marfuri de papetarie, ceasuri fibre si fire textile

25
Hîrtia. Mărfuri de papetărie 1. Caracteristica materiei prime 2.Obţinerea hîrtiei 3. Ambalarea. Marcarea . Depozitarea şi transportarea. 4. Clasificarea şi caracteristica sortimentului de papetăriei I.Materia primă folostă pentru obţinerea hîrtiei este celuloza – un polizaharid care se extrage din următoarele tipuri de materie primă: lemnul de foioase, plante textile: inul, cînepa, păioase, stuful şi materialele recuperabile şi refolosite: maculatura, deşeuri textile. Principalele tipuri de celuloză folosite sunt: pasta de lemn albă, pasta de lemn brună, celuloza sulfat şi sulfit. Pasta de lemn albă se obţine din lemnul de foioase şi răşinoase prin prelucrarea lui cu ajutorul fibrelor. Defibrul – un aparat care se foloseşte pentru măcinarea lemnului şi obşinerea pastei de lemn. Partea principală a acestui aparat este formată dintr-o piatră granuloasă cu ajutorul căruia se efectuiază măcinarea. Pasta de lemn albă obşinută are fibre cu lungimea de la 0.03- 0.06 mm. Pasta de lemn albă se introduce în compoziţia hîrtiei cu scopul de ai micşora transparenţa şi de ai ridica capacitatea de îmbibare a vopselei. Pasta de lemn albă intră în compoziţia hîrtiei pentru ziare în cantitate de 70-75%. Pasta de lemn brună se obţine prin prelucrarea cu acelaşi aparat a lemnului cu aburi, în urma acestia răşinele ce se conţin în lemn se dizolvă şi în aşa fel se uşurează procesul de măcinare. Pasta de lemn brună s

Upload: vova-ciorici

Post on 16-Feb-2015

96 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Hîrtia. Mărfuri de papetărie

1. Caracteristica materiei prime2. Obţinerea hîrtiei3. Ambalarea. Marcarea . Depozitarea şi transportarea.4. Clasificarea şi caracteristica sortimentului de papetăriei

I.Materia primă folostă pentru obţinerea hîrtiei este celuloza – un polizaharid care se extrage din următoarele tipuri de materie primă: lemnul de foioase, plante textile: inul, cînepa, păioase, stuful şi materialele recuperabile şi refolosite: maculatura, deşeuri textile. Principalele tipuri de celuloză folosite sunt: pasta de lemn albă, pasta de lemn brună, celuloza sulfat şi sulfit.

Pasta de lemn albă se obţine din lemnul de foioase şi răşinoase prin prelucrarea lui cu ajutorul fibrelor. Defibrul – un aparat care se foloseşte pentru măcinarea lemnului şi obşinerea pastei de lemn. Partea principală a acestui aparat este formată dintr-o piatră granuloasă cu ajutorul căruia se efectuiază măcinarea. Pasta de lemn albă obşinută are fibre cu lungimea de la 0.03-0.06 mm. Pasta de lemn albă se introduce în compoziţia hîrtiei cu scopul de ai micşora transparenţa şi de ai ridica capacitatea de îmbibare a vopselei. Pasta de lemn albă intră în compoziţia hîrtiei pentru ziare în cantitate de 70-75%.

Pasta de lemn brună se obţine prin prelucrarea cu acelaşi aparat a lemnului cu aburi, în urma acestia răşinele ce se conţin în lemn se dizolvă şi în aşa fel se uşurează procesul de măcinare. Pasta de lemn brună s utilizează pentru producerea hîrtiei pentru ambalaj, tehnică şi obţinerea cartonului.

Celuloza sulfat: un semifabricat obţinut pin fierberea materiei prime vegetale în soluţie de Na OH şi Na2SO4. În urma acestui tratament răşinele se dizolvă bine şi se eliberează fibrele de celuloză......

II. Hîrtia conform standartului......658692- e un produs solid cu structură fibroasă obţinut prin prelucrarea celulozei şi are o greutate pînă la 250g la m2 .

Procesul de obţinere e format din 4 etape:

1. Prepararea semipastei2. Prepararea pastei de hîrtie3. Transformarea pastei de hîrtie 4. Finisarea hîrtiei

Etapa a doua se efectuează prin amestecarea semipastei cu substanţe de umplere şi încleiere.Hîrtia în compoziţia căreia intră numai fibre de celuloză se caracterizează prin următoarele neajunsuri:transparenţă, neuniformitate, rigiditate

Page 2: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

netezime joasă. Ele sunt eliminate prin introducerea materialelor de umplutură: oxid de titan, bariu, cretă, gipsul. Odată cu introducerea se micşorează grosimea hîrtiei şi se măreşte masa volumetrică. Pentru hîrtia de tipărit are o importanţă mare şi dă posibilitatea de a obşine cărşi cu o grosime mică.

Încleierea pastei de hîrtie(pentru ca hîrtia să îmbibe bine cerneala, vobseala) se efectuează prin 2 metode:

-încleirea pastei de hîrtie-tratarea pe suprafaţăÎncleierea se efectuează cu colofoniu (sacîz) pînă la turnarea hîrtiei. Pentru

încleierea hîrtiei se utilizează cleiul animalier, sticla, amidonul. Încleierea pastei pe suprafaţă se efectuează în cazul cînd încleierea în masă a fost nesuficientă şi pentru ai conferi proprietăţi noi se utilizează acest tratament.

Etapa a treia constă în dispuneara pastei într-un strat subţire ce se presează şi se usucă.

Etapa a patra. Hîrtia după turnare are o structură neuniformă şi pentru ai conferi netezime e prelucrată cu ajutorul calandrelor. Finisarea se efectuează prin colorare, tratarea la suprafaţă ,impregnare. Acoperirea cu material plastic. După îndeplinirea acestei operaţii areloc:bobinarea, tăierea, sortarea.

Clasificarea După gramaj:

-foarte subţire 6-25g/m2

- subţire- normal 51-90g/m2

- carton 251-500g/m2

-mucavaua 600-1000g/m2

-mucavaua groasă peste 1000g/m2

După compoziţie:-hîrtie din pastă de cîrpă , se marchează- 00-hîrtie din pastă de cîrpă şi celuloză, marca- 0-hîrtie din celuloză, marcajul- I-hîrtie din celuloză şi maculatură, marcajul- II, III-hîrtie din pastă de lemn, maculatură, stuf, marcajul- IV

După destinaţie:- tipar-..-..-hîrtie pentru scris :semivelnă,..-hîrtie pentru desen-hîrtie pentru electrotehnică-hîrtie pentru ambalaj

Page 3: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

-hîrtie pentru ţigări-hîrtie specială(documente, bancnote).

Cartonul-pentru dosare-velin u luciu pe ambele părţi-duplex-se fabrică în 2 straturi-triplex-satinaj-prespan- impregnate cu răşini sintetice şi presat, se utilizează în electrotehnică pentru izolaţii.

Mucavaua – se utilizează pentru legătorii(coperţi, mape ). Este mucavaua pentru ambalaje.

Produsele de hîrtie şi carton în dependenţă de conţinutul impurităţilor este produs de diferite calităţi. Aprecierea calităţii se efectuează prin aprecierea următoarelor caracteristici:-oblicitatea formatului-gramajuj-netezimea-luciu-porozitatea-gradul de alb-calitatea încleierii-opacitatea -rigiditatea-stabilitatea termică impurităţile-permiabilitatea la apă-determinarea numărului de găuri străpunse.

Defectele. Pe parcursul procesului tehnologic de obţinere a hîrtiei se formează diferite defecte ce micşorează calitatea. Defectele cele mai des întîlnite sunt:-băşicile-ciupituri-cute-faţă dublă-dungă de netezire-găuri-gramaj neuniform-impurităţi-încreţituri-îndoieturi la capăt sau la margină

Page 4: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

-îngălbenire-nuanţă neuniformă

Toate aceste defecte se constată organoleptic fără a mai fi necesar anumite încercări de laborator.

III.Colile de hîrtie şi carton pot fi ambalate în tocuri (100-1000 coli), baloturi prinse în 4 benzi de oţel, în lăzi care pot fi din carton ondulat sau lemn căptuşit cu hîrtie parafinată în soluri.

Marcarea se se face prin intermediul diferitor etichete ce cuprinde:-tipul hîrtiei-denumirea producătorului şi adresa-numărul documentului normativ tehnic -culoarea, gramajul-data fabricării-ştampila controlului tehnic.

Transportul se face cu ajutorul tuturor tipurilor de transport, important să fie curat şi asigură integritatea.

Depozitarea se efectuează în încăperi uscate, curate, acoperite. Baloturile şi lăzle se aşează orizontal cu capacele în sus. Stivuirea baloturilor se face max. În 6 rînduri iar a solurilor în 3-9 rînduri.

IV.Articolele de papetărie pot fi:

Page 5: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Ceasurile1. Ceasuri, materialele folosite2. Particularităţile constructive ale ceasurilor3. Sortimentul de ceasuri4. Criteriile de apreciere a calităţii ceasurilor.

I.Ceasurile sunt nişte aparate utile ce servesc la indicarea orei şi la măsurarea intervalelor de timp în ore, minute, secunde.

Se comercializează ceasuri ce au funcţii adăugătoare(data, calculator temperatura etc.)

Pentru confecţionarea ceasurilor se foloseşte materia primă ca:metale şi aliajele lor, sticla, porţelanul, lemnul, mase plastice, pietre naturale etc.

Metalele şi aliajele lui. În confecţionarea ceasurilor se utilizează aurul, nichel, crom, aceste metale au un preţ ridicat şi datorită acestui fapt se folosesc pentru acoperiri de protecţie şi cu scopul de a majora proprietăţile consumiste mai ales estetice. Uzinele de ceasuri produc la comandă ceasuri care sunt confecţionate din aur pur.

Pentru ceasuri cel mai des se utilizează oţelul care pentru a fi protejat de acţiunea mediului înconjurător poate fi acoperit cu un strat din crom sau nichel. Se mai utilizează oţelul inoxidabil- el conţine elemente de aliere ca titan, crom, nichel, volfram etc.

Masele plastice sunt prezentate prin: polisterină, fenoplastul şi polimetil-metacrilat. Fenoplastele se folosesc pentru confecţionarea carcaselor.

Porţelanul se utilizează pentru confecţionarea cadranelor şi ca element izolator şi protejare.

Lemnul este pentru carcase la ceasurile de perete, podea.

Pietrele naturale : rubinele naturale şi artificiale. Rubinele se folosesc pentru confecţionarea lagărelor.

Toate materialele îşi aduc aportul la formarea proprietăţilor consumiste şi a indicilor de calitate.

II.Părţile principale precum şi aspectul lor diferă mult în funcţie de evoluţia tehnicii şi de modă. Din aceste motive enumerate principalele părţi funcţoinale mai uzuale:

Page 6: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

La ceasurile mecanice pricipalele părţi constructive sunt:

-mecanismul motor

-regulator-mecanismul de transmisie

-mecanismul indicator arătător

-eşapamentul

-scheletul de susţinere şi carcasă

-mecanismele auxiliare

La ceasurile electronice sunt următoarele elemente:

-scheletul de susţinere şi carcasă

- afişajul cu cristale lichide

-afişajul mecanic

-cuarţul

-componentele electronice(circuite integrate, rezistenţă, tranzistoare).

III. La momentul actual există o mare diversitate la sortimentul de ceasuri pentru care se impune o clasificare riguroasă:

După destinaţie

- clasice

-speciale

-combinate

-pentru măsurarea intervalelor de timp(secundamere, cronometre).

După metoda de utilizare

-de mînă

-de buzunar

-de perete

-de masă

-de podea

Page 7: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

După sursa de energie

-mecanice

-electrice

După calibru carcasei motorului

- cu calibru mic

-normal

Calibru reprezintă diametru carcasei exprimat în mm. Calibru ceasurilor cu mecanism complicat se apreciază după suprafaţa carcasei raportată la carcasa rotundă. Cele cu calibru mic au diametru: 13-16mm, 16-20mm; cele cu calibru normal:20-26mm, 26-..mm. La unii producători numărul calibrului corespunde celui mai mare diametru şi se măsoară în linii(1 linii=2.255).

După vîrstă şi sex

-pentru bărbaţi

-pentru femei

-pentru copii

După nivelul proprietăţilor funcţionale

-simple

-mijlocii

-clasa superioară

Ceasurile clasice sunt destinate pentru măsurarea timpului curent şi sunt cele mai utilizate. Cele speciale sunt reprezentate prin: ceasuri pentru înotul subacvatic, pentru serfing, pentru şahmatişti.

Cele pentru înotul subacvatic au corpul rezistent la apă ce dă posibilitatea de a coborî la adîncimea de 40m, e dotat cu timer,accesorii electronice pentru măsurarea adîncimii, temperaturii, are sistem de alrmă.

Cele pentru serfing au compas digital, dispoşitiv pentru măsurarea valurilor, indicator de deplasare.

Cele combinate sunt: deşteptător, ceasuri cu culon, ceasuri calculator, paiger, foto, video, radio, etc.

Page 8: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

În ceasurile mecanice sursa de energie e reprezentată prin arc (montat în dispozitivele motorulu sau greutăţile care pun în mişcare mecanismul în motor).

Ceasurile electrice sursa de energie e reprezentată prin acumulatoare şi prin pile.

IV.Criteriile de apreciere a calităţii ceasurilor

La aprecierea calităţii ceasurilor se ţine cont de următoarele caracteristici:

-precizia de măsurare a timpului

- abateria de timp, sec ( pe parcursul a 24 ore)

-designul

-uşurinţa citirii cadranului

-calitatea părţii constructive

-rezistenţa la uzură(deteriorare) a materialelor pentru formarea ceasurilor

-uşurinţa de manivrare a butoanelor

-zgomottul mecanismului

- numărul de rubine (mineral transparent, foarte dur, de culoare roșie, întrebuințat

ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie)

-durabilitatea

-rezistenţa la apă, şocuri mecanice.

Verificarea caltăţii mecanismului ceasurilor mecanice elveţiene de calitate superioară

Se efectuează prin testarea în timp de 15 zile în 5 poziţii la +8; +23; +38 grade C (temperatura). Primele 2 zile ele se observă în poziţii verticale cu cifra 6 în sus, următoarele 2 zile cu cifra 3 în sus; după aceasta cu cifra 9 în sus, cu cadranul în jos şi în sus. Următoarele 3 zile se face măsurarea la temperatura +8; +23; +38 grade C în poziţia cu cadranul în sus, după aceea pe parcursul a 2 zile cu poziţia verticală, cifra 6 în sus.

Ceasurile care rezistă la această încercare sunt admise în reţeaua comercială.

Ceasurile care după precizia de măsurare a timpului corespunde după cerinţele cu precizie ISO 3159, 1976 – ceasurile care corespund acestui standart se

Page 9: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

numesc cronometre. Eroare de măsurare a cronometrelor este numai de cîteva secunde pe parcursul a 24 ore la to normale.

Ambalarea ceasurilor se face în cutii individuale protejate contra şocurilor cu material textil sau plastic.

Marcarea se face pe capac şi cadrac indicînduse marca ceasului.

Page 10: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Fibrele textile

1. Clasificarea fibrelor textile2. Caracteristica generală a proprietăţilor fibrelor textile3. Caracteristica fibrelor textile(naturale, artificiale, sintetice)4. Contribuţia diferitor fibre întrebuinţate în amestecuri

Denumirea şi simbolurile comerciale ale fibrelor textile

I.Fibrele textile- corpuri elastice, grosimea cărora este de cîteva ori mai mică decît lungimea lor.

Clasificarea

Fibre textile

Naturale

Vegetale Animale Minerale

Artificiale

Artificiale Sintetice

Vegetaleorganice

seminţe

bumbac

frunze

sisalulinul din Noua

Zeelandamanila

fructe

cocos

tulpină

inulcînepa

iuta

Page 11: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Animaleorganice

Fibre a stratului pilos

Lîna

Eliminate de glanda de secreţie

Mătasea

Fibrele minaraleneorganice

Roci muntoase

Piatra silicată

Page 12: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Fibre chimice artificiale

(din polimeri naturale)

Vegetali-celulozice,

hidratocelulozice

Vîscoza Cupro

Estero-celulozice

Acetat DiacetatTriacetat

Proteinice

Din soie

Hidrocarburi

Cauciuc

Fibre chimice sintetice

Organice

Polimerizare

PolietilenicePoliclorvinilicePolipropilenice

Policondensare

Poliesterice Poliamidice

Poliadiţionate

Poliuretanice

Neorganice

Minerale

Page 13: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

II.

Proprietăţile fizice:Masa specifică- raportul dintre masa şi volumul fibrelor.

Bumbac: 1.50-1.56 g/cm3

Mătase: 1.25-1.37 g/cm3

Acetat: 1.25-1.32g/cm3

Culoarea – este influenţată de pigmenţii naturali şi ai substanţelor ce însoţesc polimerul.Bumbac: alb - gălbuiInul: galben - cenuşiuMătasea : alb – gălbui

Luciul – depinde de gradul de netezire a suprafeţei şi este diferit în funcţie de natura, aspectul şi tratamentele chimice la care au fost supuse fibrele.- luciu mat: bumbacul scurt, unele varietăţi de lînă;- luciu slab: inul, bumbacul fin;- luciu plin: mătasea brută, bumbacul şi inul mercerizat;- luciu puternic: mătasea;- luciu foarte puternic: fibrele chimice nematizate.

Lungimea – este un criteriu important de apreciere a calităţii fibrelor.- scurte: bumbacul 6-56mm; lîna 50- 300mm;- lungi: inul 300-750mm; cînepa 300-1500mm;- continue: mătasea , fibrele chimice.

Fineţea sau densitatea de lungime – este determinată de diametrul secţiunii transversale masurată în microni.

Densitatea de lungime - întrucît fibrele nu au o grosime uniformă pe toată lungimea lor, exprimarea fineţii se face printr-un sistem indirect, de raportare a masei la o anumită lungime de fir.

În practică se utilizează două sisteme de exprimare a densităţii de lungime: numărul metric şi titlul în tex şi den.

În sistemul numărului metric densitatea de lungime se exprimă prin raportul dintre lungimea fibrei în metri şi masa în grame , conform relaţiei:

Nm=L(m)M (g)

De aici se deduce regula: cu cît numărul metric este mai mare, cu aît fibra este mai fină.

În sistemul titlului raportul este invers, iar lungimea poate fi de 1000m sau de 9000m.

Page 14: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

a) Titlu în tex: Ttex=M (g)

L(1000 m)

b) Titlu în den: Tden=M (g)

L(9000 m)

Tuşeul – este dat de senzaţia de moliciune sau asprime, de cald sau de rece pe care o dau fibrele la contactul cu pielea.

Bumbacul – moale

Inul – aspră

Relon – rece

Lîna - caldă

Poliesterii – mătăsoase.

Hidroscopicitatea – proprietatea fibrelor de a permite schimbul de vapori de apă cu mediul înconjurător la umeditate şi temperatura standartă (t0 18-20 , w65%).

Bumbacul: 7-9 Vîscoza: 11-13

Lîna: 14- 18.5 Acetat: 6.5- 9

Mătasea: 11 Poliacrilice: 1-2

Inul: 12

Conductibilitatea electric – capacitatea fibrelor de a conduce curentul electric.

Proprietăţile chimice: prezintă atitudinea fibrelor la diferţi agenţi

chimici.

Bumbac- la Na OH se observă doar la fierbere se produce oxidarea celulozei ce influienţiează rezistenţa.

Proprietăţile mecanice:

Rezistenţa la rupere – este efortul maxim suportat de 1 mm2 fibra pînă la rupere. Se determină cu dinamometrul şi se exprimă prin g/forţă.

Elasticitatea- este proprietatea de a se întinde şi a reveni la forma iniţială fără deformări. Fibrele ce au posibilitatea elasticităţii sunt: lîna, poliesterice etc. Elasticitatea şi fineţea fibrelor condiţioanează şifonabilitatea fibrelor.

Plasticitatea- influenţează forma produselor textile.

Page 15: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Rezistenţa fibrelor la îndoire

Poliamidice peste 500000 îndoiri duble;

Poliesterice 400000;

Policlorvinilice 100000;

Iuta 1500.

Rezistenţa fibrelor la frecare- depinde de natura polimerului şi de gradul de neteşime a suprafeţei fibrelor. În timpul folosirii mărfurilor, fibrele sunt supuse frecării, acţiune care determină, degradarea produselor în locurile mult solicitate şi scoaterea lor din uz. Se exprimă în numărul de cicluri.

Poliamidice 200000 cicluri

Poliesterice 70000

Bumbac 18000

Lîna 10000

Celofibra 3000

Proprietăţile tehnologice:

Capacitatea de filare- se exprimă prin numărul de km de fire obţinut în urma filării a 1 kg de fibre.

Capacitatea de acoperire –este numărul de mm2 ce pot fi acoperite cu un mg de fibră textilă este direct proporţională cu fineţea fibrelor.

Capacitatea de împîlsire este caracteristică numai din fibrele de lînă. Se mai numeşte de procesul de piuare.

Proprietăţile microbiologice:

Bumbaccul: gradul de rezistenţă - la umeditatea >9% constuie mediul prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor.

Inu: la fel

Lîna: la umeditatea >24%constitu mediu prielnic pentru microorganism.

IV.Contribuţia diferitor fibre întrebuinţate în amestecuri

Acetat – celofibră 50/50

Page 16: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Bumbac - celofibră 70/30

Lîna – acetat 50/50

Lînă – poliesterice – celofibră 50/20/20

Simbolurile:

Bumbac – CO

In – LN

Sisal- SI

Lînă –WO

Mătasea – Ms

Vîscoza – CV

Firele textile

1. Caracteristica factoilor ce influienţează proprietăţile, sortimentul şi calitatea firelor textile

2. Proprietăţile firelor textile3. Clasificarea şi caracteristica sortimentului

Page 17: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

4. Cerinţele de calitate impuse firelor textile

I.Filatura – totalitatea operaţiunitlor necesare transformării fibrelor în fire care urmează a fi folosite pentru ţesături, tricoturi şi alte produse.

Firele textile sînt obţinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue ţi consolidate prin torsionare.

Influienţa proprietăţilor fizico- mecanice ale firelor asupra ţesăturii:1) Fineţea2) Torsiune3) Neregularitate4) Culoare

Procesul tehnologic de obţinere a firelor:Amestecarea→destrămarea→curăţirea amestecului fibros→cardarea (firele

cardate se se obţin din fibre scurte, ale căror capete ies în afară, dînd un aspect pufos şi o grosime relative mare produselor textile ) →pieptănarea(separarea)→laminarea(aşezarea capăt la capăt)→torsionarea(se iaui capetele şi se unesc între ele)→răsucirea→înfăşurarea(bobinarea).

II.Proprietăţilor firelor1) Densitatea în lungime(de la fibre)2)Torsiune (influienţează uniformitatea, rezistenţa şi aspectul ţesăturilor şi

tricoturilor, cu cît valoarea torsiunii este mai ridicată, cu atît este mai mare rezistenţa la rupere, dar influenţează negativ tuşeul).

Notarea sensului torsiunii firelor se face prin litera S cînd răsucirele se fac de la stînga spre dreapta, şi Z cînd răsucirele sînt de la dreapta spre stînga.

3)Sarcina de rupere (de la fibre)

4)Uniformitatea firelor- firele nu sunt uniforme pe toată lungimea lor, avînd unele variaţii ale aspectului, datorită unor defecte, nopeuri(îngroșare a firelor

textile finite, în timpul fabricației, datorită aglomerării de fibre din materia primă.), ale fineţii sarcinii la rupere şi alungirii la rupere.

Determinarea uniformităţii aspectului exterior al firelor se realizează cu plasniscopul care area o placă, de culoare contrastantă cu a firelor, pe care se înfăţoară firul de analizat în spire dese şi la o distanţă egală. Se compară cu etaloane – fotografii standadizate specifice diferitor clase de calitate, se numără variaţiile de grosime, nodurile , nopeurile, impurităţile, etc.

III.Clasificarea firelor după structură:

1. Simple – format dintr-un singur fir ce nu se divizează în alte elemente fărăa se distruge.

Page 18: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

2. Răsucite – sunt formate din două sau mai multe aţe răsucite.3. Combinate răsucite – sunt formate din fire complexe şi aţe.4. Fasonate – care au anumite modificări ale structurii ce se repetă periodic pe

toată lungimea firului.5. Texturate – fire, structura cărora a fost modificată prin tratamente

suplimentare pentru mărirea volumului sau elasticităţii.

Clasificarera după compoziţia fibroasă: 1. Omogene – realizate dintru- un tip de fibră: lîna2. Neomogene – obţinute din amestecul de fibre(prin răsucirea unor fire de

natură diferită) ex.fibre de lînă cu fibre poliesterice, fibrede bumbac cu celofibră etc.Aceasta poartă denumirea comercială de fire tip lînă, tip bumbac etc.atunci cînd sunt realizate fie din amestecul fibrelor naturale cu cele chimice care imită fibrele naturale .

Clasificarea după modul de finisare:

1. Crude2. Albite3. Mercerizate(cînd sunt din bumbac)4. Vopsite5. Muline – 2 fire răsucite de aceiaşi culoare6. Melanj – 2 fire răsucitede culori diferite7. Apretate – tratarea firelor cu soluţie naturală pe bază de amidon sau clei

polivenil acetat.

Clasificarea după modul de obţinere:1. Cardate – fire mijlocii2. Pieptănate – fire subţiri3. Vigonie – foarte groase

Clasificarea după destinaţie:1. Ţesături2. Tricoturi3. Aţe de cusut şi brodat4. Perdele, dantele5. Ţesături tehnice6. Fabricarea sforilor şi cablurilor

Page 19: Marfuri de Papetarie, Ceasuri Fibre Si Fire Textile

Defectele firelor