drept civil persoane fizic rezumat

8/20/2019 Drept Civil Persoane Fizic Rezumat

1/24

Drept Civil Persoane, Cursul 1, (05.03.12)

Capitolul 1. Notiuni introductive Persoana fizica

Cuvintul persoana insemna din latina (masca) pot fi doar fiintele umane, iar statutul de persoana fizica poate force fiinta care este susceptibila de a avea drepturi si obligatii adica de a fi parte unui raport juridic.Problema identificarii persoanei fizice-operatiune de individualizare in cadrul societatii si al familiei (prin numsex, domiciliu si nationalitae,) respectiv in raporturile juridice. Se considera ca elementele de indentificar persoaeni fizice sunt :

• emele si prenumele• Sexul• !omiciliul• Cetatenia

Capitolul 2. Indentificarea persoanei fiziceSectiunea 1. Nuemele si prenumele

Numele si prenumele (a luat nastere cu prima licarire de eistenta a omului, istoric vb s-a constata ca lanumite popoare numele era dintr-un singur cuvint ulterior sunt si nume din " sau mai multe cuvinte . Numel(definitie)- acel atribut de identificare a persoanei fizice care consta in cuvintul #cuvintele prin care aceasta sindividualizeaza in familie si in societate, cuvinte stabilite in conditiile legii cu aceasta seminificatie, sub aspectustructurii sale numele este compus din numele de familie$ prenume. %n sens :

• Larg (prin nume intelegem atit numele de familie cit si prenumele)• Restrins (este doar numele de familie)

Numele de familie- rol de a individualiza persoana fizica in societate Prenumele & rol de a individualiza persoana fizica in cadrul familiei din care face parte precum si in raport caceleasi persoane care face parte precum si in rapor cu alte persoane ce poarta acelasi nume de familie.Se spune ca prenumele este identificarea individului in familie pe cind numele este identificarea in societate.Caracterele uridice !

• Legalitatea(reglementarea conditiilor de dobindire,modificare sau sc'imbare se face numai in baza legii• Inaliena"ilitatea(numele nu poate face obiecul unei instrainari sau renuntari. l nu poate face obiectu

unui act translativ, nici pe cale oneroasa nici pe cale gratuita. ceasta se va transmite prin filiatie samodifica casatorie ori adoptie)

• #galitatea(legiuitorul nu face distinctie intre nume acestea fiind egale pentru toti independent de orccrierii precum rasa, nationaliatea, originea etica, limba , religia, sexul, apartenenta politica, originesociala )

• $niversalitatea(toti oamenii au drepturi si obligatiei de a avea un nume)• Intangi"ilitatea(nimeni nu poate aduce atingere numelui in ceia ce privese folosinta sau exercitiu

acestuia decit in conditiile expres prevazute de lege. imeni nu poate fi lipsit de dreptul la nume)• Imprescripti"ilitatea(numele persoanei fizice este aplicabila atit sub aspect ac'izitiv cit si extinctiv)• Personalitatea(numele este persoanal in sens ca nu poate fi exercitata prin reprezentare ci personal de ce

in cauza. xeptie este reprezentarea persoanei lipsite de capacitate de exerciiu in caz de sc'imbare numelui pe cale adminisrativa)

• %"ligativitatea(orce persoana este obligata sa aiba un nume care se stabileste dupa reguli bin

determinate de catre legiuitor, parintii copilului sau instana de tutela atunci cind parintii nu se inteleasupra numelui care il poarta acesta)• $nitatea(este data de faptul ca desi este compus in " parti acestea impreuna individualizeaza o singur

persoana)&o"indirea numelui- prin dobindirea numeleui trebui sa intelegem operatiunea juridica de atribuire originarsau primara unei pers.fizice unui anumit nume. umele de famili se dobindeste ca efect al filiatiei, putitnd fmodificat ca urmare a starii civile cu respectarea conditiilor cerute de lege.!in aceste punct de vedere in doctrina se face distinctie :

• &o"indirea numelui de catre copilul rezultat din casatorie (situatia cea mai normala, si simpla, exista ipoteza :

• Cind ambii parinti au nume comun(copilul din casatorie i-a numele de familie a parintilor sai)

1


2/24


• Cind parintii au nume diferit (copilul rezultat din casatorie poate s-a ia numele unuia dintre ei sau numelambilor parinti reunite, daca parintii nu cad de acord solutia o va lua instanta de tutela, insa si in aceastsituatie instanta acorda una din cele " ipoteze mai sus).

&o"indirea prenumelui de catre copilul rezultat din casatorie ( se alege la de catre parinti acestia nefiiningraditi de lege in privinta numarului de cuvine avind aceasta semnificatie.)

• &o"indirea numelui'prenumelui copilului rezultat din afara casatoriei ( regula de CC-copilul diafara casatoriei i-a numele de familie a aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intii stabilita(daca ulterior stabiulim filiatie fata numai de un parinte se stabileste filiatia si fata de celalat parinte, ce

doi parinti se pot invoi cu privire la numele copilului, sa ia celal nume sa ramina acelasi sau ambelreunite))(alta ipoteza este dobindirea prenumelui*daca filiatia este stabilita fata de unul dintre parintnomral este ca acel parinte decide numele copilului, daca filiatia este ulterior cunoscuta si de celala parinte se cade la o invoiala intre parinti daca nu cad de acord se decide de catre instanta de uela)

• &o"indirea numelui de catre copilul gasit nascut din parinti necunoscuti sau parasit in spital d

mama sa a carei identitate nu a fost sta"ilita de lege (dobindirea numelui#prenumelui a copilului carnu este stabilita de nici unu dintre parinti-ipoteza este aceia in care se gaseste un copil gasit, nascut di parinti necunoscuti sua parasit in spital de mama a carei identitate nu a fost stabilita de lege)(in cazuacesta numele #prenumele acestuia urmeza a se stabili prin dispozitia primarului comunei #orasul#municipiului unde a fost gasit copilul)

xista o distinctie clara intre :•

Sta"ilirea si do"indirea numelui si prenumelui• )odifocarea si sc*im"area numelui'prenumelui (in sens ca aceasta presupune situatia ca peroana ar

deja un nume dobindit in conditiile legii dar care datorita unor modificari in strea civila sau altor cauztrebuie sc'imbat sua modificat.(+odificarea numelui de familie are ca efect inlocuirea acestuia cu un altca efect al unei stari de stare civila , astfel de sc'imbari pot privi filiatia, adoptia sau casatoria pers.icauza. %ntre modificarea numeleui de familie si sc'imbarea lui nu trebuie sa fie pus semnul egalitatii ctoate ca efectele sunt aceleasi.

Rudenie fireasca- legatura bazata pe descendenta unei perosane dintr-o alta perosane, sau prin faptul ca mamulte persoane au un ascendent comun. Filiatai fata de mama rezulta din faptul nasterii si se poate stabili si prin recuoastre de catre mama dar si pe baz

de proces de judecata. Filiatia fata de tata se stabileste in baza prezumtiei de paternitate atunci cind tatal este din casatorie si prirecunoastere sau pe baza de 'otarire judecaoreasca cind tatal este din afara casaoriei. In ceia ce priveste schimbarea numelui de familie ca urmare a filiatie- cazuri :

• %n cazul unui copil gasit nascuti din parinti necunoscuti sau alte situatii, si careia i se stabileste ulteriofiliatia fata de unul sau de catre ambii parinti. umele care a fost dat de primar se sc'imba in cazul filiatieunui dintre parinti acesta ea numele de familie al parintelui, in cazul in care se stabileste filiatia fata dambii parinti se decide de comun acor sau de catre instanta de tutela.

• Situatie este in care copilul din afara casatoriei isi stabileste ulterior filiatia si fata de celalt parinte. %acest caz numele de familie nu este obligatoriu de sc'imbat dar poate ca si in celele cazuri sa ia familiunui parine sau numele reunit.!aca parintii nu cad deacord, instanta de tutela stabileste.

•

n al / caz este situatia in care se admite o actiune in tagada paternitatii. CC institue o prezumtiecopilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. %n consecinta starea civila copilului se modifica in sensul ca devine copil din afara casatoriei. 0amine cu acelasi nume daca a avunumele mamei, si-l sc'imba in numele mamei daca la avut al tatalui sau reunite. %n cazul in care mama araclasi nume de familie ca tatal acesa nu se modifica nici copilului.

• lta situtiei reprezita contestarea sau anularea recunoasterii de filiatie. 0ecunoastrea de maternitet CC- daca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de starea civila#copiul a fost trecut in strea civila cfiind din parinti necunoscut, mama il poate recunoste iar in ceia ce priveste recunoastrea de paternitate s preve ca copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de tatal sau. !aca recunoastrevoluntara de maternitate #paternitate nu corespunde adevarului acesata poate fi contestata de orcine soricind (desigur persoanele interesate)

2


3/24


Filiatia poate fi lovita de nulitate absoluta sau relativa :Vom avea nulitate absoluta in cazurile:

a) fost recunoscu un copil a carei filiatie, stabilita potrivi legii, nu a fost inlaturata. Cu toate acestea dacfiliatia anterioara a fost inlaturata prin 'otarire judecatoreasca, recunoaserea este valabila

b) fost facuta dupa decesul copilului iar acesta nu a lasat descendenti firestic) fost facuta in alte forme decit cele prevazute de lege

Filiatia este lovita de nulitaea relativa urmind a fi anulata in caz de :a) roare

b) !olc) 1iolenta Modificarea numelui de familie ca urmare a intervenitie adoptieie.doptia-operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filliatie intre adoptator si adoptat precum si legaturde rudenie intre adoptata si rudele adoptatorului. Principiile care duverneaza adoptia :

2. %nteresul superior al copilului". ecesitatea de a asigura cresterea si educarea copilului intr-un mediu familial/. Continuiitatea cresterii si educarii copilului tinint seama de originea sa etnica, relgioasa, cultural

lingvistica.3. Cereritatea(urgenta) indeplinirii oricarei formalitati referitoare la procedura adoptiei.

Cele doua ipoteze ce determina sc'imbari in privinta numelui de familie sunt :•

Incuviintarea adoptieie (incuviintarea numelui de familie se va produce in sensul in care prin adoptie ceadoptata va dobindi numele de familie al adoptatorului)• Incetarea adoptieie (adoptatul redobindeste numele de familie si dupa caz prenumele avu de inainte d

incuviintarea adoptieie)%ncuviintarea este obligatorie se face de catre instatnat de judecata.Pe cind incetarea se produce in anumite situat%n cazul cuviintarii adoptieie numele se modifica in sensul ca va lua numele adoptatorului.Prin adoptie legiuitorul permite si sc'imbarea si prenumelui, dar numai pentru motive temencice si numai cconsimtamintul copilului care a impinit virsta de 24 ani. %n acest caz se intocmeste un nou act de nastere.)odificarea numelui de familie ca urmare a c+s+toriei

5nc'eierea c6s6toriei poate s6 antreneze sc'imbarea numelui de familie a unei personae 7ns6 acest efect nu estobligatoriu.

,ariante! 2. 8iecare so s6- i p6streze numele avut anterior ț ș ". Cel6lalt so s6 ia numele so ului celuilalt sau s6- i ia numele lor reunite,ț ț ș /. nul dintre so i s6- i p6streze numele 7naintea c6s6toriei iar cel6lalt s6 ia numele reunite.ț ș&esfacerea c+s+toriei

Problema modific6rii numelui se va pune doar atunci c7nd ca efect al c6s6toriei so ii si-au sc'imbat numele.ț2. 5n elegerea so ilor cu privire la numele pe care-l vor purta (7ntr-o astfel de situa ie instan a de judecat6 saț ț ț ț

notarul va lua act de 7nvoial6 a p6r ilor),ț". 5n lipsa 7n elegerii unuia dintre so i 7n cazuri bine justificate instan a de judecat6 va putea 7ncuviin a ca soț ț ț ț ț

s6 p6streze numele purtat 7n timpul c6s6toriei./. 5n lipsa 7n elegerii de c6tre p6rti sau a 7ncuviin 6rii de c6tre instan 6 a celei de p6strare a numelui fiecarț ț ț

dintre so i urmeaz6 s6- i reia numele avut anterior.ț ș

- &eclararea nulit+ ii c+s+torieiț

Ca urmare a declar6rii nulit6 ii c6s6toriei so ul 7 i reia numele avut anterior.ț ț șCasatoria va fi lovita de nulitate absoluta in urmatoarele cazuri :

a) Cind nu sa respectat dispozitiile privind consimtamintul perosnal si liber al sotilor la inc'eierea casaoriei b) Cind s-au incalca normele cu privire la bigamie, care interzic in mod expres inc'eierea unei casatoriii d

persoana care este casatoritac) Cind au fost nesocotite normele care interzic inc'eierea casatoriei inre rudele in linie dreapta si in celel

colaterale pina la gradul al 3.d) Cind unul dintre soti este alienat sau debil mental

3


4/24


e) Cind s-au incalcat normele privind casatorie ca de exemplu : ambii soti sa se prezinte la sediul primarie pentru a-si da consimtamintul in mod public in prezena a " martori si a ofiterului de stare civila

f) Casatoria a fost inc'eiata de 9inorul care nu a implinit virsta de 2 ani.g) Cind casatoria a fost inc'eiata in alte scopuri decit cel al inemeierii unei familii.

Casatoria va fi lovita de nulitate relaticai in cazurile :

a %nc'eierea unei casatorii de catre minorul care nu a implint virsta de 2 ani in lipsa incuviintarii parintilotutorelui etc

" 1icierea consimtamintului unuia dintre soti prin eroare, dol sau violenta.

c %nc'eierea casatoriei de catre o persoana lipsita vremelnic de discernamintd %nc'eierea unei casatorii intre utore si perosana minora aflata sub tutela sa. Schimbarea numelui pe cale administrativa

Penru aceasta este necesar motive temeinice spre exemplu: Cind numele este format din expresii indecente, ridicole sau ransformate prin raducere sau alt mod Cind prsoana in cauza a folosit in exercitarea profesiei numele pe care doreste sa il obtina facind dovad

cu privire la aceasta precum si asupra faptului ca este cunoscut in socieate sub acel nume Cind din neatentia ofiterilor sau produs meniuni gresi si ca rezulat au elibera ale acte Cind persoana poarta un nume de provenienta straina si cere un nume romanesc Cind persoana in cauza solicita

4


5/24


Sectiunea 2. &omiciliul si resedinta• Domiciliu

Domiciliu-acela atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spaiu, prin indicarea unui loavind aceasta semnificatie juridica.Potrivit CC domiciliul persoanei fizice 7n vederea exercit6rii drepturilor i libert6 ilor sale civile este acolo undș țaceasta declar6 c6- i are locuin a principal6.ș ț ezare principal+ș & centrul afacerilor, activitatilor, intereselor persoanei$nicitatea domiciliului i a re edin eiș ș ț & o persoan6 are dreptul s6 aiba numai un singur domiciliu i o singurș

re edin 6,sc'imbarea domiciliului este liber6.ș ț

Caracterele uridice ale domiciliului !

1. %"ligativitatea & obligatoriu sa avem domiciliu,persoanele ce nu au domiciliu pot fi acuzate ca fiininfrac iune de vagabondaj,dac6 nu se cunoa te domiciliul se prezum6 c6 re edin a este domiciliul#ț ș ș ț

2. $nicitatea - orice persoan6 nu poate s6 aib6 dec7t un singur domiciliu i o singur6 re edin 6 c'iar dacș ș ț posed6 mai multe locuin e.ț Exeptii de la acest principiu: domiciliu profesional si domiciliu alessau conventional

3. Sta"ilitatea / are 7n vedere acea tr6s6tur6 a domiciliului de a nu fi sc'imbat cu u urin 6 sau foarte desș țStabilitatea priveste atit domiciliu de drept comun cit si pe cel legal

4. Inviola"ilitatea / potrivit constitu iei domiciliul i re edin a sunt inviolabile cu anumite excep ii prev6zutț ș ș ț ț

de constitu ie.rt. "; alin(2) C0 ț Exeptii de la acest principiu potrivit legii fundamentale:

a) xecutarea unui mandat de arestare sau a unei 'otariri judecatoresti b) %nlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei perosanec) pararea securitatii nationale sau a ordinii publiced) Prevenirea raspindirii unei epidemii

5. Inaliena"ilitatea -

0. Imprescripti"ilitatea

. $niversalitatea

. Personalitatea

3. %poza"ilitatea erga omnes

Caracterele


6/24


nu se inteleg in privinta aceasta instanta de tutela va decide, in acest sens vor fi ascultati parintii si copilucare a implinit virsta de 24 ani. > alt6 situa ie este i situa ia curatelei asupra bunului al celuț ș țdisp6rut,persoana disp6rut6 se prezum6 c6 are domiciliu la domiciliul curatorului s6u. !omiciliul legal sdovede te prin dovedirea domiciliului de drept comun al persoanei care realizeaz6 ocrotirea celui care arșdomiciliu legal.

3. &omiciliul profesional & conform CC art = spune:?cel ce exploateaz ao interprindere are domiciliul sla locul acelei interprinderi in tot ceia ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a sexecuta in acel loc?. otiunea de profesionist conform art / din CC include categorii de comerciant

interprinzator, operator economic, precum si orce alta persoane autorizate sa desfasoare activitaeconomice sau profesionale.4. &omiciliul ales & acel domiciliu pe care p6r ile unui act juridic 7l aleg de comun acord 7n vedereț

exercit6rii drepturilor si 7ndeplinirea obliga iilor n6scute din acel act.ț

• Re edin aș ț

Resedinta & potrivit definitiei este locul unde persoana fizica isi are locuinta secundara. !in punct de vederstiintific resedinta unei persoane este acel atribut de identificare in spatiu unei persoane fizice prin indicarlocuintei vremelnice sau temporale.0esedinta ca si domiciliu este guvernata de :

• principiul libertatii de a aleere •

principiul unicitatii si vremelnicia (adica potrivit legii romane de principiu o persoana fizica nu poatavea decit o singura resedinta. )

• caracterul facultativ (nefiind obligatoriu ca o peroana sa aiba o resedinta spre deosebire de domiciliu) Dovada resedintei se face cu mentiunea corespunzatoare din cartea de identitate.!aca se pune problema ca persoana isi sc'imba domiciliu#resedinta si nu face mentiunea in actul de indentitate o astfel de sc'imbare nu estopozabila tertilor. 0esedinta presupune o sedere pina la 2 an de zile@dupa acesta este domiciliu.

6


7/24


Sectiunea ! " Starea civila Starea civila- statutul civil al persoanei. ceasta institutie este considerata o institutie complimentara numelui domiciliului. a consta in indicarea calitatilor personale si care contureaza calitatea de subiect de drept a fiinteumane cum ar fi filiatia persoanei (descinderea unei persoane din alta) starea de casatorit sau divortat, virstastarea de infiat sau infietor sau respectiv adoptat adoptataor, etc. Prin starea civila se poate determina momentude inceput a calitatii de subiect de drept a unei persoane fizice, modificarile pe care le implica aceast

calitate,incetarea calitatii de subiect de drept.starea civila mai este desemnata in doctrina sub denumirea de statucivil.Caracteristicile uridice starii civila !

• #ste opoza"ila erga omnes( adica tuturor)• #ste inaliena"ila(adica nu poate fi instrainata pe calea nici unui act juridic)• #ste inprescripti"ila ( inposibilitatea dobindirii unei stari civie printr-o folosinta indelingata (prescripti

ac'izitiva) si tot o data faptul ca nu se poate perde prin neuz(prescriptia extintiva))• #ste indivizi"ila(o perosana nu poate avea decit o singura stare civila)• #ste o"ligatorie( orce perosa trebuie sa aiba o stare civila. cesta caracter rezulta din acea ca norme

juridice prin care se stabilesc conditiile de fond si de forma ale intocmirii actelor de stare civila acaracter imperativ astfel ca modificarile starii civile a unei persoane nu poate avea loc decit i

conditiile expres prevazute de lege)• #ste indisponi"ila( este interzisa posibilitatea renuntarii ori instrainarii starii civile pe calea unor act

juridice intocmite in acest scop, in acelasi timp fiind interzise orce tranzactii avind ca obiect starea civila• #ste universala (orce perosana fizica are dreptul la o stare civila)• #ste personala (este legata indisolibil de perosana fizica, putinsu-se exercita doar personal)

nsamblul elementelor care alcatuiesc stare civile sunt strict perosnale adica sunt separate de persoana fizica. Posesia de stat - se refera la stapinirea sau exercitiu starii civile. +ai poarta denumirea de folosinta a starii civilsi care presupune intrunirea acumulativa a / elemente : Nomen(insemna curtarea de catre persoane fizica a numelui corespunzator starii civile pe care o pretin

cel in cauza) 4ractatus(presupune conform doctrincei tratarea sau considerarea de catre cei apropiati ca persoana carei

ii apartine starea civila pe care o pretinde) 5rama(este recunoasterea in familie si in societate a celui in cauza ca acel careia ii apartine starea civilfolosita)

Posesia de stat este reglementata de rt. 324 alin (2) CC si este definita de acest articol care prezentind stare dfapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familia din care pretinde ca face parte. Posesia de stat poate consta in oricare din urmatoarele imprejurari#comportamente:

2. > persoana se comporta fata de un animit copil ca fiind al sau, ingrijinduse de cresterea si educarea lui iacopilul se comporta ca si cum perosana respectiva ar fi parintele lui( comportament corelativ)

". Copilul este recunoscut de familie si de ctare societate precum si de catre autoritatile plublice ca fiind a persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau

/. Copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau

Posesia de stata trebuie sa aiba un caracter :• Continua (trebuie sa o detii in continuu)• Pasnica

• Pu"lica( poate fi vazut si constat de orcine)• Neec*ivoca(fara indoiala)

#ctele de stare civila- are mai multe acceptiuni : (Sediu materii starii civile este in CC art =A, legea 22= di2== privind actele de stare civila)

• Prin act de strae civila se intelege inscrisul autentic intocmit conform dispozitiilor legale si consemnat iregistre de stare civila.

%ntr-o enumerare pot fi acte de stare civila : ct de nastere

7


8/24


ct de casatorie ct de deces

8iind inscrisuri autentice ele vor fi supuse regulilor generale care guverneaza aceasta categorie de inscrisuri. %ceia ce priveste probatiunea acestea fac dovada pina la inscrierea in fals sub aspectul constatatilor personale alofiterului de stare civila, iar in privinta celorlalte mentiuni fac dovada pina la proba contrara.Breasatura caracteristica actului de stare civila sunt opozabila erga omes ne fiind nevoie de alte forme d publicitate legala decit inregistrarea de registrele de stare civila. Exeplu :hotarirea de divort este opozabiltuturor perosnelor inclusiv tertilor. Este singura exeptie prevazute de lege in care persoanele po sa nu asistat la

procedura judecatoreasca. Incidente in leatura cu actele de stare civila $

• )odificarea (se refera la inscrierea unor mentiuni cu privire la statutul civil al titularului)• Rectificare (este operatiunea de indreptare ori de inlaturare a erorilor strecurate#produse in actul de star

civila cu ocazia inregistrarii lor # de punere de acord a datelor de stare civila cu adevaratele elemente dstare civila)

• Completare (are in vedere notarea unor mentiuni care nu existau in actul de stare civila)• nulare (sanctiunea care intervine in ipoteza ne respectarii normelor cu privire la conditiile d

nevalabilitate ale actelor de stare civile)Completarea, anularea ori modificarea se poat realiza doar in baza unei 'otariri judecatoresti definitive (este dapel poate si de recurs).

0ectificarea precum si a mentiunilor se poate face din oficiu sau la cerere dar doar pe baza dispozitiei primaruluunde este pastrat actul de stare civila. Reconstituirea si intocmirea ulteriioara a actelor de stare civila

Reconstituirea actelor civile- pote reveni ori de cite ori registrele de stare civila au fost perdute sau distruse in tosau in parte ori atunci cind actul de stare civila a fost intocmit in strainatate si nu poate fi procurat extrasul de pacel act. Intocmirea ulterioara a actelor civile &poate sa intervina in cazul omisiunii intocmirii actelor de nastere sau ddeces cu toate ca la momentul necesar au fost depuse actele in acest sens.tit pentru reconstituirea cit si pentru intocmirea ulterioara a actelor civile este necesara intocmirea unei cererBermenul de solutionare este de /4 de zile de la inregistrarea cererei. %ar teremenul in care se cominicsolicitantului dispozitia esre de 24 zile de la emitere.

Proba starii civile%dovada se realizeaza prin actele de stare civila precum si prin certificatele de stare civileliberate de starea civila. Prin exeptie de la aceasta regula proba starii civile poate fi facuta prin orce mijloc dacnu au existat registre de stare civila, sau au fost distruse , sua daca nu e posibila procurarea unui extras dinstrainatate sau daca a fost omis sau refuzat eliberarea unui act de stare civila. #ctiunile de stare civila- sunt actiuni in justitie care au ca obiect elemente de stare civila a persoanei.

2. %n functie de obiectul si de scopul lor actiunile de strare civila se clasifica in / categorii :• ctiuni in reclamatie de stat(actiuni in reclamatie de stare civila)(au ca scop obtinerea unei stari civil

distincte sau diferite de cea existenta la data introducerii actiunii in acest sens ca exemplu actiune istabilirea maternitatii sau paternitatii copilului din afara casatoriei)

• ctiuni in contestatie de stat(au rolul sau finalitatea de a inlatura o stare civila care se pretinde a fnereala si de a o inlocui cu alta care se pretinde a fi reala)(ex : actiunea in tagada paternitatii din casatorieanularea casatoriei etc)

• ctiuni in modificare de stat(are ca scop modificarea starii civile a persoanei pentru viitor ca exemplactiunea de divort)

". %n functie de peroana care le poate exercitaavem :• ctiuni ce pot fi intentate doar de titularul starii civeile( cum ar fi actiunea de divort)• ctiuni care pot fi intentate de titularul starii civile'reprezentatntul sau legal ( cum sunt actiunile d

stabilire a maternitatiii sau actiuni de stabilire a paternitatii)• ctiuni ce pot fi intentate de orce persoana interesata( intra in acesta categorie actiuni in contestare

filiatiei, actiuni in contestarea nulitatii absolute a casatoriei, actiuni in contestarea nulitatii adoptiei, actiunin contestarea recunoasterii de filiatie)

8


9/24


ctiunile de stare civila sunt in principiu imprescriptibile.xista prin exeptie actiuni prescriptibile ca exemplactiunea in anularea casatoriei :ctiunea in anulabiliatea recunoasterii de filiatie care este supusa termenului comun de / ani.ctiunea in tagada paternitatii are ca titular pe sotul mamei si poate fi introdus ain termen de / ani de la data cara cunoscut faptul nasterii copilului tatal

3. %n functie de criteriul prescriptibilitatii, exista :• ctiuni imprescripti"ile care constituie regula in materie, dat fiind caracterul nepatrimonial al actiunilo

de stare civila.•

ctiuni prescripti"ile care au caracter de exeptie (actiuniea in anumarea casatoriei, cu termenul d prescriptie de luni. Bermenul curge in functie de cauza anulabilitatii. emplu : pentru daca lipsesautorizatia sau incuviintarea impusa de lege termenul curge de la data la cre cei a caror incuvinintare saautorizatia era necesara pentru inc'eierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta. !aca nulitatea relativintervine pentru vicii de consimtamint #lipsa discernamintului , termenul de luni va incepe data incetariviolentei #dupa caz data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea sau lipsa vremelnica discernamintului)

9


10/24


Sectiunea 6. Capacitatea civila a persoanei

Capacitatea &uridica>rce persoana din momentul nasterii si c'iar al conceptiei are capacitate. ipsa capacitatii este o situatie dexeptie. Boate manifestarile de vointa care le face fiinta umana cu semnificare juridica are ca scop realizarea unointerese(spun unii este folosul material sau de alta natura care o perosana o poate trage din inc'eierea unui anumi

act) acest interes trebuie sa indeplineasca unele cerinte si una este cea a legimitatii.Capacitatea civila(definitie)- reprezinta aptitudinea generala de a avea drepturi subiective civile si obligaticorelative si de a le exercita. ptitudinea de a fi subiect de drept si de a poseda un anumit patrimoniu carcaracterizeaza personalitatea juridica in general nu este specifica persoanelor fizice ci priveste si persoanelmorala adica cele juridice. Capacitatea civila este strins legata de viata umana ea se naste si o data cu nastereomului si moare o data cu moartea omului.

6.2. Capacitatea de folosinta a persoanei

&e folosinta (ste definita de art./3 de CC si consta in aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi sobligatii.) otiunea de capacitate a persoanei fizice este sinonima cu notiunea de personalitate juridica persoanei fizice, trebuind totusi diferentiata da personalitatea juridica a perosanei juridice.

Cracterele juridice ale capacitatii de folosinta :• 7eneralitatea (pentru ca are in vedere toate drepturile si obligatiile posibile)• Inaliea"ilitatea ( imeni nu poate renunta in tot sau in poarte la capacitatea de folosinta. Pentr

ca nu poate sa-si instraineze nimeni capacitatea in sens ca vrei sa ai numai drepturi sua numaobligatiile, acesta insa nu inseamn aca persoana nu are dreptul sa renunte la drepturile lui rt.2 CC, rt.AA= CC)

• Intange"ilitatea (asta inseamna ca nimeni in principiu nu are voie sa aduca atingere capacitatii dfolosinta decit cind prin lege se aduce o anumita restingere a capacitatii de folosinta si acestrestringere nu trebuie sa aduca atingere. rt. "= alin2 CC)

• #galitatea( rt./4 CC. toate persoanele fizice indiferent sex, nationalitate , opinii,,etc,,sau alt fede situatii similare nu au influenta asupra capacitatii de folosinta)

• $niversalitatea (in sensul ca este recunoscuta tuturor persoanelor fizice indivizilor care acalitatea de a fi om , fiinta umana)• Legalitatea (limitele capacitatii juridice sunt stabilite prin lege)

Capacitatea trebuie distinsa de discernamint pe deoparte capacitatea de folosinta este o stare de drept pe cindiscernamintul este o stare de fapt. %ntre discernamint si capacitate este o strinsa legatura pentru ca, o pers fizicin principiu ca avea capacitatea atunci cind ea are discernamintul actelor si faptelor sale. %n regimul juridic anerespectarii cerintelor de necapacitate si de nedescernamint este insa asemanator, de ce D pentru ca lipsdiscernamintului atrage nulitatea relativa iar lipsa consimtamintului cea absoluta.+omentul de de"ut al capacitatii de folosinta este momentul nasterii prin exeptie copilul conceput dar nu nascu poate sa dobindeasca drepturi aceasta fiind capacitatea de folosinta anticipata si care are in vedere situatia icare drepturile copilului sunt recunoscute inca de la momentul conceptiunii cu conditia sa se nasca viu c'iar dac

el nu este viabil(adica nu supavetueste). %n legatura cu momentul conceptieie legea stabileste asa numita perioadsau timpul legal al conceptiunii ca fiind intervalul de timp cuprins intre a /44 si 2A4 zi dinaintea nasterii copilulucest termen se calculeaza zi cu zi.Bermenul legal al conceptiunii are o durata de 2"2 de zile calculinduse de ldata nasterii copilului pina la 2A4 de zile iar de la acesta data de la 2A4 zi pina la /44 zi se poate intinde perioadconceperii#ceonceptiei copilului. Capacitatea de folosinta anticipata va fi recunoscuta doar in ipoteza in care nraportam la drepturile persoanei fizice, nu si la obligatiile acestuia.Continutul capacitatii de folosinta- prin acesta trebuie sa intelegem drepturile si obligatiile pe care le recunoastlegiuitorul unei persoane. %n continutul capacitatii de folosinta se gasesc doua laturi : Latura activa (totalitatea drepturilor)( aici in principiu intra toate drepturile pe care legea le recunoast

mai putin acelea care printr-o dispozitie legale nu ii este recunoscut unei anumite persoane) Latura pasiva (totalitatea obligatiilor)

10


11/24


Inradiriele aduse capacitatii de folosinta & in princiupiu orce persoana poate fi ingradita in capacitatea dfolosinta in sensul de a nu i se recunoste un anumit drept timp are sau nu i se recunoaste o anumta capacitatspeciala. stfel ingradiri pot fi clasificate dupa mai multe criterii :

1. !upa finalitatea lor#scopul lor#obiectivul lor :• Ingradiri avind caracter de sanctiuni ( acestea pot fi prevazute de legea penala sau legea civil

in functie de izvorul acestuia.%n cele prevazute de leea penala intra:

• pedepsa complimentara a interzicerii unor drepturi pentru o perioada de la 2 la 24 ani

Pedepsele penale sunt prevazute de articolul 3 din codul penal pedepse coplimentare interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia dau unora din urmatoarele drepturi :a) deptul de a alege si a fi ales in autoritatile publice sau in functiile elective publice b) dreptul de a implica o functie implicind exercitiul autoritatii de statc) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, d

natura acelia de care s-a folosit condamnatul pentru savirsirea infractiuniid) drepturile parintestie) dreptul de a fi tutore sau curator interzicerea drepturilor de litera b) nu se poate pronunta decit prin interzicerea drepturilo prevazute de litera a) in afara de cazul cind legea dispune altfel.• pedeapsa accesorie a interzicerii anumitor drepturi pe intreaga durata cit persoan

respectiva este condamnata interzicerea unor drepturi. 0eglementata de art.;2 din codu penal care spune ca acesta prevede interzicerea drepturior prevazute de art 3 din codu penal.

%n cele prevazute de leea civila -sunt considerate ingradiri urmatoarele :a) decaderea din drepturile parintesti (CC, Cartea %%, Bitlul %1, Capitolul %1) conform r


12/24


oricare din persoanele prevazute la aliniatul 2 poate cumpara la licitatie publica un bun aminorului, daca are garantie reala asupra acesti bun ori il detine in coproprietate cu minorul, dupcaz. Potrivit minorului care a implinit virsta de 23 ani avind asa dar capacitate de exercitiu restinsnu poate sa faca donatii altele decit darurile obisnuite potrivit starile materiale. > alta incapacitat prevazuta de legiuitor este aceia de a cumpara drepturi litigioase. stfel CC spune : susanciunea nulitatii absolute, judecatorii, procurarii, grefierii, executarii, avocatii, notarii publicconsilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara direct sau prin alte persoaninterpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instanteijudecatoresti in a care

circumscriptie isi desfasoara activitatea. Bot o data sunt incapabili de a cumpara direct sau pri persoane interpuse c'iar si prin licitatie publica :a) +andatori, pentru bunurile care sunt insarcinati sa le vinda b) Parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru persoanele pe care l

reprezintac) 8unctionarii publici, judecatorii-sindici, practicieni in insolventa, executorii, precum si alt

asemenea persoane, care ar putea influenta conditiile vinzarii facute prin intermediul losau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare supraveg'eaza.

%n cazul incalcarii primelor " sansciunea este nulitatea relatibva iar in cazul / este nulitatea absoluta.2. !upa modul de operare#felul in care se produc :

•

Ingradiri de plin drept'ope ledis • Ingradiri care opereaza in "aza unei *otariri udecatoresti

/. !upa sursa lor• Ingradiri prevazute de legea civila

• Ingradiri prevazute de legea penala Incetarea capacitatii de folosinta-(art. /< CC) acesta inceteaza o data cu moartea perosanei. %n timpul veti personei capacitatea de exercitiu poate fi perduta prin punerea sub interdictie a persoanei pe cind capacitatea dfolosinta nu poate fi perduta in timpul vetii persoanei. +oartea unei persoane poate fi declarata fizic sa judecatoresc.

6.8. Ccapacitatea de e9ercitiu a persoanei fizice

&e e9ercitiu (este aptitudinea persoaeni de a inc'eia singura acte juridice civile, capacitatea de exercitiu estaptitudinea ceruta de dreptul pozitiv#obiectiv ca o perosana sa poata inc'eia in mod personal si valabil act juridice prin care sa creeze, sa modifice, sa transmita sau sa stinga drepturile subiective civile.0ecunoasterea capacitatii de exrcitiu este dependeta de mai multi facoti si anume :

• !e existenta capacitatii de folosinta• !e existenta disernamintului(aptitudinea de asi da un consimtamint in cunostinta de cauza)

tape distincte in viata fiecarui individ :• Lipsa capacitatii de e9rcitiu (debuteaza o data cu nasterea si care constinuie pina la visrta de 23 an

precum si interzisii judecatoresti. stfel de persoane in principiu nu pot sa inc'eie singure acte juridiccivile ci doar prin reprezentanti legali acestia pot fi parintii sau tutorele. numite acte juridice insa pot sinc'eiat si de persoana insasi, acestea sunt actele de conservare sau de dispozitie de mica valoare

Sanctiunea este nulitatea relativa. Sanctiunea nulitatii relative poate sa intervina c'iar daca nu sa produnici un prejudiciu. xeptie este redat prin art.3


13/24


sau a tutorelui si cu respectarea unor dispozitii legale speciale daca existe. Capacitaea aceasta inceteaza lvirsta de 2A ani sau la 2 in cazul in care se casatoreste. Situatie de exeptie este capacitatea de e9ercitianticipata-tip speciala de capacitate recunoscuta minorului care a implinit virsta de 2 ani, de catrinstanta de tutela pentru motive temeinice, luinduse avizul si parerea parintilor#tutorelui sau c'iar consiliului de familie.)

• Capacitatea deplina de e9ercitiu (consta in capacitatea deplina a persoanei fizice implinid virsta de 2ani, de a inc'eia singur acte juridice. %storic si geografic virsta era diferita. Se perde la moarte. )

'"'" Declararaea &udecatoreasca a mortii persoanei fizice

Potrivit noii regelemntariin ceia ce priveste declararea judecatoreasca a mortiiexista " ipoteze:• Cazul general ( potrivit acestei reguli in cazul in care o persoana este disparuta si exista indici ca incetata din viata, aceasta poate fi declarata moarta prin 'otarire judecatoreasca, la cererea oricare persoane interesate daca:

• u trecut cel putin " ani de la data primirii ultimelor informatii sau indici care indica ca este iviata

• Persoana sa fie disparuta• Sa existe indici ca aceasta a incetat din viata

• Cazurile speciale (Cazurile exeptionale sunt regelemntate CC cel disparut in situatii speciale:• aufragiu• %nundatii• Cutremurul• Catastrofa pe cale ferata ori aeriana• Cauze de razboi• lte situatii asemanatoarecare indreptatesc sa supuna decesul, poate fi declarat mort daca au trecut cel putin luni de la datimprejuratii care a facut o disparitie.)

%n cazurile speciale conditiile pentru declararea judecatoreasca sunt urmatoarele:• !isparitia persoanei ce urmeaza a fi declarata moarta sa fi avut loc intr-o imprejurare deosebita ( cel

enumerate mai sus) prin care s-ar presupune decesul• !e la momentul producerii imprejurarii exeptionale in care a avut loc disparitia sa fi trecut un interval d

cel putin luni

#nularea hotaririi de declarare a mortii

>rce persoana care este declarata judecatoresc ca este moarta iar ea este in viata poate cere oricind anulare'otaririi judecatoresti prin clare i sa declarat moartea. !rept efecte al anularii 'otaririi cel declarat mort poate cerinpoierea bunurilor sale in natura, iar daca acestea nu este posibil restituirea lor prin ec'ivalent. egiuitorinstituie o protectie pentru cel care a dobindit cu titlu oneros bunurile daca a fost de buna credinta.> alat impoteza de anulare este atunci cind se gaseste un act de deces, anterior emitetii 'otaririi judecatoresti, iconsecinta actul juridic va avea prioritate.Se prevede tot o data ca persoana care este in viata dar a fost declarata judecatoreste moarta anterior si nu pretind bunurile , mostenitorii pastreaza posesia bunurilor si dobindeste fructele acestora.

13


14/24


Sectiunea :. %ctotirea persoanei fizice(ctotirea persoanei fizice- ansamblul mijloacelor de drept civil prin intermediul carora se asigura recunoasteresi protectia drepturilor subiective civile si a intereselor indreptatite ale acesteia, precum si a mijloacelor d protectie ale persoanei fizice ca aparticipant ala circuitul civil. %n acord cu dispozitiile art.24< din CEcategoriile de persoane supuse unor masuri speciale de ocrotire sunt minorii, si cei care desi capabili, din cauz batrinetii, a bolii sau a altor motive prevazute de lege nu pot sa-si administreze bunurile si nici sa isi aperinteresele in conditiile corespunzatoare.+asurile de protectie prevazute de legiuitor in privinta minorului sunt :

>crotirea parinteasca >crotirea prin tutela >crotirea prin darea in plasament >ri alte masuri speciale prevazute de lege

+asurile de protectie prevazute de legiuitor in ceia ce priveste pe major sunt : >crotirea acestuia se face prin punerea sub interdictie judecatoreasca Sau prin instituirea curatelei

:.2. %crotirea parinteasca

(crotirea parinteasca- mijloc juridic prin care se realizeaza protejarea inorului #utoritatea parinteasca- ansamblul de drepturi si indatorii care privesc atit persoana cit si bunurile copilului s

apartin in mod egal ambilor parinti Principiile ocrotirii parintesti :

• utoritatea sau ocrotirea parinteasca se realizeaza, exclusiv in interesul superior al copilului• utoritatea parinteasca se exercita de catre parinti impreuna si in mod egal• >crotirea parinteasca are acelasi continut indiferent dupa cum copilul este nascut in interiorul casatorie

in afara acesteia ori este adoptat.• %ndependeta patrimoniala-parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupr

bunurilor parintelui, in afara de dreptul de mostenire si de intretinere.>crotirea parinteasca are " laturi : Latura personala ( vizeaza persoana minorului- cit priveste aceasta latura parintii au dreptul s

indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatate si dezvoltarea lui fizica, psi'ica si intelectuala, d

educatie, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusiri snevoilor copilului F ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarcorespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuaia)

%n vederea realizarii acestora parintii au urmatoarele obligatii:- !e a coopera cu copilul si de a-i respecta viata intima, privata si demnitatea- !e a-i prezenta si a-i permite copilului informarea cu privire la toate actele si faptele care il pot afecta s

de a avea in vedere si opinia acestuia- !e a lua masurile necesare protejarii drepturilor copilului si realizarii acestora- !e a coopera cu persoanele fizice si juridice cu atributii in domeniul ingrijirii

egiuitorul le-a interzis parintilor dreptul de a-l obliga pe copil sa adere la o anumta religie sau cult religios.> data cu implinirea virstei de 23 ani minorul are libertatea recunoscuta de lege de a-si alege confesiune

religioasa. Latura patrimoniala ( vizeaza bunurile minorului- parintii au dreptul si indatorirea de a administr

bunurile copilului minor, precum si de a-l reprezenta in actele juridice civile ori de a-i incuviinta acestacte, dupa caz)

xista cazuri cind autoritatea parinteasca este exercitata de un singur parinte atunci cind : nul dintre parinti este decedat ste declarat mrt prin 'otarire judecatoreasca Pus sub interdictie !ecazut din exercitiul drepturilor parintesti Sau daca din orce motiv se afla in neputinta de a-si exprima vointa

14


15/24


%ncetarea exercitarii autoritatii parintestii va inceta la momentul : %n care minorul implineste virsta de 2A ani adica dobindeste capacitatea deplina de exercitiu a inc'eierea casatoriei( in cazul minorului care se casatoreeste inainte de 2A ani) a momentul in care majorul este scos de sub interdictie judecatoreasca

:.8. 4utela minorului

)utela minorului & mijloc juridic prin intermediul caruia se asigura ocrotirea minorului in cazul in care acest

este lipsit de ocrotire parinteasca, reprezentind un al " grad in serie masurile de protectie luate de lege iinteresul minorului, evident dupa ocrotirea parinteasca, pe care o inlocuieste.Caracterele &uridice specifice tutelei :

• Legalitatea (toate aspectele vizind desc'iderea tutelei, tutorele, consiliul de familie, exercitarea tutelecontrolul exercitarii tutelei sau incetarea sa sunt reglementate de dispozitiile legale imperative)

• 7ratuitatea (art.2"/ CC E tutela este o sarcina gratuita. %n ciuda acestui fapt tutorele poate primi remuneratie pe durata exercitarii tutelei. 0emuneratia nu poate fi mai mare de 24G din veniturile produsdin bunurile minorului.)

• Personalitatea (art.2"" CC E tutela este o sarcina personala?. Prin exeptie de la aceasta regula instantde tutela cu avizul consiliului de familie poate, tinind seama de marimea si compunerea patrimoniuluminorului, sa decida ac administrarea patrimoniului ori doar a unei parti sa fie incredintata, potrivit leg

unei persoane fizice sau persoane juridice.)Cazurile de desc'idere a tutelei sunt expres si limitativ prevazute de art. 224 CC cind ambii parinti sunt dupcaz , decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiu drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala interzicerii drepturilor parintesti, pus sub interdictie judecatoreasca, disparuti, ori declarati judecatoresti mort precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta 'otaraste ca este in interesul minorului instituirea unetutele .Cei obligati sa instiinteze instanta de tutela cu privire la una din situatiile enumerate mai sus sunt :

- Persoanele apropiate minoruluiu- dministratorii si locatarii casei in care locueste minorul- Serviciul de stare civila, la momentul inregistrarii mortii unei persoane- otarul public, la momentul desc'iderii unei proceduri succesorale

- %nstantele judecatoresti in cazul condamnarii la pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti- >rganele administratiei publice locale- %nstitutiile de ocrotire- >rce alta persoana

)utorele &persoana menita, in temeiul legii, sa exercite sarcina tutelei in scopul protejarii minorului prin asuparerolului de substituent al parintilor acestuia, decedati sau aflati intr-o alta situatie de exeptie enuntate mai sus.egiuitorul a interzis urmatorelor categorii de persoane dreptul de a fi tutore , respectiv :

- +inorilor - Pers. Puse sub interdictie judecatoreasca- Celui pus sub curatela- Celui decazut in exercitiu drepturilor parintesti- Celui declarat incapabil de a fi tutore- Celui care i s-a restins exercitiul unor drepturi civile, fie in temeiul legii, fie prin 'otarire judecatoreasca- Celui care a fost indepartat din exercitiul unei tutele- Celui aflat in stare de insolvabilitate- Celui care din pricina intereselor contracre cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei- Celui care a fost inlaturat prin inscris autentic sau prin testament de catre parintele care exercita singu

autoritatea parinteasca in momentul mortii.!esemnarea tutorelui se poate face de catre parinte prin acte unilaterale sau printr-un contract de mandata, care sinc'eie in forma autentica sau pe calea unui testament.

15


16/24


Criterile avute in vedere la desemnarea tutorelui sunt :- 0elatiile personale- propierea demiciliilor - Conditiile materiale- Harantiile morale pe care le prezinta cel in cauza

Butorele este numit de instanta de tutela printr-o inc'eiere definitiva, fiind necesar acordul sau in acest sensxeptie de la acesta regula este atunci cind acesta a fost desemnar prin contract de mandat. %n aceatsa ultim

ipoteza se poate refuza numirea doar in urmatoarele situatii:- Cind cel in cauza are visrta de 4 de ani impliniti- Cind este vorba de o femeie insarcinata sau mama unui copil mai mic de A ani- %n cazul celui care creste si educa " sau mai multi copii- %n cazul celui, care din cauza bolii, a infirmitatii,a felului activitatilor desfasurate,a departarii domiciliulu

de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte motive intemeiate, nu ar mai putea sa indeplineascaceasta sarcina.

%n aceste conditii enumerate mai sus se poate se poate refuza si continuarea tutelei. %n acest caz tutorele estinlocuit printr-o cerere adresata instante de tutela in regim de urgenta. Butorele este obligat sa isi indeplineascsarcinile pina la solutionarea cererii de inlocuire. %nainte de numirea tutorelui ligiuitorul a impus obligativitateascultarii minorului care a implinit virsta de 24 ani.

Consiliul de familie &o institutie noua in CC. 0olul sau este de a supaveg'ea modul in care tutorele isexerciteaza drepturile si isi indeplineste obligatiile in ceea ce priveste persoana si bunurile minorului. cesconsiliu se constituie de instanta de tutela si va avea in compunerea sa / rude sau afini, raportat la gradul drudenie si la relatiile personale cu familia minorului. !aca nu sunt rude sau afini din consiliu de familie pot fac parte si alte persoane interesate de situatia minorului.Perosanele care fac parte din consiliu sunt convocate la domiciliu minorului :

- !e catre instanra de tutela- !in oficiu- Sesizarea minorului- a implinirea virstei de 23 ani a minorului- tutorelui desemnat

- Sau ori care alta persoana care a luat cunostinta despre situatia minoruluiConvocarea consiliului de familie se face cu cel putin 24 zile de la data intrunirii acestora. Convocarea se facde catre :

- Butorele- Proprie initiativa- Ccerera oricarui membru din consiliu- Cererea minorului ce a implinit virsta de 23 ani- %nstanta de tutela

Prezenta la locul indicat se face persoanal sau in cazul in care nu este posibil prin reprezentat. !easemnea estadmisa reprezentarea intre soti. !esfasurarea sedintelor au loc la domiciliul minorului, prin exeptie convocarefacuta de catre instanta de tutela se va desfasura la sediul acesteia.tributiile consiliului de familie :

- uarea de decizii in situatii prevazite de lege- miterea avizelor consultative la cererea tutorelui sau a instantei de tutela

!eciziile avizele se iau cu votul majoritatii membrilor. Consiliul este prezidat de cel mai virstnic dintre membr!eciziile se dau cu motivare si se consemneaza intr-un registru special. !aca tutorele inc'eie anumite acte in lipsunui aviz consultativ, acestea sunt anulabile.0egula de baza care guverneaza e*ercitarea tutelei este aceia ca tutela se exercita exclusiv in interesul minoruluatit in privinta persoanei acestuia cit si in privinta bunurilor sale.

16


17/24


Controlul e*ercitarii tutelei -acetsa este facut de instanta de tutela asupra tutorelui si consiliului familiei. %nstantde tutela in exercitarea contolului poate colabora cu :

- utoritatile administratiei publice- %nstitutiile si serviciile publice specializate pentru protectia copilului- %nstitutii de ocrotire

Butorele este obligat timp de /4 de zile la sfirsitul anului calendaristice sa prezintei instantei de tutela o dare dseama cu privire la modul in care s-a ingrijit minorul , si administrarea bunurilor acestuia. %nstanta pate incuviint

ca adarea de seama sa fie facuta o data la / ani dar nu mai mult. %n afara de aceatste dari care sunt obligatoriinsatanta poate cere oricind o dare de seama. Bot instanta descarca tutorele cu privire la tot ce a facut, verificsocotelile etc.!aca sunt acte#fapte pagubitoare pentru minor cei indreptatiti sa faca pligere la instata de tutela sunt : +inorul care a implinit 23 ani Consiliul de familie >rce membru al consiliului Persoanele prevazute in NCC art.111

a) Pers. propiate minorului, precum si administratorii si locatorii casei in care locueste minorul b) Serviciu de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, precum si notarul public, c

prilejul desc'iderii unei proceduri succesorale

c) %nstantele judecatoresti, cu prilejul condamnarii la pedeapsa penala a interzicerii drepturilo parintestid) >raganele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orce alta persoana

Solutionarea plingerii se face de urgenta. ste ascultata minorul care a implinit 24 ani. Incetarea tutelei & cazurile de incetarea a tutelei sunt :

• +oartea minorului• 8aptul de a nu se mai mentine situatia care a dus la instituirea acesteia

8unctia tutorelui inceteaza :• +oartea tutorelui (in cazul acesta cei ce trebuie sa anunte instanta sunt mostenitorii sai, oricare di

persoanele din art.222 CC. Pina la numirea unui nou tutore mostenitorii ai grija de minor. )• %ndepartarea tutorelui de la sarcina tutelei

• Prin inlocuirea tutorelui!e la /4 de zile cel mult, tutorele sau mostenitorii trebuie sa prezinte o dare de seama instantei de tutela. !actutorele moare mostenitrii fac adrea de seama, daca acestia nu pot aceatsa dare se va face de mostenitorul lolegal,sau de catre un curator special numit de instanta de tutela. a incetarea tutelei , bunurile ce se aflau iadministrarea tutorelui se predau fostului minor, mostenitorilor sai sa noului tutore dupa caz. Descarcarea de estiune a tutorelui se afce de catre instanta de tutela dupa predarea bunurilor, verificarea saprobarea socotelilor. Botorele va raspunde pentru prejudiciu produs c'iar daca este descarcat de gestiuneBotodata tutorele care il inlocueste pe alt tutore este obligat sa-i ceara acestuia repararea prejudiciilor cauzatminorului din cauza sa. !aca tutorele refuza sa continuie exercitiul tutelei desi nu se afla in nici una din cazuril prevazute de lega care i-ar justifica rezul el poate fi sanztionat cu amenda civila in folosul statului. Cuantumul ntrebuie sa depaseasca valoarea unui salriu minm pe economie. egiuitorul a prevazut aplicarea amenzii de maxim

de / ori la un interval de ; zile apoi sa fie numit alt tutore. !aca se probeaza existenta culpei tutorelui iindeplinirea defectuase a tutelei acesta urmeaza sa fie obligat la plata unei amenzi civile in folosul statului, ucuantum maxim de / salrii medii pe economie. %n toate cazurile amneda se duspuen de catre instanta de tutela.:.6. $ratela minorului

Curatela minorului -mijloc juridic temporal si subsidiar, de ocrotire a minorului. ste o tutela instituita ad-'ocCa si in cazul tutelei, curatela are " laturi una personala si alta patrimoniala.Cazuri de instituire a curatelei minorului. xista citeva cazuri : %n cazul existentei unei contrarietati de interese in tre tutore si minor !in cauza bolii sau alte motive, tutorele este impediact sa inc'eie una numit act in numele minorului

17


18/24


%n cazul procedurilor succesorale notarul public la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu poate numi provizoriu un curator special, care va fo validat sau inlocuit dupa caz de instanta de tute Fa legea impune motive temeinice pentru numirea curatorului special.

n al caz este punerea sub interdictie judecatoreasca a minorului. Potrivit art 2; CC in caz de nevoisi pina la solutionarea cererii de pundere sub interdictie judecatoreasca, instanta de ttela poate numi uncurator special pentru ingrijirea si reprezentarea celui a carui interdictie a fost ceruta, precum si pentradministrarea bunurilor sale .

%n cazul indepartarii turorelui care a savirsit un abuz, o neglijenta grava sau alte fapte care il fac nedem

de a fi tutore, precum si daca nu isi indeplinieste corespuzator sarcina. %n cazul mortii tutorelui, daca mostenitorii lui sunt minori,neputind astfel sa preia sarcina tuteledeasemenea se numeste un curator special

:.:. %crotirea interzisului udecatoresc

Puneara sub interdictie &udecatoreasca-cind facultatile mintale sunt asa alterate, incit uzul noraml al ratiunii estdesfiintat, fie permanent fie numai intermitent. Interdictia &udecatoreasca + masura de protectie de drept civil care se dispune fata de persoana ce nu ardiscernamint necesar pentru a se ingriji de interesele sale, din cauza alienatiei sau debilitatii mentale, masura ce epoate lua si fata de minorii cu capacitate de exercitiu restrinsa.egea prevede / conditii pentru ca o persoana sa fie pusa sub interdictie judecatoreasca : ipsa de discernamint a celui in cauza

Cauza lipsei de discernamint sa fie alienatia sau debilitatea mentala ipsa de discernamint sa-l puna pe cel in cauza in imposibilitatea de a se ingriji de interesele sale.Capacitatea - stare de drept!iscernamintul & stare de fapt facultatea de a discerne, de a patrunde si a aprecia un lucru la justa lui valoare Prin expresia alienatie mentala sau debilitate mentala se intelege o boala psi'ica ori un 'andicap psi'ic cdetermina incopetenta psi'ica a persoanei de a actiona critic si predictiv privind consecintele social-juridice car pot decurge prin exercitarea dreptrurilor si obligatiiloe civile art."22 din legea nr.;2#"422 pentru punerea iaplicare a legii nr "A;#"44= privind Codul Civil.Persoanele care pot cere punerea sub interdictie judecatoreasca sun prevazute art.111 NCC !

a) Pers. propiate minorului, precum si administratorii si locatorii casei in care locueste minorul b) Serviciu de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, precum si notarul public, c

prilejul desc'iderii unei proceduri succesoralec) %nstantele judecatoresti, cu prilejul condamnarii la pedeapsa penala a interzicerii drepturilo parintesti

d) >raganele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orce alta persoana Procedura punerii sub interdictie &udecatoreasca potrivit Decretului !,%./'

Procedura de punere sub interdictie judecatoreasca este reglementata de art /4-/< din !ecretul nr. /"#2=


19/24


acestei masuri. Cererea faptele din care rezulta alienatia sau debilitatea mentala precum si dovezile in acest sens!upa primirea cererii presedintele instante o face cunoscuta celui care i se cere masura precum si procuroruluCerecetarile prealabile sunt efectuate de procuror direct sau prin interediul organelor de politie. Procurorul solicitavizul medicilor specialisti. Bot presedintele sesizeaza instanta de tutela pentru numirea unui curator daca estcazul. Conform art ="; daca potrivit avizului de medici specialisti si cins este cazul al unitatii snaitar prevazute de ar. =" alin ", este necesara observarea mai indelingata a starii mentale a celui a carui punere suinterdictie este ceruta, instanta astfel va putea dispune internarea provizorie pe cel mult saptamini intr-o unitasanitara specializata. Judecarea cereriis se face cu citarea partilor. Bot o data se asculta si cel pus sub interdictie

!aca el etse in imposibilitatea de a se misca instanta se va deplasa la locul unde se afla el.!upa raminerea definitiva a 'otaririi, o copie legalizata se comunica :a) Serviciului de stare civila a carui nasterea celui pus sub interdictie judecatoreasca este inregistrata, pentr

a se face meniunea pe marginea actului de nastere b) %nstantei de tutela in circumscriptia careia domiciliaza cel pus sub interdictiejudecatoreasca, in vedere

numirii unui tutorec) Serviciului sanitar competent, pentru ca aceasta se intituie asupra celui pus sub interdictie judecatoreasca

potrivit legii, o supraveg'ere permanentad) Kiroului de cadastru si publicitate imobiliara competent, pentru notarea in cartea funciara, cind este cazule) 0egistrul comertului, daca persoana pusa sub interdictie este interprizator

%n cazul respingerii cererii, curatela instituita pe durata procesului inceteaza de drept.

2fectuarea punerii sub interdictie &udecatoreasca .. n prim efect al celui pus sub interdictie judecatoreasca este lipsirea acestuia de capacitate dexercitiu. +inorul care nu a implinit visrta de 23 ani interdictiajudecatoreasca se produce de la datimpinirii virtsei de 23 ani. Pentru minorii intre 23 si 2A ani precum si ceilalti interdictia isi va producefectul de la data cind 'otarirea judecatoreasca a ramas definitiva. %n ceia ce priveste pe terti lipscapacitatii de exercitiu a persoanei puse sub interdictie nu le poate fi opusa decit de la data indepliniriformalitatilor de publicitate prevazute de codul de procedura civila. Cei pusi sub interdictie pot inc'iacte de mica valoare precum si acte de conservare, iar pentru celelte tipuri inc'eie tuorele sau.

%%. l doilea efect este numirea unui tutore. Con form art 2;4 CC prin 'otarirea de punere suinterdictie, instanta de ttela numeste de indata un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicti judecatoreasca . regulile potrivitoare la tutela minorului sub 23 ani sunt aceleasi ca si pentr

interzisul judecatresc., daca legea nu prevede altfel. !upa / ani tutorele poate cere inlocuirea, ia pentru motive temeinice se poate si mai devreme. . principala obligatie care il incuba tutorele este de ingriji de cel pus sub interdictie spre ai grabi vindecarea si ai imbunatati conditiile de viata. %nstantdecide locul unde va fi ingijit interzisul la locuinta sa sau institutie sanitara. Brebui ascultat comisisanitara, consiliul familiei si daca interzisul judecatoresc este casatorit si sotul acestuia. %n ceia c priveste minorii acestia nu vor avea un tutore dar vor fi ingrijiti de parintii lor pina cind devin majo%ar dupa implinirea virstei el nu-si sc'imba situatia se va numi un tutore. !aca la momentul punersub interdictie judecatoreasca, minorul se afla sub tutela, instanta va decide daca va lasa acel tutore sava numi un altu.

Ridicarea interdictiei &udecatoresti

%nterdictia judecatoreasca urmeaza a fi ridicata in cazul in care inceteaza cauzele care au generat#-o. %nstanta este

cea care poate ridica interdictia. Cererea in acest sens poate fi introdusa de :• %nterzisul judecatoresc• Persoanele si institutiile la care face referire art.222 CC

fectele 'otaririi de ridicare se vor produce de la data raminerii definitive a acesteia. %ncetarea drepturilor dreprezentare al tutorelui poate fi opusa doar de la data care au fost indeplinite formalitatile de publicitat prevazute de Codul de procedura civila, cu exeptia cazurilor in care tertii au cunoscut acest fapt pe o alta cale.

:.0. %ctoritea persoanei fizice prin curatela

egiuitorul a instituit " tipuri de curatela :• Curatela incapabilului & masura cei vizeaza pe minori si pe interzisii judecatoresti. ici devin incident

regulile privitoare la tutela .

19


20/24


• Curatela capabilului & se instituie in interesul persoanei cu capacitatea deplina de exercitiu care se gasestin una din situatiile speciale reglementate de legiuitor. ici sunt aplicate regulile de la madat, exeptie icazul legiuitorul prevede alt fel.

Cazurile de instituire a curatelei

cestea sunt enumerate in art. 2;A CC :a) !aca din cauza batrinetii, bolii sau a ueni inflamatii fizice, o persoana desi capabila nu poate sa i

administreze bunurile sau sa isi apere interesele si din motive temeinice nu poate numi un reprezentant#uadministrator

b) !aca din cauza bolii#alte motive, o persoana care desi capabila nu poate, nici personal, nici prireprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a caror nu sufera aminarec) !aca o persoana, fiind sa lipseasca o vreme indelingata de la domiciliu, nu a lasat un mandator sau u

administraor generald) !aca o persoana a disparut fara a exista informatii despre ea si nu a lasat mandator# un administrato

general. Procedura de instituire a curatelei

Sarcina curatelei poate fi incuviintat orcarei persoane fizice care are capacitatea deplina de exercitiu si este imasura sa o indeplineasca. 1a avea prioritatea persoana sa fie curator de cel interesat, prin act unilateral sau pricontract de mandat, inc'eiat in forma autentica.Persoanele indreptatite sa solicite instituirea tutelei :

•

Sotul sau• 0udele sale• Persoanele prevazute in art. 222 CC

Pentru intituirea tutelei este necesar consimtamintul celui reprezentant, exeptie sunt cazurile in care acesta n poate fi dat. Bot o data se cere si acorul celui desemnat sa fie tutore. %nstnat de tutela este cea indreptatita prin legsa numeasca curatorul, in baza unei inc'eieri care se dau in scris curatorului si se va face afisul la sediul instantede tutela si la primaria de la domiciliul celui reprezentant. Competenta teritoriala a instantei de tutela este stabilitde art. 2;= CC.Continutul si inceoutul curatelei

egiuitorul a prevazut ca in cazul instituirii tutelei se vor aplica regulile de la mandat, exeptie sunt cazurile cinlegiuitorul prevede alt fel( administrarea bunurilor alturia). dministrarea bunurilor altuia este o institutie noua i

dreptul romanesc, aceasta preseupune imputernicirea administratorului de a efectua actele necesare pentrconservarea bunurilor si actele utile pentru ca aceasta sa poata fi folosita conform destinatiei lor obisnuite. Pe dalta parte administrarea deplina presupune si indatoria administratorului de a exploata in mod profitabil bunurilePrin instituirea curatelei nu se va aduce atingere capacitatii celui reprezentat de curator, spre exemplu poatinc'eia actul juridic personal. !aca au incetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicatde instanta de tutela la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a celor prevazuti la art. 222.

:.. sistenta sociala a persoanelor virstnice

Persoana virstnica- persoana care a implinit virsta de pensionare stabilita prin lege.Pentru ca o persoana virstnica sa poata beneficia de asistenta sociala trebuie sa se afle in una dintre situatiile :

a) u are familie, sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potriit dispozitiillegale in vigoare b) u are locuinta si nici posibilitatea se a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor propriic) u realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesared) u se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specialae) Se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psi'ice.

Continutul asistentei sociale a persoanelor virstnice

Serviciile comunitare se realizeaza cu consimtamintul acestora si vor avea in vedere :- %ngrijirea temporara#permanenta la domiciliu- %ngrijirea temporara#permanenta intr-un camin pentru persoanele virstnice

20


21/24


- %ngrijirea in centre de zi, cluburi pentru virstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuintsociale, precum si alte asemenea.

!aca nu se poate lua consimtamintul persoanei date , decizia urmeaza a fi luata de serviciul social al consiliululocal sau de directia de asistenta sociala din cadrul directiilor de munca , solidaritatea sociala si familiilor judetensi municipiului Kucuresti. %n acest se face o anc'eta sociala urmind a fi luate in considerare si recomandarilmedicale. Bot o data trebuie acceptul rudelor de gradul % iar in lispa acestora unui alt membru al familiei.Serviciile comuntare vor asigura si impormintarea in cazul in care nu are cine. rt. A din egea 2;#"444 sunenumerate serviiciile comunitare asigurate persoanelor virstnice la domiciliu, acestea fiind :

- Servicii sociale privind ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizariii sociale si sprijinirea pentrintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligaticurente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea 'ranei

- Servicii sociomedicale, acesta cuprinde realizarea igienei personale, adoptarea locuintei la necesitatil persoanei virstnice, antrenarea la activitati sociale, economice, culturale, precum si ingrijirea temporara icentre de zi , aziluri de noapte sau alte centre specializate.

- Servicii medicale sub forma de consultatii, ingijire medicala la domiciliu, consultatii si ingijirstomatologice, administrarea de medicamente.

Pentru primele " categorii de servicii enumerate se vor asigura fara plata in cazul in care persoana nu are venitursua are unul de < ori mai mic decit nivelul venitului net lunar. %n ceia ce priveste a / categorie acestea se voacorda in baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate. Serviciile comunitare se asigur

persoanelor virstnice si in cadrul caminelor acestea constau in :• Servicii sociale & ajutor pentru menaj F consiliere juridica si administrativa F modalitati de prevenire marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psi'oafectiva

• Servicii sociomedicale – ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatiilor fizice ori intelectualeasigurarea unor programe de ergoterapie F sprijin pentru realizarea igienei corporale

• Servicii medicale – consultatii si tratamente la cabinetuul medical, in institutii medicale de profil sau l patul persoanei daca aceasta este imobilizata F servicii de ingrijire infermierie F asiguraremedicamentelor F asigurarea cu dispozitive medicale F consultatii si ingrijire stomatologica

(ranizarea si functionarea caminelor pentru persoanele virstnice

Caminul pentru persoane virstnice este o institutie sociala cu o personalitate juridica . caminele asigura conditiilcorespunzaoare de gazduire si 'rana, ingrijire mediacle, recuperare si readaptare, ativitati de ergoterapie, asistent

sociala si psi'ologica.Principiile unui camin :- sigurarea autonomiei si sigurantei persoanelor virstnice- sigurarea conditiilor de ingrijire, in acelasi timp pastrind identitatea , integritatea si deminitate

persoanelor virstnice- Stimularea celor virstnici de a participa la viata sociala- 8acilitatea si incurajarea relatiilor interumane , inclusiv intre persoanele virstinice- sigurarea supraveg'erii si ingrijirii medicale

Finantarea asistentei sociala pentru persoanele virstnice

xista " tipuri de finantare :- Fonduri bugetare

ceste fonduri au urmatoarea destinatie :• 8inantarea activitatilor de asistenta sociala desfasurata de fundatii si asociatii romane cu personalitat

juridica, precum si unitari de cult recunoscute in 0omania• C'eltuieli de investitii si reparatii capitale pentru unitati de asistenta sociala din zone defavorizate• Completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute la art.2A atunci cind resursele bugetelo

locale devin insuficiente8ondurile de la bugetul de stat se aloca pentru :

• Subventii acordate in completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute de art.2A• 8inantarea activitatilor de asistenta sociala a unor asociatii si fundatii romane, cu personalitate juridica

precum si unitatilor de cult recunoscute in 0omania

21


22/24


• 8inantarea c'eltuielilor pentru organizarea si functionarea serviciilor comunitare de asistenta sociala precum si pentru ingrijirea la domiciliuin conditiile art.2/

• C'eltuieli pentru imormintarea asistatilor , in situatiile prevazute la art. ; alin /!onatiile sau alte tip de acestea se vor intrebuinta in scopul aordat. +edicamentele, materiale sanitare sau altastfel encesare sunt suportate din fondurile de asigurari sociale de sanatate.

- Contributia persoanelor virstnicea sustinatorilor acestoraCei care dispun de venituri sunt obligati sa isi plateasca singuri contributia lunara de intretinere. Cei care nu a

venituri si nici sustinatori legali care sa le plateasca intretinerea sunt asigurati din bugetul local sau judetan. Stabilirea3 suspendarea si incetarea a drepturilor de asistenta socialapentru persoanele virstniceStabilirea drepturile de asistenta sociala pentru persoanele virstnice

Potrivit art."; din legea 2;#"444 asistenta sociala se acorda la cererea persoanei virstnice F a reprezentantululegal al acesteia F instantelor judecatoresti F a personalului de specialitate din cadrul consiliului local F a politiei F organizatiei pensionarilor F a unitatilor de cult recunosute in 0o sau a organizatiilor neguvernamentale care au cobiect de activitate asistenta sociala apersoanelor virstnice . pentru acordarea asistentei sociala este necesar dfacut o anc'eta sociala. %ndreptatiti sa aprobe#respinga#suspende#inceteze dreptul la servicii de asistenta social pentru persoanelor virstnice sunt confr. rt "=. !in legea 2;#"444. :

a) Primarul pentru seviciile de asistenta sociala organizata pe plan local b) !irectorul general al directiei de munca solidaritate sociala si afamiliei judetene si a mun. Kuc pentr

asistenta sociala !ncetarea si suspendarea drepturilor de asistenta sociala pentru persoanele virstnicecestea inceteaza in cazul in care nu mai sunt indeplinite conditiile impuse de lege. %n cazul acordarii asistentesociala temporare pe o perioada mai mica de luni , acordarea serviciilor de asistenta sociala se va suspend printr-o decizie motivata a celui ce a stabilit dreptul. !ecizia prin care se dispune cu privire la stabilirearespingerea sau suspendarea dreptului la serviciile de asistenta sociala se poate contesta.

Sectiunea 0. Respectul fiintei umane si al drepturilot ei inerente

0.1. Consideratii generale

Conf. CC >rce persoana are dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si psi'ica, la deminitate, l propria imagine, la respectarea vetii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute prin lege . Pe ling

cele enumerate mai sunt si : dreotul la nume, la domiciliu, la resedinta, la stare civila, precum si dreptul persoanede a dispune de sine insusi , cit timp nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunelmoravuri.%n doctrina se clasifica aceste drepturi ale personalitatii.

%. !upa momentul in care acceste drepturi ocrotesc valorile legate de umanitatea persoanei fizice :• Pot opera in timpul vetii• !upa decesul persoanei fizice

%%. !upa continutul drepturilor reglementate :• !repturi ce ocrotesc dreptul uman si functiile sale biolgice si psi'ice (!. la viata, !. la sanatate, !. l

integritatea fizica si psi'ica)• !repturi care ocrotesc valori morale (!.la deminitate, !. la libera exprimare, !. la viata privata, !. l

imagine, !. la respectarea memoriei persoanei decesate)0.2. &reptuile la viata la sanatate si integritate ale pers. 5izice

Ca masura de protectie in acest sens legiuitorul a interzis in mod expres orce prctica eugenica. o interventidestinata sa modifice genomul uman nu se poate afce decit din motive preventive, diagnostice sau terapeutice, snumai daca nu are drept scop introducerea unei modificare a descendentei persoanei singurele exeptii fiind celce au ca scop prevenirea ori tratarea maladiilor genetice. !e asemenea sunt interzise si intereventiile al caror scoeste crearea unor fiinte umane genetic identice cu o alta fiinta umana vie ori moarta si totodata crearea dembrioni umani pentru cercetare.Botodata utilizarea te'nicilor de reproducere umana asisata medical nu este admis pentru alegerea sexuluviitorului copil decit in scopul evitarii unei bali ereditare grave legate de sexul acestuia. !ispozitiile despre caram facut vorbire sunt preluate din continutul Conventiei >viedo.

22


23/24


egiuitorul reglementeaza in mod expres : "rincipiul inviolabilitatii – interzice orce fel de interventie care ar fi de natura sa lezeze integritatea fizica sa psi'ica a fiintei umane "rincipiul nepatrimonialitatii corpului uman- este interzis evaluarea pecuniara a acestuia, precum si inc'eierea dacte juridice de natura patrimoniala cu privire la corpul persoanei fizice ori la partile sale componente. Potriv CC orce acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniala corpului uman, elementelor sau produselosale sunt lovite de nulitate absoluta, cu exeptia cazurilor expres prevazute de lege Cu privire la acesata conf. egii nr =


24/24


- !ifuzarea de stiri, dezbateri, anc'ete sau raportaje scrise sau audiovizuale privind viata intima, persoanalsau de familie fara acordul persoanei in cauza

.3. Respectul datorat persoanei si dupa decesul sauConf. CC orce persoana poate determina felul propriilor funerarii si poate dispune cu privire la corpul sadupa moarte evident daca are capacitate deplina de exercitiu. %n ceia ce ii priveste fara discernamint sau farcapacitate deplina de eexercitiu se cere consimtamintul scris a parintilor. !easemenea CC prevede : voint

sotului, parintilor, descendentilor, rudelor in linie colaterala pina la gradul al 3 inclusiv legatarilor universali, sacu titlu universal sau al primarului comueni, orasului municipiului sau al sectorului Kuc. %n a carei raza teritoriala avut loc decesul

drept civil persoane fizic rezumat

Documents