memoriu de prezentare pentru proiectul “pt + cs nr....

PROIECT NR. 903/712 MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU PROIECTUL “ PT + CS NR. 737/2010 PRIVIND CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE Dn 300 × 25 bar x 27,1 km TURNU MĂGURELE– CORABIA , JUDEłELE TELEORMAN ŞI OLT”

DOCUMENT: GM00DM00 Pagina 1 din 48 Fişier: gm00dm00.doc

MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU PROIECTUL

“PT + CS NR. 737/2010 PRIVIND CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE Dn 300 ×

25 bar x 27,1 km TURNU MĂGURELE – CORABIA, JUDEłELE TELEORMAN ŞI OLT”

PROIECT NR. 903/712

0 06. 2011 Emis pentru avizare ing. Diaconu Mădălina

ing. Florea Bratu

Rev. nr. Data Descriere Elaborat

Şef proiect Consilier Codul documentului

CLIENT : S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.

MEDIAŞ GM 00 DM 00



CUPRINS

I. DENUMIREA PROIECTULUI......................................................................................................... 4

II. TITULARUL PROIECTULUI.......................................................................................................... 4

III. DESCRIEREA PROIECTULUI................................................................................................... 4

III.1. REZUMATUL PROIECTULUI ................................................................................................. 4 III.2. JUSTIFICAREA NECESITAłII PROIECTULUI...................................................................... 5 III.3. PLANŞE REPREZENTÂND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI. FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI ................................................................................................ 6 III.4. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI PROPUS............................... 7 III.4.1. Profilul şi capacităŃile de producŃie................................................................................... 7 III.4.2. Descrierea instalaŃiei şi a fluxurilor tehnologice .............................................................. 7 III.4.3. Descrierea proceselor de producŃie................................................................................... 7 III.4.4. Materii prime, energie şi combustibili utilizaŃi. Modul de asigurare a acestora.

Racordarea la reŃelele utilitare existente în zonă ................................................................................. 8 III.4.5. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului....................................................... 9 III.4.6. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente............................................................ 9 III.4.7. Resursele naturale folosite............................................................................................... 10 III.4.8. Metode folosite în construcŃie .......................................................................................... 10 III.4.9. Planul de execuŃie, cuprinzând faza de construcŃie, punerea în funcŃiune, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară ............................................................................................................. 11 III.4.10. RelaŃia cu alte proiecte existente sau planificate............................................................. 11 III.4.11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ........................................ 12 III.4.12. Alte activităŃi care pot apărea ca urmare a proiectului .................................................. 12

III.5. LOCALIZAREA PROIECTULUI ....................................................................................................... 13 III.6. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENłIAL.............................................................. 18

IV. SURSE DE POLUANłI ŞI INSTALAłII PENTRU REłINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANłILOR ÎN MEDIU .............................................................................................. 26

IV.1. PROTECłIA CALITĂłII APELOR .................................................................................................... 26 IV.1.1. Sursele de poluanŃi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul..................................... 26 IV.1.2. StaŃiile şi instalaŃiile de epurare sau de pre-epurare a apelor uzate prevăzute .............. 26

IV.2. PROTECłIA AERULUI .................................................................................................................. 27 IV.2.1. Sursele de poluanŃi pentru aer, poluanŃi.......................................................................... 27 IV.2.2. InstalaŃiile pentru reŃinerea şi dispersia poluanŃilor în atmosferă .................................. 27

IV.3. PROTECłIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAłIILOR ................................................................. 27 IV.3.1. Sursele de zgomot şi de vibraŃii ....................................................................................... 27 IV.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor.................. 28

IV.4. PROTECłIA ÎMPOTRIVA RADIAłIILOR .......................................................................................... 28 IV.4.1. Sursele de radiaŃii ............................................................................................................ 28 IV.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecŃia împotriva radiaŃiilor........................................ 28

IV.5. PROTECłIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI ........................................................................................ 28 IV.5.1. Sursele de poluanŃi pentru sol, subsol şi ape freatice...................................................... 28 IV.5.2. Lucrările şi dotările pentru protecŃia solului şi a subsolului........................................... 28

IV.6. PROTECłIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE.................................................................. 30 IV.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect.......................................... 30 IV.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecŃia biodiversităŃii, monumentelor naturii şi

ariilor protejate................................................................................................................................... 30 IV.7. PROTECłIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC .............................. 31 IV.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public ..................................................................... 31



IV.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecŃia aşezărilor umane şi a obiectivelor

protejate şi/sau de interes public ........................................................................................................ 31 IV.8. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT....................................................... 31 IV.8.1. Tipurile şi cantităŃile de deşeuri ...................................................................................... 31 IV.8.2. Modul de gospodărire a deşeurilor ................................................................................. 32

IV.9. GOSPODĂRIREA SUBSTANłELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE................................ 32 IV.9.1. SubstanŃele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse ......................... 32 IV.9.2. Modul de gospodărire a substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea

condiŃiilor de protecŃie a factorilor de mediu şi a sănătăŃii populaŃiei. ............................................. 32

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI .......................................................... 33

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAłIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAłIA COMUNITARĂ .............. 33

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ......................................................... 34

VII.1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER .................... 34 VII.2. LOCALIZAREA ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ................................................................ 35 VII.3. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII DE ŞANTIER .......................................................................................................................................... 35 VII.4. SURSE DE POLUANłI ŞI INSTALAłII PENTRU REłINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANłILOR ÎN MEDIU ÎN TIMPUL ORGANIZĂRII DE ŞANTIER....................... 35 VII.5. DOTĂRI ŞI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANłI ÎN MEDIU .......................................................................................................................... 36

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIłIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂłII.................................................. 37

IX. ANEXE – PIESE DESENATE .................................................................................................... 40

X. BIODIVERSITATE ŞI INFORMAłII DESPRE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR PREZENTĂ ÎN ZONA PROIECTULUI ..................................................... 41

ANEXE: Anexa nr. 1 – Certificat de înregistrare pentru S.C. Geopetrol S.A. de înscriere în Registrul

naŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului la poziŃia nr. 13 pentru: RM, RIM, BM, RA;

Anexa nr. 2 – Înscrierea expertului evaluator de mediu Şandor Attila în Registrul naŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului la poziŃia nr. 160 pentru: RM, RIM, BM, EA;

Anexa nr. 3 – Certificat de Urbanism Nr. 102 din 01.07.2010 pentru “ Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia Dn 300 × 25 bar x 27,1 km, JUDEłUL OLT”;

Anexa nr. 4 – Certificat de Urbanism Nr. 167 din 19.10.2010 pentru “ Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia Dn 300 × 25 bar x 27,1 km, JUDEłUL TELEORMAN”.



I. DENUMIREA PROIECTULUI Proiectul propus a se realiza se numeşte “CONDUCTA DE TRANSPORT

GAZE NATURALE Dn 300 × 25 bar x 27,1 km TURNU MĂGURELE – CORABIA, JUDEłELE TELEORMAN ŞI OLT”.

II. TITULARUL PROIECTULUI Numele companiei: Societatea NaŃională de Transport Gaze

Naturale TRANSGAZ S.A. Mediaş

Adresa poştală: PiaŃa Constantin I. Motaş, nr. 1, Mediaş, jud. Sibiu, România

Numărul de telefon: 0040 0269-803333 / 0040 0269-803334

Numărul de fax: 0040 0269-839029

Adresa de e-mail: [email protected] Adresa paginii de internet:

http://www.transgaz.ro

Director General: ing. Florin Cosma Responsabil pentru protecŃia mediului: ing. Eugen Dumitrescu

Numele persoanelor de contact :

Şef proiect : ing. Petru Grezer III. DESCRIEREA PROIECTULUI III.1. REZUMATUL PROIECTULUI Prezenta documentaŃie analizează impactul generat de realizarea

proiectului “PT + CS nr. 737/2010 privind conducta de transport gaze naturale DN 300 × 25 bar x 27,1 km Turnu Măgurele– Corabia, judeŃele Teleorman şi Olt”, întocmit de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. – Departamentul Proiectare şi Cercetare.

Lucrările privind “Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia Dn 300 × 25 bar x 27,1 km” se vor desfăşura în zone extravilane, astfel:

− în partea de sud - vest a judeŃului Teleorman pe raza municipiului Turnu Măgurele şi a comunei Islaz;

− în partea de sud - est a judeŃului Olt pe raza comunelor Giuvărăşti, Gârcov, şi a oraşului Corabia.

În vederea realizării proiectului au fost întocmite următoarele

documentaŃii: − Studiu geotehnic şi Studiu hidrotehnic, elaborate de către S.C.

SNIF PROIECT S.A. Târgovişte; − DocumentaŃii de identificare a proprietarilor de terenuri, obŃinere

acord, şi scoatere temporară şi definitivă din circuitul agricol,



elaborate de către S.C. EROICA S.R.L. Brăila şi S.C. TOPRO S.R.L. Roşiorii de Vede;

− Studiu Pedologic şi Agrochimic, Stabilirea clasei de calitate a terenurilor, elaborat de către Oficiul JudeŃean de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman;

− Studiu Pedologic şi Agrochimic, Stabilirea clasei de calitate a terenurilor, elaborat de către Oficiul JudeŃean de Studii Pedologice şi Agrochimice Olt.

Realizarea proiectului s-a efectuat în conformitate cu prevederile normelor tehnice NT nr. 1220/2006 pentru "Proiectarea şi execuŃia conductelor colectoare din amonte şi de transport gaze naturale".

Traseul conductei Dn 300 x 25 bar începe cu punctul de cuplare în conductele de transport gaze naturale Corbu – Turnu Măgurele fir I şi fir II şi are ca punct final localitatea Corabia, unde se va amenaja o împrejmuire definitivă (aprobată de Consiliul Local) pe care se va amplasa un refulator, un robinet de secŃionare, un robinet de racordare şi un descărcător de presiune.

Principalele faze ale activităŃii preconizate sunt:

- pregătirea culoarului de lucru; - aplicarea izolaŃiei anticorozive; - betonarea conductei la subtraversǎri de pâraie, văi şi canale; - manipularea, depozitarea şi transportul materialului tubular; - îmbinarea Ńevilor; - săparea şanŃului pentru conductă; - montajul conductei; - astuparea conductei; - traversări obstacole; - montare armături şi accesorii; - curăŃirea conductei; - probarea conductei; - întregirea tronsoanelor şi terminarea izolării anticorozive; - pregătirea conductei în vederea aplicării protecŃiei catodice.

III.2. JUSTIFICAREA NECESITAłII PROIECTULUI Având în vedere faptul că zona din judeŃul Olt în care se situează oraşul

Corabia este deficitară din punct de vedere al existenŃei resurselor energetice, asigurarea acestora către populaŃie (pentru preparare hrană şi încălzire) constituie o problemă complexă. De asemenea, transportul acestor resurse se efectuează de la distanŃe mari cu mijloace auto şi CFR având costuri ridicate.

Oraşul Corabia deŃine un număr de 6.700 locuinŃe individuale, circa 2.500

apartamente în blocuri de locuit, 28 de obiective social – culturale şi îşi desfăşoară activitatea un număr de aproximativ 30 agenŃi economici.

În prezent locuitorii oraşului Corabia folosesc drept combustibili: • pentru prepararea hranei:

- gaz petrolier lichefiat;



- lemne de foc; - electric (plite, reşouri, etc.);

• pentru încălzire: - lemne de foc; - cărbuni; - electric (radiatoare, calorifere electrice, etc.); - combustibil lichid.

Această stare de fapt implică constituirea depozitelor de lemne, cărbuni, aprovizionarea cu butelii cu butan gaz lichefiat, consumuri mari de energie electrică.

Combustibilii respectivi sunt folosiŃi atat în gospodăriile individuale, cât si la obiectivele social – culturale, administrative şi agenŃii economici din zonă.

Faptul că această zonă de consum este amplasată la periferia Sistemului NaŃional de Transport impune realizarea în principal a următoarelor lucrări:

- realizarea unei conducte de transport gaze naturale care leagă oraşul Corabia de Sistemului NaŃional de Transport (Sistemul 2 Oltenia);

- cuplarea localităŃilor de pe direcŃia Turnu Măgurele – Corabia – Caracal - Corbu, prin realizarea racordurilor de înaltă presiune şi a staŃiilor de predare gaze naturale în baza Regulamentului privind Accesul la Sistemului NaŃional de Transport Gaze Naturale, aprobat prin H.G.R. nr. 1043/2004.

Prin construcŃia conductei de transport gaze natural Ф 12” Turnu Măgurele –Corabia se creează perspectiva alimentării cu gaze naturale a consumatorilor industriali şi a populaŃiei de pe direcŃia de consum Turnu Măgurele - Corabia.

Printre avantajele realizării proiectului menŃionăm reducerea la minim a tăierilor de lemne din păduri, precum şi reducerea poluării mediului.

III.3. PLANŞE REPREZENTÂND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI. FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI Pentru proiectul “Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele –

Corabia Dn 300 × 25 bar x 27,1 km” au fost realizate următoarele planşe: - Plan de amplasare în zonă a conductei de transport gaze naturale

Turnu Măgurele – Corabia, în coordonate STEREO 70 (scara 1:25000);

- Plan de amplasare cu delimitarea ariei protejate ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre;

- Plan de amplasare cu delimitarea ariei protejate ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele;

- Planuri de situaŃie pentru cele 4 tronsoane ale conductei de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia.

În capitolul IX Anexe – Piese desenate sunt prezentate planşele

menŃionate.



III.4. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI PROPUS III.4.1. Profilul şi capacităŃile de producŃie Realizarea proiectului “Conducta de transport gaze naturale Ф 12’’ Turnu

Măgurele – Corabia” va asigura necesarul de gaze naturale la presiunea de 25 bar.

CantităŃile de gaze naturale vehiculate sunt redate în tabelul nr. 2.

CantităŃile de gaze naturale vehiculate

Tabelul nr. 2 CantităŃile de gaze vehiculate prin

conductă (Nm3/h) Denumire Consumatori

Qmin

(vara) Qmax (iarna)

Furnizor

Gaze naturale

Consumatori industriali şi populaŃia de pe direcŃia de consum Turnu Măgurele -

Corabia

1000 20.000 S.N.T.G.N.

Transgaz S.A. Mediaş

ObservaŃie: Debitul necesar alimentării cu gaze naturale va fi în funcŃie de nevoile consumatorilor.

III.4.2. Descrierea instalaŃiei şi a fluxurilor tehnologice Conducta proiectată va avea următoarele caracteristici:

- lungime: 27.100 m; - diametrul: Ф 300 mm; - presiunea nominală: 25 bar; - tip material tubular: oŃel L 245 NB; - grosime de perete: 5,6 mm pentru clasele de locaŃie 1, 2, 3 şi de

7,1 mm pentru clasa 4 de locaŃie. Conducta se va realiza pe patru tronsoane conform detaliilor de execuŃie

din proiectul tehnic şi va asigura transportul gazelor naturale pe direcŃia de consum Turnu Măgurele - Corabia.

III.4.3. Descrierea proceselor de producŃie Specificul proiectului este transportul gazelor naturale prin intermediul

conductei în vederea alimentării consumatorilor din zonă.



III.4.4. Materii prime, energie şi combustibili utilizaŃi. Modul de asigurare a acestora. Racordarea la reŃelele utilitare existente în zonă

Pentru execuŃia conductei se vor folosi materiale, armături, confecŃii şi

accesorii, corespunzătoare standardelor şi normelor de fabricaŃie, conform specificaŃiilor din proiectele de specialitate.

Acestea vor fi însoŃite de certificate de calitate, vor fi recepŃionate, transportate, manipulate şi depozitate corespunzător pe toată durata execuŃiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau risipa, conform tabelului nr. 3.

Depozitarea materialelor

Tabelul nr. 3

Nr. crt. Denumire material Depozitare

1. Material tubular pe rampe sau suporŃi cu evitarea contactului cu solul;

2. łevi de instalaŃii şi profile în stelaje (rastele);

3. Tuburi de oxigen conform normelor specifice de apărare împotriva incendiilor sau exploziilor;

4. Materiale pentru izolaŃii sub şoproane, protejate de radiaŃia solară şi ploi;

5.

Materiale pentru sudură: - electrozi, sârme, fluxuri,

gaze de protecŃie ; − carbid.

în magazii închise, ventilate şi uscate, conform instrucŃiunilor furnizorilor;

6.

Materiale mărunte: - şuruburi şi prezoane; - robinete; - fitinguri.

în magazii închise;

7. Prefabricate, confecŃii metalice, curbe, claviaturi din Ńeavă. pe platforme betonate;

8. DiluanŃi, benzină extracŃie, grund, vopsele

în magazii închise cu respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor.

Pe perioada de construcŃii şi montaj a conductei, energia electrică şi

combustibilii utilizaŃi pentru funcŃionarea utilajelor şi echipamentelor vor fi asigurate de către firma care execută lucrările de construcŃii. Alimentarea cu energie electrică a staŃiei de protecŃie catodică se va face prin racordare la stâlpul SE4 al reŃelei stradale a localităŃii Gârcov aparŃinand CEZ Craiova.

Întrucât transportul gazelor se realizează în sistem închis (sub presiune), pe perioada de exploatare a conductei nu sunt necesare materii prime, energie şi combustibili.



În tabelul nr. 4 sunt prezentate clasificarea gazelor transportate prin conducta proiectată, conform HG Nr. 1408 din 4 noiembrie 2008.

Clasificarea gazelor naturale

Tabelul nr. 4

Clasificarea şi etichetarea substanŃelor sau a preparatelor chimice Denumirea materiei

prime, a substanŃei sau a preparatului chimic

Periculoase/ Nepericuloase

(P/N) Periculozitate Fraze de risc

Gaze naturale P F+ foarte inflamabile

R12 – extrem de inflamabile

III.4.5. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului Constructorul are obligaŃia de a reface terenul închiriat temporar la starea

pe care acesta l-a avut anterior execuŃiei lucrărilor. Compactarea umpluturilor se va executa cu maiul de mână şi cu maiul

mecanic la umiditatea optimă de compactare printr-un număr variabil de treceri suprapuse peste fiecare strat. Gradul de compactare se va realiza la gradul de compactare a terenului natural din jur.

Umiditatea optimă de compactare se asigură prin stropire manuală în locuri înguste şi prin stropire mecanică în spaŃii largi, pentru completarea gradului de umiditate necesar.

În terenurile agricole, după acoperirea conductei, stratul vegetal se va reface astfel ca după tasare terenul să ajungă la profilul iniŃial.

Înainte de aşezarea stratului vegetal, pământul compactat se va săpa, se va întoarce pe 10 cm grosime şi se va nivela cu grebla pentru a asigura priza cu stratul vegetal. Stratul vegetal se va aşterne uniform în 30 cm grosime pe teren orizontal sau cu pantă 20% şi în 20 cm grosime la taluzuri cu pantă mai mare de 20%.

Culoarul de lucru, cu lăŃimea de 11 m în teren agricol şi care se ocupă temporar, după terminarea lucrărilor, va fi arat, grăpat şi fertilizat cu îngrăşăminte pentru a-şi păstra proprietăŃile vegetale pentru culturile viitoare. În cazul în care terenul traversat de conductă a fost păşune, se vor împrăştia seminŃele de iarbǎ, care ulterior se vor îngropa cu grebla de grădină şi tăvălugul de mână. Apa necesară udării suprafeŃelor se va transporta cu cisterna.

De asemenea, constructorul va reface toate drumurile pe care le foloseşte pentru accesul la amplasamentul lucrărilor.

III.4.6. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Pentru accesul în teren în vederea executării lucrărilor de construcŃii şi

montaj la obiectivul de investiŃii “Conducta de transport gaze naturale Ф 12’’



Turnu Măgurele – Corabia”, judeŃele Teleorman şi Olt, având în vedere configuraŃia terenului, se vor folosi drumurile de exploatare existente, precum şi culoarul de lucru al conductei.

Accesul la incinta instalaŃiei tehnologice de cuplare a conductei Dn 300 x 25 bar Turnu Măgurele – Corabia în conductele de transport gaze naturale Corbu – Turnu Măgurele fir I şi fir II, având diametrul nominal Dn 500, în zona oraşului Turnu Măgurele, se realizează prin racordarea la drumul de exploatare existent, care face legătura între drumul naŃional DN 54 şi centura ocolitoare a municipiului Turnu Măgurele.

Accesul la incinta instalaŃiei tehnologice din zona oraşului Corabia de face prin racordarea la drumul de exploatare existent, care face legătura între drumul judeŃean DJ 543 şi Ferma Corabia.

III.4.7. Resursele naturale folosite Resursele naturale folosite pe perioada de realizare a proiectului sunt

reprezentate de apa utilizată pentru probarea rezistenŃei conductei şi pentru udarea stratului vegetal refăcut.

Apa utilizată va fi asigurată prin grija constructorului din cursurile de apă de suprafaŃă (râul Olt / pârâul Şâiu).

Pe perioada de exploatare a conductei nu se utilizează resurse naturale. III.4.8. Metode folosite în construcŃie Proiectarea conductei de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar x 27,1

km s-a efectuat în conformitate cu prevederile ,,Normelor Tehnice N.T. nr. 1220/2006 pentru proiectarea şi execuŃia conductelor colectoare din amonte şi de transport gaze naturale.

Traseul evită în general zonele construibile, intravilanul localităŃilor, şi asigură în mare parte executarea mecanizată a lucrărilor de construcŃii - montaj.

Subtraversările drumurilor comunale şi judeŃene se vor executa conform STAS 9312-87, fiind prevăzute tuburi de protecŃie, răsuflători şi prize de potenŃial.

Terasamentele necesare montării tuburilor de protecŃie se vor realiza prin foraj orizontal la drumurile modernizate, iar la drumurile nemodernizate prin săpătură în sanŃ deschis.

Traversările pâraielor, văilor şi a canalelor se vor realiza subteran cu conductă betonată, pentru protejarea izolaŃiei, în funcŃie de condiŃiile locale din teren.

Forajul direcŃional dirijat utilizează principiul injecŃiei sub înaltă presiune a fluidelor de foraj concomitent cu rotirea mecanică a sculei de foraj (sapei).

Precizia de pozare a conductei prin foraj va fi asigurată prin localizarea electromagnetică permanentă a sapei. Dintr-o groapă de poziŃie se forează cu un utilaj de forare prin introducerea prăjinilor în sol, urmărind cu precizie traseul forajului. Urmărirea se face cu sistemul de detecŃie. Utilajul de forare dirijabil realizează cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de înaltă presiune un



tunel. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditiv) dislocă pămantul, transportă materialul dislocat în gropi, susŃine microtunelul şi reduce frecarea.

În cazul analizat se va utiliza un fluid de foraj natural ce face parte din categoria substanŃelor şi preparatelor chimice nepericuloase cu o greutate specifică de 1,18 t/m3. Prepararea fluidului de foraj pe bazǎ de bentonitǎ se va realiza în instalaŃia specială de barbotaj cu bazin de 12000 litri, (6000 litri barbotaj şi 6000 pentru recirculare).

Bentonita are în compoziŃia sa, argila montmorillonitică care are un grad de impermeabilitate foarte ridicat, iar după un timp relativ scurt aceasta se întăreşte.

ProtecŃia anticorozivă a conductelor de gaze a fost prevăzută a se realiza

în acord cu standardele internaŃionale în domeniu prin: - realizarea unei protecŃii pasive (izolaŃia exterioară a conductei)

utilizându-se sistemul de izolare cu materiale aplicate prin extrudare (polietilenă extrudată);

- protecŃia activă prin montarea unei staŃii de protecŃie catodică alimentate cu energie electrică.

La stabilirea adâncimii şanŃului se va Ńine cont de faptul că montarea

conductei în poziŃie definitivă va fi sub adâncimea de îngheŃ, respectiv la o adâncime de 1,10 m măsurată de la suprafaŃa solului la generatoarea superioară a conductei, cu excepŃia subtraversărilor căilor de comunicaŃie, cursurilor de apă, canalelor, cazuri în care aceasta se va monta la o adâncime de cel puŃin 1,50 m.

III.4.9. Planul de execuŃie, cuprinzând faza de construcŃie, punerea în funcŃiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Planul de execuŃie se va face conform Proiectului tehnic PT + CS nr.

737/2010 privind “ Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia Dn 300 × 25 bar x 27,1 km”.

Durata de execuŃie a lucrărilor de construcŃii şi montaj este de aproximativ 4 luni.

FuncŃionarea conductei va fi de 365 zile/an. Durata normată de serviciu pentru conducte de alimentare cu gaze este de 25 de ani.

III.4.10. RelaŃia cu alte proiecte existente sau planificate Realizarea proiectului se va face cu respectarea distanŃelor de siguranŃă

între conducta de transport gaze naturale şi obiectivele existente în zonă (drumuri, LEA, LTc, fibră optică de telecomunicaŃii, canalizare, etc.) conform normativelor şi legislaŃiei în vigoare.



III.4.11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare La alegerea amplasamentului obiectivului de investiŃie proiectat s-au avut

în vedere următoarele: - traseul propus să afecteze cât mai puŃin terenurile agricole; - evitarea zonelor cu alunecări de terenuri; - evitarea pe cât posibil a zonelor construite şi construibile; - necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte

variante posibile; - considerente tehnico - economice şi constructive, precum şi

posibilităŃi de supraveghere a conductei în timpul exploatării; - impact minim asupra mediului inconjurător (cu toate componentele

sale); - asigurarea condiŃiilor pentru execuŃia mecanizată a lucrărilor de

săpătură şi construcŃii-montaj. Amplasamentul optim al obiectivului proiectat din punct de vedere al

protecŃiei mediului, constructiv şi tehnico - economic rezultă din planul de amplasare.

Totodată, prin alegerea amplasamentului proiectat se vor respecta

distanŃele de siguranŃă faŃă de alte obiective din vecinătate, conform normelor şi normativelor în vigoare, precum şi cele menŃionate în avizele factorilor interesaŃi.

În capitolul IX este prezentat planul de amplasare al conductei de

transport gaze naturale Φ 12” Turnu Măgurele - Corabia”.

III.4.12. Alte activităŃi care pot apărea ca urmare a proiectului Realizarea proiectului de construcŃie şi montaj al conductei de gaze

naturale conduce la desfăşurarea activităŃilor de distribuŃie a gazelor şi de racordare a consumatorilor la sistemul de alimentare cu gaze.

III.4.13. Alte autorizaŃii cerute pentru proiect Proiectul se va executa având următoarea bază legală:

− Certificate de Urbanism de la Consiliile JudeŃene Teleorman şi Olt; − Acord proprietari; − Aviz ROMTELECOM; − Aviz S.C. Electrica S.A.; − Avize de gospodărire a apelor emise de AdministraŃia Bazinală a

Apelor Dunăre şi Olt; − Acord de Mediu emis de AgenŃiile pentru ProtecŃia Mediului Olt şi

Teleorman.



III.5. Localizarea proiectului Proiectul “Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia

Dn 300 × 25 bar x 27,1 km” se va desfăşura pe teritoriul judeŃelor Teleorman şi Olt, în extravilan, pe raza municipiului Turnu Măgurele şi a comunei Islaz, situate în partea de sud - vest a judeŃului Teleorman, precum şi a comunelor Giuvărăşti şi Gârcov, şi a orasului Corabia, situate in partea de sud - est a judeŃului Olt.

Proiectul analizat nu intră sub incidenŃa ConvenŃiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001.

HărŃi. Fotografii ale amplasamentului

Zona de amplasare a conductei – terenuri agricole



Zona de subtraversare a pârâului Şâiu cu conducta de transport gaze naturale

Turnu Măgurele - Corabia

Zona de subtraversare a râului Olt cu conducta de transport gaze naturale Turnu

Măgurele – Corabia



Zona de subtraversare a pârâului Ursa cu conducta de transport gaze naturale

Turnu Măgurele – Corabia

Zona de traversare a drumului DJ 642 Izlaz – Moldoveni



Zona de traversare a drumului DC 123 Garcov – Giuvărăşti

Zona de traversare a DJ 543 Corabia – Lunca



Caracteristicile fizice ale mediului - FolosinŃele actuale ale terenului Proiectul se va realiza pe un teren având următoarele categorii de

folosinŃă: - arabil şi neproductiv (albia pârâului Ursa) - pe teritoriul administrativ

al judeŃului Olt; - păşune, agricol, albia pârâului Şâiu şi albia râului Olt - pe teritoriul

administrativ al judeŃului Teleorman. În anexele nr. 3 şi 4 sunt prezentate Certificatele de Urbanism pentru

“Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele”. - FolosinŃele planificate ale terenului Realizarea proiectului necesită scoaterea temporară din circuitul agricol a

unor suprafeŃe de: - 141 273 m2 pe judeŃul Olt; - 156 959.00 m2 pe judeŃul Teleorman.

Pe judeŃul Teleorman se va ocupa definitiv o suprafaŃă de 230 m2. Lucrările de construcŃii – montaj se vor realiza exclusiv pe suprafaŃa

culoarului de lucru de 11 m, repectând etapele prevăzute în proiectul tehnic. La terminarea lucrărilor amplasamentul va fi redat la categoria de folosinŃă

avută iniŃial. Politici de zonare şi de folosire a terenului Utilizarea terenului necesar realizării proiectului “Conducta de transport

gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia Dn 300 × 25 bar x 27,1 km necesită scoaterea temporară din circuit a unei suprafeŃe de aproximativ 298 232 m2.

Natura proprietăŃii pentru pe care va fi amplasată conducta este: − publică şi privată pe judeŃul Olt; − privată pe judeŃul Teleorman.

Pentru realizarea acestui proiect au fost întocmite documentaŃii de identificare proprietari de terenuri, obŃinere acord şi scoatere temporară şi definitivă din circuitul agricol.

Areale sensibile În zona proiectului propus se află două arii naturale de interes comunitar:

- ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele (conducta intersectează situl pe o porŃiune de 70 de m, în dreptul localităŃii Gârcov;

- ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre (conducta intersectează partea de sud a sitului pe o distanŃă de aproximativ 15 km).



III.6. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENłIAL DESCRIEREA IMPACTULUI POTENłIAL Impactul asupra populaŃiei şi sănătăŃii umane Impactul asupra populaŃiei şi sănătăŃii umane este nesemnificativ. Cele

mai apropiate aşezări umane faŃă de lucrările de construcŃii – montaj ale conductei sunt:

- 550 m faŃă de oraşul Corabia şi 550 m faŃă de comuna Gârcov – judeŃul Olt;

- 900 m faŃă de municipiul Turnu Măgurele şi 600 m faŃă de comuna Islaz – judeŃul Teleorman.

Prin respectarea măsurilor de sănătate şi securitate în muncă de către

personalul ce execută lucrările, inclusiv colaboratorii şi furnizorii acestora, se reduce la minimum posibilitatea apariŃiei unor accidente tehnice sau umane.

Impactul asupra faunei şi florei Pregătirea suprafeŃei de teren pentru lucrările de construcŃii şi montaj

necesită îndepărtarea stratului vegetal pe o suprafaŃă aproximativ 298100 m2 (lungimea conductei 27100 m, de-a lungul căreia este necesară o fâşie de 11 m pentru săparea şanŃului şi montarea conductei).

Având în vedere că la finalul lucrărilor de construcŃii – montaj a conductei sunt prevăzute lucrări de refacere a stratului vegetal, de arat, grăpat şi fertilizat cu îngrăşăminte chimice, se poate considera că impactul asupra florei este redus şi temporar (pe perioada desfăşurării lucrărilor de aproximativ 4 luni).

În zona traseului ales pentru montarea conductei se întâlnesc următoarele

specii: - 1335 Spermophilus citellus (popândău); - 1188 Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie).

łinând cont că specia 1335 Spermophilus citellus utilizează pajiştile, iar conducta va străbate în majoritate doar terenuri agricole, impactul asupra speciei se consideră a fi neglijabil.

În cazul speciei Bombina bombina, impact poate să existe doar în cazul deranjării bălŃilor permanente sau a cursurilor de apă. łinând cont că zonele umede existente şi canalele de desecare vor fi subtraversate, acest deranj este considerat nesemnificativ.

Dintre speciile de păsări listate în formularul standard al sitului ROSPA0024, pot fi deranjate de lucrările programate Burhinus oedicnemus şi Coracias garrulus.

Impactul asupra solului şi folosinŃei terenului Impactul negativ asupra solului şi folosinŃei terenului poate rezulta din

următoarele activităŃi:



− lucrările execuŃie ale şanŃului în vederea montării conductei – prin modificarea structurii solului ce poate conduce la scăderea fertilităŃii solului;

− funcŃionarea şi întreŃinerea utilajelor – prin eventuale scurgeri de combustibili şi lubrifianŃi;

− curăŃirea conductei – prin eliminarea pe sol de praf, oxizi metalici, resturi izolaŃie;

− activităŃile personalului – prin gestionarea neadecvată a deşeurilor. În condiŃiile respectării etapelor de execuŃie a proiectului, a respectării

disciplinei tehnologice în timpul operaŃiilor de construcŃii - montaj, a depozitării corespunzătoare a deşeurilor şi a programului de refacere a terenului specificat în proiectul tehnic, impactul asupra solului va fi redus.

Impactul asupra bunurilor materiale Realizarea proiectului nu va avea impact negativ asupra bunurilor

materiale. Impactul asupra calităŃii şi regimului cantitativ al apei Impactul asupra corpurilor de apă este generat de operaŃiile de execuŃie a

subtraversărilor râului Olt, pârâului Şâiu şi pârâului Ursa. Lucrările de subtraversare a râului şi a celor două pârâuri se vor executa

astfel: - subtraversarea râului Olt - conducta se va realiza din Ńeavă Φ

323,9 x 7,1 mm, Ńeavă sudată longitudinal conform SR EN 10208 – 2 / 2009, şi va fi alcătuită din material L 245 NB. Subtraversarea se va executa prin foraj direct direcŃional pe o lungime totală de 1054 m.

- subtraversarea pârâului Şâiu - conducta se va realiza din Ńeavă Φ 323,9 x 7,1 mm, Ńeavă sudată longitudinal conform SR EN 10208 – 2 / 2009, şi va fi alcătuită din material L 245 NB. Subtraversarea se va executa prin foraj direct direcŃional pe o lungime totală de 225 m.

- subtraversarea pârâului Ursa - conducta se va realiza din Ńeavă Φ 323,9 x 5,6 mm, Ńeavă sudată longitudinal conform SR EN 10208 – 2 / 2009, şi va fi alcătuită din material L 245 NB, executată în săpătură deschisă şi lestată; Lungimea totală a subtraversării este de 101 m.

Adâncimea de pozare a conductelor s-a realizat după caz de la 1,50 m la 2,0 m de la cota talvegului până la generatoarea superioară a conductei betonate.

Scurgerile de combustibili şi lubrifianŃi de la utilajele necesare pentru realizarea lucrărilor de subtraversare se pot produce doar în cazul unei stării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare.



Impactul asupra cursurilor de apă de suprafaŃă este temporar, pe

perioada de execuŃie a proiectului, la finalul lucrărilor malurile vor fi reabilitate. Impactul asupra calităŃii aerului şi climei În timpul lucrărilor pentru montarea conductei de transport gaze, sursele

de poluare ale aerului sunt reprezentate de: - motoarele autovehiculelor şi utilajelelor din dotarea firmei

constructoare; - lucrările de sudare a tronsoanelor de conducte şi de protejare a

acestora prin vopsire. PoluanŃii produşi de aceste surse sunt emisii de gaze de ardere (gaze de

eşapament) provenite de la motoarele aferente acestora şi emisii de COV din operaŃiile de vopsire.

FuncŃionarea utilajelor la punctele de lucru este intermitentă, ceea ce face ca emisiile realizate de motoare să fie punctiforme şi momentane.

Întrucât funcŃionarea acestor motoare este intermitentă şi pe perioadă redusă de timp, impactul asupra aerului este nesemnificativ.

Impactul zgomotelor şi vibraŃiilor Sursele de zgomot şi vibraŃii sunt reprezentate de echipamentele

necesare pentru săparea şanŃului, nivelarea terenului şi transportul echipei de lucrători pe traseul conductei. Pentru realizarea lucrărilor sunt utilizate următoarele tipuri de utilaje:

− treilere pentru transportul Ńevilor de conductǎ; − automacarale pe pneuri; − lansatoare conducte; − excavator; − buldozer; − tractor; − agregat sudură; − grupuri electrogene; − motocompresor; − instalaŃia de foraj direcŃional; − autovehicule necesare transportului personalului. łinând cont de faptul că în vecinătatea amplasamentului nu sunt zone

locuite, cea mai apropiată aşezare umană se află la distanŃa de 550 m, zgomotele produse nu constituie ameninŃări la starea de sănătate a comunităŃii existente.

În privinŃa vibraŃiilor se consideră că acestea au un impact nesemnificativ asupra personalului, situându-se în limitele admise.



Impactul asupra peisajului şi mediului vizual Impactul asupra peisajului este generat de schimbarea folosinŃei

terenului. La finalul lucrărilor de construcŃii – montaj a conductei Ф 12” Turnu

Măgurele – Corabia sunt prevăzute lucrări de redare a terenului utilizat. łinând cont de condiŃiile locale existente şi de posibilitatea de acces

pentru întreŃinere şi reparaŃii, impactul realizării obiectivului asupra cadrului natural este minim.

Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural Pe traseul conductei se află un monument istoric de importanŃă locală,

prezentat în imaginea următoare.

Crucea de piatră de la Gârcov

În planul de situaŃie pe tronsonul 4, prezentat în cadrul capitolului IX, se

poate observa amplasarea monumentului istoric. Prin respectarea distanŃei de amplasare a conductei faŃă de acest

monument se poate considera că nu există impact asupra acestui obiectiv. Nu există impact asupra patrimoniului cultural, în imediata apropiere a

amplasamentului nefiind situri arheologice sau obiective culturale. Impactul asupra interacŃiunilor dintre componentele de mediu

łinând cont de toate activităŃile necesare realizării proiectului, ce pot genera surse de poluare a factorilor de mediu, de potenŃiali poluanŃii emişi şi impactul redus asupra factorilor de mediu, rezultat ca urmare a desfăşurării proiectului, se poate considera că nu există impact asupra interacŃiunilor dintre aceste componente.



Natura impactului În urma analizei realizate pentru stabilirea impactului asupra

componentelor de mediu se poate aprecia că nu există efecte permanente, lucrările desfăşurate vor avea un efect temporar redus şi reversibil asupra factorilor de mediu.

Efectele negative produse ca urmare a realizării proiectului asupra calităŃii mediului se pot produce doar în cazuri accidentale.

Efectele pozitive determinate de realizarea proiectului sunt reprezentate de alimentarea cu gaze a oraşului Corabia şi a consumatorilor aflaŃi pe traseul conductei.

Extinderea impactului Impactul asupra componentelor de mediu va fi local, exclusiv pe perioada

de realizare a proiectului. Realizarea proiectului nu va avea impact negativ asupra habitatelor din

zonă analizată în condiŃiile respectării măsurilor prevăzute în memoriu. Magnitudinea şi complexitatea impactului Proiectul analizat face parte din domeniul de transport al gazelor naturale. Din analiza impactului asupra fiecărei componente de mediu se poate

aprecia că realizarea proiectului “ Conducta de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar x 27,1 km Turnu Măgurele – Corabia” prezintă un impact redus din punct de vedere al poluǎrii mediului ambiant.

Probabilitatea impactului Sistemul de transport gaze naturale va fi dotat cu dispozitivele, aparatura

şi personalul necesar preîntâmpinării şi lichidării unor eventuale incendii provocate de cauze naturale (cutremure, alunecări de teren) sau acŃiuni omeneşti.

FaŃă de măsurile adoptate prin proiect pentru micşorarea riscului tehnic, în faza de exploatare, trebuie să se respecte şi măsurile de prevenire, combatere şi diminuare a impactului în caz de avarii. Riscul este probabilitatea apariŃiei unui accident într-o perioadă de timp specificată şi este adesea descris sub forma ecuaŃiei:

Risc = Probabilitate x Gravitate Obiectivul general al evaluării riscului este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea:

− agenŃilor poluanŃi sau pericolelor celor mai importante; − resurselor şi receptorilor expuşi riscului; − mecanismelor prin care se realizează riscul; − riscurilor importante care apar pe un amplasament;



− măsurilor generale pentru a reduce gradul de risc la un nivel acceptabil.

RelaŃia sursă – cale – receptor pentru surse posibile de poluare este prezentată în tabelul nr. 5.

Matricea pentru analiza relaŃiei sursă - cale – receptor

Tabelul nr. 5

Agent poluant posibil

Pericol Surse Căi łinte Atingerea Ńintei

ImportanŃa riscului

Necesitatea lucrării

de remediere

Gaze naturale Ecotoxic

Fisuri sau spargeri

accidentaleale

conductei

emisii Aer Da Medie Închiderea sursei de poluare

În cazul apariŃiei unui accident, cuantificarea riscului este următoarea: − agent poluant: gaze naturale

Probabilitate = 1 (mică) Gravitate = 2 (medie) R = 1 x 2 = 2

În conformitate cu cele de mai sus se poate aprecia că riscul unui accident cu impact asupra mediului este minim.

Durata, frecvenŃa şi reversibilitatea impactului Impactul asupra mediului este redus pe durata de execuŃie a proiectului

(durata totală de aproximativ 4 luni), de mică intensitate şi reversibil. MĂSURILE DE EVITARE, REDUCERE SAU AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu apă Pentru siguranŃa în exploatare a conductei în secŃiunile de traversare au

fost întocmite studii geotehnice şi studii hidrologice prin care s-au determinat nivelele maxime pentru debite de calcul şi de verificare ale cursurilor de apă şi a afuierilor generale.

Având în vedere configuraŃia secŃiunilor precum şi structura geologică a terenului, pentru cursurile de apă (pârâul Şâiu şi râul Olt) în care albia majoră este delimitată de diguri de apărare împotriva inundaŃiilor, subtraversările se vor realiza prin foraj direcŃional (dirijat). S-a adoptat soluŃia de subtraversare a cursurilor de apǎ cu Ńevi betonate la exterior.

Malurile în zona pârâului Ursa nefiind îndiguite, săpătura pentru lansarea conductei se va executa în şanŃ deschis.



După execuŃia lucrărilor, malurile cursurilor de apă vor fi refăcute la starea iniŃială.

Pe parcursul execuŃiei lucrărilor, constructorul şi beneficiarul au obligativitatea de a asigura scurgerea liberă a apelor. Depozitarea de materiale, deşeuri sau staŃionarea utilajelor în albia apelor curgǎtoare este interzisă.

Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu aer Pe perioada lucrărilor de construcŃii – montaj impactul asupra aerului este

reprezentat de gazele de ardere din motoarele autovehiculelor şi utilajelor din dotare, de emisiile nesemnificative de COV provenite de la vopsirea îmbinărilor tronsoanelor.

În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje şi/sau autoutilitare.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se propune verificarea tehnică riguroasă a motoarelor autovehiculelor şi utilajelor necesare realizării proiectului.

Măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraŃii Proiectul tehnic prevede ca verificarea calităŃii la execuŃia construcŃiilor să

fie obligatorie şi să se efectueaze de către investitori prin diriginŃii de specialitate sau prin agenŃii economici de consultanŃă specializaŃi.

ExecutanŃii de construcŃii au următoarele obligativităŃi: − asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinŃelor într-un

sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici atestaŃi;

− utilizarea în execuŃia lucrărilor numai a produselor şi echipamentelor prevăzute în proiect;

− respectarea detaliilor de execuŃie. Măsuri de diminuare a poluării şi impactului asupra solului Pe perioada de execuŃie se recomandă respectarea programului de

control pe faze de execuŃie precum şi depozitarea corespunzătoare a stratului de sol vegetal în vederea refacerii calităŃii terenului prin lucrări de arat, grăpat şi fertilizat.

În vederea evitării poluării solului se vor respecta următoarele: − nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol şi

nici nu se vor îngropa deşeuri menajere sau alte tipuri de deşeuri (anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienŃi pentru vopsele etc.); deşeurile se vor depozita separat pe categorii (hârtie; ambalaje din polietilenă, metale etc.) în recipienŃi sau containere destinate colectării acestora;

− se interzice deversarea uleiurilor uzate, a combustibililor;



− se vor utiliza doar căile de acces şi zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru;

− se interzice depozitarea materialului tubular în afara culoarului de lucru al conductelor .

În afara măsurilor luate în proiect privind diminuarea poluării şi a impactului asupra solului, nu sunt necesare măsuri suplimentare.

Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităŃii Pentru a evita deranjul asupra speciilor de păsări identificate în zona

analizată, respectiv Burhinus oedicnemus şi Coracias garrulus, se recomandă evitarea programării lucrărilor în perioada mai – iulie.

De asemenea, datorită faptului că zona este folosită pentru iernat de specii de gâşte, se recomandă evitarea programării lucrărilor în perioada decembrie – februarie.

Măsuri de diminuare a impactului asupra cadrului natural Pe perioada execuŃiei conductei sunt prevăzute pentru protecŃia

solului/subsolului următoarele lucrări: − operaŃia de săpare a şanŃului pentru montarea conductelor se va

executa corelat cu fluxul general al lucrărilor de montaj a conductei pentru reducerea duratei de menŃinere deschisă a şanŃului în vederea evitării surpărilor, umplerilor cu apă, infiltraŃiilor în straturile inferioare, alunecărilor de teren;

− stratul vegetal va fi depozitat separat în vederea utilizǎrii lui la refacerea terenului la terminarea lucrărilor

− după pozarea conductei, umplutura şanŃului se va compacta corespunzător pentru a evita infiltrarea apelor de precipitaŃii, prin roca nisipoasă în şanŃul conductei.

Măsuri de reducere a impactului asupra activităŃii social –

economice ActivităŃile social – economice nu sunt influenŃate de realizarea proiectului

şi nu sunt necesare măsuri de reducere a impactului. Măsuri de reducere a impactului asupra populaŃiei în general Având în vedere că nu există impact asupra populaŃiei din localităŃile:

Corabia, Gârcov, Islaz şi Turnu Măgurele produs de realizarea proiectului, nu sunt necesare măsuri speciale de reducere a impactului.

Natura transfrontieră a impactului Nu există impact transfrontieră, lucrarea fiind amplasatǎ în zona sudică a

Ńǎrii.



IV. SURSE DE POLUANłI ŞI INSTALAłII PENTRU REłINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANłILOR ÎN MEDIU

IV.1. ProtecŃia calităŃii apelor

IV.1.1. Sursele de poluanŃi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Sursele şi cauzele posibile de poluare a apelor pe perioada de execuŃie

a proiectului: „Conductă de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar × 27,1 km Turnu Măgurele – Corabia” pot fi:

- operaŃiile de curăŃire la interior a Ńevilor de conductă; - lucrări de realizare a subtraversărilor. La realizarea

subtraversărilor, albiile apelor pot fi afectate prin deteriorarea malurilor. Impactul asupra cursurilor de apă de suprafaŃă este temporar, pe perioada de execuŃie a proiectului, la finalul lucrărilor malurile vor fi reabilitate;

- scurgeri accidentale de la utilajele necesare pentru realizarea lucrărilor de subtraversare (excavator) constituie o sursă potenŃială de poluanŃi, în special de reziduuri de produse petroliere (combustibili, uleiuri, etc.). Această sursă ar putea fi activă numai în cazul unei stări tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare.

Sistemul de evacuare al apelor uzate Proba de rezistenŃă pentru traversările subterane se va face cu apă din

pârâul Şâiu, respectiv râul Olt, care ulterior va fi deversată în aceste cursuri de apă.

Procesul de fabricaŃie al Ńevilor presupune verificarea hidrostatică a fiecarei Ńevi, verificare care se realizează cu apa de la producator.

Apa rezultată pe perioada exploatării ca urmare a condensului sau

impurificării gazului natural, se elimină cu ocazia operaŃiilor planificate de curăŃire cu PIG-uri de curăŃire şi inspecŃie, moment în care gazul natural este trecut printr-o instalatie tehnologică de filtrare şi separare a impurităŃilor (amestec de apă cu eventuali compuşi) care sunt colectate în habe speciale şi procesate în locaŃii convenite cu autorităŃile cu atribuŃii în acest scop.

IV.1.2. StaŃiile şi instalaŃiile de epurare sau de pre-epurare a apelor

uzate prevăzute În cadrul proiectului nu sunt prevăzute staŃii/instalaŃii de epurare /

preepurare a apelor uzate.



IV.2. ProtecŃia aerului IV.2.1. Sursele de poluanŃi pentru aer, poluanŃi

În timpul lucrărilor de execuŃie a conductei de transport gaze naturale,

sursele de poluare ale aerului sunt reprezentate de: - motoarele autovehiculelor şi utilajele din dotarea firmei

constructoare; - lucrările de sudare a tronsoanelor de conducte şi protejarea

acestora prin vopsire. PoluanŃii produşi de aceste surse sunt emisii de gaze de ardere (gaze de

eşapament) provenite de la motoarele aferente acestora şi emisii de COV de la operaŃiile de vopsire a tronsoanelor.

FuncŃionarea utilajelor pe durata de executie sau de mentenanŃǎ a conductei este intermitentă, ceea ce face ca emisiile realizate de motoare să fie punctiforme şi de scurtǎ duratǎ.

Pe perioada de exploatare, în condiŃiile respectării parametrilor tehnologici de exploatare nu există surse de poluare pentru aer. În situaŃii cu totul accidentale în cazul unor avarii (spargerea conductei) apar emisii de gaze. Aceste emisii sunt limitate de durata avariei şi de debitul evacuat.

IV.2.2. InstalaŃiile pentru reŃinerea şi dispersia poluanŃilor în atmosferă

FuncŃionarea vehiculelor se face cu utilizarea de motoare cu ardere

internă şi motoare termice care au fost aprobate pentru funcŃionare pe teritoriul României, fără a fi necesare prevederea suplimentară de instalaŃii de reŃinere a poluanŃilor.

IV.3. ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor IV.3.1. Sursele de zgomot şi de vibraŃii

Sursele de zgomot şi vibraŃii sunt reprezentate de echipamentele necesare pentru săparea şanŃului, pozarea conductei, compactarea terenului, forajul direcŃional şi transportul echipei de lucrători pe traseul conductei.

Pentru realizarea lucrărilor sunt utilizate următoarele tipuri de utilaje: − trailere pentru transportul Ńevilor de conductǎ; − automacarale pe pneuri; − lansatoare conducte; − excavator; − buldozer; − tractor; − agregat sudură; − grupuri electrogene; − motocompresor; − instalaŃia de foraj direcŃional; − autovehicule necesare transportului personalului.



Pe perioada exploatării întrucât transportul gazelor se face în sistem închis sub presiune nu sunt zgomote sau vibraŃii.

IV.3.2. Amenajările şi dotările pentru protecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor

Nu sunt necesare amenajări şi dotări pentru protecŃia împotriva

zgomotelor şi vibraŃiilor, nivelul acestora încadrându-se în limitele admisibile.

IV.4. ProtecŃia împotriva radiaŃiilor IV.4.1. Sursele de radiaŃii

În procesul de control al calităŃii sudurilor electrice executate pentru

îmbinarea Ńevilor se va folosi metoda de gamagrafiere. În procesul de transport gaze naturale nu se produc şi nici nu se folosesc

radiaŃii.

IV.4.2. Amenajările şi dotările pentru protecŃia împotriva radiaŃiilor

Nu sunt necesare măsuri suplimentare de protecŃie în afara celor luate de

laboratorul specializat, gradul radiaŃilor este scăzut, încadrându-se în limitele admise.

IV.5. ProtecŃia solului şi a subsolului

IV.5.1. Sursele de poluanŃi pentru sol, subsol şi ape freatice Sursele şi cauzele posibile de poluare ale solului, subsolului şi apei

freatice, datorate activităŃii de construcŃii - montaj pot fi: - depozitarea solului provenit de la săparea şanŃurilor în afara

culoarului de lucru aprobat; - scurgeri accidentale de ulei sau combustibili (motorină) de la

utilajele sau vehiculele utilizate; - decaparea stratului de sol vegetal şi realizarea tranşeei pentru

amplasarea conductei; - depozitarea necontrolată a deşeurilor.

IV.5.2. Lucrările şi dotările pentru protecŃia solului şi a subsolului

Perioada de construcŃii - montaj Pentru a se evita sau diminua impactul ecologic al activităŃii de construcŃii

- montaj s-a prevăzut:



Evacuarea pământului rezultat din săpătură se va face astfel ca între marginea şanŃului şi marginea depozitului de pământ de pe mal să existe o zonă liberă (banchetă) a cărei lăŃime trebuie să fie:

- de cel puŃin egală cu adâncimea săpăturii, în cazul săpăturilor nesprijinite;

- de cel puŃin 0,50 m, în cazul săpăturilor sprijinite. Astuparea şanŃului se va realiza cu pământul rezultat de la săpătură şi depozitat pe marginea şanŃului, în final depunându-se stratul vegetal depozitat separat.

După lansarea conductei în şanŃ, acoperirea cu pământ se va face astfel încât corpurile tari să nu deterioreze izolaŃia.

Umpluturile se execută manual, în straturi succesive de 10-15 cm până ce se acoperă cu 30 cm generatoarea superioară a conductei. Fiecare strat se compactează separat.

Restul umpluturii se va face mecanizat în straturi de 20-30 cm, de asemenea bine compactate.

Se interzice îngroparea lemnului provenit din sprijinirea malurilor. Compactarea umpluturilor se va executa cu maiul de mână şi cu maiul mecanic la umiditatea optimă de compactare printr-un număr variabil de treceri suprapuse peste fiecare strat.

Gradul de compactare se va realiza la gradul de compactare a terenului natural din jur.


Constructorul are obligaŃia de a reface terenul afectat la starea pe care acesta a avut-o anterior execuŃiei lucrărilor.

În terenurile agricole, după acoperirea conductei cu întreaga cantitate de pǎmânt rezultatǎ din sǎpǎturǎ, stratul vegetal se va reface astfel ca după tasare terenul să ajungă la profilul iniŃial.

Înainte de aşezarea stratului vegetal, pământul compactat se va săpa, se va întoarce pe 10 cm grosime şi se va nivela cu grebla pentru a asigura priza cu stratul vegetal. Stratul vegetal se va aşterne uniform în 30 cm grosime pe teren orizontal sau cu pantă 20% şi în 20 cm grosime la taluzuri cu pantă mai mare de 20%.

Solul se va fertiliza prin administrarea de îngrăşăminte. În cazul în care terenul traversat de conductă a fost păşune, se vor

împrăştia seminŃe cu mâna, care ulterior se vor îngropa cu grebla de grădină şi tăvălugul de mână. Apa necesară udării suprafeŃelor se va transporta cu cisterna.

De asemenea, constructorul va reface toate drumurile pe care le foloseşte pentru accesul la amplasamentul lucrărilor.

Verificarea compactării umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii si instalaŃii aferente" indicativ C 56-85 şi a Normativului C 29-85.



În vederea protecŃiei solului se vor respecata următoarele: − se va decoperta prima dată orizontul superior, care se va depozita

separat de restul pământului care va fi scos; − acoperirea conductei se va realiza în final cu refacerea stratului

vegetal, acolo unde acesta s-a decopertat şi depozitat separat; se vor executa pe culoarul de lucru lucrări de arat, grăpat şi fertilizat;

− nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol şi nici nu se vor îngropa deşeuri menajere sau alte tipuri de deşeuri (anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienŃi pentru vopsele etc.); deşeurile se vor depozita separat pe categorii (hârtie; ambalaje din polietilenă, metale etc.) în recipienŃi sau containere destinate colectării acestora;

− se interzice deversarea uleiurilor uzate, a combustibililor, a şlamului de carbid pe sol;

− se vor utiliza doar căile de acces şi zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru;

− se interzice depozitarea materialului tubular în afara culoarului de lucru al conductelor.

IV.6. ProtecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice IV.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

În zona proiectului propus se află două situri Natura 2000:

− ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele (conducta intersectează situl pe o porŃiune de 70 de m, în dreptul localităŃii Gârcov, intersectând valea pârâului Ursa);

− ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre (conducta intersectează partea de sud a sitului pe o distanŃă de aproximativ 15 km).

IV.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecŃia biodiversităŃii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

Având în vedere că proiectul este situat în interiorul unei arii de protecŃie

specială avifaunistică, respectiv în imediata vecinătate a unei arii speciale de conservare de interes comunitar, vor fi luate măsuri suplimentare de siguranŃă pentru a preveni eventualele poluări accidentale.

De asemenea planificarea lucrărilor va Ńine cont de recomandările de reducere a impacturilor asupra biodiversităŃii:

- evitarea programării lucrărilor în perioada mai – iulie, pentru a evita deranjul asupra speciilor de păsări Burhinus oedicnemus şi Coracias garrulus;

- evitarea programării lucrărilor în perioada decembrie – februarie, deoarece zona este folosită pentru iernat de specii de gâşte.



IV.7. ProtecŃia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

IV.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public Lucrările privind “Conducta de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar ×

27,1 km Turnu Măgurele – Corabia” se află pe teritoriul judeŃelor Teleorman şi Olt, zone extravilan, pe raza municipiului Turnu Măgurele şi a comunei Islaz, situate în partea de sud - vest a judeŃului Teleorman, precum şi a comunelor Giuvărăşti şi Gârcov, şi a oraşului Corabia, situate în partea de sud - est a judeŃului Olt.

Cea mai apropiată aşezare umană se află la o distanŃă de 550 m faŃă de

amplasamentul conductei în judeŃul Olt şi la 600 m faŃa de amplasamentul conductei în judeŃul Teleorman.

IV.7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecŃia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

Având în vedere distanŃa faŃă de locaŃia conductei nu sunt necesare

măsuri speciale pentru protecŃia aşezărilor umane şi obiectivelor de interes public.

IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

IV.8.1. Tipurile şi cantităŃile de deşeuri

Tipurile şi cantităŃile estimate de deşeuri rezultate în urma realizării

conductei de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar × 27,1 km Turnu Măgurele – Corabia sunt:

Deşeuri provenite din construcŃii şi demolări/demontǎri: − cupon/resturi Ńeavă rezultate din activitatea de montare a conductei

–36,39 m; − resturi bandă izolatoare - 89 kg; − resturi carbid - 55 kg; − sârme de sudură- 5,42 kg; − resturi de electrozi – 167,28 kg; − ambalaje provenite de la electrozi – 111 kg.

Deşeuri menajere – ambalaje provenite din activităŃile desfăşurate de

către personalul de execuŃie: ambalaje din (PET-uri, PE, carton, metalice) – 278,58 kg.

Pe perioada de exploatare, pot rezulta deşeuri metalice în urma reviziilor, RK la conductă.



IV.8.2. Modul de gospodărire a deşeurilor Deşeurile rezultate în perioada execuŃiei conductei vor fi evacuate de pe

amplasament prin grija firmei constructoare în vederea reprocesării sau predării la centre speciale de colectare, reciclare.

În cazul deşeurilor menajere, firma constructoare va avea un container prevăzut cu capac pe care îl va transporta şi goli în spaŃii special amenajate şi pentru care a primit aprobare.

Deşeurile rezultate în urma operaŃiilor de revizie, RK, sunt evacuate de pe amplasament prin grija firmelor specializate care execută lucrările respective la conductă.

În vederea eliminării impactului negativ al deşeurilor asupra mediului şi sănătăŃii umane se va Ńine cont de următoarele:

- se va Ńine evidenŃa strictă a cantităŃilor şi tipurilor de deşeuri produse şi a operaŃiunilor cu deşeuri conform prevederilor HG 856/2002;

- respectarea OUG 16/2001 republicat cu completările ulterioare privind gestionarea deşeurilor reciclabile şi a HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

- este interzisă abandonarea deşeurilor sau depozitarea în locuri neautorizate;

- transportul deşeurilor periculoase se va face de către operatorii de transport autorizaŃi, care deŃin autorizaŃie de mediu, licenŃă de transport mărfuri periculoase.

Toate tipurile de deşeuri rezultate vor fi eliminate de pe amplasament şi

depozitate pe baza contractelor încheiate cu firme autorizate.

IV.9. Gospodărirea substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase IV.9.1. SubstanŃele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau

produse Dintre materialele utilizate pe locaŃie sunt considerate a face parte din

categoria substanŃelor periculoase, vopselele şi grundurile. Periculozitatea vopselelor este dată de fraza de risc R65 - SubstanŃe şi

preparate lichide, care datorită viscozităŃii scăzute prezintă pentru om pericol la inspirare. R65 - Nociv: poate provoca afecŃiuni pulmonare în caz de înghiŃire.

IV.9.2. Modul de gospodărire a substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiŃiilor de protecŃie a factorilor de mediu şi a sănătăŃii populaŃiei.

Pentru protecŃia factorilor de mediu stocurile de materiale vor fi depozitate

în magazii închise ventilate şi uscate pentru evitarea infestării solului şi apelor freatice prin infiltraŃii.



V. Prevederi pentru monitorizarea mediului Sistemul de monitoring reprezintă un sistem complex de achiziŃie a

datelor privind calitatea mediului, obŃinute pe baza unor măsurători sistematice, de lungă durată, la un ansamblu de parametri şi indicatori, cu acoperire spaŃială şi temporală care să asigure posibilitatea controlului poluării.

Realizarea proiectului este monitorizată de beneficiar, pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcŃionali şi a reglementărilor privind protecŃia mediului.

Pentru prevenirea poluării mediului pe perioada exploatării în zona de activitate a obiectivelor analizate se impun următoarele măsuri:

- identificarea surselor de poluare (neetanşeităŃi, spărturi, avarii); - observarea şi controlul continuu al traseului de conducte; - realizarea unui sistem de monitorizare adecvat; - planificarea prealabilă a reparaŃiilor capitale ale conductelor se

bazează pe următorii indicatori: � date statistice asupra coroziunii conductelor la

locurile străpunse; � trasarea pe grafic a locurilor accidentale cu

precizarea săpăturii; � data şi procedeul de reparare a porŃiunii de

conductă ce trebuie reparată capital; � informaŃii despre accidentele grave ale

conductelor cu indicarea cauzelor, date ce vor fi luate din procesele-verbale de constatare.

InstalaŃiile vor fi supravegheate permanent de către personalul operativ al S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA – care implicit urmăreşte şi parametrii tehnologici de calitate ale gazelor transportate.

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAłIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAłIA COMUNITARĂ

În timpul execuŃiei proiectului şi la exploatarea instalaŃiilor se vor respecta

prevederile actelor normative care transpun Directiva-cadru apă, Directiva - cadru aer, Directiva - cadru a deşeurilor, Directiva privind substanŃele periculoase, Directiva Păsări şi Directiva Habitate.

Directiva cadru apă (200/60/EC) a fost transpusă în legislaŃia naŃională prin Legea 310/2004 care modifică şi completează Legea 107/1996. Această directivă stabileşte cadrul unui parteneriat între părŃile interesate pentru protecŃia apelor interioare, a apelor de tranziŃie, de coastă şi a apelor subterane prin prevenirea poluării la sursă şi stabilirea unui mecanism unitar de control al surselor de poluare.

În cadrul capitolului III au fost prezentate măsurile ce se impun pentru protecŃia apelor.



Directiva – cadru privind aerul 96/62/CEE (amendată de Regulamentul CE nr.1882/2003) a fost transpusă în legislaŃia naŃională prin Legea 655/2001, OUG 196/2005, Legea 265/2006, Ordinul 592/2002, OUG 114/2007, OUG 164/2008.

Directiva cadru privind deşeurile (2008/98/CE) este în curs de transpunere

în legislaŃia naŃională. Directiva cadru 1991/31/EC privind depozitarea deşeurilor a fost transpusă prin HG 349/2005, Ordinul 1230/2005, Ordinul 775/2006, Directiva 94/62/EC a fost transpusă prin următoarele acte normative: HG 621/2005, HG 1872/2006, Decizia nr. 2000/532/CE privind lista deşeurilor periculoase a fost transpusă prin HG 856/2002.

În vederea eliminării impactului negativ al deşeurilor asupra mediului şi sănătăŃii umane în cadrul proiectului au fost prevăzute măsuri stricte cu privire la modul de gospodărire, depozitare, gestionare şi transport a deşeurilor rezultate din activităŃile desfăşurate.

Directivele privind substanŃele periculoase (Directiva 1999/45/CE, Regulamentul 1907/2006/CE) au fost transpuse prin HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanŃelor periculoase.

În cadrul proiectului au fost stabilite măsuri pentru manipularea, utilizarea şi depozitarea adecvată a diferitelor substanŃe chimice.

Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi a faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt transpuse în legislaŃia naŃională prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Proiectul “ Conducta de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar × 27,1 km, Turnu Măgurele - Corabia” este situat în aria naturală de protecŃie avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre şi în aria naturală de importanŃa comunitară ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele, ambele aparŃinând judeŃului Teleorman.

Prezentul proiect, prin soluŃiile de proiectare alese respectă reglementarile aplicabile în vigoare care transpun directivele Consiliului Uniunii Europene.

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

VII.1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Realizarea proiectului conductei de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar × 27,1 km Turnu Măgurele – Corabia include şi realizarea unei organizări de şantier.

Dimensiunea lucrărilor necesare organizării de şantier va fi în funcŃie de firma constructoare: de numărul de utilaje folosite, de numărul personalului.



Acestea vor cuprinde două suprafeŃe a câte 400 m2, pe care constructorul îşi va amenaja platforma de depozitare temporară a materialelor, staŃionare a utilajelor şi amplasarea unei barăci.

Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul şi depozitarea în recipienŃi speciali.

VII.2. LOCALIZAREA ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Lucrările privind “Conducta de transport gaze naturale Dn 300 × 25 bar ×

27,1 km Turnu Măgurele – Corabia” se află pe teritoriul judeŃelor Teleorman şi Olt, zone extravilan, pe raza municipiului Turnu Măgurele şi a comunei Islaz, situate în partea de sud - vest a judeŃului Teleorman, precum şi a comunelor Giuvărăşti şi Gârcov, şi a oraşului Corabia, situate în partea de sud - est a judeŃului Olt.

Organizarea de şantier va intra în sarcina antreprenorului care va stabili

soluŃiile cele mai avantajoase, precum şi locaŃia de amplasare – cu acceptul investitorului.

VII.3. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

ExecuŃia lucrărilor de organizare de şantier poate avea impact negativ

prin: modificări în structura solului datorat traficului utilajelor, emisiile de particule solide (praf) rezultate pe timpul lucrărilor de terasamente, noxele chimice şi pulberile în suspensie provenite de la vehiculele/utilajele ce realizează lucrările (traficul de şantier), transportul materialelor şi generarea de deşeuri pe perioada de execuŃie a proiectului.

VII.4. SURSE DE POLUANłI ŞI INSTALAłII PENTRU REłINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANłILOR ÎN MEDIU ÎN TIMPUL ORGANIZĂRII DE ŞANTIER Principalele surse de poluanŃi pentru perioada organizării de şantier sunt

reprezentate de motoarele autovehiculelor şi utilajelor din dotarea firmei constructoare.

PoluanŃii produşi de aceste surse sunt gazele de ardere (gaze de eşapament) provenite de la motoarele aferente acestora.

FuncŃionarea utilajelor la punctele de lucru este intermitentă, ceea ce face ca emisiile realizate de motoare să fie punctiforme şi momentane.

Întrucât funcŃionarea motoarelor este intermitentă şi pentru o perioadă redusă de timp, poluarea produsă de aceste surse mobile este nesemnificativă.



VII.5. DOTĂRI ŞI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANłI ÎN MEDIU Lucrările cuprinse în proiect se încadrează în categoria lucrărilor cu

dificultate medie, execuŃia având o cota de risc mică . Cazarea personalului nu se va face în organizarea de şantier, se va

asigura zilnic transportul muncitorilor. Constructorul va lua toate măsurile ce se impun pentru a înlătura

eventualele riscuri în ceea ce priveşte protecŃia şi securitatea muncii. Are obligaŃia de a asigura o buna organizare a muncii, dotare tehnică corespunzătoare.

La încetarea lucrului toate dispozitivele şi utilajele vor fi retrase de pe platforma de lucru, curăŃate şi verificate în afara perimetrelor de circulaŃie în locuri stabile şi asigurate împotriva deplasărilor şi pornirilor întâmplătoare.

Executarea, probelor tehnologice punerea în funcŃiune şi în exploatare a oricărei construcŃii, instalaŃii, amenajări sau schimburi de destinaŃie, trebuie realizate cu respectarea prevederilor legale referitoare la apărarea împotriva incendiilor, astfel încât să nu creeze pericolul pentru utilizatori şi bunuri.

Instalarea unui racord prin perforarea unei conducte de gaze aflate sub presiune se va face numai cu aprobarea conducerii unităŃii. Efectuarea sudării ştuŃului necesar operaŃiei este permisă numai prin sudură electrică, luându-se toate măsurile pentru prevenirea exploziilor şi incendiilor. Perforarea conductei principale se poate face numai cu ajutorul unui aparat special.

În timpul lucrărilor de sudură sau cu foc deschis nu se vor face refulări a conductelor de gaze sau a separatoarelor.

Se interzice folosirea în stare defectă a instalaŃiilor şi echipamentelor electrice şi consumatoarelor de energie electrică de orice fel precum şi cele uzate sau improvizate. Este interzisă încărcarea instalaŃiilor electrice peste sarcina admisă.

Asigurarea condiŃiilor de alarmare, evacuare şi salvare a utilizatorilor în caz de incendiu este obligatorie.

Căile de acces şi evacuare în caz de incendiu se menŃin permanent libere şi marcate corespunzător, la fel şi sursele de alimentare cu apă şi mijloacele de apărare împotriva incendiilor din dotarea a obiectivului nu trebuie blocate sau obturate.

Se interzice folosirea de aparate, scule, obiecte care pot da naştere la scântei şi flăcări, prin lovire sau frecare.

În vederea reducerii impactului pe perioada organizării de şantier se vor

utiliza mijloace de construcŃie performante şi se vor realiza inspecŃii tehnice periodice a mijloacelor de construcŃie. Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau marfa şi stabilirea



măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecŃiei atmosferei.

Materialele necesare execuŃiei lucrărilor vor urmari un program de transport, manipulare, depozitare şi punere în operă, respectându-se ruta de transport, locul de depozitare şi de lucru indicate pe planul de situaŃie.

Se va da o atenŃie deosebită manipularii şi montarii, respectându-se cu strictete traseul, montarea şi asezarea corespunzatoare pe poziŃie a materialelor.

InstalaŃiile, atât tehnologice cât şi de utilizate, se folosesc în limitele condiŃiilor de funcŃionare, cu respectarea strictă a regulilor şi măsurilor de utilizare stabilite de producători şi proiectanŃi.

Deşeurile menajere colectate în pubele tipizate vor fi evacuate pe bază de contract cu un operator local de servicii de salubritate.

După terminarea lucrărilor constructorul eliberează complet terenul şi reface structura solului la forma avută iniŃial.

Se va avea în vedere ca serviciile sanitare din cadrul organizării de şantier să nu afecteze sau să aducă prejudicii cadrului natural limitrof sau vecinilor.

Este obligatorie respectarea normelor privind sănătatea şi securitatea în muncă, igiena în construcŃii, paza şi apărarea împotriva incendiilor.

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIłIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂłII

Constructorul are obligaŃia de a reface terenul afectat la starea pe care

acesta a avut-o anterior execuŃiei lucrărilor. Pe terenurile agricole, după acoperirea conductei, stratul vegetal se va

reface astfel ca după tasare, terenul să ajungă la profilul iniŃial. Astuparea cu pământ a conductei, după montarea în şanŃ se va realiza tot

manual şi mecanizat, conform „Normelor Tehnice pentru proiectarea şi execuŃia conductelor colectoare din amonte şi de transport gaze naturale”.

Astuparea conductei se va face numai după: - verificarea şi izolarea tuturor sudurilor, executate în gropi de poziŃie; - montarea prizelor de potenŃial (unde este cazul); - realizarea stratului de pămant cernut; - realizarea drenajelor cu răsuflători (unde este cazul). Astuparea sanŃului se va realiza cu pămantul rezultat de la săpătură si

depozitat pe marginea sanŃului, în final depunând stratul vegetal depozitat separat.

După lansarea conductei în sanŃ, acoperirea cu pămant se va face astfel încat corpurile tari să nu deterioreze izolaŃia.

Umpluturile se execută manual, în straturi succesive de 10÷15 cm până

ce se acoperă cu 30 cm generatoarea superioară a conductei. Fiecare strat se compactează separat.



Restul umpluturii se va face mecanizat în straturi de 20÷30 cm, de asemenea bine compactate.

Se interzice îngroparea lemnului provenit din sprijinirea malurilor. Compactarea umpluturilor se va executa cu maiul de mană şi cu maiul

mecanic la umiditatea optimă de compactare printr-un număr variabil de treceri suprapuse peste fiecare strat.

Gradul de compactare se va realiza la gradul de compactare a terenului natural din jur.


Constructorul are obligaŃia de a reface terenul afectat la starea pe care acesta a avut-o anterior execuŃiei lucrărilor.

În terenurile agricole, după acoperirea conductei, stratul vegetal se va reface astfel ca după tasare terenul să ajungă la profilul iniŃial.

Înainte de aşezarea stratului vegetal, pămantul compactat se va săpa, se va întoarce pe 10 cm grosime şi se va nivela cu grebla pentru a asigura priza cu stratul vegetal. Stratul vegetal se va aşterne uniform în 30 cm grosime pe teren orizontal sau cu pantă 20% şi în 20 cm grosime la taluzuri cu pantă mai mare de 20%.

Solul se va fertiliza prin administrarea de îngrăsăminte. În cazul în care terenul traversat de conductă a fost păsune, se vor

împrăştia seminŃe cu mâna, care ulterior se vor îngropa cu grebla de grădină şi tăvălugul de mână.

Apa necesară udării suprafeŃelor se va transporta cu cisterna. De asemenea, constructorul va reface toate drumurile pe care le

foloseşte pentru accesul la amplasamentul lucrărilor. În cazul apariŃiei unui accident la conducta de transport gaze naturale se acŃionează conform programului de intervenŃie în caz de avarii sau calamităŃi întocmit în cadrul SNTGN Mediaş pentru exploatarea obiectivelor. În scopul asigurării securităŃii zonei, conform reglementărilor în vigoare privind apărarea împotriva dezastrelor, se vor respecta următoarele:

− măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenŃii; − măsuri operative urgente de intervenŃie după declanşarea

fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave; − măsuri de intervenŃie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

În cazuri de urgenŃă sau situaŃii accidentale se raportează de urgenŃă pe cale ierarhică toate situaŃiile de funcŃionare anormală şi care reduc securitatea în exploatare şi în special apariŃia de spargeri a conductei, scurgeri produs etc., zone de alunecări de teren ce afectează conducta; starea tehnică a conductei şi a armăturilor în apropierea construcŃiilor, obiectivelor industriale, agregare, sociale, drumuri, căi ferate, traversări de ape etc.

În cazul avariilor pe conducte se impun următoarele măsuri:



• Remedierea defectelor, montarea armăturilor, cuplarea conductelor şi traversărilor etc., se execută fără presiune de fluid în tronsonul cuprins între două robinete de secŃionare consecutive, Ńinând cont de următoarele:

� oprirea pompării şi reducerea presiunii în conducte; � blocarea robinetelor şi marcarea cu plăcuŃe avertizoare

pentru evitarea deschiderii accidentale a acestora în timpul lucrului;

� controlul prezenŃei eventualelor emisii de gaze prin perforarea conductei cu ajutorul unui burghiu mecanic sau prin verificarea suprapresiunii sau a tirajului în cazul conductelor sparte;

� la punctele de manevră şi la locul lucrării se vor asigura mijloace de telecomunicaŃie pentru menŃinerea legăturii între membrii echipelor, sediul brigăzii, dispeceratul unităŃii şi mijloacele de transport pentru eventualele intervenŃii.

• Conductele vor intra în exploatare numai după efectuarea tuturor probelor prevăzute în proiect, pentru a avea certitudinea bunei stări de funcŃionare care să excludă spargerile, scurgerile de lichid şi posibilitatea de incendiu.

În cazul producerii unor poluări accidentale se intervine imediat pentru înlăturarea cauzei şi limitarea efectelor prin:

• anunŃarea persoanelor sau colectivelor cu atribuŃii pentru combaterea poluărilor, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acŃiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi diminuarea efectelor acestora;

• informarea periodică asupra operaŃiilor de sistare a poluării prin eliminarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia;

• instruirea echipelor de intervenŃie şi a personalului de la punctele critice.



IX. ANEXE – PIESE DESENATE

Pentru proiectul “Conducta de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia Dn 300 × 25 bar x 27,1 km” au fost realizate următoarele planşe:

- Plan de amplasare în zonă a conductei de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia, în coordonate STEREO 70 (scara 1:25000): G – ST – 0120;

- Plan de amplasare cu delimitarea ariei protejate ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre: G – ST – 0121;

- Plan de amplasare cu delimitarea ariei protejate ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele: G – ST – 0122;

- Planuri de situaŃie pentru cele 4 tronsoane ale conductei de transport gaze naturale Turnu Măgurele – Corabia:

- Plan de situaŃie – Tronson 1: Desen nr. 737 – 02; - Plan de situaŃie – Tronson 2: Desen nr. 737 – 03; - Plan de situaŃie – Tronson 3: Desen nr. 737 – 05; - Plan de situaŃie – Tronson 4: Desen nr. 737 – 06.



X. BIODIVERSITATE ŞI INFORMAłII DESPRE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR PREZENTĂ ÎN ZONA PROIECTULUI

a. Descrierea succintă a proiectului şi relaŃia faŃă de aria naturală protejată de interes comunitar Proiectul „Conducta de transport gaze naturale Dn 300 x 25 bar Turnu

Măgurele – Corabia, judeŃele Teleorman şi Olt L = 27,1 km”, aparŃinând S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş se va executa în judeŃele Teleorman şi Olt. Amplasamentul lucrărilor se află pe teritoriul judeŃelor Teleorman şi Olt, zone extravilan, pe raza municipiului Turnu Măgurele şi a comunei Islaz, situate în partea de sud - vest a judeŃului Teleorman, precum şi a comunelor Giuvărăşti şi Gîrcov, şi a oraşului Corabia, situate în partea de sud - est a judeŃului Olt, conform planului de amplasare nr. G-ST-0120.

Traseul ales pentru montarea conductei, accesul utilajelor de-a lungul

traseului, respectiv traversarea obstacolelor sunt prezentate în proiectul PT + CS NR. 737/2010.

Lucrările se vor desfăşura conform proiectului tehnic. Coordonatele traseului conductei sunt prezentate în tabelul de mai jos, în

format Stereografic 1970. Coordonatele conductei de transport gaze naturale Dn 300 x 25 bar Turnu


Tabelul nr. 6 Nr. puncte X (Longitudine E) Y (Latitudine N) 1. 461777.52 253802.02 2. 461777.53 253795.28 3. 461779.88 253758.95 4. 461824.54 253745.75 5. 461958.18 253706.25 6. 461995.91 253695.13 7. 464642.24 253517.50 8. 466156.85 252520.69 9. 466278.61 252507.61 10. 466458.79 252493.32 11. 466698.50 252474.14 12. 467050.90 252450.68 13. 467465.79 252477.23 14. 467544.60 252474.61 15. 468757.32 252229.33



Coordonatele conductei de transport gaze naturale Dn 300 x 25 bar Turnu


Continuare tabel nr. 6 Nr. puncte X (Longitudine E) Y (Latitudine N) 16. 469263.90 252127.47 17. 469316.44 252123.47 18. 470318.93 251959.08 19. 472110.20 251519.17 20. 472245.18 251489.73 21. 474008.50 250988.25 22. 474025.85 250984.90 23. 474042.20 250981.74 24. 474061.18 250978.08 25. 475968.86 250815.83 26. 478794.90 250136.86 27. 479180.24 250034.80 28. 479200.54 250049.41 29. 479563.37 250123.87 30. 479797.40 249944.88 31. 479809.44 249905.69 32. 480444.56 249681.83 33. 480480.62 249637.65 34. 481020.41 249424.27 35. 481053.30 249362.72 36. 481096.78 249384.87 37. 481951.27 249531.75 38. 482994.08 249933.73 39. 483636.27 249984.56 40. 484349.77 250039.58 41. 484797.20 250094.36 42. 485909.53 250217.70 43. 486162.65 250322.74 44. 487231.69 250478.78 45. 487839.54 250526.72 46. 487851.23 250533.99

Culoarul de lucru, cu lăŃimea de 11 m în teren agricol care se ocupă

temporar, după terminarea lucrărilor va fi arat, grăpat şi fertilizat cu îngrăşăminte chimice pentru a-şi păstra proprietăŃile vegetale pentru culturile viitoare.

La realizarea săpăturilor în cadrul culoarului de lucru, solul cu covorul vegetal în grosime de cca. 0,3 m va fi depozitat separat pentru a putea fi recuperat şi depus înapoi la redarea terenului în circuitul agricol la starea iniŃială.



Pregătirea culoarului de lucru cuprinde: − pichetarea şi delimitarea culoarului de lucru; − degajarea culoarului de recoltă, arbori şi executarea eventualelor

asanări de ape, etc.; − executarea nivelărilor prin terasare cu buldozerul; − amenajarea drumurilor de acces, executarea de podeŃe provizorii

peste văi şi canale de irigaŃii, etc.; − transportul, descărcarea şi înşirarea materialului tubular pe traseu

cap la cap. Pentru amplasarea conductei este necesară o suprafaŃă de 298100 m2

(lungimea conductei 27100 m, de-a lungul căreia este necesară o fâşie de 11 m pentru săparea şanŃului şi montarea conductei).

În zona proiectului propus se află două arii naturale de interes comunitar

şi anume ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele (conducta intersectează situl pe o porŃiune de 70 de m, în dreptul localităŃii Gârcov, intersectând valea pârâului Ursa), respectiv ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre (conducta intersectează partea de sud a sitului pe o distanŃă de aproximativ 15 km). Practic, situl ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele se află la sud de investiŃie, conducta intersectând perimetrul acesteia în cazul unei singure subtraversări de pârâu. În majoritate, conducta va fi amplasată pe terenuri arabile, culturi de porumb, floarea soarelui, cereale şi rapiŃă.

b. Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar Cele două aii naturale protejate de interes comunitar din zona investiŃiei

sunt:

- ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele - ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre

c. PrezenŃa speciilor şi habitatelor de interes comunitar în zona proiectului

Conducta de transport gaze va fi montată în zonă de culturi agricole, subtraversând 3 cursuri de ape cadastrate şi 12 canale de desecare. În afara acestor zone umede, conducta va fi amplasată pe terenuri arabile, fără a intersecta păduri. Pentru cele două arii naturale protejate de interes comunitar, formularele standard Natura 2000 conŃin următoarele date:

ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele Habitate:



Situl a fost desemnat pentru trei tipuri de habitate cu vegetaŃie lemnoasă, respectiv un tip de habitat de pajişte:

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Specii de interes comunitar listate în fişa standard: 1335 Spermophilus citellus; 1188 Bombina bombina; 1993 Triturus dobrogicus; 1124 Gobio albipinnatus; 1160 Zingel streber; 2522 Pelecus cultratus; 1134 Rhodeus sericeus amarus; 1145 Misgurnus fossilis; 1149 Cobitis taenia; 1157 Gymnocephalus schraetzer; 1159 Zingel zingel; 2491 Alosa pontica; 1130 Aspius aspius; 2511 Gobio kessleri; 2555 Gymnocephalus balon.

Dintre acestea, în zona amplasamentului pot fi prezente următoarele:

1335 Spermophilus citellus; 1188 Bombina bombina.

ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

pentru care a fost propus ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre: A229 Alcedo atthis; A133 Burhinus oedicnemus; A196 Chlidonias hybridus; A197 Chlidonias niger; A231 Coracias garrulus; A038 Cygnus cygnus; A238 Dendrocopos medius; A131 Himantopus himantopu;



A023 Nycticorax nycticorax; A393 Phalacrocorax pygmeu; A234 Picus canus; A034 Platalea leucorodia; A195 Sterna albifrons; A193 Sterna hirundo; A166 Tringa glareola.

Situl Natura 2000 ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre are suprafaŃa de

21 285 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeŃelor Olt şi Teleorman. Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, puŃin influenŃat de prezenŃa umană. Oltul se varsă în Dunăre la km 604 între localităŃile Turnu Magurele şi Islaz pe teritoriul judeŃului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor două ape se unesc şi formează o suprafaŃă mai joasă şi mai întinsă. Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul până la vărsarea sa în Dunăre reprezintă singura porŃiune ce păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spălate de curenŃi, mărginite din loc în loc de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini, şi tot în acest sector se formează insule de nisip. Chiar la confluenŃa cu Dunărea pe malul stâng, există zăvoaie iar pe malul drept se extind pajişti, culturi agricole şi o perdea forestieră de protecŃie (cu specii de plop).

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări

protejate. a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17; b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele ConvenŃiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 66; c) număr de specii periclitate la nivel global: 3. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor următoare:

− Phalacrocorax pygmaeus;

− Coracias garrulus. Situl este important în perioada de migraŃie şi iernat pentru speciile de

raŃe, gâşte, pelicani, lebede. În perioada de migraŃie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare

de păsări de baltă, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. VulnerabilităŃile la care este supus situl sunt următoarele: 1. chiar la confluenŃa râului Olt cu fluviul Dunărea pe malul drept se

extind pajişti şi culturi agricole unde a fost constatată practicarea păşunatului.

2. incendierea ilegală a stufărişului şi în general a vegetaŃiei uscate, se produce anual pe suprafeŃe variabile, intensitatea actuală fiind slabă.



3. pescuitul, braconajul, penetrarea vegetaŃiei şi realizarea unor cărări în stuf conduc la perturbarea speciilor păsărilor protejate şi la fragmentarea habitatului acestora.

În zona intersectată de conducta de gaze sunt prezente urmatoarele

specii de interes comunitar, care folosesc perimetrul impactat pentru hrănire, cuibărit sau în timpul pasajului sau iernatului:

− Burhinus oedicnemus;

− Alcedo atthis;

− Coracias garrulus.

În perioada de iarnă zona este folosită frecvent de speciile de apă migratoare (în special raŃe şi gâşte). Deşi multe dintre aceste specii nu se află în anexele Directivei Europene sau în anexele Legilor naŃionale specifice, zonele cu o densitate foarte mare (în perioadele de migraŃie şi/sau iernare) sunt considerate de o importanŃă majoră în ceea ce priveşte conservarea biodiversităŃii.

d. Legătura proiectului cu managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

În momentul de faŃă nici una dintre ariile protejate de interes comunitar prezente atât în locaŃia proiectului cât şi în apropiere nu au plan de management elaborat şi aprobat de autorităŃile competente. Totuşi, Ńinându-se cont de caracteristicile proiectului propus, acesta nu are prevăzută nici - o acŃiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcŃia conservării biodiversităŃii.

e. Impactul potenŃial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Zona implementării proiectului este situată în afara limitei ROSCI0044 Corabia - Turnu Măgurele, cu excepŃia unei porŃiuni de 70 m. Totodată, în perimetrul impactat de proiectul propus nu se găsesc habitatele de interes comunitar listate în formularul standard al ROSCI0044. Dintre speciile listate în formularul standard, în zona traseului ales pentru montarea conductei întâlnim doar speciile 1335 Spermophilus citellus (popândău) şi 1188 Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie). łinând cont că specia 1335 Spermophilus citellus utilizează pajiştile, iar conducta va străbate în majoritate doar terenuri agricole, impactul asupra speciei se consideră a fi neglijabil. În cazul speciei Bombina bombina, impact poate să existe doar în cazul deranjării bălŃilor permanente sau a cursurilor de apă. łinând cont că zonele umede existente şi canalele de desecare vor fi subtraversate, acest deranj este considerat nesemnificativ.



Dintre speciile de păsări listate în formularul standard al sitului ROSPA0024, pot fi deranjate de lucrările programate Burhinus oedicnemus şi Coracias garrulus. Pentru a evita deranjul, se recomandă evitarea programării lucrărilor în perioada mai – iulie.

De asemenea, datorită faptului că zona este folosită pentru iernat de specii de gâşte, se recomandă evitarea programării lucrărilor în perioada decembrie – februarie.

Deoarece zona implementării proiectului este situată în interiorul,

respectiv în imediata vecinătate a unor arii naturale protejate de interes comunitar, evaluarea detaliată a capitalului natural prezent este o operaŃiune necesară pentru a avea o imagine completă şi a contribui la luarea unor decizii corecte în ceea ce priveşte reducerea unor eventuale impacturi negative. Impactul lucrărilor asupra speciilor/habitatelor protejate trebuie cuantificat în consecinŃă şi trebuiesc propuse soluŃii pentru a evita distrugerea capitalului natural de interes comunitar.

f. Alte informaŃii

Având în vedere că proiectul este situat în interiorul unei arii de protecŃie specială avifaunistică, respectiv în imediata vecinătate a unei arii speciale de conservare de interes comunitar, vor fi luate măsuri suplimentare de siguranŃă pentru a preveni eventualele poluări accidentale. De asemenea planificarea lucrărilor va Ńine cont de recomandările de reducere a impacturilor asupra biodiversităŃii.

Fig. 1. Harta de încadrare a proiectului şi relaŃia cu ariile naturale protejate de interes comunitar



Fig. 2. Harta detaliată a zonei proiectului

memoriu de prezentare pentru proiectul “pt + cs nr....

Documents