,f i-rue-5.r *

** : . ''*;' r:.,r':i{

*.::.,.t1!F..,':,,r,&.:':':S'r'::..:'

tl ..::i.,:

ra. .. 'T.ri

$dANUAI-ULi"'

*t:i. :r: l.i3f,-:r i:: j.:r'

# l:'.':'l : ,''

,trt . t:. ::tr... -i

,$'::.,',:a.,:.'.'@ r,':i:rr''&: .r.'..i.::'t

S."i':...1 r.. l

"i*

{s Jt} "lt * "-,11,1fr*-.' e,*..*-6?i'iiis':fi&'

EPICTET

J

.. Traducere din fimba greac6.,notd asupra traducerii, note gi indice.de nume

*' de Ioana Costa

.

.:

f#\\Ckru

neca Luci

MAI{{UALUL

Cuvdnt inaintede Andrei Plegu

'\

Editura Se

dD

us Annaeus

CUPRINS

p

MANUA&ULX

* Termenul qrecesc encheiridion este un derivat a]

substantivufui cheii, ,,rydrtd" , echivalat perfect de..manual", ca.text ,,aflatla indemAnd", ce cuprindenotiunile de bazd ale unei discipline' Titlul este inarrironie cu invhtdturile lui Epictet care, spre deosebirede stoicii timpurii, se adresb publicului larg'

lf;ri.i*.'t:\$i4ffi":*}!i::i

-ff.,pj-

j.;':'I''c' sPar*:l

{ Illr

i^'1r'-Fa'\L'+[ti!:.':5F"=:5'--;-j*ict,IiF*r+_s,i rry ; * E.x r.;1,; r,rF'tg!'Fi4f;r:':r *.F s ;':-*. F ^:Q^ ;.5H?'{'I5"S*Fd.sl=i e: r, t',8 fi ; fr? i- =-"DOrn^

7

Ir"r 969,"i3I 98'1 , 6'i

.i 311,2?? ?62,45

656 ' 36

659, {50

l0r f c

50,0c1,5:i0, 91

1 6r,i, C'j\:_ _ __- _--, _-.- - '

-21 "l'1f lr

.?'J .l'i1,15

&;:..

...unele ilepinil de noi,

altele nu ilepind de noi

Din toate cele ce sunt, unele depind de noi, altele

nu depind de noi. De noi depind gdndul, avAntul,

pornirea, respingerea gi, intr-un cuvAnt, cAte sunt

lucrurile noastre; nu depind de noi trupuf proprietatea,

faima, funcliile qi, intr-un cuvAnt, cAte nu sunt lucrurile

noastre.

Cele ce depind de noi sunt din fire libere, fdrd con-

strAngeri, fdrd piedici, iar cele ce nu depind de noi sunt

fdrd. vlagd, robite, supuse constr6ngerilor, in voia altora.

Amintegte-fi, agadar: Dacd te gAndegti cd acelea inro-

bite prin firea lor sunt libere gi ci cele ce apar,tin altuia ilisunt proprii, vei fi supus constrdngerilor, vei jeli, vei fi hrl-

burat, ii vei ocdri gi pe zei, gi pe oameni. DacI vei socoti al

tdu ce este doar al tdu, iar ce e al altuia vei socoti al altuia

dupd cum gi este, nimeni nu te va putea strAmtora inniciun fel, nimeni nu-!i va pune piedici, nu vei ocdri pe

nimeni, nu vei ?nvinovdfl pe nimeni, nu vei face impo-

triva voinlei taie niciun lucm, nimeni nu te va vdtdma,

nu vei avea weun duqman, cdci niciun rdu nu te va lovi.

]intind cdtre asemenea lucruri, amintegte-fi c5,

pentru a le dobAndi, e nevoie nu doar de un efort

peste mdsurS, ci gi sd renunli cu totul la unele, iar pe

13

altele sd le amAni pentru moment. Dacd le voiegti gi peacelea, 9i sX ai functii, gi sd fii bogat,se poate intAmplasd nu le dobAndegti pentru cd ai lintit qi cdtre cele dintAigi nicidecum nu vei reugi sd obtii singurele iucruri dincare se nasc libertatea gi fericirea.

incearcd sd pui de-a dreptul aldturi de orice in_chipuire neplScutd cuvintele: ,,Eqti o inchipuire 9i nici_decum ce te ariti a fi,,. Apoi incearc_o gi compar_odupd regulile pe care le ai, mai intAi gi mai presus detoate dacd lucrurile sunt din cele ce depind de noi saunu depind de noi: iar dacX sunt din cele ce nu depindde noi, sd ai la indemAnd rdspunsul: ,,Nu insearnndnimic pentru mine,,.

14

Renunld cu totulacum la pofta de a dobhnili

Amintegte-fi cd dorinla de a dobAndi cele dorite te

face sd le dobAndegti, iar dorinta de a ocoii ceva te

face sd nu ti se intArnple ce vrei sd ocolegti; cel care nuizbdndegte in a dobAndi este un neimplinit, iar cel

cdruia i se intAmpld ce voia sd ocoleascd este un nefe-

ricit. Daci insi vrei sd ocolegti doar ce este impotrivafirii din cele ce tin de tine, vei scdpa de cele pe care le

ocolegti: dar dacd vrei sd ocolegti boala ori mclartea,

ori sdrdcia, vei fi nefericit.

Nu te strddui, agadar, sd le ocolegti pe toate cele ce

nu jin de noi qi ocupd-te numai de cele ce lin de noi qi

sunt impotriva firii. Renunld cu totul acum la pofta de

a dobAndi: cdci dacd dobAndegti ceva din cele ce nu finde noi, in chip necesar nu izbAndegti in cele ce fin de

noi, in condi;iile in care cele pe care este cuviincios sd

le dobAndegti nu se aflf, cAtuqi de pufin in puterea ta.

Pune-fi in migcare numai pornirea de a acliona gi de

a nu acliona, dar folosegte-te de ele blAnd, fdrd incrAn-

cenare gi lipsit de constrAngeri.

15

Amintegte-fi sd tntrebi ,,ce fel de lucru este?"

Pentru fiecare din cele ce sunt ademenitoare, saude folos in momentul de fatd, sau dorite, amintegte-tisd intrebi: ,,Ce fel de lucru este?", incepAnd chiar cucele mai mdrunte: dacd ili place o ulcicd, spune cd

,,imi piace o ulcicd". Cdnd se sparge, nu vei fi tul-burat. Dacd ili imbrdtigezi copilul sau sofia, spune cd

imbrdligezi o fdpturd muritoare: cAnd moare, nu veifi tulburat.

16

u

ci qi s d- mi r r,#: :#,7; :# ::,: :":;::,":"o aoi face, ilacd md supdr pentru ce s;e intkmpld"

CAnd egti gata sd te apuci de un lucru, aminteqte-ti

ce fel de lucru este. Dacd eqti gata sd te imbdiezi, infe-

figeazd-fidinaintea ochilor ce se intAmpld in baie - cei

peste care curge apa, cei care sunt lovili, cei care sunt

insuitali, cei care furd qi aqa te vei simli mai in sigu-

ranld dacd ?!i spui de-a dreptul cd ,,vreau sd md imbdiez

gi totuqi sd-mi pdsftez voinfa in armonie cu firea". $itot aga kr privinla fiecdrui lucru. Cdci dacd fi se intArnpld

ceva dimpotrivX cAnd mergi sd te imbdiezi,iliva fi laindemdnd sd spui: ,,Nu am vrut doar sd md imbdiez,

ci gi sd-mi p5strez voinla in armonie cu firea: nu o voiface, dacd md supdr pentru ce se intdmpld".

17