medii geografice azonale

8/6/2019 MEDII GEOGRAFICE AZONALE

1/6

MEDII GEOGRAFICE AZONALE

MEDII MONTANE MEDII LITORALE MEDII ANTROPICEAceste medii au un caracter

azonal si caracterizeaza muntii cuo anumita dezvoltare verticala;

sistemele de munti josi hercinicisau caledonieni) care au altitudini

reduse se nscriu n cadrulzonalitatii latitudinale si au maiputin observabila zonalitatea

verticala.

Acest tip de mediu estepredominant n cadrul sistemelor

transcontinentale, alpino-himalayan si andin.

Factorii genetici care se mbinaapartin att celor specificizonalitatii latitudinale (ndeosebipentru partea inferioara a munti-

lor), ct si a celor specificiazonalitatii, proveniti din etajarea

caracteristicilor mediului.

Factorii geoecologici cu caracterazonal au anumite caracteristicigenerale (valabile pentru orice

sistem montan) si specifice (careparticularizeaza anumite unitati

montane).

Se pot distinge trei categorii(situatii) de medii montane

caracteristice pentru: sistemeletranscontinentale (sistemul andinsi alpino-himalayan); sistemele

montane regionale si muntiizolati.

a. Sistemele transcontinentaleau, pe lnga specificul etajarii

verticale a elementelor de mediu,o importanta influenta la scaraglobala.

b. Sisteme montane regionale

n afara celor doua sistememontane transcontinentale, exista

anumite sisteme montane dedimensiuni mai mici si ca

ntindere si ca altitudini, cum arfi: Muntii Atlas din nordul

Africii, muntii caledonieni din

nordul Europei, Podisul nalt alEtiopiei, sistemele de munti

Medii maritime (litorale)

n lungul liniei tarmului si ntr-oanumita banda situata de o parte

si de alta a acesteia existaanumite caracteristici ale

mediului, n care elementulgeoecologic principal este dat deraportul dintre uscat si apa, unraport azonal, care se desfasoara

nsa pe fondul zonalittiilatitudinale.

Exista anumite elemente specificeale mediului nconjurator legate

de interactiunea dintre uscat siapa.

Fsia acestei interactiuni sedesfasoara att n zona uscatului

(pe o portiune care variaza nfunctie de altitudinea reliefului),ct si n zona oceanului (pna la

anumite adncimi, dependente deaspectul platformei continentale).

Pentru regiunile cu mareeputernice, aceasta fsie este mai

usor observabila ntre nivelulmaxim si minim al acestora.

a. Exista o serie de factori princare oceanul influenteaza

uscatul, cum ar fi:

contactul ntre apa si uscat,precum si actiunea miscarilorapelor oceanice (valuri, maree,

curenti), a creat un tip special derelief(relieful litoral).

curentii calzi (CurentulAtlanticului de Nord, Curentul

Kuro-Shivo), care mping"foarte mult spre nord zonalitatea

latitudinala a tipurilor de mediu, avegetatiei si climei;

curentii reci (CurentulLabrador, Curentul Peru-Chile),

care duc la racirea sensibila aclimatelor si a tipurilor de mediu

din zona litorala n careactioneaza;

* Medii antropice (regionale silocale)

Aceste medii fac abstractie, ntr-ooarecare masura, de zonalitatea

latitudinal. Ele pot fi considerate,de aceea, medii azonale. Spredeosebire de cele anterioare

(mediul montan si

mediul litoral), la acestea aparefoarte clar elementul determinat

de interventia antropica

a. Mediul regiunilor industriale

Acest tip de mediu si are originean existenta unor resurse ale

subsolului care au determinatformarea initiala a unor industrii

de exploatare si prelucrare aacestora; exemplul cel mai

cunoscut l reprezinta resursele decarbuni, care au favorizat aparitiasi extinderea revolutiei industrialesi formarea regiunilor industriale

bazate pe exploatarea carbunilor.

Aceste regiuni s-au caracterizat sise caracterizeaza si n prezent

printr-o modificare substantiala amediului, datorita exploatariicarbunilor si utilizarii lor n

procese ale industriei energieielectrice si ale industriei meta-lurgice. Gradul de poluare este

ridicat, sunt frecvente ploile acide,exista un peisaj foarte bine

conturat si importante concentraride populatie.

Regiunile industriale mai noi,bazate pe tehnologii nepoluante,au un mediu sensibil diferit de cel

al regiunilor industrialetraditionale.

b. Mediul regiunilor urbane

Acestea creeaza n perimetrul lorsi n imediata apropiere modificari

sensibile ale mediuluinconjurator. Exista o anumitambinare ntre caracteristicile

locale ale acestui mediu si cele


2/6

hercinici, regiunea muntoasa aSiberiei de Sud, regiunea

muntoasa a Siberiei de Est.Aceste sisteme montane regionale

induc anumite diferentieri n

caracteristicile mediuluideterminate de zonalitatea

latitudinala.

c. Munti izolati (n afarasistemelor montane)

Acesti munti reprezinta anumiteinsule", avnd o dezvoltare

redusa n suprafata, dar destul deevidenta n altitudine. Astfel, n

apropierea ecuatorului sunt

cunoscute masivele muntoasevulcanice Kenya si Kilimandjaro,cu o etajare foarte vizibila a

conditiilor de mediu, de la savana(la baza) pna la zapezi si ghetari

(la naltimi de peste 5000m).

O situatie relativ asemanatoare seobserva n cazul muntilor

vulcanici din arhipelagul Hawaii

existenta unui transfer termicntre ocean si uscat, ndeosebi n

perioada n care temperaturaoceanului este mai mare dect n

spatiul continental;

datorita schimbarii volumuluide gheata cantonat n ghetarii decalota n timpul cuaterarului (nperioadele glaciare), niveluloceanului era mai scazut si, nacest fel, a existat o anumita

oscilatie a liniei tarmului;

b.Influenta continentului asupraoceanlui se concretizeaza sub mai

multe aspecte:

existenta unor depunerisedimentare provenite din

eroziunea uscatului n domeniulmarin, acolo unde sunttransportate de reteaua

hidrografica;

existenta unui transfer termicdinspre continent spre ocean, n

momentul n care suprafatacontinentala este mai calda;

formarea unor aspectespecifice foarte vizibile n

articulatia tarmurilor, cum ar fideltele, estuarele si golfurile.

Mediul litoral are o serie decaracteristici verifice, cum sunt:

este un domeniu de pescuit;

este o zona activa detransporturi maritime si prezinta,

n multe cazuri, noduri deinterconectare cu transporturile pe

uscat (cazul costurilor foartemari);

concentreaza frecvent opopulatie numeroasa, mai ales

zonele litorale temperate si calde;

construirea porturilor aschimbat foarte mult peisajul si

mediul arealelor respective;

facilitarea transporturilor

datorate zonalitatii. Totusi,anumite trasaturi (gradul de

poluare, infrastructura urbana,concentrarea populatiei,

particularitatile bioclimatice) fac

din acest mediu un tip regional(daca se extinde pe o suprafata

mai mare) sau local (daca este dedimensiuni mici) foarte evident.

c. Regiunile si arealele foartedegradate Aceste suprafete de

teren cu o degradare

intensa a mediului, reprezintaexemple de medii generate de

anumite cauze specifice, care au

un caracter azonal (fiind astfelmedii azonale).

Mentionam, n acest caz, ctevaexemple, cum ar fi: haldele de

steril, suprafete puternic erodate sidegradate, zone de acumulare a

deseurilor etc.

n aceste situatii, elementelesupuse degradarii reprezinta o

gama mai larga dect cele strictvizibile n peisaj; unul dintre cele

mai importante domenii aledegradarii secundare" l

reprezinta poluarea apelor freati-ce, de unde se aprovizioneaza

frecvent localitatile urbane cu apapotabila.


3/6

maritime si aprovizionarea cumaterii prime au permis

dezvoltarea, n unele situatii, aunor regiuni industriale portuare,

care au schimbat substantial

peisajul si mediul nconjurator.

In viitor, raportul dintre uscat siapa si :iracteristicile mediului

maritim (litoral) vor fi influentatede doua fenomene rezultate

dinactiunea antropic:

ridicarea nivelului oceanuluiplanetar, ca o consecinta ancalzirii climatice generale;

poluarea mediului marin sicontinental situat n lungultarmului.

COMPARAIE TIPURI DE MEDII N EUROPA

MEDIUL FORESTIER OCEANIC MEDIUL CONTINENTAL MODERAT Pozitia geografica: este situat ntre 40 si 55 latitudine

nordica.

Factorii determinantipentru acest tip de mediu sunt: pozitiageografica, apropierea de ocean si existenta unei circulatii

predominant vestice sau dinspre ocean (care determina un aportmai mare de precipitatii); un alt factor determinant important l

reprezinta curentii calzi ai oceanului, care aduc aici mase de apacu temperaturi mai ridicate dect valorile zonale ale oceanului.

Factorii complementari: regiunile cu acest tip de mediu suntn general joase, situate spre litoral, ceea ce permite o circulatieusoara a maselor de aer; datorita evaporatiei mai mari pe ocean,

nebulozitatea este mai ridicata.

Factorii de nuantare: existenta n apropierea tarmului a unorlanturi muntoase (cum este n vestul Americii de Nord, n

Scandi-navia sau n estul Australiei) diminueaza foarte mult cantindere acest tip de mediu.

Radiatia solara este de 110-120 kcal/ cm2/an, cu ocomponenta importanta a radiatiei difuze, datorita nebulozitatii.

Temperatura:

medie anuala este de aproximativ 10C, cu abateri fata deaceasta valoare;

vara se ridica la 10-15C;

iarna temperatura medie este de 5C (n apropiereaoceanului) si ajunge la 0C (uneori chiar sub aceasta valoare)

spre interiorul continentului.

Precipitatiile medii anuale depasesc 1000 mm/an, dar ajung

n unele situatii la peste 1500 mm/an; exista, de asemenea, oumiditate atmosferica permanenta si ridicata

Pozitia geografica: ntre 40 si 55 latitudine nordica.

Factorii determinanti:principalul factor- reprezinta pozitialatitudinala, care confera acestui mediu caracteristicile zonalitatiide ansamblu; asociat acestui factor, mentionam pozitia pe care o

are acest tip de mediu n interiorul continentelor.

Factorii complementari: ntinderea masei continente, foartebine exprimata pentru continentul eurasiatic; datorita deschideriilargi a Americii de Nord si a Eurasiei spre regiunile reci din nord

(fara baraje semnificative de munti), patrunderea frecventa amaselor de aer reci duce la atingerea unor valori termice mai

coborte dect n cazul mediului oceanic.

Factorii de nuantare: acestia se refera la variabilitatea unorcaracteristici ale mediului clima, hidrografie, vegetatie) si la

consistenta anotimpurilor extreme.

Radiatia solara este de 120-130 kcal/ cm2/an, fiind mairidicata dect n cazul mediului oceanic, datorita nebulozitatii

mai reduse.

Temperatura: medie anuala este de aproximativ 10C;

vara temperaturile sunt n medie de 15-20C; ele cresc spreinteriorul continen-telor, unde climatul devine mai arid;

iarna temperaturile sunt cuprinse ntre 0C C si -5C.

Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse ntre 500 si 1000mm/an; pe anumite areale situate spre interior, pot ajunge la 400

mm/an.

Tip de climat: climat temperat continental, cu nuante detranzitie ntre climatul oceanic si climatul continental excesiv,

arid.

Regimul hidrologic al rurilor are variatii importante: de la


4/6

Tip de climat climat temperat-oceanic.

Regimul hidrologic al rurilor: rurile, n general scurte, auun regim hidrologic pluvial (uneori pluvio-nival), cu debite

bogate tot timpul anului.

Vegetatia naturala:predomina padurile de foioase, iar nextremitatile nordice apar si paduri de pin. Vegetatia naturala a

fost nlocuita pe mari ntinderi cu plante de cultura.

Soluri (predominante): spodosoluri si soluri gleice, cu ofertilitate relativ modesta.

Unitatile de reliefn continentele nordice se suprapun n liniimari zonelor caledo-niene si partial zonelor hercinice.

Sistemul morfoclimatic este de tip temperat-oceanic (cu osubstantiala modelare subaeriana datorata sistemelor fluviale).

Densitatea populatiei:populatia ajunge la valori mari, cudensitati ridicate si foarte ridicate (de 150 loc./km2 si chiar pesteaceasta valoare).

Tipul de agricultura: n prezent se practica o agriculturacomerciala, cu o pondere importanta a zootehniei.

Gradul de antropizare: mediul natural initial a fosttransformat substantial, ramnnd n forma naturala (sau foarte

putin modificata) doar 20% din ntinderea acestui tip de mediu.

Caracteristici ale degradarii mediului: exista anumitentinderi cu un mediu industrial foarte pregnant si cu un mediuurban aproape generalizat. Elementele de degradare sunt relativ

reduse.

Aspectul estetic al peisajului: utilizarea intensiva ndelungatasi traditiile industriale ar fi trebuit sa duca la degradarea sasubstantiala; nivelul tehnologic si masurile de combatere a

poluarii au favorizat pastrarea caracteristicilor acestuia, iar nmulte locuri chiar la ameliorarea sa.

debite mici vara, la debite foarte ridicate n perioada ploioasa sin timpul topirii zapezilor.

Vegetatia naturala:paduri de foioase stejar ntr-o masura maimica si fag predominant); acest tip de mediu este dominat de

prezenta fagului (Fagus silvatica)

Soluri (predominante):brun cenusii, brune de padure, cu olitiera bogata.

Unitati de relief:predomina relieful relativ jos, de cmpie saupodisuri erodate, n toate regiunile acestui mediu.

Sistemul morfoclimatic este de tip temperat, cu predominareaproceselor fizico-mecanice, torentialitatea, eroziunea si

transportul fluvial.

Densitatea populatiei este de aproximativ 100 loc/km2, ca omedie foarte generalizata, cu valori care se abat foarte mult, n

functie de diferiti factori; pe ansamblu, densitatea este mai redusa

dect n climatul oceanic.

Tipul de agriculturapredominant este dat de existenta unorexploatatii agricole ntinse (care valorifica orizontalitatea si ntin-

derea teritoriului); n trecut, a fost o zona cu o pronuntataagricultura extensiva.

Culturi agricole: este un domeniu al cerealelor, al plantelortehnice (soia, in, floarea soarelui) si cu portiuni importante de

culturi complementare (legumicultura, pomicultura, viticultura);este, de asemenea, un mediu care favorizeaza dezvoltarea

cresterii animalelor (ovine, bovine, porcine etc).

Gradul de antropizare este foarte avansat; fiind o regiune

intens populata, ea a fost foarte mult transformata n timpul isto-riei; ntinsele suprafete forestiere au fost nlocuite cu vegetatia decultura; gradul de antropizare este de 60-70%.

Caracteristici ale degradarii mediului:

exista ntinderi ocupate de activitati industriale (care polueazasensibil mediul), suprafete urbane, alunecari de teren si frecvent

eroziune torentiala.

Aspectul estetic al peisajului este cel al unor ntinderiumanizate, cu anumite suprafete forestiere dar, totodata, cu

predominarea spatiilor cultivate, deschise.

Datorita sistemului economic predominant pna n urma cu undeceniu (economie planificata si centralizata) exploatarea mediu-

lui nu s-a realizat si printr-o conservare corespunzatoare.Restructurarea economica lasa frecvent abandonate infrastructuriindustriale sau agricole care, printre altele, diminueaza estetica

peisajului.

COMPARAIE TIPURI DE MEDII N ROMNIA

MEDIUL CONTINENTAL MODERAT AL CMPIEI sIDEALURILOR DE VEST

PODIsUL DOBROGEI

Pozitia geografica: n partea de vest a tarii, subinfluenta maselor de aer oceanic.

Factorii determinanti:pozitia geografica nzonalitatea latitudinal si relieful de cmpie.

Pozitia geografica: n partea de est a tarii.

Factorii determinanti:pozitia latitudinala si

situarea regiunii spre interiorul masei continentale.


5/6

Factorii complementari: diferenta de latitudinentre partea de sud si partea de nord a acestor unitati

naturale.

Factorii de nuantare: relieful mai nalt aldealurilor fata de cel al cmpiei atrage unele

particularitati generale ale mediului.

Radiatia solara: 124-126 kcal/cm2/an.

Temperatura:

medie anuala este de aproximativ 10C, mairidicata n sud (11C);

vara: 21-22C pe cea mai mare ntindere;

iarna: -1C pe cea mai mare ntindere;

Precipitatiile medii anuale: 500-700 mm/an, mairidicate n zona dealurilor;

Tip de climat: climat continental-moderat, cuinfluente oceanice (panonic); ca etaj este un climat

de cmpie.

Hidrografia: ruri alogene mari, ape subteranebogate (inclusiv geotermale).

Vegetatia naturala:predomina vegetatiapadurilor de foioase (n mare parte defrisate), cu

prezenta speciilor de stejar si, pe alocuri, fag.

Soluri (predominante): molisoluri, dar si solurisaraturoase, nisipoase sau hidromorfe.

Tipuri de relief: relief fluviatil (cmpiipiemontane, cmpii tabulare cu terase, acumulari de

nisip), relief fluvio-lacustru si piemonturi deeroziune (Dealurile de Vest).

Densitatea populatiei: aprox. 75 loc/km2.

Tipul de agricultura: agricultura comerciala pesuprafetele exploatatiilor agricole colective sau

individuale.

Grad de antropizare: 80-90% pentru cmpie,60-70% pentru dealuri.

Caracteristicile degradarii mediului:

poluare industriala, poluare urbana, saraturarea

terenurilor, eroziune accelerata.

Factorii complementari: existenta bazinuluiMarii Negre si circulatia maselor de aer frecvent din

directia nordica si nord-estica.

Factorii de nuantare: altitudinea reliefului (mairidicata n partea de nord), dispunerea diferitelor

unitati de relief, prezenta Marii Negre.

Radiatia solara:peste 130 kcal/cm2/an; cea maimare valoare nregistrndu-se spre litoral unde este

si cea mai mare valoare din tara).

Temperatura

medie anuala este de 10C n portiunile nordicesi de peste 11C.

vara: 23-24C; este mai ridicata n interiorulpodisului si mai coborta spre mare

iarna: -3C n partea de nord, ntre -2 si -3 :C npartea centrala si de aproximativ -1C n sud.

Precipitatiile medii anuale: 300-400 mm. anualpe cele mai mari ntinderi.

Tip de climat: climat continental, cu nuante deariditate; pe cea mai mare ntindere este un climat

de cmpie.

Regimul hidrologic al rurilor: neregulat, cuoscilatii legate de precipitatiile torentiale.

Vegetatia naturala: stepa pe cea mai marentindere, silvostepa si paduri de stejar (n portiunile

mai nalte ale Masivului Dobrogei de Nord).

Soluri (predominante): de tip cernoziom sisoluri balane dobrogene, ambele cu o fertilitate

ridicata.

Tipuri de relief: suprafete de modelare ciclica(Podisul Casimcei), relief structural si petrografic

(Muntii Macinului), pedimente, relief litoral.

Densitatea populatiei: 50 locuitori/km2; este maimare n zona Canalului Dunare-Marea Neagra si pe

litoral (ntre Midia si Mangalia).

Tipul de agricultura: agricultura comerciala peexploatatii preponderent de stat.

Grad de antropizare: aproximativ 70-75%; pe

litoral, ntre Midia si Mangalia exista un ntins


6/6

spatiu ameliorat si amenajat turistic.

Caracteristici ale degradarii mediului:poluareindustriala si urbana relativ redus

medii geografice azonale

Documents