cursuri prim- ajutor

67
PRIM AJUTOR II DR. MIRCEA SANDOR 1

Upload: hamude65

Post on 16-Sep-2015

391 views

Category:

Documents


16 download

TRANSCRIPT

PRIM AJUTOR II

DR. MIRCEA SANDOR I.Hemoragiile, ocul i leziunileesuturilor moi

OBIECTIV

Scopul acestui capitol este de a recunoate i a putea acorda primul ajutor n cazul unui pacient ocat, care sngerareaz sau care are leziuni ale prilor moi. Deoarece majoritatea leziunilor de pri moi au ca rezultat sngerarea, este important s putem asigura o bun hemostaz n aceste cazuri. De asemenea, in acest curs sunt descrise cele patru tipuri de plgi: escoriate, contuze, nepate, cu lips de substan.Ca salvator va trebui s fii capabili s: Efectuai corect hemostaza n cazul unei plgi. S tratai un pacient cu semne i simptome ale unei hemoragii interne. Controlai o sngerare prin urmtoarele metode: Presiune direct Pansament compresiv Compresie pe punctul arterei brahiale Compresie pe punctul arterei femurale. Pansai i bandajai urmtoarele: plgi faciale; epistaxis; leziuni ale globului ocular; leziuni ale gtului; plgi ale toracelui (anterior i posterior); plgi penetrante; plgi abdominale nchise; plgi abdominale deschise; plgi ale organelor genitale; plgi ale extremitilor; plgi mpucate; plgi mucate. ncepe asistena medical de urgen n cazul unui pacient care a suferiturmtoarele tipuri de arsuri: termice; chimice; electrice; ale cilor aeriene. OCUL

ocul este definit ca un colaps al aparatului circulator. Insuficiena circulatorie poate avea multe cauze, dar principalele trei cauze vor fi discutate mai jos.Principalele cauze ale ocului insuficiena cardiac colapsul circulator pierderea de fluide

1. Insuficiena cardiac

ocul cardiogen apare dac inima nu poate pompa suficient snge, pentru a putea suplini nevoile organismului. Insuficiena cardiac poate aprea dac inima este slbit n urma unui infarct. Activitatea deficitar a inimii poate cauza ntoarcerea sngelui n vasele pulmonare, rezultnd aa numita insuficien cardiac congestiv.

2. Colapsul circulator

Colapsul circulator este cauzat de dilatarea de 3-4 ori fa de valoarea normal a capilarelor sangvine. Acest lucru determin stagnarea sngelui la acest nivel n loc s circule n restul organismului. Astfel, restul organelor vitale ale organismului sunt private de necesarul obinuit de snge. Tensiunea arterial scade i astfel apare ocul. n ocul datorat distensiei brute a capilarelor, tensiunea arterial poate scdea aa de repede, nct nu vei putea simi puls nici la artera radial, nici la artera carotid. cele trei tipuri de oc cauzate de distensia capilarelor ocul psihogen ocul anafilactic ocul spinal ocul cu cele mai puine urmri produs prin colaps circulator este lipotimia. Lipotimia (ocul psihogen) este rspunsul organismului la un stres major psihologic sau emoional. Este o stare de scurt durat i se autocorecteaz n momentul n care pacientul este aezat n poziie orizontal. ocul anafilactic este produs de o reacie alergic extrem la o substan strin, cum ar fi veninul de albin, penicilin sau anumite alimente. ocul apare la scurt timp dup expunere. Pacientul acuz brusc prurit (mncrime intens a pielii), poate aprea urticarie (apariia pe piele a unor bicue de culoare roie, nsoite de mncrime), faa i limba se tumefiaz foarte rapid i poate aprea cianoza perioral (culoare albstruie, vineie la nivelul buzelor). Pacientul este congestionat, iar respiraia devine dificil, cu wheezing (respiraie uiertoare). Tensiunea arterial scade rapid, pe msur ce sngele stagneaz n capilarele destinse. Pulsul poate deveni nepalpabil. Colapsul circulator s-a instalat, iar dac nu se intreprind rapid primele msuri de resuscitare pacientul decedeaz. ocul spinal poate aprea la pacienii cu traumatisme ale mduvei spinrii. Traumatismul mduvei spinrii determin capilarele s se destind, sngele stagnnd la nivelul extremitilor. Creierul, inima i alte organe vitale sunt private de snge, rezultnd ocul.

3. Pierderea de fluide

ocul hipovolemic, este cauzat de pierderea de fluide. Pierderea de fluide prin sngerare excesiv este cea mai frecvent cauz a ocului (ocul hemoragic). Sngele se pierde din sistemul circulator printr-o leziune intern sau extern, iar volumul sangvin scade pn ce inima nu mai poate funciona eficient. Pentru a compensa pierderea de fluide, inima bate mai rapid, meninnd presiunea vascular. Pe msur ce se pierd n continuare fluide, inima se epuizeaz i se oprete. Hemoragia extern este uor de detectat, deoarece este vizibil. n cazul hemoragiei interne, exist pierdere de snge, dar aceasta nu e vizibil. Chiar dac sngele pierdut rmne n organism, el nu poate reintra n sistemul circulator. Indiferent de tip (intern sau extern), hemoragia netratat determin oc, insuficien cardiac, deces. Un adult normal conformat are 5 litri de snge circulant. Pierderea a 400 ml snge nu va produce oc la un adult sntos, de fapt aceasta este i cantitatea de snge care se doneaz la o singur edin. Totui, pirderea de peste 800 ml poate produce oc. Aceast cantitate de snge poate fi pierdut prin traumatisme, cum ar fi fractura de femur.

semne i simptome ale ocului

ocul priveaz organismul de cantitatea de snge necesar. Pe masur ce ocul se agraveaz, organismul ncearc, prin diferite mecanisme, s menin aportul de snge suficient la nivelul organelor vitale. Un pacient n oc poate avea unele sau toate semnele mai jos enumerate. Iniial, respiraia poate fi rapid i profund, dar pe msur ce ocul se agraveaz devine rapid i superficial. Primele semne ale ocului pot fi modificrile statusului mental. Orice modificare n statusul mental al unui pacient poate fi semnificativ. n cazuri severe, pacientul i pierde contiena. Dac un pacient traumatizat, care a fost iniial linitit, devine brusc agitat, trebuie suspectat ocul. Dac un pacient traumatizat, care iniial a fost agitat, glgios, devine linitit, trebuie de asemenea suspectat ocul i iniiat tratamentul. Dac pacientul are tegumente nchise la culoare, modificrile de culoare nu vor fi utile n detectarea ocului. De aceea trebuie s fii foarte ateni la celelalte semne ale ocului. Timpul de reumplere capilar i starea tegumentelor (reci I umede), v vor ajuta s recunoatei ocul i la pacienii cu tegumente nchise la culoare.

semne i simptome n oc

Confuzie, agitaie, anxietate Tegumente reci, transpirate, palide Respiraie accelerat. Puls rapid, slab btut. Timp de reumplere capilar crescut Grea, vom Slbiciune, lein Sete.

tratamentul general n oc

poziionarea corect a pacientului meninerea ABC-ului tratamentul cauzei (dac e posibil) meninerea temperaturii asigurai-v c pacientul nu mnnc sau bea oxigenoterapie evaluarea i urmrirea funciilor vitale transportul ct mai rapid (cu ambulana) la cea mai apropiat unitate medical.

1. Pozitionarea corecta a pacientului

Dac nu exist traumatism cranian, discomfort extrem sau dispnee, ntindeI pacientul pe spate, pe o suprafa orizontal (pe o ptur dac este disponibil). RidicaI picioarele pacientului cu 20-30 cm. Aceasta permite sngelui s se ntoarc de la nivelul membrelor inferioare n sistemul circulator. Dac pacientul are traumatism cranian, NU ridicai picioarele pacientului. Dac pacientul prezint dureri toracice sau dispnee (care foarte probabil apar n caz de infarct miocardic sau emfizem), aezai pacientul n poziie eznd sau semieznd.

2. Meninerea ABU-ului

Verificai cile respiratorii, respiraia i circulaia la fiecare 5 minute. Dac este necesar, eliberai cile aeriene, asistai respiraia i/sau ncepei masajul cardiac extern.

3. Tratamentul cauzei (dac este posibil)

Majoritatea cauzelor ocului trebuie tratate n spital. Frecvent, acest tratament este chirurgical. Totui, hemoragia extern poate fi tratat n prespital. Controlnd hemoragia extern printr-o bun hemostaz, vei putea trata, temporar, aceast cauz frecvent a ocului, pn la spital.

4. Meninerea temperaturii

ncercai s meninei pacientul la o temperatur comfortabil. Un pacient cu tegumente umede, reci, trebuie acoperit. Este la fel de important s plasai pturi i sub pacient pentru a impiedica pierderea de cldur. Vara, sau n camere calde, nu este necesar s acoperii fiecare pacient ocat cu pturi. ncercai s meninei cldura, nu s-l nclzii.

5. Asigurai-v c pacientul nu mnnc i nu bea

Dei unui pacient n oc i este foarte sete, nu-i administrai lichide per os (gur). Sunt dou motive: pacientul ocat poate avea greuri, iar alimentele pot provoca voma. pacientul ocat poate avea nevoie de intervenie chirurgical de urgen. Dac v aflai ntr-o zon n care ambulana poate ajunge la mai mult de 20 minute, putei s umezii buzele pacientului. Aceasta amelioreaz senzaia de uscciune a gurii, dar nu va potoli setea. Indiferent ct de mare ar fi senzaia de sete, nu-i permitei pacientului s bea nimic.

6. Oxigenoterapia

Dac avei pregtirea necesar pentru administrarea de oxigen, i acesta este disponibil, administrai-l pacientului. Oxigenul asigur ca numrul sczut de globule roii s poat transporta ct mai mult oxigen la organele vitale.

7. Alte tratamente

Cnd ambulana cu personal calificat sosete la locul solicitrii, fii gata s ajutai Pacienilor li se poate administra oxigen sau fluid intravenos; pot fi folosii pantalonii antioc. Personalul medical calificat poate administra soluii intravenoase. Aceasta va combate scderea volumului circulant. Personalul medical calificat poate utiliza pantalonii antioc n prespital pentru imobilizarea fracturilor de bazin i n cadrul tratamentului ocului. Pe msur ce pantalonii sunt umflai cu aer, acetia vor exercita presiune pe picioare i abdomen. Dei nu veI folosi acest dispozitiv, trebuie s-l cunoatei. Este de asemenea important de neles, c pantalonii antioc nu trebuie ndeprtai n prespital. Acest lucru se va efectua doar n spital, sub directa supraveghere medical.

transportul ct mai rapid (cu ambulana) la cea mai apropiat unitate medical

ndat ce realizai c pacientul este ocat, trebuie anunat imediat dispeceratul, n vederea trimiterii unei ambulane cu personal calificat. Cnd aceasta ajunge, raportaI concis personalului starea pacientului, subliniind semnele i simptomele ocului pe care leai observat. Personalul medical trebuie s asigure transportul pacientului n siguran lacel mai apropiat spital care poate trata astfel de cazuri. De obicei tratamentul final este chirurgical, i cu ct mai repede ajunge pacientul la spital, cu att ansele lui de supravieuire sunt mai mari. tratamentul ocului cauzat de insuficiena cardiac Pacienii suferinzi de insuficien cardiac pot fi confuzi, agitai, anxioi sau inconstieni. Frecvent, pulsul lor este rapid i slab btut. Au tegumentele reci, umede, palide. Respir rapid i superficial. Insuficiena cardiac este o afeciune grav. Tratamentul aplicat prompt i corect, transportul rapid la un centru medical, le vor acorda acestor pacieni o bun ans de supravieuire. tratamentul ocului cauzat de colapsul vascular Pacienii care au leinat, care au oc anafilactic, sau care au traumatism sever al mduvei spinrii vor dezvolta colaps vascular. Calibrul capilarelor poate crete de 3-4 ori, determinnd semnele i simptomele ocului. tratamentul ocului anafilactic Iniial tratamentul este identic cu tratamentul oricrui alt tip de oc. ocul anafilactic este o urgen extrem, pacientul trebuie transportat ct mai curnd posibil. Personalul medical poate administra medicaie, controlnd reacia alergic.

Hemoragia

Sunt trei tipuri de hemoragie extern: capilar, venoas, arterial Cel mai des tip de hemoragie extern ntlnit este hemoragia capilar. n acest tip de hemoragie, sngele bltete (tietura la nivelul unui deget). Hemostaza se realizeaz prin presiune direct la nivelul plgii. n cazul hemoragiei venoase, sngele se exteriorizeaz n flux continuu. Sngerarea dintr-o ven de calibru mare poate fi extrem de periculoas, ducnd la exangvinare i deces. Hemostaza se realizeaz prin presiune direct asupra plgii. Cea mai periculoas hemoragie este hemoragia arterial. Sngerarea arterial este pulsatil, nind din plag la fiecare contracie a inimii. Presiunea n artere este mult mai mare ca n vene sau capilare, de aceea o sngerare arterial necontrolat duce la deces n scurt timp. Hemostaza se realizeaz prin presiune direct, sau prin presiune pe punctele de presiune. (compresia direct a unei artere pe un plan osos). Exist trei metode prin care se poate realiza hemostaza: Aplicarea presiunii directe pe plag Ridicarea membrului Aplicarea presiunii n punctul de presiune1. Presiunea direct Majoritatea hemoragiilor externe pot fi controlate aplicnd presiune direct pe plag. Aplicai un pansament uscat steril, direct pe plag i apsai cu mna (cu mnua chirurgical). Dac nu dispunei de comprese sterile, utilizai cea mai curat bucat de material disponibil. Pentru a menine presiune direct la nivelul plgii, legai strns plaga i compresa cu un bandaj compresiv. Nu ndeprtai compresa dup aplicare, chiar dac se mbib cu snge. Aplicai alt compres deasupra i apsai-le pe ambele. Este puin probabil s contactai SIDA acordnd primul ajutor unui pacient sngernd. Dac ai intrat totui n contact direct cu sngele, raportai imediat acest lucru medicului de urgen. 2. Ridicarea Dac presiunea direct nu oprete hemoragia de la nivelul unei extremiti, ridicai membrul traumatizat, meninnd presiunea direct. Ridicarea membrului, mpreun cu presiunea direct, vor opri n mod normal o hemoragie sever. 3. Punctele de presiune Dac combinaia de presiune direct i ridicarea membrului afectat nu oprete sngerarea, va trebui s controlai indirect sngerarea: comprimarea unei artere mari pe un plan osos. Comprimnd o arter pe un plan osos vei obine acelai efect ca atunci cnd clcai un furtun de ap. Dei sunt mai multe puncte de presiune, punctul de presiune al arterei brahiale i punctul de presiune al arterei femurale sunt cele mai importante. Pentru a gsi punctul de presiune al arterei brahiale procedai astfel: Plasai membrul superior al pacientul astfel nct cotul s formeze un unghi de 90; ndeprtai membrul superior afectat de corpul pacientului; mpingei n lateral bicepsul la jumtatea distanei dintre cot i umr; Apsai contra humerusului (osul membrului superior) i va trebui s simii pulsul arterei brahiale. Punctul de presiune al arterei brahiale este localizat ntre umr i cot; este folosit pentru determinarea tensiunii arteriale i pentru verificarea pulsului la copii. Punctul de presiune al arterei femurale este localizat inghinal, unde artera femural este plasat superficial. Dac este efectuat corect, aceast tehnic (n combinaie cu presiunea direct I ridicarea membrului) va opri imediat orice hemoragie distal de punctul de aplicare. Punctul de presiune al arterei femurale este mai dificil de localizat. ProcedaI astfel: Pozitionai pacientul pe spate i ngenuncheai lng coapsa acestuia, cu faa spre capul pacientului. Trebuie s stai pe partea opus membrului lezat. Gsii creasta anterioar a osului iliac de partea lezat i alunecai cu degetul mic de-a lungul ei. Rotii mna ctre regiunea inghinal i apsai ferm. Prin aceast manevr se va comprima artera femural i, n mod normal, mpreun cu presiunea direct i ridicarea membrului, va opri sngerarea Dac hemoragia nu se oprete imediat repoziionai mna.

Principiile de tratament al plgilor

Controlul hemoragiei Prevenirea suprainfeciei plgii Stabilizarea prii lezate Stabilizarea oricrui corp penetrant Este important s oprii sngerarea ct mai repede posibil, utiliznd pe ct se poate materiale sterile. Putei controla hemoragia unei plgi deschise acoperind plaga cu o compres uscat, steril (dac este posibil) i aplicnd presiune direct pe plag. Dac prima compres se mbib cu snge, acoperii-o cu o a doua. Luai n considerare I ridicarea membrului lezat, precum i compresia punctelor de presiune. Compresa trebuie s acopere n ntregime plaga pentru a mpiedica contaminarea ulterioar. Nu ncercai s curai plaga n prespital, deoarece aceast manevr poate accentua hemoragia. Curarea plgii se va efectua la spital. Orice compres va fi fixat cu un pansament compresiv. Aplicarea corect a unei comprese i a pansamentului compresiv necesit practic. Ca echipaj de prim ajutor va trebui s putei rezolva orice plag n mod corect I n cel mai scurt timp.Pansarea i bandajarea plgilor Pansarea i bandajarea corect se efectuaz astfel Controlul hemoragiei Prevenirea contaminrii ulterioare Imobilizarea segmentului lezat Prevenirea micrilor corpului penetrantPansamentul Pansamentul este folosit pentru a menine pe loc compresa. n prespital sunt utilizate dou tipuri de pansament: rola i pansamentul triunghiular. Rola este uor de aplicat n jurul oricrei pri a corpului. Pansamentul triunghiular are, de obicei latura de 40 cm Poate fi folosit ca atare, sau poate fi mpturat Rola este mai uor de fixat, dar pansamentul triunghiular este utilizat cazul plgi scalpului, toracelui, sau spatelui. Trebuie s respectai anumite reguli n aplicarea pansamentului: pstrarea compresei pe loc, controlul sngerrii i prevenirea contaminrii ulterioare. nainte de a fixa conpresa, asigurai-v c aceasta acoper plaga n ntregime. Aplicai pansamentul strns, pentru a controla hemoragia. Atenie ns, un pansament aplicat prea strns poate bloca toat circulaia distal de locul aplicrii! Dac totui se ntampl acest lucru, ndeprtai pansamentul i nlocuii-l, dar fr a mica compresele. Dup ce ai terminat de bandajat, asigurai-v c acesta nu alunec. Lipii sau legai captul liber al pansamentului. Exersai aceste tehnici pentru diferite pri ale corpului. Dei, n general, pansamentul este uor de aplicat, exist i pri ale corpului unde acest lucru poate fi mai dificil.

Plgile feei i a scalpului

Faa i scalpul sunt zone bine vascularizate. Datorit acestei bune vascularizri, o plag relativ mic poate fi nsoit de o sngerare abundent. Din acest motiv, dei nu este potenial letal, o astfel de plag provoac, de obicei, anxietate att pacientului ct I celui care acord primul ajutor. Vei putea controla hemoragia prin presiune direct pe plag. Acest lucru este posibil deoarece reeaua vascular se afl n apropierea osului. Dac sngerarea continu, ncercai cu o a doua compres, ns fr a o ndeprta pe prima. Dup oprirea sngerrii, aplicai bandajul n jurul capului La cap, pansamentele se realizeaz cu ajutorul feelor, tipic pentru acest segment fiind capelina care ncepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechilor dup care se trece succesiv nainte i napoi (spre rdcina nasului i spre ceaf), de mai multe ori, pn cnd acoper tot capul. Capetele feelor se fixeaz apoi cu cteva ture circulare. Pentru plgile mucoasei obrazului, aplicai un tamponament compresiv n gur. Dac este necesar, putei s aplicai de asemenea un tamponament i pe partea extern a obrazului. Avei grij s meninei cile respiratorii libere. Plgile severe ale scalpului se pot asocia cu fracturi craniene i chiar leziuni cerebrale. Dac sunt vizibile fragmente osoase sau esut cerebral, nu aplicai presiune la nivelul plgii. Pansai plaga necompresiv, avnd grij s nu se exercite nici un fel de presiune asupra creierului sau a fragmentelor osoase. Dac pacientul are un traumatism la nivelul capului, coloan i mduva spinrii ar putea fi de asemenea afectate. Micai capul ct mai puin posibil i stabilizai gtul. n cazurile cu traumatism cranian, evaluai ntotdeauna starea de contien a pacientului. Monitorizai cu atenie cile aeriene i respiraia pacientului i protejai coloana vertebral. Pentru nas, brbie, ochi i urechi se realizeaz aa numitul pansament n pratie, cu ajutorul unei fii de tifon de 30-50 cm, despicat la capete, cu o parte central nedespicat, care se aplic la nivelul plgii, legnd capetele tiate ncruciate. Majoritatea hemoragiilor nazale pot fi controlate cu uurin. Dac pacientul nu este n oc, punei-l s stea aplecat cu capul uor nainte. n aceast poziie, sngele nu va mai curge n faringe. nghiirea sngelui poate provoca tuse sau vom, i s agraveze hemoragia nazal. Dup ce ai aezat pacientul corect, pensai ambele nri pentru cel puin 5 minute. Pacientul poate executa aceast manevr singur. Acest tratament controleaz de obicei hemoragiile nazale.Traumatismele oculare Toate traumatismele oculare sunt potenial severe i necesit evaluare medical. Cnd se suspecteaz o laceraie ocular, acoperii ntreg ochiul cu un tamponament compresiv uscat. Poziionai pacientul ntins la orizontal i transportai-l la cea mai apropiat unitate medical. Ocazional, poate exista i un obiect penetrant n ochi. Poziionai imediat pacientul pe spate i acoperii ochiul traumatizat cu o compres i un pahar de hrtie nct obiectul penetrant s nu se mite. Bandajai ambii ochi. Acest lucru este important, deoarece ochii se mica mpreun, i dac pacientul ncearc s se uite la ceva cu ochiul sntos, ochiul traumatizat se va mica i el putnd agrava leziunea. Transportai pacientul la spital.

Plgile gtului

Gtul este sediul unor structuri foarte importante: traheea, esofagul, artere mari, vene, muchi, vertebre i mduva spinrii. Deoarece o leziune la nivelul oricreia din aceste structuri poate fi fatal, toate plgile gtului sunt severe. Aplicai presiune direct pentru a controla plgile hemoragice ale gtului. Dup ce hemoragia s-a oprit, bandajai gtul.

Plgile toracelui

Organele importante ce pot fi afectate n plgile toracice sunt plmnii, vasele mari i inima. Orice plag ce afecteaz aceste organe, este un traumatism cu potenial letal. Poziionai pacientul cu traumatism toracic ntr-o poziie confortabil (de obicei eznd). Dac un plmn este perforat, aerul din el iese, iar plmnul se colabeaz (nu mai poate funciona la capacitatea lui normal). Pacientul poate tui snge rou aprins. Pentru a menine presiunea aerului la nivelul plmnului, primul dumneavoastr gest este s acoperii orice plag deschis a toracelui cu un material impermeabil pentru aer, nchizndo ermetic. Aceast acoperire se numete pansament ocluziv. Folosii pentru aceasta ambalaj plastic de la produsele medicale pe care le avei la ndemn, folie de aluminiu, folie de plastic. Orice material ce va etaneiza plaga este suficient i eficient. n cazul plgilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga i-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latur se las liber, nefixat, permind pansamentului s funcioneze ca o supap. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se lipete de torace nepermind intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se deprteaz de peretele toracelui, permind ieirea aerului i la acest nivel. Oxigenoterapia este important n tratamentul iniial al unui plmn traumatizat. Aceasta trebuie administrat de personalul medical autorizat cnd ajunge sau de primul ajutor dac este instruit corespunztor i are echipamentul disponibil. Leziunile toracice pot afecta i inima. Etaneizai plaga n maniera descris mai sus. Monitorizai cile aeriene, respiraia i circulaia. Tratai ocul, dac apare, i iniiai resuscitarea, dac este nevoie.

obiecte penetrante

Dac exist un obiect penetrant, aplicai un pansament stabilizator i transportai pacientul imediat la cea mai apropiat unitate medical. Uneori obiectul penetrant este prea lung pentru ca pacientul s poat fi micat din locul accidentului, nct acesta nu este transportabil. n aceste cazuri, poate fi necesar s stabilizai obiectul penetrant i s-l tiai cu grij aproape de pacient. Dac v ntlnii cu o astfel de situaie, stabilizai obiectul penetrant ct de bine putei i cerei imediat ajutor specializat de la o echip care are uneltele i antrenamentul necesar pentru astfel de situaii. Dac gsii pacientul cu un cuit sau alt obiect penetrant la nivel abdominal, nu ncercai s-l ndeprtai. Stabilizai obiectul nct s nu se mite. Aplicai o rol mare de pansament de fiecare parte a obiecului i asigurai rolele cu alt pansament nfurat n jurul organismului. Este important s stabilizai obiectul nct acesta s nu se mite n cursul transportului la spital. Orice micare a obiectului penetrant poate produce noi leziuni interne.

Plgi abdominale nchise

Plgile abdominale nchise apar de obicei ca urmare a unei lovituri directe cu un obiect bont. Trebuie s cautai leziuni abdominale nchise de fiecare dat cnd o for s-a aplicat la nivelul abdomenului. Uitai-v dup escoriaii sau alte urme la nivelul abdomenului ce pot indica o lovire cu un obiect bont. De fiecare dat cnd un pacient traumatizat intr n oc, aducei-v aminte c numeroase leziuni interne abdominale sunt asociate cu hemoragie. Cnd exist hemoragie intern, abdomenul poate deveni destins, rigid, chiar dur. Pacienii cu leziuni abdominale nchise i semne de oc trebuie poziionai pe spate cu picioarele uor ridicate (numai dac nu sunt dispneici). Pstrai temperatura corpului. Dac un pacient prezint hematemez (vars snge, culoare de la rou aprins pn la maro nchis), acesta poate indica hemoragie de la nivelul esofagului sau stomacului. Monitorizai funciile vitale ale pacientului cu atenie, deoarece poate aprea ocul. Nu administrai pacientului nimic per os (pe gur). Transportai-l imediat la cea mai apropiat unitate medical.

Plgi abdominale deschise

aplicai o compres steril, umed la nivelul plgii; meninei temperatura corpului; poziionai pacientul pe spate cu picioarele uor ridicate; poziionai pacientul dispneic n poziie semieznd; administrai oxigen, dac este disponibil i suntei pregtii corespunztor Dac avem o plag abdominal vom folosi pansament pe care de aceast dat l vom fixa pe toate cele patru laturi. Dac plaga este complicat cu evisceraia (ieirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed. Pozitionai pacientul n decubit dorsal (culcat pe spate) cu genunchii ndoii, pentru a relaxa musculatura abdominal.

Plgile extremitilor

Pentru toate plgile deschise ale extremitilor, aplicai o compres steril uscat pe leziune i un bandaj compresiv deasupra. Ridicarea membrului traumatizat determin scderea hemoragiei i a tumefaciei. Trebuie s imobilizai toate extremitile traumatizate, fiindc pot exista fracturi subiacente.

Plgile mpucate

Eliberai cile aeriene i asigurai o ventilaie i o circulaie corespunztoare. Controlai orice hemoragie extern, acoperind plgile cu comprese sterile i aplicnd presiune direct sau un pansament compresiv. Examinai pacientul cu atenie pentru a fi sigur c ai gsit toate orificiile de intrare i de ieire. Tratai simptomele ocului: meninei temperatura corpului plasai pacientul pe spate cu picioarele uor ridicate; plasai pacientul dispneic n poziie semieznd; administrai oxigen dac este posibil. Transportai prompt pacientul la o unitate medical apropiat. Resuscitai pacientul dac acesta intr n stop cardiac ca urmare a pierderii de snge. Plgile mucate Mucturile de animale sau de om pot fi de la minore pn la severe. Toate mucturile sunt foarte susceptibile de a provoca infecie. Mucturile animalelor nevaccinate pot determina rabie. Plgile mucate minore se spal cu ap i spun, dac este posibil. Plgile mucate majore trebuie tratate controlnd hemoragia i aplicnd o compres i un bandaj corespunztor. Toi pacienii ce au fost mucai de un animal sau de o alt persoan, trebuie tratai de un medic. n majoritatea rilor, personalul medical autorizat trebuie s raporteze mucturile de animale la direcia de sntate local sau la poliie.

II.PRIMUL AJUTOR ACORDAT LA GRADIVENATEREA

OBIECTIVELE CURSULUI Identificai structurile anatomice specifice sarcinii: canalul naterii (colul uterin i defileul pelvi-genital) placenta cordonul ombilical sacul amniotic Definii urmatorii termeni: expulzia fetala (angajarea i coborrea fatului) dopul mucos travaliu avort Explicai cele trei stadii ale naterii i procesul de delivrena. Identificai semnele i simptomele care indica o naterea iminenta. Cunoatei etapele pregatirii unei gravide pentru natere. Descriei: echipamentul necesar n situaia naterii n condiii de urgena. etapele asistarii unei gravide la natere n condiii de urgena. etapele ngrijirii nou nascutului imediat dupa natere. procesul delivrenei (eliminarea placentei). etapele ngrijirii unei lauze imediat dupa natere. etapele resuscitarii nou nascutului. Descriei msurile necesare pentru asistarea unei naterii complicate: membrane nerupte prezentaie pelvian prolabarea cordonului ombilical sngerare excesiv dup natere avort nou nscut mort natere prematur sau multipl Ca i salvator va trebui s fii capabili s: Asistai o natere normal Asistai delivrena (eliminarea placentei) ngrijii nou nscutul Resuscitai nou nscutul ngrijii luza imediat dup natere Asistai o natere complicat Asistai gravida i luza cu patologie asociat Ca salvator v vei gsi n postura de a asista o natere. O natere la termen este un eveniment excitant, stresant i dramatic n acelai timp. O natere neprevzut la care ai fost solicitai, poate fi i mai dramatic i mai stresant. n orice situaie, dac parcurgei nite pai simpli, vei fi n msur s asistai o natere i s oferii suportul necesar att proaspetei mmici ct i nou-nscutului. Naterea este un eveniment natural i normal. Dac suntei ngrijorai despre abilitile voastre de a asista o natere, gnditi-v c zilnic sunt mii de nateri, care au ca rezultat nou-nascui vii i sntoi. n multe ri asistarea unei nateri constituie o excepie i nu o regul.

NOIUNI DE ANATOMIEOrganele reproductive la femeie, sunt reprezentate de: ovare care produc ovule, acestea fiind fecundate de spermatozoizi i dau natere la oul embrionar. uter structur muscular de aspect ovoid, n care din oul embrionar se va dezvolta viitorul ft. trompa uterin este o structur tubular ce face legtura ntre ovar i uter. colul uterin reprezint poriunea inferioar a uterului, care ptrunde n vagin i n mod normal este nchis (fr lumen). vaginul este o cavitate prin care sistemul reproductiv feminin se eschide la Elementele anatomice ale organelor genitale feminine specifice sarcinii: canalul naterii este alctuit din colul uterin i vagin, acesta formndu-se n timpul travaliului. Ftul reprezint copilul n dezvoltare intrauterin. Placenta este o structur bogat vascularizat prin care se alimenteaz ftul de la mam. Elementul anatomic prin care se transmit substanele nutritive i oxigenul de la placenta matern la ft este cordonul ombilical (structur care leag placenta de ft i conine vase sanguine).

TERMENI I DEFINIIITermenii medicali utilizai n obstetric sunt: Ftul este nvelit ntr-o foi denumit sac amniotic, n interiorul acestuia existnd un fluid care favorizeaz micarea fetal, numit lichid amniotic. Sub presiunea contraciei uterine din sacul amniotic n timpul travaliului se va forma punga apelor, a crei rupere (cunoscut ca ruperea membranelor n limbaj medical) va determina scurgerea lichidului amniotic. Perineul este o structur musculo-fibroas care delimiteaz inferior peretele bazinului (pelvisului) i care conine orificiul vaginei i al rectului. Perineul obstetrical este poriunea dintre anus i orificiul vaginal.Naterea reprezint procesul fiziologic prin care copilul este expulzat din uter dup 40 sptmni de evoluie.Travaliul definete prezena contraciilor uterine la un interval de maximum 10 minute, prezentnd tendina de a surveni tot mai des, cu o durat i intensitate din ce n ce mai mare. Clinic apar modificri ale colului uterin, care se nmoaie i se dilat.Avortul reprezint terminarea sarcinii nainte ca ftul s fie viabil (ntre 24-26 de sptmni, la o greutate de 400-600g). Poate fi spontan, criminal, complet sau incomplet (rmn resturi intrauterin care vor favoriza sngerarea i infecia).Prezentaia reprezint segmentul de corp fetal care apare primul la nivelul orificiului vaginal (cranian, pelvian, transvers).Angajarea ftului reprezint intrarea acestuia n canalul naterii.Delivrena reprezint expulzarea placentei dup naterea ftului.Paritatea definete numrul de nateri (primipar, multipar).Eclampsia este o urgen medical a gravidei determinat de valori crescute ale tensiunii arteriale i manifestat prin convulsii.Prolapsul cordonului ombilical definete prezentarea acestuia naintea ftului la nivelul orificiului vaginal n timpul naterii.Hipoxia reprezint scderea cantitii de oxigen la nivelul plmnului, urmat de scderea cantitii de oxigen la nivelul esuturilor i alterarea funcionrii acestora.

TIPURI DE PREZENTAII PREZENTATIE VERTICALA PREZENTATIE TRANSVERSALA PREZENTATIE PELVINA

SEMNELE CLINICE DE SARCIN absena menstruaiei (amenoree) pigmentarea areolei mamare i a liniei mediane ntre ombilic i simfiza pubian apariia vergeturilor (striuri roii pe piele) abdominale coloraia albstruie a esutului vaginal miciuni (urinare) frecvente micri fetale din luna 4 la primipare, 4 la multipare i perceperea zgomotelor cardiace fetale

APRECIEREA SARCINII LA TERMEN data ultimei menstruaii +10 zile, la care se adaug 9 luni (aproximativ 40 de sptmni) data primelor micri fetale nlimea fundului uterin la 2 degete sub apendicele xifoidSemnele precursorii ale travaliului: discrete dureri n lombe i hipogastru coborrea fundului uterin miciuni frecvente apar secreii sanguinolente i dopul mucos

SEMNELE TRAVALIULUI DECLANAT: contracii uterine la un interval de maximum 10 minute, care survin tot mai des (la 4-5 min.) i de a crete n intensitate (de la 20 sec. la 40-50 sec.) modificarea colului uterin care se nmoaie i se dilat (2 degete - 4 cm, apoi 5-6 cm, 7-8-10 cm-> dilataie complet).

ETAPELE NATERII

Perioada I (dilatarea) Corpul matern este pregtit pentru natere. Acest stadiu este caracterizat de: Apariia contraciilor, ruperea membranelor (normal apare la dilataie de 4cm). Scurgerea unui lichid opalin sangvinolent i a dopului de mucus. Capul copilului nu apare la nivelul orificiului vaginal n timpul contraciilor.! la domiciliu se pun dou probleme: naterea este iminent sau exist timpul necesar transportului la spital.

Perioada II (expulzia ftului) Implic coborrea ftului prin canalul naterii. Are loc apariia capului acestuia la nivelul orificiului vaginal n timpul contraciei. n acest stadiu contraciile apar sub 4 min. i dureaz 40-50 sec.! verificai coborrea capului fetal i apoi comunicai medicului de la dispeceratul integrat stadiul travaliului!! n acest moment trebuie s v pregtii s asistai naterea, nu este timp pentru transport!

Perioada III (delivrena) Stadiu final n care este expulzat placenta...!!!ATENIE Nu lsai la toalet o gravid n travaliu dac are senzaia de defecaie imperioas. Msurai intervalul dintre contracii (de la nceputul primei contracii pn la nceputul urmtoarei). Observai orificiul vaginal n contracie, dac vedei capul fetal pregtii-v pentru natere. Stai calmi i calmai gravida. naterea este un fenomen natural. Lucrai ct de curat putei, nu trebuie s fii mbrcai steril. Protejai-v de fluidele naterii, utiliznd mnui.

ESTE TIMP S TRANSPORTAI GRAVIDA LA SPITAL ? A mai avut copii anterior? A eliminat dopul mucos? S-a rupt punga apelor? Ct de frecvente sunt contraciile? Dac gravida simte senzaia de defecaie imperioas? Este cobort capul copilului? Este transportul disponibil?MATERIALE NECESARE ASISTRII UNEI NATERIExist truse de urgen speciale pentru obstetric care conin: mnui sterile pens pentru cordonul ombilical cmpuri sau prosoape sterile tampoane sterile comprese de 4/4cm scutec de copil pompi de cauciuc pentru aspirat secreii sociat sunt necesare: foarfec, cearaf sau prosop pentru mam, oxigen, aspirator de secreii, masc i balon pentru nou nscut.

ASISTAREA NATERII Explicai gravidei i anturajului motivele deciziei de a nate la domiciliu. Creai condiii optime, culcnd mama pe spate, cu bazinul uor ridicat (cu o pern), membrele inferioare flectate i deprtate. Ftul trebuie s fie propulsat lent prin canalul naterii pentru a evita stresul asupra acestuia i rupturile de vagin. De aceea trebuie explicat gravidei s mping numai n timpul contraciei i s se relexeze ntre contracii. Splai-v pe mini i deschidei trusa de obstetric, aranjai instrumentele. Protejai-v de fluidele mamei prin mnui sterile Cnd capul apare la nivelul orificiului vaginal spunei mamei s nu mai mping i s respire rapid. Sprijinii capul ftului i exercitai o minim presiune asupra lui pentru a ncetini expulzia i a evita rupturile vaginale. n acelai timp cu o compres protejai perineul obstetrical i exercitai o minim presiune asupra lui, prevenind astfel ruptura perineal prin expulzia rapid. Dac membranele nu s-au rupt i capul a cobort, rupei membranele cu mna. n timpul degajrii capului verificai dac cordonul ombilical nu este rsucit n jurul gtului i ncercai s-l trecei peste umr. Continuai s sprijinii capul ftului i fii gata s prindei nou nscutul care este umed i alunecos. Dac lichidul este meconial (aspect tulbure, piure de mazre), aspirai cavitatea bucal i narinele ftului cu o pompi de cauciuc dup ce capul nou nscutului a ieit din vagin.!! nu tragei niciodat de cordonul ombilical pentru c se poate rupe!

DELIVRENA Expulzia placentei apare de obicei n max. 30 min. de la naterea ftului. Cea mai sigur metod pentru mam i ft este de a lsa placenta ataat de cordonul ombilical pn vine ambulana cu personal calificat. Dup delivren placenta este pus ntr-un prosop i apoi ntr-o pung de naylon, fiind transportat la spital pentru a fi examinat de obstetrician. Dac nu putei tia cordonul ombilical, meninei placenta la acelai nivel cu nou nscutul pentru a preveni scurgerea sngelui de la acesta spre placent. Dac este necesar mama poate fi transportat la spital naintea delivrenei. Hemoragia se oprete de obicei dup eliminarea placentei. Pentru a ajuta la oprirea hemoragiei se poate masa uterul. Masarea se face prin plasarea unei mini cu degetele ntinse pe abdomenul mamei deasupra simfizei pubiene i cu cealalt mn se apas pe abdomen realiznd un masaj uor al uterului pn acesta devine ferm. Aceasta poate dura 3-5 min., pn ce uterul dobndete consistena unei mingi de tenis.

SITUAII SPECIALE LA NATERE HTA poate duce la apariia convulsiilor, condiii n care mama trebuie protejat s nu se loveasc i anunat rapid starea acesteia la dispeceratul 112 Pacientele cu HIV pozitiv sau sifilis pot nate copii malformai ce vor necesita msuri speciale de ngrijire Nou nscuii din mame diabetice sunt mai mari i se pot bloca pe parcursul coborrii prin canalul naterii necesitnd transport rapid la spital i cezarian de urgen Consumatoarele de droguri pot nate copii cu probleme respiratorii (sunt droguri care deprim respiraia i inhib reluarea acesteia), care necesita respiraie artificial prelungit. Mamele vrstnice primipare care pot avea probleme cu dilatarea canalului naterii, putnd aprea tulburri de oxigenare la ft Gravidele implicate n accidente de main trebuie neaprat examinate de medic. Fora impactului poate leza mama, dar i copilul chiar dacacesta este protejat n uter. Dac femeia prezint semne de oc trebuie supravegheat calea aerian, respiraia i circulaia, iar la nevoie nceput resuscitarea cardio- pulmonar. Rareori, accidentul produce decesul mamei, dar ftul este viu i trebuie susinute artificial respiraia i circulaia mamei pe timpul transportului pnla spital unde se va face cezariande urgen. Toate gravidele implicate n accidente necesit pe timpul transportului la spital administrarea de oxigen. !! Aceste gravide trebuie transportate rapid la spital, fiind aezate pe partea stng(decubit lateral stng) pentru a evita compresiunea uterului gravid pe vena cavinferioari astfel favoriznd rentoarcerea sngelui la inim!

COMPLICAII ALE TRAVALIULUIMembrane nerupte Rareori sacul amniotic care nvelete ftul i formeaz punga apelor n momentul coborrii acestuia prin canalul naterii nu se rupe spontan i va acoperi faa ftului, mpiedicndu-l pe acesta s respire. Dac ftul apare nvelit de membrane la nivelul orificiului vaginal, acestea trebuie rupte cu atenie (s nu se rneasc faa nou nscutului), utiliznd degetul i ndeprtate de pe faa copilului, lsnd libere gura i nasul ftului pentru a putea respira. Apoi se aspir gura i narinele ftului cu ajutorul pompiei de cauciuc, astfel nou nscutul va fi ajutat s respire.Prezentaie pelvian n acest caz ftul se prezint cu pelvisul (funduleul) la nivelul orificiului canalului naterii. Uneori prin vagin pot prolaba alte segmente corporale de tipul unei mini sau picior, old sau umr. Astfel de prezentaii pot rni att mama ct i ftul n timpul coborrii prin canalul naterii. Aceast prezentaie prelungete travaliul aa nct avei timp s transportai gravida la spital. Dac constatai c travaliul progreseaz rapid, susinei picioarele ftului i corpul, capul le va urma. Dac capul nu apare n 3 min. dup degajarea corpului, aranjai un transport rapid la spital i ncearcai manual s meninei deschise calea aerian a ftului (cu 2 degete ncearcai s asigurai vaginul deschis anterior de faa ftului).Prolabarea cordonului ombilical Rareori cordonul ombilical iese nafara vaginului naintea ftului. Dac acest lucru se ntmpl, cordonul poate fi comprimat n timpul contraciilor ntre ft i bazinul mamei mpiedicnd trecerea sngelui de la mam la ft i producnd hipoxia copilului. Poziionai gravida n decubit dorsal (culcat pe spate), ridicai oldurile prin introducerea de pturi sau prosoape i menei picioarele mai sus dect restul corpului(uneori se recomand flexia coapselor pe bazin i deprtarea acestora pentru a reduce compresiunea pe cordonul ombilical). Administrai oxigen gravidei.Sngerare excesiv dup nateren mod normal la natere dup eliminarea dopului mucos mama mai pierde circa 500ml de snge (circa 2 cni). Dac sngerarea este sever, tratai ocul dup cum urmeaz: Mama se aeaz pe spate, se ridic picioarele n sus i se plaseaz la nivelul orificiului vaginal comprese sterile, care se schimb cnd sunt mbibate n snge i se apreciaz cantitatea de snge pierdut (aproximativ 10ml/compres de 4/4cm). Masai uterul pentru a favoriza contracia acestuia i oprirea hemoragiei. Dac exist sngerare la nivelul perineului obstetrical prin ruperea acestuia, tratai-o prin compresiune direct cu mna i comprese sterile (asemntor opririi hemoragiei dintr-o plag).

ALTE COMPLICAIIAvortul Reprezint naterea unui ft incomplet dezvoltat. Cnd acesta apare trebuie pstrate avortonul (ftul imatur) i toate esuturile care au traversat vaginul. Sngerarea vaginal trebuie oprit prin plasarea de comprese la nivelul orificiului vaginal. Tratai ocul prin aezarea mamei pe spate cu picioarele ridicate. Aranjai transportul rapid la spital i asigurai suport psihologic mamei i familiei.Nou nscut mort Resuscitarea trebuie nceput i continuat la toi nou nscuii care nu respir. Uneori ftul este mort nainte de a ncepe travaliul, la natere neprezentnd nici un semn de via i avnd un miros neplcut (nou nscutul mort). n acest caz oferii suport psihologic mamei i nvelii nou nscutul ntr-un prosop. Asiguai transportul mamei la spital.Naterea prematur Reprezint naterea unui ft sub opt luni i cu greutate sub 2500g. Copiii prematuri sunt mici, slbui, mai puin pregtii pentru via. Trebuie s le pstrai temperatura corporal, deoarece pierd mult mai repede cldura dect un nou nscut normal. Aeazai-l n folie de aluminiu (cea utilizat pentru ari) pentru a-i pstra temperatura. Asigurai transportul ctre o secie de nou nscui.Sarcina multipl De cele mai multe ori mama tie c are gemeni, dar aceasta poate fi i o surpriz. Nu intrai n panic, dup prima natere la cteva minute vor ncepe din nou contraciile. Fii pregtii s asistai urmtoarea natere.

NGRIJIREA NOU NSCUTULUI Prindei nou nscutul ntr-un prosop steril sau curat, meninndu-l la nivelul vaginului, cu capul uor mai jos pentru a favoriza scurgerea secreiilor. Aspirai gura i narinele nou nscutului cu o pompi de cauciuc. Dac nu exist, tergei secreiile cu o compres. Menini legtura cu mama prin cordonul ombilical att timp ct acesta pulseaz, apoi legai-il la aproximativ 10-20 cm de ombilicul ftului. Lsai personalul medical s-l taie. Uscai i curai nou nscutul cu un prosop curat, apoi aezai-l pe abdomenul mamei unde este protejat de frig. Dac nu respir, ncercai din nou s aspirai narinele i gura, stimulai-l prin lovirea tlpilor cu degetul. Notai ora naterii. Observai culoarea tegumentelor (alb, roz sau cianotic, vnt), prezena micrilor membrelor. Observai dac respir - n mod normal dup legarea cordonului ombilical n 90 sec. ncepe s respire la o rat de 40/min. i ip. Verificai pulsul la nivelul arterei brahiale -100/min., vizibil i prin pulsaiile cordonului ombilical imediat dup natere (n mod normal ntre 160-180/min). Dac nu respir la 1 min. de la natere, aezai nou-nscutul cu capul uor mai jos pentru ca secreiile s se scurg din cile aeriene i aspirai cu pompia de cuciuc din gur i narine. Continuai s-l stimulai tactil prin lovirea uoar la nivelul tlpilor sau prin tergere cu un prosop cald i uscat.

RESUSCITAREA NOU-NSCUTULUIDefiniie - reprezint totalitatea manoperelor prin care se ncearc restabilirea respiraiei i circulaiei normale a nou nscutului.Etapele resuscitrii nou nscutului sunt: Deschiderea cilor aeriene ale nou nscutului prin meninerea capului n poziie intermediar, susinerea mandibulei i a brbiei, asociat cu aspirarea lor cu pompia de cauciuc Se ncepe respiraia gur la gura i nasul nou nscutului sau gur la masc, insuflnd uor de 2 ori cantitatea de aer pe care o poi ine ntre obraji aproximativ 50-100 ml, un puf). Verificai dac a aprut respiraia i dac nu continu pn la 5 insuflaii Dup 5 insuflaii verificai respiraia. Dac tot nu respir continuai ventilaia Verificai pulsul. n cazul n care nu simii puls sau acesta este sub 80/min. ncepei compresiunile toracice. Tehnica compresiunilor este reprezentat de deprimarea sternului cu o treime din grosime toracelui, prin comprimarea cu dou degete sub linia intermamelonar, la un ritm de min 100/min., Raportul ntre ventilaii i compresii este de 1/3 Continuai resuscitarea pn ncepe s respire sau medicul declar decesul. Luai n considerare un transport rapid la spital.

NGRIJIREA LUZEIDup natere mama trebuie observat atent, notnd: Modificrile de culoare tegumentar (paloare, cianoz). Pierderile de snge prin scurgerile vaginale . Alterarea strii de contien. Apariia lipsei de aer . Apariia setei (indic pierderi mari de snge, cu scderea volumului sanguin). La aproximativ 5 min. trebuie verificat consistena uterului. Dac nu este ferm continuai s-l masai transabdominal pn are consistena unei mingi de tenis. Monitorizai sngerrile la nivelul vaginului. |n mod normal se pierd 300-500 ml snge (aproximativ coninutul a dou cni). tergei mama cu prosoape curate i nvelii-o. Acoperii orificiul vaginal cu comprese sterile i nlocuii-le cnd se mbib cu snge. Aproximai cantitatea de snge pierdut. Dac i este sete, se pot da cantiti mici de ap s bea.

III. SITUATII SPECIALE DE SALVARE

OBIECTIVEDupa parcurgerea acestui capitol vet i putea sa: Descrieti pasii de parcurs in situat ia de salvare din apa (innec) Descrieti tratamentul init ial acordat inecatilor Descrieti pasii de parcurs in situat ia de salvare in condit ii de frig si gheata Descrieti rolul vostru in cazul actelor teroristeCa salvator va trebui sa fit i capabili sa: Asistati la o salvare din apa Asistati la o salvare in condit ii de frig si gheata Asistati la salvari in condit ii de spatiu inchis Acest capitol abordeaza situat ii speciale de salvare, care pun in pericol att salvatorul,ct si victima. Astfel de situatii includ: salvarea din apa, salvarea pe gheata si salvarea din spat ii inchise. Se vor prezenta reguli de urmat pentru a face fat a acestora. In orice circumstanta, primul obiectiv este siguranta personala. De asemenea, exista proceduri de baza ale salvarii pe care le puteti aplica fara a pune in pericol viata dumneavoastra sau a victimei.

SALVAREA DIN APA SI GHEATA

Salvarea din apa : Cand vedeti o persoana care se lupta in apa, primul impuls este sa sarit i. Aceasta act iune poate sa nu aiba succes si sa va puna viat a in pericol. Intinde-i mna si trage-l Folositi orice obiect de care se poate prinde persoana din apa. Daca victima este aproape de mal, o creanga, o prajina sau o vasla pot fi indeajuns de lungi. Folositi-le. Arunca-i si trage-l Intr-o piscina sau pe o plaja amenajata ar putea exista un colac de salvare sau o baliza. Daca nu exista asa ceva, improvizati. Aruncati orice pluteste: o frnghie, un obiect de plastic sau o anvelopa, chiar roata de rezerva de la o masina. Gnditi-va inainte de a actiona! Vsleste Daca exista in apropiere o barca mica sau o canoe, folositi-o daca stiti sa o manevrati. Protejat i-va cu o vesta pneumatica. Intra in apa Daca s-au epuizat toate posibilitat ile de salvare, intrat i in apa, doar daca sunteti un bun inotator, antrenat in tehnicile de prim ajutor. Indepartati hainele impovaratoare inainte de a intra in apa. Luati-va o vesta pneumatica.Atentie !!! curentii din ruri sau curent ii puternici din mare pot impinge att salvatorul, ct si victima departe de tarm. In apropierea unui dig, a unei strmtori sau a unei cascade exista curenti foarte periculosi. Un salvator neantrenat nu trebuie sa intre niciodata in aceste conditii; In caz contrar s-ar putea sa fie nevoie sa fiti salvat i amndoi.

Primul ajutor in cazul innecului Daca sunteti in situat ia de a salva o persoana din apa, prima voastra grija trebuie sa fie sigurant a salvatorului apoi scoaterea ct mai rapida a victimei din apa. Urmeaza evaluarea functiilor vitale si stabilizarea coloanei vertebrale cervicale. Intoarceti cu fata in sus pacientul. Sustineti cu o mna gtul si spatele, iar cu cealalta mna intoarceti pacientul, mentinnd gtul stabilizat. Tineti capul victimei in pozitie neutra. Folositi o tehnica sigura pentru a deschide caile aeriene. Nu faceti o hiperextensie a capului din cauza riscului mare al leziunilor asociate de coloana vertebrala: priviti, ascultati si simtiti daca exista respiratie. Daca pacientul nu respira, porniti resuscitarea respiratorie. Tratati pacientul care este inconstient in apa ca si cnd ar fi prezenta o leziune de coloana vertebrala. De asemenea, luati in considerare o leziune de coloana vertebrala daca un pacient constient in apa, acuza parestezii si senzatie de paralizie a membrelor, imposibilitatea de a-si misca extremitatile ori dureri cervicale.

Probleme legate de scufundarea in apa Puteti fi chemati la accident produs in timpul scufundarii in apa. Majoritatea scufundatorilor amatori folosesc dispozitive de respirat subacvatice (scuba). Acestea constau dintr-un rezervor pentru aer, un regulator, o piesa bucala si o masca faciala. Scufundatorii profesionisti folosesc dispozitive sau echipamente care suplinesc aerul printr-un furtun. Majoritatea accidentelor survenite la scufundatori survin in regiunile de coasta sau in lacuri. Pot fi: traumatisme, inec-submersie sau alte leziuni specifice. In aceste situatii scoateti victima din apa si tratat i-o conform notiunilor si tehnicilor amintite anterior. Leziunile specifice asociate cu scufundarea pot fi de doua feluri: embolie gazoasa (aer care obstructioneaza un vas sangvin pulmonar) si boala de decompresiune (aerul, in special azotul, obstruct ioneaza vasele sangvine), de obicei greu de diferentiat una decealalta. Ambele sunt datorate bulelor de aer eliberate datorita diferentelor de presiune in timpul scufundarii. Daca aerul ajunge la creier sau in maduva spinarii, simptomele si semnele pot fi similare cu ale unui accident vascular cerebral, adica ameteli, dificultati de vorbire, tulburari de vedere si scaderea nivelului de constienta. Victima poate avea dificultat i de ment inere deschise ale cailor aeriene.Daca aerul determina colapsul pulmonar, simptomele si semnele vor fi: durerea toracica, scurtarea respirat iilor si aparitia spumei rozate sau rosietice la gura sau la nas. Daca aerul ajunge in circulat ia de la nivelul organelor abdominale, pacientul va acuza dureri abdominale severe. Daca aerul ajunge intr-o articulat ie, va acuza dureri puternice la acest nivel. Pentru a trata un pacient cu suspiciune de embolie pulmonara sau cu boala de decompresiune, trebuie ment inute deschise caile aeriene, respirat ia, circulat ia si temperatura normala a organismului. Trebuie inceputa administrarea oxigenului ct de repede posibil. Unii recomanda plasarea pacientului pe partea stnga cu capul usor mai jos. Aceasta poate ajuta la prevenirea urmatoarelor leziuni ce pot fi produse prin ajungerea aerului in sistemul nervos central.

Salvarea din apa inghetata Este riscanta salvarea din apa cu gheat a deoarece gheat a nu este nici o data sigura! Ganditi-va in primul rnd la sigurant a voastra: cunoasteti-va limitele si nu va expuneti inutil la riscuri. Nu veti putea salva pe nimeni daca si voi cadeti in apa cu gheata! In momentul ajungerii la locul accidentului, vizualizati marca ultimului loc in care a fost vazuta victima. Aceasta va face ca salvatorii sa-si concentreze eforturile pe o zona limitata. Trebuie sa sunati dupa ajutoare imediat. Regulile de baza sunt aceleasi ca si la salvarea din apa: intinde-i mna si scoate-l, arunca-i si trage-l, vsleste si du-te pe apa. Intindeti-i victimei orice obiect mai lung care sa depaseasca lungimea membrului superior al salvatorului: o scara, o prajina, o creanga sau un plan rigid. Apoi, aruncati echipamentul pneumatic de salvare, care permite plutirea. In al treilea rnd, vsliti pe o barca mica pna la victim: spargeti gheata daca puteti sau realizati un tobogan pe gheata. Folosind un tobogan, repartizati-va greutatea pe o zona ct mai mare, care sa reduca riscul ruperii ghetii. Asigurati-va cu o frnghie sau legati bine barca de mal. Intr-un final, daca sunteti nevoiti sa mergeti spre victima, asigurati-va de mal cu o frnghie legata in jurul taliei, asezati-va pe burta si trti-va pe gheata. Sprijinndu-va greutatea pe o suprafata mai larga, reduceti sansele de a cadea prin gheata. Asigurati-va ca pastrati o buna comunicare cu ceilalti salvatori. In timpul salvarii din apa cu gheata, att victimele, ct si salvatorii prezinta riscul hipotermiei.

Amintiti-va!!! ca fiinta umana nu poate supravietui mult in apa rece. Daca pacientul nu are puls, incepeti resuscitarea si continuati-o pna va fi transportat la spital si va fi incalzit.

Salvarea din spatii inchise Spatiile inchise sunt structuri proiectate pentru a tine ceva inauntru sau afara. Pot fi sub pamnt, la nivelul solului sau la inaltime. Spatiile inchise situate in subsol includ: canale in care locuiesc oameni, beciuri, depozite subterane, mine vechi, cisterne sau puturi. Spatiile inchise situate la nivelul pamntului pot fi tancuri industriale sau silozuri de cereale. Spatiile inchise aflate la inaltime sunt cisterne de apa sau alte tancuri de depozitare. Salvarea din spatii inchise comporta doua riscuri letale: riscul respirator si colapsul. Primul risc este cel respirator, datorat oxigenului insuficient pentru supravietuire si/sau prezent a unui gaz otravitor. Salvatorii nu trebuie niciodata sa intre intr-un spatiu inchis fara un dispozitiv de protectie respiratorie. Oricine intra fara un dispozitiv de respirat are sanse sa devina o a doua victima. Al doilea risc letal este pericolul de colaps. Intr-o mina, de exemplu, salvatorii vor trebui sa o deschida inainte de a intra. Salvarea dintr-un spatiu inchis necesita o echipa antrenata in acest sens, de aceea trebuie alertate acestea imediat si nu intrati pna nu sosesc. Salvatorii nu trebuie niciodata sa intre intr-un spatiu inchis fara un dispozitiv de protectie respiratorie. Oricine intra fara un dispozitiv de respirat are sanse sa devina o a doua victima. Al doilea risc letal este pericolul de colaps. Intr-o mina, de exemplu, salvatorii vor trebui sa o deschida inainte de a intra. Salvarea dintr-un spat iu inchis necesita o echipa antrenata in acest sens, de aceea trebuie alertate acestea imediat si nu intrati pna nu sosesc.Multi salvatori mor in cazul salvarilor din spat iile inchise! din totalul victimelor 60% sunt salvatori. Nu Intrati intr-un spat iu inchis fara aparat de respirat sau fara pregatire speciala.

Electrocutarea Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. In raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului contracturi musculare generalizate pierderea constient ei si chiar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei intindere, profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice in energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara. Conduita de urmat in cazul electrocutarii. Siguranta salvatorului. Nu atingeti victima inainte de a intrerupe curentul electric. Se intrerupe sursa de curent. Se indeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constient a si a functiilor vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira se incep imediat manevrele de resuscitare cardio- pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.

Terorismul Terorismul este folosirea sistematica a violent ei de un grup, pentru intimidarea unei populat ii sau a unui guvern sau pentru indeplinirea unui scop. Terorismul are parte de o mare atentie si este o crima de inalt grad. Desi in SUA sunt mai multe victime cu leziuni sau ucise in accidente rutiere dect prin terorism, este nevoie sa cunosteti pasii prin care se actioneaza in cazul unui eveiment terorist. Terorismul poate folosi agenti biologici sau chimici, precum si explozibili sau arme nucleare. Fiecare dintre acestea au diferite implicat ii pentru cei care acorda primul ajutor. In timpul unui atac biologic, rolul vostru va fi foarte limitat. Spitalele si Direct ia de Sanatate Publica vor fi responsabile de identificarea problemei si tratarea infectiilor aparute. Daca ajungeti la locul respectiv si gasiti multipli pacienti cu simptome si semne similare, suspectati un agent chimic. Explozibilele sunt favoritele teroristilor, pentru ca sunt cele mai usor de realizat si de obtinut si sunt adesea mortale. Indiferent daca explozia este accidentala sau opera unui act terorist, leziunile suferite de victime sunt la fel. Primul ajutor in caz de explozie este realizat de o echipa mixta, formata din pompieri, salvatori si fort e de ordine. Situat ia extrema este arma nucleara, chiar daca nu este un atac nuclear, poate fi folosit un dispozitiv nuclear mic amplasat oriunde in comunitatea voastra. Trebuie stiut unde sunt depozitate materialele radioactive in comunitatea voastra, existent a unei uzine nucleare sau laboratoare pentru cercetare. Terorismul nu mai este ceva ce se intampla altundeva, asa cum o dovedeste istoria recenta. Ca personal implicat in primul ajutor trebuie sa fim constienti de aparitia unui eveniment nuclear oricnd, realizati ca un incident major poate fi declansat de un telefon de rutina. Deprinderile voastre de a participa la salvare in sigurant a pot fi vitale. In special, trebuie sa cunoasteti riscurile si sa participati la antrenamentul comunitatii voastre pentru aceste situatii. Rezumat Raspunsul la un apel care implica gheata, apa, scufundarea in mare, spatiile inchise si terorismul necesita cunoasterea unor manevre speciale si pregatire speciala. Este important sa ajutati victimele, dar nu cu pretul vietii voastre. In salvarea in situatii cu apa si gheat a exista niste pasi simplii pe care ii puteti face pentru a ajuta victima fara a va pune in pericol. S-ar putea sa nu fiti capabili sa distingeti intre cele doua urgent e medicale majore crea te de incidentele de scufundare, dar putet i sa acordati ingrijiri de baza si sa chemati ajutor specializat. In spatiile inchise, primul scop este de a chema ajutor si de a preveni ca alti oameni, inlcusiv voi, sa devina victime. Daca sunteti primii salvatori care raspundeti la un apel de atac terorist, trebuie sa fiti atenti la sigurant a personala la locul incidentului si sa lucrati dupa protocoalele Sistemului Medical de Urgenta, sa asistati pompierii si organele de politie.

IV.SUGARUL SI COPILUL URGENTE PEDIATRICE OBIECTIVE Dupa parcurgerea acestui capitol veti putea sa: Descrieti diferentele dintre anatomia adultului si a copilului. Descrieti valorile normale ale frecventei respiratorii si pulsului la copil. Explicati diferentele dintre adult si copil in cazul executarii urmatoarelor manevre: deschiderea cailor aeriene suport vital de baza (ABC si BLS) aspirarea cailor aeriene montarea pipei orofaringiene Descrieti cum se trateaza copilul cu: obstructie partiala de cale aeriana obstructie totala de cale aeriana detresa respiratorie insuficienta respiratorie obiectele inghitite insuficienta circulatorie Descrieti cum se trateaza urmatoarele urgente medicale: statusul mental alterat crupul epiglotita astmul inecul bolile produse de caldura febra ridicata convulsiile voma si diareea durerile abdominale intoxicatiil sindromul mortii subite Descrieti particularitatile traumei la copil Descrieti semnele si simptomele socului la copil Explicati etapele ingrijirii copilului molestat fizic sau sexual Descriti particularitatile abordarii copilului in urgenta

Particularitati de abordare a copilului Copilul nu este un adult in miniatura. El are particularitati anatomice ce vor determina specificitatea bolilor. Sugarului si copilului mic le sunt specifice bolile cu debut brusc si urgentele. Managementul urgentelor pediatrice poate deveni foarte stresant pentru personalul ce acorda primul ajutor. Copilul este fricos, anxiox si de cele mai multe ori nu comunica clar problemele care il supara. Parintii sunt si ei infricosati, anxiosi. In acasta atmosfera tensionata personalul ce acorda primul ajutor trebuie sa ramna calm, sa se controleze si sa actioneze cu profesionalism. Personalul care lucreaza in urgenta, frecvent are sentimente intricate, copilul suferind amintindu-i de propriul copil. Chiar si cele mai experimentate persoane in urgenta pot fi influentate emotional in fata unui copil grav bolnav. De aceea daca nu este bine pregatita persoana ce acorda primul ajutor poate deveni anxioasa, iar frica va afecta rationamentul clar al ingrijirii copilului in suferinta. Parintii sau ingrijitorii copilului pot fi aliatii personalului de urgenta sau vor crea alte probleme. Gnditi-va la un parinte care-si vede copilul cu o plaga sngernda a scalpului, se panicheaza nestiind faptul ca hemoragia se poate opri prin compresiune directa, iar afectiunea este minora. Atitudinea dumneavoastra calma concomitenta cu oprirea hemoragiei si explicatiile date parintilor va cstiga increderea acestora, care la rndul lor vor calma copilul, detensionnd situatia. Comportamentul copiilor de cele mai multe ori este o replica la atitudinea parintilor. In concluzie daca cstigati increderea parintilor veti obtine asistenta lor in colaborarea cu copilul, care va deveni mult mai facila. Este o idee buna sa permiteti parintelui sa tina copilul daca afectiunea permite, iar daca aceasta este grava lasati totusi parintele sa stea in apropiere sau sa aiba un minim contact cu copilul (sa-l tina de o mna sau degetel), acesta putnd comunica, chiar si vizual cu cei ce l-au crescut si care ii inspira incredere si calm. Cstigati increderea copilului vorbindu-i frumos, intrebndu-l prenumele, spunndu-i prenumele vostru. Incercati sa-l apropiati cu o jucarie. Puneti-i intrebari simple. Lasati-il sa va arate el cu mnuta unde il doare. Fiti onest si sincer cu copilul. Spuneti-i ce ii faceti astfel inct sa va inteleaga si astfel va colabora cu voi. Dati-i exemple pe intelesul lui si asociati boala lui cu a jucariilor pe care le are. Veti fi uimit ct de bine poate intelege si coopera.

Particularitati anatomice la copil Copilul si adultul sunt alcatuiti din aceleasi sisteme si aparate, care realizeaza aceleasi functii, dar exista cteva diferente legate de dezvoltare in special la nivelul cailor aeriene, care trebuie cunoscute in conditiile acordarii primului ajutor in cazul urgentelor pediatrice. diametrul cailor aeriene la copil este mic in relatie cu restul corpului, astfel inct secretiile si edemul aparute la acest nivel in conditii de boala sau trauma pot usor obstrua lumenul caii aeriene. limba copilului este mare in comparatie cu cea a adultului si poate usor bloca calea aeriana. Deoarece caile aeriene superioare la copil sunt mai flexibile dect la adult trebuie sa se evite hiperextensia capului si gtului care pot conduce la obstructia cai aeriene, acestea ramnnd deschise cnd capul copiluluil este in pozitie neutra. capul copilului este mare in raport cu restul corpului si de aceea va fi mai vulnerabil in caz de traumatisme. cutia toracica si bazinul, nu sunt in totalitate osificate si suficient dezvoltate, protejnd mai putin organele din interiorul lor in conditii de trauma. Pe de alta parte oasele in general sunt mai elastice si incomplet osificate ceea ce va duce la aparitia fracturilor incomplete numai la nivelul corticalei datorita rezistentei periostului, denumite fracturi in lemn verde.

Particularitati functionale

Parcularitati ale aparatului respirator Pna la 5 luni copilul respira numai pe nas, iar obstruarea acestuia cu secretii duce la o respiratie ineficienta. Se produce usor edemul cailor aeriene la stimulare intempestiva datorita laxitatii tesuturilor (atentie cnd se aspira acestea). Copilul compenseaza rapid cererea de oxigen a organismului prin cresterea ratei respiratorii si a efortului respirator, semnele de detresa respiratorie severa progresnd rapid spre insuficienta respiratorie. De aceea este important sa se verifice semnele vitale la fiecare 5 minute pentru a surprinde momentul de debut al decompensarii.

Particularitati de termoreglare Sugarii si copii mici au mecanisme limitate si imature de a-si mentine constanta temperatura corporala. Ei au o suprafata mare in comparatie cu greutatea, pierznd mai usor caldura si necesitnd mecanisme externe de pastrare a temperaturii corporale (temperatura mediului adecvata, imbracaminte etc.).

Particularitati metabolice Copilul mic are posibilitatea producerii de energie in anaerobioza (fara aport de oxigen), ceea ce ii confera rezistenta crescuta la hipoxie, in special la nivelul creierului (primul organ afectat de lipsa de oxigen). Nou nascutul si sugarul prezinta activitate autonoma a inimii de aproximativ 20 minute. Metabolismul copilului ct si diviziunea celulara sunt crescute, particularitati care asigura o putere de regenerare mai mare la copil fata de adult.

PARTICULARITATI DE EXAMINARE

Observa copilul cu atentie la prima intlnire. Apare acesta bolnav sau traumatizat? Copii deseori arata un facies suferind sau frecvent puteti observa leziuni la nivelul corpului. Copilul abatut, aparent bolnav trebuie evaluat atent, deoarece lipsa de activitate si interes este un semnal serios de boala sau trauma. Copilul raspunde la frica si durere prin plns. Un copil care nu plnge cnd este bolnav inseamna ca prezinta alterarea starii de constienta. Analizati caracterul plnsului: este viguros ca la un copil sanatos sau numai un scncet slab, pierdut. Evaluati atent copilul din cap pna in picioare punnd accent pe starea de constienta, activitatea motorie, respiratie, frecventa pulsului, temperatura corporala, culoarea tegumentelor si a mucoaselor.

Respiratia Pentru a calcula rata respiratorie trebuie numarate respiratiile timp de un minut, deoarece copii au frecvent un model respirator neregulat. Cnd se examineaza un copil trebuie cautate semnele detresei respiratorii: agitatia, respiratia zgomotoasa, bataia aripioarelor nazale, retractiile intercostale si laterocervicale. Observarea acestora constitue o urgenta la copil.

Frecventa pulsului Frecventa normala a pulsului la copil este intre 80 si 100/minut, mai mare dect la adult. La copilul sub 1 an pulsul se asoara la artera brahiala, care este pe fata interna a bratului la jumatatea distantei dintre umar si cot.

Temperatura Se masoara la nivelul rectului, cavitatii bucale (mai rar). Febra ridicata poate fi sesizata si prin simpla palpare a toracelui sau capului, a fruntii copilului, aceasta frecvent fiind insotita de roseata tegumentelor, transpiratii, agitatie care apoi se transforma in absenta si aresponsivitate. Frecventa pulsului creste cu fiecare grad de temperatura. Este important de cunoscut valoarea constantelor vitale la diferite vrste:ATENTIE !!! Cautati atent semnele de boala la copil. Aveti grija ca nu are respiratie orala (pe gurita) pna la 6 luni exista numai respiratie nazala. Suspicionati existenta unei boli la copilul agitat, areactiv sau care nu-si recunoaste parintii. Lasati parintii sa stea lnga copil atunci cnd il examinati.

PARTICULARITATI DE RCP

Copilul ca si adultul nu tolereaza lipsa de oxigen pentru mai mult de cteva minute. Dupa aceasta perioada pot aparea leziuni cerebrale ireversibile. De aceea regulile instituirii suportului vital de baza sunt aceleasi ca si pentru adult. Este important pentru personalul ce asigura primul ajutor sa deschida si sa mentina deschisa calea aeriana, asigurnd o ventilatie adecvata la orice copil cu probleme respiratorii.

ATENTIE !!! Spre deosebire de adulti, in general, copii sufera stopuri respiratorii in urma carora se instaleaza stopuri cardiace datorita lipsei de oxigen la inima.

La adulti, in general, apar inti stopurile cardiace ca rezultat al unui atac coronarian (de exemplu) si apoi stopul respirator prin alterarea circulatiei cerebrale si inhibitia centrilor respiratori. Cauzele specifice stopului cardio-respirator la copil include: aspiratia de corp strain infectii ale cai aeriene de tipul crupului sau epiglotitei, cu obstructie secundara a cai aeriene superioare sindromul mortii subite intoxicatii accidentale leziuni la nivelul gtului si a capului.

Etapele resuscitarii cardio-pulmonare de baza

1. Evaluati nivelul de constienta a copilului Nivelul de constienta se evalueaza prin stimuli verbali, intrebari simple de genul: Cum te cheama?, prin stimuli durerosi, prin ciupire cu rasucirea tegumentului la nivelul bratului sau toracelui si urmarirea reflexului de indepartare a stimulului dureros, retragerea membrului, scoatere de sunete sau raspunde prin cuvinte. Daca nu raspunde, misca la acesti stimuli copilul este inconstient.2. Eliberati caile aeriene Asezati copilul in decubit dorsal (pe spate) pe o suprafata plana, ferma, inclinati pe spate capul copilului pentru a-l aduce intr-o pozitie intermediara-neutra (atentie hiperextensia capului la copil poate determina ocluzia cailor aeriene) fixnd minile una pe frunte si cealalta pe corpul mandibulei (barbie). Eliberarea cailor aeriene, in cazul in care exista cea mai mica suspiciune de trauma, se face prin subluxatia anterioara a mandibulei prin impingerea inainte a unghiurilor mandibulei si ridicarea barbiei.

3. Verificati respiratia Respiratiile vor fi verificate privind toracele pentru a vedea miscarile acestuia cu respiratia, ascultnd zgomotele respiratorii la nivelul gurii si nasului, simtnd cu obrazul fluxul aerian la nivelul orificiului bucal si al nasului timp de 5-10 secunde. Daca exista respiratie asigurati mentinerea deschisa a cai aeriene si verificati respiratia din minut in minut. Dificultati respiratorii exprimate prin respiratie zgomotoasa, retractii intercostale, wheezing (respiratie suieratoare), modificarea amplitudinii respiratorii (superficiala, profunda), reducerea sau cresterea numarului ventilatiilor pe minut (sub un an 60/min, copil sub 8 ani 25/min, copilul peste 8 ani 18- 20/min), colorarea tegumentelor in albastru violaceu (cianoza)

ATENTIE !!!! Daca exista suspiciunea leziunii de coloana cervicala mentineti pozitia in axa acesteia si efectuati numai subluxatia anterioara a mandibulei si ridicarea barbiei.

Puteti fixa un prosop sub umerii copilului pentru a mentine pozitia capului (la copil capul este proeminent la nivelul occiputului ceea ce favorizeaza pozitia de flexie atunci cnd tonusul muscular scade, frecvent copilul fiind gasit cu barbia in piept). 4. Efectuarea respiratiilor artificiale Absenta respiratiei impune efectuarea acesteia. La copilul sub un an respiratie gura la gura si nasul copilului la o frecventa de 30/min. La copilul peste un an respiratie gura la gura sau gura la nas, cu o frecventa de 20/minut intre 1- 8 ani si de 12-14/minut dupa 8 aniParticularitatile ventilatiei la copil sunt: Aerul trebuie introdus lent in caile aeriene, in 1-1,5 secunde, volumul adecvat obtinndu-se astfel la cele mai joase presiuni si evitnd distensia stomacului. Ventilatia cu un volum suficient va determina ridicarea toracelui.

ATENTIE !!!! Daca aerul nu intra se repozitioneaza capul victimei apoi se inceara din nou ventilatia. daca nici de data aceasta aerul nu intra se suspicioneaza obstructia cailor aeriene.

La copil se prefera respiratia gura la gura datorita prezentei frecvente a polipilor intranazali. 5. Evaluarea circulatiei Dupa asigurarea cai aeriene si a ventilatiei trebuie verificat pulsul la nivelul unei artere mari ct mai apropiata de inima, numita artera centrala- pna la un an aceasta este artera brahiala (pe fata interna a bratului, la mijlocul distantei dintre cot si umar), peste un an - artera carotida (la nivelul gtului pe marginea interna a muschiului sternocleidomastoidian, mergnd cu degetele lateral de pe cartilajul tiroidei (marul lui Adam). Pulsul se verifica timp de 5-10 secunde prin palparea cu 2 degete a arterei. Dupa verificare putem avea doua situatii: exista puls, conditie in care se continua ventilatia si se verifica pulsul lam 1min. pulsul este absent, situatie ce impune masajul cardiac extern (compresiuni toracice)

Particularitatile compresiunilor toracice externe Pna la un an se executa prin compresiunea cu 2 degete a sternului sub linia intermamelonara, sau prinderea toracelui cu cele doua mini si compresiunea cu degetul mare de la ambele mini a sternului sub linia intermamelonara Depresia sternului trebuie sa fie de aproximativ o treime din grosimea toracelui. Frecventa optima este de 120/min, dar se admite si un minim de 100/min. Intre 1 si 8 ani se efectueaza prin compresiunea cu 2 degete sau cu eminenta tenara si hipotenara (podul palmei) de la o mna, sub linia intermamelonara Toracele va trebui deprimat cu 2,5- 3,8cm, la un ritm de 100/min. Peste 8 ani se efectueaza ca la adult. In conditiile existentei a doi resuscitatori unul se va ocupa de calea aeriana si ventilatie, celalalt de circulatie, acestia putnd schimba locurile intre ei in timpul resuscitarii. Raportul compresiuni toracice/ventilatie este de 5/1 la sugar si copilul mic, 30/2 peste 8 ani (de reamintit la nou nascut- in primele 7 zile de viata, raportul este de 3/1). Semnele vitale (respiratia si circulatia) trebuie reverificate la 1min. Un semn clinic al eficacitatii resuscitarii este recolorarea tegumentelor si disparitia cianozei (coloratia albastruie a pielii).

Particularitatile resuscitarii la copil sunt prezentate pe scurt mai jos: Resuscitarea la sugar (sub un an) are 6 diferente fata de adult. Resucitarea la copilul mic (intre 1- 8 ani) este diferita de adult in 4 puncte Verificati responsivitatea lovind talpa piciorului sau scuturndu-l usor de umeri Daca sunteti singur, fara ajutor efectuati 1min. de resuscitare si apoi solicitati ajutor calificat prin dispeceratul 112 Efectuati ventilatie gura la gura si nasul sugarului, cu presiuni mici Utilizati podul unei singure palme pentru compresiunile toracice Verificati pulsul la artera brahiala Deprimati sternul cu 2,5- 3,8 cm in cursul compresiunilor toracice Utilizati degetul mediu si inelar pentru a face compresiunile toracice Efectuati 100 compresiuni toracice /min, la un raport de 5compresii/ 1 ventilatie Comprimati sternul cu aproximativ 1,3- 1,9 cm Efectuati cel putin 100 compresii/min (optim 120/min)Aspirarea cailor aeriene Secretiile, varsaturile sau sngele care blocheaza caile aeriene pot fi curatate prin intoarcerea copilului pe o parte si scoaterea din cavitatea bucala utiliznd degetele invelite in manusa. Resturile pot fi extrase prin aspirare.Particularitatile aspiratiei la copil constau in: nu introduceti capatul sondei de aspiratie mai departe de zona pe are o vedeti utilizati o sonda flexibila pentru a aspira secretiile din nas, folosindo presiune mica de aspiratie folositi o pompita de cauciuc pentru a aspira secretiile nazale la sugar. Amintiti-va ca sugarul are numai respiratie nazala nu aspirati mai mult de 5 secunde incearcati sa ventilati si sa reoxigenati copilul inainte de a-l aspira din nou.Adjuvantii cailor aerienePipa Guedel (cale orofaringiana) poate mentine deschisa calea aeriana dupa ce deschiderea s-a realizat manual.Inserarea unui adjuvant de cale aeriana presupune urmatoarele etape: selectarea pipei adecvate: lungimea este egala cu distanta de la lobul urechii la comisura bucala sau unghiul mandibulei si comisura bucala deschideti cavitatea bucala pozitionati limba pe planseul bucal urmariti curbura antomica a planseului bucal si alunecati usor cu pipa, care se va introduce direct cu concavitatea in jos fiti blnd in manevre, deoarece copii sunt fragili si sngereaza usor. Nu se utilizeaza calea nasofaringiana la copii in caz de prim ajutor.

Primul ajutor in bolile aparatului respirator obstructia cailor aeriene Calea aeriana poate fi obstructionata partial sau total. Cauzele obstructiei cai aeriene pot fi: corpii straini aspirati accidental leziuni traumatice ale fetei si gtului urmate de aspirare de snge, lichid de varsatura sau compresiuni de catre fragmente fracturate reactii alergice insotite de edem al cailor aeriene ceea ce reduce lumenul necesar schimbului gazos pna la obstruarea totala a acestuia cnd se adauga si spasmul cailor aeriene. In cele ce urmeaza se vor expune masurile de prim ajutor in cazul obstructiei prin corp strain.

Obstructia partiala de cale aeriana se poate intlni in: scaderea tonusului muscular, urmat de caderea limbii posterior in hipofaringe- situatie in care intoarcerea copilului pe spate urmata de extensia capului, ridicarea barbiei si subluxatia anterioara a mandibulei realizeaza dezobstructia aspirarea de obiecte straine: jucarii micute, bomboane- aparuta in special la copii mici ce se trasc pe jos si baga in gurita tot ce gasesc. In aceste conditii copilul are senzatia unui corp blocat in gt, dar exista flux de aer ce trece prin caile aeriene si respiratia este zgomotoasa. Daca se observa, atunci corpul strain poate fi scos, daca nu sau se preconizeaza ca va fi greu de scos copilul va fi transportat rapid la spital. Incercarile de a scoate un corp strain pot duce uneori la obstructii totale amenintatoare de viata. Pe timpul transportului trebuie mentinut contactul verbal cu copilul pentru a-l linisti si a cunoaste starea obstructiei, eventual de a sesiza aparitia obstructiei complete. Parintii trebuie sa stea in prejma copilului pentru a-l mentine calm si a-i explica ce se intmpla. Daca parintii sunt stresati sau panicati, incercati sa-i explicati copilului ce trebuie sa faca, calmnd si parintii prin explicatii. Este bine sa administrati oxigen copilului, dar explicati acestuia ce este masca si de ce trebuie sa primeasca oxigen.

ATENTIE !!! Monitorizati copilul pe timpul transportului pentru a sesiza aparitia obstructiei complete.

Obstructia completa de cale aeriana O obstructie aeriana completa reprezinta o urgenta majora, deoarece aerul nu trece prin caile aeriene si in cteva minute se vor produce leziuni cerebrale ireversibile determinate de lipsa oxigenului. Cea mai buna metoda de a elimina corpul obstructiv este compresiunea ascendenta in regiunea epigastrica, imediat sub apendicele xifoid, numita si manevra Heimlich.

Obstructia de cale aeriana la copilul constient necesita: solicitarea de a tusi extragerea corpilor straini la vedere, dupa deschiderea cavitatii bucale. Nu se executa manevre oarbe de extragere. executarea compresiunilor abdominale (manevra Heimlich) mentinind copilul in pozitie ortostatica Etape de urmat in practica, in :

a) obstructia caii aeriene la copilul constient1. Intrebati copilul daca poate tusi si cereti sa o faca.2. Efectuati compresiuni abdominale (manevra Heimlich).3. Repetati compresiunile pna sunt eficiente sau victima devine inconstienta.b) obstructia cai aeriene cu victima devenita inconstienta1. Daca un salvator este liber anunta sistemul de urgenta.2. Ridicati mandibula, deschideti gura si daca vedeti corpul strain scoateti-l utiliznd degetele.3. Deschideti calea aeriana si incercati efectuarea unei ventilatii, daca este obstruata repozitionati capul si incercati din nou sa efectuati ventilatia.4. Efectuati 5 compresiuni abdominale (manevra Heimlich).Daca victima esteinconstienta, dar respira asezati-o in pozitia laterala de siguranta.5.Daca obstructia nu este indepartata dupa 1 min. reapeleaza serviciul de urgenta.c) obstructia de cale aeriana la copilul inconstientNu incercati extragerea digitala de corpi straini daca nu se vizualizeaza direct.Calea aeriana a copilului este mai ingusta dect la adult si este important sa nu se impinga corpii straini spre zonele bronsice inferioare. Totodata fortarea extragerii corpului strain urmata de nereusita manoperei duce la limitarea lumenului restant al caii aeriene prin edematierea peretelui.Daca sunteti singur incercati sa dezobstruati calea aeriana timp de un minut, dupa care anuntati serviciile de urgenta specializate. |n conditiile existentei a 2 salvatori unul incepe manevrele de dezobstructie si celalalt anunta serviciile de urgenta.

Protocolul propus pentru crearea deprinderilor practice este urmatorul:

1. Stabiliti nivelul de constienta a copilului. Daca sunteti doi salvatori unulanunta serviciul de urgenta.2. Deschideti calea aeriana, verificati ventilatia (priviti, ascultati, simtiti), incearcati sa ventilati. Daca este obstructie repozitionati capul si incearcati sa ventilati din nou.3. Aplicati 5 compresiuni abdominale (manevra Heimlich)4. Ridicati mandibula, deschideti gura si daca vedeti corpul strain scoateti-l utiliznd degetele.5. Incearcati din nou sa ventilati. Daca este inca obstructionata repozitionati capul si reluati tentativa de ventilatie.6. Repetati etapele 3-5 pna devin eficiente. Daca victima respira, dar este inconstienta asezati-o in pozitia laterala de siguranta.7. Daca obstructia nu remite dupa 1 min. reapelati serviciul de urgenta.

Obstructie completa de cale aeriana la sugarSugarul (copilul pna la un an) este foarte fragil. Structurile aeriene la sugar sunt foarte mici si mai usor de lezat fata de adult. Daca suspectati o obstructie de cale aeriana, primul pas in diagnostic este sa observati daca exista modificari ale respiratiei. Un sugar care plnge nu are caile aeriene complet obstruate. Inexistenta miscarilor de aer la nivelul cavitatii bucale si a nasului sugarului conduce la suspiciunea unei obstructii de cai aeriene.Incearcati sa aflati de la cei din jur ce facea copilul cnd i s-a oprit respiratia, daca a vazut cineva sa fi avut vreun obiect in mna.Pentru a indeparta o obstructie de cai aeriene la sugar trebuie aplicate lovituri interscapulare la nivelul spatelui alternativ cu compresiuni toracice. Sugarul se tine cu capul mai jos dect trunchiul (pozitie decliva).

Ostructia cailor aeriene la sugarul constientAsistarea sugarului constient cu o obstructie completa de cale aeriana presupune urmatoarele manopere:1. Evaluati respiratiile, determinnd daca exista sau nu schimb de aer daca nu exista schimb de aer, sugarul se plaseaza cu fata in jos, in pozitie decliva, pe un antebrat, aplicndu-i 5 lovituri interscapulare.2. Sustineti capul si gtul sugarului cu o mna si plasati capul copilului mai jos dect trunchiul. Sustineti copilul pe antebrat si spijiniti antebratul pe coapsa.3. Utilizati podul palmei (eminenta tenara si hipotenara) pentru a aplica 5 lovituri interscapulovertebrale4. Intoarceti copilul cu fata in sus mentinnd capul cu minile in pozitie decliva fata de trunchi.5. Aplicati 5 compresiuni toracice ferme la nivelul sternului utiliznd 2 degete.6. Repetati loviturile interscapulo-vertebrale si compresiunile toracice pna cnd corpul strain este expulzat sau sugarul devine inconstient.

Etape de urmat in practica1. Confirmarea obstructiei complete. Verificati dificultatile de respiratie, tusea ineficienta, absenta plnsului2. Aplicati 5 lovituri interscapulo-vertebrale si compresiuni toracice3. Repetati etapa 2 pna este eficienta sau sugarul a devenit inconstient

Etapele asistarii sugarului1. Stabilirea nivelului de constienta. Daca exista al 2-lea resuscitator, acesta va anunta serviciul de urgenta.2. Deschideti calea aeriana, verificati respiratia (priviti, ascultati, simtiti), incearcati sa ventilati. Daca obstructia persista repozitionati capul si incearcati din nou sa ventilati.3. Aplicati 5 lovituri interscapulare si 5 compresiuni toracice4. Observati daca are ceva in gura si extrageti cu degetele corpul strain vizibil.5. Incearcati sa ventilati, in prezenta obstructiei repozitionati capul si incearcati din nou sa ventilati.6. Repetati etepele 3-5 pna sunt eficiente.7. Daca nu se dezobstrueaza calea aeriana timp de 1 min. reapelati sistemul de urgenta.Uneori copii mici inghit diferite obiecte (pietricele, margele, butoni, nasturi, monede). Acestea nu obstrueaza calea aeriana si frecvent sunt eliminate prin miscarile intestinale. Pot inghiti insa si obiecte ascutite ce pot leza tubul digestiv, de tipul acelor de gamalie, cuielor, oaselor. Copilul care a inghitit vreun obiect trebuie transportat la spital pentru a se decela localizarea acestuia si a se extrage daca se va considera necesar.

Detresa respiratorieAparitia detresei respiratorii indica existenta problemelor serioase si necesita asistenta medicala imediata. Frecvent detresa respiratorie evolueaza spre insuficienta respiratorie.Clinic, in cazul detresei respiratorii se observa urmatoarele semene la copil: Frecventa respiratorie de peste 60/minut la sugar Frecventa respiratorie de peste 30-40/minut la copilul mic Bataia aripioarelor nazale la fiecare respiratie Retractia tegumentului (pielii) intre coaste (intercostal) si in jurul musculaturii gtului Stridor si respiratie zgomotoasa Cianoza (coloratie albastra-violacee) tegumentelor Copilul este combativ si nelinistit Alterarea statusului mentalDaca observati unul din cele 8 semne incearcati sa-i determinati cauza.Favoriztati respiratia aseznd copilul in cea mai confortabila pozitie, aceasta fiind frecvent cea seznda. Pastrati calmul copilului, lasati parintii sa stea in preajma copilului. Administrati oxigen. Monitorizati functiile vitale si pregatiti transportul rapid la spital.

Insuficienta respiratorieInsuficienta respiratorie apare frecvent ca rezultat al progresiei detrese respiratorii. Poate fi cauzata de o multitudine de factori ce produc inti detresa respiratorie, iar aceasta prin agravare conduce la aparitia insuficientei respiratorii caracterizata prin: scaderea frecventei respiratorii la mai putin de 20/minut la sugar si respectiv10/minut la copil reducerea tonusului muscular (apare acea epuizare a musculaturii) aresponsivitatea copilului (este absent, nu comunica cu parintii) scaderea frecventei cardiace pna la disparitie pulsul periferic si apoi cel central devin slab perceptibile (filiforme) pna la disparitie. Copilul cu insuficienta respiratorie il veti gasi prabusit in pat, pe mai multe perne, necooperant, cu tegumente cianotice, respiratie neregulata, redusa ca frecventa si superficiala, cu puls filiform sau absent. Un astfel de copil este in iminenta de a prezenta un stop cardio-respirator, reprezentnd o urgenta si trebuind asistat imediat.

Astmul

Astmul reprezinta spasmul bronsiilor mici, cu alterarea pasajului de aer la acest nivel si este exprimat clinic prin respiratie dificila si wheezing (respiratie suieratoare). Un copil cu astm este deja sub tratament cronic si parintii trebuie sa dispuna de o reteta prescrisa de medic. Apartinatorii sunt instruiti sa solicite ajutor numai in cazul in care copilul respira cu dificultate. Astmul poate surveni la orice vrsta. Este cauzat de spasmul bronsiilor mici pulmonare, ceea ce produce un sunet caracteristic, suierator numit wheezing. Atacul de astm poate fi ca intensitate mediu sau sever si factorii precipitanti sunt multipli: situatii emotionale, polenul, fumul de tutun, blana animalelor (parul acesteia), penele. Primul pas in tratament este de a linisti copilul si parintii. Spuneti-le tot ce veti intreprinde si incurajati-i ca va fi bine, astfel inct sa se relaxeze. Puneti copilul in pozitie seznda pentru a-i favoriza respiratia. Rugati copilul sa-si tina buzele punga, ca si cum ar sulfa sa umfle un balon, spunndu-i sa expire cu forta. Aceasta manopera ajuta in doua moduri: parintii si copilul simt ca se face ceva pentru ei si devin cooperanti si relaxati, iar acest tip de expir reduce presiunea interna intrapulmonara. Daca copilul are medicatie pe care nu a luat-o ajutati parintii sa i-o administreze. Apartinatorii pot contacta medicul curant pentru a cere sfaturi. Daca nu se observa imbunatatiri ale respiratiei aranjati transportul de urgenta la spital.

Crupul

Crupul reprezinta inflamatia cailor aeriene superioare cu ingustarea lumenului de pasaj aeric la copii mici, tradus clinic prin tuse latratoare, raguseala si respiratie zgomotoasa. Crupul apare in urma unei inflamatii a cailor aeriene superioare la copii intre 6 luni si 4 ani. Gtul inferior se edematiaza si comprima caile aeriene, rezultnd un zgomot ragusit ca o voce de magar in cazul inspirului si tuse latratoare. Crupul este infricosator pentru parinti care nu trebuie lasati sa sperie copilul. Trebuie avut grija sa creati o atmosfera calma in prejma copilului pentru ca acesta sa se simta in siguranta. Asigurati-va ca respiratia zgomotoasa este data de crup si nu de aspirare unui corp strain. Puteti cere parintilor sa dea drumul la apa fierbinte in cada si sa inchida usa. Cnd baia este plina de aburi introdu