educatie tehnologica - fire fibre piei blanuri

7
Catana Antonio – clasa a VI-a A  - referat la educatie tehnologica -  Autor: Catana Antonio  CLASA : a VI a A Materii prime si materiale: lemn textile piele lut - ceramica

Upload: cotovici-catana-alina

Post on 09-Jan-2016

24 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

7/17/2019 EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-tehnologica-fire-fibre-piei-blanuri-5690ae7b59921 1/7

Catana Antonio – clasa a VI-a A

 

- referat la educatie tehnologica -

 

Autor: Catana Antonio

  CLASA : a VI – a A

Materii prime si materiale:lemn

textile

pielelut - ceramica

Page 2: EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

7/17/2019 EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-tehnologica-fire-fibre-piei-blanuri-5690ae7b59921 2/7

Catana Antonio – clasa a VI-a A

Materii prime si materiale lemnoase

LEMNUL = Este darul naturii, produsul pădurii, materia primă a economiei ţării noastre.Lemnul are multiple întrebuinţării în aproape toate ramurile economice. Este necesarăîngrijirea, protejarea şi exploatarea ct mai c!ib"uită a pădurii.

#ădurea repre"intă $arietatea plantelor, dar şi locul unde se pot ascunde animalelesălbatice.

%intre plantele pădurilor, importanţă pentru producerea lemnului o au arborii.&'()'** au tulpina cu înălţimea minimă de + m şi dau ca produse principale lemnul şicoaja.

#lantele lemnoase arborii-, care urni"ea"ă lemnul, se împart în două grupe/

RĂŞINOASELE (au run"ele înguste, asemănătoare unor ace, rămn $er"i tot anul,lorile sunt grupate în ormă de conuri- /

  (radul este cel mai răspndit arbore din pădurile noastre de la munte, areînălţime mare 0 12 m, +2 m, culoarea lemnului este alb 0 gălbuie, este uşor,moale, se prelucrea"ă uşor, se oloseşte la abricarea c!erestelei, !rtiei,c!ibriturilor, etc,.

  Molidul înalt, coaja de culoare roşiatică 0 este numit şi bradul roşu , lemnul estemoale, cu luciu mătăsos şi pungi de răşină, este olosit la abricarea c!erestelei, amobilei, a instrumentelor mu"icale, răşina este olosită pentru obţinereaterebentinei din care se abrică lacurile-.

  #inulare înălţare mică, cam 12 m, coaja se desprinde în oiţe lungi şi subţiri,coroana este alungită 0 cnd copacul este tnăr, de$ine neregulată-

FOIOASELE au run"ele că"ătoare, în ormă de oaie, seminţele sunt înc!ise în ruct-3agul înalt pnă la 42512 m, scoarţa netedă cu pete albicioase, lemnul este greuşi tare, culoare alb5roşiatică, se abrică mobilă, urnire, se poate aburii pentru aida culoare uniormă -

  6tejarul  #lopul  6alcmul  Nucul

Rasinoasel

e

Foioasele

Page 3: EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

7/17/2019 EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-tehnologica-fire-fibre-piei-blanuri-5690ae7b59921 3/7

Catana Antonio – clasa a VI-a A

#rodusele din lemn sunt utili"ate in constructii,in amenajarea locuintelor,laabricarea mobilei sau a instrumentelor mu"icale. #entru reali"area acestor produselemnul este supus unor operatii de pregatire,de prelucrare si de inisare.

*n cadrul operatiilor de pregatire se executa alegerea materialului,masurareaacestuia, trasarea si $eriicare.

*n cadrul operatiilor de prelucrare se executa mai multe operatii/cioplirea, taierea,daltuirea, rindeluirea, gaurirea, baterea cuielor.

Materii prime si materiale textile si din piele

Una dintre necesităţile $itale ale iinţei umane din toate timpurile a ost ca, pelngă asigurarea !ranei, să5si procure şi materialele necesare conecţionăriiîmbrăcămintei si incaltamintei. 7n acest scop, ca şi în alte ca"uri, omul s5a adresat naturii.#rin încercări, timp de mii şi mii de ani, el a reuşit să identiice dierite materialeadec$ate acestui ţel şi să elabore"e te!nologiile necesesare prelucrării lor.  &stel au intrat în circuitul economic o serie de produse naturale ca blănurile, lna,inul, cnepa, bumbacul, etc. care din timpul araonilor şi pnă la începutul acestui $eacau asigurat în proporţie de sută la sută necesităţile de îmbrăcăminte ale umanităţii. 7ntoată această perioadă, progresele s5au reerit la elaborarea unor te!nologii perecţionatede prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale să se obţină cantităţi totmai mari de îmbrăcăminte cu calităţi din ce în ce mai bune, precum şi alte articole dedecoraţii interioare, unii, etc.

 

Fibrele textile sunt cele mai utili"ate de om pentru imbracaminte. %aca pna laînceputul acestui secol necesitatile de îmbracaminte erau satisacute în totalitate de produsele naturale, la srsitul secolului, 829 din aceste necesitati $or i satisacute deibrele c!imice. ) ramura mai recenta a ibrelor c!imice care s5a de"$oltat în ultimi 12de ani într5un ritm extraordinar o repre"inta ibrele sintetice.

brele textile se impart in mailte grupe :

Fibre naturale ;

Fibre artificiale ;

Fibre sintetice .

3ibrele artiiciale se impart in douamari categorii /3ibre artiiciale din celulo"a regenerata:3ibre artiiciale din celulo"a modiicatac!imic .

3ibrele naturale se impart in doua maricategorii /3ibre proteice naturale/ Matasea naturala, Lana

3ibre celulo"ice naturale/

 Bumbacul, Inul, Canepa,  Iuta

Page 4: EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

7/17/2019 EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-tehnologica-fire-fibre-piei-blanuri-5690ae7b59921 4/7

Catana Antonio – clasa a VI-a A

 

Matase naturala (umbac

  3ibrele artiiciale şi sintetice, reunite sub numele generic de ibre c!imice, aude$enit astel alături de ibrele naturale, o ba"ă importantă de materii prime textile.  %acă pnă la începutul acestui secol necesităţile de îmbrăcăminte erau satisăcuteîn totalitate de produsele naturale, la srşitul secolului 829 din aceste necesităţi $or isatisăcute de ibrele c!imice. 

Firele sunt produse textile de orma lunga si subtire, obtinute prin rasucirea maimultor ibre. #rocesul reali"at manual este toarcerea, iar cel in intreprinderi speciali"atese numete ilare.

 

3irele au aceeasi natura ca si ibrele. ;ea mai mare parte a irelor produse inilaturi se oloseste la obtinerea tesaturilor si tricoturilor.

PIEI 5 Majoritatea pieilor tabacite se obtin a"i din piei de $ite, dar si de oi, porci,capre, cai, rec!ini, pesti, struti, reptile, aligatori, serpi si soparle.

filaretoarcere

Page 5: EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

7/17/2019 EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-tehnologica-fire-fibre-piei-blanuri-5690ae7b59921 5/7

Catana Antonio – clasa a VI-a A

;a si procedeu premergator, pieile brute ale animalelor de regula, sunt conser$ateo perioada de timp anume inaintea prelucrarii, aceasta operatiune iind acute in 4 etape/

#rocesul de transormare a pieilor preparate in piele tabacita este un tratament c!imicnumit tabacire. *n procesul de tabacire de utili"ea"a ie tanantii minerali, ie cei $egetali.

  Urmatorul pas dupa procesul de tabacire, consta in despicarea pielii re"ultandmai multe straturi de piele. 6unt patru straturi/ to$al, box, $ac!etta, cal. 3iecare strateste $ospit si tratat cu grasime pentru a e$ita uscarea pielii intr5o masa tare si inlexibila.

%upă tăbăcire sau uscare pielea este adesea supusă unei serii de operaţii pentruîndepărtarea neuniormităţilor supraeţei, ăcnd5o gata pentru utili"are prin mărireasupleţei şi a impermeabilităţii. &ceste operaţiuni constau în prelucrări suplimentare pentru creşterea supleţei sau, în anumite ca"uri pentru întărirea, subţierea, egali"area

grosimii, aplati"area şi lustruirea supraeţei.#ielea poate i ulterior supusă unor altor operaţiuni de inisare, prin aplicarea

unui colorant sau pigment, prin granulare sau gorare pentru a imita alte tipuri de piei-,calibrare, şleuire poli"are- a eţei exterioare sau uneori a eţei interne pentru ai daaspectul de piele de căprioară sau de catiea-, imprimare, ceruire, înnegrire, nete"ireglasare-, satinare etc.

BLANURI – (lanurile sunt olosite pentru obtinerea integrala a produselor deimbracaminte sau numai pentru garnituri gulere, mansete, bu"unare-.

%upa origine, blanurile sunt de < tipuri/

uscarea la aer

sarareauscata.

tabacirea cutananti e!etali

tabacire cutananti "inerali

sarareau"e#a

Blanuri naturale

Blanuri artificiale

• Obtinute prin sacrificarea

animalelor omestice sau salbatice

• Obtinute prin teserea sau

tricotarea firelor textile

Page 6: EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

7/17/2019 EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-tehnologica-fire-fibre-piei-blanuri-5690ae7b59921 6/7

Catana Antonio – clasa a VI-a A

(lanurile au ost transormate din necesitate, in moda si apoi in simbol al luxului.6i iata ca, la inceputul celui de5al treilea mileniu, obsesia blanurilor inca mai bantuielumea modei si garderobele personale.

Materii prime si materiale din lut -

ceramica

$ateriile %ri"e olosite la ob&inerea lutului sunt argilele.

$ateriile %ri"e olosite la ob&inerea %ro#uselor cera"ice sunt/

;u$ntul ceramică pro$ine din grecescul

!eramos care semniică $as din lut sau argilă.

*ndustria ceramică se ocupă cu producereaarticolelor din materiale pămntoase moi, carese întăresc prin expunere la temperaturăridicată.

Plastice Ne%lastice

&rgile;aolin

Page 7: EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

7/17/2019 EDUCATIE Tehnologica - Fire Fibre Piei Blanuri

http://slidepdf.com/reader/full/educatie-tehnologica-fire-fibre-piei-blanuri-5690ae7b59921 7/7

Catana Antonio – clasa a VI-a A

;eramica a ost olosită de către om din cele mai $ec!i timpuri. *niţial, argila

a ost olosită pentru conecţionarea unor $ase: odată cu descoperireaocului, s5a obser$at că argila se întăreşte dacă este arsă. Ulterior modiicndcompo"iţia argilei olosite de exemplu, adăugnd nisip- s5au obţinut şi produse ceramice impermeabile.

#rodusele ceramice $aria"ă la nesrşit prin materia primă utili"ată şi princalităţile lor. Unele produse ceramice au spărtură poroasă şi sunt permeabile

 pentru apă, altele au spărtură compactă sau sticloasă şi sunt impermeabile.

%in prima categorie ac parte cărămi"ile, olanele pentru acoperişuri, teracota,

oalele obişnuite etc.

Materialele din cea de5a doua categorie se obţin la temperatură mai ridicată,

aşa înct are loc un început de reacţie c!imică ducnd la o sticlă, prin care particulele solide ale amestecului sunt strns legate între ele. 'e"ultă astel o

masă cu duritatea mai mare ca a oţelului.