste pe coaste cu pante transversale mai mari de 1:1.5 sau în condiţii hidrologice defavorabile înclinarea taluzului s-a determinat pe bază de calcule de stabilitate. Când materialul este pietriş mare (peste 2.5 cm) sau conţine mai mult de 25% fragmente de stâncă, taluzurile de rambleu se pot executa la 1:1.25. In rambleele realizate din piatră taluzele pot avea înclinări până la 1:1 în functie de mărimea, forma şi modul de aşezare a materialului folosit.

VIII.3.1.2. REALIZAREA ÎNIERBARILOR ŞI/SAU ÎMPĂDURIRILOR CU SPECII SPECIFICE

Amenajări pentru protecţia mediului constau din lucrări specifice de refacere a cadrului natural după ter-minarea lucrărilor pentru suprafetele ocupate temporar (imbracarea taluzurilor cu pamant vegetal in



grosime de 10 cm si insamantarea acestora cu seminte de graminee) si pentru suprafetele depozitelor ecologice (plantarea cu puieti de rasinoase). Plantarea taluzelor de rambleu şi debleu se realizează cu arbori sau arbuşti buni fixatori de sol în funcţie de altitudinea drumurilor propuse şi de felul terenului (umiditate, tip sol şi substrat geologic). Pentru inierbari se foloseste un amestec de ierburi alcatuit din minim trei sorturi multianuale: graminee rezistente la erodare: timoftică (Phleum pratense); păiuş de livadă (Festuca pratensis); pir obişnuit (Agropyrum); raigras (Lolium perenum); rostogol (Echinops sphaerocephaius) graminee cu rădăcină adâncă: obsigă (Bromus inermis); păiuş roşu de livadă (Festuca rubra); firuţă (Poa pratensis); bucăţel alb (Agrostis alba). plante leguminoase cu tulpină: trifoi roşu (Trifolium incarnatum); lucerna (Medicago sativa); sparceta (Anobrychis sativa).

VIII.3.1.3. REALIZAREA BANCHETELOR PENTRU DIMINUAREA EROZIUNII SOLULUI

Banchetele se introduc pentru inălţimi de debleu mai mari de 2 m şi dacă terenurile nu sunt stâncoase. Lăţimea lor variază între 0.30 – 0.50 m, în funcţie de natura terenului.

IX. PĂRŢILE DESENATE

Parti desenate

Nr Descriere Scara

1 Plan de incadrare in zona 1:30.000

2 Plan de situatie 1:500

3 Profil transversal tip 1:50

Intocmit: Ing. Adrian Bondoc

memoriu de prezentare privind evaluarea impactului asupra...

Documents