ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe

TIPUL: opţional la nivelul ariilor curriculare - Limbă și comunicare, Matematică și științe ale naturii,

Arte, Tehnologii

CLASA: I

MANUAL: Matematica distractiva, Rodica Dinescu, ed. Carminis, Pitesti, 2008

DURATA: 1 AN ŞCOLAR

NUMĂR DE ORE/ SĂPTĂMÂNĂ: 1oră/săptămână

Prof.înv.primar: Banu Georgiana-Nicoleta

UNITATEA ŞCOLARĂ:

1

În epoca actuală ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate domeniile de activitate ne impune să gândim repede şi bine, iar afirmaţia că este nevoie de matematică este insuficientă. Se poate susţine că nu se poate trăi fără matematică. Matematica s-a născut din nevoile practice ale omului, iar apoi s-a cristalizat ca ştiinţă deschisă, capabilă de un progres permanent, de o perpetuă aprofundare, descoperire şi creare a unor teorii noi. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei, a acumulării în ritm tot mai intens a informaţiilor, impun cu acuitate dezvoltarea culturii matematice, care trebuie să-şi facă loc tot mai mult în cultura generală a unui om. Aceasta cu atât mai mult, cu cât astăzi matematica are aplicabilitate nu numai în domeniul tehnicii, fizicii, chimiei, biologiei, ci şi în ştiinţele sociale. Ca atare, încă din clasele mici ale învăţământului elementar, se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, încât matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea raţionamentului, creativităţii şi muncii independente.

Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din modalităţile de bază pentru abordarea activităţii didactice.

Prin această programă doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme.

“Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă, să acţioneze.”(Claponde, “Psychologie d’enfantes”). Şi de aici importanţa majoră pe care această activitate o are în viaţa copilului şi nu numai.

La această vârstă copilul munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere deosebită. Ori un obiect opţional trebuie în primul rând să-i ofere copilului o relaxare, o ieşire din monotonia orelor de curs, o alt fel de abordare a activităţii vieţii lui de şcolar. Prin activitatea de joc, elevul ajunge să muncească şi să realizeze lucruri interesante pentru el şi pentru cei din jurul său.

Folosind jocul în timpul orelor de opţional, doresc să-l determin pe elev să muncească cu plăcere, să aibă o comportare mult mai activă decât la celelalte ore, să accepte competiţia cu sine şi cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesat de activitatea ce se desfăşoară.

Prin opţionalul „Matematică distractivă” urmăresc adaptarea unor cunoştinţe dobândite prin studiul curriculumului pentru rezolvarea de situaţii-problemă nonstandard, ca şi dezvoltarea unor activităţi de dobândire, pe cale intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.

Programa cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.

Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii trebuie convinşi că matematica nu este grea.

Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi, să se gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant, să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.

OBIECTIVE CADRU

2

1.Valorificarea valenţelor formative ale problemelor ce nu se supun unei anumite metode de rezolvare,prin gradul lor de particularitate;

2.Integrerea exerciţiilor şi jo- curilor de divertisment şi destindere în activităţile cu caracter matematic;

3. Dezvoltarea spiritului imaginativ-creator şi a gândirii probabilistice într-o formă recreativă şi atractivă; 4. Perceperea jocului didactic matematic ca activitate ce sti mulează interesul, motivaţia, curiozitatea.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

1.1 să caute şi să găsească căi de rezolvare proprii, cu soluţii originale, pentru anumite probleme propuse;1.2 să recunoască şi să utilizeze corespondenţe logice în jocurile matematice;2.1 să combine operaţiile matematice studiate în rezolvarea unor exerciţii cu rezultate surprinzătoare; 2.2 să participe efectiv şi afectiv la activităţile competitive organizate sub formă de joc;3.1 să descopere, să enunţe şi să continue reguli de corespondenţă între numere sau

operaţii; 3.2 să caute prin încercare-eroare noi căi de soluţionare a unor probleme propuse;4.1 să –şi cultive latura motivaţională şi voliţională prin implica-rea în desfăşurarea unor

jocuri cu caracter matematic;4.2 să folosească jocul ca pe un mijloc de îmbogăţire a vieţii afective şi să-şi dezvolte spiritul competitiv în activităţi individuale şi de grup.

3

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

prezentarea scopului disciplinei şi a materialelor necesare; activităţi de testare a cunoştinţelor matematice însuşite în grădiniţă;(materiale-

suport din auxiliarul propriu, publicat) activităţi de numărare a unor puncte( de pe mămăruţe, zaruri, omizi etc.) constitiure de mulţimi de obiecte după diferite criterii; jocuri de grupare şi numărare; „creare” de ghicitori despre anumite numere şi cifre; exerciţii de recunoaştere a unor cifre în tablouri numerice; jocuri de grupare în tabele; compunere şi descompunere de numere pe bază de suport intuitiv; activităţi de memorare a unor versuri şi cântece specifice numeraţiei de la 0 la 10. ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile; ex.-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători; confecţionarea unui panou pentru „surprize”(Iepuraşul are pentru tine...) iniţiere în căutarea surprizei ; activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare; ex. de nuanţare a laturii distractive a matematicii prin introducerea unor personaje

preferate din desenele animate rezolvarea unor probleme atipice; concurs între grupe pe diferite teme cu subiect matematic: (alegerea numelui grupei, „personalizarea” ei prin găsirea

de simboluri, mascote, ecusoane etc.) „descoperirea”operaţiilor matematice de adunare şi scăde-

re cu ajutorul suportului în obiecte;

4

LISTĂ DE CONŢINUTURI

I. Lecţie introductivăPrimii pasi in matematica distractiva

II. Recapitularea cunostintelor insusite la gradinita1. Numere naturale. 2. Desene cu numere

3. Calcule si probleme simple

5

III. Vraja numerelor naturale1. Compararea numerelor naturale2. Compunerea si descompunerea

numerelor

3. Siruri de numere4. Numere nazdravane

IV. Matematica de sezon1. Iarna, sarbatori, datini...numere si probleme V. Matematică si creativitate1. Curiozitati matematice2. Asemanari si deosebiri 3.Probleme de logica si perspicacitate

VI. Matematica si alte discipline scolare1. Probleme in versuri2. Rebusuri

3. Desene cu teme matematice4. Natura si matematica

VII. Rezolvarea si compunerea problemelor1. Simboluri matematice2. Probleme rezolvate prin incercari

3. Probleme practice4. Compuneri de probleme

VIII. Mărimi şi unităţi de măsură1. Metrul, litrul, kilogramul, ora,

minutul, secunda.2. Probleme cu unitati de masura

3. Alte modalitati de a masura4. Curiozitati

IX. Recapitulare finală-Evaluare1. Artificii de calcul2. Trucuri matematice3. Jocuri matematice

MODALITĂŢI DE EVALUARE

I. Probe orale- Rezolvarea si crearea unor probleme pe teme date- Concursuri

II. Probe practice- Intreceri- Jocuri

III. Probe scrise- Testari- Mape tematice

BIBLIOGRAFIE

1. Dima, S., „Antologie. Jocuri (II). Lumea copiilor”, Editura Recoop, Bucuresti, 19932. Jurca, A., Sinpalean, M., Monce, I., „Ne jucam, rezolvam, invatam...”, Editura Hiperborea,

Turda, 20013. Nicolae, E., „Probleme de logica pentru copii”, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti,

19934. Onetiu, S., „Exercitii si jocuri didactice pentru matematica”, Editura the Best, Cluj-Napoca,

1999

5. Verza, E., „Omul, jocul si distractia”, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978