au avut la baz, dup spusele parintelui Gheorghe Calciu, o mare nselare demonic aplicat de sionismul acelei vremi

de printele Gheorghe Calciu

n 1948 organizalia CRUCIADA NAIONALIST CRETIN publica sub semntura lui Gerard L K. Smith n St. LouisMissouri, fragmente din cartea lui Martin Luther: DESPRE EVREl I MINCIUNILE LOR. Comentarii paralizante, n sensul c acuza Biserica luteran si toat intelectualilatea, istorici, critici si teologi, de complicitate organizat international pentru a tine departe de public aceast lucrare a lui Luther, n care se vdeste adevrul despre pozitia reformei fa de evrei. n originalul german, cartea lui Luther are 136 de pagini si este foarte virulent, asa cum a fost tot timpul stilul putin paranoic al lui Luther. Smith public ns numai 48 de pagini, limitndu-se strict la atacurile lui Luther mpotriva evreilor si lsnd deoparte justificrile invocate de el. Adevrul este c nici o enciclopedie, nici un dicionar academic, nici mcar Enciclopedia Catolic nu sufl un singur cuvnt despre antisemitismul lui Luther, care nu a fost numai o izbucnire de moment, ci a avut o lung perioad de incubatie, pn la izbucnirea n scris si n predici. Dup un rstimp n care Luther s-a sprijinit si a fost sprijinit de evrei, nu numai n reform sau material, ci chiar cu informatie istoric din textele ebraice si cu multe

convertiri la luteranism, convertiri care s-au dovedit, aproape n totalitale, neltorii. Aceast conspiratie a tcerii nu cred c s-a fcut spre aprarea lui Luther, Catolicismul neavnd nici un interes sl apere pe cel ce a zguduit Vaticanul din temelii. Fr ndoial c aceast trecere la index a crtii s-a fcut din teama de scandal si din permanenta anxietate pe care problema evreiasc o ntea n sufletul tuturor dup cel de-al doilea rzboi mondial, ndeosebi cnd evreii au reusit s-si nsueasc, ntr-o mare msur, mijloacele de comunicare cu care pot influena opinia public si distruge orice adversar. Dincolo de cinstea si onestitatea intelectualului, dincolo de regula informatiei libere, pe care institutiile culturale, bibliotecile, inclusiv a Congresului American si a Vaticanului, ar trebui s le respecte, se ridic spectrul spaimei de ce vor spune evreii si, n acest caz, libertatea accesului la informatie nu mai opereaz. Publicarea comentariului lui G. L. K. Smith a facut ca, pentru scurt vreme, complotul tcerii s fie rupt, dup care s-a reinstalat valul uitrii voite. Pn n anul 1994, cnd, n toamn, un grup de pastori luterani fundamentalisti au scris o scrisoare comunittilor evreiesti prin care si cer scuze n numele luteranismului, pentru pamfletele antisemite ale lui Luther. Atunci, pentru prima oar am aflat de existenta acestor pamflete, despre care profesorii mei de la teologie nu au suflat niciodat nici mcar un singur cuvnt, desi cred c cel puin doi dintre ei, care si fcuser studiile n Germania, trebuia s fi auzit mcar de ele. Se pare c noi, cretinii, am intrat n epoca scuzelor istorice, n special fat de evrei, din moment ce att Reforma ct i Vaticanul fac mea culpa public pentru injustiiile fcute poporului iudeu si, n post scriptum, si

altora, desi, conform profesorului Junin, aprator al adevrului neotestamentar, iudaismul nu i-a cerut niciodat scuze pentru omorrea lui Hristos, nici pentru dezastrul comunist. S urmrim foarte sintetic periplul evreiesc n istoria Europei. Trecem peste perioada distrugerii Ierusalimului si a templului fcute de Titus n secolul al doilea, cnd evreii tulburau Imperiul roman cu revoltele lor necontenite i ncepuser s aib o mare influen la curtea imperial. Sentimentele de revolt ale romanilor i-au gsit formularea intelectual n afirmatia lui Tacitus c Evreii sunt dusmanii umanitlii. n Europa Medieval, persecutiile mpotriva evreimii sunt cunoscute, ca si motivatiile lor, de aceea nu mai vorbim despre ele. n Anglia, regele Eduard d un decret, n 18 iulie 1290, prin care se punea n vedere locuitorilor de origine iudaic s prseasc tara nainte de ziua tuturor sfintilor. Se pare c sanctiunile pentru nesupunere erau att de grave, nct 16000 de evrei fug n Spania, care devine, de atunci, placa turnant a evreimii. La nceput, i-au primit ca pe o contrapondere mpotriva populatiei arabe: dar curnd se simt sufocati de numrul mare de evrei si intrarea n minile lor a aproape tuturor finantelor, nct si regii, si nobilii ajunseser la discreia lor. Legendele ncep s circule, toate acuzndu-i pe fiii lui Israel de nefericirea spaniolilor. n timpul marii ciume din 1348-1350, s-a spus c evreii au otrvit puurile, rurile i izvoarele pentru a introduce spaima de moarte n crestini, asa cum s-a ntmplat n Egipt pe vremea lui Moise. n 1492, Ferdinand de Aragon d un decret de expulzare a evreilor din Spania, iar n 1496, un decret similar apare i n Portugalia. Evreii fug n mas n Germania i n trile Europei Centrale si de Est, unde vor strni aceeasi reactie de mnie dup ctiva ani. Luther a luat imediat atitudine, ncercnd s-i apere din

toate puterile pe persecutati si influennd electorii diferitelor landuri s-i adposteasc. Iat ce scria el ntr-un pamflet: "Evreii sunt cel mai mizer popor de pe pmnt. Oriunde se stabilesc, sunt atacati, alungati din toate trile, n toate trile. Stau ca pe o roab, fr ar, fr popor, fr guvern." De altfel, toat miscarea umanist a luat aprarea poporului ales, n frunte cu Johnan Reuchlin. Luther, a crui reform a fost fcut, ntr-o msur si sub influenta umanismului, face acest lucru cu mult mai mult rvn dect altii si chiar devine printele misiunii protestante iudaice. Nu cunoastem care a fost pozitia lui Luther fat de evrei nainte de a-si ncepe reforma. Cert este c, din clipa n care si-a nceput reforma, Luther a manifestat o mare compasiune si o pretuire deosebit pentru poporul ales, de multe ori chiar n detrimentul crestinismului. n lucrarea sa, Magnificat, el cere ncetarea oricrei persecutii a evreilor, dar nu invocnd mila si iubirea hristic, ci ineficienta propagandei crestine printre acestia: "Cine ar mai vrea s devin crestin", spune el, "vzndu-i pe crestini purtndu-se att de necrestineste cu semenii lor?". ntelegem c ambitia lui Luther era de a-i cretina pe evrei si, pe ct se pare, el avusese promisiuni din partea unor rabini si intelectuali evrei c se vor crestina, dac el va pune capt persecuiilor binenteles, prin trecerea lor la luteranism. n 1523, la scurt vreme de la afisarea tezelor sale, Luther scrie o carte intitulat: "C Iisus Hristos S-a Nscut Evreu". Tot n accast perioad. el i scria unui prieten de-al su, evreul Bernhard, pe care-i botezase: "Dar cnd lumina de aur a Evangheliei va strluci, cu adevrat, putem spera c multi evrei se vor converti cinstit si adevrat, fiind rpiti astfel de prezenta lui Hristos." (De unde se vede c deja se profila la orizont conflictul cu

evreii care se crestinau numai de form si care, mai trziu, l-au prsit pe Luther si l-au atacat cu virulen.) Tot lui i scria, ntr-o alt scrisoare, spernd ca Bernhard s devin un misionar printre evrei. n revista Weimar Briefwechsel, Luther scria, cam n aceeai perioad: "Orict ne-am luda pe noi nsine, trebuie s recunoastem c suntem totusi pgni, iar evreii sunt de acelasi snge cu Hristos. Noi suntem departe si strini de El; ei sunt rudele Domnului, verii si fratii Lui... Ei apartin lui Hristos nainte de noi.". n seria de articole intitulale "Convorbiri n jurul mesei", Luther afirma cu brutalitate: "Dac as fi evreu si as vedea aceste capete ptrate (este vorba de papi, preoi i clugri) nvtnd pe altii credinta crestin, a vrea mai degrab s devin porc dect crestin." Scrisorile lui Luther, ca si articolele de laud a poporulut evreu circulau printre fiii lui Israel din toate trile Europei, ajungnd pn n Palestina. Luther devenea tot mai mult un profet salvator al poporului ales. Actiunile lui de aprare a evreilor nu s-au limitat numai la articole si scrisori. Prin influenta pe care o avea asupra conductorilor diferitelor landuri, el a determinat aparitia unor decrete de protejare a lor. Astfel, Filip von Hessen, protectorul su, a fost primul care a dat un asemenea decret de libertate pentru evrei n landul su, urmat, la scurt vreme, de un decret asemntor dat de electorul de Brandemburg. n urma acestor decrete, Luther scrie din nou articole, prin care ncearc s-i conving pe protejai s se cretineze: "Sper ca multi evrei s devin crestini nfocati, dac sunt tratati cu blndete si pe baza Scripturii." Perioada care a urmat acestor ncercri de convertiri, pe care Luther se amgea s le cread reale, a fost o perioad de mari frmntri pentru el. Pe de o parte, el

voia s cread cu toat puterea n promisiunile de crestinare pe care diferii rabini i le faceau, cu scopul de a obine ct mai multe avantaje, pe de alt parte, vedea bine c aceste convertiri erau simple nseltorii si c reforma lui pe care, dup prerea unor comentatori, o pornise la ndemnul rabinilor, ce i promiseser c se vor cretina, devenise punctul de atac al rabinatului, care socotea c violena argumentelor lui Luther, elocventa lui de tribun constituiau un pericol real pentru iudaism. Luther suferea, asa cum suferea pentru toate. n ultimele lucrri publicate, n predici si n convorbiri, nainte de a se ntoarce mpotriva celor pe care i-a ludat atta, Luther face o risip disperat de argumente pentru a-i convinge s devin crestini cu adevrat. Le ntinde mna si se foloseste de evreii crestinati pentru a-i convinge si pe altii s se crestineze, stiind deja c acestia l trdau. Unor rabini si unor intelectuali evrei le-a oferit o serie de avantaje: doi dintre ei - Johannes Boschenstein si Mattaeus Adrianus - au fost numii de el profesori de ebraic si de Tora la Universitatea din Wiltemberg, dar a esuat si cu ei. Acestia vorbeau studentilor mpotriva crestinismului si a reformei. Antonius Magarithe, care se botezase n 1522, preda ebraica n mai multe universitti germane. Se pare c acest neofit a fost de bun credint. Nu stim ce s-a ntmplat, pn la urm, cu el, dar stim c a publicat dou crti crestine pentru evrei, care ns nu au avut nici un efect, fiind anulate de rabinii prieteni si protejati ai lui Luther. Reforma a cstigat foarte putini evrei. Luther face afirmaia c doi rabini au reuntat la rtcirile lor si s-au botezat n fata ntregii universitti din Wiltemberg. Nu ne spune ns ce s-a ntmplat cu ei dup aceea, dar evolutia lui ulterioar ne face s credem c nici unul din acestia, asa-zisi botezati, nu a rmas fidel noii credinte. Asa cum Luther i influentase pe electorii protectori s-i apere pe evrei, pe care spera s-i converteasc n mod real la luteranism, tot aa, si probabil tot prin influenta lui

Luther, atitudinea conductorilor de landuri se schimb. Johann Frederick, elector de Saxonia, d primul decret de expulzare a evreilor. Dup reform, Luther nu mai spune nimic n aprarea celor expulzati. Dimpotriv, ntr-o scrisoare adresat rabinului Josel von Roshelm, pe care l numeste ''bunul meu prieten", el scrie: "Evreii au comis asemenea fapte, nct noi, crestinii, nu mai putem fi de partea lor." Nu stim la ce fapte se refer Luther n aceast scrisoare. Holmio Armas Kustar Ensio, autorul crtii "Martin Luther friend or foe of the Jews", sugereaz c ar fi vorba de o anumit propagand facut de evrei, n special n Moravia, prin care cutau s-i conving pe crestini c Mesia nc nu a venit, c Iisus este un mesia mincinos si c legea veche nc nu a trecut. Concluzia era c evreii trebuie s conduc lumea pn cnd adevratul mesia va veni si c numai cei trecuti la mozaism vor fi mntuiti. O serie de crestini au trecut la mozaism, s-au circumcis, multi dintre ei fiind din cei convertiti de Luther la reform, care au crezut n prietenii evrei ai acestuia. Se pare c aceasta l-ar fi mniat pe reformator att de tare, nct a scris o astfel de scrisoare dur. Este ns posibil s fi fost fapte mult mai grave, nu numai simpla propagand iudaic. Cert este c atitudinea lui Martin Luther, care a fost mereu un exagerat, se schimb radical, acesta trecnd pe pozitii opuse celei dinainte, devenind un vrjmas nversunat al evreilor. ntr-un articol antiiudaic din aceast perioad, n care folosete un limbaj violent, dar nu din cele mai violente, asa cum vom vedea mai trziu, el face apel la scrierile lui Nicolaus de Lyra (clugr franciscan, 12701349, care a scris un comentariu urias la ntreaga Biblie, n 50 de volume, intitulat Postillae Perpetuae in Universam Sanctam Scripturam) acuzndu-i si el pe Evrei de multe acte anticrestine si antiumane, numindu-i "oameni fr Dumnezeu si ras arogant".

Rabinatul european nu se las intimidat si-i rspunde lui Luther aproape n acelasi stil, sustinnd c a fost dovedit falsitatea crestinismului. Polemica aceasta dur si foarte dur a continuat prin atacuri si rspunsuri succesive. Luther folosind scrierile unor apologeti crestini ca Nicolaus de Lyra, Burgo, Raymond Martin etc., constituie un volum de 136 pagini sub titlul '"Despre evrei si minciunile lor", n original "Von den Juden und Ihren Lugen". Dup un an, cartea a aprut si n traducere latin si a strnit mult vlv. Pe de o parte, crestinii vedeau n cartea lui Luther confirmarea tuturor ruttilor de care erau acuzai evreii, care aduseser nenorocirea trilor europene, pe de alta, evreii vedeau n ea exprimarea unui antisemitism feroce si nejustificat. Polemica dureaz mult, inflameaz spiritele de ambele prti, iar aceast conspiratie a tcerii care a domnit de-a lungul secolelor pn astzi mi se pare inexplicabil, avnd n vedere extensiunea tulburrilor create la vremea respectiv. Din nefericire, nu este aceasta singura crim a oamenilor istoriei. Azi sunt sute de tratate secrete n care marile natiuni hotrsc destinele popoarelor, tinnd ascunse deciziiie lor, chiar fa de victimele acestor tratate. Numai c exist o deosebire de natur ntre tcerea legat de conflictul lui Luther cu evreii si tratatele secrete. ntr-o succint dare de seam asupra continutului crtii, mentionm urmtoarele elemente: Luther spune c se astepta ca evreii s devin tot mai buni, pe msur ce el le descoperea crestinismul, dar ei se dovedesc a fi tot mai ri, nct convertirea lor se arat imposibil. Neamul acesta se laud c sunt ras superioar, c descind din Avraam, Isaac si Iacob, dar Iisus Hristos i-a numit "pui de viper" si, pentru crestini, mai bine ar fi ca ei s plece n Palestina, tara lor veche si s lase rile europene s triasc n pace. La un moment dat violenta limbajului lui Luther merge att de departe, nct cere s se dea foc sinagogilor, ca n focul lor Dumnezeu s vad c noi (luteranii) nu

putem admite adunrile lor, sancionate si de Hristos, adunri n care se rostesc blasfemii la adresa Mntuitorului, chiar sub ochii crestinitor care stiu, dar tac si ngduie. Tinerii evrei s fie pusi la munc, la topor si la lopat, asa cum lucreaz si tinerii crestini, nu numai s speculeze si s ia camt, ca s nvete si ei c hrana se cstig cu sudoarea fruntii, fiindc Dumnezeu a blestemat, nu numai celelalte neamuri, ci si pe evrei. (Cf. Fac. 3:19) Stilul lui Luther care, n ciuda violentelor de limbaj, este foarte convingtor, faptul c el confirma pe date biblice blestemul czut peste evrei, blestem pe care ei nsisi l ceruser atunci cnd l-au determinat pe Pilat s-l condamne pe Iisus la moarte, la care se adugau toate faptele anticrestine ale comunittii iudaice din Europa si, mai ales, confirmarea indirect a tuturor legendelor care circulau n acel timp despre crimele rituale mpotriva cretinilor fcute de poporul lui Israel, au creat o mare faim crtii care, n decurs de un singur an -1453 - a cunoscut patru editii, ceea ce nsemna, pentru epoca de nceput a tiparului, un lucru extraordinar. Cte carti astzi, n conditiile tehnice de care dispunem, cunosc patru editii ntr-un an? n afar de acest volum, Luther mai public nc dou pamflete antisemite, cu acelasi caracter, dar mai putin violente, n care, ca si n "Minciunile evreilor", el afirma c nu are deloc intentia de a-i crestina pe acestia, ceea ce contrazice tot ce spusese mai nainte. Se pare c, n cele din urm, Luther a renunat n mod sincer la intenia de a-i crestina, fie datorit esecului total ntmpinat, fie c s-a convins c toate aceste crime, sau mcar parte din ele, de care crestinii i acuzau pe evrei, erau adevrate. Ceea ce este ciudat este faptul c Luther acuza catolicismul de antisemitism, el constituindu-se n aprtorul acestui popor prigonit. n clipa n care si schimb atitudinea fa de acest neam, el constat c

Biserica Romano-Catolic este vndut evreimii. Adevrul este c papa Paul al III-lea (1534-1549) a luat partea evreilor persecutati si chiar a fondat la Roma o cas pentru adpostirea evreilor convertii. La propunerea papei, astfel de case au aprut n multe orase si Evreii au putut gsi un refugiu mpotriva persecutiilor fcute de luterani, drept care, n prezent, ei se strduiesc s drme catolicismul din afar, si din interior. Comentatorii se ntreab ce a putut determina o schimbare att de dramatic n atitudinea lui Luther fat de poporul ales, dup ce, mult vreme, el nsusi afirma c evreii sunt superiori crestinilor si c noi trebuie s-i ridicm ca pe un steag al lui Hristos. Amintesc numai fraza lui care afirma c, vzndu-i pe papi si pe clugri, ar prefera s devin porc dect crestin. Unii cred c Luther avea o amumit instabilitate psihic si c, asa cum s-a ntors mpotriva ranilor germani, care se rsculaser pentru dreptate, sub influena reformei lui, tot asa s-a ntors, fr motiv evident mpotriva evreilor. Amintesc pe scurt c tranii au preluat libertatea crestin predicat de Luther si au aplicat-o n plan social, n vestul si n sudul Germaniei. Rscoala porneste din muntii Pdurea Neagr, n 1524 si se extinde n Svabia, Turingia si Franconia. Luther este att de aprig pornit pe rani, nct scrie mpotriva lor pamflete de o violent incredibil la un cleric, chiar dac era un reformat. Citez din pamfletul lui intitulat "Contra bandelor ucigase si jefuitoare ale tranilor": "Arestati-i pe trani, spnzurati-i, treceti-i prin ascutisul sabiei, n secret si n public. Nimic nu este mai veninos, mai vtmtor, mai diabolic dect un rsculat. El este ca un cine turbat: dac nu-l ucizi, te ucide el si, cu tine, o tar ntreag." Luther a semnat vnt si a cules furtun. El a uitat c era

un rsculat mpotriva unei ordini sacre. Acest pamflet nu a fost numai o izbucnire, ci reflexul unei convingeri pe care i-a mrturisit-o n alle scrieri si scrisori. ntr-o epistol particular, adresat unui prieten, el spunea: "Nu s-a vzut niciodat ceva mai mitocnesc dect aceast ticloas band de trani care au mncat si au chiuit pe sturate si acum se simt puternici... mgarul trebuie btut si populatia trebuie condus cu forta." Nu mai insistm asupra violentelor lui Luther. S continum cutarea unor eventuale motive ale schimbrii lui de atitudine fa de evreii pe care, mult vreme, i-a socotit rasa superioar a lumii, i-a adulat si i-a ajutat, pentru ca, peste civa ani, s-i declare dusmanii crestinilor si s-i trateze cu aceeasi ur cu care i-a tratat pe tranii rsculati. Unii autori afirm c rabinatul ar fi ncercat s-l otrveasc pe Luther si c de aici a pornit toat ura lui mpotriva lor. Se stie c Luther era fricos de moarte, pn la panica cea mai dezordonat si nu-i ierta pe vrjmasi. Se temea de diavol, care l chinuia si nc se mai poate vedea pe peretele biroului lui de lucru urma cernelii din climara cu care a aruncat n diavolul care l disturba de la scrierile sale. Dac acest zvon s-ar putea dovedi ct de ct, ar fi o explicalie suficient a violenei lui mpotriva evreilor. Dar nu exist nici o dovad, este o simpl afirmatie, far nici un substrat. De altfel, motivatia intrrii lui n monahism a fost spaima care l-a cuprins cnd a fost surprins pe drum spre cas de o vijelie cu trsnete si fulgere. Atunci a strigat: "Sfnt Ana, dac m scapi cu viat, m clugresc!". Nici ipoteza c instabilitatea lui psihic l-ar fi ntors mpotriva poporului iudeu asa cum l-a ntors mpotriva tranilor nu st n picioare. nainte de a se fi ntors mpotriva lor, ei i-a ludat si s-a umilit fa de ei, punndu-i n aceeasi umilin pe toti crestinii. mpotriva tranilor s-a ntors fiindc el era sustinut de nobili si nu era de acord cu o rscoal care lovea n protectorii si. Nu a fost nimic

similar n actiunile evreilor fat de el. Este evident c antisemitismul lui are rdcini religioase si nu rasiale. Mnia lui a pornit de la faptul c evreii nu i-au primit predica, nici a lui, nici a lui Hristos. Iisus nu a fost acceptat de evreime, profetul reformei nu a fost acceptat de rabini, care au lucrat pe toate cile mpotriva lui. Dar nici acest fapt nu este suficient n explicarea mniei lui bruste, care trebuie s-si fi avut rdcinile n alt parte. Pe catolici i-a urt de la nceput. ca orice rebel care si reneag originea, dar mereu a fost fascinat de Roma. Pn la sfrsitul vieii, s-a rugat Maicii Domnului, pe care nu a renegat-o niciodat, asa cum fac luteranii de azi si i-a venerat pe sfinti. Ipoteza cea mai plauzibil pare a fi aceea c evreii au speculat revolta lui mpotriva indulgentelor, cel mai serios motiv invocat de el, pe lng coruptia Romei, n ruperea de Papalitate. n acest sens, se pare c ei l-au ncurajat promitndu-i, prin rabinii si intelectualii pe care-i cunostea, c se vor creslina n mas, trecnd la luteranism, dac el se rupe de Vatican. Numai astfel se explic brusca lui dragoste pentru evrei, aprecierile elogioase pe care le face la adresa lor si perseverenta sa n a adresa o parte a predicii sale, n mod special, fiilor lui Israel. nelarea asteptrilor sale, esecul ruinos al predicrii printre evrei, combaterea actiunilor lui de ctre rabinat si lepdarea de Hristos a tuturor celor care se botezaser, cu una sau dou exceptii, dovedindu-se c toate convertirile au fost mincinoase si ordonate de rabinat, explic ura lui vehement i limbajul violent care, de altfei, a primit o replic pe msur si la fel de violent din partea rabinilor. Dac aceast ipotez se adeverete, dac cea mai mare si mai larg acceptat reform, care este a lui Luther, se dovedeste a nu fi nimic altceva dect actiunea de distrugere a unittii crestine, prin toate mijloacele, de

ctre evrei, atunci ce am mai putea crede despre mormoni. iehovisti, baptisti, penticostali si ceilalti care merg, n majoritatea lor spre fundamentalism, plasndu-i pe evrei deasupra tuturor si conditionnd toale de convertirea lor? Sau, dimpotriv, o parte merg spre un liberalism total negnd dumnezeirea lui Iisus, declarnd Noul Teslament o colectie de legende puerile si desfiintnd, n fapt, crestinismul asa cum evreii au dorit dintotdeauna. Aici st cheia tuturor reformelor si sectelor. Dac Luther a fost marioneta evreilor, toate sectele sunt instrumente n mna lor, chiar dac unii reformatori au fost convinsi c fac bine si urmasii lor de asemenea. Dumnezeu va descoperi adevrul la vremea cuvenit.