Fenomenul somajului in Romania

Caracteristici structurale ale somajului

Analiza globala a somajului Evolutia somajului in perioada 2004-2010

•Șomajul reprezintă o stare negativă a economiei concretizată într-un dezechilibru important al pieţei muncii prin care oferta de muncă este mai mare decât cererea de muncă.

Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca

Motto: :Economia este o morală şi nu o ştiinţă naturală"(Keynes).

Somerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a populatiei active.

Cunoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor economice si sociale necesare echilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii.

Somajul genereaza efecte economice si sociale negative. Efectele sociale negative sunt determinate de faptul ca

persoana afectata de somaj pierde sursa de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie, adancirea saraciei sau aparitia si dezvoltarea fenomenelor antisocial.

Sub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor de productie – factorul munca.

Somajul contribuie la adancirea inegalitatilor economice si sociale dintre personae, grupuri sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui fenomen.

Dupa 1990, in Romania somajul a devenit un fenomen permanent si recunoscut oficial.

In general, fenomenul somajului este determinat de doua procese : scaderea cererii de forta de munca si cresterea ofertei de forta de munca.

In Romania, aceste procese s-au manifestat astfel:

Disponibilizarea la nivel ridicat a fortei de munca ocupate, process care a determinat peste 60% din numarul somerilor;

Intrarea pe piata muncii a unor noi contingente de forta de munca provenite din absolventi ai invatamantului secundar si superior dar si din alte categorii de populatie neocupata.

. La 31 decembrie 2006, rata somajului a fost de 5,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.

In profil teritorial, anumite judete ( Gorj, Alba, Buzau, Teleorman, Ialomita)au o cifra foarte ridicata a somajului.

Anul 2007

Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale, primare sau professionale. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale.In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2006, 26.000 persoane absolvente de studii superioare.

 

ANUl 2008

Rata somajului in Romania a urcat la 5,3% in februarie

Rata somajului a urcat la 5,3% in februarie 2009, fiind cu 0,4 puncte procentuale mai mare decat cea din luna anterioara, iar numarul total al somerilor inregistrati a crescut cu 32.953 de persoane, a anuntat, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), scrie NewsIn.

Rata somajului din a doua luna a acestui an a fost mai mare cu 1 punct procentual decat cea din luna februarie 2008.

Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins in judetul Vaslui, de 11%, urmat de Mehedinti (10,3%), Teleorman si Dolj (9%), Alba (8,3%), Gorj si Covasna (8%). In schimb, nivelul minim al ratei somajului in luna februarie, de 1,5%, se inregistreaza in judetul Ilfov.

Anul 2009

România nu a ieşit din recesiune. Şomajul este într-o continuă creştere. În prima lună din 2010, rata şomajului a ajuns la limita record de 8,1%. Pentru a înţelege mai bine dinamica pieţei de muncă, MONEY.ro a alcătuit o hartă a şomajului în România în 2009. Cel mai afectat judeţ este Bistriţa, unde, într-un singur an, numărul de şomeri a crescut cu peste 148%. Urmează judeţele Timiş cu o diferenţă de 142%, Sibiu – 137% şi Ialomiţa unde s-a dublat numărul de şomeri(fig.)

Aproape un milion de români vor fi şomeri în luna mai.

Anul 2010

Masurile concrete in acest sens sunt: Cresterea cheltuielilor guvernamentale Cresterea venitului net al gospodariilor Actiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii

cererii pe piata interna Devalorizarea monedei nationale Politici protectioniste(taxe vamale sporite pentru unele

importuri)Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt: la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc

o retribuţie mai mică, flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică

instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de muncă

integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străină

ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor