medicină legală word

8/15/2019 Medicină Legală Word

1/30

Subiectul 1. Definitia si dom de aplicare al medicinei legale Definitie. Medicina legalareprezinta o disciplina medicala de sinteza care isi pune cunostintele in slujba justitiei ori de cateori pentru lamurirea unor cauze sunt necesare precizari de ordin medical. Nu este un auxiliar al justitiei ci un colaborator independent al acesteia aducand in fiecare caz juridic un plus deobiectivitate prin prezentarea expertala a perspectivei medicale. Prestatia medicala trebuie sa fie

obiectiva (bazeaza numai pe date ce se pot demonstra), stiintifica (rationament apt de a fireprodus), si impartiala (de tip expertal). Domeniu de aplicare : autopsie medico legala!examinari medico legale a leziunilor traumatice, aprecierea capacitatii de munca sau a starii desanatate avand ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate sau profesie! expertiza medico legala psi"iatrica! expertiza medico legala in sfera genitala (viol, probarea virginitatii, stabilirea sexului si a varstei biologice)! examinari complementare medicolegale de toxicologie, serologie, "istopatologie, tanatoc"imie, imunologie, bacteriologie!serologie si genetica medicolegala! cercetare criminalistica si judiciara! antropologiemedicolegala! verif autenticitatii si corectitudinii intocmirii actelor medicolegale! bioetica sideontologie medicala! cercetare stiintifica! invatamant medical.

Subiectul 2.Definitia si etapele mortii. #n cursul vietii exista diferite transformarifiziologice in care anumite elemente mor. $cest lucru poate fi definit ca o regenerare perpetua.Dupa unii autoti moartea este incetarea vietii, dupa altii incepem sa murim de cand neam nascut,celulele imbatranesc si mor pe parcursul vietii. Practic moartea poate fi definita conf %M&(organiz mond a sanat) ca incetarea ireversibila a trepiedului vital, respiratie, circulatie siactivitate cerebrala. 'tapele mortii. Moartea parcurge mai multe faze evolutive, care au putut fiindividualizate datorita manifestarilor constatate la muribunzi. Moartea se instaleaza in etapesuccesive: agonia, moartea clinica si moartea biologica. Preagonia etapa premergatoare agoniei,in care manifestarile psi"ice sunt relativ specifice, fiind influentate de factori individuali ca:varsta, felul bolii, structura psi"ica. &emnele vitale sunt diminuate si are durata variabila. Agonianumita si viata redusa, este o etapa premergatoare mortii, etapa de lupta in care fenomenele

tanatologice se impun in fata celor biologice. Fazele agoniei: euforica sau de preagonie individul prezinta o stare de agitatie psi"omotorie, este nelinistit, logoreic, cu respiratie rapida sisuperficiala! de privire fixa apar transpiratii reci, cianoza extremitatilor, respiratia devineneregulata, pulsul slab! de imobilitate extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv.Formele agoniei: constienta(lucida) cand individul este prezent in mediu, poarta conversatii, isiurmareste parametrii functionali! inconstienta(deliranta) cu exprimari incoerente, "alucinatii!alteranta combinatii a celor doua. $gonicii sunt considerati iresponsabili. Durata agoniei poatefi absenta, scurta sau lunga. Moartea clinica este un diagnostic care semnifica oprirea functiilorvitale. Poate evolua fie spre moarte cerebrala, fie, prin manevre de resuscitare spre viata. $re odurata de *+ min, iar in conditii de temp scazuta ajunge la *- min. Moartea cerebrala(juridica se caract prin aparitia leziunilor morfologice ireversibile la nivelul neuronilorcorticali. 'ste o moarte a intregului creier, inclusiv a trunc"iului cerebral. $bsenta circulatieicerebrale arteriale evidentiata prin arteriografie cerebrala permite diagnosticul de certitudine almortii cerebrale. 'ste etapa in care se pot recolta organe pentru transplant. Moartea reala constain oprirea metabolismului celular si aparitia semnelor mortii reale. Pe o perioada scurta de timp persista manifestarile postvitale, care reprez viata reziduala a unor celule, tesuturi sau organedupa incetarea vietii. /onstau in contractii musculare la stimuli electronici, dilatarea pupilei laatropina etc.

1


2/30

Subiectul !. "lasificarea mortii. Din punct de vedere al felului mortii, aceasta se clasifin: moarte neviolenta cauzata de cauze intrinseci organismului, anumite afectiuni ale organelorinterne! moarte violenta consecinta actiunilor traumatice din mediul extern asupra organismului(sinucideri, accidente, omucideri). 0a limita dintre moartea violenta si cea neviolenta se aflamoartea suspecta. #n cadrul acesteia se distinge moartea subita# o forma a mortii neviolente,

care se caracterizeaza prin: durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces!caracterul imprevizibil, apare in plina stare de sanat aparenta ori fara simtome care sa tradeze oagravare a unei boli existente, de aceea survine in cele mai variate locuri! instalarea ei poate saunu sa fie precedata de acuze prealabile! la autopsie se releva totdeauna o cauzatanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortii neviolente. Mortile subite seclasifica in: M.&. cu leziuni organice incompatibile cu viata ("emoragii cerebrale, infarctmiocardic, pneumopatii)! M.&. cu leziuni cronice (miocardoscleroza, scleroze pulmonare sirenale)! M.&. cu tablou lezional nesfecific pentru o boala. 0a limita dintre moartea violenta sicea neviolenta este moartea prin in$ibitie. 'ste o forma de moarte care survine imediat dupa untraumatism pe o zona considerata reflexogena si la care autopsia nu releva nicio modificare caresa explice moartea, c"iar dupa efectuarea examenelor complenentare de laborator (lovituri la

nivelul gatului, abdomen, testicule).Subiectul %. "lasificarea semnelor mortii. 1anatosemiologia studiaza semnele mortii

astfel incat pe baza semnelor sa se poata confirma realitatea decesului, estimarea intervalului detimp in care a trecut de la deces pana la examinarea cadavrului. $ceasta se ocupa cu - categ desemne: semne negative de viata si semne ale mortii reale (semne pozitive).

Semnele negati&e de &iata au urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetareafunctiilor vitale! au valoare orientativa, nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala!se datoreaza alterarii trepiedului vital (creier, cord, plaman). /a semne negative de viata sedescriu: asepctul si pozitia corpului, determinate de pierderea tonusului, pleoape intredesc"ise,gura desc"isa, musculatura flasc2! midriaz2 fix2 (nu raspunde la stimuli luminosi)! disparitia

sensibilitatii (tactila, termica, dureroasa)! lipsa respiratiei! lipsa activitatii cardiovasculare.Semnele poziti&e de moarte reprez semnele de certitudine ale decesului. #n fct demomentul aparitiei acestea pot fi precoce sau tardive.

Semne pozitice precoce de moarte. 3acirea cadavrului (algor mortis) reprez scadereatemperaturii cadavrului sub temp fiziologica a organismulului viu, cu egalizare fata detemperatuea mediului ambiant. 1emp scade de la ext spre int. 0a temp mediului de * grade,racirea se face cu grad4ora in primele 5 ore, apoi cu - grade4ora. Diagnosticul de moarte reala se pune atunci cand temp intrarectala este de 20 grade. Des"idratarea cadavrului este fenom dereducere, diminuare a lic"idelor, prin evaporare, din zonele superficiale ale pielii in conditiileintreruperii circulatiei sanguine. Prin des"idratare cadavrul pierde in greutate (pana la 6g in primele -5"), iar in cdt de temp crescuta si in lipsa umiditatii are loc blocare putrefactiei siaparitia mumificarii. 0ividit2 ile cadaverice (livor mortis)ț sunt reprezentate prin pete sau zonerosieticeviolacei ce apar in zonele declive ale corpului sub actiunea acceleartiei gravitationale siin lipsa circulatiei sangelui. 0ividitatile cadaverice parcurg urm etape: 1.Faza de hipostază decobor7re a sangelui. 0a + min de la deces apar pete rosietice dispersate , care se intind progresiv si vor conflua. &unt complet instalate la 8-", la digitopresiune ele dispar si reapar laincetarea presiunii. 2.Faza de difuziune o parte a sangelui incepe sa iasa din vas difuz7nd intesuturile adiacente. &e instaleaza la 8" de la deces. 0a digitopresiune lividitatile p2lesc iar dacase sc"imba pozitia cadavrului, lividitatile initiale persista, apar7nd altele in noile zone declive.

2


3/30

3.Faza de imbibi ieț cea mai mare parte a sangelui se afla 9n esuturi, apar la --5" de la deces,ținterval ce se suprapune cu putrefac ia. 0ividitatile sunt omogen colorate, iar daca se sc"imbaț pozitia cadavrului lividitatile isi pastreaza pozitia initiala. 0ividitatile cadaverice reprez cel maisigur si precoce semn al mortii reale, pot indica timpul care a trecut de la deces. 3igiditateacadaverica (rigor mortis) consta in intarirea4contractura musc"ilor datorita: scaderii de $1P care

nu se mai poate reface, acumularea de acid lactic, reducerii de lic"ide la nivelul musc"ilor.3igiditatea se pune in evidenta la nivelul articulatiilor, se instaleaza in sens craniocaudal sidispare in ordinea in care sa instalat. 3igiditatea parcurge urmatoarele etape: .de instalareapare la ore de la deces, initial la musc"ii masticatori si musc"ii cefei si ulterior se extinde insens descendent la celelalte grupe musculare! cuprinde toate grupele musc"ulare, dar este maievidenta la cele mici. 0a 5+ ore corpul devine rigid, se poate rupe usor dar se instaleazaimediat. 2.de stare, apare la 5-5" postmortem , este completa si totala, se rupe cu greutate,dupa care nu se mai instaleaza. 3. De rezolu ie.ț #ncepe la -558" postmortem, dureaza - zile ,timp in care se diminueaza treptat, datorita degradarii fibrelor musculare prin autoliz2 si putrefactie. $utoliza cadaveric2 este un fenomen cadaveric distructiv precoce care apare inabsenta microbilor, dar sub influenta enzimelor proprii organismului, precedand astfel

putrefactia. $re loc ramolire si lic"efierea tesuturilor si a organelor.Semne pozitice tardi&e de moarte. Pot fi distructive sau conservatoare. Putrefactia esteo modificare cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care substantele organice setransforma in substante anorganice. 'a continua autoliza, aspectul si evolutia fiind determinatede conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. &e desf in - faze: gazoas2 si de lic"efiere.Principalele semne externe ale putrefactiei sunt: pata verde de putrefactie (apare in fosa iliac2dreapt2 prin combin "idrogenului sulfurat cu "emoglobina, se formeaza sulf"emoglobina deculoare verde care coloreaza abdomenul inferior, pata este evidenta la -" vara)! circulatia postum2 (evidentierea desenului vascular sub forma unor dungi de culoare rosietica, se datoreazadifuzarii sangelui "emolizat in afara vasului de sange)! flictenele de putrefactie (reprezacumulari de gaze de putrefactie subdermic, initial localzate pe diferite parti al corpului se

unesc)! emfizemul de putrefactie (umflarea cadavrului prin acumularea gazelor rezultate din putrefactia tesuturilor si organelor).0a grade putref e oprita. Modificări conservatoare.Mumificarea presupune des"idratarea generalizata a cadavrului, apare in cdt de temp scazutaventilatie buna si umiditate scazuta. 12b2cirea este o forma particulara de mumifiere ce are locin medii bogate in acid tanic si "umic (mlastini). /adavrul are volum redus, pielea este dur2, brun2, a a numitul cadavru lemnos.ș Pietrificarea are ca substrat procesul de mineralizare postmortem, apare in special la nivelul fetei. /ongelarea cadavrul se pastreaza ca atare pe perioade indefinite, dupa dezgetare putrefactia este rapida. &aponificarea apare dupa putrefactie,macereaza pielea si permite astfel contactul apei cu tesutul adipos, care in urma unor reactiic"imice se transforma in sapun de cadavru.

Subiectul '. eag)tura de cauzalitate. 0eg de cauzailtate este o notiune ce exprimacorelatia dintre traumatism si prejudiciul generat, defineste relatia ce se poate stab intre actiuneatraumatica si efectul constatat. 0eg de cauzalitate poate fi: primar) sau direct), cu - variante: .#mediata4neconditionata intre traumatism si efect nu se interpune nimic(topor in cap deces)! -.Mediat24conditionata intre traumatism si efect se interpun factori preexisten i, care fiețagraveaza actiunea traumatismului (plaga minora la pacient diabetic), fie acesti factori suntagravati de actiunea traumatismului (o fractura in curs de consolidare). Secundar) sau indirect)intre traumatism si efect se interpune o complicatie care agraveaza evolutia, gener7nd o

3


4/30

consecinta posttraumatica mult mai severa sau c"iar moartea victimei. $ceasta complicatie trbinteleasa ca un incident care nu face parte din evolutia posttraumatica obisnuita, un elementsupraad2ugat ce perturb2 evolutai fiziopatologic2 scontat2.

Subiectul *."lasificarea agentilor traumatici. $gentul traumatic reprez orice substanta

(solida, lic"ida, gazoasa) sau forma de energie (naturala sau artificiala), care actionand asupraorganismului uman poate produce leziuni traumatice. $supra organismului uman pot ac iona maițmulte tipuri de agenti traumatici care pot fi calsif in: a.t. mecanici: corpuri contondente4dure!a.t. fizici: varia ii de temp, de presiune, electricitatea, radia ii! a.t.ț ț biologici: animale salbatice,serpi, scorpioni! a.t. psi"ici sunt mai greu de obiectivat, intrucat nu produc o traum2 obiectivat2 printro leziune

Subiectul +. "lasificare agenti traumatici mecanici. $gentii traumatici mecanicireunesc obiectele vulnerante dure, ce produc leziuni traumatice datorita energiei lor cinetice,venind in contact cu corpul uman, in cadrul unei actiuni violente.

&e pot clasifica in :

; corpuri contondente :


5/30

posttraumatica. n categoria acestor leziuni sunt incluse : ; 'c"imoza posttraumatica! esteo leziune traumatica fara solutie de continuitate a tegumentuluim ce se prezinta sub forma uneicoloratii bine determinate,initial rosietica,dar care se modifica in timp si care nu dispare ladigitopresiune. 'lea par datorita rupturilor posttraumatice ale vaselor mici de sange din zonalocala de actiune a agentului traumatic! sangele iese din vas se fixeaza in tesului adiacent.

=ec"imea este apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge,modificari de culoare datorita transformarilor pe care le sufera "emoglobin. #nitial este rosietica,in cateva ore devine albastruie sau albastruiviolacee(persista - zile), apoi cafenie(> zile), iar in final galbuie(dupa 8 zile). 'volutia lor este in functie de marime,localizare,leziunitraumatice sau patologice associate. ?orma lor este in functie de agentul traumatica care lea produs. 0ocalizarea lor indica anumite circumstante de producer : in regiunea cefalica,ec"imozeovalare, indica o sugrumare sau tentative de sugramare, pe coapse,o agresiune de conotatiesexuala. ; @ematomul posttraumatic se prezinta ca o coloratie bine definite, initial rosieticaviolacee,pe fond tumefiat, indurat si care nu dispare la presiunea digitala. Mecanismul de producere consta in acumulare de sange consecutive rupturii posttraumatice a unor vase de sangede calibru mai mare, ceea ce indica un traumatism mai violent asupra persoanei respective.

@emotamul isi modifica culoare intrun interval de timp mai mare decat ec"imoza datoritacantitatii mari de sange existente. @ematomul poate fi localizat superficial sau profund in diferiteviscere. &pre deosebire de ec"imoze, "ematoamele pot induce o stare de soc ca in cazul"ematomului cerebral. De regula, "ematoamele mici si cele superficiale se resorb intrun intervalde timp variabil, uneori "ematoamele se pot infecta sau inc"ista,ceea ce necesita interventiec"irurgicala. 0eziuni traumatice cu solutie de continuitate a tegumentului sunt clasificataca atare datorita intreruperii continuitati la nivelul invelisului cutanat,ceea ce permite creareaunei comunicari intre mediul extern si cel intern al organismului, cu posibilitatea patrunderiigermenilor patogeni. $ceste leziuni se vindeca cu cicatrici,au gravitate mai mare. $iciintra :, 0/coriatia : forma simpla a acestor leziuni, intereseaza doar epidermul. $ceastea pot fisuperficiale,cu lezarea doar a epidermului ( se acopera de o crusta galbuie) si profunde cand

intereseaza si dermul ( se acopera cu crusta rosietica). Mecanismul este de zgariere t7r7re cu uncorp4plan dur, neted sau rugos, ce poate actiona asupra tegumentului fie perpendicular fie oblicsau sub un ungi de 5*. 0ocalizarea si froma excoriatiilor poate sugera anumite imprejurari de producere: semilunare la nivelul gatului sugereaza o sugrumare sau o tentativa de sugrumare,aceleasi excoriatii localizate la nivelul sanilor sau coapselor sugereaza o agresiune cu tentasexuala. , Plaga cunoscuta sub denumirea de rana,se caracterizeaza prin distrugereastraturilor pielii,si in mod obligatoriu o sangerare locala mai mult sau mai putin ampla. /ele maifrecvente tipuri de plagi sunt : < in functie de adancime : superficiale si profunde ( cele profunde se imparte in perforante,ce patrund intrun organ cavitar si transfixiante, caretraverseaza un organ parenc"imatos (ficat,splina,rinic"i) ). < in functie de aspectulmorfologic (mecanismul de producere ) : Plaga contuza : denumita si plaga zdrobita,se produce prin lovire cu sau de corp dur. Prezinta urmatoarele caracteristici : profunzimemica,margini neregulate,zdrentuite,dintate, cu zone excoriate si4sau ec"imoze adiacente, funduleste anfractuos acoperit cu c"eaguri de sange. #n functie de mecanismul de producere exista : plaga plesnita ( apare cand pielea de deasupra unui plan osos dur,este lovita , cu margini relativdrepte,forma stelata,uneori liniara)! plaga strivita, atunci cand greutate agentului traumatic estesemnificativa,prezinta forma neregulata, margini zimtate,multiple zone excoriate si4sau ec"imoze pe tegumentul din zona plagii.! plaga muscata , de om sau de animal. Plaga intepata : esterezultatul actiunii obiectelor intepatoare printro manevra de impingere sau impingere

5


6/30

rasucire,astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral, elementele caracteristice sunt :orificiul de intrare,canalul si orificiul de iesire. %rificiul de intrare ia forma obiectului intepator,canalul este mai adanc datorita comprimari tesuturilor moi de catre agentul traumatic iar prezentaorificiului de iesire denota o forta crescuta din partea agresorului. Plaga taiata : produsa deobiecte cu lama ascutita printro actiune combinata de apasare alunecare pe suprafata

tegumentare. Plagile taiate pot fi : liniare,cand agentul actioneaza perpendicular, pot fi lambou,cand actioneaza oblic asupra tegumentului si cu amputare a unei fragment de membru,a urec"ii,etc. /aracteristici : margini neregulate,peretii sunt netezi, ung"iurile ascutite,fiind mai profundela debut(capul plagii) fata de partea finala(coada de soricel) , care prezinta o leziune traumaticasuperficiala terminala. De asemenea adancimea plagii este de regula mai mica decat lungimea sacutanata. Plaga taiataintepata: este cel mai frecvent tip de plaga intalnit in practicamedicolegala. Produsa de obiecte taietoareintepatoare printrun mecanism deintepare penetraresi taieresectionare. 0ungimea plagii nu este de regula egala cu latimea lamei,peretii suntnetezi,iar profunzimea plagii nu este in concordanta cu lungimea lamei. Plaga poate lua maimulte aspect : pana de despicat,stelata. Plaga despicata este rezultatul actiunii unor obiectedure,grele,prevazute cu lama taietoare. 0eziunile traumatice , care sunt consecinta fortei de

lovire, sunt in general mortale. Pe langa leziunile tegumentare, apar leziuni grave ale tesuturilor subiacente: rupture sau zdrobiri de organe,fracturi,etc.

Suniectul . 3eactia &itala3eactia vitala reprezinta tolitatea modificarilor locale si generale care apar in organismul

viu ca raspuns la actiunea unui agent traumatic de orice natura. 3eactia vitala are o deosebitaimportanta in medicina legala deoarece ea reprezinta criteriul obiectiv ce permite diferentierealeziunilor traumatice produse in timpul vietii de cele postmortale. 3eactii &itale locale : ;#nfiltrat "emoragic4sanguin: este consecinta fisurarii vasului de sange, cu extravazarea sangeluiin anumite tesuturi din jur. $pare ca o zona rosieticanegricioasa ce contrasteaza cu tesutul din jur si care poate fi indepartata cu jetul de apa. /orespondentul tegumentar al "emoragiei tisulare

este ec"imoza sau vanataia. ; coagularea c"egurile de sange care se formeaza in timpul vietiisunt aderenti de vas, au suprafata rugoasa, sunt friabili si au aspect matuscat. /ei postmortem ausuprafata lucioasa,un sunt aderenti de vas, iar cantitatea de fibrin este foarte redusa. ; retractiatesuturilor sectionate marginile unei plagi,produse in timpul vietii sunt indepartate datoritacapacitatii de retractile a pielii, pe cand marginile unei plagi postmortem nu sunt indepartate,sunt moi si netumefiate. ; inflamatia reprezinta reactia de raspuns a organismului viu laactiunea unor factori sau agenti ai mediului, avand scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). Particularitatile macroscopice ale inflamatiei sunt :rubor,calor,dolor,tumor,function lesa, iar cele microscopice sunt reprezentate de reactialeucocitara,prezenta la * min , posttraumatic. 3eactia &itala generala ; aspiratul pulmonar reprezinta prezenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente :sange,continut gastric,funingine,apa, care in mod normal nu ar trebui sa fie prezente. $cesteelemente ajung la nivel pulmonare in prezenta vietii,deci in timpul vieti. ;embolia reprezinta prezenta in vasele sanguine a unui element care, in mod normal, nu se gaseste insange. 'mbolia poate fi cu grasimi,lic"id amniotic, fragmente tisulare, plancton, aer, azot, care pot fi pusi in evidenta prin anumite te"nici special de autopsie sau coloratii specific ( pentrugrasimi coloratia &udan )

6


7/30

Subiectul 14. Aprecierea gra&itatii leziunilor traumatice in conformitate cupre&ederile ".P. Pentru incadrarea juridica a unor fapte penale, cum ar fi lovirea si vatamintegrit corp sau a sanat, organele de justitie solicita medicului legist precizarea unor aspecteinscrise in legislatia penala care permit incadr corecta a faptelor in textul legii. Art 14 o&ireasau orice alte acte de &iolenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inc"is de la luna

la luni sau cu amenda penala. $ct penala se pune in misc la plang prealab a pers vatamate. Ptincadrarea in acest art, nr de zile de ingrijiri med necesare pt vindecarea leziunilor este de max- zile. Art 11 5atamare corporala. ?apta prin care sa pricinuit integrit corp sau sanat ovatamare ce necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult + de zile se ped cu inc"is +luni * ani. $ct pen se pune in misc la plang prealab a pers vatamate. #mpacarea partilor inlatura rasp penala Art 12 5atamare corp gra&a. ?apta prin care sa pricinuit integit corp sau sanat ovatamare ce necesita pt vindecare ingrijiri medicale mai mult de + zile sau care a produs una dinurmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ ori incetarea functionarii acestora (Prinorgan se intelege o formatiune anatomica diferentiata, avand un tesut, o vascularizare si oinervatie proprie si indeplinind independent sau impreuna cu un organ simetric o anumitafunctie. Pierderea unui organ nu este ec"ivalenta cu pierderea unui simt deoarece majoritatea

organelor sunt duble oc"i, urec"i, rinic"i)! #nfirmitate fizica sau psi"ica permanenta (Prininfirmitate se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin morfologic,functional sau morfofunctional. #nfirmitatea se deosebeste de invaliditate, invaiditatea nefiind inmod obligatoriu asociata cu o modificare anatomica)! &lu ireaț (Prin slutire se intelege odeformare evidenta morfologica sau estetica a unei regiuni anatomice, daca creeaza un prejudiciureal fizic sau patologic. 3eprezinta un prejudiciu estetic insa modificarea nu se limiteaza la fa 2.țDiagnosticul de slutire se confirma in momentul in care toate metodele terapeutice, de c"irurgie plastica si reparatorie au fost epuizate)! $vortul posttraumatic (Principalele probleme medicolegale in acest caz constau in determinarea: felul, localizarea si intensitatea leziunilor traumatice! prezenta si varsta sarcinii in momentul loviturii! realitatea avortului, a datelor primelor semne si evolutia acestuia! existenta legaturii de cauzalitate intre leziunile suferite si

intreruperea cursului sarcinii. $vortul posttraumatic costituie o vat corp grava care poate aveaconsecinte dintre cele mai grave: pierderea capacitatii de procreere, decesul fatului cat si almamei)! Punerea in primejdie a vietii victimei ($ceasta notiune se refera la producerea unor leziuni, care fara tratament de urgenta ar duce in mod cert la moartea victimei. Medicul legisttrebuie sa tina seama in concluziile sale de potentialul de periculozitate al unei leziuni, respectivde modul obisnuit de evolutie al bolii traumatice).

Subiectul 11.6raumatismul "3A789"0303A. #ntereseaza neurocraniul respectivscalpul,cutia cranian2 i continutul cutiei craniene,respectiv creierul. #n medicina legala seșconsidera ca o leziune este desc"isa daca exista comunicare intre continutul cranian si mediulextern. Mecanismul de producere a leziunilor pot fi: Mecanisme directe nemediate (contactdirect intre cap si agentul traumatic) urmatoarele: mecanismul de acceleratie: at cand un obiectin miscare loveste capul in repaus! mecanismul de deceleratie! at cand capul aflat in miscareloveste un corp dur fix! mecanismul de comprimare intre 2 planuri dure. Mecanisme directemediate cu impact e"tracranian si transmiterea fortei de act la cap se face prin intermediul altorstructuri osoase care mediaza in acest fel producerea leziunilor traumatice. Mecanisme indirectenu pp impact direct intre agent si corpul uman.$cestea sunt: mecanismul de hipere"tensie#hiperrefle"ie brutala a coloanei vertebrale cervicale sau mecanismul in lovitura de bici, leziuniletraumatice ale continutului cutiei craniene se produc datorita vitezei mai mari de deplasare a

7


8/30

craniului fata de creier care se loveste de relieful osos endocranian! mecanismul prin suflu"ule"ploziei #n urma act agentilor traumatici se produc urmat tipuri de leziuni traumatice:eziuni traumatice ale partilor moi epicranienesunt reprez. De plagi plesnite,excoriatii,"ematoame si ec"imoze. /ele mai frecvente pot fi situate la nivelul vertexului,occipitalului,frontal anterior sau temporal in lovire pasiva si bilateral in comprimare. eziuni

traumatice osoase: /raniul este format din - regiuni: bolta craniana in comp. careia intraoasele parietale si cate o port. a oaselor temporale,frontale si occipitale. baza craniana formatadin oase subtiri si din oase pneumatice .'ste divizata in zone:etajul anteriorfrontal,etaj.mijlociu parietal, etaj.posterior occipital.#n regiunea occipitala baza craniana se articuleaza cucoloana vertebrala. Fracturile craniene pot fi directe sau indirecte,localizate la baza sau la boltacraniana: .fracturile directe pot fi mediate sau imediate.cele imediate apar at cand agentultraumatic loveste baza craniului ,iar fracturile mediate apar at cand forta contuziva se trans la baza craniului prin intermediul mandibulei sau al coloanei vertebrale! -.fracturile localizate lanivelul boltiii craniene pot fi directe si indirecte.cele indirecte sunt produse prin mecanismul deiradiere a unei linii de fractura de la un focar principal de fractura. ?racturile directe pot fi de maimulte tipuri: liniare:meridionale si ecuatoriale! orificialese produc prin patrunderea unui obiect

dur de micvi dimensiuni cu viteza mare! cominutiveformate din multiple linii de fractura.eziuni traumatice ale meningelui:in fct de gravitatea si de substratul morfologicintalnim: contuzia cerebralareprez. % modificare morfologica si functionala severa a&N/,caracterizata prin iesirea sangelui din vasul lezat.mecanismul de producere poate fi directsau prin contralovitura. Dilacerarea cerebralareprez. % plaga a creierului prezentanduse ca oruptura a parenc"imului cerebral situata fie la locul de impact ,fie diametral opus prinmecanismul de contralovitura Sindromul de compresie posttraumatica apare in leziunilemeningocerebrale fiind det. de "ematoamele epidurale, subdurale si subara"noidiene precum sicele intraparenc"imatoase. @ematomul extraduraleste reprez. de o colectie de sange localizataintre duramater si planul osos.0ocalizarea frecventa este in zona temporoparientala fiindconsecinta lezarii arterei meningiene mijlocii./olectia de sange are tendinta la limitare dat

aderentei dintre duramater si os. @ematomul subduraleste asemanator cu cel extradural,dar culocalizare diferitainvelind uneori aproape in totalitate supraf. craniului. Prezenta unui "ematomsubdural cu localizare stricta la baza neinsotit de leziuni traumatice osoase constituie un indiciuasupra originii sale netraumatice. @ematomul subara"noidian este situat intre sau sub straturilemeningelui. @ematomul intraparenc"imatossit. in interiorul subst cerebrale./onsecinta prezentei acestui "ematom il constituie cresterea tensiuniii intracraniene,ceea ce pp interventiac"irurgicala de urgenta.

Subiectul 12.eziuni traumatice ale ;


9/30

mare prin interesarea pac"etului vasculonervos al gatului:artera carotida comuna,arterelecarotidelor interne si externe,arterele cervicale,vena jugulara externa./onsecinta interesariiacestor vase este moartea rapida prin "emoragie externa.Plagile gatului pot leza independent sauconcomitent si pac"etul nervos al gatului si se insotesc constant de afectare si altor formatiunianatomice.

Subiectul 1!.6raumatisme ale 693A"0=8. #n marea maj a cazurilor pot fi mortaledat organelor vitale ce se gasesc in cutia toracica. $ceste leziuni pot fi desc"ise sau inc"ise.eziuni traumatice inc$ise:in functie de intensitatea traumatismului pot aparea ec"imoze si"ematoame.#n cazul in care intensitatea traumatismului este mare pot aparea fracturi costalesimple sau multiple./omplicatia cea mai frecventa in cazul acestor fracturi este aparitia"emotoraxului sau pnemotoraxului,det. de patrunderea capetelor coastelor fracturate in interiorculezarea pleurei si a plamanului./ordul si vasele mari sunt mai rara afectate. eziuni traumaticedesc$ise: pp patrunderea agentului vulnerant din afara in interiorul cutiei toracelui./ele mai periculoase leziuni pt viata victimei sunt plagile care pot fi penetrante sau nepenetrante.Plagile penetrante sunt frecvent periculoase intrucat det constant aparitia "emopneumotoraxului sau

"emopericardului.1oate aceste leziuni impun un tratament de urgenta medicoc"irurgicalSubiectul 1%.6raumatisme AD9M87A0. $cestea pot fi inc"ise sau

desc"ise.1raumatismele inc"ise pp lipsa comunicarii cavitatii peritoneale cu exteriorul.#n functiede gravitate leziunile abdominale inc"ise pot fi mortale. Mecanismele tanatogeneratorii sunt:#hemoragia si socul "emoragic prin ruperea unui organ visceral (ficat, splina, pancreas) sau aunor vase cu "emoperitoneu consecutiv. #peritonita prin desc"iderea unui organcavitar(stomac,vezica,intestin) #moartea prin inhibitie prin iritarea plexului solar(plex nervosabdominal). $celeasi mecanisme pot fi luate in considerare si in traumatismele abdominaledesc"ise produse cu instrumente ascutite sau proiectile. Plagile penetrante abdominale pot fi perforante sau transfixiante. 1rumatismele abdominale cu interesarea organelor reprez. urgente

c"irurgicale pentru salvarea vietii victimei.Subiectul 1'. "aderea si precipitarea apar in conditii variabile, ambele fiind

consecinte ale ec"ilibrului."aderea reprez o sc"imbare a pozitiei corpului, astfel incat o parte aacestuia ia contact cu planul de susBinere.Precipitarea reprez trecerea corpului de pe un plansuperior pe un plan inferior, sub actiunea grvitaBiei. Cravitatea leziunilor produse prin precipitare si cadere depinde de o serie de factori: viteza de cadere, care la randul ei depinde deinaltimea si greutatea corpului! proprietatile obiectelor de care se loveste corpul in cadere!regiunea lezata! cele mai grave leziuni sunt cele sit la niv capului! Pierderea ec"ilibrului poate fi consecinta unor cause interne boli neurologice, sincopa cardiac, epilepsia sau causeexterneumiditatea solului,obscuritatea, diferite obstacole. ")derea 0eziunile produse princadere au o serie de caracteristici care servesc la stabilirea mecanismului de producere.$stfel,aceste leziuni se sit pe partile proeminente ale corpului, nas, barbie, frunte, coate,genunc"i, zonaoccipital si constau in ec"imoze, excoriatii, "ematoame, plagi si fracturi. % alta caracteristica aacestor leziuni este faptul ca sunt unipolare, adica sunt situate pe o singura parte a corpului.Precipitarea Principala caracteristica a leziunilor prin precipitare este gravitatea, cel mai adeseaele fiind mortale. $-a caract este ca sunt multipolare, fiind situate pe mai multe parti alecorpului. &unt extreme de numeroase si foarte variate. #n functie de aceste caracteristici se poateface diagnosticul diferential intre leziunile de cadere si cele de precipiare. Nu trebuie uitat insa

9


10/30

si importanta cercetarii caracterulu vital al leziunilor (in special de precipiatare) in cadrulexpertizei medico legale, deoarece pentru disimularea unei crime, cadavrul poate fi aruncat de lainaltime spre a sugera sinuciderea sau caderea accidentala.

Subiectul 1+. 8n general 9"=PA7 88 pot suferi 2 mecanisme lezionareȚ : .prin oc

direct( proiectare sau ejectare) partile moi se comporta diferit in functie de regiuneatopografica, astfecl coapsele, gambele, genunc"ii, partile moi sunt mai afectate decat sc"eletul siinvers la umar si antebrate: partile osoase sunt mai grav lezate decat partile moi! -. prin fortecinetice si vibratorii create, apare mecanismul lezional specific traumatologiei rutiere,ca urmarea acceleratie bruste,care modifica greutatea dinamica a organelor si pozitia lor anatomica. $stfel,deflectarea cervical cu "iperextensie brusca duce la contuzia medulara. #n fracturile de coloanavertebrala, prin deplasarea fragmentelor osoase are loc strivirea si sectionarea maduvei spinarii.$orta se rupe prin intermediul sternului care loveste Ecu efect de lopata. #n functie de locul pecare il ocupa in masina,pasagerii prezinta o serie de leziuni traumatice. &oferul prezinta leziuni prin impactul cu volanul, localizate la nivelul sternului, coastelor si la viscerele adapostite decutia toracica. 0a nivelul membrelor inferioare apar frecvent fracturi localizate fie la gamba,

genunc"i sau plante. Daca volanul este telescopic, soferul e proiectat inainte, lovindu se cu capulde parbriz sau de stalpul lateral stang, rezultand fracturi de piramida nazala, de mandibula sidentoalveolare. Pasagerul de langa sofer prezinta in maj cazurilor cele mai grave leziuni. #nimpactul frontal, datorita inertiei este proiectat inainte. /apul se loveste de partile proeminentedin interiorul ve"iculului si apar fracturi ale craniului,mandibulei,ale arcadei temporarozigomatice si ale oaselor frontale. Daca nu exista tetiera, exista posib aparitiei fracturilor la nivcoloanei cervicale cu moarte rapida sau paralizii. Pasagerii din spate sunt proiectati brusc pespatarul scaunelor din fata. Datorita capitonajului forta loviturii este absorbita,ceea ce faceleziunile sa fie mai putin grave. /ele mai frecvente leziuni sunt: entose, intinderi ligamentare,fracturi ale membrelor inferioare.

Subiectul 1. eziunile la P806978. 1.mecanisme simple: prin impact directaparleziuni la locul de contact cu autove"iculul.acestea depind de partea cu care auto ia contactcu corpul si pot fi ec"imoze, "ematoame, fracturi, plagi contuze. Dupa impact pe "ainele saucorpul victimei pot ramane urme de la ve"icul : vopse, rugina, ulei, dupa cum pe partea deve"icul care a lovit se pot gasi urme biologice prov de la victim: sange, fire de par. leziuni de proiectare, polimorfe si mult mai grave. &e gasesc pe partea opusa celor de lovire. #n functie deviteza ve"iculului victima e proiectata de la cativa metri la zeci de metri, pe ca!daram , stalp, pom. 0eziunile aparute sunt mortale prin traumatism craniocerebral. leziuni de calcare suntmai rare! cel mai frecv apar in cadrul unor mecanisme complexe!sunt foarte grave, majoritmortale. leziuni de tarare, apar cand victima e agatata si tarata pe o anumita distanta! apar subforma unor excoriatii in placard, ce pot imita arsurile! uneori se pot produce delabrari ale pielii si partile moi pe suprafete mari. 2. mecanisme asociate: lovirea si caderea apar in sit in careauto are viteza de deplasare redusa !vor aparea - focare lezionare, unul la nivelul unde masinaloveste victim si altul in care victim ia contact cu planul de sustinere! leziunile aparute suntvariate, ec"imoze,"ematoame, fracturi, rupturi musculare . lovireproiectare , apare in cazulve"iculelor cu viteza F 56m4"! apar leziuni grave, mai ales in zona de contact cu solul si seexpr prin traumatism cranio cerebral si leziuni ale organelor interne . lovirebasculare proiectare apare la viteze sub 5 6m4"! in rulare masina loveste victim, o arunca pe capote si apoidupa basculare o proiecteaza pe planul de rulare! pe capota masinii este imprimat conturul cutiei

10


11/30

craniene sau al altei regiuni a corpului cu care victim e aruncata pe masina. lovirecadere sicalcare, lovirecadere si tarare caracteriz prin multipolaritatea leziunilor , imposibilitateaindividualizarii fiecarei leziuni in parte ca mec"anism de producere si prezenta obligatorie aleziunilor osoase plurifocale .

Subiectul 24 ? Ac iunea proiectilului (glon uluiț ț ) Principiul de func ionare al armelor de focțare la baz2 for a de expansiune a gazelor provenite din detonarea unț ei capse ori prin e/ploziaunei inc2rc2turi. /apacitatea de penetrare este determinat2 9n primul r7nd de a anumaita Gfor aș ț

vie a acestuia. ?or a vie se calculeaza dup2 formula 'A mț v2

4-. Hn general, asupra corpului

uman glon ul areț % ac iuniț : De penetrare, ce formeaza un orificiu de intrare rotund sau ovalar cu pierdere de substan 2!ț De 9nfundare, apare c7nd viteza proiectilului este mic2! glon ul despic2ț

esutul ca o pan2, form7nd un orificiu de intrare in form2 de fant2!ț /ontuziv2, apare c7nd for ațvie este foarte mic2 i glon ul poate ac iona ca un obiect tare, producand o ec"imoza sauș ț țexcoriatie! De rupere apare cand tragerea se face de aproape. #n cazul tragerilor de aproape ,cand se vizeaza un organ cavitar ce contine materie bogata in apa (stomac plin, creier), apareexplozia organului respectiv, datorita faptului ca presiunea exercitata pe o suprafata lic"ida seraspandeste uniform pe intreaga suprafata lic"ida.

Subiectul 21 studiul orificiului de 8763A30. %rificiul de intrare este mai mic decatcalibrul proiectilului datorita faptului ca pielea are un grad de elasticitate determinat de fibrele deelastina. #n plus, tegumentul se retracta in momentul in care este agresionat. %rificiul poate fiegal ca dimensiune cu calibrul glontului cand pielea este situata aproape de os, cum se intamplala craniu, unde capacitatea elastica a tegumentului este micsorata. %rificiul de intrare este maimare decat calibrul glontului in tragerile de aproape sau cu teava lipita, cand actiunea destructivaa proiectilului este asociata cu actiunea gazelor. #n mod obisnuit in tragerile de departe orificiulde intrare este rotund! el poate fi oval atunci cand glontul nu patrunde perpendicular, ci sub unung"i oarecare, sau aproape cand intervine forta gazelor, sau atunci cand varful glontului este bont sau rotund. /u cat forta vie a glontului este mai mare, in tragerile de departe, cu atatmarginile orificiului vor fi mai netede. 0a nivelul orificiului de intrare a proiectilului se observao serie de modificare care au mare importanta medicolegala. $ceste modificari apar in modconstant indiferent de distanta de la care sa tras si se datoreaza actiunii factorilor primar# aiimpuscarii (proiectil). Culerasul de excoriatie este o mica lipsa de substanta la nivelul buzeiorificiului de intrare. 'xplicatia producerii acestei excoriatii este urmatoarea: epidermul este mai putin elastic decat corionul, acesta se rupe primul in contact cu proiectilul si se detaseaza in jurul plagii, pe o distanta de - mm de marginile orificiului. 0a omul viu gulerasul de excoriatie saude eroziune are o culoare rosie! la cadavru, fiind vorba de o lipsa de substanta se pergamenteaza.Culerasul de stergere (manjire) se datoreaza stergerii glontului de marginile orificiului,determinand incarcarea acestor margini cu particule de pulbere nearse, unsoare, fum (elementece se gasesc pe camasa glontului). #nelul de metalizare se datoreaza si el stergerii glontului de

marginile orificiului de intrare, aici depunanduse mici particule metalice antrenate pe glont inurma frecarii acestuia de teava. $tunci cand distant de la care sa tras este mai mica de*4 cm ? 1m (dupa tipul de arma) in jurul orificiului de intrare apar pe langa modificarile amintitemai sus, o serie de modificari noi, datorita factorilor suplimentari sau secundari. $cestea sunt:1atuajul care se datoreaza depunerii pe piele in jurul orificiului de intrare, a pulberilor nearsece determina o serie de incrustatii negricioase depuse pe o suprafata cu atat mai mare cu cat guratevii este mai departe de corp. Mansonul de fum se datoreaza funinginii. $rsurile datorita actiunii flacarii $spectul neregulat al marginilor orificiului de intrare care este

11


12/30

urmarea actiunii gazelor. $ceste 5 modificari apar asa cum am aratat numai in tragerile deaproape si ele variaza ca intensitate dupa tipul de arma: astfel la armele vec"i actiunea lor semanifesta pana la o distant de ,*m , actiunea flacariim a fumului si a pulberilor nearse fiind maiintensa. #n sc"imb la armele moderne actiunea acestor factori suplimentari se manifesta de la odistant mai mica (cca. +cm), iar actiunea gazelor este mai puternica.

Prezenta factorilor suplimentari (pulbere nearsa sau fum) se pune in evidenta pe piele (in jurul orificiilor de intrare sau in spatiul dintre police si index la sinucideri) prin prelevari dinaceste zone si folosirea in laboratoarele criminalistice a reactiilor c"imice specifice cu brucina sidifenilamina. &e pot face prelevari si de pe "aine. #n medicina legala in raport cu acestemodificari se vorbeste de trageri in limita de actiune a factorilor suplimentari sau in afara limiteiacestor factori. #n acest fel se poate vorbi despre trageri cu teava lipita sau semilipita, de trageride foarte aproape, de trageri in limita factorilor suplimentari si de trageri in afara factorilorsuplimentari.

6ragerea cu tea&a lipita prezinta 2 situatii: /and gura tevii este aplicata ermetic pe piele. #n acest caz orificiul de intrare este inconjurat de inelul de imprimare al gurii tevii, iar proiectilul si factorii suplimentari se afla pe canalul produs de gaze si de proiectil! /and gura tevii

nu este aplicata ermetic, gazele patrund sub piele si o rup sub forma de cruce sau stea. 9rificiul deintrare in tragerea cu tea&a apropiata are loc in limitele actiunii factorilor suplimentari (flacara, gaze, fum, pulbere nearsa) pe carei vom analiza in mod separat pe zone: Iona actiuniiflacarii pentru pulberea neagra aceasta zona se caracterizeaza printro parlire a epidermei si parului.Jrme se obserca si pe imbracaminte. Iona actiunii gazelor gazele au o actiune mecanica, termica sic"imica. # mecanic, la o distante de *cm , poate rupe imbracamintea, avand un aspect cruciform. #ntragerile de la cm, orificiul de intrare in imbracaminte este rotund si neregulat termic, semanifesta prin parlirea tesuturilor! chimic, se constata aparitia carboxi"emoglobinei in rana produsa(coloratie rosucarmin a tesutului si musc"ilor din jurul ranii). Iona actiunii fumului difera deculoare, de originea pulberii: neagra, gri, galbena, verde etc. Pentru pulberile fara fum. #n tragerile pana la * cm, se formeaza un cerc negricios cu diametrul de 8 cm, lezeaza epiderma! in tragerile de

la >* cm, un cerc mai putin vizibil cu marginile periferice neclare. Iona actiunii pulberii nearse(zona de tatuaj) incrustarea granulelor acestei pulberi in jurul orificiului de intrare, formeaza ofigura concentrica si circulara in tragerile perpendiculare si una ovoida in tragerile oblice. Marimeaacestor figuri creste cu distanta, iar numarul lor este invers proportional cu cresterea distantei

Subiectul 22 studiul orificiului de 80 830Ș1recand prin corp glontul isi pierde o parte insemnata din energie, astfel ca la iesire el

actioneaza ca o pan2 asupra pielii, desfacando sub o forma de fant2. De aceea, la nivelul orificiuluide iesire nu intalnim pierdere de substanta, asa incat acesta va avea un aspect caracteristic, fara pergamentarea marginilor. Dimensiunile orificiului de iesire pot fi mai mici decat ale glontului sau pot fi egale sau mai mari decat proiectilul. #n studiul comparativ dimensional dintre orificiul deintrare si cel de iesire trebuie cunoscute urmatoarele: Pentru ca orificiul de intrare sa fie egal cu cel deiesire, proiectilul trebuie sa treaca prin corp cu mare viteza, sa fie animat de o miscare elicoidalaaccentuata, sa strabata tesuturi avand aceeasi densitate si sa nu se deformeze pe traiectorie dupa patrundere. Pentru ca orificiul de intrare sa fie mai mare decat cel de iesire, trebuie ca proiectilul saintre oblic si sa iasa perpendicular, sa antreneze la intrare un corp strain pe care apoi sal abandonezein canal si asupra orificiului de intrare sa actioneze gazele. Pentru ca orificiul de intrare sa fie maimic decat orificiul de iesire, trebuie ca proiectilul odata intrat sa se deformeze pe traiectorie marindu

12


13/30

si volumul, sau el sa intre perpendicular si sa iasa oblic! in sfarsit acest aspect mai apare atunci cand proiectilul antreneaza la iesire esc"ile osoase.

Subiectul 2! Fenomenul de @@ acspatter BB #n cazul in care descarcarea armei indiferent de tip, se face aproape de corpul victimei se va obserca la locul faptei, dar si pe mana

victimei sau a agresorului fenomenul de imprastiere a petelor de sange. ?enomenul consta in ejectareamaterialului biologic de la nivelul orificiului de intrare a unei plagi produse prin arme de foc in sensinvers directiei de intrare a proiectilului. /auza de producere a fenomenului este determinata deexpansiunea rapida a gazului de propulsie la nivelul cavitatii virtuale care apare intre tegument sitesuturile subiacente. Plagile impuscate ale capului determina un bac6spatter mai accentuat datoritaincompresibilitatii tesutului osos. Kac6spatterul este prezent pe o suprafata de +cm-, iar picaturile de sange permit in functie de forma sa se stabileasca directia. Jn element important afost cel al prezentei in bac6spatter a microfragmentelor tisulare dure ( piele si os ) fapt ce poate permite stabilirea unui diagnostic eficient al impuscarii accidentale sau a sinuciderii in functie de prezenta micropetelor de sange sau a microfragmentelor tisulare pe mana sinucigasilor. Demn deamintir este cel a doua tipuri de pete de sange in cadrul fenomenului de bac6spatter pete cu

diametrul sub ,*mm ( pete mici) care pot fi evidentiate pana la cm de la nivelul orificiului deintrare si pete cu diametrul de peste ,*mm , care nu pot fi evidentiate la distanta mai mare de *+cm de orificiul de intrare. Petele mici pot ajuta la stabilirea directiei de tragere prin distributia lor, intimp ce petele mari sunt utile prin faptul ca au forma alungita, uneori concordanta cu directia detragere.

Subiectul 2% ? clasificarea asfi/iilor mecanice &caderea concentratiei de oxigen la nivel tisular("ipoxie) sau absenta acestuia poate fi consecinta perturbarii procesului fiziologic in oricare dinetapele procesului respirator. Deci pot aparea urmatoarele tipuri de asfixii mecanice:

ano/ii de aport cantitatea care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta! acesteanoxii pot fi provocate de cauze: neviolente (patologice) pneumonii , KP, tumori

laringiene, deci diverse boli care impiedica buna desfasurare a ventilatiei! violente (asfixii) care au ca mecanism scaderea4absenta concentratiei de %- din aerul expirat (inlocuit cualtceva decat %-, de exemplu /%-) sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei, din diferitecauze: astuparea orificiilor respiratorii, comprimarea externa a cailor respiratorii, asa cumapare in cazul compresiunii toracoabdominale sau pneumotoraxului traumatic sau in cazulelectrocutiei.

ano/ii de transport in aceasta situatie sanele nusi poate indeplini functia de transpotor a %-!aceste anoxii pot fi: anoxii stagnante apare atunci cand singele circula cu viteza foarte redusa,datorita unei disfunctii cardiovasculare. /auza neviolenta. $noxii anemice care apar intoate tipurile de anemii. Pot fi violente ("emoragii masive) sau neviolente (boli ale sangelui). ano/ii de utilizare se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi in metabolismulcelular %-ul din sange. $ceste anoxii pot fi de cauza violenta (intoxicatia cu @/N, barbiturice,morfine, sau in "ipotermie cand se produce reducerea metabolismului) sau cauza neviolenta(alcaloze si acidoze).

Subiectul 2' ? asfi/ii mecanice produse prin comprimarea gatului ( spanzurare#strangulare# sugrumare

SpanzurareaC asfixie mecanica produsa prin comprimarea gatului cu ajutorul unui lat,actionat de greutatea propriului corp. #n functie de pozitia corpului fata de sol, de pozitia nodului,

13


14/30

spanzurarea poate fi: completa, cand corpul nu are contact cu solul! # incompleta, cand corpul, prin diferitele parti ale lui, are contact cu solul! # tipica, cand nodul este situat la ceafa$ #atipica,cand nodul este situat in oricare alta parte a gatului.

6anatogeneza in cazul spanzurarii poate fi explicabila prin 5 mecanisme: Mecanismulmecanic sau asfixic prin care se impiedica patrunderea aerului in plamani, prin comprimarea cailor

respiratorii. Mecanismul vascular sau "emodinamic prin care vasele de la baza gatului suntcomprimate si implicit fluxul de sange spre creier. Mecanismul neuroreflex determinat decomprimarea brutala a sinusului carotidian, formatiune refelxogena situata la baza gatului, cu oprireainstantanee a inimii! Mecanismul medular care apare in cadrul executiilor cand are localungirea brutala sau elongarea maduvei spinarii, uneori cu sectiune medulara, asanumita Gfracturaspanzuratilor urmata de incetarea concomitenta a activitatii centrilor nervosa medulari ai inimii sirespiratiei. Modificarile specifice spanzurarii sunt: . &antul de spanzurare depresiune pergamentata, situata circular in 4 superioara a gatului, cu traiect oblic ascendent catre regiuneanodului, de adancime neuniforma! este mai adanc si este intrerupt in partea opusa nodului! -. Dungaec"imotica care este continua sau discontinua, situata dea lungul marginii superioare a santului,formata prin "emoragia punctiforma din straturile superficiale ale pielii.. Glinia argintie pe fata

interna a tegumentului sub sant, datorita comprimarii tesutului adipos subcutanat. 5. #nfiltratesanguine adiacente santului, in musc"iul sternocleidomastoidian (semnul Lalc"er). *. ?racturi alelaringelui si4sau osului "ioid.+. ?racturi4luxatii ale coloanei vertebrale. >. Plesnituri transversale alestratului intern al carotidei (semnul $mussat). Problemele medicolegale pe care expertiza trebuie sale rezolve sunt in primul rand, stabilirea faptului daca este sau nu vorba de o moarte prin asfixie ,forma de asfixie si agentul producator si stabilirea caracterului vital al santului de spanzurare, avandin vedere posibilitatea disimularii unei crime prin spanzurare. S63A7;=A30A C este o formade asfixie mecanica care se realizeaza prin compresiunea gatului cu ajutorul unui lat ce se strange progresiv, actionat de o forma din afara. 6anatogeneaza poate fi explicata prin aceleasi mecanismedescrise la spanzurare, cu mentiunea ca mecanismul neuroreflex nu este implicat in producereadecesului. Modificari specifice strangularii santul de strangulare apare ca o depresiune

pergamentata situata circular in 4 medie sau inferioara a gatului, are traiect orizontal, adancimeaeste uniforma si este complet leziunile traumatice decelate la autopsie sunt mai evidente dupasectionarea pielii gatului mult mai frecvent decat in cazul spanzurarii, in strangulare vor aparealeziuni traumatice de aparare, deoarece victima opune rezistenta! atunci, insa, cand cel agresat este instare de inconstienta sau paralizat aceste leziuni de aparare vor lipsi.

stigmatele externe ale unei asfixii mecanice sunt mai evidente. /ircumstante de producere:omucidere , in majoritatea cazurilor accidente, cazul celebrei dansatoare #sadora Duncancare a decedat prin strangulare accidentala sinucidere , foarte rar, dar posibil, insa iti trebuie o vointade fier. 1ractiunea asupra latului poate fi exercitata in mod direct, fie cu mana fie cu piciorul sauindirect, prin intermediul unui dispozitiv, un lemn sau o vergea, trecute prin cele - capete alecordonului si rasucite astfel incat sa realizeze comprimarea gatului. S=;3=MA30A A este o formade asfixie mecanica ce se realizeaza prin comprimarea gatului cu ajutorul mainilor. 1anatogeneza poate fi explicata prin aparitia mecanismului neuroreflex si a celui "emodinamic, mai rar cel mecanicde comprimare a cailor respiratorii superioare. Modificarile specifice sugrumarii suntreprezentate de: lezini traumatice elementare la nivelul gatului, reprezentate de ec"imoze, ovalar alungite, determinate de degete, si 4sau excoriatii semilunare produse de ung"ii. frecvent se poateconstata amprenta arcadelor dentare pe limba spuma sanguinolenta la nivelul orificiilor respiratoriisi in caile respiratorii leziuni traumatice de aparare, cand victima este contienta./ircumstante de

14


15/30

producere: omucidere cel mai frecvent.sinuciderea nu este posibila , deoarece dupa pierderea stariide constienta, are loc relaxarea musculara.

Subiectul 2* "ompresiunea 6oracoAbdominala 'ste o forma de asfixie mecanica ce serealizeaza prin comprimarea toracelui si 4sau a abdomenului! presiunea care actioneaza asupra zonei

toracoabdominale, impiedica excursiile respiratorii ale mm. 3espirator, care se numeste diafragma.0a un adult normoponderal, o greutate de 5* 6g este suficienta pentru a realiza asfixia princomprimarea toracoabdominala. 6anatogeneza poate fi explicata prin: mecanismul mecanicanoxic aerul nu mai poate fi inspirat (la fel ca in cazul electrocutiilor)! mecanismul"emodinamic, apare stagnarea sangelui anoxia stagnanta. Moartea se instaleaza lent , ceea ceface ca modificarile generale sa fie foarte intense. De fapt diagnosticul de asfixie mecanica princomprimare toracoabdominala se pune , in principal pe baza circumstantelor in care a fost gasitcadavrul, corelate cu elemente gasite la autopsie. /ircumstante de producere: accidente , celemai frecvente, surpari d maluri, ziduri daramate, avalanse, ve"icule rasturnate sau tamponate, etc. omucidere disimularea unei alte morti violente printro comprimare toracoabdominalaGaccidentala

Subiectul 2+. S=F9"A30A 'ste o asfixie mecanic2 produs2 prin astuparea concomitent2 aorificiilor respiratorii externe cu ajutorul m7inii sau cu diferite obiecte moi, ceea ce face imposibil2 p2trunderea aerului prin c2ile respiratorii spre pl2m7ni. 6anatogeneza este explicat2 prinmecanismul anoxic, singurul mecanism implicat. Modificari specifice sufocarii:leziuni traumaticeelementare, frecvent apar ec"imoze alungite sau ovalare determinate de degete sau excoriaBiisemilunare determinate de ung"ii 9n jurul gurii i nasului. pe feBele interne ale buzelor aparec"imoze, pl2gi superficiale, determinate de comprimarea buzelor 9ntre arcada dentar2 i agentultraumatic.uneori, se pot evidenBiaBia cavitatea bucal2 sau 9n fosele nazale, fragmente din materialulfolosit la sufocare.leziuni traumatice de ap2rare 9n cazul 9n care victima se puteaap2ra."ircumstante de producereomucidere,frecventaccidente, 9n special la bebelui.sinucidere,extrem de rar ( 9n literatura de specialitate este menBionat un caz al unui individ care sa sinucis prin

sufocare, astup7ndui gura i n2rile cu o "7rtie lipit2 cu clei de cizm2rie). 9S63="68A "A893 30SP83A69388 %bstrucBia c2ilor respiratorii se realizeaz2 prin stenoza sau obstrucBia intern2 a /3& (laringe, tra"ee, bron"ii i ramificaBiile acestora) cu diferiBicorpi str2ini. Pentru a se produce asfixia este nevoie ca lumenul respirator s2 fie redus la mai puBin de pe - din diametru.%bstrucBia se poate produce prin:diversi corpi straini obstrucBia prin c2lu,din c7nep2, "7rtie, paie, care bloc"eaza faringo laringele.

Subiectul 2.Submersia (870"= ?orm2 de asfixie mecanic2 ce se realizeaz2 prinobstrucBia c2ilor respiratoriiaiveolelor pulmonare cu lic"ide ce 9nlocuiesc aerul respirat.1anatogeneza 9n 9nec (submersie) se realizeaz2 prin urm2toarele mecanisme: mecanismul mecanic anoxic , determinat de lic"idele care bloc"eaz2 /3& mecanismul neuro reflex, exprimat prin spasmul laringian, care poate apare 9n mod reflex la contactul apei cu faringo laringele sau prin mecanismul de hidrocu%ie sau sincopa termo # diferen%ială sau reflexul de plonjon ce poate ap2rea lacontactul brusc al corpului 9ncins cu apa rece. mecanismul "emodinamic, diferit 9n funcBie de tipulapei 9n care se produce submersia: A n ap) dulce (deces 9ti aproximativ 5 minute), apa dinalveolele pulmonare trece 9n vasele de s7nge aflate 9n vecin2tate (capilarele pulmonare), realiz7nd"ipervolemie cu "emodiluBie, rezult7nd distrugerea "ematiilor i eliberarea de ioni de (potasiu),responsabil de apariBia fibrilaBiei ventriculare i implicit a stopului cardiac Oresuscitai! n apas)rat) (deces 9n aproximativ 8 minute), se creeaz2 o "iperconcentraBie 9n alveolele pulmonare, ceea

15


16/30

ce va determina ieirea lic"idului din s7nge, cu apariBia edemului pulmonar. mecanismul "ipotermic,cu apariBia ocului "ipotermic atunci c7nd corpul r2m7ne 9n ap2 rece timp 9ndelungat. Fazeleinecului: faza preasfixic2 sau de apnee voluntar2, are loc oprirea reflex2 a respiraBiei, care dureaz2 p7n2 c7nd concentraBia de /- din s7nge crete suficient de mult pentru a declana automat mic2rilerespiratorii. $pa p2truns2 pe c2ile respiratorii declaneaz2 reflexul de ap2rare, de 9ncercare de

eliminare a lic"idului, manifestat prin dispneea expiratorie. faza convulsiv2 se caracterizeaz2 prin pierderea st2rii de contienB2 (aproximativ minut) i apariBia convulsiilor. faza de com2, curespiraBii ample, terminale, acum se 9ng"ite i se aspir2 ap2, i instalarea progresiv2 a asfixiei.Jlterior, cadavrul cade la fundul apei. 3idicarea la suprafaB2 este determinat2 de apariBia gazelor de putrefacBie (vara dup2 - zile) Datorita contactului prelungit cu apa pe corpul &ictimei aparmodific)ri specifice: pielea de g2in2, apare dup2 aproximativ 5 ore de la9fieci este consecinBacontracBiei mm. erectori ai firului de p2r. Macerarea pielii, care const2 9n albirea, 9ntt2rirea, 9ncreBireai detaarea tegumentului, iniBial palmo plantar, apoi generalizat. M2nua morBii (epiderm iung"ii), la aproximativ de zile, /2derea p2rului, 9ncepe 9n aproximativ zile i devine manifest2la - zile. $dipoceara debuteaz2 dup2 detaarea epidermului, 9n urma reacBiei Besutului adipos cus2rurile din ap2: vara apare dup2 aproximativ - luni iar iama dup2 - luni. PutrefacBia 9ncepe 9n

aproximativ 58 ore. Din punct de vedere anatomopatologic, 9n 9necare se constat2 o serie de aspectecaracteristice care atest2 faptul c2 decesul sa produs prin acest mecanism. $pare astfel, cretereafluidit2Bi s7ngelui (9n 9necul 9n ap2 dulce), prezenBa la nivelul gurii i nasului a Gciupercii 9necatului , produs2 prin frecarea amestecului de ap2 cu aer de peretele /3&. De asemenea apare i emfizemul"idro aeric, c7nd pl2m7nii apar voluminoi, grei, iar pe seroasa pleural2 apar peteii Paltauf mari,alb2strui, produse prin rupturi ale pereBilor alveolari i capilari. 0a autopsie, vom constata ap2 9nstomac, 9n special 9n porBiunea iniBial2 a intestinului subBire, numit2 duoden, precum i staz2 visceral2(s7nge 9n cantitate mare 9n organele viscerale). 'xpertiza medico legal2 9n 9necare va trebui s2 precizeze cauza morBii pe baza examenelor anatomopatologice de laborator. 1rebuie avut2 9n vedere posibilitatea unei morBi subite 9n ap2, caz 9n care lipsesc semnele de 9necare. Diagnosticul de laborator se bazeaz2 pe studiul planctonului acvatic (alge, diatomee) ce poate fi g2sit 9n interiorul alveolelor

pulmonare atunci c7nd decesul sa produs datorit2 9nec2rii.Subiectul 2. 0E8=780 l M9A360A P39D=S0 P387 A;07G8 F8E8"8. Medicina

legal2 9nt7lnete adeseori cazuri de leziuni sau morBi datorate efectelor diferitelor forme de energiefizic2 asupra organismului. $ceste forme variate de energie fizic2, pot fi naturale sau produse de om,9ns2 toate conduc 9n final la declanarea unui 9ntreg complex de modific2ri morfofuncBionale gravecare pot duce la deces.11.1. Variaţiile de temperatură %rganismul uman dispune de sisteme deadaptare faB2 de variaBiile de temperatur2. $tunci c7nd aceste mijloace de protecBie sunt insuficiente,omul va prezenta modific2ri locale i generale datorit2 "ipo sau "ipertermiei 11.1.1. Leziunile simoartea prin TEMPERATURĂ ÎNALTĂ %rganismul uman este mult mai puBin adaptat latemperaturile 9nalte decat cele sc2zute i reacBioneaz2 mult mai zgomotos la aceste temperaturi. #n privinta modific2rilor locale, leziunile ap2rute poart2 numele de arsuri c7nd sunt produse prin flac2r2,metale 9nc2lzite, gaze fierbinBi sau raze solare i op2riri c7nd sunt produse prin lic"ide fierbinBi sauaburi. $rsura de gradul # se caracterizeaz2 prin "iperemie, tumefiere i durereQ local2. Dup2 un timp,roeaBa i tumefierea dispare, persist2 un timp o culoare rosie 9nc"is2, apoi urmeaz2 descuamareaepidermului. $rsura de gradul ## se caracterizeaz2 prin inflamaBie cu apariBia de bule (flictene) culic"id transparent, rareori tulbure, $rsura de aradul ### se caracterizeaz2 prin necroz2 tisular2 ceconstituie un teren favorabil pentru apariBia infecBilor. =indecarea se face prin apariBia de cicatriciretractile, dureroase, cu limitarea mic2rilor dac2 sunt localizate la nivelul plicilor. $rsura de aradul

16


17/30

#= se caracterizeaz2 prin apariBia carboniz2rilor. $cest grad de arsura apare doar la cadavru. Moartea prin arsuri se poate produce fie rapid datorit2 ocului iniBiat de excitarea intens2 a terminaBiilorsenzitive din piele, fie, mai t7rziu, datorit2 ocului postcombustional. $rsurile se pot complica cuinfecBii locale sau generale. Dintre complicaBiile cele mai frecvente amintim bron"opneumonia inefrita, complicaBii care pot determina i ele moartea. #n ceea ce privete acBiunea temperaturilor

9nalte asupra organismului, ele produc supra9nc2lzirea corpului. &upra9nc2lzirea corpului poate ap2reavara 9n caz de canicul2 sau 9n orice alt mediu industrial. 9n aceste cazuri temperatura corpului crete,apar transpiraBii puternice, roirea feBei, iar la o temperatur2 de 55 5* R/ survine moartea prin paralizia centrilor nervoi. 'xamenul cadavrelor cu arsuri este important i pentru a stabili dac2 acestearsuri au caracter vital sau postmortem, pentru a diagnostica corect cauza mortii. &unt situaBii dedisimulare a morBii prin incendierea cadavrului, 9n cazul decesului prin arsuri diagnosticul pozitiv estedat de examenul microscopic al flictenelor, de prezenBa arsurilor la nivelul gurii, faringelui, precumi, cel mai important semn, prezenBa de carboxi"emoglobin2 9n s7nge 9n concentraBie ridicat2.

u!ie"tul #$. Leziunile si moartea prin %R&' (TEMPERATUR& )Ă*UTE+. Moartea printemperaturi sc2zute este 9n general accidental2, dar condiBiile suspecte 9n care se g2sesc cadavrele

precum i lipsa de leziuni caracteristice impun o anc"et2 i o expertiz2 medico legal2 am2nunBit2.$cBiunea local2 a frigului se caracterizeaz2 prin apariBia de leziuni traumatice numite deger2turi, care prezint2 5 grade: gradul # se caracterizeaz2 prin apariBia de tulburări circulatorii care se traduc prinvasoconstricBie, pielea devenind palid2, s&ngele se acumuleaz2 9n viscere, dar rapid dup2 aceea aparevasodilataBia paralitică care dă o culoare alb2struie pielii. /oncomitent apare o durere puternic2 isensibilitatea pielii dispare. gradul ## se caracterizeaz2 prin inflamatie, flictene pline cu exudatsanguinolent inflamator. ?lictenele se sparg uor, l2s7nd la vedere ulceratii greu vindecabile. gradul### se caracterizeaz2 prin necroza pielii 'i Besutului subcutanat.gradul #= necroza se 9ntinde 9n profunzime, p&nă la oase, complicat2 frecvent cu infecBi secundare. 0a cadavru degeraturile degradul # nu persist2! flictenele i necrozele se p2streaz2 mai bine. ?lictenele sunt mici, se sparg uor isunt pline cu un lic"id roiatic tulbure, spre deosebire de cele din arsuri, unde veziculele sunt mai

mari, mai greu

de spart i conBin lic"id transparent desc"is, rareori tulbure, dar niciodat2sanguinolent. &ub acBiunea frigului este tulburat2 termoreglarea (mecanism care menBinetemperatura organismului constant2) 9n sens negativ iar temperatura corpului 9ncepe s2 scad2. 0a 5 5 / apare o stare de sl2biciune i oboseal2. Dac2 temperatura 9i menBine tendinBa de sc2dere aparameBeli, somnolenB2. ?uncBiile vitale se diminueaz2 treptat iar la o temperatur2 a corpului de -* R/ einstaleaz2 moartea. $adar, moartea nu se instaleaz2 prin 9ng"eBare propriu zis2 ci printror2cire a corpului. ?rigul produce o serie de tulbur2ri metabolice ce au repercusiuni asupra sistemuluinervos central. Principala tulburare metabolic2 estS inhibarea sau blocarea proceselor c"imice deasimilare a oxigenului la nivel tisular. %ri, sistemul nervos, extrem de sensibil la lipsa de oxigen, vaavea cel mai mult de suferit. 'xpertiza medico legal2 a morBii prin frig se face dup2 dezghe%area cadavrelor 9n 9nc2peri r2coroase, c2ci leziunile anatomopatologice se modific2 la odezg"eBare rapid2. Dup2 dezg"eBare, autoliza i putrefacBia avanseaz2 foarte rapid. /aracteristicexamenului intern este coloraBia violaceu 9nc"is2 a organelor, datorit2 /%- neutilizat la nivel tisular9n urma in"ib2rii la frig a enzimelor respiratorii, 'i apariBia la nivelul mucoasei gastrice a petele=inievsc"i, mici sufuziuni sanguine9n stratul superficial al mucoasei gastrice. Diagnosticul poziti&de moarte prin frig se pune av7nd 9n vedere următorii parametri: aspectul rou desc"is allividit2Bilor! s7nge roz desc"is i lic"id 9n cord!sufuziuni sanguine pe mucoasa gastric2!examenultoxicologic pentru stabilirea alcoolemiei! excluderea morBii subite sau morBii violente.

17


18/30

u!ie"tul #1. Leziunile si moartea prin ENER'&E ELE)TR&)Ă 'lectricitatea poate fiindustrial2 i atmosferic2. Ele"tri"itatea atmos,eri"ă! tr2snetul este o desc2rcare electric2 9ntre -nori cu sarcini opuse sau 9ntre nor i p2m7nt. 'l are o forB2 mecanic2 i una termic2. /antitatea deelectricitate este foarte mare, Pe piele tr2snetul las2 urme sub form2 de arsuri superficiale, de obiceide gradul # i ##, numite figuri de tr2snet (fulguride sau arborizaBii), av7nd form2 de pnificaBii, care

9ns2 p2lesc rapid dup2 moarte (cam -5 ore) i dispar. 0a cei r2mai li viaB2 aceste figurine persist2c7teva zile. Pentru expertiz2 este important2 examenul "ainelor i a celorlalte obiecte de pe corp.9mbr2c2mintea poate fi rupt2, ars2, dar caracteristice sunt g2urile de pe talpa 9nc2lB2mintei. &tabilireamorBii prin tr2snet se face prin coroborarea datelor eamenul extern cu circumstanBele 9n care a fostg2sit: pe c7mp, dup2 furtun2, 9n preajma unor pomi carbonizaBi. Ele"tri"itatea industrială! # acBiuneacurentului electric este condiBionat2 de p serie de factori: tensiunea (voltajul are importantadeoarece curenBii ce de2esc * 5 = sunt mortali! curenBii de = nu produc moartea9ntotdeauna dac2 nu are o intensitate suficient2. intensitatea (amperajul) m2soar2 cantitatea deelectricitate ce p2trunde 9n organism. Jn curent electric cu o intensitate mai mare de 8 m$&este considerat periculos! rezistenBa organismului frecvenBa curentului durata de acBiune! suprafaBa iintensitatea contactului! traiectul curentului 9n organism curentul alege traseu format din Besuturile

care au rezistenBa cea mai mic2. $cBiunea este mai periculoas2 atunci c7nd intereseaz2 inima sausistemul mervos. 6anatogeneza prezint) ! mecanisme: trecerea curentului prin cord producefibrilaBie ventricular2! trecerea curentului prin torace i abdomen determin2 paralizia respiratorie princontractur2 tetanic2 a muc"ilor intercostali i diafragm! trecerea curentului electric prin cap i g7tdetermin2 paralizia centrilor cardiac i respirator. &emnele externe sau interne aleelectrotraumatismelor sunt reprezentate de urm2toarele leziuni:# marca electrică # apare sub formaunei depresiuni a pielii, albe cenuie sau galben2, rotund2 sau ovalar2. 'ste dur2 i apare 9n general lacurenBi de mica intensitate!arsura electric2 este localizat2 i cu 9ntindere mic2! nu exist2 "emoragiii se observ2 toate gradele arsurilor, inclusiv carbonizarea i topirea oaselor. ?lictenele sunt binedelimitate i f2r2 reacBie inflamatorie 9n jur! metalizarea pielii const2 9n impregnarea pielii la loculde contact cu particule de metal din conduc2torul electric! edemul electrogen apare la locul de

contact sau distanB2! necroze cutanate sau subcutanate. 0a examenul intern vom g2si semnele demoarte prin asfixie. 'xpertiza medico legal2 9n cazurile de electrocuBii se va face 9n prezenBa unuiexpert te"nic. /ircumstanBele de producere a electrocuBiilor sunt 9n majoritatea cazurilor accidentale,dar apar uneori i sinucideri i rareori omucideri.

Subiectul !%.63A=MA68SM00 "H8M8"0 (69I8"99;8A M0D8"9 0;AA'xpertiza toxicologic2 9nregistreaz2 succesiunea fenomenelor toxice 9n corpul omenesc, studiaz2 i ia9n considerare diferitele metode de cercetare si determinare a toxicelor. ( To-i"ul reprezint2 oricesubstanB2 care, introdus2 9n organism 9n cantit2Bi relativ reduse, provoac2 alter2ri funcBionale saulezionale , determin7nd o stare patologic2 numit2 into"ica%ie. To-i"itatea reprezint2 ansamblulmodific2rilor fizico patologice care rezult2 din interacBiunea dintre toxic i mediu. Deci toxicitateaeste condiBionat2 at7t de propriet2Bile toxicului c7t i de reactivitatea organismului. 1oxicul intervine9n aceast2 interacBiune prin structura c"imic2, prin propriet2Bi fizico c"imice, prin viteza i calea de p2trundere. 3eactivitatea organismului este condiBionat2 de specie, v7rst2, sex, terenul patologic careare o mare importanB2, i greutatea corporal2.&oarta toxicelor 9n organism (c2ile de p2trundere, modulde distribuBie, acumularea, metabolizarea, felul i ritmul de eliminare) trebuie cunoscut2 c2ci poatel2muri evoluBia unei intoxicaBii, simptomele clinice, leziunile i pot da indicaBii asupra tratamentuluide aplicat. P)trunderea n organism are loc pe mai multe c2i, acestea influenB7nd viteza i cantitateaabsorbit2: calea respiratorie este cea mai periculoas2 cale de pătrundere, datorit2 faptului c2,

18


19/30

toxicul se absoarbe nemodificat, direct i imediat 9n circula%ie, ocolind bariera detoxifiant2 "epatic2!calea digestiv2 cea mai frecvent2 cale de p2trundere, )ncepe cu absorbBia toxicului la nivelulmucoasei bucale, continu2 cu mucoasa gastrică 'i a intestinului subBire. 1oxicul trecut 9n circulaBie vafi diri*at prin vena portă spre ficat unde va fi supus procesului de detoxificare! calea cutanat2 p2trund toxicele liposolubile, care au proprietatea de a se dizolva in gr2simile din structura pielii:

calea parenteral2 este reprezentat2 de calea intravenoas2, intramuscular2, subcutanat2! caleatransplacentar2 toxicele (opiacee) trec prin placent2, cordon ombilical la f2t! calea conjunctival2 toxice cu absorbBie ocular2. DistribuJia (difuziunea toxicelor const2 9n transferul toxicelor dins7nge 9n Besuturi (organe) sau 9n alte lic"ide. 9n general, aceasta este condiBionat2 de "idro iinsolubilitatea toxicului, de irigaBia organului respectiv, de tropismul toxicului. Jnele toxice sefixeaz2 i se acumuleaz2 9n ficat (arsenicul), altele 9n rinic"i (mercurul) sau 9n sistemul nervos("ipnotici, anestezici). 7eutralizarea to/icului se realizeaz2 prin urm2toarele mecanisme: biotransformarea,depozitarea 9n organe i eliminarea acestora. biotransformarea sau metabolizareatoxicului const2 9n transformarea acestuia 9n compui simpli, mai excretabili i de regula mai puBintoxici, sub acBiunea enzimelor detoxifiante. ?icatul conBine cea mai mare cantitate de enzime necesareacestui proces i sunt situate la nivelul celulei "epatice, 9n "epatocit, mai exact la nivelul reticulului

endoplasmic neted! depozitarea 9n organe prin depozitare toxicul este sustras din circulaBie 9norganele de depozit., efectele sale sunt mai puBin pronunBate iar derivaBii rezultaBi din biotransfomaresunt eliminaBi mai lent. Printre organele de depozit amintim: Besutul adipos (pentru barbiturice),ficatul (toxicele p2trunse pe cale digestiv2), tendoane, cartilaje (se depoziteaz2 plumbul). 0liminareato/icelor se face pe urm2toarele c2i: calea digestiv2, determin2 apariBia de leziuni la nivelul mucoasei bucale (plumb, mercur), la nivelul vezicii biliare (mercurul determin2 apariBia tiflitei mercuriale):calea renal2, se elimin2 alcoolul i toxice care produc leziuni la acest nivel (nefroza mercurial2,nefrita arsenical2)! prin laptele matern, se elimin2 alcoolul, morfina, arsenicul!

Subiectul !'. 6o/ice met$emoglobinizante &unt substante care provoaca fieooxidaredirecta fie substante reducatoare. /aracteristic intoxicatiei cu subst met"emoglobinizante este

oxidarea ireversibila a ?e-T in ?eA cu formare de Met@b. &pecific acestei intoxicatii este coloratiacafenieroscata a sangelui si uneori a lividitatilor cadaverice. $par frecvent in industria alimentara,abatoare,unde nitritii sunt folositi frecvent pentru a induce o culoare roz a carnurilor si mezelurilor,sau accidentala prin confuzia cu sarea. 'ste o asfixie de transport. 1ratamentul consta in spalarigastrice,%- sub presiune.in cazuri grave se practica perfuzarea in doze mici de nitrit de sodiu saualbastru de metil.

Subiectul !*.8nto/icatia cu M979I8D D0 "A397 'ste un gaz incolor,inodor, foartedifuzabil. $pare intro atmosfera cu un un continut insuficient de oxigen: sobe cu tiraj insuficient,gaze de esapament, etc. mecanismul tanatogenerator: /% patruns in organismpe calerespiratorie,ajunge in sange prin intermediul membranei alveolocapilare,se fxeaza pe @b dineritrocit,formand /o@b care nu permite transportul oxigenului in sange,deci apare o asfixie mecanicade transport.&imptomele clinice variaza in functie de concentratia de /%, ele mergand de la cefalee,astenie musculara, greturi, varsaturi pana la coma ,convulsii si moarte. 0a necropsie se vor constatalividitati cadaverice rosii aprinse, sangele si organele de asemena rosii datorita continutului ridicat decarboxi"emoglobina.mai apar mici sufuziuni ale mucoasei digestive,subpleural, in musc"iul cardiacsi in creier. #n sange se gaseste /o@b care este princiupala reactie vitala in cadrul intoxicatiilor cu/%.Moartea se produce prin in"ibitia centrilor cardiorespiratorii sau asfixie mecanica.

19


20/30

Subiectul !+ 8nto/icatia cu A"99 0688" Jna dintre cele mai frecvente intoxicatiiacute, avand numeroase implicatii in medicina legala ca urmare a actelor agresive, antisociale,accidentelor si mortilor violente ce survin in cursul intoxicatiei, patrunderea in organism se face pecale digestiva sau respiratorie. 'tanolul se absoarbe -U in stomac, si 8U in portiunea initiala aintestinului subtire. Daca stomacul este plin, absorbtia se face mai lent, alcoolemia maxima fiind

atinsa la - ore, iar cand este gol aceasta este atinsa la + min. Metabolizare: V*U se metabolizeazain ficat iar *U se elimina prin urina, transpiratie, respiratie, saliva, lapte. #ntoxicatia cu alcooldefineste betia acuta, care prezinta mai multe faze: faza de euforie corespunde unei alcoolemii desub g4ml, sunt afectate functiile intelectuale, reflexele, coordonarea motorie, faza medicolegala g4ml, tulburarile neurologice sunt evidente, faza comatoasa, peste g4ml, semanifesta prin anestezie periferica, narcoza profunda, "ipotermie, decesul se produce la 5>g4ml, prin in"ibitie cardiorespiratorie centrala, aspirarea continutului gastric, refrigeratie,"ipoglicemie. Decesul la consumatorii cronici se realizeaza prin cardiomiopatie etilica, ciroza"epatica, pancreatita necrotico"emoragica, "ipotermie si asfixie mecanica prin aspiratia continutuluigastric.

Subiectul ! 8nto/icatia cu H"7 si deri&atii s)i @/N este un lic"id incolor, volatil, cumiros caracteristic de migdale amare. 'ste folosit ca insecticid si rodenticid. &arurile de @/N pot fisimple ca cianura de sau Na, si complexe ca fericianura de . &arurile de @/N se gasesc si insamburii de migdale amare, samburi de cirese sau piersici, care sub actiunea @/0 din stomac potelibera @/N producand intoxicatii. 1oxicul actioneaza asupra enzimelor din lantul respiratorcelular, iar moartea se produce prin paralizia bulbara la cateva zeci de secunde de la intoxicatie.

0a necropsie lividitatile sunt de culoare rosie, rigiditatea este intensa si precoce, iar continutulgastric are miros de migdale amare.

Subiectul !.8nto/icatia cu S=S6A7 0 "A=S68"0Ț $ceasta categorie de substantetoxice cuprinde acizi si baze.1oate aceste substante produc la locul de contact procese inflamatorii si

distructive, pana la necroza. 1oxicii caustici au in primul rand o actiune locala producandleziuni caracteristice, urmate apoi de unele efecte secundare produse prin resorbtie. #ntensitatea sievolutia fenomenelor sunt in functie de concentratia toxicului precum si durata de actiune.&ubstantele caustice produc local o coagulare a proteinelor dand distrugeri diferite dupa naturatoxicului. $stfel acizii dau zone dure, des"idratate, uscate, in timp ce bazele produc o necroza umeda,rezultand un aspect moale si ingrosat. $ceasta zona umeda permite maiusor patrunderea in profunzime a causticului, existand pericolul crescut de perforatie.Jrmarile comune produse de acestiagenti caustici sunt perforatia, intoxicatia si cicatrizarea. Decesul se produce fie initial prin soc, fie prin insuficienta cardiaca. Mai tarziu apar complicatii, dintre care amintim stenoza esofagiana, ulcere perforante, gastrice si duodenale. 1ratamentul de electie este laptele amestecat cu oua crude, indicat laacizi, cat si la baze. &palaturile gastrice si provocarea varsaturilor sunt indicate doar imediat dupaingestie, fiindca altminteri favorizeaza perforatia. Durerile se calmeaza prin administrarea de morfina.

Subiectul %4 Pesti to/ici pestii c"tio"emotoxici: ang"ile, murene, care contin in sange otoxina ce actioneaza pe "ematiile victimei .pestii c"tiotoxici: somn, stiuca, lin, la care toxina estelocalizata in glande, oua, in timp ce carnea este comestibila. pestii c"tiosarcotoxici: care contin incarnea, pielea si viscerele lor o substanta deosebit de toxica( ex: ton, macrou, care pot determinadiferite forme de intoxicatii). $ceste fenomene apar in situatia in care imediat dupa pescuire, pestelenu este refrigerat si bine preparat termic cu ocazia consumului. 1inuti la temperatura mediuluiambient, pe suprafata lor vor aparea germeni care produc toxine cat si mari cantitati de "istamine.

20


21/30

$lte vietuitoare marine toxice prin consum: moluste care sunt toxice in perioada mai octombrie. #naceasta perioada stoc"eaza toxinele organismelor unicelulare pe care le consuma, fara a fi ele inseleafectate. /onsumul lor de catre om in aceasta perioada poate produce decesul. Doza minima letalaeste de o stridie.

Subiectul %1. 8nto/icarea cu bacterii.acterii: unele bacterii pot determina boli infecBioaseav7nd drept poart2 de intrare cutanat2 ( tetanosul), digestive ( toxinfectii alimentare) sau parenteral2(scop criminal). 6etanosul : boala infecBioas2 datorit2 bacilului tetanic care se multiplic2 la nivelul porBii de intrare de unde exotoxina se difuzeaz2 9n 9ntreg organismul. $ceasta produce contracturatonic2 a musculaturii sc"eletice i respiratorii i crize de contractura generalizat2 cu ruperi muscularec7t i a muc"iului cardiac. Decesul se produce prin asfixie mecanica i4sau ruptur2 miocardic2.6o/iinfecJlile alimentare: boli acute, epidemice, cu tablou gastrointestinal acut, produse de consumulde alimente contaminate cu germeni, toxine i4sau metaboliBii toxici bacterieni. /ei mai frecvenBiagenBi implicaBi sunt: salmonella, stafilococul. #zvorul de infecBie al salmonelei sunt: p2s2rile, ou2lede raB2, porci, bovine, peti. #nfecBia este determinat2 de acBiunea conjugat2 a germenului i aenterotoxinei. otulismul: intoxicaBie acut2 datorit2 bacilului botulinic. Koala este produs2 de

consumul de alimente 9n special conserve nepreparate termic. Decesul survine prin insuficienB2respiratorie acut2 datorita paraliziei muc"ilor respiratori. $lBi agenBi traumatici biologici i care auo pondere destul de ridicat2 sunt transfuziile de s7nge "eterolog, cu ocazia reanim2rii "ematologice./omplicaBiile imediate care pot apare sunt: reacBii "emolitice acute, suferinBa acut2 pulmonar2, oc bacterian, embolii gazoase, reacBii alergice febrile. /omplicaBiile tardive, sunt 9n special cele legate detransmiterea de boli infecBioase ("epatite, D$, malarie, sifilis, virusul citomegalic). 3eacBiile"emolitice se produc atunci c7nd 9n serul primitorului se g2sesc anticorpi 9mpotriva antigenelorcorespunz2toare s7ngelui donatorului. Poate fi vorba de o incompatibilitate de grup $K%./omplicaBiile cele mai grave sunt /#D (coagulare intravascular2 diseminat2), insuficienBa renal2 simoartea.

Subiectul %2. 8nto/icaJii cu ciuperci: cele mai importante sunt amanitele si "alvella.#ntoxicaBiile sunt accidentale i se produc cel mai frecvent prin confundarea acestora cu ciupercilecomestibile. /ea mai toxic2 este amanita faloides care are o toxicitate ce r2m7ne nealterat2 i dup2fierbere. Dintre manifest)rile into/icaJiei amintim: sindromul faloidian dat de ciuperca amanitafaloides, denumit2 p2l2ria arpelui. &e caracterizeaz2 prin tulbur2ri digestive violente cu colici, sete puternic2, astenie i ameBeli. 'voluBia poate dura 8 zile. &pre sf7rit apare oliguria, convulsii, icter itulbur2ri respiratorii grave! sindromul muscarinic dat de ciuperca amanita muscaria. Dup2 - orede la ingestie, apar arsuri stomacale, tulbur2ri digestive, transpiraBie, mioz2. Aspecte anatomopatologtce comune tuturor intoxicatiilor cu ciuperci sunt: rigiditate cadaverica tardiva si slaba,leziuni inflamatorii si ulceratii pe mucoasa gastrica si leziuni "epatice ireversibile.

Subiectul %!. Pruncuciderea Pruncuciderea este definit2 9n legislaBie (art. >> /P) ca fiind:GJciderea copilului nou n2scut, s2v7rit2 imediat dup2 natere, de c2tre mam2, aflat2 9ntro stare detulburare pricinuit2 de natereWW. Din textul de lege rezult2 c2 infracBiunea trebuie s2 cuprind2urm2toarele aspecte juridice: uciderea pruncului 9n omisiune sau comisiune! uciderea s2 seexecute asupra copilului nou n2scut! uciderea s2 fie f2cut2 imediat dup2 natere! uciderea s2fie f2cut2 de c2tre mam2! mama s2 prezinte o tulburare legat2 de actul naterii, tulburare care s2 nuduc2 la abolirea sau diminuarea discern2m7ntului.

21


22/30

0/pertiza medico legal) 9n pruncucidere vizeaz2 urm2toarele etape: examenulcadavrului nou n2scutului! examenul femei suspectate de pruncucidere! examenul loculuifaptei. E-amenul "adarului nou / năs"utului0 1.starea de nou n2scut se stabilete prin cercetareaanumitor particularit2Bi morfologice ale acestuia i anume: lungimea (5V ** la fetiBe i * *5 la b2ieBei), greutatea (-V - g. fetiBe i * g b2ieBeii), cordonul ombilical 9ntre * +

cm, turgescent i lucios, urme de s7nge i gr2sime pe corp, testiculele cobor7te 9n scrot, 9n intestinulterminal se g2sete meconiu. 2.v7rsta intrauterin2 se poate calcula 9n funcBie de lungimea f2tului c7ndse folosete formula Dervieux, lungimea x *.+ A v7rsta 9n zile sau formula @aase, c7nd lungimea este peste -* cm se 9mparte la *, iar c7nd este sub -* cm se extrage r2d2cina p2trat2 obBin7nduse v7rsta 9nluni lunare (luna lunar2 are 5 s2pt2m7ni sau -8 zile). !.viabilitatea f2tului reprezint2 capacitateaf2tului de a se adapta la condiBiile extrauterine i posibilitatea de a tr2i autonom 9n condiBiile noi demediu. &e consider2 c2 un f2t este viabil numai dac2 a dep2it 8 cm. lungime i * g greutate.$l2turi de aceti parametri, viabilitatea este condiBionat2 de malformaBiile congenitale incompatibilecu viaBa, afecBiuni pulmonare contractate intrauterin sau aspirat amniotic masiv 9n timpul naterii.%. dovezi de instalare a vieBii extrauterine dovedirea faptului c2 f2tul sa n2scut viu este elementulc"eie 9n acest tip de expertiz2. /riteriul cel mai important de stabilire a acestor dovezi este respiraBia

pulmonar2, cu modific2rile macro i microscopice caracteristice pulmonului. Dac2 f2tul a respirat, pl2m7nul este expansionat, umple cavit2Bile toracice, are culoare roz. 0a palpare consistenBa esteelastic2. 'xaminarea trebuie completat2 cu docimazia "idrostatic2. #ntrun vas cu ap2 se scufund29ntreaga pies2 bucocervicotoracic2. Dac2 piesa plutete, 9nseamn2 c2 f2tul sa n2scut viu. #n etapaurm2toare a docimaziei, se recolteaz2 fragmente mici de pulmon, din fiecare pulmon c7te 5fragmente, care la r7ndul lor se scufund2 9ntrun vas cu ap2. ?ragmentele vor pluti sau vor c2dea lafundul vasului. #n raport cu aceste aspecte se poate vorbi de pl2m7n respirat sau nerespirat. '.duratavieBii extrauterine este un element important 9n 9ncadrarea juridic2 a faptei (pruncucidere sauomucidere). $spectul f2tului imediat dup2 natere se recunoate dup2 modific2rile tegumentelor.$spectul cordonului trece prin diferite etape, imediat dup2 natere este gelatinos i turgescent. Dup2-5 ore apare o linie de demarcaBie la locul de implantare al cordonului. Mumificarea cordonului se

face la > zile de la natere, r2m7n7nd bontul ombilical. *. aprecierea 9ngrijirilor acordate dup2natere nou n2scutul, imediat dup2 natere are nevoie de 9ngrijiri speciale. 0a necropsie seexamineaz2 cu atenBie tegumentele pentru a constata dac2 f2tul a fost sp2lat, cordonul ombilicalsecBionat i ligaturat sau rupt, dac2 orificiile i c2ile respiratorii au fost dezobstruate. 0ipsaalimentelor 9n stomac dovedesc omisiunea mamei de a alimenta copilul. +.cauza morBii f2tului se poate produce 9n toate etapele naterii. Moartea intrauterin2 poate fi determinat2 de afecBiuni geneticeale f2tului, afecBiuni ale mamei sau placentei. 9n timpul naterii decesul f2tului se poate produceav7nd drept cauze obstetricale, cea mai frecvent2 cauz2. 0eziunile pot ap2rea 9n momentul travers2riifilierei pelvigenitale sau prin manevre obstetricale, expulzie precipitat2. Dup2 natere decesul poate fi patologic sau violent. /auzele patologice sunt malformaBii congenitale incompatibile cu viaBa, boli"ematologice, pneumonia intrauterin2, aspirat masiv amniotic. /auzele violente sunt multiple: asfixiimecanice, traumatisme cranio cerebrale, refrigeraBia.etc. $lt2 cauz2 este decesul prin omisiune!mama ,,uit2 s2 i alimenteze nou n2scutul. E-amenul mamei const2 9n stabilirea semnelor denatere recent2, examenul psi"ic i psi"ologic. &tarea de tulburare determinat2 de natere se poatestabili cu at7t mai exact cu c7t acest examen se face mai aproape de momentul naterii./omportamentul femeii va putea fi apreciat prin cercetarea cu atenBie a antecedentelor patologice,evoluBia sarcinii, constituBiei somato psi"ice, condiBiile 9n care a avut loc naterea. E-amenullo"ului unde sa produs naterea 9n locul respectiv se vor g2si placenta, urme de s7nge, diferiteobiecte utilizate la natere (rufe, c7rpe), necesare identific2rii.

22


23/30

Subiectul %%. 0/pertiza medicolegala A5936= 'xpertiza medicolegala obtreticoginecologica se refera la numeroasele pro

medicină legală word

Documents