Mediu fizicMediul fizic-mediu care ne inconjoara, atmosfera si biosfera Mediul fizic se refera la tot ce ne inconjoara vii cat si neviiMediul fizic reprezinta lumina temperatura aerul solul si apa mediul fizic reprezinta biosfera Biosfera – este important geomorfologia(biogeografia) face legatura intre biologie si geografieGeomorfologia care studiaza relieful scoartei terestre se afla in raporturi stranse cu biogeografia si bineinteles cu mediu fizic, intr-un cat plantele si animalele isi stabilesc biotopul si ariile de raspandire in functie de influenta reliefuluiIn acelasi timp geomorfologia foloseste informatiile biogeografice pentru a demonstra modul in care organismele vii modifica scoarta terestra.Prin elementele sale temperatura, presiunea, umiditatea, miscari ale maselor de aer lumina , clima joasa cel mai important rol in viata organismelor invelisul vegetal si lumea animala fiind influentate in dispunerea lor altitudinala si latitudinala de catre factori climatici.Tot ca o parte a componenta a mediului fizic face parte hidrologia.Hidrologia- se ocupa cu studiul apelor de suprafata si subterane.Iar cu biogeografia se afla in relatii de interdependenta si influenta reciproca.Apa constituie pentru organisme sursa vitala in alimentatie pentru plante apa are un rol deosebit de important in procesul de asimilatie de erolofila contribuind la dezvoltarea si raspandirea plantelor cele mai multe plantele terestre absorb apa din sol din forajurile capilare sau din structurile freatice.Raporturile intre sol si organismele vii sunt deasemenea multipleSolul care si el face pare din mediul fizic este suportul si rezervorul de hrana a invelisului biotic in aceelasi timp organismele vegetale si animale prin actiunea lor fizica chimica si microbiologica contribuie la buna lor desfasurare a proceselor pedogenetice solurile influenteaza repartitia vegetatiei punandu-se in legaturile care exista intre distributia specilor sau grupurilor vegetale.Limitele biosfere material vie este distribuita neuniform pe suprafata terestra Regiuni intinse ale planetei sunt sarace in organisme (gheturile deseurile largul marilor si oceanelor) La polul opus se situeaza centrele de concentrarea a formelor de viata corespunzatoare unor teritori cu conditii de habitat deosebit de favorabil atat sub aspectul factorilor abiotici cat si din punct de vedere al abundentei resurselor de hrana relieful continental, padurile ecuatoriale umede, recifurile coraligeneFrontiera superioara a biosfere ese conditionata de intensitatea critica a iradieri solare letala pentru organism vii ea corespunde altitudini de aproximativ 25-30 km la nivelul ecranului protector de ozon in stratosfera, in atmosfera viata se desfasoara mai intens la limita inferioara a acesteia (partea inferioara a troposferei) densitatea cea mai mare a organismelor vii se plaseaza pana la inaltimi de 50-70 m. Din cadrul regnului vegetal uni arbori depasesc 110 m inaltime (eucalipti australieni ,arborele mamut si arborele rosu) din padurile litorale pacifice nord americaneNumarul organismelor scade treptat spre 1000 m altitudine unde ajunge la foarte redus,partea cea mai mare a aeroplantonului vegetal desfasurat intre 100-500 m este desfasurata, alcatuita din spori de ciuperci si polenInsectele de mici dimensiuni si paianjeni ajung pana la 4000 m altitudine, iar spori si bacteriile pana la 22 000 m

Frontiera inferioara a biosferei in litosfera ajunge pana la cea mai profunda zona a paduri sedimentare este o limita teoretica din cauza absentelor fisurilor deschise si a hranei este rar atinsa, in principiu patrunderea de microorganisme in adancurile litosferei este in functie de prezenta capilarei agnifere.Din specile care ating recorduri sunt saxanelul planta serofila asiatica cu radacini c eating 10-25 m adancime.Ramele ajung pana la 7-10 m. Bacteriile anaerobe ating adancimi de pana la 2500-3000 m acestea populeaza pelicula de apa care acopera suprafata zacamintelor de petrol.Din punct de vedere geochimic si biochimic limitele determinate a biosferei se exting in crusta terestra mult mai departedecat ating organismele vii.In hidrosfera viata este mai mult dezvoltata decat in celelalte invelisuri ( mediu agvaliu 71% din suprafata terestra limita maxima la care pot ajunge formele de viata in hidrosfera corespunde celor mai mari adancimi oceanice(10034 m)O distributie limitata in apa oceanica o au plantele fotosilenterate care sunt dependente de lumina acestea se intalnesc in orizonturile eufotic si disfotic pana la 400 m adancimeBiosfera se extinde in spatiu pana acolo unde sunt biogene,materiale rezultate prin activitatea biochimica a organismelor.Substantele biogene sau descoperit si in orizonturi freatice adanci unde chiar si bacteriile sunt absente . Frontierele biogeochimice a biosferei sunt insa imprecise deoarece sunt foarte dinamice, datorita miscarilor tehtonice verticale subbiogene se scufunda la adancimi foarte mari care nu pot fii exact determinate.Factori de mediu si raporturile lor cu organismele vii.Factorul de mediu care influenteaza comportamentu si reactiile organismelor vegetale si animale pot fi grupate in 3 categorii1 Factori abiotici ( fizici , anorganici)2 Factori energetici ( lumina temperatura) factori hidrici(umiditatea aerului precipitatului atmosferei si umiditatea solului)fact edafici(continut si substante minerale ale solului reactia ionica sau PH) structura si textura solului factori geomorfologi(altitudinea reliefului, gradul de adapost ) fact cu actiune mecanica asupra organismelor vii(vantul zapada focul)2 Factori biotici-relatiile intraspecifice si interspecifice care se stabilesc intre organisme si procesele de reproducere raspandire protectie si nutritie.3Factori antropici-reprezinta actiuni voluntare si involuntare ale societati omenesti cu impact asupra invelisului biotic al terei. Factori abiotici cu rol determinat in distributia geografica a organismelor vii. Intensitatea lumini influenteaza biosfera ia variaza in functie de mai multi factori cei mai importanti fiind latitudinea , altitudinea , momentul zilei si expunerea versantilor.Cantitatea de lumina care ajunge la suprafata terestra este influentata in mare masura de nebulozitate ,umiditate si poluarea atmosferica.Pentru marea majoritate speciilor vegetale si animale lumina reprezinta un factor ecologic fundamental cu impact direct asupra morfologiei,fiziologiei si comportamentul acestuia.Influenta lumini asupra plantelor.Procese fiziologice influentate de lumina In primul rand lumina influenteaza asimilatia clorfiliana care exista la toate speciile vegetale cu mici excepti cum sunt bacteriile ciupercile sau plante cormofite parasite fara clorofila in rest toate speciile vegetale au nevoie de lumina pentru realizarea procesului de fotosinteza.In al doilea rand evapotranspiratia care asigura circulatia sub minerale de la radacina catre frunze unde are loc elaborarea hranei.Evapotranspiratia creste direct proportional cu intensitatea lumini.

Caracteristici morfologice influentate de lumina – lumina influenteaza cresterea si forma plantelor (Plantele crescute in semiintuneric sau intuneric intens au tulpini lungi si subtiri frunze slab dezvoltate de culoare alb galbuie, forma coroanei este clictata de nevoia de lumina a plantelor astfel speciile care prefera biotopurile intens laminate vor avea coronamentul dezvoltat pe orizontala, in timp ce speciile ce prefera lumina difuza isi dezvolta coronamentul pe verticala.Modelul arhitectural al formatiilor vegetale reprezinta rezultatul adaptarii diferentiate de lumina a speciilor in informatile vegetale inchise(paduri) ub straturile inferioare (arbustiv , subarbustiv,ierbacee si muscinal) cuprind seci cu exigente din ce in ce mai reduse de lumina,stratificarea vegetatiei datorita intensitati din ce in ce mai reduse a lumini odata cu cresterea adancimi apei este intalnita si in cadrul vegetatiei agvatice.Influenta lumini asupra org animale la nivelul regnului animal influenteaza coloniatul ritmul activitati bioritmurile zilnice,bioritmurile sezoniere care duc la diopauza insectelor reproducerea pasarilor si mamiferelor.Naparlirea si acumularea grasimilor migratia unor pasari si mamifere si hibernarea unor mamifere.Existenta specilor animale in conditii foarte diferite de iluminare este posibila datorita adaptarilor particulare ale acestora respective coloratia de dezagregare.Homocromia permanenta(capacitatea organismelor de a prelua culoarea mediului de viata acest aspect apare in mediile bine definite cromatic polare,desertice coronamentul padurilor,mediile agvatice cu transparenta ridicata a apei in zona temperate poate aparea homocromia sezoniera legata de succesiunea anotimpurilorFitomimarea – capacitatea organismelor animale de a imita asepctul unor elemente ale speciilor vegetale ex: fluturile Kallina din regiunea indomalaeza imita aspectul unei frunze uscate.Lacusta migratoare are aspect de frunza aceasta caracteristica influentata de lumina este foarte importanta pentru organismele respective mai ales in contextual relatiilor bilaterale( victima dusman)-de protectie a specieiCuloarea de avertizare care sfideaza dusmanul printr-un colorit vizibil,strident scopul fiind cel de aparare se intalneste la specii de reptile Ex: Salamandra maguloasa si la specii de felineTemperatura si influenta sa asupra organismelor vii.Limitele de toleranta ale organismelor fata de factorul termicMajoritatea organismelor suporta temperature ce variaza intre 0-50 grade C0 insa optimul din punct de vedere termic se studiaza intre 16-28 grade C0 . Foarte putine speci suporta temperaturi mult mai coborate sau mult mai ridicate decat valoriile mentionate anterior(unele bacterii alge si putine speci cu organizare superioara)Cel mai bine s-au adaptat la temperatui extreme urmatoarele specii:1 Unele speci de alge rosii( rodoficee) suporta temperature de -30 grade C0 dar mor la temperature de peste 4 grade C0

2 Uni acarieni care suporta oscilati termice de -6 grade si -65 grade C0 3 Speci de pesti si amfibieni care rezista la temperature sub 0 grade C0

4 Dintre vertrebate pinguinul imperial si reni sunt adaptati la temperature de sub -60 grade C0 5 In oceanul Pacific impreajma unor izvoare termale submarine din largul coastelor mexicului au fost identificate organisme inferioare care suporta temperature de +400 si +500 grade C0 ( bacterii termofile)6 In desertul American numit valea mortii plantele si animalele suporta temperature de +56 grade C0

7 Pe nisipurile Saharei insectele suporta temperature de +50 grade C0

In realitate fiecare specie are propriile limite de torenta fata de factorul termicIn functie toleranta fata de variiatile termice organismele vii se impart in 2 categorii1 Euriterme 2 StenotermeOrganismele Euriterme care suporta variati de temperature ocupa in deosebi mediile caracterizate prin succesiunea anotimpurilor(temperate mediteraniene) sau au areale intalnite la latitudini diferiteEx Soarecele comun (musculus) Broasca Raioasa ( Bufo-Bufo ) au areale de raspandire care se extend de 65 grade latitudine nordica si pana in nordul AfriciOrganismele Stenoterme sunt adaptate la temperaturi constante ale mediului de viataIn acest caz temperature intervine ca un factor restrictive in extindere arealului de raspandireIn aceasta categorie se incadreaza speciile din medile ecuatoriale si subecuatoriale Adaptari la temperature ale plantelor Plantele ca in general toate organismele vii au nevoie de un mediu cu conditii optime de dezvoltare in ceea ce priveste factorul termic. Temperatura influenteaza dezvoltarea organismelor vii in masura cresterii sau descresterii eiPentru a putea supravietui si a se dezvolta normal plantele au nevoie de o adaptare la anumite conditii de temperatura.Adaptarea la temperature se manifesta prin morfologia ,fiziologia organismelor vii,astfel se pot distinge mai multe tipuri de adaptari:

a) adaptari morfologice la temperaturi scazute – dispunerea ramurilor la suprafata solului rezultand forme pitice (Betula-Nana, Salics Rapens, Salics Retusa)

Cresterea sub forma de pernita semisferica sau covor cu scopul mentineri unui microclimat mai cald.Formarea tulpinilor si a ramurilor in sol la suprafata aparand numai frunzele si florile ( Salics Polaris)Trecerea anotimpului nefavorabil din punct de vedere termic sub diferite forme de rezistenta (seminte ,bulbi,rizomi)

b) adaptari morfologice la temperaturi ridicate – formarea unei paturi de perisori la baza tulpinei pentru protejarea plantei de razele calorice reflectate de sol

Dispunerea verticala a frunzelor pararel cu razele soarelui.Dezvoltarea la nivelul epidermei frunzelor a unei cutiile lucioase de ceara(frunze coriacee).Aceste frunze reflecta razele solare c) adaptari fiziologice la temperaturi scazute – acumularea in celule a zaharurilor si sarurilor.Transformarea in timpul ierni a amidonului in glucide simpleSecretarea unor pigmenti diferiti in functie de anotimp astfel incat iarna culoriile mai inchise se absorbe mai bine caldura d) adaptari fiziologice la temperaturi ridicate – dezvoltarea suberului ca tesut isolator de protectieAdaptari de temperaturi la animale – in functie de toleranta fata de variiatile termice organismele animale se impart in 2 categoriia)Euriterme (suporta osciilatiile termice )si stenoterme adaptate la temperature constante

Animalele din categoria stenoterme se sub impart in megaterme adica adaptat la temperaturi constant ridicate ( maimute coralii termite) si pshicrofile ( urs polar, foca, ,morsa si alte)Din punct de vedere al mecanismului de reglare termica animalele se impart in 2 categorii importante:-Poichiloterme( cu sange rece)-Homeoterme (cu sange cald)a) reglarea temperaturi la poichiloterme – animalele poichiloterme nu poseda mecanisme de autoreglare termica.Temperatura lor variaza odata cu temperatura mediului ambinat.In conditi extreme poichilotermele intra intr-o stare de anabioza(amortire) care in functie de anotimp poarta numele de estivatie sau hibernareb) reglarea temperaturi la homeoterme – homeotermele reprezinta animle superioare ca organizare si cuprind speci din clasele Ades si Mammalias-poseda mecanisme de termoreglare care pot produce fie supraincalzirea fie supraracirea -la frig la nivelul ficatului si muschilor au loc reactii metabolice cu eliberare de caldura- la temperaturi ridicate au loc pierderi de caldura la nivelul pieli si plamanilor prin transpiratie termicac) adaptari comportamentale - in cazul de fata are loc cautarea de catre animale a microhabitatelor cu temperaturi mai favorabile materializate prin migrati de pe versanti nordici spre cei sudici-migrati pe verticala( in timpul ierni capra neagra coboara din etajul alpin in padurea de conifere si iernuca,nevastuica si rozatoarele isi construiesc galerii tuneluri vizuini in zapada sau gheata sau in nisip(animalele din deserturi)Existenta in colonii aglomerate (pinguini pe timpul noptii)Hipotermia adaptiva respectiv starea de latenta cauzata de frig se numeste hibernare iar starea de caldura excesiva se numeste exstivare

Rolul temperaturi ca factor limitativ in raspandirea organismelor animale Dinamica spatiala a temperaturilor medii anuale in raport cu latitudinea si altitudinea influenteaza in mod direct repartitia teritoriala a zonelor si etajelor de vegetatie.Exista speci pentru care limitele extreme de temperature sunt mai importante decat valoriile medii( de exemplu temp de 10 grade C0 este mortala pentru larvele si adulti speciei de tantari Aedes Aegypti faza de ou fiind rezistenta