781

LEZIUNEA ABDOMINALAIn urma unei lovituri in zona abdominala pot rezulta leziuni la nivelul intestinelor. Dee:a fast perforat peretele abdominal, este posibil ca intestinele sa fie grav afectate. Dreplconsecinta a presiunii cauzate de tuse (dar se fntampla $i in absenta acesteia), esteposibil ca organele interne sa iasa in afara.

Pe langa riscul de infectie, exista $i riscul ca intestinele sa se deshidrateze, restrictionandu-se in acest caz $i alimentarea cu sange. Organele la nivelul cuot exista a cantitateridicata de sange, cum ar fi ficatul, splina sau rinichii, pot fi serios afectate in urma unellovituri sau a unui $OCin zona stomacului sau tn zona lombara. Chiar daca nu exista 0rana vizibila, pot aparea leziuni interne.

o Ce observi? 0 rana in zona abdorninala; Intestinele ies in atara.

_ Ce trebuie sa faci? In primul rand, ia toate masurlle de

siquranta (verifica daca exista armeetc.);

Suna la serviciile de urqenta; Pune-f rnanusl; Descheie hainele victimei, pentru a

putea avea acces la rami.

Acopera rana cu comprese (depreferat sterile);

A$aza victima cu genunchii usorinooiti, in sernisezut pentru a reducepresiunea la nivelul abdomenului;

Acopera organele care ies in ataracu comprese ude pentru a prevenideshidratarea lor;

Apasa cu putere pe bandaj, astfelincat organele sa nu lasa in atara Insituatia in care victima tuseste:

Nu atinge intestinele care ies inatara ~i nu incerca sa Ie Impingiinapoi la locul lor;

Nu Inlatura nlclodata un obiectstrain care se mai afla inca in rana;tncearca sa imobilizezi obiectul cumai multe pansamente.

ZIUNI LA NIVELUL EXTREMITATILOR,....~...-----------------------------------------------------_ ..'

ZIUNI LA NIVELULMBRELOR o Ce observi?

Victima are dureri ~i Ii este greu sa setoloseasca de membrulln cauza Acestlucru te face sa banuiesti ca victima asuferit 0 fractura.

Alte simptome intr-o asemenea situatepotfi: umflatura; sanqerare: invinetire: pozlne anormala a articulate! sau

a membrului in cauza: victima mi~ca nefiresc sau nu poate

rnisca deloc rnernbrul in cauza; osul trosneste cand victima rnisca

membrul atectat; se observa fragmente de as daca

este vorba despre a fractura des-chisa.

Sunt ~i situatii in care nu vei observaniciunul sau doar cateva simptome. Deaceea nu te baza numai pe ceea ce vezl,Daca ai indoieli, actoneaza pornind dela cel mai grav scenariu pe care ti-l potiimagina.

zlunile la nivelul membrelor pot creableme, deoarece reduc mobilitatea ~iuc victima Tnsituatla de a nu-si puteadeplini deloc sau cu greu sarcinileIInlce. 0 serie de leziuni sunt provocatepracticarea sportului, insa pot sa apara

I fn cazul unor rniscari neasteptate.

ACTURA

ctura reprezlnta ruperea partial a sauhl a unui os, sltuatle cauzata fie de

pactuldirect asupra acestuia(deexemplu,upra tarsienelor, dupa ce s-a mers multlos), fie de 0 suprasolicitare rnecanlca

( lscare brusca, neasteptataj sau deH rite afectiuni (de exemplu, osteopornze).

179

801

Ce trebuie sa faci? Nu repozitiona membre care par sa

se afle intr -0 pozltie anorrnala; Exercita presiune asupra ranii

Tncazul in care exists 0 tracturadeschlsa (fara ca osul sa tasa Inafara), In cazul in care hemoragia nua fost oprita. Nu uita ca exlsta risculde mtectie:

In cazul in care exista 0 fracturaoeschisa, acopera rana cu 0compress sterna:

Mi~ca membrul afectat cat mai putincuputinta;

Fractura este insotita de Tnvinetireatesuturilor din imediata vecinatatea acesteia. Pentru a mai reduceurntlatura, pana la sosireapersonalului de specialitate, poti raclzona atectata cu cuburi de gheatapuse intr-o punqa, Nu efectuaaceasta rnanevra daca este vorbadespre 0 tractura deschisa;

Nu Tioferi victimei nimic de man caresau de baut;

Daca este vorba despre 0 leziune lanivelul rnainii, brafului sau urnarului,cere-i victimei sa tina bratul stranslipit de piept;

Daca este vorba despre 0 leziune lanivelul piciorului, nu permite victimeisa se sprijine ln membrulcu probleme.

ln snuana Tncare este vorba despre leziunlale membrelor inferioare, trebuie sa apelezlneaparat la serviciile de urgenta. Echipajeleacestora vor transporta victima la spital.naca este vorba despre leziuni la nivelulmembrelor superioare, poti duce chiar tuvictima la cel mai apropiat spital.

- -----~--- -- - , ... -:- -.:;~ - =- -.:

UXATIA,uxatia apare atunci cano doua oase alen I arnculatu se deplaseaza. ln cazulnei luxatii, capsula Tncheieturii esteI ata ~i ligamentele se rup. Tncheieturate deforrnata,

uxatla este provocata de un impactuzat de 0 forta exterioara (un soc, a

I vltura, a cazatura) sau de 0 forta caretloneaza dinspre interior cane exterior

( ontorsiunea unui membru). Oeoarece, uturile din imediata apropiere a luxatiei

umfla, pot fi afectate vase de sange saurvi, ceea ce poate conduce la leziuni

Ir mediabile. a luxatie insonta de 0 ranate denumlta .Juxatle deschisa".

Ce observi?Ourere severs la nivelulincheieturii;Pozitie anorrnala a unui membrusau a unei Tncheieturi;Umflaturi;Sangerari;fnvinetire;Victima mi~ca Tnmod nefirescmembrulln cauza;Capacitate redusa sau incapacitatede a rnisca membrulTn cauza:

Se observa fragmente de as, dacaeste vorba despre 0 luxane descnlsa.

_ Ce trebuie sa faci? Nu repozitiona membre care par sa

se afle Intr-o pozitie anorrnala, lasa-tpe spectallsf sa taca acest lucru;

Race~te rana cu gheata. Nu aplicaqheata direct pe piele. Pune-ointr-un prosop sau intr-un altmaterial. Daca nu exista qheata, potifolosi un material rece;

ln cazul unei fracturi deschiseacopera rana cu comprese sterile;

Efectueaza aceasta operatie timp decel mult 20 de minute;

Procedeaza ln asa fel incat sa mi~ticat mai putin membrul cu probleme;o cere-i victimei sa-si tina bratul cu

probleme strans lipit de piept;a nu-l permite victimei sa se spri-

jine in piciorul cu probleme. Transporta victima la un medic

sau, daca este necesar, apeleaza laserviciile de urgenta.

821

ENTORSAIn sltuatia in care 0 incheletura estesoucuata dincolo de limitele normale lacare rezista, vorbim despre 0 entorsa.Aceasta sltuatie trnpllca intinderea sauruperea ligamentelor ~i, uneori, afec-tarea vaselor de sange, a nervi lor sau aaltor tesuturi. 0 entorsa poate sa aparain timp ce facem sport (de exemplu la 0aterizare gre~ita in urma unei sarituri) saudaca facem 0 miscare gre~ita.

Unei persoane care nu are preqatire despecialitate Ii poate fi greu sa faca dife-renta intre entorsa ~i fractura, naca aiindoieli In acest sens, este recomandabilsa presupui ca e vorba de 0 fractura.

o Ce observi? Dureri; Limitarea mobilitatii membrului In

cauza: Umflare ~i invinetire.

Ce trebuie sa faci? Race~te locul afectat, folosind

gheata. Nu aplica qheata directpe piele. Pune-o mai intai intr-unprosop sau alt material;

Efectueaza aceasta operate timp decel mult 20 de minute;

Procedeaza in asa tel incat sa mi~ticat mai putin membrul cu probleme;

Cere-i victimei sa-~i tina mana,respectiv bratul sau urnarulnerniscate ~i strans lipite de piept;

Nu-i permite victimei sa se sprijineIn piciorul afectat;

uaca ai Indoieli asupra problemeiexistente sau daca este vorba despreo entorsa grava, transports victimala spital;

Unele victime se simt mai bine dacaIe este bandaiata Incheietura cuprobleme.

_w _----------------- ..

EMORAGIA---- -----. -----. --------- --------------------"

prirea unei hemoragii reprezmta unulIntre tratamentele de oaza atunci candI cutarn despre primul ajutor. In cazulnei hemoragii externe, sunt afectateI lea, unul sau mai multe vase denge ~i tesuturile situate sub piele. In

Iluatia in care victima pierde prea multnge, poate intra In stare de see ~i I~i

o te pierde cunostinta. Este importantctionezi rapid ~i corect, asttel incatreduci pierderea de sanqe pana In

omentulln care sosesc la fata loculuihlpajele serviciilor de urgent~.

_ Ce frebule sa faci?

Cere-i victimei sa exercite presiuneasupra ranii;

Daca prezlnta simptome de see,ajut-o sa se Intinda;

Cere-i cuiva sa alerteze serviciile deurgenta. Fa tu acest lucru, caca e~tisingur(a);

Pune-f rnanust Apoi exercna presiune asupra ranii:

o cu un bandaj compresiv (sau cualt tip de bandaj);

o cu 0 carpa curata (de exemplu, cuun prosop);

o cu mainile ;o nu apasa pe rana oaca vic-

tima este lovita la ureche ~isancereaza. Procedeaza In asa felIncat sangels sa se poata scurgedin ureche.

Ce observi?Vlctima are 0 rana deschlsa, careAngereaza 'abundent.

183

841

TEHNICA:BANDAJUl COMPRESIV

o Scoate bandajul din ambalaj.

e Pune compresa pe rana

e Tine capatu' cel mai scurt albandajului cu 0 mana. Trece capatulmai lung peste compress, astfelTncat aceasta sa exercite presiuneasupra ranii. Poti creste compresiapunand deasupra 0 rola de bandajsau 0 batista impaturtta. Astfelcreste presiunea exercitata asupraranii, reducandu-se sanqerarea.

o Leaga capetele bandajului.

o In sltuatia In care rana continuasa sanqereze, apnea un al doileabandaj compresiv peste primul. Nuinlafura primul bandaj.

(1) Asigura-te de taptul ca bandajuleste strans suficient de bine pentrua opri sanoerarea, dar tara a blocacirculatia sangelui. In situatiain care pielea din extremitateamembrului cu probleme incepe sase lnvlneteasca sau daca victimanu T~imai simte membrul respectiv,poti slabi bandajul, tara a-l Tnlaturacomplet. Poti tolosi bandaje de oncetel.

o Continua sa presezi pe rana panacano sosesc echipajele serviciilor deurgenta.

o Spala-te pe mailili dupa ce aiacordat primul ajwtor.

Nu este indicat sa acnonezl prin presiuneindirecta (puncte de presiune), nici s~ridici victima.

zlunea cutanata reprezinta 0 vatamare a pielii (afectarea straturilor dermului). In cazulIn care leziunile cutanate sunt adanci, tesutinlle care se afla sub piele (mu$chi $i oase)I chiar organele interne pot sa fie afectate. Exista numeroase modalitati In care pielea08te fi ranita. Leziunile cutanate se pot infecta.

ZIUNEA U$OARAulltura este 0 rana superflclala ln carete inlaturat doar stratul superior al pielii.ullturile nu sanqereaza mult, dar pot fi

f rte dureroase. Este important ca 0 astfelranasatie binespalatacu apa.ln ranapotramana bucati de pamant sau de nisip.

185

861

TAIETURAo taietura este 0 rana provocata cu unobiect ascutit (0 lama ori un ciob de sticla).o taietura sanqereaza abundent, dar este,de obicei, mai putin dureroasa.

LEZIUNEA PROVOCATAPRIN iNTEPARElntepaturile par a avea dimensiuni micl,dar nu exista posibilitatea de a se evalu Iproblemele interne pe care Ie atrag dupsine. Astlel de leziuni nu sanqereaza foart(mult ~i nu sunt deosebit de dureroase.

c pielea este sta~iata, vorbim despre111I1 rate. 0 asttel de rana sanqereaza

'lito putin, dar poate fi foarte cureroasa

Tnsltuatia in care victima prezinta 0leziune cutanata, exista doua sltuatli;> Ai apa la dispozltie.> Nu ai apa sau ai foarte putina

apa la dispozitie.

187

881

> Ai apa la dlspezltie

o Ceobservi? Victima are 0 leziune cutanata; Exista 0 sursa de apa in apropiere.

_ Ce trebuie sa faci?Masurile care se iau in cazul unei leziunicutanate sunt aceleasi ca ~i in cazuloncann alt tip de leziune. Exista catevaexceptil, asupra carora urrneaza sa neoprim mai tarziu. Asiqura-te ca nu intri In contact cu

sangele victimei, respectiv cu alteflu ide biologice ale acesteia;

Pune-f manusi; Opreste sanqerarea apasano pe

rana; Spala rana cu apa calduta de la

robinet. Daca nu ai la dispozitie apade la robinet, utillzeaza orice sursade apa potsbila. tasa apa sa curqadirect pe rana, asttet incat sa fieindepartata orice urma de mizerie;

Nu freca rana pentru a lndepartairnpuritatile;

Dupa ce ai terminat cu spaiatulranii, usuca zona din imediataapropiere a acesteia, avand grija sanu atingi rana in sine;

Dupa ce ai curatat rana, acoper-ocu 0 cornpresa sterila, naca nu ai ladispozltle 0 compress, toioseste 0carpa uscata ~i curata;

Spala-te pe maini dupa ce acorziprimul ajutor.

> Nu ai apa sau ai foarte pulina apa la dispozilie

~ Ce observi? Victima are 0 leziune cutanata: Nu ai apa sau ai foarte putina apa la

oispozme.

CQ,trebuie sa faci? Pune-tl rnanusi; opreste sanqerarea apasand pe

rana:Dupa ce ai oprit sangerarea, spalarana cu un antiseptic pe baza deapa, care nu contine colorant;Tarnponeaza rana caca este nevoie(dar nu 0 freca). Continua satamponezi pana In momentulin carenu mai exista mizerie in rana Dacarana este foarte rnurdara, trebuiesa schimbi mereu compresele ~i sautilizezi mult antiseptic;usuca zona din imediata apropierea ranii;Acopera rana cu 0 cornpresa sterila,Ulterior foloseste bandaj neadeziv.Schlrnba regulat bandajul, pentru aobserva in ce mod decurge procesulde vindecare. Este normal ca pieleadin imediata apropiere a ranii sa fieputin rosie ~i este un lucru obisnuitca la inceput din rana sa se scurgaun lichid incolor.

Cand se impune ca victima saajunga la medic sau la spital:> Sangerarea nu poate fi

oprita.> Rana nu poate fi curatata in

mod corespunzator.> Victima este (probabil)

insuficient proteiata irn-potriva tetanosului (nu estevaccinata, i s-a tacut rapelulcu mult timp in urrna, nueste sigura daca a fostvacclnata).

> Rana este mai mare decatsupratata echivalenta uneijumatati din palma victimei.

> Sunt vizibile oase,rnuschi sau alte tesutunsubcutanate.

> Leziunile sunt la nivelulocnuor, tetel sau organelorgenitale.

> In rana se afla un obiect.> Rana este rezultatul

muscaturii unui animal,respectiva unui om.

> Este yorba despre 0 plagainteoata, tacuta cu un obiectcontaminat.

> Daca nu poti apela la ajuto-rul unui specialist in primele6 ore dupa ce rana a fostprovocata, spal-o mai intai~i apoi dezinfecteaz-o.

189

RANI PROVOCATE iN URMAMu~cATURILORA se vedea "Mucaturi", p. 98.

DlNTI CRApATI SAU SCO~I, ,Exista situatii in care dintii sunt crapat' sauscosi cu totul, in situatia in care cineva estelovit la nivelul gurii cu mana, cu piciorulsau cu alt obiect. Daca se acorda in modcorespunzator primul ajutor, cresc sanseleca dintele pierdut sa poata fi recuperat.

In cazul copiilor de peste 5 ani, dintii delapte cad la un moment dat. In locul lorcresc altii, care vor ramane definitivi.Nu trebuie sa iei niciuna dintre rnasurileenumerate in continuare, in cazul in cares-a pierdutin mod firesc un dinte de lapte~i caca e~ti sigur ca este yorba despre unasttel de dinte.

Exista coua sltuam:

~ Ce observi? Victima are un dinte spart sau care

se rnisca.

o Ce observi? Victima a pierdut un dinte.

e Ce trebuie sa faci? Pune-ti manusi; Atinge dintele numai pe coroana.

Nu trebuie sa atingi radacina (aceaparte a dintelui care este prinsa ingingie);

Clate~te dintele care este vizibilmurdar, timp de 10 secunde, inlapte sau sub jet de apa rece de larobinet;

Pastreaza dintele intr-un vas culapte. Daca nu ai lapte, poti folosisaliva. Daca nu exista riscul cavictima sa inghita dintele, aceastapoate sa tina dintele in gura;

Transporta cat mai rapid posibilvictima la dentist.

Ce trebuie sa faci? Pune-ti manust;

Cere-i victimei sa-~i clateasca guracu apa potabila proaspata:Pune pe rana 0 compress sau 0batistuta pentru rata, sau cere-ivictimei sa .rnuste" compresarespecnva:Nu face acest lucru daca existariscul ca victima sa inghitacompresa (daca este yorba, deexemplu, de un copil de varstamica, de 0 victirna anxioasa, de 0victirna inconstienta sau in stare deebrietate);Daca este necesar, protejeaza cuajutorul unei comprese varfurileascutite ale dintelui rupt;Transporta victima la dentist.

191

921

CORPI STRAINIiN Pu\GI

Corpul strain prezent la nivelul unei leziunipoate fi de dimensiuni foarte mici, deexemplu, un ciob de stela, 0 a~chie de lemnsau de dimensiuni relativ mari, de exemplu,un cutit, un carlig pentru pescuit, 0 bucatade sticla, Gravitatea ranii este determlnatanu doar de rnarirnea obiectului, ci ~i dezona in care este localizata, precum ~i deadanclrnea leziunii. Tn mod normal, pofsa inlaturi singur un ciob de sticla sau 0ascble care ti-a intrat in mana, dar cacaai un cutlt infipt in abdomen, nu incercasa-: sco] singur.

Ca regula qenerata, nu incerca sa inlaturiun obiect strain care se af18.intr-o rana.

o Ce observi? Victima prezlnta 0 rana in care

exista un obiect strain (de exemplu,o nucata de sticla sau de metal, uncum).e Ce trebuie sa faci?

Asigura-te de faptul ca nu intri incontact cu sanqele victimei sau cualte fluide ale acesteia. Spala-te pemaim ~ipune-f rnanusi;

tasa obiectul care este infipt inrana acolo unde se gase~te! Oriceincercare de a-l scoate poate cauzavatamari suplimentare. Exceptia dela regula 0 reprezinta cazul in careeste vorba despre un ciob mic saudespre 0 aschie:

Asigura-te ca obiectul in cauza nuse rmsca. Vei afla cum sa faci acestlucru folosind tehnica .Jrnobillzareaobiectului din rana", p. 93;

Transporta victima la un specialist.

I I

Pune comprese sterile pe ambeleparti ale obiectului. Daca nu dispuide comprese sterile, poti utilizao carpa curata ~i uscata sau maimulte carpe curate ~i uscate.

e Tnfa~oara cu grija un bandajdeasupra. Bandajul nu trebuie saexercite presiune asupra obiectuluidin rana,

o Daca obiectul este atat de mare,incat dlterenta de inaltime nupoate fi cornpensata (daca estevorba, de exemplu, despre uncutit), realizeaza bandajul in jurulobiectului, lasand parte din el saiasa din rana.

Compenseaza dlterenta de inaltimedintre obiect ~i rana cu bandaje ~icomprese.

941

ARSURI

Arsurite pot fi clasificate tn diverse moduri. Gel mai important lucru este sa pot! facedistinctia tntre arsuri usosre $i arsuri grave. 0 arsura grava implica faptul ca Tngrijiritetrebuie sa fie acordate de cstre 0 persoana specializata. In ceea ce pnveste arsuriteusoere, Ie poti trata $i tu.

Exista diferiti factori care au un rol Tndeterminarea severitatii unei arsuri: adancirnea (gradul) arsurii; suprafata care a fost arsa: locul Tn care este situata arsura; cauza arsurii; varsta victimei.

Arsurile sunt clasificate pe grade, ln functlede adanclrne, existand arsuri de gradulTntai, doi ~i trei. Cu cat 0 arsura este maiadanca, cu atat este mai grava.

o arsura de gradul Tntai este, de celemai multe ori, rezultatul unui accidentcasnic sau al expunerii la soare. Pieleaare 0 culoare rosie, poate fi usor urnflata~i victima are dureri/usturimi. ln astfel desnuatu este atectata doar supratata pielii,astlel Tncat terminatiile nervoase, sensibilela durere, sunt stimulate continuu.

o arsura de gradul al doilea este 0 leziunemai profunda $i irnplica formarea devezicule, iar daca acestea crapa, se potobserva rani de culoare rosie sau alba.Aceste arsuri sunt deosebit de dureroase,deoarece sunt afectate atat supratatapielii, cat ~i derma. ln imediata apropierea arsurilor de gradul al doilea se rernarcaarsuri de gradul Tntai.

o arsura de gradul al treilea, respectivrsura care atecteaza pielea pe toatarosimea ei, este 0 arsura de culoare

neagra sau alba, perqarnentoasa. Dincauza ca nervii care raspund de senzatiat ctila, respectiv cu ajutorul carora estedetectata durerea, au fost ctstrus! acesten de leziune nu este una dureroasa

Orlcum,in imediata apropiere a arsurilor deradul al treilea pot exista arsuri de gradul

tntai ~i doi, iar acestea provoaca dureri.

Nu intotdeauna severitatea unei arsurid pinde de adancimea ei. Un factorImportant In acest sens este ~i supratatatsctata. Arsurile care se intind peste10% din supratata total a a corpului potune in pericol viata victimei. ln cazulopiilor, arsurile care atecteaza peste% din supratata totals a corpului suntnsiderate a fi severe. Tntinderea unei

rsuripoatefi apreciata luandu-seca unitated masura palma victimei. Palma victimeiu degete cu tot constituie aproximativ 1%In supratata totals a corpului acesteia.

~i locul In care este prezenta arsura esteimportant atunci cand se deterrnlna gravi-tatea arsurii. Arsurile Tn zona gurii ~i agatului pot pune intotdeauna ln pericol vlatavictimei, chiar caca sunt de dimensiunireduse. Tesuturile se pot umfla ~i astfelvictima se poate sufoca.

Arsurile de la nivelul tetel, urechilor, rnaini-lor, picioarelor, Tncheieturilor, organelorgenitale sunt, de asemenea, severe, dincauza ca se pot forma cicatrici ~i existariscul ca respectivele segmente/organeale corpului sa nu mai poata functiona. lnstarsit, arsurile care se rnanltesta Tn jurulgatului, trunchiului, respectivTn jurul unuimembru sunt severe. Tesuturile se umfla ~iasttel este irnpiedicata circulatla sangelui.o astfel de sltuatie este conslderata a figrava i reclama lnterventia urqenta apersonalului specializat.

Atunci cand ne gandim la cauza arsurilor,ne vin Tn minte automat focul, lichidelefierblnf sau un obiect fierbinte. Cu toateacestea, arsurile pot fi cauzate ~i de curentelectric, produse chimice, radiatii ionizantesau de aburi. Tnastfel de situatii rana estegrava, deoarece este Tnsotita de leziuniinterne serioase.

Varsta victimei este irnportanta atunci candne gandim daca este cazul sa apelarn laserviciile speclallstllor. Este cel mai binesa ape lam la serviciile acestora atuncicand e vorba de copii care nu au ajuns lavarsta de 5 ani sau de persoane care audepastt varsta de 60 de ani, indiferent detipul arsurii.

195

961

o Ce observi? Yictima a suferit 0 arsura: In cazul in care este 0 arsura

superflciala, pielea se inroseste,rana se umna ~i victima are dureri.Daca e vorba despre 0 arsura maiprofunda, se forrneaza ba~ici.Acest tip de arsura este insotitade dureri mari;

ln situatia in care este arsa pana lastratul ei cel mai profund, rana numai este dureroasa, deoarece nerviidin zona au fost dlstrusi. Zona dinjrnedlata apropiere a ranll prezlntaarsuri mai putin grave, acestea fiinddureroase. Rana este uscata ~i poateti neaqra, alba sau asemanatoarepergamentului.

e Ce trebuie sa faci? Race~te rana cu apa calduta sau

!ece, de la robinet sau de la dus; In situatia Tncare trebuie sa racesn

rana mai mult timp (peste 10

minute) ~i daca rana are 0 supratatamai mare (de exemplu, Tncazularsurilor extinse), exlsta riscul sainduci starea de hipotermie. Deaceea nu este indicat sa utilizezi apacu gheata ~i este bine sa protejezivictima impotriva vantului ~i ploii,dupa ce ai raclt rana;

Nu pune nlclodata gheata pe 0arsura. Actionand asttel, afectezi ~imai mult tesutul respectiv;

Race~te rana pana cano durerile seatenueaza;

Tnlatura cu atentle imbracarnlntea~i bijuteriile victimei, cu exceptlasituafiei Tncare acestea sunt lipitede piele;

Nu sparge ba~icile care s-au format;Nu uita ca exlsta risc de lnfectie:Acopera-le cu un pansament ~a~ cuo carpa curata,

Verifica daca victima a tacutvaccinul antitetanos;

Verifica daca exista simptome deintoxicatle. ln caz de incendiu, setormeaza gaze toxice;

ln situatia in care pielea sau ochii auintratTn contact cu acizi sau bazeclateste zonele respective cu mUltaapa de la robinet. Aslqura-te defaptul ca apa nu atinge alte parti alecorpului sau persoana care acordaprimul ajutor;

lncearca sa apreciezi cat de gravaeste arsura.

In cazul unei arsuri grave:Apeleaza la serviciile de urgenta;Dupa ce race~ti locul afectat, aplicaun bandaj umed (de exemplu, 0compress sau 0 carpa curata).

Atentie! ProduseIe care contin antibioticevor fi folosite numai la recomandareamedicului.

Dupa ce ai acordat primul ajutor, Tndrumavictima catre 0 unitate spltallceasca,respectiv cafre un medic atunci cand: Este vorba de copii sub 5 ani sau

adulti care au depa~it varsta de 60de ani ~i au suferit arsuri;

Este vorba de arsuri la nivelul fetei. ,urechilor, rnainilor, picioarelor,Tncheieturilor sau organelor genitale;

Este vorba de arsuri la nivelul canerrespiratorii (de exemplu, din cauzaca victima a inhalat turn sau gazefierbinti);

Este vorba de arsuri care sernanttesta in jurul gatului,trunchiului, respectiv in jurul unuimembru;

Pielea este arsa in totalitate,respectiv pana la tesutul subcutanat;

Este vorba de arsuri provocate decurentul electric, produse chimice,radiatil ionizante sau aburi subpresiune.

981

Mu~cATURI

Exista multe animate care pot sa ne lntepe, respectiv sa ne muste. Ranile provocateastfe/ nu sunt, de ooicei grave. Cu toate acestea, e/e implica anumite riscuri. La nive/u/gurii !ji a/ dintilor exista un numiir mare de microorganisme care pot infecta ranileprovocate de mU!jcaturi. in plus, victima poate avea 0 reactie a/ergica. Une/e animateproduc toxine care pot avea urmari serioase sau care pot fi chiar fatale.

o Ce observi? Rani cauzate de muscatora de caine: Tnvinetirea tesuturilor:.. , Lacerate sertoasa la nivelul pielii, al

tesuturilor subcutanate ~i eventualavatamare a tendoanelor ~i nervi lor;

Victima are dureri.

e Ce trebuie sa faci? Pune-f rnanusi; Spata rana cu rnulta apa; usuca zona din imediata apropiere a

ranii ~i pune un bandaj; Apeleaza la medic.

MU~cATURA DE ~ARPEMU$catura de $arpe ne provoaca Tngrijorare, de$i, de mu/te oti, urmarile acesteia nu suntpermanente. Sunt numai cateva specii de sen (250 din 2700) deosebit de venino$i,care pot provoca afectiuni ce pun tn perico/ viata victimei. Deoarece copiii au 0 greutatemai mica, ei sunt mai sensibili /a veninu/ de !jarpe decat adu/tii.

In situatia tn care mU!jcatura e foarte dureroasa, membru/ afectat se umfla $i pie/ea sedec%reaza, $arpe/e care a tnuscet este, probabi/, veninos. Veninu/ de !jarpe comineubstante care descompun ce/u/ele (deci $i sange/e) $;care afecteaza inima sau nervii.

Uneori veninu/ contine substante care reduc tensiunea arteria/a. Exista Tnsaantidoturipentru mU$caturile de !jarpe, respectiv pentru venin. in caz de nevoie, suna /a 112.

i: ~ Ce observi? Urmele a doua randun de dinti

sau cateva rani lntepate de micidimensiuni;

Victima are dureri; Umflaturi; Pielea se decoloreaza, devenind

uneori verzuie sau purpurie.

in sltuatia In care victima rsacnoneazala venin, ea poate prezenta urrnatoarelesimptome: scacerea tensiunii arteriale din

cauza reactiei de soc; Arneteli ~ivoma: Senzatie de sete; Transplrane ~isalivatie excesiva; Probleme de vedere (imagine In

ceata, imagine dubla); Convulsii; Tulburarl de natura senzoriala sau

paralizie.

" Ce trebuie sa faci? Asiqura-te ca situana este sub

control; Nu te apropia de victima oaca

sarpele este Inca in preajmaacesteia;

Apeleaza la serviciile de urqenta sauasiqura transportul victimei;

Transporta victima intr-un loc sigur; Cere-i victimei sa-~i pastreze calmul,

~i sa nu se agite pentru ca veninulsa se raspandeasca cat mai putinposibilln organism;

trnobilizeaza membrul afectat, astlelIncat sa ramana nerniscat;

lnlatura bijuteriile victimei, asttelIncat sa permitl sanqelu' sa circule,daca observi ca exista urnflatun;

Vezi ce model are sarpele pe piele,asttel lncat sa se poata determinaulterior din ce specie face parte.

199

I 1001

iNTEPATURA DE MEDUzA,Meduzele sunt organisme celenterate gelatinoase, marine sau oceanice. Corpurile lorsunt acoperite cu nematocite, care secreta 0 substanta cu care I$i paralizeaza prada.in unele regiuni ale lumii exista meduze ce pot ucide un om tntr-un timp foarte scurt.

in anumite situatii (In tmctie de anotimp, temperatura, directia vantului, etc.) meduzeleajung In zona de coests pana pe plaje, purtate de apa. Oamenii pot veni In contact cumeduzele csna se plimbii pe plaja sau cand Inoata.Doua exemple de specii de meduze cu intepatura letala:

o Viespea-de-mare din Australia(Chironex fleckeri/meduza detalie mare) este un animal caretraleste in zonele de coasts ~i inestuaruri. lntepatura ei provoacadureri extrem de mari. Veninul uneiastfel de meduze poate avea caefect stopul cardiac la 5 minutedupa ce substanta toxica a intrat inorganism.

G Meduza Irukendji face intepatun micila nivelul pielii, dar, lntr-un intervalcare variaza intre 5 ~i 40 de minute,veninul sau poate cauza dureri carese raspandesc prin tot corpul, qreturi~i varsaturi, dificultati la respiratie,transpiratii, stare de nelmiste,senzatia .unui dezastru iminent",urmata de un posibil infarct, edempulmonar ~i puseu de hipertensiune.

Devreme ce exista 0multitudine de meduze,exstand diterente chiar ~iin cadrul acelelaslspecii, nimeni nu poate avea pretentia capersoana care acorda primul ajutor saidentifice exact meduza ~i este imposibilsa se stabileasca 0 procedura general-valabila pentru tratarnentu intepaturii demeduza. Pentru fiecare persoana careacorda primul ajutor este important sa ~tiece fel de meduza este intalnita frecventinregiunea in care se afla. 0 alta opthme esteaceeade a contacta autoritatile competente,pentru a se obtlne fotografii cu diferitespecii de meduze, respectiv cu diferitetipuri de intepaturi.

Ce observi?Urme de culoare rosie, urnflaturimici, de culoare rosie:Senzatie de mancarlme ~ide arsura:Dureri.

actlne la nematocite:durere;qreturi ~ivarsaturl;crampe;dificultati la respiratie (nevoie deaer, tuse, respiratie suieratoare):aritmie carctaca;soc:piederea cunostintei,

8 Ce trebuie sa faci? Nu atinge zona atectata: In sifuatia in care victima se afla

intr-o zona in care exista meduze acarer intepatura este letala, alerteazacat mai curand serviciile de urgenta~i etectueaza manevrele de primajutor, monitorizand cane respiratoriiale victimei, respiratia ~i circulatia;

Toate intepatunle de rneduza trebuieclatne atent cu otet, timp de celputin 30 de secunde, asttel incat sase neutralizeze veninul nematocitelor~i sa se previna raspandirea acestuiain organism. Daca nu dispui de otet,poti sa tolosesf 0 solutie cu prafde copt. oaca este yorba despreo rneduza .Caravela-portuqheza"(Physalia utriculus), nu folosi otet,pentru ca in cazul acestei speciiotetul va avea exact efectul contrarcelui dorit;

Dupa ce ai neutralizat toxinele, potispala rnuscatura cu apa calda pana .'in momentulin care durerea incepesa se diminueze (cel putln 20-30 deminute). Procedeaza in asa tel incatsa nu oparesn victima;

naca este necesar, apeleaza laajutorul speclallsfllor.

1101

1021

iNTEPATURA DE INSECTATntepatura de insecta este a rana de mlci dimensiuni, cauzata de a insecta; de obicol,a astfef de rana este inofensiva i creeaza a vaga senzatie de disconfort.

uaca insa victima a fost intepata in maimulte randuri, cantitatea de substama toxicace ajunge in organism in urma intepaturilorpoate atrage dupa sine 0 reactie cat sepoate de serloasa 0 intepatura la nivelulgurii sau al g1Uuluipoate sa puna in pericolviata victimei, deoarece apare lnflamatlacare irnpiedica respiratia,

ln cazul unei victime cu hipersensibilitatela toxinele provenite de la insecte, poatesa se dectanseze 0 reactie alerclca, ceeace poate implica umfliHuri la nivelul canerrespiratorii, dificultati la respiratle, 90Canafilactic sau chiar deces.

o Ce observi?De cele mai multe ori: umflaturi in punctulin care s-a

produs intepatura, roseata,rnancarlrne 9i durere suportabila

ln cazul unei reacth severe: edem la nivelul callor respiratorii,

diticultaf la resptratie sau 90C.

In unele situatii se rernarca de asemenea dureri de cap, arneteli, greturi 9i

diaree; dificultati la respiratie, la Inqhitit,

pierderea cunostintei.

Ce trebuie sa faci?tlnisteste victima;Daca acul mai este infipt in piele,scoate-I folosindu-te de unghiisau de supratata boanta a unuicutit, Efectueaza aceasta operatieimpingand U90r acul de jos in sus.Nu utiliza 0 penseta, deoareceaceasta ar putea presa saculetul cusubstanta toxca ce ramane in pielei astlel aceasta ar putea patrundein sanqe:Race9te locul in care s-a prod ushtepatura. Folose9te gheata, astlelincat sa se mai reduca urntlatura,senzatia de rnancarlrne 9i durerea;Spala cu apa zona din imediataapropiere a intepaturii;

Cere-i victimei sa tina in gura un cubde gheata sau apa rece in sltuatiain care a fost intepata in gura sauin gat. Astle I se va reduce riscul deproducere a edemului;

A9aza victima intr-o pozitielntermedlara intre sezut 9i culcat, insituatia in care are 0 reactle alerqica9i nu se simte bine. Acest lucru 0 vaajuta sa respire;

Apeleaza la serviciile de urgentadaca:o victima are 0 hipersensibilitate la

substantele toxice provenite de lainsecte 9i nu se simte bine;

o victima a fost mtepata a nivelulgurii sau in gat.

lndrurna victima catre un spital sauun medic daca:o nu potl sa scotl acul de insecta;o victima incepe sa se slmta din

ce in ce mai rau dupa ce a fostlntepata.

1103

1041

iNTEPATURA DE cApu~Aa Intepatura de capu$a este 0 rana de dimensiuni reduse cauzata de un para7/1asemanator cu paianjenul, care traie$te In paduri, zone acoperite cu iarbii, tufi$url QIdune. Pentru a se putea reproduce, capu$a are nevoie de sange. fa nu poate sM ~Inici zbura, de aceea a$teapta, stand pe plante sau In iarbii.

ln momentulln care trece pe langa eaun animal sau un om, capusa se agatacu gura de epiderma expusa a acestuia.Apoi suge sangele victimei timp de maimulte ore sau chiar mai multe zile. Capu~apoate transmite diverse boli. Una dintreele este boala Lyme.

Cu cat capusa sta mai mult timp pe pieleacuiva, cu atat riscul de infectie este maimare. Acesta este motivul pentru carecapusa trebule Inlaturata cat mai rapid,de preferat In primele 24 de ore.

~ ~ Ce observi? 0 Intepatura de capu~a nu este

dureroasa ~i trece de multe orineobservata. Dupa cateva ore aparesenzatia de rnancarime:

Dupa ce se alirnenteaza cu sanqe,o capua ajunge la dimensiuneaunui bob de mazare i este maiu~br de depistat. ln cazul oamenilor,capusa se instaleaza de obicei pecap, pe gat, la subsuori, In zonagenunchilor, In zona inghinala ~i agleznelor. Teoretic, 0 capu~a poatefi gasita oriunde pe corp.

Nu utiliza alcool, antiseptic saualte substante pentru a anesteziacapusa;

Spala rana cu apa i apoidezinfecteaz-o cu alcool sau cu unantiseptic;

Noteaza unde este locul pe corpulvictimei i care este data la care aintepat capusa;

Daca pielea Ii rnodiflca aspectulIn mod neoblsnuit In primelesaptamani dupa intepatura,sfatuieste victima sa se ducela un medic;

lndruma victima cane un spital sauun medic daca:o pielea I~i rnoditica aspectul in

mod neoblsnuit;o apar alte simptome (de exemplu,

tebra, dureri de cap, dureri aleIncheieturilor);

o victima este 0 ternele insarcinata.

Exista 0 serie de masuri care se pot luapentru a se preveni Intepatera de capusa.Poti utiliza 0 piasa antiinsecte sau un sprayImpotriva insectelor. De asemenea, potipurta lmbracamlnte care Iti acopera ceamai mare parte a corpului ~n special Incursul dupa-amlezlh. Poti sa consultl ~iun medic, care Iti poate recomanda unanumit vaccin. Potl, de asemenea, sa teinformezi despre cum arata ~i ce problemepot cauza anumite insecte.

B Ce trebuie sa faci? lnceparteaza cat mai rapid

capusa. Utilizeaza In acest scop undispozitiv special, destinat Inlaturariicapuseior sau 0 penseta fina, Nuinlatura capusa cu degetele

Procedeaza In asa tel incat salndepartezi i corpul insectei ~icapul acesteia;

lndeparteaza capusa printr-osingura rniscare:

1105

Oaca oamenii se expun fa temperaturi extreme, ei pot fi atectati fa niveffocaf (deexempfu, arsuri sau degeraturi) sau sistemic (insofatie on hipotermie).

Tesuturile unei persoane expuse fa trig pot avea de suterit. Teeutiulte respective potlngheta sau se poate instafa hipotermia.

DEGERATURI

Atunci cane este frig, vasele sangvineperiferice se contracta, asttei incat maiputln sange (cald) circula prin extremitanlecorpului. Urmare a acestui fapt, se potforma cristale Tn anumite portiuni aleorganismului. Dincauza cii aportul de sangenu se face Tnmod corespunzator, pot fiafectate serios pielea ~i diverse tesuturl.

Exista riscul aparitiei deqeraturilor pesupratete mari ale corpului ~i la nivelulexnemnamcr (degetelede la rnaini, degetelede la picioare, nasul, urechile). La 0 gradeCelsius sau la temperaturi mai scazute,vasele de sange incep sa se ingusteze.Acest fenomen apare ~i atunci cand 0persoana este expusa vantului puternic.In mornentul in care corpul este expusunor temperaturi extrem de mici sau esteexpus unor temperaturi mici pe 0 perioadaindelunqata de timp, fluxul de sange lanivelul anumitor parti ale corpului atingeun nivel periculos de redus.

o Ce observi? Pielea devine alba; Dupa 0 anum ita perioada de timp

apar pete albastrul Tnacele portiuniale corpului care au inqhetat;

Existenta unor turnlcaturl, care setranstorrna Tnsenzatie de arsuraapoi durere;

Apar ba~ici cu lichid negru; Se extollaza pielea; Pe anumite portlun pielea este alba,

tare, rece ~i apoi devine neacra: Apare senzatia de amorteala,

E Ce trebuie sa faci? Transporta victima intr-un loc

acaposnt, lndeparteaza bijuteriile victimei, fara

a-i afecta in vreun fel pielea; Reincalzeste portiunlle degerate,

atata vreme cat nu ri~ti sa provocirani;

Proteieaza portiunile in cauzaimpotriva frigului;

Portiunile afectate ar trebuireincalzlte, prin cufundare timpde 20-30 de minute Tnapa latemperatura corpului;

Deqeraturite severe ar trebui tratateTntr-un interval de 24 de ore de lainstalare;

Nu aseza un obiect fierbinte directpe tesutu degerat, deoarece poategenera temperaturi mai mari decatcele dorite ~i poate cauza arsuri;

Intreprinde tot ce este posibil ~iprotejeaza portiunea atectata de

deqeraturi, pe care ai reusit sa 0incalzestl, asttel Tncat aceasta sa nuTnghete din nou ~i transports cat mairapid victima la un spital unde sapoata fi fratata;

Verifica caca victima a tacut vaccinulantitetanos;

Nu sparge ba~icile care s-au format; Aplica un bandaj, asttel Tncat sa

protejezi portiunea atectata: Consulta un medic.

Daca victima este lipita de un obiect carea inqhetat, de exemplu de un congelator,incearca s-o eliberezi turnand apa latemperatura camerei peste portiuneaatectata Daca este vorba despre un obiectalimentat cu energie electrica, Tntrerupealimentarea cu energie inalnte de a faceoperatiunea anterior arnintita. Nu utilizanicodata un uscator de par sau un cutitpentru a elibera victima.

1107

I'1081

HIPOTERMIAHipotermia se lnreqlstreaza ln momentulTncare nu se mai poate mentlne temperaturanormala a corpului (aceasta scade). Pentruca temperatura sa creases, organismulpune ln miscare muschii (frisoane), pentrua produce caldura,

corpuincearca sa piarda cat mai puiinacaldura, Astlel, vasele de sanqe de lanivelul pielii se inqusteaza (pielea devinepalida), iar riidacinile firelor de par ies lnevidenta, pentru a forma un strat izolator("pielea de gaina").

Tnasttel de conditll temperatura corpuluieste mai mica decat cea necesara pentrua se asigura un metabolism normal i 0functonare norrnata (35C).

o Ce observi?in cazul hipotermiei in stadiu incipient: Frisoane; Piele rece, alba, uscata: Respiraiia se rnoditica, trecandu-se

de la hiperventllatie la 0 resplratielenta, suleratoare:

Stare (generala) de confuzie; Senzatie de oooseala i sornnolenta; Stare de sernlconstienta.

in cazul hipotermiei severe: Victima nu mai are frisoane; Pierderea cunostintei; Absenta reflexelor; Ritm cardiac red us; Rigidizarea muschilor; Este posibil ca buzele, urechile,

degetele de la maini i de la picioaresa fie vinete.

e Ce trebuie sa faci?in cazul hipotermiei in stadiu incipient: Transporta victima intr-un loc in care

este mai cald; Procedeaza Tnasa tel incat corpul

victimei sa nu se raceasca mai mult:o Tn situatla in care hainele victimei

sunt ude (de exemplu, cand estevorba despre 0 persoana salvatade la inec), scoate-i hainelenumai daca nu exlsta rise dehipotermie;

o acopera capul victimei, deoarecela nivelul capului se pierde multacaldura;

Daca nu dispui de 0 pilota, potiutiliza alte obiecte pentru a Tncalzivictima (0 patura uscata, haineuscate, 0 folie protectoare etc.);Ca 0 exceptie la regulile general-valabile ln ceea ce privesteacordarea primului ajutor, dacaeste verba despre 0 vlctlrna cuhipotermie in stadiu incipient, potisa-: dai acesteia ceva cald de baut;Apeleaza la medic, caca estenecesar.

Tntoate cazuriie de hipotermie etectueazatoate manevrele cu grija i tereste victimade frig. Evita sa muti victima daca nu enecesar.

Exista 0 serie de masuri pe care Ie po] luaasttel incat sa previi hipotermia. Tnprimulrand, trebuie sa-ti iei toate rnasurile desiguranta cand esti la munte sau candpractici sporturi de iarna. Deexemplu, intr-ozona in care exista pericol de avalansa, potisa apelezi la localnici pentru ate informaTnlegatura cu semnele care prevestesc unpericol, respectiv cu rnasurlle de sigurantape care se cuvine sa Ie iei. Tnainte de apleca pe un anumit traseu, este bine sate informezi asupra modului ln care poticontacta serviciile de urgenta.

n cazul hipotermiei severe:Procedeaza In asa tel lncat corpulvictimei sa nu se raceasca i maimult;Daca este posibil, utillzeaza 0 paturaelecmca:Daca nu dispui de 0 patura electrica,poti utiliza 0 sticla cu apa calda,perne electrice sau pietre lncalzite.Pentru a evita producerea de arsuri,procedeaza Tnasa tel lncatobiectele amintite sa nu vina incontact direct cu corpul victimei.Poti, de asemenea, sa incalzesnvictima prin contact fizic;Nu Ii oferi victimei nimic demancat sau de baut;Apeleaza serviciile de urqenta.

1109

--- -- -- ------ ------'"------ - --- - - .-- ----- .-- ---- -- -- ----------.-- ---_.- ---- -_.- - ---- -- ------ --- ----

Corpu/ produce c8ldura In mod continuu pentru a-$i mentine temperatura de 3rc.In conditii de temperatura excesiva, pierderi/e de ca/dura prin transpiratie, perspiratie,vasodi/atatie periferica pot fi insuficiente pentru a men tine temperatura norma/a $i apardiverse prob/eme de sanatate. Pierderea e/ectrolitilor (prin transpiratie excesiva) saudeshidratarea sunt doar douB exemp/e.

INSOLATIAAceasta situatie intervine In momentulIn care orqantsmul Isi pierde capacitateade a-si rnentine temperatura norrnala(expunere dlrecta a capului la soare) ~ise supralncalze~te (persoana In cauzase expune unui mediu In care este multprea cald).

o Ceobservi? Comportament bizar, dureri de

cap, arnetell, haluclnani, staride confuzie, anxietate, absentacapacitatii de orientare, starecomatoasa;

Temperatura ridicata; Aasenta transplratlei, tata cotorata In

rosu aprins sau piele uscata; Puis rapid, dificultati In a respira; Greturi, varsaturi, senzatia de

oboseala, senzatia de slablciune.

_ Ce trebuie sa faci? Procedeaza In asa fellncat victima

sa nu mai fie expusa la soare; Daca este necesar, apeleaza la

serviciile de urgenta; Transporta victima Intr-un loc

racoros; Racore~te victima incet, utllizand

urrnatoarele tehnici:o cere-i victimei sa se dezbrace

pana la brau:o cel mai bine este sa totosesti jet

de apa;o aplica comprese umede (Ia 0

temperatura care varlaza Intre 15~i 20C), toioseste In aceiasi timpun ventilator, asttel incat aerul sacircule;

o stropeste victima cu apa ~iorienteaza ventilatorul spre ea;

o daca acest lucru nu este su-ficient, tmpacneteaza corpulvictimei In haine umede ~itrectioneaza victima user cu apacalduta;

o a~aza' victima In apa rece (dacaeste posibil);

o asaza pungi cu gheata In zonainghinala, la subsuori ~i pe ceafavictimei.

SENZATIA DE EPUIZARE~I LE~INULCAUZAT DECALDURASenzatia de epuizare cauzata de caldurareprezinta 0 forma usoara a insolatiei.

~ ~ Ceobservi?Esteposibil ea 0 persoana eare are senzatie~ ,de epuiiare, respectiv care le~ina dineauza ealdurii sa prezinte urrnatoarelesimptome: transpirane abundenta; paloare; crampe museulare; senzatie de oboseala, respectiv de

slabiciune: arnetej: dureri de cap; greturi ~i varsaturl; piele reee ~i urneda; puis rapid, dar slab,

CRAMPE CAUZATEDE CALDURACrampele cauzate de ealdura sunt crampemuseulare dureroase, involuntare, care sernanltesta In timp ee depunem efort fiziesau lucram intr-un mediu In care esteeald, respectiv dupa ce am tacut sportsau am lucrat lntr-un astlel de mediu.Crampele muscu/are se pot manifesta lanivelu/ tuturor grupelor de rnuschi, dar eleapar cel mai free vent la nivelul bratelorabdomenului ~i spatelui. "

Crampele eauzate de caldura apar deoarecepersoana In cauza pierde cantltatt foartemari de apa ~i sarun (prin inte~mediultranspiratlef), La aeeasta eontribuie ~i faptulea persoana atectata sta sau lucreazaIntr -un mediu In care este eald ~i pierdereafluidelor este cornpensata doar prin aportulde apa, nu ~i de electrolln,

o Ceobservi? Crampe musculare In cornblnatle cu

expunerea la un mediu cald.

_ Ce trebuie sa faci? Spune-i victimei sa bea 0 biiutura de

rehidratare pentru sportivl: In timp ee vietima bea, muschii pot fi

relaxan, raeoriti, rnasan: Cere-i victimei sa nu se mai expuna

unui mediu cald ~i indrum-o catre unmediu racoros.

Ce trebuie sa faci? Ofera-l vietimei 0 bautura care

contine saruri de rehidratare;Evacueaza victima din mediullncare este cald, daca este posibil, ~iracoreste-o eu un ventilator, pungicu gheata sau stropeste-o eu apa

Daca nu se iau rnasun Impotriva epuizariicauzate de caldura, este posibil ea victimaA faca insolate,

1111

DESHIDRATAREA

ln cazulin care 0 vicnma pierde 0 cantitatemai mare de lichide dedit aceea pecare 0 introduce in organism, intervinedeshidratarea. Victima nu elimina doarflu ide, ci ~i sarurl, precum ~i alti nutrlenti.

o Ce observi? Gura ~i mucoasele sunt uscate; Senzatie de sete; Ochii sunt infundati in orbite; Pielea si-a pierdut elasticitatea; Urina este de culoare inchisa, iar

victima urineaza rar; Senzatie de stabiciune; Dureri de cap; Dureri abdominale.

Ce trebuie sa faci? lntreaba victima daca are gura

uscata: Deshidratarea (cauzata de

transpiratia abundenta, de diareeasevers sau de voma) se trateaza celmai bine adrnlnlstrandu-se fluide pecale orala;

ln situatla in care victima bealichide, este de preferat ca acesteasa connna carbohldratl 9i electrolitl;

Asiqura-te de faptul ca victimaintroduce in organism 0 cantitatemai mare de lichide decat aceea pecare a eliminat-o;

ln ceea ce priveste protectlaimpotriva deshldratarii, poti gasiin farmacii diferite prod use carese elibereaza fara reteta sau tepoti orienta spre produsele dinmagazinele cu articole sportive saudin cele specializate in activitati inaer liber. Daca nu exlsta in apropieranicio farmacie ~i niciun astfel demagazin, pune 0 jurnatate de pllcule]de praf de copt (bicarbonat de sodiu)~i 3 linguri de zahar intr-un litru deapa potabila.

Exista 0 serie de rnodalitati destinatprevenirii desnldratarn. ln primul rand, estonecesar sa bem 0 cantitate corespunzatoartde lichide pe parcursul zilei. Se recornanfevitarea efortului excesiv dupa-arniaz ,Vestimentatia trebuie sa fie de asemeneaadaptata. Poti purta palarie ~i haine largl,vaporoase, care sa permita circulatnaerului. Sunt ~i alte metode de prevenirua deshidratarii; printre acestea se numarprotejarea pielii cu lotiunl lmpotriva razelesolare. De asemenea, este bine sa-t accrzlsuficient timp organismului tau pentru IIse adapta, mai ales daca nu esti obi~nullcu clima calda,

ROBLEME DE SANATATE CAUZATE DE ALTITUDINE )

fncepand de la 2000 de metri peste nivelu/ marii $i dincolo de aceasta altitudine aerulontine 0 cantitate semnificativ mai redusa de oxigen. Persoanele care traiesc la 0tfel de altitudine s-au adaptat la conditiile existente.

Deexemplu, organismullor produce mai multe celule ro$ii, astfel Incat este retinuta 0ontitate mai mare de oxigen care ajunge In sange. Chiar $i turi$tii ce ajung treptat laItItudini din ce In ce mai mari se adapteaza In mediul respectiv dupa ceteve saptamani.

Acesta este motivul pentru care sportivii se antreneaza frecvent la mare altitudine.

roblemele intervin doar atunci cand ascensiunea se face prea repede. Organismul nure timp sa se adapteze la nivelul redus de oxigen din aer. Tiutsti; mai ales cei care au

probleme de ordin medical, pot prezenta 0 stare de rau de altitudine daca ascensiuneaface rapid (de exemplu, 0 plimbare cu telefericul catre varful muntelui). Alpini$tiire ajung /a mare altitudine (de exemplu In Himalaya) pot avea, de asemenea, 0 stare

d rau datorata acesteia.

"R u de altitudine" este 0 denumire genericantru 0 serie de atectluni, Ne vom opri la

tr I dintre ele, care se rnanitesta cel maiIr e-vent hipobaropatia, edemul pulmonarrovocat de altitudine ~i edemul cerebralrovocat de altitudine. Hipobaropatia este 0I cfiune care se manlresta la persoanelere au fost recent la altitudini de 1.980-.440 de metri sau la altitudini mai mari.

Daca simptomele caracteristice pentruhipobaropatie se rnanltesta la altitudinimai mici, acesta poate constitui un semnal deshidratarii sau al insolatiei. ln situatiain care hipobaropatia nu este tratata, eapoate pune in pericol vlata persoanei incauza. Poate sa se manifeste prin edemcerebral sau acumularea de lichid inplarnani.

1113

1141

o Ce observi?In majoritatea cazurilor simptomele stariide rau cauzate de altitudine nu sunt seri-oase, de exemplu: arneteli, senzatla de oboseala, dureri

de cap; greturi ~i varsanm, ritm cardiac accelerat; aceste simptome se aqraveaza daca

victima este epuizata.

simptomele urmatoare indica 0 forma maigrava a starii de rau cauzate de altitudine: pielea se invinete~te (cianoza): exlsta senzatia de apasare pe piept; victima tuseste ~i scuipa sange; stare de confuzie; stare de sernlconstienta, lipsa

interactiunii ln plan social.

Simptome caracteristice pentruhipobaropatie: persoana In cauza a fost recent la

altitudini de 1.980-2.440 de metrisau la altitudini mai mari;

dureri de cap; lipsa poftei de rnancare: greturi insotlte sau nu de varsatun; insomnie; senzatie de oboseala,

Simptome caracteristice pentru edemulpulmonar provocat de altitudine: tuse seaca ~i senzatia de lipsa de

aer (chiar ~i In stare de repaus);

accentuarea senzatlei de lipsa deaer;

posibil durere mare In piept; tuse urneda; mai Intai sputa se

prezinta sub forma de spurna,ulterior sub forma de spurna cusanqe.

Problemele de sanatate care au drept cauza sporturile nautice apar In centrele In care epractica astfel de sporturi sau pe plaje. Din acest motiv este important ca persoanelecare acorda primul ajutor In centrele destinate sporturilor nautice sa fie pregatite Inncest sens.

Simptome caracteristice pentru edemulcerebral provocat de altitudine: pierderea capacitatii de coordonare

sau ataxia (persoana ln cauza nu sepoate deplasa Tn linie dreapta, nupoate sta cu picioarele lipite unul dealtul ~i nu I~i poate rnentine pozitiadaca inch ide ochii);

dureri severe de cap, care nu seatenueaza cu medlcatie sau odinna;

modificari bizare de personalitate; posibil convulsii sau stare

comatoasa.

o persoana se poate inece lntr-un rflU, un lac sau In mare, intr-un bazin de tnot sauacasa (in cada, lntr-un put), Unastfel de incident se poate produce In timp ce se practicaoonun neutice sau ca rezultat al unui accident In urma caruia victima ajunge in modlIea$teptat In apa (de exemplu, accident cu 0 nevii/cu 0 barca).

Toate victimele salvate de la tnec, despre care stim clar ca s-au at/at sub apa ($i suntconstieme $i respira normal, fara probleme fizice evidente) trebuie sfatuite sa consutte1111 specialist, deoarece exista pericotul unor complicatii, respectivaceta al unei infectiipulmonare. '

e Ce trebuie sa faci? Este posibil ca persoanele care au

edem pulmonar ori edem cerebralcauzat de altitudine sa necesitetratament cu oxigen hiperbaric.Acesta este un tratament medical,care nu trebuie folosit in situatiinormale de alpinlstii care doresc saurce cat mai sus;

Atunci cand este vorba despre 0stare de rau cauzata de altitudine,cel mai bine este ca persoana incauza sa coboare la 0 altitudine maimica. a reducere a altitudinii cu300-460 de metri este suficienta,pentru a reduce severitateasimptomelor.

1115

1161

saosele unei resuscltart reusite cresc lnsnuatla In care ne asiquram ca sunt liberecaile resplratoril, asttel incat oxigenul sapoata ajunge In plarnanl. Daca euberarncaile respiratorii, diminuam sansele de ane confrunta cu un caz de aspirate. De-alungul timpului au fost puse la punct 0serie de tehnlci destinate Inlaturarii depe caile respiratorii superioare a apei,varsatunlor etc.

Nu se recomanda compresiile la nivelulabdomenului, deoarece creste riscul cavictima sa verse i sa inspire ceea cevarsa. Aceasta tehnica nu este suficientde eflclenta pentru tncepartarea apei dela nivelul caller respiratorii sau plamanilori poate incetini procesul de resuscitare.Prioritatea 0 reprezinta ventllatia, pentrua se evita hlpoxia, prevenindu-se asttelstopul cardiac.

o Ce observi? 0 victirna care s-a inecat nu

rsacnoneaza i nu resplra normal.

e Ce trebuie sa faci? Intra ln apa dear daca ai preqatlrea

necesara In acest sens; Cand resuscitezi 0 persoana care

s-a inecat, primullucru pe caretrebuie sa-l faci este sa-i eliberezicaile respiratorii i sa 0 ventilezi catmai repede posibil;

Este acceptablla i snuana Incare resuscitarea se face In apa,Tnsa doar daca este vorba despreape putin adanci sau despre apecu adanclrni mari, dar linitite inumai In snuatia Tncare persoanacare acorda primul ajutor areun dispozitiv care 0 rnentine lasupratata apel, respectiv In sltuatiaIn care exista cel putln douapersoane care acorda primul ajutori au preqanre de salvamari;

Compresiile toracice nu trebuieexecutate In apa In situatia Incare victima are un stop cardiac,prioritatea 0 constituie scoatereaacesteia din apa;

Victima trebuie mentinuta cat maimult timp In pozltie laterala, la carese face referire mai jos;

Aterteaza serviciile de urqenta,

"~------------------------------------------------"1

POZITIONAREA VICTIMEI ,1

~ Ce observi? Stop respirator (nu se poate respira

sub apa), respectiv pentru casunt blocate cane respiratorii (deexemplu, cu norol sau alge);

Leziuni la cap sau la nivelul coloaneivertebrale Tnurma faptului cavicfima a executat saritun sauscutundarl intr-o apa de micaadanclrne:Hipotermie, deoarece temperaturaapei este, de obicei, mai mica decattemperatura corpuluiA se vedea "Hipotermia", p. 108.

Ce trebule sa faci?Victima ar trebui asezata Tnpozitielaterala de siquranta, astlel Tncatvoma sa se poata scurge cuuurinta;Nu se va presa asupra pieptului,asttel Tncat sa nu fie Tngreunataresplratia;Poztla victimei ar trebui aleasa,astlel Tncat ea sa poata fi intoarsape spate cu usurmta ~i Tnconditiide siquranta si trebuie luata Tnoonsiderare 0 posibila leziune lanivelul coloanei vertebrale;Protejeaza victima, astlel Tncat sa nuse instaleze hipotermia.

r-LEZiuNiLEii-NivELULi COLOANEI CERVICALE iNi CAZUL VICTIMELOR UNUI iNEC,-------------------------------------------------------------

Trebuie sa acorzi Tntotdeauna atentiefaptului ca 0 victima care s-a inecat poateavea leziuni la nivelul coloanei vertebrale.urmatoarele recomandan vin Tncompletareacelor valabile In cazulin care exista leziunila nivelul capului, respectiv la nivelulcoloanei cervicale.

o Ce observi? 0 victirna care s-a inecat i exista

suspiciunea ca ar prezenta leziuni lanivelul coloanei vertebrale.

e Ce trebuie sa faci? Persoanele care au pregatire de

salvamar pot aduce victimele peuscat cat mai rapid i mai eficientposibil, In situatia Tncare suntnecesare manevre de resuscitare iacestea nu pot fi etectuate In apa;

Imobilizarea capului i a coloaneivertebrale In timpul transportuluieste necesara numai daca victimaa suterit un accident ce irnplicaun impact puternic, daca victimarelateaza Tnmod eronat cum s-auprodus evenimentele (fenomenposibil i din cauza intoxlcatlef) saucaca exsta suspiciunea ca victimaa suterit leziuni la nivelul coloaneivertebrale.

1117

Primul ajutor este un domeniu care evolueaza.Ghidurile internationale de prim ajutor ~i resuscitare sunt actualizate mereupe baza evidentelor ~tiintifice.

Aceste ghiduri: cuprind cele mai bune tehnici universal-valabile cunoscute Tnprezent; au fost stabilite pe bazacercetanlor ~tiintificeJpornindu-se de la sfaturile

~iexperienta speciatlstilor; sunt valabile pe Tntregteritoriul Europei; garanteaza bunele practici Tndomeniul acordarii primului ajutor.

Acest manual a fost conceput pe baza celor mai recente ghiduri ~i esterecunoscut ca fiind manualul de reterlnta pe Tntregteritoriul Europei.

+Bel~ianRed (ross

m::and. WihiMUW