market perspective_1_piata fainoaselor din romania

Piata fainoaselor din Romania, Decembrie 2009

Initiativa, Atitudine, Implicare

1

Analiza : “Piata fainoaselor” din Romania cuprins: � � Un graunte de istorie � Principalii producatori activi pe piata � Caracteristici generale ale pietei din Romania / Particularitatile pietei locale comparativ cu alte tari � Segmentarea pietei / ofertei de produse � Canale de vanzare � Tipurile de faina si segmentele tinta � Comportamentul de cumparare si consum / Factori care il influenteaza � � in final : Traditii si obiceiuri la romani

“ Toate prajiturile se fac din faina, dar gustul lor depinde de celelalte ingrediente. Tot asa corpul tuturor oamenilor este facut din aceeasi materie, totusi oamenii se deosebesc prin calitatile sufletesti”

Ramakrishna

Gabriela P.Gabriela P.Gabriela P.Gabriela P.

marketmarketmarketmarket

perspective



2

Faina, conform definitie DEX : pulbere obtinuta prin macinarea boabelor de cereale sau a altor seminte de plante pentru a fi folosita in alimentatie.

Un graunte de istorie: “Aparitia agriculturii a schimbat viata oamenilor. Nomazii au inceput sa se aseze, sa construiasca sate si sa creasca animale. Dar chiar si in civilizatiile avansate boabele erau macinate intre doua pietre. Romanii nu mai erau multumiti de acest sistem. Pentru a putea aproviziona cu faina populatia urbana, in crestere, ei macinau porumbul cu pietre de moara foarte mari actionate de

sclavi sau animale. In jurul anului 25 i.H. arhitectul si inginerul Vitruvius a descris o moara la care pietrele erau actionate de apa.

Aceasta inventie a lumii antice a fost folosita in epoca medievala, dar in secolul al XII-lea o noua constructie a ajuns pe continentul European, moara de vant fiind probabil originara din Orient. Nu se stie daca aceasta inventie a fost adusa de cruciati din lumea araba.

Tot ce putem spune cu exactitate e ca in jurul anului 1150 morile de vant erau prezente in Anglia. Initial privite cu neincredere, noua tehnologie a ajuns la apogeu in Olanda, unde a contribuit la prosperitatea regiunii pana la sfarsitul epocii medievale.

In 1786, la Londra a fost ridicata prima moara actionata de abur. Slepuri incarcate livrau granele direct la subsolul cladirii. In interiorul morii doua motoare de 50 de cai putere actionau 20 de perechi de pietre de moara. Moara englezeasca era atat de

productiva incat a provocat o reactie negativa din partea concurentei. Dupa 5 ani a fost arsa de multime. Insa ceea ce nu a fost acceptat de englezi a fost foarte bine primit in America.

Aproape nimic din morile moderne nu mai seamana cu vechile mori. Morile industriale de azi produc

zeci, sute de tipuri de faina pentru orice tip de aplicatie si in cantitati incredibile. Producerea fainii de grau a devenit o industrie globala cu o mare responsabilitate.”

Sursa: http://www.world-foodhistory.com/2007/01/history-of-flour.html

In Romania prima moara cu aburi este moara lui Assan, construită în anul 1853. Moara se află în Bucuresti în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în

evidenţele Ministerului Culturii şi Cultelor ca fiind monument istoric de valoare naţională şi face parte din patrimoniul industrial. Moara a fost întemeiată de negustorii Gheorghe Assan (1821 - 1866) şi Ioan Martinovici (1820 - 1882).




3

Principalii producatori activi pe piata:

Piata fainurilor este dominata de companii romanesti. DOBROGEA BANEASA PAMBAC TITAN (LOULIS) BOROMIR

Pe de o parte regasim companiile traditionale, puternice, care au o distributie nationala si care investesc in promovarea marcilor. Pe de alta parte exista companiile mici, de regula mori locale care isi vand produsele la nivel regional, la preturi sub al pietei.

Concurenta foarte mare pe acest segment determina diferentierea brandurilor si cresterea ponderii calitatii in achizitionarea produselor pentru ca romanii devin din ce in ce mai exigenti si mai atenti la alimentele pe care le cumpara.




4

Caracteristici generale ale pietei din Romania:

� Piata produselor de morarit si panificatie se ridica la peste 2

miliarde Euro. � Consumul anual de produse fainoase este de 112 kg/locuitor,

conform Institutului National de Statistica. � Piata are un caracter puternic concurential, fiind dominata in

proportie de peste 70% de primii 5-6 jucatori mari. � La nivel de regiuni geografice exista numerosi

jucatori locali, producatori sau ambalatori, ce se bucura in aria lor de acoperire de o buna notorietate.

� Aderarea Romaniei la UE a insemnat alinierea

produselor autohtone la normele de igiena si calitate europeana. In viitor vor rezista pe piata doar producatorii care investesc in modernizare, capacitati de productie si care vor fi suficient de puternici si flexibili pentru a face fata schimbarilor.

� Apare din ce in ce mai des tendinta specialistilor de a lansa fainuri

speciale, pentru anumite preparate. � Aproximativ 60% dintre consumatori folosesc faina in gospodarie

cel putin o data pe saptamana. � In sectorul industrial consumul de faina a crescut datorita

diversificarii ofertei de produse a brutariilor, cresterii numarului de patiserii si fast-food-uri.

� Instrumente/reglementari pentru operatorii din industrie: ghidurile

naţionale de bune practici pentru siguranţa alimentelor, îi ajută să respecte regulile de igienă a alimentelor în toate etapele lanţului alimentar şi la aplicarea principiilor HACCP.

Particularitatile pietei locale, comparativ cu alte tari :

� Piata produselor de bacanie este influentata de comportamentul de cumparare si consum.

� Din totalul produselor de bacanie, faina detine primul loc in

ceea ce priveste volumele, desi in ultima perioada se constatata o scadere a consumului de faina pe cap de locuitor

datorita prezentei pe piata a unei mari diversitati de produse finite. In ultimii ani pe aceasta piata nu s-au inregistrat cresteri notabile, “ dimpotriva consumul de faina a inregistrat o scadere, cauza principala fiind modificarea stilului de viata a consumatorilor si optiunea pentru produse gata pregatite pentru consum” (Dobrogea Grup).

� Caracteristicile negative ale pietei materiilor prime

(grau) din perioada 2007-2008 au determinat o parte dintre producatori sa se concentreze pe alte categorii de produse, reluand tintele de profit/vanzari pe segmentul produselor de morarit si panificatie spre finalul anului 2008, cand categoria

a transmis semnale de revigorare economica.

� Campaniile de promovare, pe langa efectul dorit de crestere a vanzarilor au determinat modernizarea si dinamizarea acestei piete.

� Piata va fi in continuare sensibila in fata unor influente

manifestate de cresterea importantei brandului, de pretul materiilor prime si de importuri.




5

DOBROGEA

Grup

PAMBAC

BANEASA

TITAN

BOROMIR

GALMOPAN

PAN

GROUP

ARPIS /

SAM MILLS

FARINSAN

Constanta Bacau Bucuresti Pantelimon, Ilfov

Buzau,

Ramnicu Valcea

Sibiu Deva Pro Past, Iasi

Galati Craiova Cluj Napoca/

Satu Mare

Gradistea, Giurgiu

Lider national de piata cu o cota de 29%; la nivel local (regiunea Dobrogea) detine o cota de piata de peste 62%, cu retea proprie de magazine numite FRESH DOBROGEA

Locul 3 pe piata de faina cu o cota de 14% din piata, cu retea de magazine proprii sub brandul corporate si prima marca de faina desprinsa de sub tutela brandului corporate (Grania)

TITAN= fosta LOULIS Romania; cu retea proprie de magazine sub brandul BELFORNO; promoveaza o singura marca pe ambalajele de faina.

Cu o cota de piata de 10% pe piata interna de morarit si panificatie; dezvolta retea proprie de magazine.

Cu notorietate si distributie bune; intreaga productie este distribuita de OVERSEAS GROUP; compania produce si fainuri sub marca privata pentru mai multi comercianti.




6

Sursa:MEMRB IRI, Magazinul Progresiv, Septembrie 2009

Top 5 producatori de faina

Decembrie 2007 – Iulie 2008

Producatori Cota cumulata Producatori

Dobrogea Constanta in volum in valoare Dobrogea Constanta

Baneasa Romania Baneasa Romania

Pambac Bacau Pambac Bacau

Prod.marci private Loulis Group (Titan)

Hajdusagi Hung

70,7%

73,5%

Propast Iasi(Boromir)

Dezvoltarea retailului modern a atras dupa sine si aparitia de marci private

pe categoria produselor de bacanie.

Sursa: ACNIELSEN, Revista Piata, 2008

Volum Vanzari (%) Valoare Vanzari (%) FAINA

principalii producatori

Iunie 07- Mai 08

Iunie 08 – Mai 09

Iunie 07- Mai 08

Iunie 08 – Mai 09

Dobrogea

Baneasa

Pambac

Titan

Boromir

72,7 %

69,5 %

75,2 %

71,8 %

Principalii PRODUCATORI:

topul ultimilor ani

- 3,2% - 3,4%




7

Sursa:MEMRB IRI, Revista Piata

� Dobrogea, Baneasa, Pambac, Titan si Boromir sunt cele mai puternice companii producatoare la momentul actual.

� Din perioada Dec. 2005 aceste companii si-au marit cota de piata din ambele puncte de vedere (volum / valoare), incepand cu Mai 2008 se simte insa un trend descendent, atat ca volum cat si ca valoare.

� Marcile private castiga din ce in ce mai mult cota de piata din punct de vedere al volumului.

Vanzarile de faina pe piata romaneasca

2007 Dec. 2006-Iulie 2007 Dec. 2007-Iulie 2008

Volum mii kg

40 610, 20 26 980, 46 31 888, 80

Valoare mii RON

69 183, 16 44 260, 37 67 069, 33

Sursa: Revista Piata, 2008

Top producatori de faina si malai dupa cota in volum, in perioada Dec. 05 – Nov. 06

Producatori Cota cumulata dec. 05 – nov. 06

Dobrogea

Baneasa

Loulis

In volum

63,5%

Pambac

Unicom Pack

In valoare

65,2%

In Romania consumul de faina era de 120 kg/ cap de locuitor.


topul ultimilor ani

+ 18%

+ 51%




8

Din datele deţinute de Rompan, există active in piata un număr mare de companii

care nu deţin licenţe de funcţionare şi a căror producţie concurează piaţa legală, producând prejudicii de sute de miliarde lei la bugetul de stat.

Sursa: Revista Electronica de Morarit si Panificatie, August 2009


“în tabel sunt prezentate, centralizat, evoluţiile principalilor

actori de pe piaţa făinurilor preambalate.

Aceste evoluţii sunt prezentate pe baza

unor date oficiale ale companiilor respective (rapoarte ale consiliului

de administraţie, declaraţii de presă ale

managementului, rapoarte de evaluare

realizate de terţi, interviuri etc).”




9

Segmentarea pietei / ofertei de produse :

Volum Vanzari % Valoare Vanzari % Segmentare

faina Iunie 07 – Mai 08 Iunie 08 – Mai 09 Iunie 07 – Mai 08 Iunie 08 – Mai 09

Segmentare dupa tip

480

72,7% 70,8% 75,3% 73,4%

550

7,7% 9,7% 7,9% 9,9%

650

9,4% 8,8% 7,2% 6,7%

Speciala

10,2% 10,7% 9,6% 10,0%

Segmentare dupa gramaj

1 kg

92,4% 92,1% 92,6% 92,5%

2 kg

4,5% 4,7% 4,3% 4,5%

5 kg

1,7% 2,2% 1,8% 2,2%

Alt gramaj

1,4% 1,0% 1,3% 0,8%

Segmentare dupa brand

Branded

71,7% 70,1% 73,4% 70,7%

Unbranded

28,3% 29,9% 26,6% 29,3%

Sursa:MEMRB IRI, Magazinul Progresiv, Septembrie 2009

-1,9%

+2%

-0,6%

+0,5%

-0,3%

+0,2%

+0,5%

-0,4%

-1,6%

+1,6%

-1,9%

+2%

-0,5%

+0,4%

-0,01%

+0,2%

+0,4%

-0,5%

-2,7%

+2,7%




10

� Segmentarea dupa tip - in categoria faina exista caracteristici care califica produsul pentru destinatii diferite:

SEGMENTSEGMENTARE ARE

Clasificarea categoriilor de faina este realizata atat in functie de procentul de cenusa cat si de destinatia in consum. In functie de continutul de cenusa, faina de grau se defineste cu urmatoarele grupe:

a) faina albă, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,65%, se fabrica în urmatoarele sortimente:

- faina alba 480, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,48%; - faina alba superioara trei nule (000), faina cu un continut de cenusa de maximum 0,48%

si conţinut de gluten umed egal sau mai mare de 28%; - faina alba 550, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,55% - faina alba 650, faina cu un continut de cenusa de maximum 0,65%;

b) faina semialba, faina cu un continut de cenusa între 0,66% şi 0,90%;

c) faina neagra, faina cu un continut de cenusa între 0,91% şi 1,40%; d) faina dietetica, faina cu un continut de cenusa între 1,41% şi 2,2%.

(cenuşă (%) - cantitatea de substanţe minerale conţinută în 100 de unităţi de masă (100 g probă),

raportată la substanţa uscată)

Tip 000 Faina superioara pentru cofetarie si patiserie

Tip 480 Faina alba pentru cofetarie si patiserie

Tip 550 Pentru paine, panificatie, patiserie, pizza

Tip 650 Pentru paine de casa si specialitati

Tip 1350 Pentru produse speciale

Mai exista faina de grau neagra (tip 1250 si 1350), faina de grau semialba (tip 800 si 900) faina de grau dietetica (tip 1750 si graham).

SEGMENTAREA PIETEI:

- tipuri de

faina dupa procentul de cenusa si dupa

destinatie




11

Standardele şi normele romanesti care reglementează calitatea materiilor prime agro-alimentare, a produselor alimentare şi a subproduselor în industria de morărit şi de panificaţie sunt:

Fainuri din cereale:

SR 877 [1996] Faina de grâu pentru panificatie

SP 957-95 Faina de grâu dietetica (tip 1750 si Graham)

SP 2498-95 Faina de grâu neagra (tip 1250 si 1350)

SP 3128-95 Faina de grâu semialba (tip 800 si 900)

SP 3127-95 Faina de grau alba (tip 480, 000, 550, 650)

SEGMENTAREA PIETEI:

- tipuri de

faina

-standarde si norme de reglementare

75.50%

24.50%

1

Cota de piata FAINA TIP 000 raportat la totalul vanzarilor

in volum, 1-a jumatate a anului 2008

celelalte

faina tip 000




12

� Segmentarea dupa gramaj: vedeta in volum vanzare sunt pachetele de 1 kg. � Segmentarea dupa marca :

marca brand apartine producatorilor / morarilor din piata de profil

marca proprie apartind retailerilor, in proportie de 90% sunt marci prim pret – cel mai ieftin produs din categorie

no-name-uri apartin companiilor mici, active la nivel regional, eventual sub pretul pietei

Sursa: Revista Piata, 2008

Top 5 marci de faina

Decembrie 2007- Iulie 2008

Marci Cota cumulata Marci

Dobrogea In volum In valoare Dobrogea

Baneasa Baneasa

Grania Grania

Hajdu Titan

Boromir

66,2%

69,1%

Boromir

Produsele autohtone sunt preferate de consumatori, graul facand parte din traditia romanilor.

SEGMENTAREA PIETEI:

- top 5 marci de

faina

-segmentarea dupa marca




13

faina alba de grau tip 000

pentru obţinerea unor specialităţi de panificaţie, patiserie şi cofetărie de calitate superioară

DOBROGEA -faina alba de greu superioara: 1,2,5,10 kg si specializata pe destinatii: - pentru cozonac 1 kg - pentru prajituri 1 kg - pentru pizza 1 kg - pentru gogosi 1 kg

BANEASA superioara 1 kg / 2 kg / 3 kg

PAMBAC - faina PAMBAC : 1 kg / 2 kg

- faina GRANIA : pentru cozonac: 1 kg / 2kg pentru prajituri: 1 kg

TITAN superioara 1 kg / 2 kg

BOROMIR -pachet 1 kg -la sac

ANALIZA PORTOFOLIU DE PRODUSE

conform informatiilor de pe site-ul companiei




14

faina alba tip 650

pentru paine si biscuiti

DOBROGEA pentru panificatie 1 kg, Se recomandata la pregatirea painii de casa si a specialitatilor de panificatie

BANEASA pachet de 1 kg

PAMBAC doar in categoria produse industriale PAMBAC sac 50 kg: -faina alba 650 -faina alba 650 premium

TITAN standard alba superioara 1 kg

BOROMIR -la pachet -la sac






15

faina alba tip 550

tip de faina este folosit in special la fabricarea painii si altor produse de panificatie si patiserie

DOBROGEA pentru patiserie: prajituri, cornulete, foietaje si placinte – 1 kg

BANEASA pentru foietaje si prajituri –gama extinsa recent

PAMBAC - faina industriala PAMBAC – sac 50 kg

TITAN -

BOROMIR -la pachet -la sac






16

Alte tipuri de faina identificate in portofoliul principalilor producatori:

Nota personala: exista posibilitatea sa nu fi identificat toate produsele existente in portofoliul fiecarui producator, din

cele prezentate pe fiecare site, toate au fost incluse in tabelele anterioare.

Categoria faina a trecut prin numeroase schimbari in ultimii ani. De la cele 2 sortimente care existau acum cativa ani (faina

650 si faina 000) fiecare producator si-a extins gama cu cel putin 3-4 produse. Au aparut faina pentru pizza, pentru cozonac, pentru prajituri, integrala, etc.

S-a dezvoltat de asemenea si segmentul de marca proprie (retailerii internationali).

pentru cozonac

dietetica neagra semialba din grau dur

produse industriale de casa

DOBROGEA faina de grau macinis integral

BANEASA pentru brutarie pentru patiserie la sac 25/50 kg

PAMBAC graham tip 2000-50 kg

tip 1350-50 kg

tip 800-50 kg

alba 480 – 50 kg

TITAN 1 kg 5 kg

BOROMIR tip 1750 + graham

tip 1250 tip 1350

tip 800 tip 900

grifica, import CANADA






17

Cifre, statistici legate de vanzari:

Analiza VOLUM

Tip faina Dec 05 - Nov 06 Tip faina 2007(%) Dec 06 - Iul 07(%) Dec 07- Iul 08(%)

480 79.3 480 4 4.4 3.1

550 6.2 550 11.1 10.7 8.3

650 6.8 650 4.4 4 4.9

speciala 7.7 000 72.5 73.6 75.5

altele 8 7.3 8.2

Sursa: MEMRB IRI Sursa: ACNielsen

Vanzari (%) pe tipuri de faina

in perioada Dec 2005-Nov 2006

79.3 80.8

6.2 6.46.8 4.8

7.7 8

Volum Valoare

480 550 650 speciala

Vanzari (%) pe tipuri de faina in perioada Dec 07 - Iul 08

comparata cu perioada Dec 06 - Iul 07

72.5 73.6 75.5

4.4 44.9

11.1 10.7 8.34 4.4 3.1

8 7.3 8.2

2007 Dec 06 - Iul 07 Dec 07- Iul 08

000 650 550 480 altele

a crescut cota de piata pentru faina tip 550

a scazut cota de piata pentru faina tip 650




18

Canale de vanzare :

Produsele de bacanie reprezinta o categorie care se vinde bine atat in retailul modern cat si in cel traditional.

Sursa: MEMRB IRI, Magazinul Progresiv., Septembrie 2009

Principalele Valoare Vanzari Volum Vanzari

tipuri de canale Iunie 07 - Iunie 08 - Iunie 07 - Iunie 08 -

Mai 08 Mai 09 Mai 08 Mai 09

Supermarket/Hipermarket 44.3 44.8 49.7 51

Magazine alimentare mari 10.8 11.8 9.7 10.6

Magazine alimentare mici 35.4 34.5 32 30.5

Chioscuri 1.3 1.5 1.2 1.4

Magazine universale 8.2 7.4 7.4 6.5

Analiza volum vanzari (%) pe tipuri de canale de vanzare

49.7

9.7

32

1.27.4

51

10.6

30.5

1.46.5

Superm

ark

et/

Hip

erm

ark

et

Magazin

e

alim

enta

re

mari

Magazin

e

alim

enta

re

mic

i

Chio

scuri

Magazin

e

univ

ers

ale

Iunie 07 - Mai 08 Iunie 08 - Mai 09




19

“Aparitia in ultimii 12 ani pe piata Romaniei a marilor retaileri si mai ales a hipermarketurilor cu suprafete mari de vanzare au influentat comportamentul de cumparare, din ce in ce mai multi oameni orientandu-se

catre formatul modern pentru cumparaturile de sfarsit de saptamana datorita ofertei foarte variate de produse si a preturilor accesibile dar, ramanand fideli comertului traditional pentru cumparaturile zilnice” –

Dobrogea Grup.

Canalul modern (hiper/supermarketuri) este preferat datorita metodelor mai diversificate de interactiune cu consumatorii: shelfline-uri, postere, plasari suplimentare (insule pentru

promovare), mercantizare adaptata, promotii adaptate.

Analiza valoare vanzari (%) pe tipuri de canale de vanzare

44.3

10.8

35.4

1.38.2

44.8

11.8

34.5

1.57.4

Su

pe

rma

rke

t/

Hip

erm

ark

et

Ma

ga

zin

e

alim

en

tare

ma

ri

Ma

ga

zin

e

alim

en

tare

mic

i

Ch

ioscu

ri

Ma

ga

zin

e

un

ive

rsa

le

Iunie 07 - Mai 08 Iunie 08 - Mai 09

CANALE DE VANZARE:

Gabriela P.Gabriela P.Gabriela P.Gabriela P. Gabriela P.Gabriela P.Gabriela P.Gabriela P.



20

Sura: NIELSEN (tabel sus) & MEMRB IRI (tabel jos)

Comertul traditional, reprezentat de magazinele mici, de maximum 40 mp erau preferatele romanilor atunci cand doreau sa achizitioneze produse de bacanie.

CANALE DE VANZARE:

Analiza volum vanzari (%) pe canale de vanzare

40

59.5

0.5

45.1

54.5

0.4

Hiper/Supermarket Magazine alimentare Chioscuri

Dec 06 - Iulie 07 Dec 07 - Iulie 08

Analiza vanzari (%) pe tip de canale, perioada Dec 2005 - Nov 2006

37.9

11.3

41.6

2.66.6

31.9

12.2

45.8

2.87.3

Supermarket Bacanie > 40 mp Bacanie max 40

mp

Chiosc Magazin general

Cota in volum Cota in valoare




21

Tipurile de faina si segmentele tinta:

Faina ambalata

- este folosita de gospodine in prepararea prajiturilor, a cozonacilor, din ce in ce mai putin pentru prepararea painii in casa (la cuptor)

Faina industriala

- au fost inregistrate cereri din ce in ce mai mari pentru fainuri dedicate painilor speciale, biscuitilor, patiseriei sau pastelor fainoase.

“In general gospodinele achizitioneaza, testeaza si apoi cumpara produsul (brandul), cu o fidelitate destul de mare fata de alte categorii de produse.”

Dobrogra Grup

Utilizarea fainurilor se realizeaza in vederea obtinerii unor produse sensibile la calitatea materiei prime (faina), aspect vizibil in volumul mare pe care-l detine faina tip 000 in totalul vanzarilor dar si in tendinta de specializare in interiorul acestui segment de fainuri, manifestata in ultimii ani.

TARGET:

preponderent consumatorii

casnici

TARGET:

brutarii patiserii

fast-food-uri etc.

oferta si consumul s-au diversificat

pe o piata foarte aglomerata se duce o competitie axata pe nivelul preturilor

se contureaza tendinta consumatorilor catre achiziia de produse de calitate superioara

preferinta pentru o anumita marca se dezvolta preponderent in virtutea propriei experiente cu marca respectiva




22

Comportamentul de cumparare si consum Cumparatorii : - achizitioneaza din ce in ce mai des produsele finite (oferte impresionante, cu un raport bun pret / calitate, pentru orice preferinta sau buzunar) - manifesta preocupari pentru o alimentatie sanatoasa - sunt foarte atenti si la ofertele speciale din magazine. In randul populatiei urbane exista un comportament traditional – macinarea productiei cerealiere la moara locala, fie contra cost fie in schimbul unui tain (cota parte din cantitatea procesata sau din produsul finit obtinut).

Factori care il influenteaza:

- stilul de viata, ritmul vietii cotidiene, timpul din ce in ce mai redus petrecut in bucatarie

- oferta existenta, foarte variata si accesibila de produse gata

preparate Calitatea are cea mai puternica influenta in optiunile de consum, pentru produsele de morarit si panificatie. Pe locul 2 este pretul.

- calitatea produsului - ambalajul (atractivitatea, modernitatea) si valorile brandului

companiei producatoare - vizibilitatea la raft.

Destinatia este un alt atribut care sta la baza deciziei de cumparare.

Factori ce cresc

increderea in produs :

ceea ce afecteaza volumul vanzarilor




23

Graul este cel mai sacral aliment în spaţiul european,

simbol al mortii şi reinvierii, cinstit in ceremonii magice din cele mai vechi timpuri (ex. Misterele Eleusine închinate Demetrei - zeita fertilitatii la vechii greci, sau serbarile

Cerealia dedicate zeitei Ceres – corespondenta ei în mitologia romana). Dintotdeauna romanii i-au atribuit graului o origine divina, dat pentru care este prezent în toate

ritualurile de trecere ( nastere, cununie, moarte). În prima scalda a copilului se punea grau; la ieşirea mirilor din biserică se aruncă asupra lor

grau – simbol al bogăţiei şi fertilităţii; la moarte pomana traditionala este coliva, facuta tot din grau.

Se crede ca bobul de grau este un simbol vegetal a lui Iisus.

De Sarbatoarea Sfantului Andrei, patronul spiritual al romanilor, graul este pus la incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se

spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate.

Aruncarea cu grau si orez reprezinta o traditie de nunta. Se spune ca obiceiul isi are originea intr-un stravechi ritual pagan care consta in aruncarea de seminte/graunte peste tinerii casatoriti in ziua nuntii, seminte a caror forta si mai ales fertilitate le-ar fi

fost transmise prin acest gest simbolic. De asemenea, gestul aruncarii are reputatia de a „alunga spiritele rele” din calea mirelui si a miresei, netezindu-le astfel drumul pe care au ales sa paseasca impreuna Orezul si graul au vadite proprietati germinative, de aceea reprezinta un inceput de bun augur pentru miri care incep astfel, simbolic, o viata roditoare si imbelsugata.

La Craciun painea se aşează pe masa sa vină belsugul si tot în acelasi scop, sub fata de masa se pune pleava de grau.

Si in final cateva :

TRADITII SI

OBICEIURI POPULARE LA ROMANI




24

http://www.revista-piata.ro/articole/analize--tendinte/industria-de-morarit-cerne-marii-jucatori.html

http://www.revista-piata.ro/articole/analize--tendinte/piata-produselor-de-bacanie-stagneaza.html

http://old.magazinulprogresiv.ro/articol.php?id=1006

http://www.revista-piata.ro/articole/info-companii/faina-dobrogea-creste-cu-10-in-fiecare-punga.html

http://ciprianpopa.blogspot.com/2009/08/particularitati-ale-micromediului-de.html

http://ciprianpopa.blogspot.com/2009/08/particularitati-ale-micromediului-de_03.html

http://www.magazinulprogresiv.ro/edition/article/article_id/670.html

http://www.magazinulprogresiv.ro/exclusiv_online/42/Romanii_vor_gati_acasa_mai_mult_in_acest_an_de_sarbatori.html

http://www.anamob.ro/standarde.shtml

http://www.naturalia.ro/catalog/grau.php?pag=alimentatie

http://jobs.bizoo.ro/locuri-de-munca-in-firma/Moara+Cibin+S.A/18014/

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Secerisul%20de%20JMC.htm

www.pambac.ro

www.pastebaneasa.ro

www.titan.ro

www.dobrogeagrup.ro

www.boromir.ro

BIBLIOGRAFIE:

sursa si inspiratie


market perspective_1_piata fainoaselor din romania

Documents