ACADEMIA ROMÂNĂ

INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE „VASILE PÂRVAN”

MATERIALE ŞI

CERCETĂRI ARHEOLOGICE

SERIE NOUĂ XI

2015

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI, 2015

Colegiul de redacţie

Prof. Dr. ALEXANDRU BARNEA (Universitatea Bucureşti), Dr. SANDA BALESCU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Préhistoire et Quaternaire, CNRS, France), Prof. Dr. CLIVE BONSALL (University of Edinburgh, U.K.), Prof. Dr. NIKOLAUS BOROFFKA (Deutsches Archäologisches Institut – Eurasien Abteilung, Berlin, Germany), Dr. GHEORGHE I. CANTACUZINO (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Dr. PIERRE DUPONT (Université Lyon, CNRS, France), Dr. UWE FIEDLER (Berlin, Germany), Dr. RADU HARHOIU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Dr. CORIOLAN OPREANU (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei), Prof. dr. ANNIE RENOUX (Université du Maine, Le Mans), Academician VICTOR SPINEI (Institutul de Arheologie, Iaşi), Prof. Dr. ERIK TRINKAUS (Department of Anthropology, Washington University), Prof. Dr. ALAIN TUFFREAU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Préhistoire et Quaternaire, CNRS, France), Academician ALEXANDRU VULPE (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti)

Comitetul de redacţie

ROXANA DOBRESCU – redactor-şef ADRIAN IONIŢĂ – redactor-şef adjunct

IRINA ACHIM, ADINA BORONEANŢ, ADRIAN DOBOŞ, ANDREI MĂGUREANU, LIANA OŢA, ADRIANA PANAITE, DANIEL SPÂNU, VLAD VINTILĂ ZIRRA – membri

RALUCA KOGĂLNICEANU – secretar de redacţie

VLAD VINTILĂ ZIRRA – prelucrare ilustraţie PIERRE DUPONT (limba franceză), ROXANA DOBRESCU (limba franceză), CLIVE BONSALL (limba engleză), ADINA BORONEANŢ (limba engleză) – consultanţi limbi străine

www.mcajournal.ro Orice corespondenţă se va trimite Comitetului de redacţie pe adresa: str. Henri Coandă nr. 11, 010667 Bucureşti, tel./fax 4021 212 88 62 şi iab.redactie@gmail.com.

Toate lucrările publicate în revista Materiale şi Cercetări Arheologice sunt recenzate de specialişti în domeniu. (peer-reviewed journal)

Redactori Editura Academiei Române: ADRIAN MIRCEA DOBRE, ANA BOROŞ, VIRGINIA PETRICĂ Tehnoredactor Editura Academiei Române: DOINA STOIA

Revista se poate procura contracost la sediul EDITURII ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România; tel. 4021-318 8146, 4021-318 8106, Fax 4021-318 2444, e-mail: edacad@ear.ro.

ORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P.O. Box 77-19, Bucureşti, România, Tel./Fax: 4021-610 6765, 4021-210 6787, Tel.: 0311 044 668, e.mail: office@orionpress.ro.

S.C.MANPRESS DISTRIBUTION S.R.L. , Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp B, Etaj 3, Cam. 301-302, sector 1, Bucureşti, România, tel./fax: 4021-314 6339, e.mail: abonamente@manpres.ro, office@manpres.ro, www.romanianjournals.com.

DEREX COM S.R.L., e-mail: derex_com@yahoo.com.

Orice corespondenţă se va trimite Comitetului de redacţie pe adresa: str. Henri Coandă nr. 11, 010667 Bucureşti, tel./fax 4021 212 88 62 şi iab.redactie @gmail.com

© 2015, EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

SUMAR / SOMMAIRE / CONTENTS

PALEOLITIC / PALÉOLITHIQUE / PALAEOLITHIC

ADRIAN DOBOŞ, RADU IOVITA Paleoliticul inferior din România: o reevaluare din perspectiva descoperirilor din situl Dealul Guran ....................................................................................................... 5 Lower Palaeolithic in Romania: a revaluation from the perspective of the discoveries from Dealul Guran site

ROXANA DOBRESCU, ALAIN TUFFREAU, SANDA BALESCU Le gisement paléolithique supérieur ancien de la « Vii 1 » à Ciuperceni (Vallée du Danube)....................................................................................................................... 19 Early Upper Palaeolithic site from Ciuperceni-Vii1 (Danube Valley)

ALEXANDRU CIORNEI Petrographic analysis of raw materials from Lespezi-Lutărie: implications for Upper Palaeolithic sites from the Middle and Lower Bistriţa Valley ......................... 43

MARIAN COSAC, GEORGE MURĂTOREANU, ALEXANDRU RADU, LOREDANA NIŢĂ

Aşezarea paleolitică de la Malu Dinu Buzea (sat Cremenea, com. Sita Buzăului, jud. Covasna). O sinteză a campaniilor 2011–2013 ....................................................... 81 The Palaeolithic settlement from Malu Dinu Buzea (Cremenea village, Sita Buzăului commune, Covasna County). A synthesis of the excavation campaigns from 2011–2013

NEOLITIC / NÉOLITHIQUE / NEOLITHIC

ALIN FRÎNCULEASA, BIANCA PREDA, ADRIAN BĂLĂŞESCU, ANDREI SOFICARU, OCTAV NEGREA, TIBERIU NICA Cultura Starčevo-Criş în Nordul Munteniei. Cercetări recente la Seciu (jud. Prahova)............................................................................................................ 101 Starčevo-Criş culture in Northern Wallachia. Recent research at Seciu (Prahova County)

CRISTIAN EDUARD ŞTEFAN O locuinţă Vădastra de la Slatina, jud. Olt................................................................. 127 A Vădastra dwelling from Slatina, Olt County

EPOCA GREACĂ / ÉPOQUE GRECQUE / GREEK PERIOD

PIERRE DUPONT Note sur une pièce de harnachement scythe d’Histria ................................................ 139 Note on a Scythian harness piece from Histria

MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), XI, 2015, p. 1–298

EPOCA ROMANĂ / ÉPOQUE ROMAINE / ROMAN PERIOD

LIANA OŢA, MIGDONIA GEORGESCU, ZIZI ILEANA BALTĂ Despre cele două morminte din tell-ul de la Dridu ..................................................... 143 On the two graves from the Dridu-tell

VALENTIN BOTTEZ, ALEXANDRA LIŢU, ALEXANDRA ŢÂRLEA Preliminary results of the excavations at Histria, the Acropolis Centre-South Sector (2013–2014) ................................................................................................................ 157

ALEXANDRU BĂDESCU, ALEXANDRA BIVOLARU Oriental amphorae discovered at Histria in the Acropolis Centre-South Sector (2014)................................................................................................................................ 193

ALEXANDRU BĂDESCU, LAURENŢIU CLIANTE Late Roman kitchen pottery discovered at Histria in the Centre-North Sector (2012).......................................................................................................................... 209

EPOCA MEDIEVALĂ / ÉPOQUE MÉDIÉVALE / MIDDLE AGES

ANDRA SAMSON Fântânile din aşezarea medievală de la Şibot (jud. Alba) ........................................... 227 The wells from the medieval settlement at Şibot (Alba County)

PERIEGHEZE / RECHERCHES DE TERRAIN / FIELD SURVEYS

JÓZSEF PUSKÁS Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Covasna (III) .................................. 257 Contributions to the repertory of discoveries from Covasna County (III)

RECENZII / COMPTES RENDUES / BOOK REVIEWS

Radu Băjenaru, Sfârşitul bronzului timpuriu în regiunea dintre Carpaţi şi Dunăre, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014, 340 p., 86 fig., 68 pl., 11 hărţi (Cristian Eduard Ştefan) ............................................................................................................ 291

Abrevieri / Abréviations / Abbreviations .......................................................................... 293

MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), XI, 2015, p.127–138

O LOCUINŢĂ VĂDASTRA DE LA SLATINA, JUD. OLT

CRISTIAN EDUARD ŞTEFAN

Keywords: Slatina, Vădastra, dwelling, pottery, survey, old excavations. Abstract: In this contribution is presented a dwelling attributed to Vădastra culture excavated in 1959–1961 at Slatina by D. Berciu and M. Butoi. Starting from it, we tried to analyse the little data available on the habitat of the Vădastra culture north of the Danube. A recent list of discoveries presents 28 localities with Vădastra type pottery and other six uncertain ones north of the Danube. Most of them were identified during field surveys, and only a few reveal information about the habitation structures.

Cuvinte-cheie: Slatina, Vădastra, locuinţă, ceramică, sondaj, vechi săpături. Rezumat: Contribuţia de faţă prezintă o locuinţă aparţinând culturii Vădastra, de la Slatina, cercetată între anii 1959–1961 de către D. Berciu şi M. Butoi. Pornind de la aceasta, am încercat să analizăm puţinele date disponibile referitoare la habitatul culturii Vădastra de la nord de Dunăre. Un repertoriu relativ recent pune în evidenţă 28 de descoperiri sigure de tip Vădastra şi alte şase incerte la nord de Dunăre. Majoritatea dintre ele au fost descoperite în timpul unor cercetări de teren, foarte puţine relevă informaţii cu privire la structurile de habitat.

În această scurtă notă, ne propunem valorificarea unor informaţii inedite aflate în Arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” (fond D. Berciu), referitoare la unele cercetări arheologice întreprinse în oraşul Slatina. În perioada 1958–1961 au avut loc cercetări de teren şi mici sondaje arheologice în zona oraşului Slatina, cu scopul de a verifica unele descoperiri făcute anterior. Acestea au fost rodul colaborării dintre Institutul de Arheologie din Bucureşti, reprezentat de D. Berciu şi P. Roman, şi Muzeul din Slatina, reprezentat de M. Butoi. La una dintre campanii a participat şi M. Popescu, de la Muzeul din Piteşti1.

1 Berciu, Butoi 1961, p. 139–143; Berciu 1961, p. 1–16;

Butoi 1961 (jurnal de şantier), p. 1–9; 1999, p. 24–27; Berciu et alii 2010, p. 7–15.

De-a lungul vremii, cu ocazia unor cercetări de teren sau a unor lucrări edilitare, în zona Slatinei au fost descoperite mai multe aşezări Vădastra2 (Fig. 1/2). Astfel, în fostul sat Cireaşov (astăzi cartier al municipiului Slatina), în punctul Grecoaica, au fost semnalate fragmente ceramice de tip Vădastra lângă biserica satului3. În nord-estul oraşului, pe dreapta şoselei Slatina-Piteşti, pe panta unui deal şi pe coama acestuia, au fost descoperite urme de locuire şi materiale arheologice specifice culturii Vădastra4. Materiale arheologice aparţinând culturii Vădastra au mai fost descoperite în Slatina, în cartierul Crişan II, cu ocazia construirii de noi blocuri în anul 19715, pe Strada Oituz6 şi la Catedrala oraşului (Biserica lui Ionaşcu)7.

Revenind la cercetările de pe dealul din nord-estul oraşului, în septembrie 1961 au fost efectuate cercetări arheologice pe strada Molotov, pe locul numit proprietatea Alexandrina Bălănescu8. În Arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti (fond Dumitru Berciu, Mapa IV/3), am găsit unele informaţii inedite care pot completa datele despre locuirea Vădastra din zona Slatinei. Astfel, am descoperit planul desenat al unei locuinţe din fosta str. Molotov (proprietatea Bălănescu), jurnalul de săpătură al lui M. Butoi, precum şi unele schiţe şi fotografii de artefacte din locuinţa respectivă (Fig. 2–8). Cu

2 Un bun istoric al cercetării privind cultura Vădastra la Chiţonu 2008, p. 27–37.

3 Butoi 1999, p. 27; Neagoe 2007, p. 11, nr. 21. 4 Vezi nota 1. 5 Butoi 1973, p. 137–139; 1999, p. 18, 24; Neagoe 2007,

p. 10, nr. 19. 6 Butoi 1999, p. 27; Neagoe 2007, p. 11, nr. 20. 7 Pătroi 2013, 132. 8 Berciu et alii 2010, p. 8–9; Butoi 1961, p. 1–9.

Cercetările arheologice din acest punct le continuau pe cele efectuate de P. Roman şi M. Butoi în 1959 şi de M. Popescu şi M. Butoi în 1960.

∗ Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, e-mail: cristarh_1978@yahoo.com.

Cristian Eduard Ştefan 128

ocazia săpăturilor, a fost trasată secţiunea SI cu dimensiunile de 10×2,50 m, orientată NE–SV şi casetele A (3,40×3 m), B (1,45×4 m) şi C (2×2,50 m). La adâncimea de –0,40 m, în toate cele trei casete deschise şi în secţiunea SI, a fost observată o masă de chirpici, compactă, de formă neregulată, care mergea în profunzime până la 0,70 m, adâncime la care începea solul viu (Fig. 2). Aceasta reprezenta chirpiciul prăbuşit de la pereţii unei locuinţe de suprafaţă, printre care s-au descoperit fragmente ceramice Vădastra, topoare de piatră, greutăţi de lut (Fig. 3–4). Nu au fost observate gropi de par şi nici urme clare ale podelei, nivelul ocupaţional fiind puternic deranjat de lucrările agricole. Putem aproxima, pe baza resturilor de chirpici, că locuinţa avea o suprafaţă de cca 5,40×3,40 m şi că a fost incendiată, aşa cum ne arată observaţiile notate de M. Butoi în jurnalul de săpătură din 19619. Din această locuinţă au fost valorificate recent câteva vase întregi şi fragmente ceramice, cu ocazia unui articol sintetic privind arheologia din zona Slatinei10. Deşi informaţiile sunt lacunare, tipurile de vase şi de decoruri descoperite în locuinţa de la Slatina şi în nivelul arheologic corespunzător acesteia sugerează apartenenţa materialului la o fază evoluată a culturii Vădastra (Fig. 3–7).

În continuare, vom trece în revistă principalele aşezări vădăstrene, în care au fost descoperite structuri de locuire. În ciuda faptului că există puţine săpături sistematice în situri aparţinând culturii Vădastra, putem găsi unele informaţii pe această temă publicate cu ocazia cercetărilor de la Vădastra, Cruşovu, Sucidava-Malul Dunării, Piatra Sat-Nucet, Fărcaşele, Hotărani sau Măgura Buduiasca.

O locuinţă de suprafaţă a fost cercetată în detaliu de către Corneliu Mateescu în nivelul Vădastra II din aşezarea eponimă (Fig. 8/1). Avea orientarea est-vest şi dimensiunile de 7,40×3,70 m, cu o verandă de 3,40×3,00 m. Grosimea pereţilor era de aproximativ 0,30 m, iar înălţimea lor sub 2,50 m. Locuinţa avea două camere, peretele despărţitor fiind observat cu prilejul cercetării acesteia, precum şi pragul căii de acces dintre cele două camere11. Podeaua era construită din lut amestecat cu pleavă şi paie tocate, întins şi compactat peste mici ramuri despicate, orientate nord-sud. Locuinţa avea, de asemenea, un par central de susţinere şi o vatră cu gardină, plasată în camera

9 Butoi 1961 (jurnal de şantier), p. 3. 10 Berciu et alii 2010, p. 8, Fig. 1/1, 2; Fig. 2/1–3. 11 Mateescu 1978, p. 66.

estică12. Locuinţa a beneficiat şi de o reconstituire axonometrică, pe care o datorăm echipei coordonate de arhitectul Călin Hoinărescu13 (Fig. 8/2).

Săpăturile arheologice de la Cruşovu, din 1955, întreprinse tot de C. Mateescu, au scos la iveală resturile unei locuinţe de suprafaţă din nivelul Vădastra II al acestei aşezări (Fig. 9/2). Locuinţa a fost dezvelită parţial, urmând să fie cercetată în întregime în campaniile următoare, lucru care nu s-a mai întâmplat. Ştim doar că a fost incendiată şi că a fost construită în sistemul cu pari şi nuiele, iar lipitura de lut conţinea un amestec bogat de pleavă şi paie tocate de grâu şi orz14.

Cu prilejul cercetărilor arheologice de la Sucidava din anul 1959, la câteva sute de metri vest de cetate, în sectorul Malul Dunării, au fost identi-ficate câteva locuinţe de suprafaţă aparţinând culturii Vădastra, numai una dintre ele fiind cercetată. Aceasta a fost descrisă relativ detaliat în literatura de specialitate15:

„…Stratul de locuire de la bază îl constituie urmele unor locuinţe din cultura Vădastra. Dintre acestea a fost săpată numai una, situată pe mijlocul secţiunii MD II. Avem de-a face cu o locuinţă din chirpic şi bârne de lemn, lungă de 4,50 m şi lată de 4 m. Pardoseala ei era aşternută cu bucăţi de trunchiuri de copaci, peste care se plămădise lut gros de 0,30 m, netezit la suprafaţă. Casa fusese incendiată şi pereţii laterali din chirpic, împreună cu inventarul casnic, se prăbuşiseră pe pardoseală. În complexul acestei locuinţe nu au apărut unelte de muncă şi nici multe resturi de oase. În schimb s-au cules mai multe vase întregi, sau întregibile, precum şi mai multe râşniţe. În lungul peretelui de vest se găseau căzute în şir câteva vase, care fuseseră aşezate pe o poliţă. Sunt vase de dimensiuni mijlocii pentru uz casnic. În colţul de sud-est al încăperii se depozitaseră vasele mari de provizii, iar pe lângă peretele de nord trei râşniţe şi un vas arătau locul de pisat grăunţele. Vatra locuinţei se găsea în centrul ei. În acest sector cercetările arată existenţa unui complex de locuinţe din cultura Vădastra, ce urmează a fi dezvelite în viitoarele campanii de săpături, deocamdată mulţumindu-ne numai cu identificarea lui...”.

Din păcate, locuinţa de la Sucidava-Malul Dunării este doar schiţată, nu desenată în detaliu

12 Mateescu 1978, p. 70. 13 Hoinărescu et alii 1989, p. 14, Pl. 2/Fig. 4. 14 Mateescu 1957, p. 107. 15 Tudor, Bujor 1962, p. 561–562.

O locuinţă Vădastra de la Slatina, jud. Olt 129

(Fig. 9/1), astfel că descrierea de mai sus nu este însoţită şi de o ilustraţie de calitate. De asemenea, cercetarea celorlalte locuinţe vădăstrene din această aşezare nu a continuat după anul 1959, astfel că nu avem niciun fel de date despre dispunerea lor spaţială sau alte detalii de natură constructivă.

Structuri de habitat au fost descoperite şi la Piatra Sat-Nucet16. În una dintre secţiuni au fost dezvelite trei gropi de bordeie, de formă ovală. Unul dintre acestea avea dimensiunile de 3,75×2,50 m, iar în apropierea laturii de est au fost descoperite resturile unei vetre pe o suprafaţă de 1,00×1,25 m. Alt bordei avea dimensiunile de 4,00×3,00 m, formă ovală, iar podeaua era lutuită şi netedă, având o grosime de 0,07 m17. Alte structuri de locuire au fost depistate şi în aşezările de la Fărcaşele şi Hotărani, jud. Olt18, dar şi la Măgura Buduiasca, jud. Teleorman19.

Datele chorologice privind cultura Vădastra ne arată o concentrare a descoperirilor în bazinele Oltului şi Jiului la nord de Dunăre, iar la sudul Dunării mai ales în bazinele râurilor Iskăr, Vit, Osăm, Yantra şi Lom20. Un repertoriu relativ recent adună 34 de descoperiri cu materiale de tip Vădastra în sud-estul Olteniei şi vestul Munteniei (28 sigure şi 6 incerte)21.

Informaţiile privind cronologia absolută a culturii Vădastra sunt încă foarte puţine pentru a trage concluzii definitive în această privinţă. Trei date de la Măgura Buduiasca, calibrate, se grupează în intervalul 5200–5000 BC. O a patra dată, pro-venind de la Vădastra, jud. Olt (faza a II-a), este inoperantă, fiind plasată în intervalul 5370–4950 BC, cu probabilitatea de 95,4%22.

Un calcul simplu ne arată că, din cele 28 de puncte sigure cu descoperiri Vădastra de la nordul Dunării, numai 8 au structuri de locuire menţionate, ceea ce înseamnă puţin peste un sfert (28,57%). Au fost descoperite atât bordeie, cât şi locuinţe de suprafaţă, cu structuri de combustie şi inventare mai mult sau mai puţin consistente. Cele mai bune observaţii s-au putut face în cazul locuinţei de la Vădastra, dar şi cea de la Sucidava a fost descrisă cu destul de multe detalii. Din păcate, pentru niciuna dintre aşezări nu avem săpături arheologice

16 Nica, Ciucă 1989, p. 29, fig. 3. 17 Nica, Ciucă 1989, p. 35. 18 Nica 1970, p. 33, 45–46; 1971, p. 29. 19 Mirea 2009, p. 285. 20 Mirea 2009, 282, Fig. 1. 21 Neagoe 2007, p. 5–16. 22 Thissen 2013, p. 25–26, Tab. 1 şi Tab. 2.

efectuate pe suprafeţe mari, care să ne dea o idee asupra poziţionării locuinţelor una în raport cu cealaltă.

BIBLIOGRAFIE

Berciu 1961 – D. Berciu, Noi săpături arheologice la Slatina şi în împrejurimi (1961), Manuscris aflat în Arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, 1961, p. 1–16.

Berciu, Butoi 1961 – D. Berciu, M. Butoi, Cercetări arheologice în oraşul Slatina şi în împrejurimi, MCA 7, 1961, p. 139–143.

Berciu et alii 2010 – D. Berciu, M. Butoi, P. Roman, Cercetări şi săpături arheologice în raionul şi oraşul Slatina, Buridava 8, 2010, p. 7–15.

Butoi 1961 – M. Butoi, Săpăturile din Slatina-Str. Molotov. Locul proprietate Bălănescu, Jurnal de săpătură, Manuscris aflat în Arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, 1961, p. 1–9.

Butoi 1973 – M. Butoi, Noi descoperiri arheologice în oraşul Slatina, RevMuz 10, 2, p. 137–139.

Butoi 1999 – M. Butoi, Descoperiri arheologice din judeţul Olt, Slatina, 1999.

Chiţonu 2008 – M. Chiţonu, Cultura Vădastra între pionierat şi cercetări sistematice, Drobeta 18, p. 27–37.

Hoinărescu et alii 1989 – C. Hoinărescu, I. Popa, Şt. Olteanu, C. Moisescu, B. Vancea, C. Niculiu, Gh. Polizu, Locuinţa sătească din România. Studii de arhitectură tradiţională în vederea conservării şi valorificării prin tipizare, Bucureşti, 1989.

Mateescu 1957 – C. Mateescu, Săpături arheologice la Cruşovu (reg. Craiova, r. Corabia), MCA 3, p. 103–114.

Mateescu 1978 – C. Mateescu, Contribution to the study of Neolithic dwellings in Romania: a dwelling of the second phase of the Vădastra culture (Middle Neolithic), Dacia NS 22, 1978, p. 65–71.

Mirea 2009 – P. Mirea, On Vădastra habitation in southern Romania: context and results from the Teleorman Valley, în: V. Cotiugă, F. A. Tencariu, G. Bodi (eds.), Itenaria in praehistorica. Studia In Honorem magistri Nicolae Ursulescu, Iaşi, 2009, p. 281–293.

Neagoe 2007 – M. I. Neagoe, Repertoriul aşezărilor şi descoperirilor culturii Vădastra din sud-estul Olteniei şi vestul Munteniei, Drobeta 17, p. 5–16.

Nica 1970 – M. Nica, Asupra originii şi dezvoltării culturii Vădastra de la Fărcaşele, Historica 1, 1970, p. 31–51.

Nica 1971 – M. Nica, Evoluţia culturii Vădastra pe baza descoperirilor de la Hotărani-Fărcaşele, judeţul Olt, Historica 2, 1971, p. 5–34.

Nica, Ciucă 1989 – M. Nica, I. Ciucă, Aşezările neolitice de la Piatra-sat (jud. Olt), AO SN 6, 1989, p. 17–42.

Pătroi 2013 – C. N. Pătroi, Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de aşezări şi descoperiri, Craiova, 2013.

Thissen 2013 – L. Thissen, Middle Neolithic Ceramics from Teleor 003, Southern Romania, BMJT 5, 2013, p. 25–123.

Tudor, Bujor 1962 – D. Tudor, E. Bujor, Sucidava VI. A douăsprezecea (1959) campanie de săpături şi cercetări arheologice de la Celei (r. Corabia, reg. Oltenia), MCA 8, p. 560–563.

Resurse web utilizate: portalul Google Earth pentru harta de la

Fig. 1/1. De asemenea, pentru ilustraţia de la Fig. 1/2 a fost folosită harta topogafică militară a României (sc. 1:25000) realizată în anii ’70 de către Direcţia Topografică Militară.

Cristian Eduard Ştefan 130

O locuinţă Vădastra de la Slatina, jud. Olt 131

Cristian Eduard Ştefan 132

O locuinţă Vădastra de la Slatina, jud. Olt 133

Cristian Eduard Ştefan 134

O locuinţă Vădastra de la Slatina, jud. Olt 135

Cristian Eduard Ştefan 136

O locuinţă Vădastra de la Slatina, jud. Olt 137

Cristian Eduard Ştefan 138

MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), XI, 2015, p. 293–294

ABRÉVIATIONS / ABBREVIATIONS / ABREVIERI

ACMIT – Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Secţiunea pentru Transilvania, Cluj ActaArchHung – Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest Acta Geologica Polonica – The Journal of Polish Academy of Sciences ActaMN – Acta Musei Napocensis, Cluj ActaMP – Acta Musei Porolissensis, Zalău Acta Siculica – Acta Siculica. Anuarul Muzeului Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe ActaTS – Acta Terrae Septemcastrensis, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu AIGR – Anuarul Institutului Geologic al României, Bucureşti AKGS – Aufnahmskarte des Grossfürtenthums Siebenbürgen (1769–1773), Österreichisches Staatarchiv

Wien, Kriegsarchiv Aluta – Aluta. Revista Muzeului Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe AM – Mitteilungen des Deutschen Archäologischen Instituts, Athenische Abteilung AmphRom – Recherches sur les amphores romaines, Collection de l’École Française de Rome Angustia – Angustia. Arheologie, Etnografie, Sfântu Gheorghe l’Anthropologie – l’Anthropologie, Paris Anthropologie (Brno) – Anthropologie. International Journal of Human Diversity and Evolution, Brno AO – Arhivele Olteniei, Craiova Apulum – Apulum. Arheologie, Istorie, Etnografie, Alba-Iulia ArchKorr – Archäologisches Korrespondenzblatt, Mainz ArheologijaSofia – Arheologija. Organ na Archeologičeskija Institut i Muzej, Sofia ArhMold – Arheologia Moldovei, Iaşi AVSL – Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, Sibiu. BA – Biblioteca de Arheologie, Bucureşti BAR – British Archaeological Reports. British Series, Oxford BARIntSer – British Archaeological Reports. International Series, Oxford BCH – Bulletin de Correspondance Hellénique, Athènes-Paris BerRGK – Bericht der Römisch-Germanischen Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts,

Frankfurt am Main BiblThrac – Bibliotheca Thracologica, Bucureşti BMA – Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra-Neamţ BMBH – Biblioteca Muzeului Bistriţa. Seria Historica, Bistriţa-Năsăud BMJT – Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman, Alexandria BMTAGiurgiu – Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu”, Giurgiu BSPF – Bulletin de la Societé Préhistorique Française, Paris BSSC – Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj Bulletin AIESEE – Annuaire de l’Institut des Etudes Sud-Est Européennes, Bucarest Bull. Ass. fr. Etude Quatern. – Bulletin de l’Association Française pour l’Étude du Quaternaire, Paris Carthage 1. 2 – M. G. Fulford, D. P. S. Peacock (eds.), Excavations at Carthage: the British mission, 1, 2.

The Avenue du President Habib Bourguiba, Salammbo: the pottery and other ceramic objects from the site, Sheffield, 1984

CA – Cercetări Arheologice, Bucureşti CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Bucureşti CCDJ – Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Călăraşi CEDAC – CEDAC. Bulletin. Centre d’études et de documentation archéologique de la conservation de

Cartage CCE – Cahiers de la céramique égyptienne, Cairo CEFR – Collection de l’École Française de Rome CercIst – Cercetări Istorice, Iaşi Dacia – Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, Bucureşti; nouvelle série: Révue

d’archéologie et d’histoire ancienne, Bucureşti

Abrevieri 294

EAZ – Ethnographisch-archäologische Zeitschrift, Berlin EphArh – Ephemeris Archaiologike, Athena Eurasian Prehistory – Eurasian Prehistory: a Journal for Primary Data, Harvard University, Jagiellonian

University ERAUL – Études et Recherches archéologiques de l’Université de Liège ÉtThas – Études thasiennes, École Française d’Athènes, Athènes-Paris Hesperia – Hesperia. Journal of the American School of Classical Studies at Athens, Cambridge Iatrus-Krivina 2 – Spätantike Befestigung und frühmittelalterliche Siedlung an der unteren Donau, 2 : Ergebnisse

der Ausgrabungen 1966-1973, Berlin, 1982 Iatrus-Krivina 4 – Spätantike Befestigung und frühmittelalterliche Siedlung an der unteren Donau, 4 : Ergebnisse

der Ausgrabungen 1975-1981, Berlin, 1991 INM Varna – Izvestija na Narodnija Muzej Varna, Varna Int J Earth Sci – International Journal of Earth Sciences (Geol Rundsch) Marisia – Marisia. Studii şi materiale. Arheologie – Istorie – Etnografie. Târgu Mureş MatIstMuzBuc – Materiale de Istorie şi Muzeografie, Bucureşti MemAnt – Memoria Antiquitatis, Piatra Neamţ MCA – Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti MIA – Materialy i issledovanija po arheologii SSSR, Moscova-Leningrad (St. Petersburg) MünchBeitrVFG – Münchner Beiträge zur Vor- und Frühgeschichte MuzNaţ – Muzeul Naţional, Bucureşti Nemere – Nemere. Politikai, társadalmi, szépirodalmi és közgazdászati lap. 1871–1884, Sfântu Gheorghe Paléo – Paléo. Revue d’Archéologie Préhistorique, Les Eyzies, France Peuce – Peuce, Studii şi cercetări de istorie şi arheologie, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea Pontica – Pontica. Studii şi materiale de istorie, arheologie şi muzeografie, Muzeul de Istorie Naţională şi

Arheologie Constanţa Quartär – International Yearbook for Ice Age and Stone Age Research Quaternaire – Quaternaire. Revue de l’Association Française pour l’Étude du Quaternaire, Paris Quaternary Geochronology – Quaternary Geochronology. The International Research and Review Journal in

Advances in Quaternary Dating Techniques Quaternary International – Quaternary International. The Journal of the International Union for Quaternary

Research Quaternary Science Reviews – Quaternary Science Reviews. The International Multidisciplinary Research

and Review Journal RazPr – Razkopki i Proučvanija, Sofia RCRFActa– Rei Cretariae Romanae Fautorum RevIst – Revista Istorică, Bucureşti RevMuz – Revista Muzeelor, Bucureşti RMI – Revista Monumentelor Istorice, Bucureşti RPRP – Reports of Prehistoric Research Projects, Salt Lake City, Utah RSAC – Recherches suisses d’archéologie copte, Genève SCIV(A) – Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie), Bucureşti SCŞMI – Studii şi Comunicări Ştiinţifice ale Muzeelor de Istorie, Bucureşti SMA – Seria Monografii Arheologice, Sfântu Gheorghe SP – Studii de Preistorie, Bucureşti StudCom Satu Mare – Studii şi comunicări Satu Mare SupplBCH – Suppléments au Bulletin de Correspondance Hellénique, Athènes-Paris Suppl. Bulletin Assoc. Fr. Etude Quaternaire, INQUA, Paris – Supplement au Bulletin de l’Association

Française pour l’Étude du Quaternaire, INQUA, Paris Tectonophysics – The International Journal of Integrated Solid Earth Sciences Terra Sebvs – Acta Mvsei Sabesiensis, Anuarul Muzeului Municipal „Ioan Raica”, Sebeş UPA – Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie, Bonn Valachica – Valachica. Studii şi cercetări de istorie şi istoria culturii, Complexul Muzeal Naţional Curtea

Domnească Târgovişte