mary anning

2
 Ruteni De la Wikipedia, enciclopedia liberă (Redi rec ionat de la ț  Rutean) Rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord i la sud ș de Mun ii Carpa i ț ț . T er itoriul de ba tină, cun oscut i sub denumirea de Rusia Subcarpatică , se ntin de ș ș  n părtile limi tro!e ale "crainei , Slo#aciei  i ș  $oloniei . Denumirile sub care mai sunt cunoscu i sunt ț multiple% ru i c arpat ini ș , rusini, rusini carpatini, rusini ucraineni, ruteni, ruteni transcarpatini. &ri'inea rutenilor este i astăzi neelucidată. Este e#ident că rutenii !ac parte din ramura sla#ilor, ș desprinsă din marele trunci indoeuro pean. E*i stă o teorie care sus ine că ru tenii sunt urma i ai ț ș unor popula ii celtice sla#iza te. + st!el n ț  E#ul Mediu, ei ar !i !o st sla #iza i păstr-ndu i denumirea ț ș etnică de ruteni, la care se a dau'ă i cea de rusini. E*plica ia este p rezentată de $aul Robert ș ț Ma'ocsi n Encyclopedia of Rusyn History and Culture, care arată că primul termen, rutean, este !olosit de popoarele ne sla#e, iar cel de rusin este !olosit de sla#i, de!inind o popula ie distinctă sla#ă ț locuind n Re'iunea transcarpatică. Sun t pom eni i de ț  Caesar  n Comentario de bello Gallico, ca trib celtic aezat n ș  allia /arbonensis.  +!irma ia sa este con !irmată n antic itate de ț  $liniu cel 0ătr-n. Mărturii scrise din E#ul Mediu timpuriu con tinuă să i ateste distinct i e*act. ș  Gesta Hungarorum sau Cronica Notarului Anonim, Almanahul Hildersheim, Ystoria Mongalorumpomenesc e*act rutenii i ara lor R utenia, cia r dacă aceasta nu este delimitată e*act. "n moment semni!icati# ș ț pentru isto ria Europ ei Central Răsăritene este a ezarea u n'urilor n ș  0azinul Carpatic. Din acest timp e*istă relatări scrise despre ruteni de către  +non1mus , cronicarul medie#al timpuriu al re'elui  02la al 34lea. El i consideră ruteni pe to i sla#ii nt-lni i la trecere a Carp a ilor mai pu in pe cei 'ăsi i ț ț ț ț ț  n C-mpia $anonică.  n secolul al 5 33lea e*istau anumite !orma iuni presta tale ale ruten ilor, a!late n rela ii tensionate cu ț ț re'ii ma'iari. $e parcursul a două secole Re'atul "n'ar  reue te s ă i impu n ă su#erani ta tea ș ș ș asupra Rute niei. n secolel e al 54 lea i al 543lea, rutenii sunt ră sp-ndi i pe un are al impresiona nt. ș ț Rutenii apar pomeni i i n timpul domniei lui ț ș  $etru Rareș (678967:; ). "n moment important n istoria rutenilor reprezintă anul 6<=< c-nd <7 pre o i din ț  ">'orod acceptă  nt-ietatea $ap ei 3noce n iu al 53lea ț  i se ntem eiează 0i serica reco Catolică R utenă. n u rmătorul ș secol această biserică a#ea să n' lobeze a proape to ată popula ia din zo nă i să de#ină un semn ț ș distincti# i de rezisten ă mp otri#a pa nsla#ismului ortod o* din secolele 54333535. ș ț $rin pacea de la ?arlo@itz  (6<AA), 3mperiul Babsbur'ic  de#in e o mare pu tere, reu ind să ocupe ș inte'ral  Re'atul "n'ar , inclusi# Croaia ț  i ș  Transil#ania , iar peste c-t#a timp să ane*eze i ș  0uco#ina (699=). & importantă parte a rutenilor este inte'rată n imperiu prin Diploma eopoldină , prima d iplomă d e acest 'en, i care !ace re!e rire la rom-nii, 'recii i rutenii din teritoriile ane*ate% ș ș "n'aria, Croa ia, Sla#onia i Transil#ania. ț ș "rmează alte i al te măr turii ale unor autori binecunoscu i ca ș ț  Enea Sil#io $icolomini , celebrul papă umanist $ius al 33lea, sau eor' Reicerstor!!er . Re#olu ia de la 6;=; a determin at o z'uduire al ț  3mperiului Babsbur'ic . Conducătorul rutenilor,  +leksande r Dukno#ici , prezintă 4ienei un plan pe baza căruia trebuia să se constituie o pro# incie auto nomă ( Rute nia) , nsă n ăbu irea re#olu iei ză dărnice te ace st pla n. ș ț ș

Upload: dumitru-tui

Post on 05-Nov-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

sdsdsd

TRANSCRIPT

RuteniDe la Wikipedia, enciclopedia liber(Redirecionat de laRutean)Ruteniisaurusiniisunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Rsritene, la nord i la sud deMunii Carpai. Teritoriul de batin, cunoscut i sub denumirea de Rusia Subcarpatic, se ntinde n prtile limitrofe aleUcrainei,SlovacieiiPoloniei. Denumirile sub care mai sunt cunoscui sunt multiple:rui carpatini,rusini,rusini carpatini,rusini ucraineni,ruteni,ruteni transcarpatini.Originea rutenilor este i astzi neelucidat. Este evident c rutenii fac parte din ramura slavilor, desprins din marele trunchi indo-european. Exist o teorie care susine c rutenii sunt urmai ai unor populaii celtice slavizate. Astfel nEvul Mediu, ei ar fi fost slavizai pstrndu-i denumirea etnic de ruteni, la care se adaug i cea de rusini. Explicaia este prezentat de Paul Robert Magocsi nEncyclopedia of Rusyn History and Culture, care arat c primul termen, rutean, este folosit de popoarele neslave, iar cel de rusin este folosit de slavi, definind o populaie distinct slav locuind n Regiunea transcarpatic.Sunt pomenii deCaesarnComentario de bello Gallico, catrib celticaezat nGallia Narbonensis. Afirmaia sa este confirmat n antichitate dePliniu cel Btrn.Mrturii scrise din Evul Mediu timpuriu continu s i ateste distinct i exact.Gesta HungarorumsauCronica Notarului Anonim,Almanahul Hildersheim,Ystoria Mongalorumpomenesc exact rutenii i ara lor Rutenia, chiar dac aceasta nu este delimitat exact. Un moment semnificativ pentru istoria Europei Central Rsritene este aezarea ungurilor nBazinul Carpatic. Din acest timp exist relatri scrise despre ruteni de ctreAnonymus, cronicarul medieval timpuriu al regeluiBla al IV-lea. El i consider ruteni pe toi slavii ntlnii la trecerea Carpailor mai puin pe cei gsii nCmpia Panonic.n secolul al XII-lea existau anumite formaiuni prestatale ale rutenilor, aflate n relaii tensionate cu regii maghiari. Pe parcursul a dou secoleRegatul Ungarreuete s-i impun suveranitatea asupra Ruteniei. n secolele al XV-lea i al XVI-lea, rutenii sunt rspndii pe un areal impresionant. Rutenii apar pomenii i n timpul domniei luiPetru Rare(1527-1538 ).Un moment important n istoria rutenilor reprezint anul 1646 cnd 65 preoi dinUjgorodaccept ntietateaPapei Inoceniu al XI-leai se ntemeieaz Biserica Greco-Catolic Ruten. n urmtorul secol aceast biseric avea s nglobeze aproape toat populaia din zon i s devin un semn distinctiv i de rezisten mpotriva panslavismului ortodox din secolele XVIII-XIX.Prin pacea de laKarlowitz(1699),Imperiul Habsburgicdevine o mare putere, reuind s ocupe integralRegatul Ungar, inclusivCroaiaiTransilvania, iar peste ctva timp s anexeze iBucovina(1774). O important parte a rutenilor este integrat n imperiu prinDiploma Leopoldin, prima diplom de acest gen, i care face referire la romnii, grecii i rutenii din teritoriile anexate: Ungaria, Croaia, Slavonia i Transilvania.Urmeaz alte i alte mrturii ale unor autori binecunoscui caEnea Silvio Picolomini, celebrul pap umanistPius al II-lea, sauGeorg Reicherstorffer.Revoluia de la 1848 a determinat o zguduire alImperiului Habsburgic. Conductorul rutenilor,Aleksander Dukhnovici, prezint Vienei un plan pe baza cruia trebuia s se constituie o provincie autonom (Rutenia), ns nbuirea revoluiei zdrnicete acest plan.n anul1918s-au constituit Consilii Naionale Rutene la Ungvar, Presov i Sighetul Marmaiei. Rutenii au rmas rspndii in spaiile Europei Central Rsritene, fr a reui s-i constituie un stat naional. Doar n Cehoslovacia, ntre anii 1919-1938, a funcionat o regiune autonom a rutenilor, numitRusia Carpatici care corespunde aproximativ cu actuala regiuneTranscarpatia.Uniunea Cultural a Rutenilor din Romniaa luat fiin n anul2000, ca o necesitate imediat de organizare a minoritii rutene/rusine. Preedintele acesteia este deputat dr. Gheorghe Firczak.Recensmntul populaiei din anul 2002 a relevat c nRomniatriesc 61.353 de ucrainieni (o parte din acestia considerandu-se in mod gresit ca fiind ruteni), reprezentnd 0,3% din populaia rii.