tipuri de medi geografice

12
TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE

Upload: catalin-alexandru-catalin

Post on 13-Jun-2015

2.105 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: Tipuri de medi geografice

TIPURI DE

MEDII

GEOGRAFICE

Page 2: Tipuri de medi geografice

Cuprins

Mediul ecuatorial Mediul pădurilor musonice

Mediul de savană Mediul deşertic

Mediul mediteranean şi subtropical

Mediul temperat oceanic

Mediul de stepă şi silvostepă

Mediul de tundră

Page 3: Tipuri de medi geografice

Mediul ecuatorial

• Zona ecuatorială este situată între 5° latitudine S si 10° latitudine N, la care se mai adaugă și climatul

musonic umed și cel litoral cu alizee.

Pădurea ecuatorială• Pădurea ecuatorială este o pădure care este totdeauna verde și se găsește în zonele calde și umede ale

tropicelor la o altitudine mică. Peste toate, umezeala este factorul principal care influenţează distribuţia pădurilor ecuatoriale, deşi alţi factori, cum ar fi solurile, pot fi importante. Precipitaţiile anuale sunt în medie între 1,500 - 4,000 mm, şi temperatura medie este între 25 - 35° C. Mai important este că nu există un sezon uscat în urma umezelei severe. În afară de baldachinul de sus, mai sunt două sau mai multe straturi forestiere, compuse în mare parte din puieţi, arbuşti, şi copaci. Viţa de vie şi muşchii ataşaţi copacilor sunt de obicei din abundenţă. Văzut din aer baldachinul de sus este închis şi o lumină subţire atinge solul pădurii.

• Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, deşi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusă din soluri roşii. Clima caldă şi precipitaţiile copioase în zonele ecuatoriale umede duce la o puternică acţiune a climei asupra solulilor. Mineralele din sol sunt dizolvate în continuu de apa de ploaie. Solurile roşii sunt foarte sărace în minerale, deşi siliciul, aluminiul, şi fierul devin concentrate pentru că în mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, deşi sărace în minerale, conţin destul de multă apă şi pădurea ecuatorială a evoluat astfel încât să se folosească de acest avantaj. Solurile podzolice, care pot fi foarte răspândite local, cum ar fi în bazinul Río Negro din Amazon, conţin predominant sulf

Page 4: Tipuri de medi geografice

Flora în pădurile ecuatoriale este dominată de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Într-un hectar de pădure ecuatorială matură se găsesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorită naturii predominant lemnoase a pădurii speciilor le ia mult timp să înflorească. Multe specii ating maturitatea în 30 sau mai mulţi ani.

Fauna

Pădurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pământ datorită numărului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt şi multe vertebrate. O regiune mare de pădure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, deşi multe dintre acestea nu au fost înregistrate ştiinţific.

În contrast cu pădurile temperate, majoritatea animalelor din pădurea ecuatorială se află în arbori. Chiar şi unele vertebrate masive, cum ar fi urangutanul, a evoluat astfel încât să-şi petreacă majoritatea vieţii în copaci. Marea diversitate a mutor grupuri de animale, cum ar fi păsările, poate fi explicată în mare parte prin faptul că multe combinaţii unice de specii tind să ocupe straturi diferite ale pădurii.

Page 5: Tipuri de medi geografice

Mediul padurilor musonice•

Pădurile musonice se întâlnesc în sudul Asiei, acolo unde bat musonii și unde,

într-un an, există doar două anotimpuri, unul ploios și altul secetos. Pădurile

musonice se deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai mulți

dintre arbori își pierd frunzele. De asemenea pădurea musonică este mai puțin

deasă și este întreruptă de porțiuni de savană. Arborii au trunchiuri masive, cu inele

de creștere și scoarță aspră. Curios este că, odată cu pierderea frunzelor, arborii

înfloresc. Ca și în pădurea ecuatorială, pe trunchiurile copacilor se cațără liane, dar

ele sunt mai puține și au lungimi mai mici.

•Arborii care alcătuiesc pădurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru), teckul

(cu un lemn foarte tare, folosit la construcția navelor), santalul (cu lemn parfumat),

palmierul.•

Pădurile musonice sunt populate de maimuțe (giboni, macaci), elefanți indieni,

tigri, pantere, șerpi, șoparle, veverițe zburătoare si diferite specii de păsări

Page 6: Tipuri de medi geografice

Mediul de savană• Savana este o formațiune ierboasă cu specii vegetale xerofile care ajung la câţiva

metri;unde ploile sunt frecvente ,sunt prezenţi arbori: baobabi,acacii,palmieri în Africa,eucalipt în Australia

• Răspândire:5-15 grade lat N și S ,America de Sud:Brazilia-campo-cerrado și catinga(tufişuri spinoase xerofite)şi Venezuela-lianos-Australia-scrub

• Africa intertropicala în lungul râurilor mari apar păduri galeri ianimale:ierbivore :antilope gnu,impala,zebre ,girafe

Factorii geoecologici:

Climat cu 2 sezoane,ploios și secetos,temperaturi 20-28 grade,precipitaţii500-1000mm anual,soluri roşii de savană relativ fertile

Au loc frecvent incendii (de brusă)datorita temperaturilor ridicate,dar vegetaţia se reface rapid

Page 7: Tipuri de medi geografice

Mediul deșertic• Mediul deșertic se extinde intre 150 si 350 latitu dine.• În funcție de condițiile de ariditate, deșerturile se diferențiază în deserturi hiper-aride (cu precipitații sub

50 mm/an), deșerturi aride (50-150 mm/an) și semideșerturi (150-250 mm/an). Cele mai întinse deșerturi sunt în Africa (Sahara, Kalahari, Namib), în centrul și vestul Australiei, America de Nord (Podisul Mexican, Mojave-Sonora) și în America de Sud (Atacama,in Chile). Deșerturi exista și în afara regiunilor tropicale, în emisfera nordica, ajungând până la aproape 500 latitudine: Gobi, Kara-Kum, Kizil-Kum, Takli-Makan (Asia), Marele Bazin (America de Nord)

• În pustiurile calde vegetația este ceva mai variată, cu adaptări pentru utilizarea (economică) a apei: multe specii au frunze caduce, suculente sau spinoase, cu ciclu rapid de dezvoltare; există și plante suculente care ating câțiva metri înălțime, cum sunt euforbiaceele arborescente și cactușii. În schimb, în puștiurile reci vegetația domi nanta este formată din tufe rare de graminee, mici plante lemnoase târâtoare, mușchi, licheni etc.

• Fauna este reprezentată prin diferite specii de șerpi, scorpioni și insecte. Camila dromader, specifică deșertului Sahara, a fost domes ticita; în Gobi sunt cămile cu doua cocoașe și cai sălbatici, în Atacama, lame etc. Pentru deșertul Kalahari este caracteristic struțul african.

Page 8: Tipuri de medi geografice

Mediul mediteranean (subtropical)

• Climatul mediteranean (subtropical) se întâlnește în ținuturile și în jurul Mării Mediterane.Mediul mediteranean este legat de bazinul Mării Mediterane, dar acesta se mai află și în California, Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban, Sudul Italiei, al Franței, Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croației, între30-40 grade latitudine nordica și sudică .

• Relieful predominant este cel montan și aparține,în cea mai mare parte, sistemului alpin format în urma orogenezei alpine. De asemenea țărmurile sunt foarte crestate. Se observă o mare mobilitate a scoarței terestre, datorită deplasării plăcilor tectonice din această regiune

• Climatul se remarcă prin două sezoane distincte: vara caldă(4-6 luni) și uscată (temperaturi de 20-25 C), cu frecvente mase de aer tropical și iarna umedaă (ăn 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitații, sub formă de ploi torențiale, din cele 500-1.000 mm/anuale), răcoroasă(temperaturi medii de 5-15 C) și cu nebulozitate accentuată,facilitată de prezența vânturilor de vest .

• Vegetația este formată din arbori veșnic verzi,xerofiti (esențe lemnoase caracteristice), cum sunt stejarul de plută, stejarul veșnic verde,pinul de Alep, cedrul de Liban, măslinul salbatic. Copacii sunt scunzi, au coajă groasă și frunze mici și cerate, pentru a rezista la uscăciune.

Page 9: Tipuri de medi geografice

Mediul temperat oceanic

• Mediul temperat-oceanic se afla în spaţiile continentale vecine oceanelor, la latitudini de 40–550 C, având o dezvoltare mai mare în regiunile de câmpie şi de dealuri (în Europa de Vest) şi mai restrânsă în dreptul lanţurilor de munţi (Cordilieri , Anzi) care constituie bariere în calea maselor de aer aduse de circulaţia vestică. În Europa şi în America, clima blândă cu veri răcoroase şi ierni plăcute (circa 800 – 1.000 mm/an precipitaţii) asigură, pe de o parte, o vegetaţie bogată, cu păduri de foioase, iar pe de alta parte, soluri fertile.

• Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat în condiţiile unei umidităţi moderate şi sub pădure. Mai importante sunt: luvi solurile, formate sub păduri de foioase, păduri de amestec şi pajişti; argi luvi solurile, dezvoltate sub păduri de foioase (fag, stejar), de culoare brun-roşcată sau brună; podzolurile corespund unui climat umed şi răcoros şi se dezvolta sub pădurile de conifere( în Marea Britanie). Aceste soluri sunt deficitare în calciu, potasiu şi magneziu şi sunt în general acide. Nu sunt deosebit de productive d.p.d.v. agricol.

• Fauna acestor păduri este formată din cerb, căprioară, mistreţ, lup, vulpe, urs brun şi jder.

Page 10: Tipuri de medi geografice

Mediul de stepă și silvostepă• .Silvostepa,ocupă partea de Nord şi partea centrală ale Republicii Moldova. • Cernoziomuri tipice moderat humificate şi levigate , rarsoluri cenuşii tipice.

Radiaţiasolară anuală totală constituie 108-114kcal/cm.Temperaturamedie anualăeste de 8-9,4C.Cantitateamedie de precipitaţiiatmosferice este de 500 660mm.Păduri de stejar amestecatcu cireş, carpen, arţar, frasin.

• Padurea de stepă :iepurele, ţistarul, orbetele, hîrciogul, cîrtiţa, bursucul, vulpea ; păsări : ciocîrlia, fîsa de cîmp, prepeliţa, pitpalacul, mai rar :potîrnichea.

• Stepa, o cupă partea de Sud a teritoriuluiRepubliciiMoldova.Crnoziomuritipice slab humificate şi carbonatice.Aridă, radiaţia solară anuală totală constituie 114-119 kcal/cm , temperatura medie anuală este de 9-10C.Cantitatea medie de precipitaţii atmosferice reduse (485-550mm).Xerofite:negara, păiuş, salvia, piciorul-cocoşului, laptele-cîinelui, albăstriţa, scrîntitoarea, bărboasa, migdalul pitic, caragana pitică, cununiţa.Iepurele, ţistarul, orbetele, hîrciogul, cîrtiţa, bursucul, vulpea; păsări: ciocîrlia, fîsa de cîmp, prepeliţa; rar: potîrnichea, acvila de stepă, dropia.

Page 11: Tipuri de medi geografice

Mediul de tundră• Tundra există mai ales în Centrul Polar. Mai există regiuni de tundră în nordul îndepărtat al

Alaskăi,Canadei, Scandinaviei și Siberiei .Tundra atinge cea mai mare întindere în nordul Siberiei, la Marea Kara și ajunge în sud până la Peninsula Kamceatka 

Condițiile climatice

• Iarna soarele în tundra apare deasupra orizontului pe foarte puțin timp, iar temperatura aerului coboară până la -60

• Vara este scurtă și începe în iunie,iar temperatura la sol, cu toate că aceasta este vețnic înghețată, poate ajunge la25.Datorită temperaturilor scăzute din timpul iernii, straturile profunde ale solului nu se dezgheță nici vara, activitatea biologica a organismelor realizându-se doar în cei cațiva centimetri “ne înghețați” de la suprafața terestră. De aceea tundra, în acest sens, poate fi definită ca “ecosistemul celor două anotimpuri absolute constante iarna și vara”

Solurile și relieful

• Solul datorită înghetului veșnic, este sărac în organisme .Puținele specii de bacterii și alte microorganisme saprofite care descompun foarte lent covorul vegetal ce piere în fiecare an.

Page 12: Tipuri de medi geografice

Bibliografie• Geografia fizica, Arthur N. Strahler• Revista Arborele lumii, Planeta Pamant• Enciclopedia statelor lumii• Manualul de geografie cls. a XI-a si a XII-a, Ed.

Humanitas •  geos-estefanya-93.blogspot.com