manual operaŢional...directivei nitraţi a ue; (ii) comuna respectivă ar trebui sa fie situată pe...

ROMÂNIA

PROIECT PRIVIND CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENŢI

MANUAL OPERAŢIONAL

Ianuarie 2009

ABREVIERI ŞI ACRONIME ALOP Angajarea, Lichidarea şi Ordonanţarea la Plată a Cheltuielilor Bugetare ANCA Agenţia Natională de Consultanţă Agricolă CJCA Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă DA Cont Desemnat EIM Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului PMM Plan de Management al Mediului APM Agenţia pentru Protecţia Mediului UE Uniunea Europeană FMIS Sistemul Informatic de Management Financiar BPA Codul de bune practici agricole GEF Fondul Global de Mediu GPN Notificarea Generală privind Achiziţiile BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare IFR Raport financiar interimar ne-auditat CIA Comisia Interministerială pentru Aplicarea Directivei Nitraţilor INPCP Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi ISPA Instrumente privind Politici Structurale pentru Pre-aderare SIMA Sistem Integrat de Monitorizare a Apelor LACI Iniţiativa de Modificare a Administrării Împrumuturilor ALPM Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor MMDD MM ME

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Ministerul Mediului Ministerul Economiei

MFP Ministerul Finanţelor Publice MS Ministerul Sănătaţii DN Directiva Nitraţilor a UE ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ONG Organizaţie non-guvernamentală ZVN Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi OJSPA Oficiul judeţean pentru studii pedologice şi agrochimie PAD Documentul de Evaluare a Proiectului PCN Nota de Concept Proiect PDO Obiectiv de Dezvoltare a Proiectului UMP Unitatea de Management a Proiectului CCP Comitetul de Coordonare a Proiectului ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului RON Lei (moneda naţională) SAPARD Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă SOE Declaraţie privind Cheltuielile SPN Notificare Specifică privind Achiziţiile TDS Centru de demonstrare şi instruire TOR Termeni de Referinţă UNDB Dezvoltare Afaceri in cadrul Naţiunilor Unite BM Banca Mondială WD Direcţia de apă

CUPRINS

A. DESCRIERE PROIECT ....................................................................................................................... 4 B. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE ....................................................................................... 11 C. PROCEDURI DE ACHIZIŢII ........................................................................................................... 17 D. MANAGEMENT FINANCIAR ......................................................................................................... 22

E. MONITORIZARE şi EVALUARE………………………………………………………….….27

F. ANEXE .................................................................................................................................................. 26

ANEXA 1: Selecţia judeţelor pilot şi a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi participante, precum şi procesarea investiţiilor din cadrul sub-proiectelor ................................................................................................ 28 ANEXA 2: Sub-componenta privind managementul gunoiului de origine animală şi menajer: investiţii, aranjamente de implementare şi acorduri iniţiale .................................................................................................. 32

Apendice 1: Aranjamente privind implementarea şi investiţiile propuse ........................................................... 33 Apendice 2: Acord preliminar între Comună/Consiliul Judeţean/Unitatea de Management a Proiectului (UMP) ................................................................................................................................................................ 42 Apendice 3: Cerere pentru facilităţi de stocare a gunoiului de grajd la nivel de gospodărie şi formular de analiză a acesteia ................................................................................................................................................ 44 Apendice 4: Acord de colaborare şi cofinanţare - Comună/Unitatea de Management a Proiectului (UMP) ..... 49 Apendice 5: Acord de cofinanţare cu Consiliul Judeţean - Schiţă ..................................................................... 52 Apendice 6: Certificat de finalizare ................................................................................................................... 52 Apendice 7: Calculaţia costurilor de investiţie şi asociate acestora (la nivel de comună) ................................. 53

ANEXA 3: Programul de testare/demonstraţii pentru promovarea Codului de bune practici agricole ................. 55 Apendice 1: Termeni de referinţă pentru asistenţă tehnică privind managementul programului de testare/demonstraţii ............................................................................................................................................ 55 Apendice 2: Formular de solicitare cu privire la participarea la programul de testări /demonstraţii a practicilor agricole nedăunătoare mediului ........................................................................................................ 59

ANEXA 4: Investiţii pentru apă şi igienizare .......................................................................................................... 61 Apendice 1: Aspecte principale cuprinse în Termenii de Referinţă privind studiile de fezabilitate pentru canalizare şi epurare ape uzate ........................................................................................................................... 63

ANEXA 5: Monitorizarea calităţii apei................................................................................................................... 71 ANEXA 6: Termeni de referinţă pentru componenta cu privire la biogaz .............................................................. 80 ANEXA 7: Termeni de Referinţă pentru intărirea cadrului de reglementare şi a capacităţii instituţionale ........... 84 ANEXA 8: Cerinţe de instruire la nivel general ..................................................................................................... 90

Apendice 1: Instruiri şi instituţii implicate ......................................................................................................... 90 Apendice 2: Centralizator cu privire la programul de instruire propus .............................................................. 91

ANEXA 9: Programul de informare publică ........................................................................................................... 93 Apendice 1: Strategia de informare publică şi replicare la nivel naţional - program estimat, derulat pe durata a cinci ani ................................................................................................................................................ 93 Apendice 2: Termeni de Referinţă pentru activităţile de informare publică ...................................................... 97

ANEXA 10: Organizarea şi managementul proiectului ........................................................................................ 102 Apendice 1: Actuala componenţă a CIA .......................................................................................................... 106 Apendice 2: Organizare şi funcţionare ............................................................................................................. 108 Apendice 3: Componenţa Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor impotriva poluării cu nitraţi din surse agricole ................................................................................................................. 109 Apendice 4: Componenţa grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nutraţi proveniţi din surse agricole ..................................................................... 110 Apendice 5: Termeni de Referinţă pentru personalul UMP-INPC ................................................................... 111

ANEXA 11: Programul de monitorizare şi evaluare ............................................................................................ 128

Apendice 1: Plan de monitorizare a rezultatelor .............................................................................................. 130 Apendice 2: Principii privind cadrul de evaluare a rezultatelor ....................................................................... 136

ANEXA 12: Planul general de achiziţii ................................................................................................................ 140 ANEXA 13: Planul de implementare pentru anul 2009 ........................................................................................ 141 ANEXA 14: Tabelele de costuri ale proiectului .................................................................................................... 150

Tabelul 14.1 – Sumarul costurilor pe componente ........................................................................................... 151 Tabelul 14.2 – Costuri pe componente şi finanţatori (mii Euro) ...................................................................... 152 Tabelul 14.3 - Costuri pe componente şi an – Totaluri, inclusiv cheltuieli neprevăzute (mii Euro) ................ 153

ANEXA 15: Planul de Management al Mediului şi Ghidul de Mediu ................................................................... 155 Apendice 1: Cadrul legal şi instituţional cu privire la Studiul de impact asupra Mediului .............................. 171 Apendice 2: Proceduri de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor în România .................................................. 176 Apendice 3: Ghidul de Mediu pentru contractele de lucrări civile ................................................................... 181

ANEXA 16: Manual de management financiar al proiectului .............................................................................. 182 Apendice 1: Sursele de fonduri ale Proiectului ................................................................................................ 210 Apendice 2: Schema fluxurilor financiare în cadrul Proiectului ...................................................................... 211 Apendice 3: Planul de conturi şi monografia contabilă a Proiectului – va fi dezvoltat ulterior - ..................... 212 Apendice 4: Model de flux al documentelor financiare ................................................................................... 213 Apendice 5: Model de Norme ALOP privind Proiectul – va fi dezvoltat ulterior ............................................ 215 Apendice 6: Formular IFR pentru fondurile Proiectului .................................................................................. 216 Apendice 7: Termeni de Referinţă pentru serviciile de audit ........................................................................... 217 Apendice 8: Personalul financiar – nume şi date de contact – va fi dezvoltat ulterior - .................................. 223 Apendice 9: Acorduri legale pentru implementarea financiară a Proiectului ................................................... 224 Apendice 10: Termeni de Referinţă draft pentru Sistemul informatic pentru management financiar .............. 225

ANEXA 17: Studii de impact social cu referire la Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi .. 232

ROMÂNIA

PROIECT PRIVIND CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENŢI

MANUAL OPERAŢIONAL A. DESCRIERE PROIECT Obiectivele proiectului 1. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a deversărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor. Componentele proiectului 2. Proiectul va conţine următoarele patru componente care vor fi implementate pe parcursul a cinci ani: (I) Investiţii la nivel de comună în aproximativ 86 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN); (II) Sprijin pentru consolidarea instituţională şi dezvoltarea capacităţii; (III) Strategia de informare publică şi replicare a intervenţiilor proiectului; şi (iv) Managementul proiectului. Selectarea zonelor de proiect 3. Proiectul va sprijini derularea unor investiţii concentrate cu precădere în comune desemnate ca ZVN localizate în zece bazine hidrografice. În primele optsprezece luni, proiectul va sprijini, iniţial, înfiinţarea a unsprezece Centre de demonstrare şi instruire (TDS)1. Selecţia judeţelor a fost realizată luând în considerare acele judeţe cu cel mai mare număr de ZVN, vecinătatea judeţului cu sediul central al autorităţii la nivel de bazin hidrografic pentru a facilita astfel participarea acestor autorităţi locale, precum şi asentimentul evident al respectivului Consiliu Judeţean legat de participarea la proiect. Suplimentar, comunele ZVN au făcut obiectul unei selecţii, definită de criterii cum ar fi gradul şi sursele poluării cu nutrienţi, disponibilitatea participării comunelor şi administraţiilor locale, la finanţarea unei părţi din costurile investiţiilor, vecinătatea cu bazinele hidrografice importante, precum şi compatibilitatea activităţilor propuse de proiect cu cele incluse în planurile autorităţilor judeţene cu privire la managementul apelor reziduale şi al alimentării cu apă. Investiţiile proiectului vor fi ulterior dezvoltate în alte ZVN/comune, astfel încât un total estimat de 86 ZVN/comune vor beneficia de investiţii sprijinite de către proiect (a se vedea Anexa 1 conţinând informaţii cu privire la cele unsprezece judeţe şi ZVN, precum şi la criteriile de selecţie). 4. Următoarele criterii ar trebui îndeplinite în vederea selectării ZVN/comunelor pentru a beneficia de intervenţiile proiectului : (I) comuna trebuie să fi fost identificată ca ZVN pentru care au fost definite planuri de acţiune conţinând măsuri de remediere corectivă în conformitate cu cerinţele

1 Judeţele pilot: judeţul Argeş (bazinul râurilor Argeş-Vedea), judeţul Buzău (bazinul râurilor Buzău-Ialomiţa), judeţul Vâlcea (bazinul râului Olt), judeţul Iaşi (bazinul râurilor Prut-Bârlad), judeţele Bacău şi Neamţ (bazinul râului Siret), judeţul Cluj (bazinul râurilor Someş-Tisa), judeţul Timiş (bazinul hidrografic al Banatului), judeţul Bihor ( bazinul Crişurilor), judeţul Mureş (bazinul râului Mureş) şi judeţul Dolj (bazinul râului Jiu).

Directivei Nitraţi a UE; (II) comuna respectivă ar trebui sa fie situată pe un corp de apă clasificat în prima sau a doua categorie de calitate, adică este în vecinătatea unui râu, sau aproape de unul din afluenţii principali, sau în aproprierea unui lac natural/lac de acumulare afectat, semnificativ, de fenomenul de eutrofizare; (III) Consiliul Judeţean şi/sau comuna ar trebui să-şi fi asumat disponibilitatea de a finanţa cel puţin 5% din costurile estimate ale investiţiilor; (IV) sursa poluării cu nitraţi trebuie să fie mai ales o problematică actuală şi mai puţin de domeniul trecutului (istorică) ; (V) comuna nu deţine sau nu are aprobat un sistem de canalizare; (VI) intervenţiile propuse de către proiect sunt compatibile cu planurile autorităţilor judeţene cu privire la alimentarea cu apă, managementul deşeurilor şi reabilitarea şcolilor; (VII) comuna ar trebui să deţină importante efective de animale care contribuie la emisiile de nutrienţi, precum şi un număr mare de locuitori. În situaţia în care sunt îndeplinite toate criteriile enumerate, de la (I) pâna la (VII), comuna va fi inclusă într-un clasament în conformitate cu numărul de locuitori şi cu concentraţia efectivelor de animale. Componenta 1 – Investiţii la nivel de comună în zonele vulnerabile la nitraţi (ZVN) (45,95 milioane Euro) 5. Lista investiţiilor va include: (I) sisteme de depozitare şi manevrare, la nivel de comună, destinate realizării unui mai bun management al gunoiului de grajd şi menajer – sistemele la nivel de comună sunt relevante în această situaţie întrucât efectivele de animale sunt deţinute în facilităţi foarte mici localizate în mediul rural, iar importanţa acestora a fost confirmată de către rezultatele proiectului APCP; (II) plantarea de arbori ca perdele forestiere de protecţie în vederea stopării degradării corpurilor de apă şi pentru prevenirea eroziunii solului, precum şi reabilitarea păşunilor; (III) acţiuni demonstrative ca urmare ale măsurilor de îmbunătăţire a calităţii apei şi a condiţiilor de igienă; şi (IV) promovarea respectării Codului de bune practici agricole în exploataţii prin investiţiile specifice dedicate unui management eficient al nutrienţilor, capabil să reducă emisiile de nutrienţi. În vederea îmbunătăţirii calităţii apei şi a condiţiilor de igienă, proiectul va finanţa realizarea unor staţii de mici dimensiuni, pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale, în două sau trei comune, a unor activităţi de promovare la nivelul comunităţilor locale a beneficiilor utilizării acestora, precum şi informarea publicului cu privire la impactul îmbunătăţirii condiţiilor de igienă asupra stării de sănătate. 6. În primele optsprezece luni, proiectul va suporta finanţarea unor investiţii realizate într-o anume comună din fiecare dintre cele unsprezece judeţe, care va avea rolul de Centru de Testare & Demonstraţii (TDS). Ulterior, următoarele investiţii ale proiectului vor fi făcute în altă ZVN/comună din cele unsprezece judeţe pilot, astfel încât va fi realizat un total estimat de 86 ZVN/comune care vor fi beneficiarele activităţilor finanţate de INPCP. Comuna selecţionată pentru a fi Centru de Testare şi Demonstraţii (TDS) va beneficia de prioritate maximă în realizarea primelor activităţi de proiect. A fost convenit ca investiţiile primului an de implementare să fie realizate prioritar în şase comune TDS , iar în al doilea an în alte cinci comune TDS. Au fost stabilite primele şase comune TDS, au fost realizate studiile la faţa locului şi au fost colectate datele, iar sub-proiectele de investiţii sunt în curs de elaborare. 7. Valoarea totală (costuri de referinţă) a pachetului de investiţii per comună este de aproximativ echivalentul a 530.000 Euro pentru un TDS, 2,27 milioane Euro pentru cele două comune TDS care beneficiază de asemenea de o staţie de colectare şi tratare a apelor uzate, precum şi de 260.000 Euro pentru celelalte 75 comune. 8. Managementul gunoiului de grajd şi menajer: Practicile managementului deşeurilor. Această subcomponentă va finanţa investiţii pentru instalarea unor facilităţi eficiente de depozitare a gunoiului de grajd şi menajer la nivel de aşezare rurală şi gospodării individuale, precum şi echipament pentru colectarea deşeurilor şi aplicarea compostului în comuna selectată (ZVN). Se va

asigura finanţarea pentru construirea de platforme comunale pentru gunoi de grajd şi menajer şi pentru construirea la nivelul gospodăriilor individuale, acolo unde este considerat necesar, a unor incinte pentru depozitare, de mici dimensiuni, prevăzute cu bazin de colectare a fracţiei lichide, precum şi cu echipament pentru colectarea deşeurilor şi pentru aplicarea gunoiului de grajd/compostului, inclusiv pubele, la nivelul gospodăriilor individuale, pentru a colecta separat deşeurile reciclabile. Gospodăriile care vor dori să fie selectate în vederea participării la programul de investiţii va trebui să îndeplinească criteriile de selecţie agreate şi, de asemenea, să-şi asume respectarea acordurilor de participare la finanţarea costurilor (Anexa 2). Asigurarea finanţării pentru platformele de deşeuri se va concentra pe activităţile legate de gestionarea compostului şi realizarea compartimentelor de separare a deşeurilor reciclabile, similar cu proiectul pilot de la Călăraşi. Acolo unde va fi considerat adecvat, proiectele vor fi coordonate cu sistemele de management al deşeurilor la nivel naţional. 9. Sistemul de depozitare a deşeurilor. Sistemul de depozitare a deşeurilor, prevăzut de proiect, va include o platformă la nivel de comună, cu facilitatea de a permite depozitarea deşeurilor reciclabile provenite din gospodăriile individuale (acestea vor fi deja separate de către fiecare gospodar în parte prin utilizarea pubelelor furnizate de către proiect), a gunoiului de grajd destinat obţinerii de compost şi care va fi aplicat ca fertilizant pe terenul agricol. Acolo unde se va considera necesar, fie datorită faptului că gospodarii vor dori să păstreze gunoiul de grajd ca îngrăşământ, fie pentru că sunt necesare investiţii la nivelul gospodăriilor individuale în vederea reducerii deversării apelor uzate, proiectul ar putea furniza fonduri pentru facilităţi de depozitare la nivelul gospodăriilor individuale. Actualmente, tabelele de costuri ale proiectului sunt elaborate astfel încât este prevăzută construcţia a una/două platforme la nivel comunal cu capacitatea de a depozita până la 3.000 tone de gunoi de grajd pentru fiecare comună, împreună cu aproximativ 75 facilităţi de depozitare pentru gospodării. Dimensiunile aproximative ale platformelor comunale şi numărul de platforme individuale, la nivel de gospodărie, vor fi reliefate pe durata evaluării necesarului pentru primele şase comune. 10. Sistemul de manipulare şi aplicare a gunoiului de grajd. Proiectul va sprijini activităţile de colectare a deşeurilor şi aplicarea ulterioară a gunoiului de grajd/compostului care includ: (I) colectarea deşeurilor/livrarea la platformă la nivel de comunal; (II) asigurarea de echipament necesar pentru a facilita operaţiunile de manevrare la nivel de comună – tractor cu remorcă şi dispozitiv de încărcare; (III) managementul gunoiului de grajd în vederea stimulării descompunerii şi producerii de compost; (IV) asigurarea de echipamente specifice în vederea împrăştierii în teren a materialului fertilizant; (V) asigurarea unei cisterne cu vid şi a unei pompe necesare manevrării şi împrăştierii fracţiei lichide pe teren. Responsabilităţile vor fi stabilite prin acorduri între UMP şi autorităţile locale. 11. Tabel centralizator al programului de investiţii (în cifre) cu privire la managementul gunoiului de grajd şi deşeurilor menajere: Descriere 2009 2010 2011 2012 2013 Tot

al Număr de Centre de demonstrare şi instruire (TDS) in comune ZVN

6 5 - - - 11

Totalul ZVN care sunt adresate de către Proiect (acceptate)

20

44

66

86

- 86

Facilităţi de depozitare la nivel de comună

26 33 25 15 - 99

Facilităţi de depozitare la nivel de gospodărie

1.590 2.300 1.500 1.010 800 7.200

Echipament de manevrare & împrăştiere – seturi 20

21

21 17 7

86

Pubele la nivel de gospodărie 9.400 6.300 6.300 6.300 1.200

29.500

Notă: Sunt prevăzute două platforme la TDS 12. Plantarea de perdele forestiere de protecţie & reabilitarea păşunilor. Proiectul va sprijini activităţi de împădurire a terenurilor aparţinând comunei respective, plantarea de arbori ca perdele de protecţie acolo unde corpurile de apă necesită protecţie impotriva deversării de nutrienţi şi pentru a stopa deteriorarea terenurilor degradate, precum şi reabilitarea păşunilor. Pentru activitătile de împădurire, Proiecul va asigura fondurile pentru achiziţia puieţilor iar comuna va asigura forţa de muncă pentru plantare. În vederea reabilitării păşunilor, proiectul va asigura achiziţia de seminţe şi realizarea de împrejmuiri pentru a atenua consecinţele negative ale păşunatului necontrolat şi pentru a îmbunătăţi calitatea pajiştilor. Această asistenţă se va asigura în situaţia în care va fi solicitată de către comuna respectivă, concomitent cu asumarea responsabilităţilor legate de un management corespunzător al păşunilor. Volumul terenurilor degradate, precum şi numarul corpurilor de apă unde sunt necesare zone tampon pentru a reduce scurgerea nutrienţilor, variază de la o comună la alta. 13. Evaluarea rezultatelor obţinute în primele şase TDS şi a planurilor de acţiune care urmează a fi elaborate va genera astfel o aproximare a cerinţelor. În consecinţă, necesităţile fiecărei comune vor fi evaluate anual, înainte de finalizarea planurilor de investiţii finanţate de către proiect pentru anul următor. Suprafeţele (exprimate în hectare) care vor fi plantate şi/sau reabilitate sunt estimate în prezent după cum urmează: (ha) Amplasamente plantaţii arbori 2009 2010 2011 2012 2013 Total Plantaţii în Centrele de demonstrare şi instruire (din cadrul ZVN)

110 110 - - - 220

Plantaţii în alte comune - 300 300 300 200 1.100 Suprafeţe totale plantate cu arbori - ha

110 410 300 300 200 1.320

Păşuni reabilitate Se vor stabili ulterior

Se vor stabili ulterior





14. Calitatea apei şi sistem de canalizare. În două comune TDS au fost prevăzute investiţii legate de dotarea cu staţii, de mică amploare, pentru colectarea şi tratarea apelor uzate, în scopul de a demonstra impactului diminuării concentraţiei de nutrienţi din apele reziduale. Proiectul va sprijini de asemenea pregătirea studiilor de fezabilitate pentru investiţiile în serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural din comunele ZVN, identificând şi alte surse de finanţare pentru această activitate. Totodată, sunt asigurate fonduri, la nivelul unei singure comune, pentru testarea şi demonstrarea fezabilităţii producerii de biogaz şi energie în co-generare, din gunoi de grajd şi deşeuri organice menajere, prin fermentaţie anaerobă. 15. Testarea puţurilor de apă aparţinând comunităţilor locale. În cadrul componentei de informare publică, Proiectul va planifica şi va realiza activităţi, la nivel de sat şi de comună, destinate creşterii conştientizării publice cu privire la impactul asupra stării de sănătate umană dat de prezenţa nitraţilor în apa potabilă, precum şi corelaţia dintre poluarea apei şi calitatea apelor de adîncime. Ca parte a campaniei de informare publică, se are în vederea furnizarea, către primării şi şcoli, a unor

kituri de testare a concentraţiei de nitraţi, în vederea testării puţurilor de apă aparţinând comunităţii locale şi pentru a determina clar acele surse de apă la care nivelul poluării cu nitraţi depăşeşte limitele considerate acceptabile. 16. Staţii de mici dimensiuni pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale. Investiţiile reprezentate de staţiile de mici dimensiuni pentru colectarea şi tratarea apelor reziduale vor fi finanţate într-un număr limitat de comune, respectiv acolo unde poluarea este considerată a fi iminentă datorită existenţei unui număr mare de gospodării cu instalaţii de alimentare cu apă şi toalete în interiorul casei, prevăzute cu fose septice, dar din care pot apare scugeri în corpuri de apă receptoare, utilizate ca sursă de apă potabilă. Din această perspectivă, va fi acordată prioritate acelor comune care sunt in situaţia de a deversa ape reziduale în apele transfrontaliere. Se consideră că centrele comunelor sau satele cu 4.000-8.000 locuitori sunt eligibile pentru selecţie, întrucât costurile per locuitor pentru comunele mai mici ar fi prea mari în comparaţie cu beneficiile date de măsurile de protecţia mediului, costurile operaţionale nu vor putea fi susţinute de posibilităţile financiare ale acestor comune şi, în plus, se pare că nu există nici disponibilitatea de participare la aceste costuri. Se consideră că aceste investiţii vor duce la rezultate semnificative în reducerea poluării cu nitraţi la nivelul comunelor pilot. 17. Eligibilitate. Cu referire la apele reziduale şi de canalizare, în vederea asigurării unui cadru sustenabil pentru realizarea acestor activităţi, autorităţile la nivel de comună va trebui să-şi decline angajamentul consumatorilor cu privire la: (I) racordarea la sistemul de canalizare şi (II) operarea corespunzătoare a acestui sistem. Peste 50% din gospodăriile aparţinînd sistemului de canalizare planificat va trebui să semneze contractul de service cu autoritatea la nivel de comună/consiliul local /operatorul sistemului, înainte de aprobarea proiectului. Astfel, soluţiile tehnice vor putea avea cel mai mic cost, respectiv o sumă per locuitor până la 400 Euro, atunci când soluţia tehnică include partea de colectare şi epurare, şi 150 Euro dacă proiectul prevede doar extinderea/construcţia unor facilităţi de epurare. 18. Studiile de fezabilitate vor fi realizate pentru a stabili un plan cu privire la operarea sistemului, pentru a determina costurile de operare şi pentru a calcula tarifele corespunzătoare serviciilor aferente apelor reziduale. Studiul de fezabilitate ar putea să ia în consideraţie opţiuni diverse privind operarea, inclusiv posibilitatea de contractare a acestor servicii cu societatea regională furnizoare de apă, şi va conţine un plan de finanţare a investiţiilor care va prevede modalitatea de participare la cheltuieli împreună cu consumatorii. Studiul de fezabilitate va conţine de asemenea un plan pentru depozitarea sedimentelor acumulate, intr-o formă sustenabilă. Utilizarea nămolurilor în agricultură ar fi putut să fie opţiunea preferată în scop demonstrativ în cadrul proiectului însă, datorită incertitudinilor legate de calitatea acestora, aplicarea sedimentelor pe teren nu va fi posibilă; astfel, o locaţie sustenabilă pentru depozitarea sedimentelor va trebui identificată. A se consulta Anexa 4 pentru instrucţiuni cu privire la investiţiile referitoare la tematica apelor reziduale. 19. Promovarea Codului de bune practici agricole. Proiectul va derula activităţi pentru a încuraja adoptarea de către fermieri a Codului de bune practici agricole, care a fost elaborat şi actualizat în cadrul proiectului APCP, în activităţile lor specifice legate de întreţinerea culturilor şi creşterea animalelor. În mod deosebit, proiectul va promova adoptarea practicilor de management al nutrienţilor cum ar fi rotaţia culturilor, managementul gunoiului de grajd, întreţinerea adecvată a covorului vegetal al solului şi managementul nutrienţilor pentru culturi cu testarea calităţii solului. Va fi promovată de asemenea realizarea unor ferme producătoare de culturi organice. Proiectul va finanţa un program de instruiri dedicat fermierilor şi consultanţilor agricoli, care va include demonstraţii la faţa locului, susţinând astfel diseminarea bunelor rezultate obţinute ca urmare a respectării practicilor îmbunătăţite. Proiectul va asigura fonduri pentru angajarea unor agenţi

economici cu experienţă în managementul nutrienţilor, care vor furniza consiliere şi instruire pentru a asigura, dupa necesităţi, acoperirea parţială a costurilor date de analizele de sol, precum şi costurile programului demonstrativ în ferme. A se consulta Anexa 3 pentru termenii de referinţă cu privire la selecţia agentului economic menţionat anterior. 20. Proiectul va sprijini de asemenea protecţia terenurilor agricole cu accent pus pe reducerea eroziunii solului şi va finanţa costurile echipamentelor utilizate pentru demonstraţii, precum şi demonstraţiile propriu-zise desfăşurate în ferme. De asemenea, va fi promovată utilizarea sustenabilă a păşunilor comunale şi a altor zone utilizate pentru păşunat, în măsura în care această activitate este relevantă pentru îmbunătăţirea managementului resurselor naturale ale comunei şi pentru reducerea deversărilor de nutrienţi. Programul pentru promovarea Codului de bune practici agricole va fi demarat în primele unsprezece comune TDS şi ulterior se va extinde pe tot cuprinsul ZVN, pe masură ce proiectul se va derula. 21. Studii de fezabilitate: Proiectul va finanţa studii de fezabilitate pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi epurare a apelor reziduale în comunele selectate. Obiectivul final este definit de atragerea surselor de finanţare UE pentru investiţii, adresate prioritar acelor comune care au impact asupra cursurilor de apă transfrontaliere, totalizând astfel 96 de studii de fezabilitate care urmează a fi finanţate. Este indicată consultarea Anexei 4, Apendice 1 pentru Termenii de referinţă. Vor fi asigurate, de asemenea, cel puţin la nivelul unei comune, fondurile pentru testarea şi demonstrarea fezabilităţii producerii biogazului prin fermentaţia anaerobă a gunoiului de grajd şi menajer. A se consulta Anexa 6 pentru Termenii de referinţă. Componenta 2 – Consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii (5,9 milioane Euro) 22. Această componentă se va concentra pe dezvoltarea capacităţii Ministerului Mediului (MM) şi Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR), precum şi a altor autorităţi la nivel naţional, regional sau judeţean, implicate în implementarea Directivei Nitraţilor (cum ar fi Ministerul Sănatăţii, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale etc.). În primul rând, această componentă va asigura asistenţă tehnică pentru MM/MAPDR pentru a asigura armonizarea legislaţiei cu reglementările UE legate de Directiva Nitraţilor a UE şi măsurile relevante din Directivele-Cadru UE în domeniul apei, cu accent pe clarificarea responsabilităţilor de implementare şi coordonare ale diverselor agenţii. Se va realiza o analiză amănunţită a eventualelor lacune din cadrul legal existent iar Proiectul va identifica şi sprijini realizarea paşilor necesari pentru a armoniza legislaţia în mod unitar. Proiectul va contribui la clarificarea responsabilităţilor instituţionale pentru implementarea eficientă a măsurilor legislative cu privire la Directiva Nitraţilor. Ca parte a acestui efort, proiectul va asigura de asemenea asistenţă cu privire la integrarea cadrului legal cu referire la nitraţi, fosfaţi şi nămoluri de la staţiile de epurare. În completare, efectele relativ pozitive ale strategiilor de atenuare, ex-post şi ex-ante, a impactului cu privire la problematica gunoiului de grajd, în practica comună din România, ar trebui evaluate, iar optiunile de introducere a măsurilor ex-ante vor fi luate în consideraţie pe durata de implementare a proiectului. A se consulta Anexa 7 pentru Termenii de referinţă. 23. Este estimat că, pe parcursul primului an de implementare, va fi stabilit scopul serviciilor şi finalizarea termenilor de referinţă, iar asistenţa propriu-zisă va începe înainte de sfârşitul primului an de implementare şi se va finaliza pe parcursul celui de-al doilea/al treilea an de implementare. 24. În al doilea rând, proiectul va oferi asistenţă în vederea întăririi capacităţii Administraţiei Naţionale “Apele Române” (subordonată MM), în calitatea sa de lider desemnat al grupului de lucru interministerial la nivelul bazinelor hidrografice şi la nivel de judeţ pentru aplicarea Directivei Nitraţilor, ale cărui responsabilităţi includ coordonarea eforturilor în acest sens ale diverselor agenţii

implicate, precum şi raportarea progreselor făcute către UE, prin MM. Astfel, proiectul va susţine: finalizarea centrului de pregătire şi formare, dotarea cu echipament pentru piezometre, pentru a extinde reţeaua de monitorizare şi a sprijini activităţile de monitorizare la nivel naţional şi cele specifice implementării proiectului, precum şi echipamente pentru laboratoare mobile şi de testare în teren (detalii în Anexa 5). Achiziţia lucrărilor civile şi a echipamentelor pentru dotarea centrului de pregătire şi formare, precum şi a echipamentelor şi autovehiculelor pentru activităţile de monitorizare la nivel naţional vor fi demarate în primul an de implementare a proiectului. 25. În al treilea rând, proiectul va sprijini elaborarea unui program complex pentru pregătire şi formare a personalului instituţiilor de la nivel naţional, regional şi judeţean din componenţa grupurilor de lucru pentru Directiva Nitraţilor a UE. Cerinţele de instruire identificate sunt enumerate în cadrul Anexei 8.1. 26. Programul pentru pregătire şi formare la nivel naţional va asigura instruirea a 40 de formatori pe tematicile Directivei Nitraţilor, care vor asigura pregătirea şi formarea specialiştior la nivel judeţean, vizite de studiu în UE pentru un total de 80 de experţi din instituţiile relevante, în scopul aprofundării cunoştinţelor legate de schimbările în practicile indicate, pentru conformitate cu cerinţele Directivei Nitraţilor (ND), precum şi, ulterior, instruirea a 180 de experţi cu responsabilităţi în implementarea prevederilor ND. La nivel de bazin hidrografic, programul de pregătire şi formare se va concentra pe aprofundarea cunoştinţelor cu privire la procedurile de testare şi de implementare a reglementărilor ND şi va fi dedicat instruirii a aprox. 80 – 90 experţi. La nivel judeţean, circa 80 experţi vor participa la vizite de lucru în UE , în vreme ce instructorii care au participat la programul de perfecţionare la nivel naţional vor organiza sesiuni de instruire pentru personalul instituţiilor implicate în grupul de lucru pentru implementarea Directivei Nitraţilor. La nivel de comună, primarii vor participa la vizite de studiu organizate de către autorităţile judeţene, operatorii platformelor vor vizita respectivele platforme ecologice pentru colectarea şi managementul gunoiului de grajd de la Calăraşi, iar personalul de specialitate şi fermierii vor fi instruiţi în domeniul managementului nutrienţilor, activitate de proiect cuprinsă în componenta 1. Fermierii vor putea să participe la activităţile în teren şi la demonstraţiile care se vor organiza iniţial la Calăraşi şi ulterior în locaţiile TDS care vor beneficia de finanţarea proiectului INPCP, precum şi prin intermediul personalului de consultanţă. 27. De asemenea, proiectul va sprijini desfăşurarea unor activităţi de pregătire şi formare, precum şi asistenţă tehnică pentru dezvoltarea unui mecanism instituţional ce va permite beneficiarilor şi instituţiilor relevante la nivel naţional accesul la fonduri UE, cuprinzând pregătirea, implementarea şi managementul proiectelor. A se consulta Anexa 8, Apendice 2, pentru detalii legate de bugetul alocat activităţilor de instruire. Componenta 3 – Strategia de informare publică şi replicare (2,58 milioane Euro) 28. Va fi dezvoltată o largă campanie de informare a publicului cu privire la activităţile de proiect şi beneficiile acestuia, la nivel local, de bazin hidrografic, naţional şi regional, pentru a stimula replicarea activităţilor întreprinse în proiect şi în alte regiuni similare din România (comune desemnate ca ZVN şi localizate în judeţe care nu sunt cuprinse în prezentul proiect), precum şi în alte ţări riverane Mării Negre şi candidate UE. În detaliu, activităţile cuprinse în această componentă vor promova importanţa îmbunătăţirii condiţiilor de igienă din NVZ, implementarea bunelor practici agricole, cum ar fi tratarea cu compost, conservarea terenurilor agricole, rotaţia culturilor, etc. Proiectul va asigura cadrul necesar pentru organizarea seminariilor la nivel naţional şi regional, vizite de lucru în teren şi vizite de studiu unde vor fi diseminate cunoştinţe şi vor fi dezvoltate aptitudinile cu privire la tehnologii cu costuri mici, dar eficiente în ce priveşte protecţia mediului. Activităţile de proiect vor recurge şi la canalele media (TV, radio, publicaţii pe teme de agricultură şi de mediu),

precum şi la activităţi organizate cu elevi, care reprezintă un vehicul eficace pentru cunoaşterea beneficiilor rezultate ca urmare a activităţilor propuse. Este recomandat ca personalul proiectului să împărtăşească experienţa acumulată, cu ocazia participării sale la conferinţe GEF. A se consulta Anexa 9 pentru programul estimat şi pentru termenii de referinţă ai entităţii care va realiza acest program. Componenta 4 – Managementul proiectului (5,6 milioane Euro) 29. Proiectul va fi implementat de către Unitatea de Management a Proiectului (UMP-INPC) înfiinţată în cadrul Ministerului Mediului. Fiecare dintre Direcţiile Bazinelor Hidrografice din cele zece bazine hidrografice va asigura desemnarea uneia sau a două persoane care să lucreze ca personal al acesteia pentru supervizarea şi coordonarea implementării activităţilor de proiect la nivel de comună. Fiecare Direcţie a Bazinelor Hidrografice va asigura spaţiu de birou şi facilităţi de pregătire şi formare, iar proiectul va oferi sprijin prin achiziţia echipamentului necesar şi a autovehiculelor. Celelalte instituţii care ar putea fi cooptate în implementarea activităţilor componentelor de proiect vor putea fi contractate conform necesităţilor. Ministerul Mediului (MM) va fi autoritatea la nivel central pe deplin responsabilă pentru implementarea proiectului. Actuala Comisie interministerială pentru aplicarea prevederilor Directivei Nitraţi, prezidată de reprezentanţi ai Ministerului Mediului, va asigura consilierea şi supravegherea generală pentru coordonarea tuturor activităţilor de proiect. 30. Proiectul va asigura costurile suplimentare adiacente costurilor de investiţie pentru echipamente, vehicule, pregătirea şi formarea personalului, salariile personalului UMP (salariile personalul din partea Direcţiilor Bazinelor Hidrografice vor fi suportate de către ANAR), software FMI, reabilitarea spaţiilor de birou pentru UMP, precum şi costurile operaţionale incrementale pentru 6 ani, pentru a facilita operaţiunile financiare ale UMP localizat în cadrul MM şi pentru personalul desemnat de catre 10 Direcţii ale Bazinelor Hidrografice. Costurile operaţionale incrementale se referă la chiria şi utilităţile spaţiilor de birou, întreţinerea acestora şi materialele consumabile, combustibil şi întreţinerea autovehiculelor, costurile pentru deplasări ale personalului şi diurne, precum şi costurile pentru publicitatea licitaţiilor. A se consulta Anexa 10 pentru Termenii de referinţă, schema organizatorică, schema şi componenţa CIA.

B. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE Coordonarea proiectului 31. Activităţile de proiect vor fi supravegheate la nivel naţional de către Comisia interministerială pentru aplicarea Planului de acţiune cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (CIA), denumită în continuare Comisia interministerială pentru Nitraţi, care este prezidată de către Secretarul de Stat pentru ape din Ministerul Mediului (MM).2 Mandatul CIA se referă la asigurarea unei strategii unitare, aprobarea planurilor de investiţii, supravegherea aplicării în România, la standard ridicat, a prevederilor Directivei Nitraţilor, precum şi identificarea de soluţii pentru diversele probleme care ar putea apare în implementarea proiectului. În cadrul MM, Cabinetul Secretarului de Stat pentru ape şi Direcţia Managementul Resurselor de Apă

2 Componenţa comitetului este: Preşedinte – Secretar de Stat pentru Ape, MM; vice-preşedinţi - Director General, Direcţia Managementului Resurselor de Apă, MM, Director, Direcţia Îmbunătăţiri Funciare, MAPDR; 3 reprezentanţi MM, 3 reprezentanţi MAPDR; 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.

(aflată în subordinea Secretarului de Stat) vor cumula competenţele esenţiale cu privire la supravegherea şi managementul proiectului (a se consulta Anexa 10, schema 1 care indică structura organizatorică generală a proiectului). Administrarea proiectului 32. Nivel naţional. Proiectul va fi implementat de către Unitatea de Management al Proiectului (UMP-INPC). Această unitate va fi localizată în cadrul sediului MM pentru a asigura integrarea sa cu celelalte funcţii ale ministerului şi va avea o structură estimată la 14 posturi de personal, în vederea realizării principalelor activităţi de implementare. Lista personalului va include: director, manager financiar, contabil, asistent financiar, specialist responsabil achiziţii, doi specialişti achiziţii, specialist responsabil tehnic/monitorizare & evaluare, doi specialişti tehnic/monitorizare & evaluare, secretar-translator, mecanic auto şi doi şoferi. Personal şi spaţiu de birou suplimentar vor fi asigurate la intrarea în efectivitate a proiectului. UMP, având iniţial un nucleu de personal esenţial compus din patru experţi, va avea deplină responsibilitate pentru activităţile cotidiene legate de implementarea proiectului şi va semna acorduri, atunci cînd va fi necesar, cu instituţii româneşti (atât publice cât şi private) cu experienţă în realizarea activităţilor specifice. Restul personalului UMP va fi angajat de îndată ce va fi emisă Legea de ratificare a Acordului de Împrumut şi a Acordului de Asistenţă financiară nerambursabilă. Înainte de lansarea programului de investiţii aferent fiecărui an, UMP va agrea, împreună cu Consiliile Judeţene, comunele respective şi fiecare din instituţiile contractate, obiectivele, proiectul final/programul de implementare şi bugetul pentru anul următor. Planurile anuale de acţiune şi bugetele anuale vor fi supuse spre aprobare către CIA. Unitatea de Management al Proiectului va avea atât responsibilitatea pentru monitorizarea întregului proiect, cât şi pentru aspectele legate de achiziţii şi managementul financiar din cadrul proiectului. Proiectul va asigura programe de instruire pentru a putea fi delegate responsabilităţile cu privire la aceste aspecte către nivelul local, de-a lungul timpului. Acordul de Imprumut şi Acordul de asistenţa financiară nerambursabilă au fost semnate de către Banca Mondială (BIRD) şi de către Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. 33. La jumătatea perioadei de implementare, Împrumutatul şi Banca vor efectua o analiză a recomandărilor concluzionate în studiul cu privire la dezvoltarea unui mecanism instituţional de coordonare a responsabilităţilor, care va crea premisele pentru ca beneficiarii şi instituţiile relevante să acceseze, să implementeze şi să gestioneze fonduri UE. Aceast analiză va fi reflectată intr-o decizie menită să aducă modificări potenţial aplicabile în aranjamentele de implementare a proiectului. 34. Nivel bazin hidrografic. A fost convenit ca fiecare Direcţie a Apelor să angajeze una sau două persoane pentru a lucra la coordonarea şi implementarea activităţilor de proiect sub îndrumarea UMP. Suplimentar faţă de sprijinul acordat activitităţilor de investiţii ale proiectului din comunele pilot, acest personal va contribui la întărirea capacităţii Grupurilor de lucru care coordonează implementarea Directivei Nitraţilor din cadrul instituţiilor din respectivele bazine hidrografice. Fişele posturilor au fost pregătite, noul personal va fi angajat începând cu 2008, iar proiectul va asigura finanţare pentru un autovehicul şi costurile de operare cu privire la activitatea acestui personal, cu referire la implementarea proiectului. 35. Nivel judeţean/comună. UMP îşi va duce la îndeplinire atribuţiile în baza unor acorduri semnate cu Consiliile Judeţene şi Comunale, care urmează a fi elaborate şi care vor specifica clar cuantumul de participare la costurile respective (este de dorit sa fie stipulate concis contribuţiile, în numerar şi/sau în natură), precum şi angajamentele fiecărei părţi.

36. Monitorizarea calităţii apei. Autoritatea naţională pentru administrarea apelor, respectiv Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), aflată în coordonarea MM, este responsabilă pentru realizarea raportărilor cu privire la aplicarea prevederilor Directivei Nitraţilor către UE. ANAR va cumula competenţele legate de realizarea tuturor operaţiunilor de testare şi analiză a calităţii apei, în laboratoarele sale, va prezida grupurile de lucru pentru aplicarea reglementărilor Directivei Nitraţilor organizate la nivel de bazin hidrografic (Direcţia Apelor) şi la nivel de judeţ (Sistemul de Gospodărire a Apelor), va fi responsabilă pentru colectarea informaţiilor relevante de la alte instituţii, cum ar fi Autoritatea de Sănătate Publică şi Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, (subordonată MM), asigurând astfel realizarea bazei de date de referinţă cu privire la calitatea apei în zonele adresate de către proiect, precum şi sprijinirea dezvoltării reţelei de monitorizare specifice proiectului, după cum este necesar a se interveni în vederea finalizării activităţilor de colectare a datelor. Responsabilităţi în implementarea proiectului 37. UMP va avea deplină responsibilitate pentru activităţile cotidiene legate de implementarea proiectului şi va semna acorduri, atunci când va fi necesar, cu instituţii româneşti (publice sau private) cu experienţă în realizarea activităţilor specifice. În acest sens, a fost elaborat un program de implementare a proiectului pentru primele optsprezece luni. Astfel, înainte de lansarea programului de investiţii aferent fiecărui an, UMP va agrea, împreună cu Consiliile Judeţene, comunele respective şi fiecare din instituţiile contractate, obiectivele, proiectul final/programul de implementare şi bugetul pentru anul următor. Responsabilităţile de implementare pentru fiecare tip de activitate de proiect sunt centralizate în tabelul de mai jos. Componentă Operaţiuni/ Responsabilităţi de implementare 1. Investiţii la nivel de comună 1.1 Managementul gunoiului de grajd şi menajer

UMP va colabora cu Consiliile Judeţene şi comunele identificate, în baza unor acorduri explicite pentru a confirma necesitatea şi tipul de platformă(e) de deşeuri, proiectele finale de contract, proiectele finale de depozite pentru deşeuri. Vor fi semnate acorduri cu Consiliile Judeţene, legate de co-finanţarea cheltuielilor, precum şi cu Primarii /Consiliile la nivel de comună, cu privire la angajamentele de participare la susţinerea costurilor cu numerar sau în natură. UMP va superviza selecţia contractorilor prin licitaţie natională competitivă, iar achiziţia echipamentelor va fi făcută conform procedurii de achiziţie adecvată. Ulterior construcţiei, Primăria va răspunde de operarea platformei, inclusiv de colectarea deşeurilor. Gospodarii vor răspunde pentru separarea deşeurilor şi pentru predarea acestora către platformele respective, după caz.

1.2 Plantarea de perdele forestiere de protecţie şi reabilitarea păşunilor

Comunele vor semna o convenţie cu UMP referitor la plantarea arborilor în vederea prevenirii eroziunii solului şi/sau protecţia corpurilor de apă. Supervizarea din punct de vedere tehnic va fi contractată cu un agent cu expertiză relevantă. Materialul de plantare (achiziţia acestuia va face obiectul unei licitaţii) va fi asigurat de catre proiect, precum şi seminţele şi împrejmuirile pentru păşuni. Manopera şi celelalte costuri vor fi suportate de către comună.

1.3 Demonstraţii privind îmbunătăţirea calităţii apei &

UMP va colabora împreună cu comunele identificate în vederea realizării unei analize amănunţite a studiilor de

Componentă Operaţiuni/ Responsabilităţi de implementare condiţiilor de igienă fezabilitate deja existente pentru staţii de epurare şi pentru a

reliefa modificările necesare a fi făcute în vederea optimizării acestora în conformitate cu îndeplinirea obiectivelor proiectului. Comuna va contracta actualizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor. UMP va superviza selecţia contractorilor prin licitaţie naţională competitivă, iar achiziţia echipamentelor va fi facută conform procedurii de achiziţie adecvată. Primăria va fi responsabilă pentru operarea staţiilor de epurare – inclusiv pentru colectarea tarifelor aplicate gospodăriilor în vederea acoperirii cheltuielilor de operare şi întreţinere.

1.4 Promovarea Codului de bune practici agricole

UMP va contracta societatea(-ile) responsabilă(-e) pentru instruire şi desfăşurarea programelor de demonstraţii cu privire la managementul nutrienţilor şi a practicilor de protecţie a terenurilor cultivate. Societatea(-ile) contractată, selectată competitiv dintre societăţile de cercetare şi dezvoltare existente în România, va furniza proiectul programului, supravegherea zilnică a derulării acestuia, precum şi monitorizarea şi evaluarea rezultatelor demonstratiilor desfăşurate în cadrul fermei. ANCA/CJCA/NGO-urile şi alte agenţii de consultanţă ale fermelor vor fi instruite în vederea diseminării rezultatelor, în vreme ce fermierii vor beneficia de instruirile propriu-zise în mod direct. Laboratoare private şi /sau OJSPA-urile vor fi contractate pentru analiza nivelului de nutrienţi în sol şi a îngrăşămintelor organice.

1.5 Studii de fezabilitate pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi ape uzate

UMP/ MM vor realiza o analiză a necesarului de sprijin din lista de priorităţi pentru ZVN neacoperit din alte surse. In acest scop, se va derula o procedură pentru selecţia la nivel local care se va finaliza prin adjudecarea de contracte de proiectare, sub îndrumarea comunei beneficiare şi a UMP, reprezentat local de către personalul Direcţiei bazinului hidrografic. Plăţile în baza contractului vor fi făcute direct de către UMP.

1.6 Studiu de fezabilitate şi proiect de execuţie pentru investiţii în instalaţii de biogaz.

UMP va contracta o firmă de consultanţă pentru a elabora un studiu de fezabilitate. În baza SF se va elabora un proiect tehnic pentru o instalaţie de biogaz în cel puţin o comună. Beneficiarul va fi responsabil pentru operarea instalaţiei de biogaz.

2. Consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii 2.1 Cadrul legislativ de reglementare

Serviciile desemnate din cadrul MM şi MAPDR vor fi responsabile pentru realizarea acestei activităţi cu sprijinul asistenţei tehnice finanţată de către proiect.

2.2 Consolidarea capacităţii Administraţiei Naţionale “Apele Române”, monitorizarea calităţii apei şi scăderea nivelului de azot

UMP va încheia un acord cu Administraţia Naţională Apele Române cu privire la programele anuale, începând cu primul an de implementare a proiectului, destinate realizarii investiţiilor şi dotărilor operaţionale agreate pentru sprijinirea dezvoltării Administraţiei. Toate lucrările de construcţii civile vor fi contractate în conformitate cu procedurile de achiziţii ale BM.

2.3 Program de pregătire şi UMP va prevedea implementarea programului de pregătire şi

Componentă Operaţiuni/ Responsabilităţi de implementare formare formare a personalului instituţiilor la nivel naţional, de bazin

hidrografic, judeţean şi de comună. Vor fi semnate contracte cu societăţi relevante cu expertiză în derularea programelor de pregătire şi formare.

3. Strategia de informare publică şi replicare

UMP va contracta societăţi de media şi activităţi promoţionale, inclusiv ONG-uri, în vederea realizării strategiei de informare publică şi replicare.

38. Monitorizarea calităţii apei. Autoritatea naţională pentru administrarea apelor, respectiv Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), aflată în coordonarea MM, este responsabilă pentru realizarea raportărilor cu privire la aplicarea prevederilor Directivei Nitraţilor către UE. ANAR va cumula competenţele legate de realizarea tuturor operaţiunilor de testare şi analiză a calităţii apei, în laboratoarele sale, va prezida grupurile de lucru pentru aplicarea reglementărilor Directivei Nitraţilor organizate la nivel de bazin hidrografic (Direcţiile Apelor) şi la nivel de judeţ (Sistemele de Gospodărire a Apelor), va fi responsabilă pentru colectarea informaţiilor relevante de la alte instituţii, cum ar fi Autoritatea de Sănătate Publică şi Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (subordonată MM), asigurând astfel realizarea bazei de date de referinţă cu privire la calitatea apei în zonele adresate de către proiect, precum şi sprijinirea dezvoltării reţelei de monitorizare specifice proiectului, după cum este necesar a se interveni în vederea finalizării activităţilor de colectare a datelor. 39. Proiectul a stabilit un cadru de monitorizare al efectului şi rezultatelor care vor fi legate cât mai strâns posibil de sistemul MM de raportare cu privire la fondurile UE şi pentru monitorizarea realizărilor în îndeplinirea acquis-ului în domeniul protecţiei mediului. Monitorizarea şi evaluarea proiectului va fi responsibilitatea UMP, beneficiind astfel de expertiza privind M&E dobândită pe parcursul implementării APCP. M&E va fi realizată atât în baza studiilor, cât şi prin interpretarea datelor provenite din surse de ordin administrativ. Principalii indicatori vor fi colectaţi prin studiile contractate de către UMP şi care vor fi realizate la începerea proiectului, la mijlocul perioadei şi la finalul perioadei de implementare, dar şi datele consolidate colectate de către ANAR pentru analiza calităţii apei şi pentru estimarea concentraţiei de nutrienţi în corpurile de apă. De asemenea, UMP va utiliza metode de aproximare pentru a estima diminuarea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă ca urmare a intervenţiilor proiectului. Capacitatea de M&E a ANAR va fi consolidată prin componenta Consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii, la nivel central şi la nivel regional. La mijlocul perioadei se va derula o analiză în scopul evaluării progresului general facut în implementarea proiectului. Experienţa dobândită, împreună cu recomandările pentru optimizarea rezultatelor, vor constitui o bază pentru eventuala restructurare a proiectului, în cazul în care acest lucru ar fi necesar. Rezultatele activităţilor privind M&E vor genera concluzii ce vor fi ulterior luate în consideraţie în procesul de implementare. 40. UMP va elabora un Sistem Informatic simplu de Management pentru M&E, formatele rapoartelor pentru fiecare componentă, inclusiv obiectivele ţintă de performanţă anuală, pornind de la detaliile incluse în Anexa 11. Aceşti indicatori prevăd evaluarea impactului proiectului prin monitorizarea calităţii apei şi solului. Raportările trimestriale vor reflecta progresul în implementarea concretă, utilizarea fondurilor şi impactul proiectului. Raportările trimestriale vor fi consolidate de către UMP în raportările semestriale către Comitetul interministerial pentru nitraţi şi către Bancă, în cel mult 45 zile de la sfârşitul fiecărei perioade de şase luni aferentă raportării. Raportările semestriale vor include un plan de implementare şi un plan de lucru pentru cele şase luni care succed perioadei de raportare. Formatele raportărilor vor fi agreate cu Banca. Analiza de la mijlocul perioadei se va derula în scopul evaluării progresului general făcut în implementarea proiectului. Experienţa dobândită, împreună cu recomandările pentru optimizarea rezultatelor, vor constitui o

bază pentru eventuala restructurare a proiectului, în cazul în care acest lucru ar fi necesar. Rezultatele activităţilor privind M&E vor genera concluzii ce vor fi ulterior luate în consideraţie în procesul de implementare 41. Elementele principale ale criteriilor de selecţie şi ale procedurilor care se cer respectate pentru investiţiile adresate de Componenta 1 sunt după cum urmează (mai multe detalii pot fi consultate în Anexa 1): Criteriile de selecţie şi procedurile cu privire la investiţii 42. Selectarea comunelor şi judeţelor pilot: Pe durata perioadei de pre-evaluare a proiectului, au fost selectate unsprezece judeţe în baza criteriului dat de un număr maxim de ZVN situate în bazine hidrografice. În consecinţă, comunele (ZVN) care sunt desemnate ca Centre de demonstrare şi instruire au fost selectate în conformitate cu următoarele consideraţii: (a) au fost identificate ca ZVN deoarece există o contribuţie semnificativă a deşeurilor menajere şi de origine animală, precum şi terenuri agricole unde ar putea fi derulate demonstraţii cu privire la practicile de reducere a poluării cu nitraţi; (b) Consiliul Judeţean şi/sau comuna au confirmat disponibilitatea de participa la co-finanţarea proiectului cu o cotă egală cu 5%; (c) Primăria locală este pregătită să contribuie la implementarea proiectului şi să participe cu cote în natură la acesta (stabilite prin acorduri explicite); (d) intervenţiile proiectului în domeniul managementului deşeurilor sunt compatibile cu strategiile la nivel de judeţ cu privire la alimentarea cu apă şi managementul deşeurilor. 43. Pregătirea planurilor de investiţii pentru comunele selectate ca Centre de demonstrare şi instruire (o comună în fiecare din cele unsprezece judeţe): UMP, lucrând în colaborare cu Consiliul Judeţean şi primarul comunei, confirmă că oportunităţile de investiţii sunt în concordanţă cu obiectivele proiectului iar acestea sunt conforme cu planurile de dezvoltare la nivel de judeţ cu privire la deşeurile menajere şi alimentarea cu apă. UMP va pregăti planul de investiţii (fără detalii de proiectare), menţionând însă detalii legate de locaţia platformelor de deşeuri la nivel de comună, numărul de platforme la nivel de gospodărie care urmează a fi finanţate, tipul şi locaţia îmbunăţirilor aduse la sistemul de ape uzate, plantaţiile comunale reprezentând perdele forestiere de protecţie şi exemple servind la demonstrarea bunelor practici agricole, precum şi propuneri pentru rezolvarea problemelor legate de ape uzate şi canalizare, inclusiv îmbunătăţirile de mică amploare aduse sistemului public de canalizare. Acest plan va fi pregătit în colaborare cu Consiliul Judeţean, primarul comunei şi prefectul judeţului şi va fi solicitată aprobarea lui de către toate aceste entităţi. 44. Va fi solicitată o contribuţie de 5% din costul investiţiei prevăzută de activităţile de proiect, care va fi stabilită prin acorduri explicite, din partea Consiliului Judeţean şi/sau comunei. Părţile vor semna acorduri preliminare. Satul(-ele) unde se vor construi platformele comunale pentru deşeuri şi platforme la nivel de gospodărie vor fi identificate prin studiile de prefezabilitate finanţate de către UMP, iar atât disponibilitatea locaţiilor adecvate pentru platformele comunale, cât şi conformitatea acestora cu prevederile reglementărilor de protecţia mediului vor fi confirmate de proiectant. 45. Referitor la sistemul de ape reziduale şi canalizare, pentru a se asigura sustenabilitatea intervenţiilor proiectului, comuna va trebui să confirme angajamentul consumatorilor cu privire la: (I) racordarea la sistemul de colectare ape reziduale, şi la (II) operarea sistemului într-o manieră viabilă. Peste 50 % din gospodăriile din cadrul sistemului planificat de colectare al apelor uzate vor semna un contract de service cu comuna/consiliul/operatorul sistemului, înainte ca proiectul să fie aprobat. Mai mult, soluţiile tehnice trebuie să fie cu cel mai mic cost per locuitor şi care să nu depaşească 400 Euro, inclusiv partea de colectare şi tratare, şi 150 Euro dacă planul avut în vedere include doar consolidarea/construcţia facilităţilor de tratare.

46. UMP/Consiliul Judeţean va angaja prin contract o firmă de proiectare în vederea pregătirii proiectelor detaliate pentru platformele comunale de depozitare şi a incintelor la nivelul gospodăriilor individuale, pentru a fi incluse în documentele de licitaţie, precum şi pentru sistemul de ape uzate şi canalizare, acolo unde este relevant. În cele unsprezece TDS comunele vor finanţa studiile de fezabilitate. UMP va elabora planurile pentru manipularea deşeurilor cu ajutorul unor dispozitive şi echipamente, precum şi specificaţiile echipamentelor care vor fi achiziţionate. UMP identifică şi examinează costurile aferente activităţilor propuse cu referire la plantarea perdelelor forestiere şi pentru demonstraţiile privind bunele practici agricole. 47. UMP va pregăti estimările de costuri şi planul de finanţare, precum şi acordurile preliminare cu (a) Consiliul Judeţean şi (b) Consiliul Comunal, care vor specifica investiţiile proiectului, termenii şi condiţiile prevederilor finanţărilor BIRD/GEF, menţionând aranjamentele de participare la co-finanţare între fondurile asigurate de BIRD/GEF, Consiliul Judeţean, comună şi gospodăriile beneficiare, precum şi responsabilităţile fiecărei părţi atât pe durata execuţiei construcţiei, dar şi pentru operarea şi întreţinerea facilităţilor. Pe parcursul acestui proces, UMP va verifica dacă activităţile planificate sunt în concordanţă cu planurile de acţiune ale ZVN pregătite prin programul de finanţare nerambursabilă din partea Guvernului Olandei. UMP va finaliza Acordurile de Co-finanţare pentru sub-proiectele INPCP cu Consiliile Judeţene şi Acordurile de Cooperare cu Consiliile Locale/Primării. Procedurile de implementare şi forma preliminară pentru acordurile menţionate anterior sunt cuprinse în Anexa 2. 48. Pregătirea planurilor de investiţii pentru restul comunelor incluse în proiect, începând cu al doilea an de implementare până în al cincilea an de implementare: Comunele prioritare pentru intervenţiile proiectului, ulterior etapei TDS, vor fi identificate ca urmare a activităţilor derulate în cadrul Acordului de finanţare nerambursabilă din partea Guvernului Olandei. Este estimat ca planurile de acţiune să includă o întreagă gamă de măsuri cu privire la reducerea poluării cu nutrienţi şi care să determine aducerea nivelului de nitraţi în apele de suprafaţă şi apele de adâncime la concentraţii considerate acceptabile. Sub-proiectele, respectiv programul integrat de investiţii care vor fi sprijinite de către INPCP în comune, vor fi selectate din lista acelor măsuri identificate în planul de acţiune, care sunt confome cu obiectivele proiectului. Un proces de pregătire similar cu cel descris mai sus pentru TDS va fi urmat în vederea pregătirii investiţiilor pentru perioada incepînd cu al doilea an de implementare pâna în al cincilea an de implementare. C. PROCEDURI DE ACHIZIŢII Generalităţi 49. Achiziţia lucrărilor, bunurilor şi serviciilor (altele decât servicii de consultanţă) pentru proiectul propus va fi realizată în concordanţă cu Ghidul privind achiziţiile pe baza împrumuturilor BIRD şi a creditelor IDA publicat de Bancă în luna mai 2004; selecţia serviciilor de consultanţă va fi facută în conformitate cu Ghidul privind „Selecţia şi angajarea consultanţilor de către Împrumutaţii Băncii Mondiale”, publicat de Bancă în mai 2004, precum şi de prevederile legii de ratificare a Acordului de Împrumut. Descrierea generală a diverselor categorii de cheltuială este inserată mai jos. Pentru fiecare contract care urmează a fi finanţat din Împrumut, procedurile diferite de achiziţii sau de selecţie a serviciilor de consultanţă, necesitatea de a parcurge etapa privind precalificarea, costurile estimate, cerinţele de examinare prealabilă, precum şi cuantificarea derulării acestor proceduri în durate de timp sunt agreate de către Împrumutat şi Bancă şi incluse astfel în Planul de achiziţii. Planul de achiziţii va fi actualizat cel puţin la un interval de un an sau după cum este necesar a se reflecta în acesta priorităţile curente în implementarea proiectului şi corelarea cu bugetul alocat.

50. Publicitate: Notiţa privind Achiziţii Generale (GPN) a fost publicată în ediţia electronică şi tipărită a United Nations Development Business (UNDB). Anunţurile privind Achiziţii Specifice (SPN) vor fi publicate de îndată ce documentele de licitaţie vor fi disponibile. Împrumutatul va respecta deciziile de anulare a dreptului de participare, al anumitor firme şi persoane, la procesul competitiv derulat pentru adjudecarea unor contracte finanţate de către Bancă şi va exclude respectivele firme sau persoane de la acest proces. Lista curentă a firmelor şi persoanelor sub restricţia mai sus amintită va fi consultată la adresa: http://www.worldbank.org/debarr. Atribuirea contractelor va fi publicată în ediţia electronică a UNDB şi dgMarket, incluzând cel puţin informaţiile cerute de către Ghidul privind achiziţiile şi de către Ghidul privind consultanţii. 51. Achiziţia lucrărilor: Lucrările ce urmează a fi achiziţionate în cadrul proiectului vor include, în principal, lucrări civile pentru instalarea facilităţilor pentru depozitarea deşeurilor de origine animală şi a deşeurilor menajere, staţii de mică amploare, pentru colectarea şi tratarea apelor uzate, reabilitarea centrului de pregătire şi formare pentru ANAR. Nu este prevăzut niciun contract al cărui cost estimat să depăşească 4.000.000 Euro. Dacă însă, pe durata implementării proiectului, vor apare astfel de situaţii, toate contractele pentru lucrări civile al căror cost estimat, fiecare, va fi mai mare sau egal cu 4.000.000 Euro va fi atribuit ca urmare a unei proceduri de tip Licitaţie Internaţională Competitivă (ICB). Contractele pentru lucrări civile cu un cost estimat sub 4.000.000 Euro vor fi achiziţionate în baza prevederilor procedurii Licitaţie Naţională Competitivă (NCB). Pentru toate situaţiile în care se va respecta procedura Licitaţie Internaţională Competitivă (ICB), achiziţia va fi făcută utilizând Documentele Standard de Licitaţie (SBD) ale Băncii. Documentele de Licitaţie agreate de sau satisfăcătoare pentru Bancă cum ar fi Documentul Model de Licitaţie al ECA pentru lucrări civile (acest document a fost deja tradus în limba română pentru a fi folosit în cadrul proiectelor Băncii, în curs de implementare) vor fi luate în consideraţie pentru utilizarea în derularea procedurilor Licitaţie Naţională Competitivă. Achiziţia lucrărilor simple cum ar fi igienizarea fostelor depozite neautorizate de deşeuri organice şi reabilitarea spaţiului de birou al UMP, estimate a costa mai puţin de 80.000 Euro, va fi făcută în conformitate cu procedura Cumpărare, în baza comparării a minimum trei cotaţii obţinute din partea unor contractori relevanţi. 52. Achiziţia bunurilor: Bunurile achiziţionate în cadrul proiectului vor include echipament pentru managementul deşeurilor şi al îngrăşămintelor organice, cabine de pază, pubele de plastic, puieţi, seminţe pentru plantarea păşunilor; echipament specific pentru colectarea, procesarea şi stocarea datelor, echipament de laborator, echipamente şi dispozitive pentru intervenţii în piezometre, autovehicule în cadrul Componentei 2; autovehicule, calculatoare, mobilier de birou şi echipament de birou în cadrul Componentei 4 a proiectului. Bunurile şi echipamentele al căror cost estimat este 800.000 Euro su mai mult pentru fiecare contract, vor fi achiziţionate în conformitate cu procedura ICB. Contractele pentru bunuri cu un cost estimat la sub 800.000 Euro pentru fiecare contract, dar pentru care se consideră nefezabilă participarea ofertanţilor străini, pot fi achiziţionate prin Licitaţie Naţională Competitivă, utilizând Documentele de Licitaţie Naţională agreate de sau satisfăcătoare pentru Bancă cum ar fi Documentul Model de Licitaţie regională pentru bunuri al ECA. Contractele de valoare mică pentru furnizarea unor bunuri disponibile “la raft” (inclusiv hardware şi software) la un cost estimat pentru fiecare contract mai mic de 80.000 Euro, cum ar fi mobilierul de birou, calculatoare, copiatoare şi imprimante, pot fi achiziţionate în conformitate cu procedura Cumpărare în baza comparării a minimum trei cotaţii obţinute din partea unor furnizori relevanţi. În situaţia achiziţiei de hardware şi software IT prin procedura Cumpărare, la momentul solicitării de oferte se vor solicita cotaţii şi din partea firmelor care operează în România şi care sunt inregistrate pe site-ul Băncii Mondiale, în plus faţă de alte firme care doresc să prezinte oferte. 53. Selecţia consultanţilor: Serviciile de consultanţă cerute de implementarea proiectului vor include studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi ape uzate în

comunele selectate, pentru proiecte tehnice, precum şi pentru managementul nutrienţilor din cadrul Componentei 1, asistenţă tehnică pentru sprijinul optimizării cadrului de reglementare şi a strategiilor din cadrul Componentei 2; campania de informare publică din cadrul Componentei 3 şi pentru activităţile de monitorizare şi evaluare a proiectului din cadrul Componentei 4. Selecţia pe bază de Calitate şi Cost (QCBS) va fi procedura utilizată pentru toate contractele al căror cost estimat de contract va depăşi 160.000 Euro. Procedura de Selecţie pe baza calităţii (CQS) se va utiliza pentru acele contracte al căror cost estimat de contract va fi sub 160.000 Euro. Serviciile pentru realizarea proiectelor tehnice şi pentru auditul proiectului vor fi achiziţionate în baza procedurii Selecţie pe baza celor mai mici costuri. Listele scurte ale consultanţilor pentru servicii ale căror cost estimat va fi mai mic de 160.000 Euro, pentru fiecare contract, pot să includă doar consultanţi locali, în conformitate cu prevederile paragrafului 2.7 din Ghidul privind consultanţii. Consultanţii individuali vor fi selectaţi în conformitate cu Partea V a Ghidului privind consultanţii. 54. Activităţile de proiect legate de instruire şi de vizitele de studiu pentru personalul UMP şi ANAR vor fi realizate în temeiul unui program bianual de instruire, care va fi supus spre aprobare Băncii Mondiale înainte de implementarea sa propriu-zisă. Pregătirea profesională a instructorilor pe tematica Codului de bune practici agricole va fi asigurată în cadrul Centrelor de Informare şi Instruire care funcţionează pe lângă universităţile pentru agricultură şi medicină veterinară prin proiectul MAKIS. Programul de instruire dedicat personalului cu competenţe de consiliere şi fermierilor din cadrul Componentei 1 a proiectului va fi îndeplinit prin respectarea criteriilor acceptabile pentru Bancă cu privire la selecţia cursanţilor şi a instituţiilor de pregătire şi formare. În acest sens, se vor aplica procedurile şi aranjamentele de realizare a programele de instruire care sunt acceptabile pentru Bancă. 55. Procedurile de achiziţii care vor fi utilizate pentru fiecare metoda de achiziţie, precum şi plafoanele stabilite iniţial pentru examinarea prealabilă cu privire la contractele de lucrări civile, bunuri şi servicii care urmează a fi achiziţionate, sunt incluse în Planul de achiziţii (Anexa 12) şi în prezentarea generală a acestuia, iar actualizarea lui poate fi realizată prin consultare cu Banca. Planul de achiziţii 56. Planul de achiziţii (Anexa 12) asigură cadrul de referinţă pentru metodele de achiziţie. Acest plan a fost agreat pe durata negocierilor dintre Împrumutat şi Bancă. Planul de achiziţii va putea fi consultat la sediul UMP din cadrul MM. El va fi de asemenea inclus în baza de date a proiectului şi pe site-ul Băncii. Planul de achiziţii va fi actualizat anual prin consultare cu echipa proiectului, sau după cum este necesar a se reflecta, în acesta, priorităţile curente în implementarea proiectului şi optimizări ale capacităţii instituţionale. Actualizarea Planului de achiziţii, care va fi realizată cel puţin o dată pe an, va fi aprobată de către Banca Mondială, în baza termenilor de referinţă incluşi în Manualul Operaţional. Frecvenţa Misiunilor de supraveghere a achiziţiilor 57. Suplimentar faţă de analiza preliminară a Băncii realizată de la sediul acesteia, analiza ulterioară a activităţilor de achiziţii va fi efectuată cel puţin o dată pe an.

Detalii legate de achiziţiile cu participare internaţională

Bunuri, lucrări civile şi servicii, altele decât serviciile de consultanţă (a) Lista de pachete de contracte care vor fi semnate ca urmare a aplicării ICB şi Contractare directă:

Nr. Crt.

Obiectul contractului Cost Estimat ( mil. Euro)

Metodă de achiziţie

Data estimată pentru deschiderea ofertelor

1 Echipamente laborator 2,4 ICB martie 2009 2 Echipamente pentru managementul

îngrăşămintelor organice şi al deşeurilor – al doilea an de implementare a proiectului (An2)

2,63 ICB iunie 2009

3

Echipamente pentru managementul îngrăşămintelor organice şi al deşeurilor – al treilea an de implementare a proiectului (An3)

1,99 ICB noiembrie 2009

4 Echipamente pentru managementul îngrăşămintelor organice şi al deşeurilor – al patrulea an de implementare a proiectului (An4)

2,00 ICB octombrie 2010

5 Echipamente pentru managementul îngrăşămintelor organice şi al deşeurilor – al cincilea an de implementare a proiectului (An5)

1,69 ICB octombrie 2011

(b) Toate contractele semnate ca urmare a aplicării ICB şi prin Contractare directă vor fi supuse examinării prealabile a Băncii. Fiecare prim contract de lucrări civile sau bunuri, semnat ca urmare a aplicării NCB sau acordat pe bază de metoda Cumpărare, va fi de asemenea supus examinării prealabile a Băncii. Servicii de consultanţă (a) Lista angajamentelor de consultanţă cu lista-scurtă compusă şi din firme străine

Nr. Crt.

Descrierea angajamentului

Cost Estimat ( mil. Euro)

Metodă de achiziţie

Examinarea de către Bancă (prelabilă / ulterioară)

Data estimată de depunere a propunerilor

1 Studii de fezabilitate pentru ape uzate şi canalizare An2

1,55 QCBS prelabilă aprilie 2009


1,72 QCBS prelabilă aprilie 2010


2,12 QCBS prelabilă mai 2011

4 Informarea publică la nivel naţional 0,50 QCBS prelabilă aprilie 2009

5 Informarea publică la nivel de bazin hidrografic

1,53 QCBS prelabilă august 2009

6 Clarificare privind responsabilităţile instituţionale şi integrarea cadrului legal

0,22 QCBS prelabilă iunie 2009

7 Actualizarea hărţilor pedologice şi testarea solului pentru managementul

0,52 QCBS prelabilă septembrie 2009

nutrienţilor (b) Serviciile de consultanţă al căror cost estimat este peste 160.000 Euro pe contract şi contractele atribuite consultanţilor (firme) pe bază de Selecţie dintr-o singură sursă vor fi supuse analizei prealabile a Băncii. Contractele peste 40.000 Euro semnate cu consultanţi individuali şi toate contractele cu consultanţi individuali semnate pe bază de Selecţie dintr-o singură sursă, vor fi supuse analizei prealabile a Băncii. (c) Listele scurte compuse integral din consultanţi naţionali: Listele scurte pentru servicii estimate a costa mai puţin de 160.000 Euro echivalent per contract pot fi constituite integral din consultanţi naţionali în conformitate cu prevederile paragrafului 2.7 din Ghidul privind consultanţii. Plafoanele pentru procedurile de achiziţii şi examinare prealabilă

Cost estimat al contractului (Euro)

Metodă achiziţii/selecţie Examinare prealabilă de către Bancă

Lucrări civile Peste 4.000.000 ICB toate Sub 4.000.000 NCB primul contract Sub 80.000

Cumpărare primul contract

Bunuri Peste 800.000 ICB toate Sub 800.000 NCB primul contract Sub 80.000 Shopping primul contract Contractare directă toate Servicii de consultanţă După cum este considerat adecvat

QCBS toate contractele peste 160.000

LCS primul contract

Sub 160.000 CQS primul contract SSS toate IC Contracte al căror cost estimat este > 40.000

D. MANAGEMENT FINANCIAR Entitatea responsabilă 58. Unitatea de Management a Proiectului înfiinţată în cadrul Ministerului Mediului (MM) va cumula responsabilităţile pentru toate aspectele legate de managementul financiar în cadrul proiectului. Oricare schimbări în structura, managementul şi personalul entităţii responsabile va necesita aprobarea prealabilă a BIRD. Procedurile specifice sunt detaliate în Manualul de management financiar. Bugetare şi planificare 59. Entitatea de implementare a elaborat bugetele anuale pentru proiectele anterioare în baza planurilor de achiziţii şi în strânsă legătură cu Planurile de Implementare ale fiecărui Proiect în parte. Aceste bugete constituie baza de alocare a fondurilor pentru activităţile de proiect şi pentru solicitarea de fonduri din contribuţia locală, provenite de la bugetul de stat, prin sistemul Trezoreriei adecvat, în vederea asigurării sumelor pentru prefinanţarea plăţilor eligibile la a fi suportate din împrumut. Aceste bugete sunt elaborate în conformitate cu legislaţia românească în vigoare (fond de finanţare, codurile de clasificaţie bugetară şi împărţirea acestora pe trimestre). Bugetele sunt aprobate iniţial de catre conducerea MM, înainte de a fi supuse către MEF pentru aprobarea finală. Bugetele anuale aprobate sunt apoi introduse în sistemele de conturi şi utilizate periodic pentru a fi comparate cu rezultatele actuale, ca parte a raportărilor interimare. Procesul de prelucrare a datelor privind bugetul şi de aprobare a acestuia va continua în aceaşi manieră, astfel încât bugetul detaliat pentru un întreg an de implementare va fi divizat pe trimestre şi va fi ajustat, dacă este necesar, la fiecare rectificare bugetară. Contabilitate 60. Personal dedicat. UMP din cadrul MM include o echipă cu competenţe pe parte de financiar compusă dintr-un manager financiar, un contabil şi un asistent financiar. Aceasta echipă îşi va desfăşura activitatea menţinând o cât mai strânsă legătură cu departamentele existente din cadrul MM pentru domeniul economic, buget, finanţe şi contabilitate. 61. Sistem informaţional. UMP dispune de un management financiar de proiect la nivel acceptabil, iar sistemele de software pentru raportare, care au fost utilizate în managementul financiar al proiectului APCP, pot fi personalizate pentru a fi utilizate pentru managementul financiar al INPCP. Registrele specifice proiectului vor fi create în cadrul sistemelor pentru a permite înregistrarea distinctă a operaţiilor noului proiect utilizând planul de conturi existent. În paralel, UMP va utiliza un sistem financiar contabil pentru a asigura concordanţa cu legislaţia românească în vigoare şi care va permite înregistrarea datelor contabile şi elaborarea rapoartelor specifice proiectului. 62. Principii şi proceduri de contabilitate. Registrele şi înregistrările contabile ale proiectului vor fi ţinute în bază acruală şi vor fi exprimate în Lei (RON), excepţie făcând registrele şi notele contabile pentru Contul Desemnat care vor fi făcute în moneda finanţării nerambursabile GEF. 63. UMP a elaborat proceduri adecvate de contabilitate şi control intern, incluzând autorizarea şi separarea responsabilităţilor. Principiile şi procedurile contabile ale proiectului sunt reflectate în Manualul Financiar al Proiectului, în secţiunea ce se referă la procedurile specifice proiectului.

64. Principiile de contabilitate suplimentare care vor fi respectate în cadrul proiectului (pe lângă principiile standard de contabilitate utilizate de către instituţiile bugetare) vor respecta principalele topici:

a. contabilitate acruală ca bază a înregistrării tranzacţiilor; b. raportările trebuie facute în RON pentru toate fondurile şi, în paralel, în valuta

finanţării externe nerambursabile GEF pentru DA; c. IFR consolidate trebuie să fie elaborate pentru toate componentele, inclusiv pentru

fiecare sursă de finanţare; şi d. toate fondurile de finanţare trebuie să fie reflectate în rapoartele financiare. Riscul

asociat cu activitatea de înregistrare contabilă este considerat substanţial înainte de măsurile de atenuare a riscului menţionat şi este considerat moderat după aplicarea acestor măsuri.

Control intern şi auditul intern 65. UMP a prezentat, în cadrul Manualului de management financiar, mecanismele de control intern care urmează a fi respectate în procedurile de solicitare şi utilizare a fondurilor şi privind implementarea proiectului. Manualul se adresează procedurilor de ordin financiar şi administrativ, inclusiv procedurile de contabilitate şi înregistrare contabilă, fluxul fondurilor, precum şi cele de raportare. Manualul reflectă structura agenţiei, aranjamentele de ordin administrativ, procedurile de control intern, inclusiv procedurile de autorizare a cheltuielilor, întreţinerea acurateţei înregistrărilor, siguranţa activelor (inclusiv cele exprimate în numerar), separarea sarcinilor pentru a evita orice conflict de interese, reconcilierea, cu caracter de regularitate, a extraselor de cont bancar, delegarea de autorizare a dreptului de semnătură pentru documente bancare (care să includă cel puţin două semnături), elaborarea riguroasă a raportărilor pentru a se asigura monitorizarea exactă a activităţilor de proiect. 66. UMP va dezvolta aceste proceduri pornind de la cadrul existent de control intern şi pentru a se asigura de faptul că toate procedurile şi metodele de control aferente proiectului sunt adecvate acestui sistem existent; procedurile de monitorizare a contractelor şi de plată a facturilor sunt, în mod semnificativ, conforme cu sistemul existent şi potrivit acestuia. Înainte de semnarea contractelor, UMP va verifica şi compara preţurile unitare obţinute cu cele valabile pe piaţa internă şi internaţională, utilizând în acest scop Internetul sau o sursă similară. Apoi, pentru fiecare contract, se va constitui o fişă de monitorizare care va fi completată şi actualizată după cum urmează: (a) data contractului; (b) numărul contractului; (c) numele contractorului; (d) data de începere a contractului; (e) data de finalizare a contractului; (f) numele celui desemnat în calitate de inspector pentru lucrări civile sau de destinatar-beneficiar al bunurilor sau serviciilor, după caz; (g) numele personalului cu competenţe pe partea de monitorizare din proiect; (h) valoarea de contract; (i) lista facturilor primite în baza contractului respectiv; (j) sumele plătite cu referire la contract, pe surse de finanţare; (k) data ultimei inspecţii, unde este cazul; şi (l) înregistrarea tuturor reclamaţiilor legate de procesul de achiziţii. 67. Pentru fiecare plată, se va completa următoarea listă standard de verificare, înainte de plata propriu-zisă a facturii, pentru a avea siguranţa că s-au indeplinit toate procedurile de monitorizare a contractului, confirmând astfel următoarele: (a) faptul că factura a fost însoţită de un certificat de atestare a finalizării asumat de către inspectorul desemnat de la faţa locului sau de o notă de primire a bunurilor sau de confirmare a primirii bunurilor sau serviciilor; (b) acurateţea matematică a facturii; (c) faptul că factura este conformă cu clauzele privind plata specificate în contract; (d) faptul că lucrările civile descrise în factură şi în raportul inspectorului de la faţa locului sunt cele pentru care s-a semnat contractul; (e) aprobarea unui membru cu relevanţă din partea personalului; (f) aprobarea

directorului de proiect; (g) data plăţii facturii; şi (h) faptul că a fost actualizată fişa de monitorizare a contractului. 68. Celelalte proceduri care vor fi îndeplinite vor include: (a) închiderea lunară a situaţiei contabile nu mai târziu data de 15 a lunii următoare; (b) închiderea situaţiei contabile aferente unui an nu mai târziu data de 31 ianuarie a anului următor; (c) verificarea acurateţii matematice a datelor pe baza cărora a fost generat IFR cu înregistrările contabile; (d) verificarea valorilor de deschidere, iniţiale, a IFR cu valorile de închidere a IFR corespunzătoare trimestrului precedent; (e) verificarea valorilor din IFR din punctul de vedere al corelării între rapoarte (Situaţia surselor şi derulării fondurilor, Derularea fondurilor pe activităţi de proiect, Situaţia conturilor desemnate, Rapoartele de progres fizic, Rapoartele privind achiziţiile şi Monitorizarea contractelor); (f) Reconcilierea lunară a situaţiei conturilor bancare cu înregistrările contabile ale proiectului; (g) Reconcilierea lunară a tragerilor din finanţarea externă nerambursabilă GEF cu înregistrarile contabile ale proiectului; şi (h) inventarul şi analiza mijloacelor fixe cel puţin o dată pe an sau mai des, dacă este necesar. 69. MM include în structura sa un departament de audit intern. Este anticipat ca departamentul de audit intern să analizeze aranjamentele managementului financiar al proiectului, inclusiv a exercitării controlului intern. Departamentul de audit intern va include astfel proiectul în programul său anual de lucru, ca parte a activităţilor generale ale MM. Întrucât departamentul de audit intern continuă să se dezvolte, proiectul se va corela cât mai mult posibil cu activitatea acestui departament, pentru propriul său audit intern. Riscul asociat cu activitatea de audit intern este considerat substanţial înainte de aplicarea măsurilor de atenuare a riscului şi este considerat moderat după aplicarea acestor măsuri. Raportare şi monitorizare 70. Dedicate managementului proiectului, Rapoartele Financiare Interimare (IFR) vor fi utilizate pentru monitorizarea şi supervizarea proiectului. MM, prin UMP, va prezenta Băncii rapoartele trimestriale pentru intregul proiect în termen de 45 de zile de la sfarşitul calendaristic al trimestrului. Formatul IFR este în curs de dezvoltare, acest format este agreat, iar formatul astfel convenit este ataşat minutei de negociere. Riscul asociat cu raportarea şi monitorizarea este evaluat a fi moderat. 71. La data acestui document, MM asigură conformitatea cu prevederile referitoare la auditul proiectelor existente finanţate de către Banca Mondială. 72. Proiectul va fi auditat anual de catre auditori independenţi acceptabili pentru Bancă şi în baza Termenilor de referinţă acceptaţi de către Bancă. Termenii de referinţă pentru audit astfel agreaţi au fost ataşati la minuta de negociere. Serviciile de audit vor include registrele şi înregistrările proiectului în forma în care sunt realizate de către entitatea de implementare, toate aplicaţiile de tragere din finanţarea externă nerambursabilă GEF, conturile deschise la Trezorerie şi Contul Desemnat. Situaţiile financiare auditate ale proiectului, împreună cu declaraţia auditorului cu privire la acestea, vor fi furnizate Băncii în termen de şase luni de la sfârşitul perioadei de raportare, respectiv un an fiscal. Unitatea de Management al Proiectului din cadrul MM va coordona aranjamentele pentru activitatea de audit şi va semna contractul cu auditorii pentru întreaga perioadă de proiect. Costul pentru auditul proiectului va fi suportat din finanţarea împrumutului. 73. Suplimentar, Curtea Română de Conturi (CoA), instituţia supremă de audit la nivel naţional, va continua să realizeze audituri externe ad hoc a entităţii de implementare, inclusiv a acestui proiect. CoA va realiza o analiză operaţională a proiectului prin evaluarea problemelor pe tematica controlului intern şi a altor deficienţe specifice legate de conducere, eficienţă şi performanţă.

74. În Anexa 16 sunt prezentate, mai detaliat, aspecte legate de procedurile financiare şi managementul general al proiectului. Fluxul fondurilor şi aranjamente privind finanţarea cheltuielilor 75. Fondurile proiectului vor respecta un flux corespunzător pentru fiecare din sursele de finanţare a proiectului, după cum urmează:

a. Cheltuielile eligibile în baza Acordului de împrumut BIRD vor fi prefinanţate de către Guvernul României prin asigurarea, cu prioritate, în cadrul bugetului MM, a sumelor necesare pentru implementare. Aceste sume vor fi denominate în RON şi vor fi derulate printr-un cont deschis la Trezorerie dedicat UMP şi care va face obiectul unor raportări periodice la MEF, care va efectua tragerile din contul împrumutului, în baza cheltuielilor efective realizate în cadrul proiectului. Sumele trase vor fi utilizate de către MEF pentru destinaţii cu bază legală.

b. Fondurile din cadrul finanţării nerambursabile GEF vor fi utilizate în manieră tradiţională de către UMP, respectiv pentru plăţi directe sau din Contul Desemnat (DAs), care va fi alimentat în baza metodelor tranzacţionale utilizînd Situaţii cu privire la Cheltuieli (SOE).

c. Fondurile puse la dispoziţie de către Consiliile Judeţene şi comune sub forma de contribuţii la proiect vor fi utilizate de către UMP printr-un cont dedicat al proiectului deschis la Trezorerie.

76. Pentru asistenţa financiară nerambursabilă GEF va fi deschis la o bancă comercială un cont desemnat, în termeni şi condiţii acceptabile Băncii Mondiale (BM). Sumele în valută din contul desemnat vor fi schimbate în moneda naţională (RON), conform necesităţilor, pentru a acoperi plăţile cheltuielilor eligibile către furnizori, exprimate în moneda naţională, prin conturile de transfer denominate în moneda naţională, care vor fi deschise la aceeaşi bancă comercială, în termeni şi condiţii acceptabile BM. Sumele rezultate din schimb valutar vor fi ulterior dirijate către contul dedicat din Trezorerie, pentru a fi utilizate pentru plăţile furnizorilor locali. Plăţile către furnizori externi vor fi făcute direct din Contul Desemnat. 77. Contribuţiile Consiliilor judeţene şi comunelor pentru proiect vor fi făcute dintr-un cont al proiectului, separat, deschis la Trezorerie, care va fi utilizat în mod specific pentru contribuţia acestora la proiect. Aceste contribuţii vor fi primite în concordanţă cu procedurile bugetare standard. 78. Fondurile din cadrul finanţării nerambursabile GEF vor fi utilizate fie pentru plăţi directe, fie pentru transfer în Contul Desemnat (DA) care va fi alimentat conform procedurilor de tranzacţie a plăţilor. Aplicaţiile de tragere pentru alimentarea DA vor fi trimise Băncii lunar, sau când aproximativ o treime din depozitul iniţial din DA a fost utilizată, oricare din aceste situaţii se produce mai întâi. Toate cererile de alimentare de valoare mai mare decât plafonul pentru examinare prealabilă vor fi însoţite de documentaţii complete. Documentaţiile pentru justificarea tuturor tranzacţiilor, incluzînd rapoartele de finalizare, note de primire a bunurilor şi PV recepţie, vor fi păstrate de către entitatea de implementare şi vor fi puse la dispoziţia Băncii pe durata misiunilor de supraveghere. În prezent nu se are în vedere trecerea la etapa privind efectuarea de plăţi periodice în baza unor rapoarte de previzionare. Riscul asociat cu fluxul fondurilor şi al efectuării plăţilor este considerat moderat. 79. Fondurile împrumutului BIRD vor fi trase utilizând rambursarea ca metodă de tragere. Aplicaţiile de tragere vor fi trimise periodic Băncii de către MFP, la intervale de timp ce se vor stabili ulterior de către MFP, în baza evaluării necesarului de lichidităţi. Tragerile se vor face în baza

rapoartelor financiare ne-auditate, justificând cheltuielile eligibile realizate în proiect. Toate tranzacţiile în baza contractelor care sunt supuse examinării prealabile a Băncii vor fi prezentate în mod explicit. Sumele trase vor fi utilizate de către MEF în scopuri cu bază legală, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Planificarea misiunilor de supraveghere 80. Ca parte a misiunilor sale de supraveghere a proiectului, Banca va conduce misiuni de supraveghere a riscului asociat managementului financiar, la intervale de timp adecvate. Pe durata implementării, Banca va superviza aranjamentele de management financiar ale proiectului după cum urmează: (a) va analiza rapoartele trimestriale de management financiar, precum şi situaţiile financiare anuale auditate şi scrisoarea privind managementul semnată de auditor, acţiunile de remediere recomandate de auditor în aceasta şi analiza operaţională; (b) pe durata misiunilor de supraveghere ale Băncii, din teren, vor fi analizate următoarele problematici majore: (I) contabilitatea proiectului şi sistemele de control intern; (II) aranjamentele privind operaţiunile bugetare şi de management financiar; (III) managementul efectuării plăţilor şi fluxurile financiare, incluzând fondurile de cofinanţare, după caz; şi (IV) oricare situaţie cu incidenţă în acte de corupţie care afectează resursele proiectului; şi (c) analiza combinată a managementului financiar şi a contractelor de achiziţii supuse examinării ulterioare va fi efectuată o dată pe an. După cum va fi necesar, un specialist în management financiar acreditat de către Bancă va contribui la procesul de supraveghere. E. MONITORIZARE ŞI EVALUARE 81. Proiectul a stabilit un cadru de monitorizare a performanţei şi rezultatelor care va fi corelat pe cât mai mult posibil cu sistemul MM de raportare cu privire la fondurile UE şi de monitorizare a progresului în îndeplinirea acquis-ului comunitar pe probleme de mediu. Monitorizarea proiectului va fi responsabilitatea UMP, care dispune de capacitate privind monitorizarea şi evaluarea (M&E) consolidată pe durata implementării APCP. Activităţile de M&E se vor realiza atât pe baza studiilor cât şi prin interpretarea datelor provenite din surse de ordin administrativ. Principalii indicatori vor fi colectaţi ca urmarea a studiilor contractate de UMP care se vor realiza la începerea proiectului, la mijlocul perioadei de implementare şi la încheierea proiectului, precum şi prin interpretarea datelor colectate de ANAR cu privire la analizele de calitate a apei şi la estimarea concentraţiei de nutrienţi din corpurile de apă. ANAR va utiliza de asemenea metode de simulare pentru a estima reducerea deversării de nutrienţi în corpurile de apă ca urmare a intervenţiilor proiectului. Capacitatea M&E a ANAR va fi consolidată prin activităţile componentei de proiect cu privire la Consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii, atât la nivel central cât şi la nivel regional. 82. Analiza de la mijlocul perioadei de implementare va fi efectuată pentru a evalua progresul general realizat. Experienţa dobândită, împreună cu recomandările pentru creşterea nivelului de performanţă, vor fi folosite la restructurarea proiectului, dacă se va considera necesar. Rezultatele activităţilor de M&E vor fi luate în consideraţie ulterior în procesul de implementare, ajutând la optimizarea acestuia. A se consulta Anexa 11 pentru cadrul privind rezultatele, indicatorii M&E şi aranjamentele de implementare. F. ANEXE

ANEXA 1: Selecţia judeţelor pilot şi a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi participante, precum şi procesarea investiţiilor din cadrul sub-proiectelor Selecţia judeţelor pilot pentru crearea Centrelor de demonstrare şi instruire (TDS) 1. Judeţele pilot au fost selectate pe durata pre-evaluării proiectului luând în consideraţie cel mai

mare număr de Zone Vulnerabile la poluarea cu Nitraţi (ZVN) situate în cadrul unui bazin hidrografic, proximitatea faţă de sediul central al autorităţii la nivel de bazin hidrografic pentru a facilita participarea acestei autorităţi, precum şi angajamentul Consiliului Judeţean de a participa la proiect.

2. În total, au fost selecţionate unsprezece judeţe situate în zece din cele unsprezece bazine hidrografice, bazinul Dobrogea-Litoral (care conţine Delta Dunării) fiind exclus, deoarece la data pregătirii proiectului nu conţine nicio ZVN identificată. Datorită numărului mare de ZVN în bazinul hidrografic Siret au fost selectate două judeţe .

3. Judeţele selecţionate sunt: judeţul Argeş (bazinul râurilor ArgeŞ-Vedea), judeţul Buzău (bazinul râurilor Buzău-Ialomiţa), judeţul Vâlcea (bazinul râului Olt), judeţul Iaşi (bazinul râurilor Prut-Bârlad), judeţele Bacău şi Neamţ (bazinul râului Siret), judeţul Cluj (bazinul râurilor Someş-Tisa), judeţul Timiş (bazinul hidrografic al Banatului), judeţul Bihor ( bazinul Crişurilor), judeţul Mureş (bazinul râului Mureş) şi judeţul Dolj (bazinul râului Jiu).

Selecţia comunelor participante (ZVN) 4. Selecţia comunelor. Comunele care vor fi selectate pentru intervenţiile ulterioare ale proiectului

vor trebui să îndeplinească următoarele criterii: a. Comuna trebuie să fi fost identificată ca ZVN pentru care au fost definite planuri de

acţiune conţinând măsuri de remedire corectivă în conformitate cu cerinţele Directivei Nitraţi a UE. Este de dorit ca planurile de acţiune să aibă incluse o serie de măsuri pentru reducerea emisiilor de nutrienţi şi pentru a aduce la un nivel considerat acceptabil, concentraţia nitraţilor din apele de suprafaţă şi din apele subterane.

b. Comuna respectivă ar trebui sa fie situată pe un curs de apă clasificată în prima sau a doua categorie de calitate, adică este în vecinătatea unui râu, sau aproape de unul din afluenţii principali, sau în aproprierea unui lac natural/lac de acumulare afectat semnificativ de fenomenul de eutrofizare.

c. Consiliul Judeţean şi/sau comuna ar trebui să-şi fi asumat disponibilitatea de a finanţa cel puţin 5% din costurile estimate ale investiţiilor.

d. Sursa poluării cu nitraţi trebuie să fie mai ales o problematică actuală şi mai puţin de domeniul trecutului (istorică).

e. Intervenţiile propuse de către proiect sunt compatibile cu planurile autorităţilor judeţene cu privire la alimentarea cu apă şi managementul deşeurilor.

f. Comuna ar trebui să deţină efective importante de animale care contribuie la emisiile de nutrienţi, precum şi un număr mare de locuitori. În situaţia în care sunt îndeplinite toate criteriile enumerate, de la (a) până la (f), comuna va fi inclusă într-un clasament realizat în conformitate cu numărul de locuitori şi cu concentraţia efectivelor de animale.

5. Comunele care vor deţine titulatura de Centre de demonstrare şi instruire (TDS) au fost selectate

(înainte ca planurile de acţiune să fie disponibile) în baza listei iniţiale de ZVN decătre Ministerul Mediului şi Administraţia Naţională ,,Apele Române” în consultare cu Consiliile Judeţene.

6. Comunele desemnate ca TDS vor trebui să fie de acord să primească vizitatori şi să fie subiect

pentru activităţi detaliate privind monitorizarea şi evaluarea impactului generat de acţiunile proiectului.

Criterii de selecţie pentru realizarea investiţiilor şi procesare 7. Criterii de selecţie a investiţiilor. Sub-proiectele, respectiv programul integrat de investiţii care vor fi sprijinite de către INPCP la nivel de comună, vor fi selectate din cadrul măsurilor identificate în cadrul planului de acţiune cu bună capacitate de eliminare a unei cât mai mari cantităţi de emisii potenţiale de nitraţi. Opţiunile legate de posibilele investiţii vor include platforme la nivel de comună pentru stocarea gunoiului de grajd, facilităţi de depozitare a deşeurilor menajere la nivel de gospodărie, echipament de manevrare şi aplicare a fertilizanţilor de origine organică, plantarea de fâşii tampon de vegetaţie pentru a proteja terenurile degradate şi corpurile de apă, completarea programei şcolare şi derularea unui program de testare a puţurilor de apă. 8. Îmbunătăţirea sistemelor de colectare şi tratare ape uzate va fi de asemenea sprijinită de finanţarea proiectului, însă doar la nivelul a două Centre de demonstrare şi instruire. Producerea de biogaz/energie în co-generare din gunoi de grajd/deşeuri organice menajere prin fermentaţie anaerobă va fi de asemenea obiectul unor demonstraţii în cel puţin o comună TDS. 9. La nivel de comună va fi stabilit un plafon în valoare de 260.000 Euro pentru investiţiile care includ managementul deşeurilor şi plantarea fâşiilor tampon de vegetaţie. În situaţia comunelor selectate ca TDS, acesta va fi de 530.000 Euro, crescând până la 2,4 milioane Euro pentru două din cele unsprezece comune, cărora li se va asigura finanţarea din fondurile proiectului pentru staţii pentru colectarea şi epurarea apelor uzate, de mică amploare. 10. Referitor la problematica legată de ape uzate şi canalizare, pentru a se asigura sustenabilitatea intervenţiilor proiectului, va fi necesar ca, la nivel de comună, să fie confirmat angajamentul consumatorilor cu privire la: (I) conectarea la sistemul de canalizare, şi (II) operarea sistemului într-un mod adecvat pe termen lung (viabil). Peste 50 % din gospodăriile din cadrul sistemului planificat de colectare al apelor uzate vor trebui să semneze un contract de service cu comuna/consiliul/operatorul sistemului, înainte ca proiectul să fie aprobat. Mai mult, soluţiile tehnice trebuie să fie cu cel mai mic cost per locuitor şi care să nu depaşească 400 Euro, inclusiv partea de colectare şi tratare, şi 150 Euro dacă planul avut în vedere include doar consolidarea /construcţia facilităţilor de tratare. 11. Promovarea Bunelor practici agricole nu va fi inclusă în plafonul menţionat mai sus, întrucât costurile sunt, în prinicipal, pentru experienţe, demonstraţii şi servicii de extensie, şi mai puţin pentru investiţii specifice în infrastrucura comune. Acestea pot fi diseminate şi în alte comune, iar programul va opera cu sprijinul cadrului mai larg al programelor naţionale pentru agricultură, mai curând decât al unor anume consilii judeţene. 12. Pregătirea sub-proiectelor va fi realizată după cum urmează:

a. Vor fi desfăşurate activităţi ale UMP privind studii de prospectare la nivel de comună, prin care se confirmă faptul că sunt oportunităţi de promovare a unui mai bun management al deşeurilor de origine animală şi menajeră, pentru plantarea la nivel de comună a unor perdele forestiere de protecţie în scopul stopării deteriorării terenurilor degradate şi pentru a proteja corpurile de apă, precum şi pentru implementarea prevederilor Codului de bune practici agricole (BPA), incluzând

managementul nutrienţilor. Vor fi de asemenea identificate îmbunătăţiri în gestionarea apelor uzate care sa includă îmbunătăţiri ale reţelei de canalizare publică, la costuri scăzute.

b. Satul (-ele), în care se vor construi platforme comunale pentru colectarea deşeurilor

şi spaţii de depozitare la nivel de gospodărie, vor fi identificate pe durata prospecţiilor efectuate de către UMP, iar existenţa unor locaţii adecvate şi disponibile pentru platforme comunale, cu respectarea prevederilor privind protecţia mediului, va fi confirmată.

c. UMP verifică situaţia planurilor la nivel de judeţ pe topici legate de alimentarea cu

apă şi privind deşeurile menajere şi se asigură că investiţiile propuse în cadrul INPCP sunt compatibile cu acestea.

d. UMP pregăteşte planul de investiţii (fără detalii de proiectare) menţionând însă

detalii legate de locaţia platformelor de deşeuri la nivel de comună, numărul de platforme la nivel de gospodărie care urmează a fi finanţate, tipul şi locaţia îmbunătăţirilor aduse la sistemul de ape reziduale, plantaţiile comunale reprezentând perdele forestiere de protecţie şi exemple servind la demonstrarea bunelor practici agricole (BPA), precum şi propuneri pentru rezolvarea problemelor legate de ape uzate şi canalizare. Acest plan va fi pregătit în colaborare cu Consiliul Judeţean, primarul comunei şi prefectul judeţului şi va fi solicitată aprobarea lui de către toate aceste entităţi.

e. Consiliul Judeţean şi/sau comuna vor fi de acord să participe cu o contribuţie de 5%

din costul investiţiei, iar comuna va fi de acord să furnizeze diferite repere din lista necesară, în natură (de exemplu, tractoare şi remorci pentru colectarea deşeurilor). În acest sens, va fi elaborat un acord preliminar care va fi semnat de toate cele trei părţi implicate.

f. UMP/Consiliul Judeţean/Comuna va angaja prin contract unul sau mai mulţi experţi

(arhitect sau inginer) în vederea pregătirii proiectelor detaliate pentru platformele de stocare la nivel comunal şi facilităţile la nivel de gospodărie, şi, acolo unde este cazul, pentru ape reziduale şi canalizare.

g. UMP pregăteşte planul de acţiuni cu privire la colectarea deşeurilor, operaţiunile de

creare a compostului la nivelul platformei şi cele de împrăştiere ulterioară a acestuia pe terenurile agricole, împreună cu necesarul identificat de utilaje şi echipament, precum şi specificaţiile pentru echipamentele care urmează a fi achiziţionate. UMP va identifica şi va evalua costurile pe care le vor implica activităţile de proiect cu privire la plantarea fâşiilor de vegetaţie şi demonstrarea BPA.

h. Cererile primite de la gospodării pentru a beneficia de facilităţi de depozitare a

gunoiului de grajd vor fi analizate de către Consiliul Judeţean/Comună pe baza unor criterii combinate de ordin tehnico-social – a se consulta Anexa 2 cu privire la criterii şi ponderi.

i. UMP pregăteşte estimarea costurilor şi planul de finanţare, va formula acordurile

preliminare cu (a) Consiliul Judeţean şi (b) Consiliul comunal, în care vor fi specificate investiţiile sprijinite de către proiect, termenii şi condiţiile finanţării BIRD/GEF, mentionând aranjamentele de participare la co-finanţare între

BIRD/GEF, Consiliul Judeţean, Comună şi gospodăriile beneficiare, precum şi responsabilităţile aferente fiecărei părţi implicate, atât pe durata execuţiei construcţiei, dar şi ulterior, pentru operarea şi întreţinerea facilităţilor. UMP va finaliza Acordurile de Co-finanţare pentru sub-proiectele INPCP cu Consiliile Judeţene şi Acordurile de Cooperare cu comune/ primării. Procedurile de implementare şi forma preliminară pentru acordurile menţionate anterior sunt cuprinse în Anexa 2.

j. CIA va organiza întâlniri de lucru la fiecare şase luni sau ori de câte ori este necesar,

pentru a analiza şi aproba programul de investiţii cuprins în sub-proiecte.

k. Proiectantul angajat pe bază de contract se va asigura că toate aprobările de ordin administrativ şi cu privire la protecţia mediului au fost obţinute înainte de demararea construcţiei, precum şi că procedurile de aprobare şi cele de planificare la nivel local sunt respectate pe durata execuţiei construcţiei.

l. UMP pregăteşte toate documentele de licitaţie şi procedura de selecţie pentru

proiectarea şi execuţia lucrărilor civile, achiziţia echipamentelor şi a materialelor şi lucrărilor de plantare.

m. Documentele de licitaţie aprobate vor fi trimise la Consiliul comunal, unde unul sau

doi specialişti, (“reprezentanţii la nivel local ai UMP”) angajaţi de către direcţia de bazin hidrografic pentru a lucra cu UMP, vor asigura secretariatul comisiei de evaluare (care va conţine reprezentanţi din partea direcţiei de bazin hidrografic, autorităţilor locale şi a beneficiarilor) care va realiza evaluarea pentru licitaţiile de lucrări civile, servicii sau bunuri. Toate deciziile de atribuire a contractelor vor trebui validate de către UMP prin “no objection” (“nicio obiecţiune”).

n. Monitorizarea şi recepţia lucrărilor civile vor respecta procedurile naţionale, aceasta

fiind responsabilitatea agenţiilor locale, în vreme ce reprezentantul la nivel local al UMP poate să participe ca observator, periodic. Recepţia bunurilor va fi confirmată de către reprezentanţii locali.

ANEXA 2: Sub-componenta privind managementul gunoiului de origine animală şi menajer: investiţii, aranjamente de implementare şi acorduri iniţiale

CUPRINS Apendice 1: Aranjamente privind implementarea şi investiţiile propuse Apendice 2: Cererea din partea comunei cu privire la solicitarea de asistenţă prevăzută de sub-proiecte Apendice 3: Acord preliminar între comună/Consiliu Judeţean/UMP Apendice 4: Cerere de solicitare, descrierea criteriilor şi ponderile acestora, cu privire la buncărele de stocare la nivel de gospodărie Apendice 5: Acordul de colaborare şi cofinanţare - comună/UMP Apendice 6: Acordul de cofinanţare - Consiliu Judeţean/UMP Apendice 7: Certificat de finalizare Apendice 8: Calculaţia preliminară a costurilor investiţiei

ANEXA 2 Apendice 1: Aranjamente privind implementarea şi investiţiile propuse Prezentare generală a activităţilor şi investiţiilor propuse 1. Această sub-componentă va asigura finanţarea investiţiilor pentru instalarea unor facilităţi optimizate pentru depozitarea gunoiului de origine animală şi menajeră la nivel de sat sau de comună, precum şi pentru furnizarea de echipament pentru colectarea deşeurilor şi aplicarea fertilizanţilor de origine organică în comunele selectate/ZVN. Se va asigura finanţare pentru construirea, la nivel de comună, a unor platforme pentru depozitarea gunoiului de origine animală şi menajeră şi, acolo unde va fi solicitat, a unor platforme mici de depozitare cu facilităţi de colectare a fracţiilor lichide în gospodării, pentru echipament de colectare a deşeurilor şi de împrăştiere a gunoiului de grajd/compostului, şi pentru pubele la nivel de gospodărie pentru separarea gunoiului reciclabil. Comunele/satele şi gospodăriile care vor dori să participe la programul de investiţii vor fi selectate în baza unor criterii stabilite şi a unor convenţii de cofinanţare a cheltuielilor descrise în această anexă. Sprijinirea investiţiilor pentru platformele de deşeuri se va concentra pe activităţile cu privire la generarea compostului şi facilitarea separării deşeurilor reciclabile, similar cu proiecul pilot de la Călăraşi. Acolo unde va fi considerat adecvat, proiectele vor fi corelate cu sistemele de management al deşeurilor la nivel de judeţ. Sistemul de management al gunoiului de grajd 2. Elemente cheie: Sistemul propus pentru managementul stocării gunoiului de grajd e concretizat de 10 elemente de importanţă majoră (elemente cheie), după um urmează:

a. Separarea deşeurilor inerte şi reciclabile din gunoiul de grajd prin utilizarea, la nivel de gospodărie, a unui container separat pentru deşeurile menajere.

b. Crearea unor condiţii îmbunătăţite pentru stocarea gunoiului de grajd într-un depozit impermeabil unic la nivel de gospodărie cu o capacitate suficientă pentru stocarea producţiei de până la o lună.

c. Utilizarea practicilor existente din acele gospodării care transportă gunoiul cu căruţa la platforma la nivel de sat. Pentru acele gospodării care nu dispun de transport, se poate organiza un serviciu de colectare contra cost a gunoiului la platforma sătească sau comunală.

d. Utilizarea transferului gunoiului de la depozitul din gospodărie la platformă ca o ocazie pentru aerarea gunoiului şi facilitarea activităţii bacteriene continue.

e. Depunerea materialelor inerte selectate în buncăre special prevăzute. f. Managementul gunoiului la platformă, cu stocarea în grămezi de 3 m înălţime. g. Transferul gunoiului de la depozitul din gospodărie la platforma principală va

ocaziona aerarea şi amestecarea deşeurilor. Totuşi va fi necesar un management activ al compostării unei părţi din gunoi. Acesta se referă mai ales la vrejii de tomate şi la tulpinile de porumb, dar această activitate trebuie redusă la minimum pentru a reduce costurile.

h. Depozitarea gunoiului se va face în grămezi înalte pentru a reduce suprafata expusă ploilor.

i. Asigurarea impermeabilităţii pereţilor şi podelei pentru a elimina scurgerile. j. Asigurarea unei capacităţi de depozitare suficientă pe durata de iarnă, astfel încât

materialul maturat să fie pregătit pentru utilizarea pe teren.

3. Depozit la nivel de sat: Capacitatea calculată pentru un sat mediu este de peste 3000 de tone de material strânse în 4 luni. Ţinând cont şi de capacitatea de depozitare în gospodării de până la o lună, perioada efectivă de depozitare este de 5 luni. Obiectivul este ca platforma să fie golită la sfârşitul toamnei. Durata perioadei de depozitare impusă are un efect benefic pentru stabilizarea gunoiului prin compostare. Facilităţile recomandate la nivelul platformei sunt:

a. Zonă betonată pentru managementul deşeurilor; b. Buncăre pentru deşeurile separate în gospodării, din care materialele recuperabile

merg la reciclare iar restul la groapa de gunoi; c. Canal de colectare pentru scurgerile din platformă; d. Bazine de depozitare a fracţiei lichide cu baza şi pereţii impermeabili3; e. Perete împrejmuitor pentru păstrarea gunoiului şi împiedicarea scurgerilor; f. Gard de securitate în jurul platformei şi gard de securitate în jurul bazinului de

depozitare a fracţiei lichide; g. Cabine pentru personalul de pază şi amenajarea estetică a terenului aferent; h. Puţuri de monitorizare pentru verificarea eventualelor infiltraţii.

4. Depozit la nivel de gospodărie: Pentru a determina capacitatea nominală a depozitelor de gunoi agricol într-o gospodărie s-au luat în calcul cantităţile de deşeuri care rezultă într-o gospodărie medie. Un depozit simplu, cu baza de beton şi cu pereţi înalţi de 1,2 m pe trei laturi. este suficient pentru cea mai mare parte a gospodăriilor. Pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi nereciclabile din gospodărie este necesară o pubelă. Aceasta trebuie să aibă o capacitate de aproximativ 90 litri. 5. Lăţimea minimă a depozitului de gunoi agricol trebuie să permită ca gunoiul să poată fi încărcat manual, cu furca. Podeaua de beton trebuie să fie înclinată cu 1:100 către faţă. În podeaua de beton trebuie să fie încorporat un canal de scurgere care să fie conectat la un rezervor subteran acoperit, cu o capacitate de 90 litri. 6. Manipularea şi aplicarea pe teren: Manipularea gunoiului de grajd şi sistemul de aplicare cuprind următoarele elemente:

a. Colectarea gunoiului de la gospodării şi ferme: Practica curentă de aducere a gunoiului la platformă trebuie menţinută şi încurajată. Gunoiul agricol şi deşeurile selectate trebuie aduse de către gospodar la depozitul la nivel de sat. Deşeurile din gospodărie vor fi depozitate în buncărele de reciclare.

b. Descărcarea gunoiului în depozitul la nivel de sat: Căruţele cu gunoi agricol se vor descărca pe o platformă betonată în faţa depozitului sau direct în depozit. Avantajul livrării la platformă este că aici există echipament de descărcare a gunoiului provenit din gopodărie. Căruţele simple nu au mecanisme de autodescărcare.

c. Managementul gunoiului la platformă: Perioadele în care gunoiul trebuie depozitat atunci când nu poate fi împrăştiat pot fi folosite pentru reducerea managementului activ al gunoiului pentru ca acesta să poată să se descompună. Deplasarea gunoiului după perioada de stocare în gospodărie este suficientă pentru aerarea materialului. Trebuie minimizate alte manipulări după amplasarea acestuia în depozit. Managementul gunoiului în depozit implică următoarele operaţii:

i. Deplasarea gunoiului din zona de recepţie şi plasarea acestuia în depozit într-o grămadă de 2-3 m. înălţime. Pentru această operaţie şi pentru

3 Bazinul de stocare a fost astfel proiectat încât să reţină precipitaţiile căzute timp de 30 de zile, doarece lichidul poate fi împrăştiat pe teren sau pe deşeuri la intervale mai dese decât împrăştierea gunoiului.

întoarcerea grămezii pentru favorizarea procesului de compostare, este necesar un utilaj de încărcare adecvat. De altfel, acesta trebuie să fie specializat pentru acest scop. Utilajul de încărcare trebuie să aibă furci detaşabile şi dispozitiv cu cupă.

ii. Fiind compus în general din materii de origine organică, gunoiul de grajd nu necesită management activ. Pentru compostarea unor gunoaie fibroase, precum vrejii de tomate sau cocenii de porumb, acestea trebuie plasate în şiruri de-a lungul spaţiului de depozitare. Întoarcerea şi amestecarea se realizează prin deplasarea şirului într-o poziţie laterală utilizând încărcătorul, evitând astfel necesitatea unor utilaje specializate pentru întoarcerea compostului. Astfel, un şir nou de material este amplasat în poziţia iniţială. Dispozitivul cu cupă este necesar pentru manipularea gunoiului deja existent în depozit şi pentru transferarea deşeurilor din gospodării de la buncărele de recepţie în remorci pentru reciclare sau depunere în gropi permanente.

d. Împrăştierea gunoiului: După ce gunoiul a fost stocat, el se foloseşte ca substanţă fertilizantă în agricultură. Pentru optimizarea folosirii gunoiului în timpul primăverii şi vara târziu pe terenuri cultivate şi pe culturile în creştere sunt necesare maşini de împrăştiere specializate. Din cauza materialului foarte uscat care rezultă sunt necesare împrăştietoare cu descărcător posterior. Este necesar un tractor care să opereze utilajul pentru împrăştiere şi care să permită utilajului de încărcare să încarce utilajul pentru împrăştiere.

e. Manipularea fracţiei lichide: Căderile de precipitaţii pe depozitul la nivel de sat şi alte scurgeri vor fi colectate într-un bazin sau rezervor separat, cu pereţii căptuşiţi cu materiale impermeabile. Este necesară o cisternă cu vid pentru a goli bazinul/rezervorul şi pentru a împrăştia lichidul pe culturi sau înapoi pe grămada de gunoi. Strategia de control a fracţiei lichide la nivel de gospodărie este:

i. Minimizarea volumului prin atenţia acordată scurgerii de pe acoperişuri şi prin păstrarea suprafeţei curţii curată astfel încât scurgerea acoperişului şi a curţii să nu intre în contact cu gunoiul.

ii. Captarea tuturor scurgerilor şi a apei de ploaie pe zonele betonate pe care există gunoiul – Acest lucru implică construirea de canale de scurgere pentru urină, scurgerile de la coteţul porcilor şi ploaia din zonele murdare ale curţii.

iii. Colectarea. Toate canalele trebuie să colecteze într-o groapă căptuşită sau într-un rezervor de depozitare. Acest rezervor trebuie să fie acoperit şi să fie amplasat în vecinătatea depozitului de stocare pentru a putea primi şi scurgerile lichide de la acesta.

iv. Îndepărtarea în condiţii de siguranţă – Prima opţiune pentru îndepărtarea gunoiului lichid este ridicarea din rezervor cu un căuş de 4 litri prevăzut cu mâner lung sau cu o găleată şi turnarea acestuia peste gunoiul solid pentru a fi absorbit. Când gunoiul a atins saturaţia, canalul de captare va returna excesul în rezervor. O metodă bună este de a turna lichidul în depozitul de gunoi atunci când acesta este aproape plin cu gunoi solid, uscat. Rezervorul trebuie să fie mic, astfel încât aplicarea lichidului colectat să se facă frecvent. Rezervorul trebuie să fie prevăzut cu un capac greu şi etanş cu lacăt pentru împiedicarea deschiderii neautorizate. A doua opţiune este folosirea serviciilor unei cisterne cu vid de la depozitul principal pentru golirea rezervorului de depozitare.

f. Unelte suplimentare: Sunt necesare unelte manuale, lopeţi, furci şi perii.

Selectarea comunelor/satelor şi gospodăriilor participante 7. Criteriile de eligibilitate: Întrucât programul va fi pus în practică iniţial de către comunele din ZVN care doresc să construiască facilităţi îmbunătăţite de manipulare a gunoiului, va fi necesară semnarea unei convenţii între comună şi UMP în vederea unui pachet de intervenţii. Acolo unde este posibil, investiţiile în depozitarea, şi manipularea gunoiului de grajd, plantarea de fâşii de vegetaţie, precum şi testarea/demonstrarea practicilor agricole care protejează mediul vor forma un pachet integrat de măsuri de protecţie a mediului. 8. Criteriile de selecţie a comunelor/ZVN în vederea participării la îmbunătăţirea sistemului de management şi de depozitare a gunoiului de grajd sunt descrise în Anexa 1. În aplicarea acestor criterii, vor fi luate în consideraţie urmatoarele:

a. Comuna este de acord să semneze cu UMP o convenţie privind investiţia în mai multe practici de mediu la nivel de comună, inclusiv un sistem de management al gunoiului de grajd, plantarea de fâşii tampon de vegetaţie şi introducerea unor practici îmbunătăţite de păşunat pe pajiştile comunei;

b. Disponibilitatea terenului care se află în proprietatea comunei/satului, acesta fiind adecvat pentru construcţia propusă, teren nearabil şi amplasat la cel puţin 10 m depărtare de cursul de apă sau de canalul de scurgere şi la 50m depărtare de orice fântână;

c. Demonstrarea angajamentului faţă de ideea reciclării gunoiului organic pe terenul agricol al comunei şi a capacităţii de control în separarea deşeurilor (plastic, sticlă, metal şi gunoi organic, inclusiv faza de colectare a gunoiului lichid) de către gospodari, în gospodării şi la platformă;

d. Existenţa unui număr suficient de mare de animale care să justifice fezabilitatea platformei la nivel de sat şi existenţa unei surse de poluare;

e. Capacitatea de a obţine autorizările necesare (în conformitate cu cerinţele legislative cum ar fi distanţa minimă faţă de oricare corp de apă, linie de tensiune din reţeaua de alimentare cu energie electrică, etc.) de la agenţiile locale în vederea obţinerii licenţei de construcţie (acordul de mediu);

f. Existenţa echipamentului (tractor şi remorcă) necesar pentru manevrarea gunoiului împreună cu echipamentul specializat furnizat de către proiect;

g. Proiectul de platformă pentru stocarea gunoiului de grajd propus de UMP şi aprobat de Consiliul Judeţean este ratificat şi de comună;

h. Comuna acceptă să răspundă de costurile de operare şi întreţinere ale platformei şi este pregătită să asigure colectarea deşeurilor de la gospodăriile fără mijloace de transport;

i. Consiliul Judeţean/Comuna contribuie la costul construcţiei platformei, fie în natură, fie în bani, în valoare de cel puţin 5% din costul total al platformei;

j. Comuna este gata să supravegheze construcţia platformelor la nivel de gospodărie şi să garanteze că gospodarii folosesc adecvat facilităţile oferite;

k. Comuna trebuie să semneze un acord prin care confirmă aplicarea legislaţiei de mediu în operarea platformei, acceptând să suporte orice amenzi sau penalităţi aplicate de autorităţile de drept pentru nerespectarea prevederilor legale.

9. Criteriile de selecţie pentru gospodăriile care beneficiază de finanţarea pentru materiale în vederea construirii unei platforme de depozitare a gunoiului de grajd în gospodărie includ numărul de animale, compoziţia familiei, nivelul de venit şi perspectivele viitoare de extindere. Se va acorda prioritate grupurilor vulnerabile, incluzînd văduvele, fermierii femei şi gospodăriile sărace. Gospodăriile vor fi clasificate după criteriile acceptate de Consiliul Comunal, acordându-se o

pondere mai mare în favoarea gospodăriilor sărace; a se consulta Anexa 2, Documentul ataşat 3 care cuprinde criteriile şi sistemul de ponderi. Responsabilităţi şi proceduri de implementare 10. Responsabilităţi de implementare: Costurile privind instalarea şi administrarea sistemului de management al gunoiului de grajd vor fi împărţite între proiect şi beneficiari la un procentaj general de 95% din finanţarea BIRD şi GEF şi 5% din partea Consiliului Judeţean/Comunei. În această cuantificare, comuna va suporta de asemenea 25% din costurile pentru furnizarea pubelelor şi toate costurile operaţionale. Responsabilităţile privind implementarea activităţilor de proiect aferente sunt, dupa cum urmează:

a. Selecţia participanţilor (comuna/sate/gospodării): de către UMP ca urmare a cererii făcute de comună în vederea solicitării asistenţei asigurată de către proiect şi în baza criteriilor agreate de Consiliul Judeţean;

b. Proiectarea facilităţilor: de către UMP (trebuie angajate servicii tehnice) şi de către Consiliul Judeţean în colaborare cu comuna;

c. Procurarea serviciilor contractorului şi a echipamentului: va fi responsabilitatea UMP împreună cu Comisia formată la nivel de bazin hidrografic pentru supravegherea procesului de licitaţie; reprezentanţii comunei beneficiare vor fi invitaţi pentru a participa în procesul de achiziţie.

d. Construcţia de platforme de depozitare la nivel de comună: de către contractori privaţi;

e. Finanţarea: costurile vor fi împărţite între BIRD/GEF - 95%; Consiliul Judeţean/Comuna - 5%; în situaţia în care comuna nu contribuie la costurile de investiţii, comuna va asigura cel puţin câteva repere (utilaje), în natură, necesare pentru colectarea deşeurilor; comuna va suporta de asemenea costurile de operare a platformei.

f. Monitorizarea mediului şi verificarea construcţiei finale: în baza studiului privind impactul asupra mediului realizat în vederea emiterii autorizaţiei de mediu, IPM, în colaborare cu Inspectoratul local al Ministerului Lucrărilor Publice şi Planificării Teritoriului verifică dacă construcţia finală îndeplineşte standardele de mediu şi de construcţie;

g. Monitorizarea rezultatelor: de către UMP .

11. Pregătirea investiţiilor & implementarea va presupune respectarea următoarelor considerente:

a. Ca urmare a cererii de participare înaintată de către comună/ZVN (Anexa 2, Apendice 1) UMP va efectua studii de prospectare la nivel de comună şi confirmă faptul că există oportunităţi de investiţii pentru promovarea unui mai bun management al deşeurilor de origine animală şi menajeră, pentru plantarea de către comună a barierelor forestiere de protecţie pentru a stopa deteriorarea terenurilor degradate şi pentru protecţia corpurilor de apă, precum şi pentru implementarea Codului de bune practici agricole (BPA), inclusiv managementul nutrienţilor. Vor fi de asemena identificate îmbunătăţiri în manevrarea apelor reziduale, pentru a include optimizări ale reţelei publice de canalizare, la costuri scăzute.

b. Satul (-ele) în care se vor construi platforme comunale pentru colectarea deşeurilor şi spaţii de depozitare la nivel de gospodărie, vor fi identificate pe durata prospecţiilor efectuate de către UMP, iar existenţa unor locaţii adecvate şi disponibile pentru platforme comunale, cu respectarea prevederilor privind protecţia mediului trebuie să fie confirmată.

c. UMP verifică stadiul planificării la nivel de judeţ pe topici legate de alimentarea cu apă şi privind deşeurile menajere şi se asigură că investiţiile propuse în cadrul INPCP sunt compatibile cu acestea.

d. UMP pregăteşte planul de investiţii (fără detalii de proiectare) menţionând însă detalii legate de locaţia platformelor de deşeuri la nivel de comună, numărul de platforme la nivel de gospodărie care urmează a fi finanţate, tipul şi locaţia îmbunătăţirilor aduse la sistemul de ape reziduale, plantaţiile comunale reprezentând perdele forestiere de protecţie şi exemple servind la demonstrarea bunelor practici agricole (BPA), precum şi propuneri pentru rezolvarea problemelor legate de ape uzate şi canalizare în comuna/ZVN selectată. Acest plan va fi pregătit în colaborare cu Consiliul Judeţean, primarul comunei şi prefectul judeţului şi va fi solicitată aprobarea lui de către toate aceste entităţi.

e. Consiliul Judeţean şi/sau comuna vor fi de acord să participe cu o contribuţie de 5% din costul investiţiei, iar comuna va fi de acord să furnizeze diferite repere din lista necesară, în natură (de exemplu, tractoare şi remorci pentru colectarea deşeurilor). În acest sens, va fi elaborat un acord preliminar care va fi semnat de toate cele trei părţi implicate. (A se consulta Anexa 2, Apendice 2 pentru schiţa propusă pentru acest acord).

f. UMP/Consiliul Judeţean/Comuna va angaja prin contract unul sau mai mulţi experţi (arhitect sau inginer) în vederea pregătirii proiectelor detaliate pentru platformele de stocare la nivel comunal şi platformele la nivel de gospodărie, şi, acolo unde este cazul, pentru ape uzate şi canalizare.

g. UMP pregăteşte planul de acţiuni cu privire la colectarea deşeurilor, operaţiunile de creare a compostului la nivelul platformei şi cele de împrăştiere ulterioară a acestuia pe terenurile agricole, împreună cu necesarul identificat de utilaje şi echipament, precum şi specificaţiile pentru echipamentele care urmează a fi achiziţionate. UMP va identifica de asemenea şi costurile pe care le vor implica activităţile din proiect cu privire la plantarea fâşiilor de vegetaţie şi demonstrarea Codului de bune practici agricole.

h. Cererile primite de la gospodării pentru a beneficia de facilităţi de depozitare a gunoiului de grajd, de mică amploare, vor fi analizate de către Consiliul Judeţean pe baza unor criterii combinate de ordin tehnico-social – a se consulta Anexa 2, Apendice 3 cu privire la criterii şi ponderi.

i. UMP pregăteşte estimarea costurilor şi planul de finanţare (Anexa 2, Apendice 7) şi va formula acordurile preliminare cu (a) Consiliul Judeţean ( Anexa 2, Apendice 5 pentru schiţa propusă) şi (b) Consiliul comunal (Anexa 2, Apendice 4 pentru schiţa propusă) în care vor fi specificate investiţiile sprijinite de către proiect, termenii şi condiţiile finanţării BIRD/GEF, menţionând aranjamentele de participare la co-finanţare între BIRD/GEF, Consiliul Judeţean, comună şi gospodăriile beneficiare, precum şi responsabilităţile aferente fiecărei părţi implicate, atât pe durata execuţiei construcţiei, dar şi ulterior, pentru operarea şi întreţinerea facilităţilor. UMP va finaliza Acordurile de Co-finanţare pentru sub-proiectele INPCP cu Consiliile Judeţene şi Acordurile de Cooperare cu comunele/primăriile.

j. CIA va organiza întâlniri de lucru la fiecare şase luni pentru a analiza şi aproba programul de investiţii cuprins în sub-proiecte.

k. Proiectantul angajat pe bază de contract se va asigura de obţinerea tuturor aprobărilor de ordin administrativ şi cu privire la protecţia mediului înainte de demararea construcţiei, precum şi că procedurile de aprobare şi cele de planificare la nivel local sunt respectate pe durata execuţiei construcţiei.

l. UMP pregăteşte toate documentele de licitaţie şi procedura de selecţie pentru execuţia lucrărilor civile, achiziţia echipamentelor şi a lucrărilor de plantare.

m. Documentele de licitaţie aprobate vor fi trimise la Consiliul comunal, unde unul sau doi specialişti, (“reprezentanţii la nivel local ai UMP”) angajaţi de către direcţia de bazin hidrografic pentru a lucra cu UMP, vor asigura secretariatul comisiei de evaluare (care va conţine reprezentanţi din partea direcţiei de bazin hidrografic, autorităţilor locale şi a beneficiarilor) care va realiza evaluarea pentru licitaţiile de lucrări civile, servicii sau bunuri. Toate deciziile de atribuire a contractelor vor trebui validate prin “no objection” (“nicio obiecţiune”) de către UMP.

n. Monitorizarea şi recepţia lucrărilor civile vor respecta procedurile naţionale, aceasta fiind responsabilitatea agenţiilor locale, în vreme ce reprezentantul la nivel local al UMP poate să participe ca observator, periodic. Recepţia bunurilor va fi confirmată de catre reprezentanţii locali.

12. Aranjamentele de cofinanţare a costurilor sunt centralizate în Tabelul 1: Tabelul 1: Aranjamentele de cofinanţare a costurilor pentru sistemul de management al gunoiului de grajd

Descriere investiţie Cost unitar Cofinanţarea cheltuielilor 1. Platformă la nivel de sat (depozit deşeuri solide)

130.000 Euro BIRD 95% : Consiliul Judeţean 5%

2. Echipament de manevrare şi aplicare

Sumă fixă BIRD 95% : Consiliul Judeţean 5%

3. Pubele la nivel de gospodărie pentru deşeuri, altele decât gunoiul de grajd

27 Euro BIRD 75% : Comuna 25%

4. Facilităţi pentru depozitare gunoi de grajd la nivel de gospodărie

400 Euro BIRD 95% : Consiliul Judeţean 5%

6. Costuri de operare a depozitului de deşeuri la nivel de comună/sat

15.000 Euro/an Comuna 100%

13. Selecţia pentru atribuirea contractelor de lucrări civile şi asistenţă tehnică: Depozitele de deşeuri la nivel de sat au un cost estimat de aproximativ 130.000 Euro sau echivalent. Procedurile de achiziţie sunt descrise în Secţiunea C a Manulului Operaţional. 14. Programul de investiţii: Programul propus pentru realizarea platformelor la nivel de comună/sat şi platforme la nivel de gospodărie este reflectată în tabelul 2 de mai jos. Tabelul 2. Programul privind realizarea construcţiei şi dotării sistemului de management al gunoiului de grajd la nivel de comună/sat cu echipament

Descriere 2009 2010 2011 2012 2013 Total Număr de Centre de demonstrare şi instruire (TDS) în comune ZVN

6

5

-

-

-

11

Totalul ZVN care

sunt adresate de către Proiect (acceptate)

20 44 66 86 - 86

Facilităţi de depozitare la nivel de comună

26 33 25 15 - 99

Platforme la nivel de gospodărie

1.590 2.300 1.500 1.010 800 7.200

Echipament de manevrare & împrăştiere – seturi

20 21 21 17 7 86

Pubele la nivel de gospodărie

9.400 6.300 6.300 6.300 1.200 29.500

Notă: Sunt prevăzute două platforme la TDS Programul de instruire 15. Înainte de a se face investiţii în materiale şi echipament, va fi realizat un program de informare şi instruire pentru implementarea programului, pentru primari, agricultori şi reprezentanţii gospodăriilor. Acest program de instruire va căuta să:

a. Implementeze convingerea că investiţia este la nivelul cerut şi că se va concretiza la nivel practic;

b. Să realizeze un câştig mai mare prin utilizarea gunoiului (prin reciclarea sa), în comparaţie cu practicile curente din depozitele fermelor şi platforme;

c. Să promoveze folosirea corectă a facilităţilor oferite; d. Să mărească numărul gospodăriilor deservite; e. Să păstreze calitatea materialelor pentru reciclare; f. Să asigure pieţe pentru materialele stocate; şi g. Să realizeze o reciclare corespunzătoare.

16. Programul de instruire va include:

a. instruirea de informare a opiniei publice. O vizită de studiu pentru a demonstra depozitarea şi reciclarea deşeurilor provenite din agricultură, este propusă pentru primari, conducători ai asociaţiilor fermierilor, Direcţiilor de agricultură şi dezvoltare rurală şi personalul aferent. Scopul acestui program de instruire este să demonstreze că perioadele foarte lungi de depozitare nu sunt necesare pentru reciclarea corespunzătoare, să încurajeze schimbările în practicile agricole destinate folosirii mai bune a deşeurilor, să demonstreze că există opţiunea, ca şi concept, a sistemului de depozitare a deşeurilor la nivel de gospodărie, şi să evidenţieze necesitatea integrării într-un sistem de reciclare a managementului deşeurilor.

b. instruirea personalului care se va ocupa de managementul platformelor la nivel de comună/sat, pentru lucrul cu echipamentele şi managementul separarii deşeurilor.

c. instruire şi program de informare pentru a educa membrii gospodăriilor în privinţa: beneficiilor aduse comunităţii prin reciclarea deşeurilor, colectării scurgerilor, folosirii depozitelor la nivel de gospodărie, respectării procedurilor pentru folosirea containerelor destinate deşeurilor menajere, managementului deşeurilor la nivel de gospodărie, depunerii pe platforme a deşeurilor segregate, folosirii platformelor şi necesităţii de depozitare ale deşeurilor segregate în depozitele corespunzatoare.

d. informare şi instruire în managementul afacerilor şi administrarea depozitelor de deşeuri, pentru primari, alţi oficiali ai comunelor şi personal. Aceste programe ar trebui să trateze aspectul reciclării materialelor provenite de la de animale şi gospodării.

e. instruire şi extensie pentru agricultori şi asociaţiile de fermieri privind aspectele: valoare şi alte beneficii ale reciclării îngrăşămintelor organice provenite de la efectivele de animale, cu exemple; celor mai bune practici în depozitarea şi reciclarea nutrienţilor din gunoiul de la animale; pregătirii şi stabilirii momentului prielnic de aplicare a îngrăşămintelor organice.

Evaluarea rezultatelor legate de sistemul de management al gunoiului de grajd 17. UMP va fi responsabilă cu monitorizarea şi întocmirea rapoartelor pe marginea activităţii de ansamblu a proiectului. Acest lucru va include activităţi destinate evaluării reuşitei proiectului în problema sistemului de management al gunoiului de grajd, precum şi cele destinate estimării impactului social şi a reacţiei beneficiarilor, ca şi monitorizarea detaliată a activităţilor de protecţie a mediului. Impactul proiectului va fi măsurat folosind indicatorii–cheie ai performanţei realizării proiectului, evidenţiaţi mai jos. 18. Obiectivele proiectului: Indicatorii care reprezintă cuantificarea îndeplinirii obiectivelor proiectului includ:

a. Procentajul ridicat al gospodăriilor care folosesc sistemul îmbunătăţit de stocare şi manevrare a gunoiului de grajd;

b. Conştientizarea sporită a problemelor de protecţie a mediului legate de depozitarea şi folosirea îngrăşămintelor de origine animală, manifestată de către fermierii şi comunităţile situate în interiorul şi în exteriorul perimetrului proiectului.

19. Rezultatele Proiectului: Acestea includ:

a. Dobândirea experienţei de continuare a unor activităţi similare în ţară şi în străinătate;

b. Informarea comunităţii locale în privinţa importanţei manevrării deşeurilor de origine animală folosind practici agricole ecologice.

Monitorizarea Mediului 20. În cadrul componentei sistemului de management al gunoiului de grajd, proiectul va asigura fonduri pentru construirea a 7.200 de facilităţi de stocare a gunoiului de grajd în gospodării, în care fermierii să depoziteze gunoiul de grajd provenit de la animalele proprietate personală, precum şi a 99 facilităţi de stocare a gunoiului de grajd la nivel de sat. Problemele ecologice din cadrul acestei componente pot include apariţia unor scurgeri din gunoiul de grajd din depozitele săteşti (în cazurile în care construcţia nu s-a realizat în conformitate cu specificaţiile), împrăştierea neadecvată a îngrăşămintelor naturale pe câmpuri şi curăţarea incompletă a depozitelor individuale de gunoi de grajd şi a platformelor mari de stocare. A fost realizat un studiu de impact asupra mediului şi s-au propus măsuri de diminuare a impactului asupra mediului datorat acestor probleme; toate acestea se regăsesc în Planul de Management al Mediului, care include prevederi pentru activităţile ce se vor realiza în cadrul acestei componente cu privire la monitorizarea lor atentă, prin inspecţii regulate, efectuată de către agenţiile locale de protecţie a mediului. Fermierii vor fi consiliaţi în privinţa măsurilor ce trebuie aplicate în cazul oricărui impact advers asupra mediului apărut în urma managementului neadecvat al gunoiului de grajd. Toatre lucrările civile ce vor fi sprijinite de către proiect vor trebui să fie supuse spre analiză şi aprobare de către autorităţile locale de protecţie a mediului.

21. Monitorizarea de mediu a componentei sistemului de management al gunoiului de grajd urmează să fie executată de ANAR, a cărei capacitate de desfăşurare a unei asfel de activităţi va fi consolidată în cadrul proiectului. ANAR va fi responsabil cu monitorizarea calităţii apei şi a solului în punctele de observaţie alese, precum şi a beneficiilor de mediu pe termen lung obţinute în urma reducerii cantităţilor de nutrienţi deversate în apele de suprafaţă şi de adâncime, precum şi a concentraţiei de agenţi microbieni. 22. ANPM se va asigura că activităţile de construire a facilităţilor de stocare a gunoiului de grajd la nivel de sat sunt în conformitate cu instrucţiunile de protecţie a mediului cu privire la împiedicarea infiltrării scurgerilor provenite din gunoiul de grajd în sursele de apă subterane sau de suprafaţă. Vor fi instalate două piezometre la fiecare din facilităţile de stocare a gunoiului de grajd la nivel de sat. Acest lucru va permite ANAR să efectueze activităţi periodice de monitorizare a calităţii pânzei de apă freatică, cu scopul de a se asigura că nu apar scurgeri de nutrienţi.

ANEXA 2 Apendice 2: Acord preliminar între Comună/Consiliul Judeţean/Unitatea de Management a Proiectului (UMP) ACORD PRELIMINAR - Schiţă Întocmit între: Comuna ....................... reprezentată de ……………………….. şi Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP) reprezentat de:……………… În scopul stabilirii drepturilor şi îndatoririlor mutuale, precum şi a principiilor cooperării pe parcursul desfăşurării INPCP finanţat cu fonduri ...................., cu participarea beneficiarilor proiectului - gospodăriile săteşti.

I. PREVEDERI GENERALE 1. Obiectivul principal al proiectului este reducerea deversării nutrienţilor în sol si în apele de suprafaţă. 2. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în cadrul proiectului vor fi întreprinse acţiuni de ecologizare în rândul gospodăriilor. Comuna va fi ajutată să stabilească şi să ducă la bun sfărşit planuri de ecologizare şi va beneficia de finanţare nerambursabilă pentru investiţii comunale de natură ecologică, mai precis pentru construirea de spaţii de depozitare a gunoiului de grajd la nivelul întregului sat dar şi la nivel de gospodărie, pentru achiziţionarea de echipament destinat manevrării şi aplicării îngrăşămintelor organice, pentru plantarea fâşiilor de vegetaţie tampon pe teritoriul comunei, precum şi pentru testarea şi demonstrarea de practici agricole de natură ecologică. 3. Proiectul se va desfăşura în conformitate cu principiile stabilite în Manualul Operaţional privind sistemul de management al gunoiului de origine animală şi menajeră.

II. PREVEDERI SPECIFICE 1. UMP va fi responsabilă cu următoarele:

a. Materiale de promovare a proiectului în cadrul comunităţii (postere, pliante, etc.); b. Recrutarea consultanţilor care vor evalua comunele şi gospodăriile calificate în

vederea participării la proiect; c. Furnizarea de cereri tipizate; d. Instruiri şi prezentări pentru gospodăriile implicate, pentru a le familiariza cu

obiectivele şi prevederile proiectului; e. Planuri de dezvoltare care să includă şi aspecte privitoare la mediu; f. Acorduri semnate cu reprezentanţii comunelor şi ai gospodăriilor/fermierii care o să

primească fonduri nerambursabile pentru îndeplinirea prevederilor proiectului;

g. Pregătirea documentelor şi derularea procedurilor de licitaţie pentru construcţii civile, precum şi pentru achiziţionarea de echipament de manevrare şi aplicare a îngrăşămintelor organice;

h. Finanţarea granturilor în regim de împărţire a costurilor, pentru construirea, la nivel de sat şi de gospodărie, a spaţiilor de depozitare a îngrăşămintelor organice, achiziţionarea echipamentelor de manevrare şi împrăştiere a acestora, pentru achiziţionarea materialelor de plantat pentru activitatea de reîmpădurire, precum şi a costurilor programelor de testare/demonstraţie a practicilor agricole ecologice;

2. Comuna............................ va fi responsabilă pentru asigurarea de asistenţă completă în cadrul activităţilor acoperite de proiect şi desfaşurate pe teritoriul propriu, cum ar fi:

a. Participare activă în promovarea proiectului şi a activităţilor agricole cu caracter ecologic;

b. Asistenţă în distribuţia de sondaje printre fermierii interesaţi de proiect şi participarea la procedurile de calificare;

c. Asistenţă în alcătuirea de organizaţii ale fermierilor; d. Obţinerea autorizaţiilor de construire; e. Supervizarea construcţiei platformelor individuale pentru gunoi de grajd la nivelul

gospodăriilor; 3. Consiliul Judeţean .................... va fi responsabil cu următoarele:

a. Cofinanţarea construirii, la nivel de sat, a spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd;

b. Participarea, împreună cu UMP, la realizarea proiectelor pentru spaţiile de depozitare, la nivel de sat, a îngrăşămintelor organice;

c. Sprijinirea comunei în obţinerea de autorizaţii de construcţie, şi d. Participarea la comisia care supervizează coordonarea construcţiei spaţiilor de

depozitare, la nivel de sat, a gunoiului de grajd.

III. PREVEDERI FINALE 1. Acest acord preliminar include obligaţii şi principii iniţiale (preliminare) ale cooperării dintre părţile care iau parte la acest proiect. 2. Acordul preliminar ar putea fi subiect de amendamente şi ar putea fi modificat prin acorduri bilaterale separate. Acest acord preliminar a fost semnat pe data de .................. în ............................. Din partea comunităţii ……………………………….. Din partea UMP ……………………………………….. Ratificat de Consiliul Judeţean………………..

ANEXA 2 Apendice 3: Cerere pentru facilităţi de stocare a gunoiului de grajd la nivel de gospodărie şi formular de analiză a acesteia (criteria şi ponderi de utilizat de către comună) CERERE DRAFT Număr de înregistrare: ………. Subsemnatul, Nume: ……………………………………. Cod numeric personal ………………… Sat: …………………………………... Comuna: ……………………… Număr de telefon ………………………… Luând la cunostiinţă de faptul potrivit căruia:

comuna noastră a fost selectată şi şi-a afirmat angajamentul de a participa la Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP), finanţat de Banca Mondială, Guvernul României şi ………….,

obiectivul INPCP este reducerea poluării apelor cu nutrienţi şi alte substanţe poluante provenite din surse agricole, iar una din măsurile propuse în acest sens este îmbunătaţirea condiţiilor de depozitare, la nivel de sat şi de gospodărie, a gunoiului de grajd,

se asigură sprijin pentru finanţarea nerambursabilă în regim de împărţire a costurilor pentru construirea de depozite de stocare a gunoiului de grajd în condiţii îmbunatăţite, la nivel de sat si gospodărie,

se va acorda prioritate grupurilor defavorizate, văduvelor, femeilor fermier şi gospodăriilor mai sărace; şi completând acest formular, îmi exprim dorinţa de a fi inclus în acest program de investiţii.

Declar că în ziua semnării acestei cereri:

1. Posed în cadrul gospodăriei mele următoarele efective de animale: Efectivul de animale

Număr de capete (actual)

Observaţii

Vaci Alte bovine Porcine pentru reproducere Porcine pentru carne Cai Ovine si caprine aflate în gospodărie mai mult de 9 luni/an Păsări

Îmi propun să cresc numărul efectivului de animale.

2. Aşezarea gospodăriei mele poate fi descrisă în felul următor:

Distanţa între gospodăria mea şi terenul meu agricol aferent este de: Peste 10 km Între 2 şi 10 km Sub 2 km

Am căruţă pentru transportul gunoiului Adâncimea stratului de apă potabilă Distanţa dintre adăpostul pentru animale şi cea mai apropiată fântână este sub 30 m

3. Organizarea activităţilor desfăşurate în cadrul fermei:

Membru al organizaţiei fermierilor/al unei asociaţii familiale

Fermier individual

4. În care dintre următoarele situaţii vă puteţi regăsi: Sunt văduvă Sunt femeie fermier Consider că familia mea este mai degrabă: foarte săracă săracă În familia mea se găsesc persoane cu un anumit handicap

5. În situaţia în care voi fi selectat pentru a participa la acest proiect, declar că: Voi folosi materialele primite pentru a construi în cadrul gospodăriei mele depozitul de colectare a gunoiului de grajd, urmând cu stricteţe planurile furnizate în cadrul proiectului şi sub îndrumarea expertului numit de către comună; Voi contribui cu forţă de muncă la construcţia în cadrul gospodăriei mele a depozitului de colectare a gunoiului de grajd; Voi împărţi gunoiul menajer pe categorii (sticle, plastic, metal, hârtie, etc), şi îl voi depozita separat de gunoiul de grajd; Voi folosi depozitul construit într-o manieră corespunzătoare; Voi face în aşa fel încât gospodăria mea să poată fi folosită pentru activităţi cu scop demonstrativ şi de monitorizare, activităţi in directă legătură cu proiectul. Data: ……………………. Semnătura: ………………

Aprobat de consiliul comunal: …………………………….. Punctaj obţinut pe baza declaraţiei: ………………………………. Selectat de către UMP pentru finanţare : ………………………………. Aprobat de către UMP pentru realizarea construcţiei : ……………………

1. Număr efective de animale:

Vaci 5

Alte bovine 4

Porcine pentru reproducere 4

Porcine pentru îngrăşare 3

Cabaline 4

Ovine şi caprine în deţinerea gospodăriei mai mult de 9luni pe an 2

Pasari 0,25

Număr cu care este estimat a creşte efectivul de animale b/ 3

Totalul efectivului de animale

2. Amplasarea gospodăriei:

Distanţa între gospodărie şi terenul agricol:

> 10 km 5

2-10 km 3

< 2 km 0

NU dispune de o căruţă 2

Adâncimea stratului de apă potabilă < 10 m 5

Distanţa dintre adăpostul pentru animale şi cea mai apropiată fântână < 30m 5

Total punctaj privind amplasarea gospodăriei

3. Organizarea activităţ ilor desfăşurate în cadrul fermei

Membru al organizaţiei fermierilor/al unei asociaţii familiale 4

Total punctaj privind organizare fermă

4. Situaţia familială

Văduvă 10

Femeie fermier 10

Săracă/foarte săracă 10

Persoane cu handicap 5

Total punctaj privind situaţia familială

TOTAL GENERAL

a/ Gospodăriile conduse de văduve, femei fermier, veterani, precum şi cele cu venit foarte scăzut, vor beneficia de prioritateb/ Se vor verifica efectivele de animale gestante

CRITERIIX

FACTORPUNCTE

Evaluat de : --------------------------------------- Data: ------------------- Semnătura: --------------------------

ObservaţiiNUMĂR DA/NU

ANEXA 2 Apendice 4: Acord de colaborare şi cofinanţare - Comună/Unitatea de Management a Proiectului (UMP) ACORD DE COLABORARE - Schiţă Întocmit de către şi între: Comuna....................... reprezentată de ……………………….. şi Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP) reprezentat de: ………………………. cu privire la stabilirea angajamentelor şi responsabilităţilor mutuale de implementare a componentelor INPCP finanţate cu fonduri ..............., cu participarea beneficiarilor proiectului – gospodăriile săteşti. Articolul 1 Acest acord va fi parte a Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP), numit în continuare “Proiectul” implementat de Ministerul Mediului în numele Guvernului României şi al BIRD/Facilităţii Globale pentru Mediu. Articolul 2 Obiectul acordului este reprezentat de: construirea pe teritoriul comunei/satului de spaţii de depozitare şi manevrare a gunoiului de grajd, aşa cum sunt ele descrise în secţiunea de calculare a costurilor ataşată la acest document (Ataşamentul 1), procurarea echipamentelor specificate de manevrare şi împrăştiere a gunoiului de grajd, dezvoltarea activităţilor agrosilvice în cadrul comunei, precum şi promovarea adoptării de către fermierii aflaţi sub jurisdicţia comunei (fie ei membrii ai unor organizaţii ale fermierilor sau fermieri individuali) a unor practici agricole ecologice. Articolul 3 Comuna îşi declară angajamentul cu privire la următoarele responsabilităţi cu privire la furnizarea spaţiilor de depozitare şi a sistemului de manevrare a gunoiului de grajd:

1. Să utilizeze spaţiile de depozitare a gunoiului de grajd pentru colectarea deşeurilor provenite de la efectivul de animale descris în Ataşamentul 1.

2. Să obţină autorizaţiile necesare pentru construirea depozitelor menţionate în Articolul 2 al prezentului acord până la …......….. (data).

3. Să furnizeze teren pentru construirea depozitelor menţionate anterior, până la data prestabilită de inginerul supraveghetor numit de UMP.

4. Să asigure fonduri reprezentând ....% din costul total al investiţiei, incluzând construirea depozitelor descrise la punctele ….... ale Ataşamentului 1, în concordanţă cu Calculaţiile de Cost anexate acestui document, în valoare echivalentă de …………. RON.

5. Să asigure supervizarea tehnică a activităţilor de construire, în cadrul gospodăriilor, a depozitelor (platformelor) de colectare a gunoiului de grajd şi, de asemenea, să prezinte UMP-ului o confirmare scrisă a finalizării lucrărilor şi standardelor la care se ridică fiecare astfel de construcţie.

6. Să furnizeze atunci când este nevoie .…..... tractoare şi ……… remorci pentru asigurarea colectării, depozitării şi împrăştierii gunoiului de grajd.

7. Să folosească depozitele construite într-o manieră care să fie în deplină concordanţă cu scopul lor iniţial şi cu regulile stabilite de manualul de operare.

8. Să permită accesul la spaţiile de depozitare a gunoiului de grajd pentru efectuarea de teste de calitate a apelor de suprafaţă şi de adâncime, teste efectuate de ANAR precum şi la vizite organizate, prezentări, studii şi controale planificate în cadrului proiectului, timp de 5 ani de la terminarea lucrărilor.

9. Să participe la cursurile de instruire organizate de proiect. 10. Să păstreze registre de contabilitate în partidă simplă în concordanţă cu formatele furnizate

de UMP. 11. Să dezvolte un plan de utilizare al gunoiului de grajd şi să informeze UMP despre acest plan.

Articolul 4 UMP îşi declară angajamentul cu privire la următoarele responsabilităţi cu privire la furnizarea spaţiilor de depozitare şi a sistemului de manevrare a gunoiului de grajd:

1. În colaborare cu inginerul consiliului judeţean şi comună, se va ocupa de schiţele, la nivel de sat, a spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd. De asemenea, va furniza comunei documentaţia privitoare la datele de ordin tehnic ale construcţiilor care vor fi finanţate cu fonduri din partea proiectului în conformitate cu Calculaţiile de Cost (Ataşament 1).

2. Va selecta firma de construcţii însărcinată cu lucrările respective, în conformitate cu procedurile impuse în cadrul proiectului.

3. Va asigura fonduri reprezentând ....% din costul total al investiţiei, incluzându-se aici lucrările de construcţie a facilitatilor respective, precum şi furnizarea materialelor descrise la punctele ….., în Formularul ataşat nr. 1, în concordanţă cu Calculaţiile de Cost anexate acestui document, în valoare echivalentă de …………. RON

4. Va efectua plata sumelor menţionate la articolul 3 pentru lucrări civile direct contractorului, în conformitate cu prevederile contractului semnat de UMP, comună şi contractor ca urmare a finalizării procedurii de licitaţie şi atribuirii contractului.

5. Va efectua plăţile aferente sumelor menţionate pentru achiziţia echipamentelor menţionate la punctele ……, din Ataşamentul 1, direct furnizorilor respectivi, în conformitate cu prevederile contractului semnat de UMP, comună şi fiecare furnizor în parte ca urmare a finalizării procedurii de licitaţie şi atribuirii contractului.

6. Va decide, împreună cu reprezentanţii comunei, ce gospodării vor beneficia de construcţia depozitelor individuale de colectare a gunoiului de grajd.

7. Va selecta contractorul pentru construcţia facilităţilor de depozitare la nivel de gospodărie, în conformitate cu procedurile prevăzute în proiect.

8. Va plăti sumele menţionate la punctul 3 pentru lucrări civile direct Contractorului, în conformitate cu prevederile contractului semnat între UMP, Comună şi Contractor, ca urmare a finalizării procedurii de licitaţie şi a atribuirii contractului.

9. Va asigura servicii de consiliere şi va organiza cursuri de instruire pe durata implementării proiectului.

Articolul 5 Construcţiile realizate ca urmare a acestui acord vor intra în proprietatea comunei, ulterior finalizării.

Articolul 6 În situaţia în care comuna nu îşi va îndeplini sarcinile menţionate în cadrul Articolului 3, UMP poate cere rambursarea cheltuielilor aferente investiţiei făcute în construcţia spaţiilor menţionate în cadrul Articolului 4, la punctul 3, cu plata dobânzii cuvenite. Articolul 7 În vederea dezvoltării activităţilor privind plantarea de arbori şi de aplicare a practicilor agricole ecologice, comuna va fi responsabilă cu următoarele:

1. Plantarea unei suprafeţe de …………… hectare de teren din cadrul comunei, utilizând speciile recomandate de către Direcţia Silvică.

2. Furnizarea forţei de muncă necesare activităţilor de plantare. 3. Managementul corespunzător al terenurilor plantate. 4. Promovarea adoptării practicilor agricole ecologice de către fermieri (fie uniţi în asociaţii, fie

fermieri individuali), care îşi desfăşoară activitatea pe terenurile comunei. Articolul 8 În vederea dezvoltării activităţilor privind plantarea de arbori şi de aplicare a practicilor agricole ecologice, UMP va fi responsabilă cu următoarele: Furnizarea de puieţi pentru activitatea de plantare a…………… hectare de teren din cadrul comunei, utilizând speciile recomandate de către Direcţia Silvică. Punerea în practică a unui program demonstrativ/de testare a unor practici agricole ecologice. Articolul 9 Acordul poate fi încheiat, pe bază scrisă, de oricare dintre părţi, cu condiţia unui preaviz de o lună. Într-o astfel de situaţie, partea care doreşte renunţarea la acord, va fi nevoită să returneze, celeilalte părţi implicate, toate costurile care au fost suportate de această a doua parte. Articolul 10 Absolut toate aspectele care nu au fost tratate în cadrul acestui acord vor fi tratate pe baza reglementărilor cuprinse în Codul de procedură civilă. Semnat pe data de …………………………în…………………. Din partea comunei ………………………… Din partea UMP …………………………… Ratificat de către Consiliul Judeţean ………………

ANEXA 2 Apendice 5: Acord de cofinanţare cu Consiliul Judeţean - Schiţă Părţile contractante, după cum urmează: Consiliul Judeţean al judeţului ........................., şi Unitatea de Management al Proiectului privind Controlul integrat al poluării cu nutrienţi Luând în consideraţie următoarele:

1. Proiectul privind Controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP) are ca scop principal încurajarea utilizării practicilor agricole care protejează mediul pe cuprinsul teritoriului judeţului ………………. contribuind astfel la reducerea poluării Dunării şi Mării Negre cu nutrienţi proveniţi din surse agricole. În vederea atingerii acestui obiectiv, proiectul va furniza sprijin Guvernului României în următoarele privinţe:

a. Promovarea adoptării unor practici agricole ecologice de către fermieri, organizaţi fie în asociaţii oficiale, fie în organizaţii neoficiale, precum şi de către proprietarii individuali de terenuri de pe cuprinsul teritoriului judeţului ....................;

b. Întărirea cadrului de reglementare, la nivel naţional şi la nivel local, precum şi a capacităţii de aplicare a strategiilor legate de problematica protecţiei mediului;

c. Promovarea cooperării specifice la nivel naţional; 2. INPCP este finanţat de Guvernul României dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială şi o finanţare nerambursabilă acordată de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) 3. INPCP este implementat la nivelul judeţului …………..… prin controlul exercitat de către Unitatea de Management al Proiectului (UMP), care a fost desemnată a îndeplini competenţele specifice în acest sens prin Ordin al Ministrului Mediului.

Cele două părţi numite mai sus au căzut de acord asupra următoarelor aspecte: 1. Consiliul Judeţean .................... se obligă să participe cu o contribuţie de cofinanţare la implementarea INPCP, în valoare totală de Euro .........., împărţită pe categorii de cheltuieli, aşa cum apar ele în anexa 1 a acestui document. 2. Consiliul Judeţean .................... împuterniceşte UMP să semneze contractele de lucrări, bunuri şi servicii care includ cofinanţarea Consiliului Judeţean şi să efectueze plăţile aferente. 3. Consiliul Judeţean .................... va aloca suma menţionată în cadrul clauzei (1) al acestui document, pe baza unei cereri oficiale de acordare de resurse financiare, pregătită şi înaintată de către UMP lunar/trimestrial. Sumele cerute în mod oficial de către UMP vor fi transferate într-un cont bancar cu destinaţie specifică, deschis la Trezoreria judeţului .................... în numele UMP. 4. UMP se obligă să prezinte Consiliului Judeţean ...................., în fiecare lună/trimestru sau ori de câte ori este necesar, documentele justificative aferente cheltuielilor făcute din contul cu destinaţie specifică deschis la Trezoreria judeţului ..................... Pentru şi din partea, Pentru şi din partea, Consiliului Judeţean …………. Unitatea de Management al Proiectului

ANEXA 2 Apendice 6: Certificat de finalizare Număr de înregistrare: ………. CERTIFICAT DE FINALIZARE – Schiţă Data: ……………….. Nume: ……………………………………. Cod numeric personal …………… Sat: …………………………………... Comuna: …………………. Adresa: …………………………… Acord numărul: …………… Acest certificat nu este un certificat al calităţii tehnice. Poate fi folosit numai împreună cu acordul de sprijin financiar nerambursabil semnat între comuna …....................… şi UMP. Obiectul acestui certificat este să ateste finalizarea construcţiei la depozitul de colectare, la nivel de gospodărie, a gunoiului de grajd, aşa cum se menţionează în acordul de mai sus. Ca urmare a inspecţiei făcute asupra construcţiei, confirmăm finalizarea:

- fără nici un fel de comentariu

- cu următoarele comentarii Deficienţe: ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Alte comentarii……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………… Termen limită pentru remedierea deficienţelor………………………………………………… Semnături:

Inginer supervizor Fermier Nume: ……………………. Nume: …………………….

ANEXA 2 Apendice 7: Calculaţia costurilor de investiţie şi asociate acestora (la nivel de comună)

Nr. Crt.

Descriere cheltuială Valoare totală (mii RON)

Din care, va face obiectul unei licitaţii (mii RON)

Fonduri de finanţare asigurate de:

BIRD/GEF Consiliul Judeţean

Comună Beneficiari

1. Platformă de colectare gunoi de grajd X4 - 2. Echipament de încărcare - - 3. Tractor X 4. Echipament de împrăştiere - - 5. Remorcă X 6. Cisternă - - 7. Pubele - - 8. Teren şi manoperă pentru colectarea

gunoiului de grajd - - - X X

9. Căi de acces la platformele de gunoi de grajd

- - - X -

10. Puieţi5 - - - 11. Manoperă plantare arbori - - - X - 12. Platforme la nivel de gospodărie X X 13. Asistenţă tehnică pentru

managementul gunoiului de grajd X X X

14. Studii de fezabilitate & proiect tehnic X X 15. Vizite de studiu - X X X 16. Seminarii - X X X 17. Buget pentru costuri operare privind

colectarea gunoiului de grajd - - - X

18. Consiliul Comunal – Suport tehnic pentru platformele la nivel de gospodărie

- - - X -

4 X pentru contribuţia în natură 5 Pentru plantare în jurul platformei

Nr. Crt.

Descriere cheltuială Valoare totală (mii RON)

Din care, va face obiectul unei licitaţii (mii RON)

Fonduri de finanţare asigurate de:

BIRD/GEF Consiliul Judeţean

Comună Beneficiari

19. Reabilitarea platformei existente - X - 20. Puieţi – pentru plantare arbori - - - 21. Manoperă – pentru plantare arbori - - - X - 22. Reabilitare păşuni (seminţe &

împrejmuiri) - - -

23. Consiliul local – Suport tehnic pentru plantarea arborilor

- - - X -

24. Suport tehnic pentru plantarea arborilor şi reabilitarea păşunilor

- - -

ANEXA 3: Programul de testare/demonstraţii pentru promovarea Codului de bune practici agricole

Apendice 1: Termeni de referinţă pentru asistenţă tehnică privind managementul programului de testare/demonstraţii Introducere 1. Ministerul Mediului, cu sprijinul financiar al fondurilor BIRD şi GEF, este desemnat drept agenţie de implementare a Proiectului privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP) al cărui obiectiv este de a încuraja, în mod semnificativ, utilizarea practicilor agricole care protejează mediul în Zonele Vulnerabile la poluarea cu Nitraţi/Comune, contribuind astfel la reducerea nivelului de poluare a Dunării şi Mării Negre cu nutrienţi proveniţi din surse agricole. 2. Activităţile de proiect vor include: (I) asigurarea de fonduri de finanţare nerambursabilă pentru realizarea de facilităţi îmbunătăţite pentru stocarea deşeurilor de origine animală şi echipamente pentru colectarea şi aplicarea acestora; (II) acţiuni de testare şi demonstraţii cu privire la practicile agricole ecologice; (III) investiţii în optimizarea sistemelor de ape reziduale şi canalizare; (IV) consolidarea cadrului instituţional şi dezvoltarea capacităţii, incluzând sprijinul acordat Administraţiei Naţionale “Apele Române” pentru activităţile de testare şi monitorizare a calităţii apei în conformitate cu cerinţele Directivei Nitraţilor a UE; (v) campania de informare publică în vederea susţinerii activităţilor de proiect şi a strategiei de replicare a intervenţiilor proiectului, precum şi managementul proiectului prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP). 3. Proiectul va susţine realizarea activităţilor menţionate mai sus în până la 86 ZVN/comune situate atât în zone de câmpie, cât şi de deal, şi în care există diferite sisteme de organizare a fermelor (gospodăriilor rurale). Cele 86 ZVN/comune în care sunt prevăzute activităţi de proiect deţin circa 390.000 hectare de teren agricol, iar o fermă are o suprafaţă medie de 2,2 hectare, dar de fapt această suprafaţă este cuprinsă într-un interval de la mai puţin de un hectar la 2000 hectare. Există o mare varietate a culturilor iar creşterea efectivelor de animale (vaci de lapte şi pentru carne, porci, oi /capre şi păsări) este o sursă importantă pentru subzistenţa fermelor mici. 4. Obiectivul asistenţei tehnice este de a realiza, la nivel de concept şi de punere în execuţie, un program de testări şi demonstraţii cu privire la aplicarea Codului de bune practici agricole în Zonele Vulnerabile la poluarea cu Nitraţi. Prin acesta, fermierii vor fi încurajaţi să ducă la îndeplinire cerinţele Directivei Nitraţilor a UE. 5. Proiectul va sprijini astfel fermierii în adoptarea Codului de bune practici agricole, care a fost elaborat şi actualizat pe durata implementării APCP, în activităţile lor legate de managementul culturilor şi creşterea efectivelor de animale. În special, proiectul va susţine promovarea adoptării diverselor practici de management al nutrienţilor cum ar fi rotaţia culturilor, managementul gunoiului de grajd, conservarea calităţii solului şi managementul nutrienţilor în culturi prin operaţiuni de testare a solului. Va fi promovat de asemenea conceptul de agricultură organică. Proiectul va sprijini finanţarea unui program de pregătire profesională şi instruire pentru personalul de consiliere şi fermieri, care va conţine demonstraţii desfăşurate în cadrul fermei, ca bază a difuzării informaţiilor privind rezultatele obţinute ca urmare a practicilor îmbunătăţite. Proiectul va asigura fonduri pentru recrutarea agenţiilor cu experienţă în managementul nutrienţilor, în vederea asigurării de consultanţă şi instruire, pentru a suporta parţial, acolo unde va fi cazul, costurile pentru analizele de sol, precum şi costurile pentru programul de demonstraţii organizate în cadrul fermei.

6. Proiectul va demonstra de asemenea importanţa conservării terenurilor cultivate, din perspectiva reducerii eroziunii solului şi va asigura finanţarea costurilor echipamentului necesar demonstraţiilor şi costul demonstraţiilor desfăşurate în cadrul fermei. Utilizarea sustenabilă a păşunilor comunale şi a altor zone de păşunat va fi de asemnea promovată acolo unde acest fapt este relevant pentru îmbunătăţirea managementului resurselor naturale ale comunei şi pentru reducerea emisiilor de nutrienţi. Programul privind promovarea Codului de bune practici agricole va fi iniţiat în cele unsprezece ZVN/comune selectate iniţial ca Centre de demonstrare şi instruire (TDS) şi, ulterior, va face obiectul diseminării sale în celelalte ZVN, pe masură ce proiectul este implementat. Obiective 7. Asistenţa tehnică este obiectul unuia sau mai multor contracte cu scopul elaborării conceptuale, stabilirii managementului şi monitorizării rezultatelor unui program de testări/demonstraţii de aplicare a principiilor Codului bunelor practici agricole în ZVN/comuna adresată de către proiect. Asistenţa menţionată anterior se va derula pe urmatoarele coordonate:

a. Demonstrarea, instruirea şi extinderea unui program de management al nutrienţilor care să includă rotaţia culturilor, managementul nutrienţilor în culturi, prin operaţiuni de testare a solului, menţinerea covorului vegetal al solului, managementul gunoiului de grajd şi conceptul de agricultură organică. Obiectivul programului va fi de a demonstra practicile stabilite în Codul de bune practici agricole din România, care va trebui să fie adoptate de către fermieri în vederea respectării prevederilor Directivei Nitraţilor a UE. Programul va fi alcătuit din activităţi în care vor fi combinate demonstraţii cu acţiuni ce vor fructifica rezultatele în acest sens al institutelor de ştiinţe agricole şi de cercetare din România, cu pregătirea profesională a personalului şi instruirea fermierilor, precum şi cu diseminarea informaţiilor.

b. Elaborarea conceptului şi supervizarea unui program de testări/demonstraţii ale

diferitelor practici, cu accent pus pe conservarea terenurilor cultivate prin reducerea eroziunii solului din fermele individuale şi pe utilizarea sustenabilă a păşunilor comunale şi durabilitatea pe termen lung a activităţilor reprezentate de păşunat.

c. Actualizarea hărţilor de sol (pedologice) în vederea asigurării unei baze de date

optimizate care va fi putea fi consultată în scopul utilizarii judicioase a îngrăşămintelor organice şi a fertilizanţilor chimici.

Sarcini Program de Management al Nutrienţilor 8. Elaborarea recomandărilor pentru programul de demonstraţii, pregătire profesională a personalului diseminarea practicilor cu privire la managementul nutrienţilor în fermele din cele unsprezece ZVN /comune selectate iniţial ca Centre de demonstrare şi instruire (TDS). Recomandările ar trebui să asigure baza unui program pe 18 luni care să includă analiza rezultatelor obţinute în urma testelor făcute în zonă şi “mesaje” gata să fie demonstrate şi difuzate, cu privire la rotaţia culturilor, managementul nutrienţilor în culturi prin operaţiuni de testare a solului, conservarea calităţii solului, managementul îngrăşămintelor de origine organică şi agricultură organică. 9. Efectuarea unui inventor al hărţilor de sol existente şi identificarea tuturor deficienţelor cu referire la implementarea programelor de management al nutrienţilor.

10. Programul propus va forma baza unui raport iniţial înaintea etapei de stabilire a programului de demonstraţii şi pregătire profesională. 11. Aplicarea unui program de seminarii/ateliere de lucru pentru pregătirea profesională a personalului şi instruirea fermierilor pe durata primului an. 12. Stabilirea unui program de demonstraţii desfăşurate în cadrul fermelor, pentru acele ferme care au fost selectate. 13. Realizarea unui program, dedicat personalului de specialitate, pentru diseminarea informaţiilor şi a rezultatelor demonstraţiilor desfăşurate în cadrul fermelor, prin canale media cum ar fi broşuri, radio şi televiziune. 14. Stabilirea unui sistem de monitorizare şi evaluare a beneficiilor financiare şi ecologice în cadrul fermelor, la intervale adecvate. Testarea/demonstrarea practicilor agricole ecologice selectate, incluzând conservarea terenurilor cultivate şi utilizarea sustenabilă a păşunilor comunale 15. Definirea criteriilor de selecţie a fermierilor în vederea participării, conceperea unui program pentru primele optsprezece luni şi identificarea echipamentelor care urmează să fie utilizate. 16. Supervizarea achiziţionării necesarului care urmează să fie procurat la nivel local şi stabilirea testelor/demonstraţiilor iniţiale. 17. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor sub formă de beneficii financiare şi ecologice potenţiale. 18. Diseminarea rezultatelor testelor/demonstraţiilor prin deplasarea în teren (în cadrul fermelor) şi pregătirea materialului pentru canalele media. Actualizarea hărţilor pedologice 19. Necesitatea actualizării hărţilor de sol va fi determinată ca urmare a activităţilor menţionate la punctul (1) de mai sus, termenii de referinţă vor fi pregătiţi şi angajamentul respectiv va face obiectul unui contract separat. Rezultate (Documentele care urmează să fie elaborate) 20. Programul de management al nutrienţilor:

a. Recomandări iniţiale pe marginea programului de testare propus b. Program de demonstrare în cadrul fermelor c. Ateliere de pregătire profesională d. Rapoarte regulate de monitorizare e. Evaluarea rezultatelor

21. Testarea/demonstrarea practicilor agricole ecologice selectate, incluzând conservarea terenurilor cultivate şi utilizarea sustenabilă a păşunilor comunale:

a. Recomandări iniţiale pe marginea programului de testare propus b. Programul de demonstraţii în cadrul fermelor c. Zile destinate deplasărilor în teren

d. Rapoarte regulate de monitorizare e. Evaluarea rezultatelor

Contribuţia consultantului şi managementul activităţii 22. Consideraţii iniţiale cu privire la consultanţă: Angajamentul va fi realizat de către consultanţi/agenţii de consultanţă, recrutaţi la nivel local, având experienţă în managementul nutrienţilor, sistemele de cultivare, instruire şi extensie în agricultură. Serviciile de consultanţă vor face obiectul fie al unui singur contract, fie al mai multor contracte, pe criterii legate de regiune. În fiecare situaţie, echipa de bază va conţine un agronom şi un specialist în instruire/extensie, care să-şi desfăşoare activitatea pe baza informaţiilor primite de la alţi specialişti, conform cerinţelor. Numărul de persoane/lună necesar pentru primele optsprezece luni este estimat la .................... . Lucrările de analize de sol vor trebui sub-contractate către laboratoarele relevante din fiecare regiune. 23. Documente care trebuie consultate: Documentul de Evaluare a Proiectului INPCP şi Manualul Operaţional al INPCP; Codul de bune practici agricole; Directiva UE a Nitraţilor; Planul de acţiune pentru ZVN selectate. 24. Rapoarte şi termene de raportare: Consultanţii vor pregăti, după prima lună, un raport privind iniţierea activităţilor şi, ulterior, vor raporta trimestrial Unităţii de Management a Proiectului.

ANEXA 3 Apendice 2: Formular de solicitare cu privire la participarea la programul de testări/demonstraţii a practicilor agricole nedăunătoare mediului DRAFT Informaţii cu privire la solicitant Nume:......................................................................................... Nr. Denumirea asociaţiei de fermieri/societăţii comerciale/fermei individuale.................................................... Sat:...................................................Casa nr.................................... Număr de telefon:................................................ Studii absolvite mai puţin decât studii elementare de către proprietar/director: studii elementare în domeniul agriculturii sau liceale în alt domeniu

studii liceale în domeniul agriculturii sau superioare în alt domeniu studii superioare în domeniul agriculturii

PRIN PREZENTA, DECLAR URMĂTOARELE:

a. Deţin o fermă cu următoarea structură de teren:

Descriere Situaţia actuală (ha)

în proprietate (ha) închiriată (ha) Curte 1 Spaţiu arabil 2 Păşune permanentă

3

Total 4= 2 +3

Livezi 5

Alt teren 6 TOTAL 7=4+5+6

b. Numărul efectivelor de animale este descris după cum urmează:

Efectiv de animale

Vaci Alte bovine Bovine pentru carne Porcine pentru reproducere Porcine pentru carne Ovine- oi Alte ovine Capre Cai

c. Terenul este cultivat astfel, după cum urmează:

Cultură Suprafaţă (ha) Grâu Orz Floarea soarelui Porumb Legume Teren termporar acoperit de iarbă Păşuni permanente

d. Analize de sol: Dispun în mod curent de analize chimice de sol Nu am rezultate curente ale analizelor chimice de sol

Declar că în situaţia în care voi fi calificat pentru a participa la programul de testări / demonstraţii:

a. Voi contribui cu un procentaj minim de …… % din valoarea totală a costurilor, în numerar sau în natură;

b. Voi utiliza facilităţiile construite într-o manieră adecvată şi corespunzătoare; c. Voi asigura tot ce este necesar pentru ca ferma mea să poată fi accesibilă în scop

demonstrativ şi pentru activităţile de monitorizare în legătură cu proiectul. Declar că nu am nicio restanţă la plăţile datorate cu privire la impozitul pe teren, asigurare socială sau credite bancare. SEMNĂTURĂ FERMIER DATA: DECLARAŢIE ACCEPTATĂ DE: DATA:

ANEXA 4: Investiţii pentru apă şi igienizare Ghid Program general 1. Proiectul va susţine finanţarea pentru reabilitarea sau extinderea unor staţii de colectare şi epurare ape uzate, de mică capacitate în două locaţii, unde poluarea este iminentă datorită existenţei unor gospodării dotate cu fose septice, din care pot apărea scurgeri de ape reziduale, direct în corpuri de apă receptoare utilizate ca sursă de apă potabilă. Proiectul va sprijini de asemenea pregătirea unor studii de fezabilitate pentru investiţiile cu privire la sistemele rurale de apă şi canalizare din comunele desemnate ca ZVN, căutând să atragă şi alte surse de finanţare. Se vor asigura totodată, la nivelul unei singure comune, fonduri pentru testarea şi demonstrarea fezabilităţii producerii de biogaz şi energie în co-generare din gunoi de grajd şi deşeuri organice menajere prin digestie anaerobă. Colectare şi tratare ape reziduale, de mică amploare 2. Investiţiile în colectarea apelor reziduale şi tratarea apelor uzate vor fi finanţate într-un număr limitat de comune, în care poluarea este iminentă datorită numărului mare de gospodării care au instalaţii de alimentare cu apă şi toalete prevăzute cu scurgere, în interiorul casei, precum şi fose septice, dar din care pot apare scurgeri de ape reziduale, direct în corpuri de apă receptoare utilizate ca sursă de apă potabilă. Va fi acordată prioritate acelor comune care pot genera astfel de scurgeri de ape reziduale în apele transfrontaliere. Se consideră că centrele comunelor sau satele cu 4.000-8.000 locuitori vor fi eligibile pentru selecţie, intrucât costurile per locuitor pentru comunele mai mici ar fi prea mari în comparaţie cu beneficiile date de măsurile de protecţia mediului, costurile operaţionale nu vor putea fi susţinute de posibilităţile financiare ale acestor comune şi se pare că nu există nici disponibilitatea de participare la aceste costuri. Se consideră ca aceste investiţii vor duce la rezultate semnificative în reducerea poluării cu nitraţi la nivelul comunelor pilot. 3. Eligibilitate. Cu referire la apele reziduale şi de canalizare, în vederea asigurării unui cadru sustenabil pentru realizarea acestor activităţi, autorităţile la nivel de comună vor trebui să-şi decline angajamentul consumatorilor cu privire la: (I) racordarea la sistemul de canalizare şi (II) operarea corespunzătoare a acestui sistem. Peste 50% din gospodăriile aparţinând sistemului de canalizare planificat va trebui să semneze contractul de service cu autoritatea la nivel de comună/Consiliu comunal/operatorul sistemului, înainte de aprobarea proiectului. Astfel, soluţiile tehnice vor avea cel mai mic cost, respectiv o sumă per locuitor până la 400 Euro, atunci când soluţia tehnică include partea de colectare şi tratare, şi 150 Euro dacă proiectul prevede doar extinderea/construcţia unor facilităţi de tratare. 4. Studiile de fezabilitate vor fi realizate pentru a stabili un plan cu privire la operarea sistemului, pentru a determina costurile de operare şi pentru a calcula tarifele corespunzătoare serviciilor aferente apelor reziduale. Studiul de fezabilitate ar putea să ia în consideraţie opţiuni diverse privind operarea, inclusiv posibilitatea de contractare a acestor servicii cu societatea regională furnizoare de apă, şi va conţine un plan de finanţare a investiţiilor care va prevede modalitatea de participare la cheltuieli împreună cu consumatorii. Studiul de fezabilitate va conţine de asemenea un plan pentru amplasarea sedimentelor acumulate, într-o formă sustenabilă. Utilizarea depunerilor sub formă de sedimente în agricultură ar fi putut fi opţiunea preferată în scop demonstrativ în cadrul proiectului însă, datorită incertitudinilor legate de calitatea acestora, aplicarea

sedimentelor pe teren nu va fi posibilă; astfel, o locaţie sustenabilă va trebui identificată pentru amplasarea acestor sedimente. Studii de fezabilitate 5. Proiectul va asigura finanţarea a până la 96 studii de fezabilitate cu privire la îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă şi pentru ape uzate, în scopul atragerii de fonduri externe (UE) pentru investiţii. Se va acorda prioritate comunelor care au un impact asupra apelor transfrontaliere şi nu va fi limitată doar la comunele din judeţe selectate pentru investiţiile proiectului. În cadrul proiectului, fondurile GEF vor fi de asemenea asigurate pentru a finanţa, la nivelul unei singure comune, activităţi pentru testarea şi demonstrarea fezabilităţii producerii de biogaz şi energie în co-generare din gunoi de grajd şi deşeuri organice menajere prin digestie anaerobă. Iniţial, această ultim enumerată activitate se va limita doar ca intervenţie pilot a proiectului, întrucât fondurile GEF sunt limitate şi se consideră că nu este un câştig de experienţă pentru condiţiile de climă ale României, prin utilizarea deşeurilor de la platoformele comunale. Dacă însă această experienţă iniţială este încununată de succes, va fi promovată ideea extinderii acesteia prin solicitarea unor fonduri UE, în viitor. Testarea puţurilor de apă aparţinând comunităţii locale 6. În cadrul componentei de informare publică (a se consulta Anexa 9), Proiectul va planifica şi va realiza activităţi, la nivel de sat şi de comună, destinate creşterii conştientizării publice cu privire la impactul asupra stării de sănătate umană dat de prezenţa nitraţilor în apa potabilă, precum şi conexiunea existentă între poluarea apei şi calitatea apelor de adîncime. Ca parte a campaniei de informare publică, se are în vederea furnizarea, către primării şi şcoli, a unor kituri de testare a concentraţiei de nitraţi, în vederea testării puţurilor de apă aparţinând comunităţii locale şi pentru a determina clar acele surse de apă la care nivelul poluării cu nitraţi depăşeşte limitele considerate acceptabile.

ANEXA 4 Apendice 1: Aspecte principale cuprinse în Termenii de Referinţă privind studiile de fezabilitate pentru canalizare şi epurare ape uzate 1. CADRUL GENERAL Toate deversările de ape reziduale din România, provenite atât din sistemul de ape uzate urban cât şi din cel industrial, pot să ajungă în Marea Neagră şi să producă, în mod substanţial, efecte majore asupra calităţii apei din sistemul Mării Negre considerat ca un întreg. Situaţia actuală cu privire la alimentarea cu apă şi la sistemul de ape reziduale în majoritatea aşezarilor urbane este departe de a fi considerată satisfăcătoare, multe din utilităţile existente cu referire la apă prezentând probleme similare, cum ar fi:

a. nivelul de tehnologie şi capacităţile centralelor nu sunt adecvate pentru situaţia economică curentă (schimbări semnificative în industrie, agricultură, în preţurile resurselor energetice, echipamentelor şi materialelor);

b. câteva municipalităţi nu au deloc instalaţii de tratare a apelor reziduale sau nu dispun de servicii de tratare biologică;

c. sunt în vigoare strategii incorecte de tarifare care nu permit întreţinerea, operarea şi dezvoltarea serviciilor într-un mod adecvat; şi

d. structură instituţională, sisteme de management şi financiare ineficiente. 2. SCOPUL ANGAJAMENTULUI Introducere Studiul de fezabilitate are drept obiectiv principal dezvoltarea propunerilor pentru reabilitarea şi construcţia facilităţilor destinate serviciilor de colectare şi tratare a apelor reziduale municipale. Studiul va dezvolta o modalitate de abordare a implementării unei soluţii optimizate cu privire la tema apelor reziduale, din perspectiva sustenabilităţii şi a eficienţei costurilor implicate în cadrul localităţilor selectate. În plus, capacitatea instituţională/organizatorică şi financiară la nivel local, precum şi cea cu referire la operarea şi întreţinerea facilităţilor de apă şi ape uzate vor face obiectul unor evaluări, rezultând recomandări care va trebui să fie puse în practică. Se va pune accent pe următoarele coordonate ale studiului: impactul asupra mediului, incluzând eficientizarea costurilor aferente diferitelor opţiuni luate în consideraţie, cu atenţie deosebită pentru dezvoltarea sistemului de canalizare, numărul de conectări la acesta, tipurile şi nivelul de tratament (inclusiv soluţii ecologice), locaţia şi impactul scurgerilor din deversări şi gurile de scurgere provenite din instalaţiile de epurare, consecinţele date de zonele care nu sunt conectate la sistem şi metodele alternative de amplasare, sustenabilitatea şi existenţa mijloacelor necesare; analiza financiară a programului de investiţii va releva viabilitatea programului propus din această perspectivă. Scopul angajamentului poate fi divizat în patru tematici de lucru principale, astfel: A. Studiul de referinţă, care va asigura o descriere şi o evaluare a stării actuale, la nivel de localitate, a serviciilor de furnizare a apei, de colectare şi epurare ape reziduale, a facilităţilor, a situaţiei financiare şi a aranjamentelor privind operarea şi activităţile de întreţinere.

B. Planul de dezvoltare pentru optimizare şi extindere, care defineşte soluţiile pe termen mediu şi cu cel mai mic cost cu privire la dezvoltarea viitoare a serviciilor de colectare şi tratare a apelor reziduale, la nivel de localitate, luând în consideraţie resursele disponibile, cum ar fi cele financiare. C. Studiul de fezabilitate, care va defini şi va susţine argumentat un program de investiţii pe termen scurt (3-5 ani) pentru optimizarea şi extinderea facilităţilor de colectare şi tratare a apelor reziduale, completat de un plan financiar şi cu privire la operare şi activităţile de întreţinere. D. Pregătirea temelor de proiectare şi a documentelor de licitaţie adecvate corespunzătoare programului de investiţii pe termen scurt. Descrierea detaliată a fiecărei tematici de lucru este inserată mai jos: Tematica de lucru A. Studiul de referinţă Sarcina consultantului va fi de a descrie şi evalua starea prezentă a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv aspectele de ordin tehnic, financiar şi instituţional. Consultantul va trebui să colecteze datele iniţiale, să le evalueze pe durata vizitelor în teren, să elaboreze cartografierile, măsurătorile în teren, analizele necesare şi să prezinte sistematizat informaţiile într-un raport. Va trebui să includă, de asemenea, datele de referinţă pentru informaţiile colectate. Sub-tematicile de lucru vor include, dar nu se vor limita doar la următoarele (toate informaţiile vor fi furnizate pentru fiecare sat aparţinând municipalităţii): (i) Informaţii de ordin socio-economic:

a. date privind populaţia: număr de locuitori per sat, rate de creştere, previzionări privind consumul de apă;

b. activităţi industriale/comerciale: prezente şi previzionate; c. nivelul veniturilor, posibilitatea de a suporta financiar plata tarifelor, asentimentul de

a efectua plata acestora (a se consulta de asemenea ,,Studiul privind tarifele’ din cadrul tematicii de lucru C);

(ii) Furnizarea de apă: producţie şi distribuţie

a. aria de acoperire a serviciilor; b. sistemul existent de alimentare cu apă: calitatea şi cantitatea apei curate, surse, debit,

puţuri de apă private; c. nivelul serviciilor, numărul de conexiuni şi utilizarea apei de către categoriile

principale de utilizatori: domestici, comerciali, publici, industriali; d. calitatea apei furnizate: comparare cu standardele naţionale şi ale UE, monitorizarea

calităţii apei; e. numărul de gospodării cu instalaţii de apă/robinet în curte/robinet public/propria

fântână f. accesabilitatea apei de către consumatori: cantitate, presiune, pierderi; g. contorizarea la sursă şi la conexiunile clienţilor; h. evaluarea componentelor sistemului principal: capacitate, randament, situaţia

reparaţiilor, proceduri de întreţinere, consumul de energie, etc. i. informaţii despre planuri actuale de dezvoltare etc.

(iii) Colectarea şi tratarea apelor reziduale

a. aria de acoperire a serviciilor;

b. efectele asupra mediului cauzate de scurgerile de ape reziduale provenite din sistemul municipalităţii (separat de sistemul de ape reziduale şi de cel provenit de la diverse facilităţi cum ar fi fosele septice şi gropile de latrine), respectarea prevederilor standardelor şi reglementărilor aplicabile;

c. inventarierea sistemului existent de colectare ape uzate: tip, scurgeri directe în emisar, conexiuni, reţeaua de tubulatură (locaţie, diametru, înclinaţie, tipul de material, vechimea), staţiile de pompare, zone neconectate;

d. nivelul serviciilor, numărul de conexiuni şi configuraţia fluxului pentru categoriile principale de utilizatori: domestici, comerciali, publici, industriali, etc.;

e. caracteristicile biologice, fizice şi chimice ale apei uzate care va fi tratată; f. evaluarea componentelor sistemului principal: capacitate, randament, condiţiile şi

situaţia reparaţiilor, nevoile de reabilitare, conformitatea şi calitatea materialelor şi echipamentului (ţevi, pompe, etc.), probleme legate de scurgeri, consum de energie;

g. gospodăriile cu soluţii de canalizare puse în practică la faţa locului, numărul de gospodării cu latrine/fose septice, numărul de gospodării cu toalete cu rezervor de apă, aranjamentele de operare decurgând din aceste variante (frecvenţa golirii latrinelor, amplasarea noroiului provenit din fosele septice, golirea gropilor de latrină).

(iv) Aranjamente de operare şi întreţinere Obiectivul acestei sub-tematici de lucru este de a realiza prezentarea capacităţii instituţionale a municipalităţii locale şi a competenţelor de responsabilitate la nivel organizatoric cu privire la serviciile de apă, din perspectiva investiţiilor viitoare.

a. descrierea organizarii entităţilor care sunt responsabile de implementarea, operarea şi administrarea furnizării de apă şi a activităţilor cu referire la apele reziduale;

b. statutul legal prezent al structurii organizatorice pentru operare şi întreţinere; c. procedurile şi gradul de autonomie (de actualitate şi din punct de vedere legal) cu

privire la tarife, planificarea de investiţii; d. structura organizatorică, incluzând numărul de angajaţi.

(v) Aspecte financiare Obiectivul acestei sub-tematici de lucru este de a realiza prezentarea capacităţii financiare a municipalităţii locale şi a competenţelor de responsabilitate la nivel organizatoric cu privire la serviciile de apă, din perspectiva investiţiilor viitoare.

a. analiza situaţiei privind veniturile, fişele de balanţă şi situaţiile fluxului de numerar (sau alte documente relevante) pentru ultimii trei ani;

b. nivele existente ale tarifelor, structura tarifelor percepute pentru serviciile de apă şi pentru cele cu privire la ape uzate, prin comparaţii cu costurile aferente fiecărui tip de consumator;

c. înregistrarea facturilor şi încasarea acestora, creanţe neîncasate şi analiza arieratelor (datorii din precedent) pe tip de consumator;

d. evaluarea situaţiei financiare şi calităţii acesteia, structura pe costuri, sursele de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale şi a investiţiilor de capital, dependenţa faţa de transferurile de la bugetul municipalităţii.

(vi) Raportări La finalizarea tuturor sarcinilor prevăzute în tema de lucru A şi înainte de a aborda activităţile altor sarcini, va fi elaborat un Raport Iniţial şi se va prezenta planul de abordare de către consultanţi a temelor de lucru rămase. Raportul Iniţial va include de asemenea:

a. estimarea iniţială a valorii proiectului pe termen scurt care trebuie să fie sustenabil iar costul său să poată fi suportat. Această valoare ar trebui să fie de ordinul a

aproximativ 400 €/locuitor depinzînd de nivelul posibilităţilor financiare din cadrul municipalităţii.

b. indicaţie preliminară cu privire la sursele de finanţare (împrumuturi, fonduri de la bugetul municipalităţii, contribuţii ale beneficiarilor) şi cu referire la diversele sume aproximative care ar putea fi disponibile din fiecare sursă.

Tematica de lucru B. Planul de dezvoltare pentru optimizare şi extindere (program de investiţii pe termen mediu). Obiectivul planului de dezvoltare este de a determina un plan de optimizare, împărţit pe etape sustenabile, a facilităţilor şi de extindere a sistemului, la nivel de municipalitate, de colectare şi tratare ape reziduale, pe termen mediu şi cu cel mai mic cost. Perspectiva antamată a acestui plan va fi de 10 ani. Proiectele pe termen mediu propuse trebuie să fie în conformitate cu cerinţele UE. Cu toate acestea, deşi rămâne un deziderat valabil, conformitatea deplină pe termen scurt poate fi restricţionată de constrângeri de ordin economic. Sub-tematicile de lucru vor include următoarele, dar nu se vor limita doar la acestea:

(i) Obiective şi standarde ale serviciilor, strategii, criterii de planificare şi de proiectare Dezvoltarea planului de optimizare şi de extindere va fi realizată prin consultarea cu autorităţile la nivel de municipalitate, va necesita o analiză şi o revizuire atentă a obiectivelor serviciilor actuale, a strategiilor, parametrilor de proiectare, a standardelor şi specificaţiilor. Priorităţile imediate sunt cele legate de protecţia mediului şi de reducere a consumului de resurse, cum ar fi cele energetice, precum şi privind reciclarea nutrienţilor.

(ii) Colectarea şi tratarea apelor reziduale a. obiective ale condiţiilor şi calităţii serviciilor: modalitatea de asigurare a serviciilor

(conectarea gopodăriilor versus soluţii individuale); b. obiective ale tipului de tratament şi nivelul performanţelor în cadrul contextului dat

de reglementări, costuri şi suportabilitatea acestora, strategii de protecţie a mediului la nivel naţional şi regional;

c. strategia cu privire la amplasarea sedimentelor (incluzând amplasarea sedimentelor din latrine şi fose septice);

(iii) Dezvoltarea şi compararea alternativelor

Această parte a studiului va determina strategia de extindere pe termen mediu cu cel mai mic cost, precum şi divizarea pe etape a investiţiilor pentru sistemul de colectare şi tratare a apelor reziduale. Se va acorda o atenţie deosebită, suplimentar faţă de cele prezentate anterior în acest document, aspectelor cu privire la compararea soluţiilor alternative, pentru a obţine realizarea măsurilor de protecţie a mediului (cum ar fi reducerea emisiilor de încărcături poluante din corpurile de apă), posibilitatea de a suporta costurile şi sustenabilitatea acestora pe termen lung, precum şi un nivel ridicat al serviciilor prestate consumatorilor, în concordanţă cu principii ca:

a. protecţia mediului, b. reciclarea nutrienţilor, c. eficienţa consumului şi producţiei de energie, d. eficacitatea şi economisirea resurselor financiare,

e. adoptarea de soluţii specifice condiţiilor mediului natural de la faţa locului, f. identificarea posibilităţilor pentru extinderi potenţiale în viitor, şi g. manevrarea şi tratarea adecvată a materiilor conexe cum ar fi depunerile de

sedimente

(iv) Planul de modernizare şi extindere Compararea soluţiilor alternative luate în consideraţie va duce la definirea planului de dezvoltare cu cel mai mic cost pentru sistemul de colectare şi tratare a apelor reziduale. Alcătuirea acestui plan va include:

a. descrierea componentelor principale ale investiţiei, derularea lor în timp şi prioritizarea acestora (reprezentări grafice) ;

b. estimarea cheltuielilor de capital necesare execuţiei planului; c. estimarea costurilor aferente acelor proiecte cu referire la conformitatea cu

prevederile Directivelor UE; Proiectele identificate pentru a fi incluse în planul de investiţii pe termen scurt vor fi prioritizate, generînd astfel o descriere clară a abordării adoptate în timpul elaborării listei de componente ale investiţiei. În elaborarea listei de priorităţi, se va acorda o atenţie deosebită consideraţiilor privind protecţia mediului, de natură tehnică, cu referire la operare şi la viabilitatea solvabilităţii de ordin financiar. Tematica de lucru C. Studiul de fezabilitate şi elaborarea proiectelor de investiţii (program de investiţii pe termen scurt) Amploarea componentelor de proiect trebuie să fie explicată şi justificată cu claritate. Va trebui să fie prezentate detaliat corelaţiile între consumul de apă şi fluxul de ape reziduale. Pentru toate facilităţile luate în consideraţie, va trebui să fie elaborate proiectele preliminare, divizarea pe etape în mod adecvat şi soluţiile propuse avînd cel mai mic cost. Va fi acordată o atenţie specială restricţiilor de ordin financiar care afectează amploarea investiţiei, incluzând posibilitatea de a suporta financiar orice creşteri ale tarifelor şi disponibilitatea fondurilor de finanţare. Nivelul de detaliere cerut în cadrul acestei sarcini va trebui să fie în conformitate cu Directivele UE adecvate şi cu alte obiective cu privire la mediu, asigurând de asemenea acele servicii incluse în practica acceptată în cadrul UE. Sub-tematicile de lucru vor include următoarele, dar nu se vor limita doar la acestea :

(i) Descrierea proiectului, graficul şi costurile de implementare

Scopul acestei părţi din studiu este de a descrie şi justifica, detaliat, proiectul propus. Aceasta va include:

a. situaţia clară a obiectivelor şi beneficiilor care trebuie realizate de către proiect; numărul suplimentar al locuitorilor deserviţi; reducerea emisiilor de poluanţi în mediu (în tone pe an) serviciile îmbunătăţite, etc.;

b. descrierea detaliată a tuturor componentelor de proiect identificate în planul de investiţii pe termen scurt;

c. scopul divizării pe etape a realizării îmbunătăţirilor; d. pentru fiecare componentă de proiect, estimările de cost, inclusiv costurile

neprevăzute şi distincţia între costuri locale şi externe (estimările de cost trebuie să prevadă în mod clar toate sumele alocate pentru toate elementele de proiect necesare

implementării cu succes a planului de investiţii pe termen scurt, incluzând dar fără a fi limitate la costurile de proiectare, costurile de pregătire a documentaţiei de licitaţie, pentru lucrări civile, pentru activităţile de monitorizare şi evaluare, pentru supervizarea amplasamentelor, precum şi pentru costurile de implementare a proiectului;

e. estimare exactă (cu o marjă de eroare cuprinsă între 0 până la +15%) pentru costurile întregii investiţii, împreună cu un plan de finanţare;

f. graficul de implementare pentru fiecare componentă de proiect. Va fi facută o estimare în termeni realişti cu privire la timpul alocat activităţilor de achiziţii, livrare şi execuţie;

g. graficul anual de investiţii, realizând conversia graficului de investiţii în cifre anuale de investiţii.

(ii) Previzionări de ordin financiar

Scopul acestei părţi din studiu este de a demonstra faptul că entitatea responsabilă pentru activităţile de operare şi întreţinere va avea capacitatea financiară capabilă sa sprijine totalitatea acţiunilor sale întreprinse în acest sens. Fezabilitatea financiară a proiectului şi viabilitatea financiară a entităţii de operare şi întreţinere trebuie să fie demonstrate prin mijloace de previzionare financiară pentru perioada de implementare a proiectului, incluzând:

a. Previzionarea veniturilor b. Previzionarea datelor de bilanţ c. Previzionarea fluxului de numerar d. Analiza valorii actuale (NPV – valoare netă actuală pentru 30 ani) în scopul

determinării calculului valorii procentuale a profitului intern (IRR)

Consultanţii vor calcula de asemenea valoarea procentuală a profitului financiar pentru investiţiile propuse.

(iii) Studiul privind tarifele

Este de aşteptat ca nivelul de tarifare, atât pentru alimentarea cu apă cât şi pentru sistemul de canalizare, să crească în mod semnificativ pe durata execuţiei proiectului, astfel încât, pentru a-şi menţine fluxul de numerar într-o poziţie echilibrată, entitatea responsabilă pentru activităţile de operare şi întreţinere trebuie să poată asigura resurse suficient de mari. De aceea, consultantul va trebui să realizeze un studiu privind tarifele pentru a putea determina nivelul şi structura tarifelor în perspectivă, astfel încât:

a. se va asigura de faptul că veniturile din încasarea tarifelor sunt suficient de mari pentru a răspunde cerinţelor de ordin financiar;

b. se va asigura de faptul că tarifele sunt posibil de suportat de către rezidenţii minicipalităţii.

(iv) Impactul asupra mediului

Consultanţii vor realiza descrierea şi evaluarea impactului asupra mediului, atât pozitiv cât şi negativ, pentru toate componentele proiectului. Evaluarea va respecta prevederile legislaţiei din România, va răspunde cerinţelor şi va fi în formatul Băncii Mondiale pentru studiile de impact asupra mediului. În situaţia în care proiectul va genera efecte adverse asupra mediului, vor fi stabilite şi incluse în proiect acţiuni de remediere a acestor efecte.

Acest studiu de impact asupra mediului va fi elaborat pentru componentele actuale care sunt propuse de către studiul de fezabilitate.

(v) Evaluare economică şi financiară

În vederea descrierii impactului economic al proiectului consultanţii vor întreprinde următoarele:

a. descrierea, pe cât posibil în termeni cantitativi, beneficiilor economice pe care le va genera proiectul, precum şi identificarea beneficiarilor acestuia;

b. determinarea costului marginal (prin metoda de calcul al valorii medii a costurilor incrementale) pentru alimentarea cu apă şi pentru sistemul de canalizare.

(vi) Planul de finanţare

În baza informaţiilor/angajamentelor disponibile, consultantul va elabora un plan de finanţare pentru proiectul pe termen scurt, menţionând cu exactitate toate componentele şi sursele fondurilor de finanţare.

(vii) Documentele temei de proiectare şi pentru organizarea licitaţiilor

Consultantul va elabora recomandările privind implementarea proiectului, incluzând, dar fără a se limita doar la următoarele aspecte:

a. pregătirea schiţelor de proiectare pentru fiecare componentă b. indicaţii cu privire la aranjamentele adecvate pentru procedurile de licitaţie /

contractare pentru fiecare din componentele planului de investiţii pe termen scurt, efectuând alocări corespunzătoare pentru perspective financiare posibile, în direcţia cofinanţarii unor elemente din proiect, inserând consideraţii de ordin tehnic etc.

c. recomandări cu privire la indicatorii de monitorizare a proiectului d. activitatea de supraveghere adecvată a amplasamentelor

(viii) Necesităţi de dezvoltare a cadrului instituţional/organizatoric

În premisa situaţiei identificate în cadrul tematicii de lucru A (secţiunile cu privire la aranjamentele instituţionale), consultanţii vor propune stabilirea unui cadru instituţional care va asigura operarea sustenabilă şi eficientă a noilor dotări:

e. rolurile şi responsabilităţile care vor fi delegate diverselor părţi implicate în sistemul de alimentare cu apă şi al serviciilor pentru ape reziduale din cadrul municipalităţii (entitatea pentru activităţi de operare şi întreţinere, deţinătorii de proprietăţi, consumatori, municipalitate, etc.);

f. calea pentru realizarea reformelor necesare entităţii de operare şi întreţinere pentru ca aceasta să se poată dezvolta într-o entitate financiar viabilă, furnizoare de utilităţi în mod autonom, definită într-un cadru legal şi de reglementare adecvat;

g. evaluarea potenţialului existent în cadrul societăţii regionale pentru servicii de apă şi/sau implicarea sectorului privat în activităţi diverse;

h. declaraţia privind obiectivele strategice (nivelul şi calitatea serviciilor, performanţele financiare şi calitatea investiţiilor, eficienţa de ordin administrativ şi operaţional, resursele umane, etc.) cu menţionarea obiectivelor specifice anuale, care vor putea fi monitorizate, pentru următorii patru ani.

(ix) Raportări

La finalizarea tematicii de lucru C şi înainte de a demara activităţile din cadrul tematicii D, studiul de fezabilitate draft va fi elaborat şi supus spre aprobare Clientului, conform prevederilor acestor Termeni de referinţă.

Tematica de lucru D. Pregătirea temelor de proiectare şi a documentelor de licitaţie Consultantul va întocmi temele de proiectare adecvate şi documentele de licitaţie. 3. RAPORTĂRI Consultantul va elabora şi supune spre aprobare următoarele rapoarte:

a. Raportul iniţial. Acest raport include descrierea din cadrul tematicii de lucru A. b. Raport intermediar. Acest raport include descrierea situaţiilor identificate din cadrul tematicii

de lucru B. c. Raportul privind Studiul de fezabilitate draft. Acest raport va fi un raport cuprinzător care va

face referire la toate activităţile din cadrul tematicilor de lucru A, B şi C. d. Raportul privind Studiul de fezabilitate final e. Teme de proiectare şi documente de licitaţie

ANEXA 5: Monitorizarea calităţii apei

Sistemul naţional integrat de monitorizare a apei 1. În calitate de membru al Uniunii Europene, România implementează noua strategie europeană pentru monitorizarea calităţii apei ca parte a Sistemului naţional integrat de monitorizare a apei din România (SIMA) care este optimizat în vederea conformării cu Directivele Europene. Autoritatea cu competenţe executive pentru SIMA este Administraţia Naţională “Apele Române”. 2. Pentru a se conforma cu cerinţele strategiei europene, Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), aflată în coordonarea Ministerului Mediului (MM), realizează procesul de modernizare a sistemului integrat de monitorizare a apei existent la nivel naţional şi îşi actualizează procedurile operaţionale pentru a le armoniza cu cerintele europene. Structura SIMA a fost finalizată la nivelul tuturor bazinelor hidrografice din România, iar documentele necesare de ordin administrativ au fost emise: Ordinul nr. 31/2006 emis de către MMGA, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a UE nr.2000/60 în domeniul apei şi a altor 17 Directive şi 2 Decizii din domeniul privind calitatea apei. 3. SIMA este compus din 7 sub-sisteme, după cum urmează: (I) râuri, (II) lacuri naturale sau de acumulare, (III) ape tranzitorii, (IV) ape costiere, (V) ape subterane, (VI) zone protejate şi (VII) ape reziduale. În conformitate cu prevederile Legii apelor (Legea nr.107/1996) şi cu cerinţele legislaţiei europene din domeniul apei, au fost stabilite douăsprezece tipuri de programe de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi patru tipuri de programe de monitorizare pentru apele subterane. 4. Cu privire la apele de suprafaţă, programul de monitorizare numărul ‘8’ se adresează Zonelor Vulnerabile la Nitraţi (ZVN), cu referire la secţiunile de monitorizare stabilite în zonele definite ca vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Acesta este corelat cu prevederile HG nr. 964/2000 privind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, incluzând secţiunile cu privire la apele identificate ca fiind poluate sau susceptibile de a fi afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole. 5. În situaţia apelor subterane, programul de monitorizare numărul ‘3’ se adresează zonelor protejate conţinând ape subterane care includ zone vulnerabile la nitraţi din surse agricole. 6. Din totalul numeroaselor elemente privind calitatea apelor monitorizate, în sfera de interes a INPCP se află conţinutul de nutrienţi exprimaţi ca nitraţi, nitriţi, amoniu, azot total, orto-fosfaţi şi fosfor total. Frecvenţa de monitorizare a apelor de suprafaţă este de 4 până la 12 ori pe an pentru cei mai mulţi indicatori, în vreme ce pentru indicatorul nitraţi este prevăzută o frecvenţă de cel puţin 12 ori pe an, în zonele vulnerabile. 7. Frecvenţa de monitorizare a apelor subterane este de două probe pe an prin care trebuie determinate toate formele de azot, în conformitate şi cu reglementările legale cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. 8. Este important de subliniat că, în cadrul definit de programul SIMA, frecvenţa de monitorizare a formelor de nitrogen (azot), în special nitraţii, poate fi mărită, în anumite cazuri specifice, prin aplicarea prevederilor legislative relevante corelate cu HG nr. 964/2004.

Programul de monitorizare a calităţii apei 9. Programul de monitorizare a calităţii apei care va fi implementat în Zonele Vulnerabile la poluarea cu Nitraţi (ZVN) în cadrul INPCP va acoperi localităţile declarate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun nr. 241/196 of 2005, emis de către MMGA şi MAPDR. 10. Programul de monitorizare va fi realizat de către ANAR, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 31/2006 emis de MMGA. Prevederile ordinului acoperă aprobarea “Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea SIMA”6 şi se referă la secţiunile de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi forajele situate în zonele definite ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Prevederile HG nr. 964/2000 cuprind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, incluzând secţiunile cu privire la apele identificate ca fiind poluate sau susceptibile de a fi afectate de poluarea cu nitraţi din surse agricole. 11. Programul de monitorizare, care se va realiza ca parte a INPCP, va urmări îndeplinirea cel puţin a cerinţelor tehnice incluse în tabelulul 1 de mai jos: Tabelul 1: Cerinţe tehnice minime pentru monitorizarea calităţii apei în ZVN

Nr crt.

Activitate Metode, metodologii şi standarde recomandate

1 Program de prelevare probe Calitatea apei. Testare. Partea 1: Ghid general pentru stabilirea programelor de prelevare probe. SR EN 26667-1:2002

2 Frecvenţa prelevărilor de probe În conformitate cu prevederile Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea SIMA, aprobat prin Ordinul nr. 31/2006 emis de MMDD, armonizat cu prevederile legislaţiei relevante corelate cu HG nr. 964/2000.

3 Prelevarea probelor Calitatea apei. Testare. Partea 2: Ghid general pentru tehnici de prelevare, SR EN 26667-1:2002

4 Manevrarea şi păstrarea probelor

Calitatea apei. Testare. Partea 3: Ghid general pentru manevrarea şi păstrarea probelor. SR EN ISO 5667-3:2004

5 Prelevarea probelor de apă din râuri şi cursuri de apă

Calitatea apei. Testare. Partea 6: Ghid general pentru colectarea probelor de apă din râuri şi cursurile de apă. SR EN ISO 5667-6:1997

6 Prelevarea probelor de apă din apele subterane

Calitatea apei. Testare. Partea 6: Ghid general pentru colectarea probelor de apă din apele subterane. SR EN ISO 5667-11:2000

7 Analiza azotului Kjeldahl Metodologia după mineralizarea cu seleniu, SR EN 25663:2000

8 Analiza conţinutului de nitraţi Metoda spectrometrică cu 2-6 dimetil fenol 9 Analiza conţinutului de nitriţi Metoda de absorbţie moleculară spectrometrică, SR

EN 26777:2002

6 ANAR a pregătit acest manual conţinând detalii cu privire la analize, proceduri, stocarea datelor, procesarea acestora şi raportările.

Nr crt.

Activitate Metode, metodologii şi standarde recomandate

10 Analiza conţinutului de amoniu Metodă de distilare şi titrare, SR ISO 5664:2001 11 Analiza conţinutului de amoniu Metoda spectrometrică manuală, SR ISO 7150-1:2001 12 Analiza conţinutului de fosfor Metoda spectrometrică cu amoniu molibdat, SR EN

ISO 6878:2005 13 Înregistrarea datelor primare,

procesarea, validarea şi administrarea bazelor de date vor fi asigurate de către ANAR

Reguli şi reglementări interne ANAR

14 Raportări de către ANAR Rapoarte sintetice semestriale cu privire la starea ecologică şi chimică şi la evoluţia tendinţelor resurselor de apă în ZVN şi sinteze anuale cu privire la calitatea apei la nivel de bazin hidrografic şi la nivel naţional

12. Pentru a îndeplini cerinţele SIMA optimizat, INPCP va asigura asistenţă ANAR în vederea îmbunătăţirii facilităţilor sale şi a pregătirii profesionale a personalului după cum este menţionat în secţiunea 3 de mai jos. Specificaţiile tehnice pentru echipamentul de laborator şi de lucru în teren care vor fi furnizate ANAR de către Proiect vor fi pregătite de către ANAR prin consultarea cu UMP. 13. Dacă echipamentul achiziţionat prin proiect va comporta noi metode de analiză, ANAR, prin Laboratorul său la nivel naţional, va trebui să verifice că sunt utilizate cele mai recente standarde în conformitate cu cerinţele UE şi va asigura implementarea acestor noi metode şi analize. Întărirea capacităţii Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR) cu privire la monitorizarea calităţii apei. 14. Reţeaua de monitorizare a calităţii apei şi laboratoarele pentru măsurarea şi analizarea elementelor de calitate a apei. Monitorizarea calităţii apei în ZVN solicită necesitatea extinderii reţelei existente de monitorizare şi creşterea capacităţii laboratoarelor existente în vederea realizării analizelor suplimentare. Aceasta va impune achiziţia de echipament adiţional de laborator şi de efectuare a analizelor, materiale pentru analize, mijloace de transport şi instruirea personalului. 15. Conceptul programului de monitorizare a luat în consideraţie zonele identificate ca vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din (a) surse agricole istorice sau actuale, lista acestora fiind disponibilă la Institutul Naţional de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA), şi (b) zone cu conţinut ridicat de nitraţi identificate prin reţeaua de monitorizare a forajelor din cadrul sub-sistemului de monitorizare a apelor subterane aparţinând Reţelei Naţionale Hidrogeologice7). 16. În cazul apelor de suprafaţă, există 1.152 secţiuni de monitorizare, din care 152 sunt secţiuni noi de monitorizare propuse în zonele în care: (I) terenul este în pantă dinspre zonele vulnerabile, (II) terenul este abrupt, (III) alimentarea cu apa din subteran este importantă, (IV) acolo unde au fost identificate ape poluate sau (V) unde apele subterane sunt potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Parametrii care vor fi monitorizaţi sunt următorii:

7 Cele două instituţii au identificat Zonele Vulnerabile la Nitraţi aprobate prin Ordinul comun nr. 241/196 din 2005, emis de MMGA şi MAPDR. Descrierea mai detaliată a ZVN este pregătită cu sprijinul fondurilor de finanţare nerambursabilă din partea Olandei iar rezultatele vor fi utilizate de Proiect în vederea revizuirii şi actualizării listei cu ZVN.

parametri generali (temperatură, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în suspensie, turbiditate, culoare);

substanţe organice (oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5 , TOC); nutrienţi (nitraţi, nitriţi, amoniu, azot total, orto-fosfaţi, fosfor total, clorofilă « a ») ; substanţe prioritare (metale şi compuşii lor, hidrocarburi poliaromatice, bifenili

halogenaţi, cloruri organice, pesticide, pesticide triazinice); alţi poluanţi specifici bazinului hidrografic (de ex. : fier, mangan, cloruri, sulfaţi,

fluoruri, fenoli, detergenţi anionici activi, etc.). 17. Cu privire la apele subterane, calitatea este monitorizată în 1370 foraje, din care 659 foraje sunt localizate în ZVN. În evaluarea reţelei existente de monitorizare şi stabilirea reţelei viitoare pentru zonele vulnerabile, au fost luate în consideraţie forajele de apă existente din Reţeaua Naţională Hidrogeologică, pentru monitorizarea apelor subterane din zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, posibilitatea de reabilitare a unor foraje existente din cadrul reţelei naţionale hidrogeologice, precum şi execuţia unor noi foraje. 18. În prezent, aproximativ 50 din cele 659 foraje din cadrul reţelei naţionale hidrogeologice situate în ZVN nu sunt în stare de funcţionare şi necesită reabilitarea. Proiectul va furniza suport financiar pentru reabilitarea a aproximativ 50 de foraje. 19. Lucrările civile de reabilitare vor consta în lucrări de pompare pentru desnisipare şi, în măsura în care este necesar, extragerea unor materiale din interiorul forajelor, reforarea şi vopsirea protectoarelor, echiparea cu găletuşe, înlocuirea capacelor de protecţie. 20. În zonele neacoperite de foraje de monitorizare din reţeaua naţională hidrogeologică, în zonele vulnerabile sau în acele zone unde există concentraţii ridicate de nitraţi, Proiectul va sprijini realizarea a aproximativ 50 de noi foraje de monitorizare a calităţii apei cu adâncimi cuprinse între 5m şi 35m. Contribuţia proiectului la reabilitarea şi extinderea reţelei de monitorizare a apelor subterane din cadrul ZVN este prezentată în tabelul 2 de mai jos. Tabelul 2: Reabilitarea şi extinderea reţelei de monitorizare a apelor subterane

Nr.crt. Descriere Număr Valoare totală estimată ( mii Euro)

1 Reabilitarea piezometrelor (forajelor) existente

50 45,4

2 Construcţia unor piezometre (foraje) noi 50 90,8 21. Programul de monitorizare a forajelor situate în zonele vulnerabile va fi aplicat după cum urmează:

frecvenţa de măsurare a nivelului se va stabili în baza rezultatelor analizei regimului de modificare a nivelului până în prezent, la 3, 6 sau 15 zile;

frecvenţa de monitorizare a indicatorilor fizico-chimici va fi de 2 ori pe an (la nivelul maxim şi la nivelul minim);

vor fi analizaţi următorii indicatori cantitativi: H – nivel şi Q – debit; calitativi: G – general (conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate), SO – substanţe organice (oxigen dizolvat, CCO-Mn); N – nutrienţi (nitraţi, nitriţi, amoniu, orto-fosfaţi).

22. Atât pentru apele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, numărul total de analize fizico-chimice de laborator este estimat la aproximativ 112.000 analize pe an. În plus faţă de analizele efectuate în laborator, vor fi realizate şi o serie de analize “in situ”.

23. Laboratoarele din cadrul ANAR pentru măsurarea şi determinarea elementelor de calitate a apei sunt structurate pe trei nivele:

a. Laboratoarele locale (la nivel de judeţ) ale Sistemelor de Gospodărire a Apei; b. Laboratoarele bazinale, la nivel de bazin hidrografic, ale Direcţiilor de Apă; c. Laboratoarele regionale.

24. Măsurătorile şi analizele cerute de Programul de Monitorizare în cadrul ZVN vor fi realizate de toate laboratoarele (locale, bazinale şi regionale). În acest sens, Proiectul va asigura suportul necesar pentru ANAR, constând din echipament de laborator, materiale pentru efectuarea analizelor, instrumente de colectare şi prelucrare a datelor, echipament de intervenţie în foraje, vehicule cu tracţiune integrală pentru transportul echipamentelor de teren, personalului şi probelor, după cum este cuprins în Tabelul 3 de mai jos. Tabelul 3: Lista echipamentului de laborator şi pentru lucrul în teren care va fi asigurat de către Proiect

Nr. Crt.

Articol Cantitate Valoare EUR

1 Aparatură de monitorizare in situ a temperaturii şi nivelului apei subterane în piezometre.

150 136.200

2

Multiparametru portabil pentru măsurare pH, conductivitate, oxigen dizolvat, potenţial redox, amoniu, nitraţi în ape subterane şi de suprafaţă, cu terminal portabil pentru colectare date.

100 700.000

3 Fotometru portabil pentru măsurare cloruri, sulfaţi, nitriţi, cadmiu, plumb.

100 150.000

4 Instrument portabil pentru determinarea clorofilei “a” şi analiza microalgelor în apa de suprafaţă (râuri, lacuri şi ape marine).

5 110.000

5 Microscop inversat pentru examinare biologică în câmp luminos, contrast de fază şi relief.

4 64.000

6 Spectrofotometru UV-VIS 41 246.000

7 Analizor TOC cu autosampler 5 205.000

8 Prelevatoare apă subterană 54 38.880

9 Prelevatoare apă de suprafaţă 41 55.000

10 Echipament pentru pompare şi activare piezometre 54 310.500

11 Vehicule 4x4 pentru autolaboratoare 11 264.000

12 Echipament stocare şi procesare date 59 80.000

25. Pregătirea profesională a personalului. Deşi ANAR dispune de suficient personal calificat, datorită recentelor modificări aduse în reglementările de monitorizare a calităţii apei, impuse de către legislaţia UE, corelate cu noile echipamente de laborator şi pentru lucru în teren asigurate de finanţarea proiectului, este necesară realizarea unui program consistent de instruire a personalului. Pe lângă programul general de pregătire profesională şi formare, prevăzut de proiect, a specialiştilor din cadrul ANAR, de la nivel naţional şi local implicaţi în implementarea SIMA, se va acorda o atenţie deosebită acelor specialişti care au responsabilităţi în implementarea Directivei Nitraţilor, precum şi în raportarea, prelucrarea şi stocarea datelor. 26. Programul de instruire va avea o structură de tematici care vor conţine, fără a fi însă limitate la, următoarele domenii de expertiză:

aplicarea celor mai bune practici de protecţie a mediului (BEP) din perspectiva politicilor comune pentru agricultură (CAP);

stabilirea programului de măsuri cu privire la reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole în conformitate cu prevederile Directivei cadru 2000/60/EC şi ale Directivei 91/676/EEC;

pregătirea profesională a personalului care va lucra cu echipamentul de laborator propus pentru a fi achiziţionat;

estimarea costurilor cu privire la aplicarea măsurilor de reducere a poluării din agricultură;

utilizarea indicatorilor biologici în vederea stabilirii stării de fapt a mediului, pe baza interpretării elementelor de mediu;

stabilirea gradului de eutrofizare în apele de suprafaţă ca urmare a evaluării diferiţilor indicatori biologici.

27. Proiectul va asigura de asemenea sprijin financiar, estimat la 1,55 milioane Euro, în vederea reabilitării şi modernizării Centrului Naţional de Instruire al ANAR. Metodologia de evaluare a reducerii emisiilor de nutrienţi 28. Monitorizarea procesului de reducere a emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă va fi efectuată prin:

a. utilizarea datelor de calitate furnizate prin programul de monitorizare descris mai sus; şi

b. utilizarea metodelor de aproximare pentru a estima reducerea deversărilor de azot şi fosfor în corpurile de apă.

29. Prima metodologie va fi utilizata de ANAR, iar rezultatele monitorizării cu privire la măsurarea concentraţiilor compuşilor azotului şi fosforului în apele de suprafaţă şi în apele subterane pentru întreaga zonă desemnată ca ZVN va fi prezentată de către ANAR în raportări semestriale şi anuale. Aceste rapoarte vor prezenta evoluţia în timp a concentraţiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) în apele de suprafaţă şi în apele subterane pentru acei nutrienţi proveniţi din agricultură sau alte surse şi vor reflecta contribuţia adusă de aplicarea tuturor măsurilor implementate în respectiva zonă, pentru atenuarea impactului generat din agricultură sau alte surse (de exemplu: latrine, ape uzate, deşeuri din industrie, etc.). 30. A doua metodologie va fi urmată de UMP, în acele zone în care sunt prevăzute intervenţii ale proiectului, pentru a evalua reducerea deversării de nutrienţi în corpurile de apă (unul din indicatorii de performanţă a rezultatelor proiectului), ca rezultat al acestor intervenţii.

31. Metodele de aproximare care vor fi utilizate pentru monitorizarea rezultatelor intervenţiilor INPCP sunt elaborate pe baza unor activităţi de cercetare extensivă supuse dezbaterii publice pe durata conferinţelor regionale organizate pe tema controlului poluării cu nutrienţi (Georgia – 2005 şi Republica Moldova – 2006), fiind confirmată astfel valoarea lor, ca instrument eficient, de către specialiştii implicaţi. 32. Aceste metode permit evaluarea impactului generat de o varietate de intervenţii diverse, presupun costuri mici, asigură o bună acurateţe şi oferă posibilitatea de a efectua estimări de ordin cantitativ cu privire la reducerea emisiilor de nutrienţi prin interpretarea rezultatelor de investigare. 33. Metodele de aproximare care vor fi urmate pentru a măsura rezultatele implementării Proiectului şi a evaluării premiselor care sunt la baza fiecărei intervenţii din Proiect sunt descrise în cele ce urmează: 34. Managementul gunoiului de grajd. Estimarea cantităţilor de gunoi de grajd care nu mai sunt împrăştiate în mod neadecvat, ca urmare a utilizării facilităţilor asigurate prin Proiect, a activităţilor de instruire şi de informare publică, va fi făcută după cum urmează:

a. Comunele care vor primi investiţii pentru managementul îngrăşămintelor organice vor avea obligaţia de a înregistra operaţiunile la nivelul platformelor şi vor depune la UMP rapoarte trimestriale şi anuale cu privire la colectarea gunoiului de grajd şi utilizarea lui ca îngrăşământ.

b. UMP va urmări desfăşurarea activităţilor pentru investiţiile reprezentate de facilităţile de stocare a gunoiului de grajd la nivel de gospodărie şi va ţine evidenţa cu privire la cantităţile de gunoi de grajd, adecvat stocate şi utilizate.

c. Rezultatele investigaţiilor efectuate periodic vor furniza informaţii cu privire la procentajul de adoptare, de către alţi gospodari, a bunelor practici cu privire la stocarea gunoiului de grajd la nivel de gospodărie.

35. Reducerea deversării de nutrienţi în corpurile de apă ca rezultat al unui management adecvat va fi calculată în baza următoarelor premise:

a. 100% din nutrienţii proveniţi din gunoiul de grajd proaspăt, împrăştiat în cursurile de apă se pierd prin solubilizare.

b. 20% din nutrienţii din gunoiul compostat utilizat adecvat ca fertilizant se pierd prin spălare.

36. Fâşiile tampon de vegetaţie, sau fâşiile filtru de vegetaţie (VFS), sunt zonele situate de-a lungul cursurilor de apă şi râurilor sau între cursuri de apă şi terenuri cultivate sau păşuni. Reducerea deversării de nutrienţi în apă va fi calculată pornind de la ideea că o zonă tampon cu vegetaţie forestieră are capacitatea de a reduce viteza de scurgere de suprafaţă, de a creşte procentajul de infiltrare şi de a reţine sedimentele şi chimicalele. Se vor lua în consideraţie următoarele premise:

a. În general, o fâşie tampon va avea cel puţin 6 m lăţime şi va fi formată din iarbă şi vegetaţie forestieră.

b. Capacitatea de retenţie a sedimentelor unei fâşii tampon de 6 m lăţime, aflată pe un teren în pantă şi urmând linia de contur al acesteia, este după cum urmează

Înclinaţia pantei Capacitatea de retenţie a sedimentelor de către fâşia tampon (% din sedimentele transportate)

< 5% > 90%

între 5% şi 8% 85% între 8% şi 12% 70% între 12% şi 15% 50% >15% <50%

37. Evaluarea cantităţii de sedimente şi nutrienţi care poate fi reţinută de fâşiile tampon va fi realizată pentru fiecare caz în parte, luând în consideraţie metodologiile existente pentru estimarea eroziunii solului şi pentru deversarea nutrienţilor pe terenurile agricole în pantă. Aceste metodologii ţin cont de factori cum ar fi suprafaţa parcelelor, înclinaţia pantei, caracteristicile solului (tip, textură şi permeabilitate), stratul de la suprafaţa solului şi volumul de precipitaţii. 38. Aceste metode vor fi dezvoltate în continuare şi optimizate pe durata implementării proiectului şi vor constitui o componentă importantă a activităţilor cu privire la monitorizare şi evaluare. 39. Promovarea Codului de bune practici agricole. Diferite studii şi cercetări au subliniat importanţa contribuţiei dată de respectarea bunelor practici agricole în reducerea deversării de nutrienţi în corpurile de apă. În conformitate cu rezultatele cercetării, este în mod general acceptat de către comunitatea stiinţifică internaţională faptul că, în cazul agriculturii convenţionale, un procentaj de pâna la 50% din nutrienţii aplicaţi cu fertilizanţi minerali se pierd în sol şi în mediul acvatic. În cazul agriculturii româneşti, este un fapt general acceptat că până la 20% din nutrienţii aplicaţi cu fertilizanţi minerali se pierd în sol în cazul agriculturii convenţionale. S-a demonstrat că respectarea bunelor practici agricole (de exemplu lucrări reduse sau conservative ale terenului, introducerea, la nivel de fermă, a planurilor de management al nutrienţilor cu testarea solului, utilizarea plantelor leguminoase în rotaţia culturilor, utilizarea fertilizanţilor organici etc.) aduc avantajul de a proteja solul şi apele împotriva poluării cu nutrienţi, prin reducerea cu 10-20 procente a cantităţii pierderilor de nutrienţi estimate în cazul agriculturii convenţionale. 40. Având în vedere cele menţionate mai sus, reducerea emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă, ca rezultat al aplicării Codului de bune practici agricole, va fi calculată dupa cum urmează.

Arealul în care fermierii vor introduce practicile agricole nedăunătoare mediului ca rezultat al intervenţiilor Proiectului (demonstraţii, instruiri şi conştientizare) va fi determinat prin analiza datelor obţinute prin studiile de prospectare.

Cantitatea de fertilizanţi minerali aplicată într-o zonă va fi acea valoare care se va raporta anual, de către comune şi fermieri, Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală sau acea valoare care provine de la alte statistici oficiale.

Se presupune că utilizarea practicilor agricole nedăunătoare mediului vor reduce emisiile de nutrienţi, care sunt estimate la 20% din totalul nutrienţilor aplicaţi în agricultura convenţională, cu 10%.

În baza premisei de mai sus, reducerea emisiilor de nutrienţi, ca rezultat al promovării bunelor practici agricole, va fi calculată la 2% din nutrienţii aplicaţi cu fertilizanţi naturali, pentru zona unde sunt aplicate practicile agricole nedăunătoare mediului.

ANEXA 6: Termeni de referinţă pentru componenta cu privire la biogaz

Sunt asigurate fonduri GEF pentru a finanţa, la nivelul unei singure comune, activităţi pentru testarea şi demonstrarea fezabilităţii producerii de biogaz şi energie în co-generare din gunoi de grajd şi deşeuri organice menajere prin digestie anaerobă. Iniţial, această ultim enumerată activitate se va limita doar ca intervenţie pilot a proiectului, întrucât fondurile GEF sunt limitate şi se consideră ca necesară acumularea de experienţă pentru condiţiile de climă ale României şi utilizarea deşeurilor de la platformele comunale. Dacă însă această experienţă iniţială este încununată de succes, va fi promovată ideea extinderii acesteia prin solicitarea unor fonduri UE, în viitor. Termeni de referinţă draft pentru Studiu de fezabilitate pentru generatoare de biogaz Cadru general şi introducere 1. Creşterea preţurilor energiei, cerinţele din ce în ce mai mari impuse de cadrul de reglementare, precum şi accentuarea competiţiei de pe piaţa de profil au făcut ca din ce în ce mai mulţi fermieri posesori de animale să ia în consideraţie opţiunea cu privire la digestia anaerobă (A.D.) a deşeurilor provenite de la animale. Mai mult, percepţia acestora cu privire la tehnologia A.D. este legată de o modalitate de a reduce costurile, de a răspunde pozitiv problemelor din domeniul protecţiei mediului şi, uneori, de a obţine noi profituri. Factori cum ar fi înfiinţarea marilor crescătorii de animale, a facilităţilor de stocare a gunoiului de grajd la nivel de comună, creşterea presiunilor din partea opiniei publice pentru a fi impuse reglementări privind protecţia mediului, cum ar fi regimul de acordare de autorizaţii şi aplicarea de amenzi, în corelaţie cu protestele opiniei publice pe teme legate de mirosul degajat de gunoiul de grajd şi efectele gazului de seră, precum şi implicarea accentuată a guvernanţilor, cum ar fi emiterea de Obligaţiuni de Carburant Non-fosil, influenţează în consencinţă amploarea luată de generatoarele de biogaz din gunoi de grajd. De exemplu, mai multe guverne europene au introdus recent noi reglementări cu privire la utilizarea nutrienţilor din gunoiul de grajd. Acestea includ: (1) interzicerea împrăştierii gunoiului de origine animală pe terenurile agricole pe durata iernii, (2) obligativitatea de a acoperi facilităţile de stocare şi (3) sporirea utilizării de energie regenerabilă. Noile legi aplicabile în UE, în particular Directiva cadru privind apa şi Directiva Nitraţilor, au fost semnificativ reglementate, în special pentru marile ferme producătoare de lapte. 2. Nutrienţii proveniţi din gunoiul de la animale şi păsări sunt sursele cele mai importante pentru poluarea apei; riscurile cresc semnificativ pe măsură ce creşte numărul efectivelor de animale pe fermă sau pe hectar. În vreme ce numărul total de ferme producătoare de lapte a scăzut, a crescut însă mărimea acestora, numărul de animale per fermă şi cantitatea deşeurilor generate. O singură vacă de lapte produce aproximativ 120 livre/54.4 kg (cât ar proveni de la 20-40 persoane) de dejecţii lichide pe zi. Similar, acolo unde predomină fermele de creştere a păsărilor, volumul anual de gunoi provenit de la o exploataţie tipică pentru creşterea găinilor, respectiv de 22.000 păsări, conţine tot la fel de mult fosfor ca un sistem de canalizare care deserveşte o populaţie de 6.000 persoane. 3. Managementul adecvat al gunoiului de grajd cum ar fi cel prin A.D. îmbunătăţeşte calitatea apei prin prevenirea poluării cu nutrienţi, substanţe organice şi agenţi patogeni care pot migra de la suprafaţă în apele de adâncime. Calitatea solului este de asemenea îmbunătăţită prin adăugarea de

materii organice pentru afânarea solului, prin creşterea capacităţii de reţinere a apei. Calitatea aerului are de asemenea de beneficiat prin reducerea emisiilor de metan şi a compuşilor de amoniac, precum şi prin îndepărtarea mirosurilor. Alte probleme importante legate de calitatea aerului sunt cele legate de emisiile de amoniac şi metan. Volatilizarea amoniacului poate contribui la creşterea nivelului de azot în precipitaţii, lucru care duce la prezenţa în exces a azotului în corpurile de apă şi la acidifierea solului. Metanul a fost deja identificat ca unul din elementele principale care amplifică efectul de gaz de seră şi care contribuie la schimbarea climatică globală. Opţiuni cu privire la managementul gunoiului de grajd 4. Pentru fermele cu efective de animale sau pentru facilităţile de stocare la nivel de comună a gunoiul de grajd, este o provocare realizarea, adaptarea şi întreţinerea unui sistem de management al gunoiului de grajd. Suplimentar faţă de problemele de ordin tehnic, de management şi financiar, alţi vectori externi, cum ar fi reglementările de protecţie a mediului, informarea şi presiunea opiniei publice, precum şi problemele sociale la scară mare, necesită de asemenea atenţie deosebită şi o gestionare adecvată. Fermele de creştere a animalelor, cu producţie insuficientă de culturi, au nevoie de sisteme sustenabile şi pe care şi le pot permite, care să concentreze nutrienţii din gunoiul de grajd, pentru a reduce costurile, altfel uriaşe pentru stocare, şi de a genera produse posibil vandabile. Mai multe abordări în acest sens au fost puse în practică. Acestea includ: compostarea, bazinele acoperite pentru digestie, aplicarea pe terenurile agricole şi utilizarea unor zone umede construite. Bazinele pentru digestie acoperite sunt de asemenea des utilizate, în special pentru a controla răspândirea mirosului. Totuşi, acestea sunt considerate ineficiente mai ales pentru că, spre deosebire de A.D., temperatura şi necesitatea de a amesteca conţinutul nu pot fi controlate. 5. O alternativă pentru managementul gunoiului de grajd, care este din ce în ce mai mult abordată datorită unor beneficii şi avantaje relativ mai mari de ordin economic şi privind protecţia mediului, este tehnologia de digestie anaerobă. S-a demonstrat de asemenea că A.D. este cea mai eficientă metodă de a obţine energie (biogaz) din gunoiul de grajd. Tehnologia poate asigura procesarea a de 5 pâna la 10 ori mai multe deşeuri decât sistemele aerobice. Procesul se realizează datorită unor microrganisme care provoacă descompunerea materialului organic complex în îngrăşământ natural, într-un container etanş, la o temperatură potrivită, respectând un anumit pH şi alte condiţii, în mod obişnuit durata fiind de 20-22 zile. Condiţia de etanşeitate necesară microorganismelor este utilă şi pentru a nu se răspândi mirosul. Alte materii adecvate pentru alimentarea instalaţiei sunt dejecţiile porcinelor, păsărilor, zerul de brânză şi alte deşeuri biodegradabile agricole sau alte reziduuri, câteodată amestecate în combinaţii variate, în special pentru a păstra proporţia C: N (carbon/azot) la valoarea cerută de acest proces. Biogazul produs conţine 55-65% metan şi poate ajuta la economisirea unor costuri pentru energie şi la reducerea volumului de reziduuri secundare. Produsul rezidual obţinut este aproape lipsit de agenţi patogeni dăunători şi are o valoare crescută de fertilizare. Referitor la potenţialul său, un proces A.D. bine gestionat şi cu funcţionare eficientă poate produce de 2-3 ori necesarul de energie electrică al unei ferme de 500 animale. 6. Europa, unde sunt efective de animale cum ar fi: 125 milioane porcine – primul loc pe plan mondial – şi 23 milioane vaci de lapte, produce în prezent 307 Mwt – faţă de un potenţial total estimat de 12.296 Mwt – în principal prin digestia anaerobă a deşeurilor de origine animală. Actualmente, în Suedia este planificată o creştere de 42% a capacităţii de A.D. Mai mult, fiind se pare permanent în creştere, producţia de păsări susţine de asemenea ideea co-digestiei anaerobe a deşeurilor. În cadrul EU, Danemarca este liderul în dezvoltarea tehnologiei A.D. pentru sisteme centralizate şi recent aprobatele reglementari permit utilizarea rezidurilor provenite de la abatoarele de bovine în tehnologia A.D.

Sistemele de digestie anaerobă 7. Sistemul A.D. de bază este compus dintr-o incintă pentru digestie (cameră pentru fermentare), un dispozitiv de amestecare, un schimbător de căldură, un dispozitiv de purificare a gazului, un compresor şi o unitate de stocare. Sistemul de digestie anaerobă pentru gunoiul de origine animală tipic pentru ferme este un sistem cu alimentarea în flux. Sistemele combinate sunt de asemenea utilizate. Aceste sisteme utilizează agitatoare pentru amestecarea gunoiului ce alimentează instalaţia cu materialul din camera de fermentare şi ajută la menţinerea acestui amestec în formă lichidă consistentă. Pentru gunoiul diluat sunt utilizate incinte care asigură suprafeţe mari de fermentaţie. În acestea, expansiunea bacterială se realizează pe suprafaţele spaţiilor interne din incinta de fermentare pe care trebuie să curgă gunoiul, asigurând contactul permanent cu microorganismele şi permiţând potenţial procesarea unor cantităţi mai mari de gunoi diluat, pe durata unor timpi de retenţie mai mici. Există de asemenea un număr de sisteme hibrid care au fost proiectate şi instalate– dar , ca indicaţie de principiu, nu există un singur sistem potrivit pentru toate sau măcar pentru cele mai multe situaţii. Pentru fermele de porcine, tehnologiile A.D. care sunt în utilizare pentru a genera biogaz includ: bazine etanşe acoperite, incinte complete pentru amestecare şi digestie şi dispozitive pentru controlarea secvenţialităţii proceselor în desfăşurare. 8. Generatoarele de biogaz, în funcţie de calitatea apei, proiectul generatorului şi funcţionarea adecvată a sistemului, pot produce 20 m3 de biogaz pentru o tonă de deşeuri, iar câteva astfel de generatoare experimentale au reuşit o producţie de circa 800 m3 pe tonă. Fiecare metru cub (m3) de biogaz produs conţine echivalentul a 6 kWh de energie calorică. Cu toate astea, în timpul conversiei biogazului în electricitate, într-un generator electric alimentat cu biogaz, este produsă o cantitate de doar 2 kWh de electricitate utilizabilă, restul este transformat în căldură, care poate fi de asemenea utilizată pentru anumite servicii de furnizare a căldurii. Sistemele de generare a energiei electrice în scop comercial care utilizează biogaz sunt constituite, de obicei, dintr-un motor de combustie internă (IC), un generator, un sistem de control şi un sistem de recuperare a căldurii. Alte aplicaţii ale acestui tip de generator includ utilizarea lui pentru gătit, încălzire (încălzire spaţiu, încălzire apă, uscarea cerealelor) şi iluminat. Există mai mulţi furnizori comerciali care pot să instaleze şi, acolo unde este necesar, să opereze sistemul A.D. generator de biogaz. 9. Selecţia unui generator de biogaz A.D. solicită de obicei un studiu de fezabilitate specific pentru amplasamentul sistemului, pentru a realiza corelarea mai multor factori. AD necesită investiţii în utilaje şi resurse de forţă de muncă. De asemenea, sistemele mari pentru recuperare energetică necesită cheltuieli mari de capital. În locaţiile cu climat rece, generatorul de biogaz ar putea să necesite o sursă externă de încălzire, cum ar fi o parte din biogazul produs. Această soluţie de abordare a fost rezolvată din punct de vedere economic în multe locaţii cu temperaturi joase. Experienţa la nivel mondial a arătat că motivul principal pentru eşecul utilizării unui generator de biogaz este un proiect şi/sau o instalare defectuoasă, urmate de: (I) echipament neperformant, şi (II) management deficitar. Valoarea generatorului de biogaz A.D., ca tehnologie, este totuşi bine demonstrată şi dovedită. Obiectivele studiului 10. Sistemele generatoare de biogaz A.D. pentru capacităţi de stocare a gunoiului de origine animală, de dimensiuni mici (50 bovine sau mai puţin), medii (50-250 bovine) sau mai mari (250 pâna la 1.500 bovine) sau pentru alte capacităţi de stocare diferite, necesită informaţii specifice amplasamentului ales pentru realizarea unei teme de proiectare adecvată şi instalarea eficientă a generatorului. Scopul acestui studiu este de a colecta şi a analiza cu mare atenţie datele şi informaţiile

cu privire la realizarea la cele mai înalte standarde a sistemelor generatoare de biogaz prin digestie anaerobă, care pot fi specifice pentru cele două locaţii preidentificate din România, cu accent pus pe condiţiile unor ferme cu număr mediu de animale şi cu număr mare de animale. Studiul de fezabilitate va identifica cerinţele sistemului de generare biogaz, sistemele existente, descrierea reprezentativă de ordin tehnic care va include aplicaţiile pentru utilizatorul final, precum şi aspecte particulare cum ar fi date privind generarea de energie electrică şi informaţii de ordin economic cu privire la generatoarele de biogaz existente /operaţionale în România. Vor fi făcute câteva vizite la locaţiile respective, în scopul colectării de informaţii; acolo vor fi completate liste de control, chestionare, vor fi analizate documentaţiile disponibile, vor fi colectate toate datele care ar putea să fie de folos în vederea evaluării condiţiilor specifice din teren. Scopul angajamentului 11. Tematica de lucru va include în mod deosebit următoarele:

a. Raportul cu privire la digestia anaerobă

i. Analiza tehnologiei cu referire la digestia anaerobă. Vor fi comentate pe scurt compatibilitatea diferitelor tipuri de efective de animale, mecanisme biologice, parametri de sistem, consideraţii privind proiectarea lui, operaţionalitate şi întreţinere, cerinţele de asigurare a forţei de muncă şi a altor resurse, probleme din domeniul sănătăţii şi al siguranţei, beneficii date de măsurile de protecţie a mediului şi alte subiecte legate de tehnologia A.D. pentru gunoi de origine animală provenit de la bovine, porcine sau păsări. Vor fi comentate aspecte legate de sistemele reprezentative de management al gunoiului de grajd, din România şi UE, la fermele de animale de mărime medie şi la cele de mărime mare. Vor fi identificate câteva generatoare de biogaz reprezentative care sunt operaţionale în prezent.

ii. Evaluarea temelor de proiectare cu privire la tehnologia anaerobă. Vor fi

analizate cu mare atenţie nivelul de performanţă a diferitelor variante de concepte de proiectare pentru sistemele generatoare de biogaz A.D., cu accent pus pe aspecte de ordin tehnologic, economic şi compatibilitatea cu fermele de mărime medie şi cu fermele de mărime mare, precum şi cu privire la aplicaţiile pentru utilizatori finali. Vor fi comenentate beneficiile şi deficienţele fiecărei variante.

iii. Analiză financiară. Va fi elaborat un model (fişa de calcul) pentru realizarea

unei analize cu privire la fezabilitatea financiară a punerii în funcţiune a unui generator de biogaz prin digestie anaerobă în cadrul unor ferme cu efective medii şi ferme cu efective mari de animale sau pentru două-trei exemple de capacitate de stocare a facilităţilor de management al gunoiului de grajd, va fi determinat impactul asupra fezabilităţii financiare dat de factorii relevanţi cum ar fi: numărul de animale şi tipul (bovine, porcine, păsări), tipul de generator. costurile implicate, perioada de acoperire a costurilor, aplicaţiile pentru utilizatori finali, climatul zonei/termperatura medie şi alte variabile, după caz. Analiza va include cheltuielile principale cum ar fi: cheltuieli de capital, costuri pentru operare şi întreţinere, cu forţa de muncă şi alte costuri. În cuantificarea beneficiilor diverse, pentru a asigura simplitatea şi pentru a evita menţionarea unor beneficii deja incluse în comentariile pe plan

internaţional cu privire la A.D., cum ar fi reducerea mirosului, reducerea numărului de insecte, neutralizarea agenţilor patogeni, distrugerea seminţelor de buruieni din gunoiul de grajd şi altele similare, acestea din urmă pot să nu fie menţionate. Totuşi, venituri din producerea de energie electrică şi termică, din calitatea stratului de acoperire a solului (economii din înlocuirea cu soluri fertilizate), economii în aplicarea gunoiului de grajd vor fi incluse, după caz. Vor fi indicate deficienţele reliefate în analiza economică. De exemplu, funcţie de ţară, cotaţiile de cost se aplică la baze de referinţă diferite.

b. Proiectarea şi construcţia lucrărilor civile pentru generatorul de biogaz. În baza

studiului de fezabilitate menţionat mai sus, va fi semnat un contract cu o firmă, care va fi finanţat de fondurile proiectului, pentru a furniza proiectele pentru cel puţin un generator de biogaz. Ulterior, lucrările civile pentru aceste investiţii vor fi de asemenea contractate de către INPCP prin UMP iar costurile aferente vor fi suportate din bugetul proiectului. Termenii de referinţă atât pentru tema de proiectare, cât şi pentru lucrările civile vor fi elaboraţi de către Consultantul care va realiza Studiul de fezabilitate.

ANEXA 7: Termeni de Referinţă pentru intărirea cadrului de reglementare şi a capacităţii instituţionale

În cadrul Proiectului privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP) Guvernul României a solicitat asistenţă tehnică care să asigure sprijin pentru activităţile de actualizare a legislaţiei cu privire la implementarea Directivei Nitraţilor a UE şi a Directivei Cadru cu privire la apă a UE şi pentru a consolida aranjamentele de implementare la nivel naţional şi la nivel local. Cadrul general 1. Obiectivul INPCP : Obiectivul general al proiectului îl reprezintă reducerea emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă, promovarea schimbărilor atitudinilor comportamentale la nivel regional şi sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi a capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a emisiilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor. 2. Din perspectiva asistenţei tehnice şi a investiţiilor specifice, Proiectul va avea scopul de a susţine creşterea semnificativă a utilizării practicilor nedăunătoare mediului în agricultură şi, prin aceasta, vor fi reduse emisiile de nutrienţi proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane din România. Activităţile proiectului vor sprijini astfel România pentru a se alinia la acquis-ului comunitar de mediu, pentru a pregăti şi pentru a implementa măsurile de ordin administrativ care decurg din transpunerea acquis-ului comunitar de mediu şi pentru a promova armonizarea şi aplicarea legislaţiei naţionale de mediu de către sectorul privat şi industrial. În cadrul Componentei 2, INPCP va furniza asistenţă pentru a asigura armonizarea completă a Directivei Nitraţilor a UE, precum şi claritatea în implementarea prevederilor acesteia, asistenţă ce face subiectul acestor termeni de referinţă. 3. Situaţia implementării Directivei Nitraţilor a UE: Directiva Nitraţilor a UE are următorul obiectiv (a) a reduce poluarea apelor provocată sau indusă de nitraţii proveniţi din surse agricole; şi (b) a preveni orice nouă poluare de acest tip. Implementarea Directivei este asigurată de efectuarea următorilor cinci paşi, respectiv: (I) Detectarea apelor poluate şi acelora care ar putea fi poluate; (II) Desemnarea zonelor vulnerabile la nitraţi (NVZs); (III) Adoptarea unuia sau a mai multor Coduri de bună practică agricolă; (IV) Stabilirea unor planuri de acţiune în cadrul ZVN; şi (V) Elaborarea şi punerea în aplicare a programelor de monitorizare la nivel naţional, care vor furniza informaţii pe baza cărora va fi evaluată eficacitatea programelor de acţiune, precum şi determinarea şi revizuirea listei ZVN. Implementarea primelor trei tematici este destul de avansată iar componentele Proiectului sunt în principal orientate în sprijinirea planurilor de acţiune pentru reducerea poluării cu nutrienţi în Zonele Vulnerabile la Nitraţi. În acest context, proiectul va asigura de asemenea sprijin în punerea în aplicare a prevederilor relevante din Directiva Cadru în domeniul apei. 4. A fost finalizată o evaluare preliminară pentru identificarea Zonelor Vulnerabile la Nitraţi (ZVN), astfel încât 251 localităţi sunt desemnate ca zone vulnerabile. Guvernul duce la îndeplinire o analiză mai detaliată şi mai complexă în vederea identificării şi stabilirii priorităţilor pentru ZVN în unsprezece bazine hidrografice şi stabileşte planuri de acţiune cu măsuri de atenuare a poluării cu nutrienţi, prin fondurile de finanţare nerambursabilă de la Guvernul Olandei asigurate de către Bancă. Planurile de acţiune, odată finalizate, vor fi luate în consideraţie pentru prioritizarea activităţilor INPCP.

5. Responsibilităţi la nivel instituţional: În temeiul mandatului său, Ministerul Mediului are sarcina de a coordona aspecte privind implementarea Directivelor UE cu privire la domeniul protecţiei naturii şi la domeniul calităţii apei. Referitor la calitatea apei, ministerul coordonează toate aspectele cu privire la implementarea următoarelor Directive UE: Directiva nr. 91/676/ EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole, Directiva 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când se utilizează în agricultură nămoluri provenite de la staţiile de epurare, Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, toate aceste reglementări fiind sub incidenţa Directivei UE Cadru în domeniul apei. 6. Mecanismul principal la nivel naţional pentru Directiva nr. 91/676/ EEC este Comisia interministerială pentru aplicarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (CIA) înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 964/2000. Această comisie include factori de decizie şi specialişti din cadrul MM, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), şi Ministerul Sănătăţii (MS). 7. Eficienţa programului de monitorizare cu privire la aspectele care se referă la poluarea cu nutrienţi va impune necesitatea colaborării între două instituţii (pe problematica apei, respectiv a solului) care aparţin de două ministere diferite. Monitorizarea aspectelor din domeniul solului sunt sub conducerea MAPDR, în vreme ce monitorizarea aspectelor din domeniul apei sunt de competenţa Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR) care este în coordonarea MM. 8. Structura organizatorică a celor două instituţii care au mandatul monitorizării aspectelelor legate de nitraţi, în România, diferă semnificativ. Ordinul comun interministerial nr.242/197/2005 emis de către MM şi MAPDR reglementează sistemul de monitorizare al solului la nivel naţional, în vreme ce Ordinul ministerial nr. 1072/2003 cuprinde respectivele prevederi cu privire la domeniul apei. Sarcina Comisiei Interministeriale pentru Aplicarea Directivei Nitraţilor este de a integra activităţile configurate pe cele două tematici într-un unic Sistem Naţional Integrat de Monitorizare a poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. 9. Ca urmare a prevederilor cuprinse în ordinele menţionate mai sus, Institutul Naţional de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA) este responsabil pentru monitorizarea, controlul şi elaborarea raportărilor cu privire la calitatea solului. Mandatul său este de a integra informaţiile cu privire la calitatea solului, colectate de la cele 8 oficii regionale. În schimb, fiecare oficiu regional primeşte şi consolidează informaţiile furnizate de către laboratoarele sale localizate la nivelul fiecărui judeţ aparţinând respectivei euro-regiuni. Ulterior integrării tuturor acestor date colectate, institutul trimite informaţiile rezultate către ANAR. 10. După cum este specificat în Legea nr. 107/1996 cu toate modificările sale ulterioare, ANAR este responsabilă pentru monitorizarea generală a apelor de suprafaţă şi a celor subterane, din punct de vedere al calităţii (şi cantităţii) acestora. ANAR coordonează, prin unităţile sale în subordine, activitatea de prelevare a probelor de apă din mai multe puncte de colectare situate de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor săi de pe teritoriul naţional, pentru monitorizarea apelor de suprafaţă, iar pentru cele subterane, coordonează prelevarea periodică de probe provenite din reţeaua naţională de piezometre. În structura sa organizatorică, rolul principal este asigurat de sistemul de management al resurselor de apă (SMA) reprezentat în fiecare din cele 41 de judeţe.

11. ANAR are în subordine 11 Direcţii de apă, organizate pe bazine sau grupuri de bazine hidrografice, care au responsabilitatea de a colecta şi prelucra informaţiile cu privire la calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane, prin aplicaţiile dezvoltate în cadrul sistemului menţionat mai sus la nivelul fiecărui bazin hidrografic. În final, informaţiile colectate de la cele 11 Direcţii de apă sunt consolidate de ANAR, iar, împreună cu informaţiile furnizate de ICPA, acestea constituie baza unui raport cu privire la poluarea cu nutrienţi. În plus, ANAR coordoneaza activitatea: (a) Institutului Naţional de Hidrologie şi de Gospodărire a Apelor (INHGA), care este responsabil pentru interpretarea din punct de vedere tehnic a datelor privind poluarea apelor subterane; şi (b) a Agenţiei Naţionale pentru Meteorologie (ANM), care furnizează date ce vor fi introduse în sistemul informatic cu privire la previziunile meteo şi modele în meteorologie. 12. Calibrarea şi inter-calibrarea laboratoarelor din domeniul gospodăririi apelor este asigurată de către Institutul de Cercetare şi Inginerie a Mediului (ICIM). Serviciile respective sunt furnizate de patru ori pe an, contra cost. 13. Monitorizarea şi activităţile de raportare a poluării cu nutrienţi în zona de coastă a Mării Negre şi a apelor de tranziţie (Delta Dunării) sunt responsabilitatea Institutului Român de Cercetare Marină “Grigore Antipa” (IRCM). Acest institut este în coordonarea ANAR/MM. 14. Monitorizarea şi controlul poluării cu nutrienţi sunt în mod inerent sub incidenţa mandatului mai multor ministere şi sectoare de activitate, astfel încât sunt şi alte câteva entităţi care participă activ la la activităţile implicate de acest proces. De exemplu, Ministerul Sănătăţii, prin Direcţiile de Sănătate (DS) şi Inspectoratele de Sănătate (IS), este responsabil pentru monitorizarea periodică a calităţii apei (şi implicit a nivelului de nutrienţi) din puţurile de apă potabilă la nivel de gospodărie. Deşi MS este reprezentat de specialişti în cadrul CIA, totuşi se consideră ca este destul de ambiguă modalitatea în care vor fi integrate, în raportul final, raportările acestuia cu privire la calitatea apei subterane care este folosită drept apă potabilă. 15. Altă instituţie care joacă un rol important în monitorizarea şi controlul poluării cu nutrienţi este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) cu cele 8 Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) şi cele 42 de agenţii de protecţia mediului la nivel de judeţ. Mandatul său este de importanţă majoră atât în prevenirea cât şi în controlul poluării cu nutrienţi, întrucât are dreptul de decizie finală în acordarea licenţei şi/sau autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului pe baza Evaluărilor de Impact asupra Mediului pentru noile investiţii sau, în temeiul Auditului de Mediu, pentru activităţile existente. Astfel, în legătură cu contextul contaminării cu nutrienţi a apelor subterane şi a celor de suprafaţă, agenţiile judeţene răspund de monitorizarea activităţilor şi de emiterea autorizaţiilor/licenţelor pentru staţiile de epurare ape uzate, incluzând utilizarea nămolului rezultat: pentru abatoare, cu referire la reziduurile lichide şi solide, precum şi pentru alte complexe industriale de procesare agro-alimentare, privind materiile intermediare produse, solide sau lichide. 16. Suplimentar, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA), deşi are un rol mai puţin important în procesul de monitorizare, deţine însă un mandat foarte important în procesul de prevenire/control al emisiilor de nutrienţi. Prin departementele sale de la nivel judeţean, aceasta oferă instruire, consiliere şi sprijin fermierilor cu privire la cele mai bune practici agro-silvice, ajutînd astfel la maximizarea producţiei de culturi, concomitent cu reducerea poluării cauzate de aplicarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor. 17. Luând în consideraţie toate aspectele menţionate, pe calea urmată de România în vederea implementarii Directivei UE a Nitraţilor va fi foarte important să fie definite clar responsabilităţile de

ordin instituţional, pentru a asigura astfel funcţionalitatea corectă a sistemului de monitorizare şi raportare, iar acesta să poată furniza informaţiile solicitate, ritmic şi în timp util. În plus, legislaţia existentă cu privire la controlul emisiilor de nutrienţi a fost elaborată acum câţiva ani şi a fost ratificată prin Hotărâri de Guvern şi ordine ministeriale. Totuşi, până acum nu a fost efectuată nicio analiză amănunţită şi completă. În conseciinţă, realizarea unei analize complexe şi detaliate este de importanţă majoră, pentru a sprijini armonizarea, coerenţa şi, acolo unde va fi necesar, completarea legislaţiei naţionale existente. 18. Corelaţii cu Directiva Cadru în domeniul apei: Conform prevederilor Directivei Cadru în domeniul apei, fiecare bazin hidrografic trebuie să dispună de un Plan de Management/Acţiune. România deţine un rol important în configuraţia bazinului fluviului Dunărea8 şi elaborarea Planului de Management va fi coordonată de către Comisia Internaţională cu privire la Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). Fiecare judeţ va trebui să contribuie la pregătirea planului general, iar scopul este de a fi finalizat până la sfârşitul anului 2009/10. Dat fiind faptul că nutrienţii sunt un factor important de luat în consideraţie, este de aşteptat ca ţara noastră să contribuie semnificativ la elaborarea acestui plan. Revizuirea strategiilor va determina acele reglementări care sunt valabile la nivel naţional dar sunt la fel de importante în context general, în special cele cu privire la managementul apelor subterane şi poluarea cu nutrienţi (inclusiv problemele specifice apelor subterane transfrontaliere). Obiective 19. Obiectivele angajamentului de asistenţă tehnică sunt următoarele:

a. Asigurarea armonizării depline a legislaţiei române cu reglementările UE în legătură cu Directiva Nitraţilor a UE şi cu obligaţiile subliniate mai sus incluse în Directiva Cadru în domeniul apei şi elaborarea recomandărilor privind schimbările necesare a fi efectuate în vederea armonizării, definirii clare şi/sau completării legislaţiei naţionale existente .

b. Precizarea cu claritate a responsabilităţilor privind implementarea şi coordonarea

prevederilor legislative menţionate anterior de către toate agenţiile implicate, asigurând astfel funcţionalitatea eficientă şi oportună a sistemelor de monitorizare şi raportare.

Rezultate şi documentaţia de elaborat 20. Asistenţa tehnică va realiza o analiză prin care se vor identifica deficienţele din cadrul legal şi va stabili acţiunile care se cer întreprinse pentru a finaliza armonizarea legislaţiei cu privire la Directiva Nitraţilor a UE şi cu obligaţiile incluse în Directiva Cadru în domeniul apei. 21. Asistenţa tehnică va prezenta analiza cu privire la mecanismul complet de delegare a responsabilităţilor pentru implementarea Directiva Nitraţilor a UE şi a Directivei Cadru în domeniul apei şi va elabora recomandările cu privire la modificările şi precizările necesare a fi făcute, pentru a se asigura eficienţa implementării prevederilor legislative la nivel naţional şi la nivel local. Cerinţe 8 Bazinul fluviului Dunărea este un bazin mult mai larg (13 ţări) împărţit în sub-bazine pentru alţi afluenţi importanţi şi ulterior în "sub-unităţi" care pentru România sunt echivalente cu cele unsprezece spaţii (bazine) hidrografice.

22. Armonizarea legislaţiei cu privire la Directiva Nitraţilor.

a. Asistenţa tehnică va trebui să ducă la îndeplinire acţiunea de revizuire completă şi complexă, cu stricteţe şi la nivel de detaliu, a reglementărilor legislative existente care au fost elaborate în timpul transpunerii în legislaţia românescă a prevederilor Directivei Nitraţilor a UE (DN) şi a Directivei Cadru în domeniul apei (DCA).

b. Revizuirea va determina coerenţa documentelor legislative întocmite (Hotărâri de

Guvern şi ordine ministeriale) care va conduce la aplicarea modificărilor, precum şi claritatea acestor modificări ce vor fi aduse cadrului de reglementare.

c. În scopul realizării acestei revizuiri, asistenţa tehnică va fructifica experienţa

acumulată de alte ţări din UE în adoptarea Directivei Nitraţilor (DN) şi a Directivei Cadru în domeniul apei (DCA).

d. Asistenţa tehnică va verifica de asemenea coerenţa reglementărilor legislative deja

efectuate şi reprezentând transpunerea prevederilor Directivei Nitraţilor (DN) cu cele cuprinse în Directiva Cadru în domeniul apei (DCA) şi va stabili recomandări privind modificările necesare pentru a fi respectate obligaţiile României incluse în Directiva Cadru în domeniul apei.

e. Concluziile analizei împreună cu recomandările privind măsurile impuse de

armonizare , precum şi asistenţa necesară pentru a sprijini efectuarea respectivelor modificări, vor fi prezentate într-un raport draft.

23. Responsibilităţi instituţionale pentru implementarea şi coordonarea Directivei Nitraţilor.

a. Asistenţa tehnică va realiza o analiză a mecanismului de delegare a responsabilităţilor care este aplicat în prezent pentru coordonarea şi implementarea activităţilor cu privire la Directiva Nitraţilor şi la Directiva Cadru în domeniul apei.

b. Această analiză va trebui sa scoată în evidenţă dificultăţile care ar putea apare în

îndeplinirea cu regularitate a planurilor de acţiune pentru Zonele Vulnerabile la Nitraţi (ZVN), precum şi deficienţele în aranjamentele cu privire la monitorizare – de exemplu, dificultăţi care pot surveni datorită lipsei de claritate în delegarea responsabilităţilor, sau pentru că nu se ţine cont şi de celelalte funcţii ale unei agenţii şi astfel acestea pot intra în opoziţie cu responsabilităţile delegate respectivei entităţi.

c. Similar, analiza va trebui să scoată în evidenţă toate dificultăţile sau incoerenţele cu

privire la cerinţele de raportare prevăzute de catre Directiva Nitraţilor, în timp util.

d. Referitor la sistemul de monitorizare şi raportare, se va realiza un exerciţiu de simulare cu privire la activitatea de raportare, astfel vor fi identificate lacunele şi punctele slabe care vor trebui remediate. Acest exerciţiu va putea fi realizat sub forma unuia sau mai multor seminarii tip workshop cu participarea tuturor factorilor de răspundere şi va fi organizat de către UMP INPC.

e. Concluziile analizei, împreună cu măsurile recomandate pentru a asigura implementarea şi coordonarea eficientă a prevederilor Directivei Nitraţilor vor fi prezentate într-un raport draft.

24. Raportări. Asistenţa tehnică va prezenta concluziile analizelor efectuate împreună cu măsurile recomandate menţionate în secţiunea Cerinţe de mai sus pentru a se realiza îndeplinirea: (I) armonizării necesare a legislaţiei şi (II) implementarea şi coordonarea eficientă şi oportună a prevederilor Directivei Nitraţilor, într-un raport draft. Raportul draft va fi revizuit de către UMP, MM, MAPDR, ANAR şi MSP, înainte de a fi finalizat. Formatul şi conţinutul raportului draft vor fi agreate împreună cu UMP înainte de începerea angajamentului. Toate seminariile şi întâlnirile de lucru vor fi susţinute de minute pregătite de către consultanţi. Cerinţe privind experienţa consultantului 25. Echipa de consultanţă căreia îi va fi atribuit contractul pentru serviciile de asistenţă tehnică va fi alcătuită din personal specializat cu cel puţin zece ani experienţă de lucru în domeniul strategiilor şi de ordin instituţional la nivelul UE, şi cu experienţĂ vastă cu privire la aplicarea Directivei Nitraţilor şi la Directiva Cadru în domeniul apei în alte ţări membre UE. Atât expertiza instituţională cît şi juridică vor fi necesare. 26. Volumul de efort estimat este de aproximativ …………. om x lună. 27. Candidaţii potenţiali vor trebui să realizeze comentarii pe marginea termenilor de referinţă şi să prezinte un grafic de lucru pentru realizarea obiectivelor acestui angajament.

ANEXA 8: Cerinţe de instruire la nivel general Apendice 1: Instruiri şi instituţii implicate

Inst

ituţi

ile

impl

icat

e

Naţ

iona

l:

CIN

, pe

rson

alul

de

co

nduc

ere

AN

AR

, M

M,

MA

PD

R, M

SP

, AN

PM

Reg

iona

l: D

irecţia

de

bazi

n hi

drog

rafi

c, A

RP

M,

Gru

pul

delu

cru

pent

ru D

irec

tiva

NIt

raţi

lor

Judeţ:

Dir

ecţia

de

apă,

AJP

M,

OJS

PA

, D

irecţia

de

sănă

tate

publ

ică,

Dir

ecţi

a ag

rico

lă, G

arda

de

med

iu

Com

ună:

P

rim

ari,

Rep

reze

ntanţi

ai

ferm

ieri

lor,

C

adre

dida

ctic

e, E

levi

Com

ună:

Ope

rato

ri p

latf

ormă,

fer

mie

ri

Pro

gram

de

inst

ruir

e

Vizite de studiu pentru a lua cunoştinţă de experienţa acumulată în cadrul unor proiecte similare Grupuri de lucru pentru aplicarea Durectivei Nitraţilor Standarde & Proceduri de monitorizare a calităţii apei şi solului

Instruirea personalului tehnic cu privire la prelevarea probelor de apă

Aplicarea Codului de bune practici agricole

Siguranţa în operarea şi exploatarea platformei Implementarea Planurilor de acţiune cu privire la Directiva Nitraţilor

Monitorizare & Raportare

Apendice 2: Centralizator cu privire la programul de instruire propus

Nivel Cine va fi instruit Tematici Locaţia & Conducător de curs

Număr de persoane

Naţional Instructori pentru judeţe

Implementarea Directivei Nitraţilor

La TIC ( Centre de Informare şi Instruire) de către personalul universităţii & alţi instructori

40 în primul an de implementare a proiectului ( An1) @2700 = 108,000 Euro

CIA MM (Departamentul pentru relaţii cu publicul) ANAR OJSPA, ANCA, MIRA,MSP, ANPM

1.Vizită de studiu proiecte similare

patru vizite de studiu An1 & An2 fiecare pentru 20 persoane @ 50,000 Euro fiecare

2. Surse de sprijin al promovării proiectului

30 persoane în An1 şi 30 în An2 @ 500 Euro de persoană

3. Implementarea Directivei Nitraţilor

30 persoane în An1, An2, An3 şi An4 @ 500 Euro de persoană

Bazin hidrografic

ANAR ARPM Grupul de lucru pentru implementarea Directivei Nitraţilor la nivel de bazin hidrografic

1. Instruirea personalului tehnic cu privire al proceduri de prelevare

instruire 4 tehnicieni din fiecare bazin = 44 persoane în An1 & An2 @ 500 Euro de persoană

2. Implementarea Directivei Nitraţilor

Instructori pentru judeţe

instruire 4 persoane din fiecare bazin = 44 în An1 & An2 @ 500 Euro de persoană

Judeţ Grupul de lucru pentru implementarea Directivei Nitraţilor la nivel de judeţ Administratori locali OJSPA, CJCA, AJPM, Direcţia pentru agricultură, Serviciul de gospodărire a apelor, Departamentul de Sănătate Publică & inspectoratele respective, Garda Naţională de Mediu

1.Vizite de studiu internaţionale cu privire la proiecte similare

patru vizite de studiu în An1 & An2 , fiecare pentru 20 persoane @ 50,000 Euro

2.Identificare fonduri disponibile şi programe de investiţii care se adresează cadrului Directivei Nitraţilor


instruire 2 persoane din fiecare judeţ, pe an = 80 în An2, An3 & An4 @ 300 Euro de persoană

3. Standarde & metodologii pentru monitorizarea Directivei Nitraţilor


instruire 2 persoane din fiecare judeţ, pe an = 80 în An2, An3 & An4 @ 300 Euro de persoană

4. Instruire efectuată de către furnizorii de echipament

Nivel Cine va fi instruit Tematici Locaţia & Conducător de curs

Număr de persoane

Comună Administratori locali Vizită de studiu proiecte similare

Combinat cu cele la nivel de judeţ

Operatori platformă Operarea platformei, activităţi de colectare şi transfer

Visite la Călăraşi şi training la faţa locului; buget fix de 2500 Euro pe an începând din An1

Consilieri în agricultură

Codul de bune practici agricole, cu accent pe managementul nutrienţilor, inclusiv vizite de studiu

ICPA Parte a Componentei 1

Fermieri

ANEXA 9: Programul de informare publică Apendice 1: Strategia de informare publică şi replicare la nivel naţional - program estimat, derulat pe durata a cinci ani

Nivel: Bazin hidrografic

Naţional Regional Nivel local, în zece judeţe şi în comune pilot

Bazin hidrografic

Audienţa potenţială la fiecare nivel:

Personalul ANAR la nivel de judeţ Personal de la alte instituţii implicate în implementarea Directivei Nitraţilor a UE Consiliul judeţean Primari Gospodari Cadre didactice şi alţi lideri la nivel de sat Elevi

Personalul ANAR la nivel de judeţ Personal de la alte instituţii implicate în implementarea Directivei Nitraţilor a UE Consiliul judeţean Primari

Factori de decizie şi determinare a strategiilor Instituţii academice şi de cercetare Publicul larg

Guvernele statelor riverane la Marea Neagră Instituţii din această regiune a continentului

Metode şi evenimente de diseminare:

Utilizarea canale Radio, TV şi presa pentru diseminarea informaţiilor cu privire la activităţile de proiect şi a rezultatelor obţinute, la fiecare nivel

Conferinţe regionale:două – An3 & An5 Conferinţă internatională: una în An4. Publicaţii în reviste internaţionale pe teme de agricultură & protecţia mediului

Seminarii la nivel de judeţ Utilizarea metodelor cu privire la grupuri ţintă şi mass media în comună Concursuri în şcoli şi alte evenimente la nivel de sat

Seminarii la nivel de bazin hidrografic; două pe an începând cu An2, pentru a analiza rezultatele şi pentru a dezvolta strategia de replicare la nivel de bazin hidrografic.

Mai multe seminarii la nivel naţional începând cu An2

Activităţi de informare publică pentru fiecare sub-componentă de proiect : Managementul deşeurilor

Program de informare a publicului (PA) în An1, în 6 TDS pilot pentru a ridica nivelul de conştientizare publică cu privire la tematica managementului deşeurilor (colectare şi separarea deşeurilor menajere, utilizarea platformelor comunale şi a sistemelor de colectare, precum şi a buncărelor la nivel de gospodărie pentru deşeurile de origine animală). Program de aprofundare a cunoştinţelor la sfârşitul An1 pentru investiţiile aferente An2 , similar în fiecare ultimă jumătate de an pentru An2, An3, An4 în avans faţă de investiţiile anului următor. În total, 86 comune vor fi implicate. Programul PA la nivel de comună va urmări o abordare în trei etape: prima, pregătirea campaniei, recrutarea experţilor,

Începând cu An2, Programul de informare a publicului (PA) va cuprinde două seminarii pe an pentru personalul ANAR şi al altor instituţii din cele unsprezece bazine hidrografice. Tematica va face referire la informaţii cu privire la Directiva Nitraţilor a UE iar experienţa acumulată în implementarea acesteia va fi împărtăşită.

Va fi realizată o campanie de informare a publicului la scară naţională, pentru a disemina beneficiile activităţilor propuse de proiect. Eforturile la nivel naţional se vor concentra pe instituţii şi grupuri care pot influenţa replicarea la nivel naţional. Utilizarea regulată a canalelor media TV, Radio şi presa vor capta atenţia publicului, iar opinia publică va fi mereu informată cu privire la obiectivele proiectului şi progresul realizat în implementarea acestuia. Seminariile vor fi organizate începând cu An2.

Programul de informare a publicului (PA) va asigura diseminarea informaţiilor la nivelul regiunii, în cadrul conferinţelor regionale şi internaţionale şi prin publicarea acestora în reviste internaţionale. Acest program va fi implementat iniţial începând cu An3 pe măsură ce vor fi disponibile primele resultate.

pregătirea materialelor de informare; a doua, creşterea interesului grupurilor ţintă în satele aparţinând comunei, printre altele, vizite la Călăraşi; a treia, încurajarea şi consolidarea noilor atitudini sugerate.

Program de reîmpăduriri

Campania de conştientizare la nivel de comună va fi realizată prin plantarea de arbori în scopul protecţiei terenurilor degradate, plantarea de fâşii tampon pentru a proteja corpurile de apă şi a paravânturilor forestiere pentru a reduce fenomenul de eroziune datorat vântului. Campania se va adresa grupurilor ţintă în cadrul unor întâlniri organizate în cadrul comunei, prin organizarea de întâlniri specifice în cadrul şcolilor, prin realizarea de campanii de postere şi organizarea unor vizite la Călăraşi pentru a lua cunoştinţă de realizările APCP .

Se vor furniza informaţii cu privire la programe şi progresul realizat în implementarea investiţiilor.

Experienţa dobândită în cele mai bune practici va fi disemninată prin canalele naţionale media.

Specialişti relevanţi vor pregăti materiale cu privire la experienţa dobândită în implementarea proiectului, pentru a fi publicate în reviste şi comunicate în cadrul conferinţelor.

Codul de bune practici agricole

Campania PA se va concentra pe publicarea Codului de bune practici agricole, în special a acelor părţi cu privire la Directiva Nitraţilor şi la reducerea

emisiilor de nutrienţi. Activităţile de consiliere, specializare şi cu privire la analizele de sol pentru implementarea unor aspecte specifice cum ar fi managementul nutrienţilor vor fi abordate în cadrul Componentei 1.

Sistemul de canalizare şi ape uzate

Campania de conştientizare publică la nivel de comună va include un modul care va trata teme ca (a) impactul calităţii apei adupra stării de sănătate (b) impactul asupra stării de sănătate generat de un sistem de canalizare impropriu.

Corelaţiile între planurile de management a deşeurilor la nivel de judeţ şi activităţile de proiect vor fi prezentate în cadrul seminariilor la nivel de bazin hidrografic.

Monitorizarea calităţii apei

Importanţa monitorizării calităţii apei va fi o temă inclusă în programele de conştientizare publică, iar în acest sens vor fi distribuite, în şcolile din comună, kituri de testare.

ANEXA 9 Apendice 2: Termeni de Referinţă pentru activităţile de informare publică Cadrul general 1. Ministerul Mediului, cu sprijinul finanţării oferite de BIRD şi GEF, implementează Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP), având drept obiectiv consolidarea semnificativă a utilizării practicilor agricole nedăunătoare mediului în zonele desemnate ca vulnerabile la nitraţi (ZVN)/comună, contribuind astfel reducerea poluării Dunării şi Mării Negre cu nitraţi proveniţi din surse agricole. 2. Proiectul va include următoarele activităţi: (I) Asigurarea de fonduri pentru instalarea unor facilităţi îmbunătăţite de stocare a gunoiului de grajd şi pentru echipamente de colectare şi aplicare a acestuia; (II) Testări şi demonstraţii cu privire la utilizarea practicilor agricole nedăunătoare mediului; (III) Investiţii în sisteme optimizate pentru canalizare şi ape reziduale; (IV) Consolidarea instituţională şi dezvoltarea capacităţii, care include sprijin acordat Administraţiei Naţionale “Apele Române” pentru activităţile de testare şi monitorizare a calităţii apei în conformitate cu cerinţele Directivei Nitraţilor a UE; (V) Campania de informare publică în vederea susţinerii activităţilor de proiect şi a strategiei de replicare a intervenţiilor proiectului; şi (VI ) Managementul proiectului. 3. Proiectul va sprijini activităţile menţionate anterior în până la 86 ZVN/comune situate atât în zone de câmpie, cât şi de deal, şi unde există diferite sisteme de organizare a fermelor (gospodăriilor rurale). Cele 86 ZVN/comune, în care sunt prevăzute activităţi de proiect, deţin circa 390.000 hectare de teren agricol, unde o fermă are o suprafaţă medie de 2,2 hectare, dar de fapt această suprafaţă este cuprinsă într-un interval de la mai puţin de un hectar la 2000 hectare. Există o mare varietate a culturilor iar creşterea efectivelor de animale (vaci de lapte şi pentru carne, porci, oi /capre şi păsări) este o sursă importanţă pentru subzistenţa fermelor mici. 4. Programul de informare publică va fi implementat ca parte a proiectului şi va avea ca scop creşterea gradului de cunoaştere a importanţei practicilor agricole nedăunătoare mediului şi diseminarea acesteia ca deziderat al protecţiei solului şi apei. Obiectivul global al acestui program este sporirea conştientizării problemelor şi promovarea implementării ulterioare a proiectului la nivel local, regional şi naţional. Aceşti Termeni de referinţă (TOR) furnizează cadrul general şi definesc obiectivele şi rezultatele unui program de informare publică la nivel de ZVN/comună. 5. Componenta proiectului cu privire la informare publică, la nivel de ZVN/comună, va fi pusă în practică într-un număr estimat de 86 de comune care vor fi adresate de proiect. Activităţile de conştientizare publică vor fi realizate prin intermediul unor mijloace de comunicare, tradiţionale şi noi, cu costuri adecvate. Difuzarea mesajelor va fi coordonată în cadrul graficului de derulare a proiectului cu disponibilitatea resurselor pentru implementarea îmbunătăţirilor luate în consideraţie. Cooperarea cu autorităţile locale şi alţi conducători ai comunităţilor este esenţială pentru ca o campanie eficientă să se desfăşoare în rândul majorităţii populaţiei din zona-pilot. Fermierii şi alte părţi interesate vor fi ţinuţi la curent cu progresul şi beneficiile proiectului, cu scopul de a consolida noile atitudini dorite. Personalul de dezvoltare (DADR / CJCA) va fi în egală măsură dotat şi pregătit în domeniul practicilor agricole ecologice şi în domeniul comunicării şi difuzării informaţiilor. Prin participarea la demonstraţii pe teren, aceştia vor deveni parteneri valoroşi în activitatea de încurajare a aplicării practicilor respective în întregul ZVN. 6. Pornind de la componentele din cadrul INPCP şi de la planul de acţiuni care vor fi elaborate pentru măsurile de atenuare a impactului dat de poluare în ZVN, au fost identificate şase probleme-cheie care trebuie abordate în planul de informare a publicului:

Probleme-cheie şi rezultatele dorite ale strategiei şi campaniei de informare a publicului

Problema-cheie Rezultate urmărite Poluarea Poluarea apei provocată de infiltrarea agenţilor poluanţi în reţeaua hidrografică: din surse difuze, din deversarea gunoaielor de grajd şi menajere.

Înţelegerea sporită a problemelor cauzate de poluare şi de depozitarea gunoaielor Acţiuni convenite de reducere a nivelurilor de poluare Reducerea infiltrării nutrienţilor în apele subterane Identificarea unor noi surse de finanţare a activităţilor de control şi reducere ale poluării Replicabilitatea activităţilor de reducere a poluării Accesul la tehnologiile de colectare şi depozitare a gunoiului Scăderea nivelului poluării Creşterea capacităţii de comunicare, pe marginea problemelor legate de poluare, a instituţiilor la nivel local şi naţional

Calitatea apei şi a vieţii Poluarea solului duce la contaminarea apei potabile şi la apariţia bolilor asociate acesteia

O mai bună înţelegere a relaţiei de dependenţă dintre condiţiile de depozitare a deşeurilor, calitatea apei, calitatea vieţii Stabilirea unor acţiuni de reducere a practicilor care conduc la contaminarea apei, atât în gospodării, cât şi în agricultură Îmbunătăţirea sănătăţii, precum şi a condiţiilor de viaţă

Practicile agricole ecologice Practicile agricole curente sunt orientate exclusiv către producţia de recolte cât mai mari şi au ca efecte eroziunea solului şi despădurirea.

Adoptarea practicilor agricole ecologice propuse în cadrul proiectului Implementarea ulterioară a acestor practici la nivel naţional Sporirea capacităţii de comunicare, pe tema practicilor agricole ecologice, a instituţiilor la nivel local şi naţional

Practicile de management a gunoiului de grajd Practicile curente de management, depozitare şi folosirea îngrăşămintelor chimice, naturale şi a deşeurilor menajere sunt extrem de poluante.

Adoptarea unor practici de management al gunoiului de grajd Implementarea ulterioară a acestor practici la nivel naţional

Dificultăţile economice şi sociale întâmpinate de comunităţile locale Diversele dificultăţi economice şi sociale ale localnicilor sunt determinate de nivelul ridicat al sărăciei, de lipsa de stabilitate economică şi de mândrie a comunităţii, precum şi de absenţa unor

Accesul sporit la sprijinul acordat pentru o dezvoltare viabilă O înţelegere crescută a necesităţii dezvoltării unor activităţi generatoare de profit Mediatizarea intensă a problemelor legate de sărăcia existentă în mediile rurale Niveluri ridicate de colaborare cu organizaţiile nonguvernamentale pe marginea problemelor socio-

facilităţi primare (apă curată, securitate socială, transport public).

economice

Informarea şi educarea comunităţii în spirit ecologic Un nivel redus al discutării problemelor mediului înconjurător în şcoli; interes scăzut manifestat în rândul comunităţilor pentru problemele legate de mediu.

Creşterea informării în problemele ecologice cu participarea şcolilor şi a organizaţiilor nonguvernamnentale Sporirea capacităţii organizaţiilor locale de a împărtăşi comunităţii problemele legate de mediul înconjurător

Studiul de prospectare efectuat în timpul pregătirii proiectului a condus la identificarea următoarelor grupuri interesate:

Grupuri interesate principale: - Fermierii individuali locali - Asociaţiile locale de fermieri - Oficialii publici locali şi conducătorii comunităţilor - Comunităţile locale neimplicate în agricultură

Grupuri interesate la nivel instituţional:

- Agenţiile locale: Direcţiile Apelor, CJCA, DADR, ANPM, Direcţia de Sănătate Publică

- Autorităţi naţionale: ANCA, Institute de cercetare, politicieni - Finanţatori internaţionali: BM, GEF

Alte grupuri interesate:

- Mass media - ONG-uri - Experţi

Obiective 7. Asistenţa tehnică este necesară pentru definirea conceptului şi implementarea unui program de informare publică destinat promovării schimbărilor de atitudine, prin înţelegerea beneficiilor aduse de practicile agricole ecologice, dar şi diseminării importanţei practicilor agricole ecologice de protecţie a apei şi a solului. Aceşti Termeni de Referinţă definesc obiectivele şi rezultatele propuse ale componentei din cadrul INPCP referitoare la programul de informare a opiniei publice la nivel judeţean. Acesta se presupune a fi un program multidimensional de comunicare, desemnat să atingă următoarele obiective:

Informarea, educarea publicului luat în consideraţie cu privire la obiectivele şi beneficiile INPCP; ar trebui avute în vedere pachete de pregătire profesională şi formare pentru promotorii/responsabilii cu comunicarea din cadrul INPCP ca fiind unul din mijloacele adecvate de implementare a campaniei. Instruirea urmează să aibă ca scop dezvoltarea abilităţilor de comunicare;

Promovarea unei anumite schimbări de atitudine şi consolidarea unei schimbări pozitive de atitudine în rândul publicului luat în consideraţie prin elaborarea şi testarea mesajelor adecvate fiecărui grup ţintă;

Distribuirea la scară largă a mesajelor campaniei prin intermediul canalelor de comunicare adecvate, inclusiv mass-media în limita posibilităţilor financiare;

Asigurarea sprijinului pentru activităţile de relaţii cu publicul adiacente proiectului, crearea imaginii publice a INPCP, incluzând logo-uri şi slogane, precum şi gestionarea orizontului de aşteptare al părţilor-cheie implicate în proiect: beneficiari, autorităţi, politicieni şi media.

Furnizarea sprijinului necesar şi a mijloacelor de comunicare necesare realizării campaniei de informare publică, la nivel naţional şi regional.

Cerinţe necesare 8. Consultantul trebuie să fie o organizaţie nonguvernamentală naţională, cu practică extinsă în domeniul instruirii şi comunicării, sau o agenţie profesionistă de relaţii publice şi mass-media, cu experienţă dovedită în organizarea de campanii de informare publică. Familiarizarea şi o bună comunicare cu membrii comunităţii sunt cerinţe esenţiale pentru accentuarea mesajului difuzat. Dacă va fi necesar, consultantul va subcontracta sau va folosi voluntari ca experţi în tehnicile de comunicare şi în producţia şi proiectarea produselor de comunicare. Consultantul va trebui să cunoască şi să înţeleagă sectorul de mass-media la nivel local şi eventual la nivel naţional. 9. Consultantul îşi va desfăşura activitatea sub supravegherea atentă a UMP-INPC şi a Comitetului de Coordonare a Proiectului şi va coopera cu organizaţia care va implementa campania de informare publică la nivel naţional şi regional. 10. Consultantul va elabora un plan de acţiune pentru implementarea şi monitorizarea unui Program de Informare Publică la nivel local şi naţional. Planul de acţiune se va baza pe un studiu sociologic şi pe strategia disponibilă de informare a opiniei publice, ambele organizate în faza de pregătire. Strategia poate fi modificată şi completată pe parcursul derulării proiectului, pe baza schimbărilor de atitudine monitorizate, a schimbărilor din cadrul componentelor proiectului şi a programului de implementare. Se va proceda la monitorizarea eficienţei campaniei şi la luarea unor măsuri corective în urma cercetării sociologice (calitative şi cantitative), care vor determina grupurile-ţintă, pe criterii de ordin geografic şi demografic, vor fi elaborate mesajele ( convingătoare, dar nu imperative sau panicarde, într-un limbaj accesibil) şi vor fi identificate cele mai convenabile canale de comunicare. Planul detaliat de acţiune, conţinând o descriere amănunţită a serviciilor ce urmează să fie asigurate, va trebui aprobat împreună cu UMP. Acesta va include un program de cheltuieli repartizate pe activităţi, un sistem de monitorizare şi teste pe grupurile ţintă, precum şi instrucţiuni detaliate cu privire la produsele de comunicare. Rezultate aşteptate şi documentaţia elaborată 11. Rezultatul principal al acestui angajament este constituit de îndeplinirea obiectivelor Programului de informare publică, în conformitate cu Tabelul 1 al acestor termeni de referinţă.Tematicile de lucru cuprinse în acest angajament includ conceptul mesajului, planificarea şi desfăşurarea campaniei, prin integrarea sa cu planul-pilot din judeţul Călăraşi, monitorizarea, evaluarea şi punerea în practică a activităţilor de mediatizare. 12. Durata propusă pentru acest angajament a fost estimată la o perioadă de 48 de luni, în cadrul unei perioade de 5 ani a INPCP. 13. Prinicipalele documentaţii care vor fi prezentate de către Consultant sunt Rapoartele de activitate şi Rapoartele de cheltuieli:

a. Scurte rapoarte trimestriale; b. Rapoartele de activitate detaliate şi alte tipuri de documentaţie realizată de

Consultant vor fi prezentate UMP la fiecare 12 luni. Aceste rapoarte trebuie să fie mai consistente şi mai cuprinzătoare decât cele trimestriale şi se aşteaptă să prezinte rezultatul procesului de monitorizare pentru perioada în cauză. Aprobarea rapoartelor prezentate de Consultant trebuie să fie anterioară oricărei efectuări a plăţilor. Rapoartele anuale trebuie să includă şi concluzii pe marginea procesului de evaluare, precum şi recomandări pentru potenţiale schimbări ale strategiei iniţiale de comunicare. Consultantul şi UMP vor cădea de acord asupra viitoarelor acţiuni pe baza discuţiilor/negocierilor.

c. Consultantul trebuie să definească documentaţia ce va fi realizată, specifică fiecărei etape a strategiei propuse, în cadrul unui plan detaliat de acţiune convenit cu UMP:

Elaborarea conceptelor de creaţie (logo-ul şi sloganul INPCP, definirea mesajelor campaniei în funcţie de audienţa ţintă, proiectele pentru materialele tipărite, toate acestea fiind testate pe principalele grupuri ţintă de audienţă, scurte prezentări ale producţiilor video şi radio);

Programe de instruire (elaborarea pachetelor de instruire, identificarea participanţilor, selecţia şi pregătirea responsabililor locali cu activitatea de comunicare, organizarea de sesiuni de instruire);

Implementarea campaniei media (campanie itinerantă la nivel de sat, distribuirea de comunicate de presă, organizarea unor conferinţe de presă locale şi naţionale, alte activităţi mass-media);

Monitorizarea şi evaluarea implementării campaniei (testarea nivelului de înţelegere şi a schimbării de atitudine în rândul principalelor grupuri ţintă de populaţie).

14. Rapoarte de cheltuieli. Documentele privind justificarea cheltuielilor rambursabile, precum şi cheltuielile rambursabile estimate pentru următoarea fază a angajamentului vor trebui înaintate anterior efectuării oricărei plăţi. 15. Documentele care vor trebui consultate. Documentul de evaluare şi Manualul Operaţional al INPCP; Codul de bune practici agricole; Directiva Nitraţilor a UE; Planurile de acţiune pentru ZVN selectate. Cerinţe privind expertiza necesară 16. Agenţie/ONG familiarizată cu problematica din mediul rural şi teme legate de agricultură, cu experienţă în activitatea cu comunităţile rurale.

Manual Operaţional

ANEXA 10: Organizarea şi managementul proiectului Coordonarea proiectului 1. Activităţile de proiect vor fi supravegheate la nivel naţional de către Comisia interministerială pentru aplicarea Planului de acţiune cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (CIA), denumită în continuare Comisia interministerială pentru Nitraţi, care este prezidată de către Secretarul de Stat pentru ape din Ministerul Mediului (MM).9 Mandatul CIA se referă la asigurarea unei strategii unitare, aprobarea planurilor de investiţii, supravegherea aplicării în România, la standard ridicat, a prevederilor Directivei Nitraţilor, precum şi identificarea de soluţii pentru diversele probleme care ar putea apare în implementarea proiectului. În cadrul MM, Cabinetul Secretarului de Stat pentru ape şi Direcţia Managementul Resurselor de Apă (aflată în subordinea Secretarului de Stat) vor cumula competenţele esenţiale cu privire la supravegherea şi managementul proiectului. Administrarea proiectului 2. Nivel naţional: Proiectul va fi implementat de către Unitatea de Management a Proiectului (UMP-INPC) înfiinţată prin ordinul de ministru nr. 1820/21.11.2007. Unitatea de proiect va fi localizată în cadrul sediului MM pentru a asigura integrarea sa cu celelalte funcţii ale ministerului şi va avea o structură estimată la 14 posturi de personal, în vederea realizării principalelor activităţi de implementare. Lista personalului va include: director, manager financiar, contabil, asistent financiar, specialist senior în achiziţii, doi specialişti achiziţii, specialist senior tehnic / monitorizare & evaluare, doi specialişti tehnic / monitorizare & evaluare, secretar, mecanic auto şi doi şoferi. Personal şi spatiu de birou suplimentar vor fi asigurate la intrarea în efectivitate a proiectului. 3. UMP, având iniţial un nucleu de personal esenţial, va avea deplina responsibilitate pentru activităţile zilnice legate de implementarea proiectului şi va semna acorduri, atunci cînd va fi necesar, cu instituţii româneşti (publice sau private) cu experienţă în realizarea activităţilor specifice. Înainte de lansarea programului de investiţii aferent fiecărui an, UMP va agrea, împreună cu Consiliile Judeţene, comunele respective şi fiecare din instituţiile contractate, obiectivele, proiectul final/programul de implementare şi bugetul pentru anul următor. Planurile anuale de acţiune şi bugetele anuale vor fi înaintate CIA spre aprobare. Unitatea de Management a Proiectului va avea responsibilitatea atât pentru monitorizarea întregului proiect, cît şi pentru aspectele legate de achiziţiile şi managementul financiar din cadrul proiectului. Proiectul va asigura programe de instruire pentru a putea fi delegate responsabilităţile cu privire la aceste aspecte către nivelul local, de-a lungul timpului. Acordul de Împrumut şi Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă au fost semnate de Banca Mondială (BIRD) şi Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor. 4. Nivel bazin hidrografic. A fost convenit ca fiecare Direcţie a Apelor să angajeze una sau două persoane pentru a lucra la coordonarea şi implementarea activităţilor de proiect sub îndrumarea UMP. Suplimentar faţă de sprijinul acordat activitităţilor de investiţii ale proiectului din comunele pilot, acest personal va contribui la întărirea capacităţii Grupurilor de lucru care coordonează

9 Componenţa comitetului este: Preşedinte – Secretar de Stat pentru Ape, MM; vice-preşedinţi - Director General, Direcţia Managementului Resurselor de Apă, MM, Director, Direcţia Îmbunătăţiri Funciare, MAPDR; 3 reprezentanţi MM, 3 reprezentanţi MAPDR; 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.

implementarea Directivei Nitraţilor din cadrul instituţiilor din respectivele bazine hidrografice. Fişele posturilor au fost pregătite, noul personal a fost angajat începând cu 2008, iar proiectul va asigura finanţare pentru autovehicule şi costuri de operare, cu referire la implementarea proiectului, date de activitatea acestui personal. 5. Nivel judeţean/comună. UMP îşi va duce la îndeplinire atribuţiile în baza unor acorduri semnate cu Consiliile Judeţene şi Comunale, care urmează a fi elaborate şi care vor specifica clar cuantumul de participare la costurile respective (este de dorit să fie stipulate, cu claritate, contribuţiile în numerar şi/sau în natură), precum şi angajamentele fiecărei părţi. 6. Monitorizarea calităţii apei. Autoritatea naţională pentru administrarea apelor, respectiv Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), aflată în coordonarea MM, este responsabilă pentru realizarea raportărilor către UE cu privire la aplicarea prevederilor Directivei Nitraţilor. ANAR va cumula competenţele legate de realizarea tuturor operaţiunilor de testare şi analiză a calităţii apei, în laboratoarele sale, va prezida grupurile de lucru pentru aplicarea reglementărilor Directivei Nitraţilor organizate la nivel de bazin hidrografic (Direcţiile Apelor) şi la nivel de judeţ (Sistemele de Gospodărire a Apelor), va fi responsabilă pentru colectarea informaţiilor relevante de la alte instituţii, cum ar fi Autoritatea de Sănătate Publică şi Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, (subordonată MM), asigurând astfel realizarea bazei de date de referinţă cu privire la calitatea apei în zonele adresate de către proiect, precum şi sprijinirea dezvoltării reţelei de monitorizare specifice proiectului, după cum este necesar a se interveni în vederea finalizării activităţilor de colectare a datelor.

Figura 1: România: Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi Aranjamente de implementare

La nivel central

Comisia interministerială pentru aplicarea Directivei Nitraţilor (CIA)

(Preşedinţia asigurată de MM)

Unitatea de Management a Proiectului (UMP)

Secretar de Stat -Coordonator-

(Preşedinte al CIA)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Una-maxim două persoane cu responsabilităţi în implementarea proiectului la nivel de bazin hidrografic, în funcţie de complexitatea intervenţiilor

Nivel beneficiari direcţi

Figura 2: Cadrul instituţional şi relaţiile dintre MM şi instituţiile aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea sa

Legendă:

Subordonare

Fluxul informaţional

Garda Naţională de Mediu

Administraţia Rezervatiei Biosferei

"Delta Dunarii"

MM Administratia Fondului pentru Mediu

ICIM Bucureşti

Institutul Naţional

Grigore Antipa

Institutul Naţional “Delta Dunării"

ARPM (8)

APM (42)

Administraţia Naţională

"Apele Române"

Administraţia Naţională de Meteorologie

Direcţii de apă

Sistem gospodărire resurse apă

Agentia Nationala pentru Protectia

Mediului

Co-ordination

Sub autoritatea

Comisariate

Regionale Coordonare

Agenţia de Dezvoltare Rurală (8)

ANEXA 10 Apendice 1: Actuala componenţă a CIA

ORDIN nr. 452/105.951 din 2001 al ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Ministrul mediului şi gospodăririi apelor şi ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, În temeiul înfiinţării Comisiei şi Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, având în vedere prevederile Hotărârii de Guvern nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în baza prevederilor articolului 7 al Hotărârii de Guvern nr. 17/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, şi ale articolului 8 alineat (10) al Hotărârii de Guvern nr. 12/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, au emis următorul Ordin:

Art. 1 Reglementarea organizării şi funcţionării Comisiei şi Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole sunt aprobate după cum sunt prevăzute în Anexa 1.

Art. 2 Responsibilităţile Comisiei şi Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole sunt prezentate în Reglementarea organizării şi funcţionării Comisiei şi Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Art. 3 Componenţa Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune şi a Grupului de sprijin pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole sunt prezentate în Anexele nr. 2 şi nr. 3.

Art. 4 Anexele 1-3 sunt parte integrantă din prezentul Ordin.

Art. 5 Direcţia generală pentru gospodărirea resurselor de apă din cadrul Ministerului Mediului şi Direcţia de cadastru şi îmbunătăţiri funciare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Durabile vor duce la îndeplinire prezentul Ordin.

Art. 6 Prezentul Ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. -****- Aurel Constantin Ilie, Ministrul apelor şi protecţiei mediului Ilie Sârbu, Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor

ANEXA 10

Apendice 2: Organizare şi funcţionare REGULAMENTUL Comisiei şi Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apei împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

ANEXA 10

Apendice 3: Componenţa Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor impotriva poluării cu nitraţi din surse agricole (a) Preşedinte – Secretar de Stat pentru Ape, Ministerul Mediului; (b) Vice-preşedinţi: - Director General, Direcţia Managementului Resurselor de Apă din cadrul Ministerul Mediului; - Director, Direcţia Îmbunătăţiri Funciare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurii şi Dezvoltării Rurale; (c) Secretar – Director, Direcţia Legislaţie orizontală şi reglementări din cadrul Ministerul Mediului; (d) Membri: • 3 reprezentanţi din cadrul Ministerul Mediului; • 3 reprezentanţi din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; • 2 reprezentanţi din cadrul Ministerului Sănătăţii.

ANEXA 10

Apendice 4: Componenţa grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (a) Preşedinţia Grupului de sprijin (b) Membri: • 11 reprezentanţi din partea Comisiilor la nivel de bazin hidrografic (Preşedinţi şi Vice-preşedinţi); • 3 reprezentanţi din partea Administraţiei Naţionale “Apele Române” ; • 2 reprezentanţi din partea Institutului Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului –I. N.C.D.P.M. Bucureşti; • 1 reprezentant din partea Institutului Naţional pentru Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărirea Apelor • 2 reprezentanţi din partea Institutului pentru Igienă şi Sănătate Publică; • 2 reprezentanţi din partea Institutului pentru Cercetări Pedologice şi Agrochimie; • 2 reprezentanţi din partea Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea; • 2 reprezentanţi din partea Asociaţiei Române a Apei; • 2 reprezentanţi din partea Academiei de Studii Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"; • 1 reprezentant din partea Agenţiei Naţionale pentru Consultanţă Agricolă; • 1 reprezentant din partea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare S.A.; • 2 reprezentanţi din partea Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România; • 2 reprezentanţi din partea Institutului de Organizare Cadastrală a Teritoriului Agricol; Publicat în Monitorul Oficial, nr. 296 din 6 iunie 2001.

ANEXA 10

Apendice 5: Termeni de Referinţă pentru personalul UMP-INPC Director UMP Funcţii şi Responsabilităţi 1. Directorul UMP – INPC are responsabilitatea de a asigura o implementare eficientă a Proiectului şi de a raporta MM, MEF şi Băncii Mondiale. 2. Sarcinile şi atribuţiile Directorului UMP sunt următoarele:

Să se asigure că MM este pe deplin informat şi implicat în toate stadiile de implementare a Proiectului;

Să faciliteze activitatea angajaţilor UMP-INPC, fiind pe deplin responsabil de implementarea cu succes a Proiectului;

Să coordoneze pregătirea Planului de Implementare a Proiectului, să îl avizeze şi să îl supună aprobării MM şi Băncii Mondiale;

Să asigure stabilirea unor condiţii clare de lucru, privind colaborarea cu Guvernul României, în toate aspectele financiare-contabile şi cele referitoare la achiziţii;

Reprezintă persoana de contact cu Banca Mondiala, în toate aspectele referitoare la implementarea Proiectului;

Angajează, prin semnătura proprie toţi consultanţii naţionali şi internaţionali şi asigură respectarea integrală a procedurilor de recrutare prevăzute în Acordul de Împrumut;

Semnează toate contractele de achiziţii şi asigură respectarea integrală a procedurilor de achiziţie prevăzute în Acordul de Împrumut;

Aprobă şi coordonează toate cheltuielile Proiectului şi se asigură că acestea sunt eligibile la finanţarea din fondurile Proiectului;

Are desemnată calitatea de ordonator de credite, este autorizat să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze toate fondurile Proiectului, indiferent de sursa de finanţare;

Are specimen de semnătură pentru toate conturile Proiectului, precum şi pentru Contul Donaţiei GEF;

Stabileşte sistemul de monitorizare al Proiectului, în concordanţă cu indicatorii de monitorizare acceptaţi;

Administrează bugetul Proiectului pentru asigurarea gestiunii cheltuielilor pe componente;

Promovează colaborarea necesară între diverse agenţii implicate în Proiect. 3. Sfera de relaţii:

a. Ierarhice: este subordonat Secretarului de Stat Coordonator; b. Funcţionale: coordonează activitatea personalului UMP-INPC, precum şi a altor

specialişti angajaţi în cadrul acestuia, pentru desfăşurarea de diverse activităţi incluse în Planul de Implementare;

c. Colaborare: Cu Secretari de Stat din cadrul MM;

Cu Secretarul General şi Secretarul General Adjunct din cadrul MM, precum şi cu departamentele subordonate acestora;

Cu membrii Comitetului Interministerial pentru aplicarea Directivei Nitraţi; Cu ANAR, precum şi cu directorii Direcţiilor de Ape bazinale, subordonate

ANAR; Cu directorii departamentelor economice şi de mediu din cadrul altor

ministere şi agenţii guvernamentale; Cu reprezentanţii aleşi sau numiţi ai administraţiilor şi autorităţilor locale din

cadrul judeţelor, care vor beneficia de intervenţiile Proiectului; Cu reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului

Finanţelor Publice, precum şi cu reprezentanţi ai unităţilor naţionale şi locale aflate în subordinea acestora;

Cu directori ai altor UMP-uri ale proiectelor finanţate prin împrumuturi sau donaţii ale Băncii Mondiale, ale altor organisme financiare internaţionale sau ale Uniunii Europene;

Cu Coordonatorul de Proiect din partea Băncii Mondiale, precum şi cu şefii misiunilor altor organisme internaţionale sau cu experţi/specialişti privind protecţia mediului din cadrul acestor organisme.

4. De reprezentare: în concordanţă cu mandatul încredinţat de către Secretarul de Stat Coordonator; 5. De delegare: Directorul UMP poate delega o persoana din cadrul UMP-INPC să semneze în numele său acele documente care nu necesită specimen de semnătură autorizată, cu condiţia ca în maximum 10 zile de la semnarea acestora, acestea să fie prezentate Directorului UMP spre ştiinţă. 6. Calificări minime solicitate:

Studii superioare în domeniul ingineriei; Minim 15 ani experienţă de lucru în domeniu; Minim 10 ani experienţă în administrarea proiectelor internaţionale; Experienţa relevantă în lucrul cu Banca Mondială; Cunoaşterea limbii engleze scris/vorbit/citit este obligatorie; Abilităţi de operare pe calculator; Excelente abilităţi de comunicare cu autorităţi naţionale, locale, organisme financiare

internaţionale şi reprezentanţi ai acestora; Abilităţi dovedite de conducere.

Manager Financiar (MF) Funcţii şi responsabilităţi: 1. Este subordonat şi raportează Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile Managerului Financiar sunt următoarele:

Participă la pregătirea Planurilor de Implementare şi a bugetului; Administrează plăţile şi procedurile de alimentare a conturilor Proiectului; Aplică şi controlează bugetul anual al Proiectului; Are specimen de semnătură autorizată pentru toate conturile Proiectului, precum şi pentru

Contul Donaţiei; Desfăşoară toate operaţiunile financiar-contabile în cadrul Proiectului în conformitate cu

procedurile Băncii Mondiale şi cu legislaţia naţională în vigoare; Se asigură că toate cheltuielile Proiectului sunt eligibile la finanţarea din fondurile

Proiectului; Operează sistemul informatic de management financiar; Pregăteşte şi transmite rapoartele financiar-contabile periodice solicitate de Guvernul

României sau de Banca Mondială, prin evidenţierea cheltuielilor efective faţă de buget pe activităţi şi componente ale Proiectului;

Reprezintă UMP-INPC în cazul auditului financiar realizat de către corpurile de control naţionale sau de către auditorii Băncii Mondiale;

Se asigură de parcurgerea tuturor procedurilor stabilite în documentele financiare ale Proiectului;

Asigură utilizarea programată a fondurilor şi se asigură că toate conturile Proiectului sunt aprovizionate la timp;

Se asigură că toate documentele financiare ale Proiectului obţin vizele necesare pentru controlul financiar preventiv.

3. Sfera de relaţii:

a) Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP; b) Raporturi de colaborare:

cu ceilalţi membri ai UMP-INPC referitor la problemele specifice legate de implementarea Proiectului;

cu Coordonatorul de Proiect al Băncii Mondiale şi cu specialiştii Băncii Mondiale, cu privire la problemele de management financiar şi la trageri;

cu personalul Direcţiei Generale Economice din cadrul MM; cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice; cu specialişti financiari ai altor proiecte finanţate de către Banca Mondială; cu personalul băncii comerciale la care sunt deschise conturile Proiectului; cu personalul Trezoreriei la care sunt deschise conturile Proiectului;

c) Raporturi de reprezentare: conform mandatului încredinţat de către Directorul UMP. Calificări minime solicitate:

Studii superioare şi masterat în domeniul economic; Cel puţin 5 ani de experienţă practică în domeniul managementului financiar al proiectelor

cu finanţare internaţională;

Cel puţin 3 ani experienţă în domeniul finanţelor publice; Experienţă practică dovedită în domeniul implementării proiectelor; Bună cunoaştere a legislaţiei naţionale în domeniul financiar-contabil şi al bugetului; Experienţă relevantă în domeniul managementului fondurilor şi procesului bugetar; Experienţă practică în asigurarea procedurilor de control intern; bună cunoaştere a procedurilor şi cerinţelor financiare ale Băncii Mondiale; Experienţa în

lucrul cu Banca Mondială reprezintă un avantaj. Experienţă relevantă în producerea de rapoarte financiare către un număr mare de instituţii; Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office

(MS Word, Excel, Access, Outlook, Power Point); Capacitate dovedită de conducere şi de lucru în echipă; Capacitate bună de comunicare cu persoane având pregătiri şi statute diferite, precum şi cu

autorităţi locale şi naţionale; Bună cunoaştere a limbii engleze scris/vorbit/citit este obligatorie.

Specialist Tehnic Senior Monitorizare şi Evaluare: 1 post Funcţii şi responsabilităţi: 1. Este subordonat si raportează Directorului UMP. 2. La începutul Proiectului îi va fi alocată o arie principală şi o arie secundară de monitorizare. Va fi total responsabil pentru monitorizarea şi evaluarea activităţii Proiectului în aria principală şi va acorda sprijin pentru aria secundară de monitorizare. 3. Sarcinile şi atribuţiile Specialistului Tehnic Senior Monitorizare şi Evaluare, Lucrări de Construcţii, Managementul Deşeurilor, sunt următoarele:

Asistă Directorul UMP în toate aspectele tehnice privind implementarea Proiectului, precum şi în monitorizarea şi evaluarea acestuia;

Monitorizează implementarea Proiectului în aria desemnată, utilizând indicatorii de monitorizare agreaţi;

Asistă UMP în pregătirea programelor de acţiune, utilizând datele obţinute din monitorizare, informaţiile de răspuns obţinute în timpul implementării, lecţiile învăţate şi aplicând practicile îmbunătăţite.

Lucrează cu instituţiile implementatoare şi personalul desemnat din cadrul ANAR pentru stabilirea unui sistem lunar de monitorizare, cu accent pe parcurgerea fazelor de construcţie şi managementul deşeurilor menajere şi animale.

Pregăteşte rapoarte consolidate de progres trimestriale, pentru întreg Proiectul, pe baza rapoartelor lunare de monitorizare furnizate de către instituţiile implementatoare, incluzând planuri detaliate de implementare şi planuri de acţiune pentru o perioadă de 3 luni de la data raportării;

Este responsabil pentru coordonarea şi supervizarea planurilor de mediu şi a măsurilor de reducere a riscurilor de mediu în aria de monitorizare alocată;

Întreprinde vizite periodice în teren, pentru inspectarea şi aprobarea modului de aplicare a planurilor de acţiune şi monitorizarea conformităţii acestora;

Asistă Specialistul în achiziţii, după caz, în pregătirea specificaţiilor tehnice pentru lucrări şi echipamente de management al deşeurilor;

Participă, dacă e cazul, la organizarea de seminarii, sesiuni de instruire, vizite de documentare pe tema managementului gunoiului de grajd şi al deşeurilor menajere.

4. Sfera de relaţii: a) Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP; b) Raporturi funcţionale: cu ceilalţi membri ai UMP şi cu Specialiştii Tehnici ai ANAR angajaţi pentru implementarea Proiectului în cadrul Direcţiilor de Ape; c) Raporturi de colaborare:

cu coordonatorul de Proiect al Băncii Mondiale, precum şi cu specialiştii Băncii Mondiale în domeniul tehnic;

cu specialişti ai altor proiecte finanţate de Banca Mondială, în domeniul tehnic. d) Raporturi de reprezentare: conform mandatului încredinţat de către Directorul UMP. 5. Calificări minime solicitate:

Studii superioare în domeniul ingineriei; Minim 15 ani experienţă în domeniul ingineriei; Experienţă practică în domeniul monitorizării şi evaluării proiectelor cu finanţare

internaţională; Experienţă practică relevantă în domeniul managementului gunoiului de grajd şi al deşeurilor

menajere; Experienţă practică dovedită în managementul contractelor pentru lucrări de construcţii

pentru colectarea şi procesarea gunoiului de grajd; Bună cunoaştere a exigenţelor şi procedurilor de monitorizare şi evaluare ale Băncii

Mondiale. Experienţa în lucrul cu Banca Mondială reprezintă un avantaj; Experienţă relevantă în producerea de rapoarte diverse către un număr mare de instituţii; Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office

(Ms Word, Excel, Access, Outlook, Power Point); Capacitate bună de comunicare cu persoane cu pregătiri şi statute diferite, precum şi cu

autorităţi locale şi naţionale; bună cunoaştere a limbii engleze scris/vorbit/citit este obligatorie.

Specialist Tehnic Monitorizare şi Evaluare: 2 posturi Funcţii şi responsabilităţi: 1. Este subordonat şi va raporta Directorului UMP. 2. La începutul Proiectului îi va fi alocată o arie principală şi o arie secundară de monitorizare. Va fi total responsabil pentru monitorizarea şi evaluarea activităţii Proiectului în aria principală şi va acorda sprijin pentru aria secundară de monitorizare. 3. Sarcinile şi atribuţiile Specialistului Tehnic M&E sunt următoarele:

Asistă Directorul UMP în toate aspectele tehnice privind implementarea Proiectului, precum şi în monitorizarea şi evaluarea acestuia;

Monitorizează implementarea Proiectului în aria desemnată, utilizând indicatorii de monitorizare agreaţi;

Asistă UMP în pregătirea programelor de acţiune, utilizând datele din monitorizare, informaţiile de răspuns obţinute în timpul implementării, lecţiile învăţate şi aplicând practicile îmbunătăţite.

Să lucreze cu instituţiile implementatoare şi personalul desemnat din cadrul ANAR din aria sa de monitorizare, pentru stabilirea unui sistem lunar de monitorizare. Să pregătească un raport consolidat de progres pentru aria de monitorizare alocată, pe baza observaţiilor proprii şi a rapoartelor lunare de monitorizare furnizate de către instituţiile implementatoare, incluzând planuri detaliate de implementare şi planuri de acţiune pentru o perioadă de 3 luni de la data raportării;

Este responsabil pentru coordonarea şi supervizarea planurilor de mediu şi a măsurilor de reducere a riscurilor de mediu în aria de monitorizare alocată;

Întreprinde vizite periodice în teren în aria sa de monitorizare, pentru inspectarea şi aprobarea modului de aplicare a planurilor de acţiune şi monitorizarea conformităţii acestora;

Asistă Specialistul în achiziţii, după caz, în pregătirea specificaţiilor tehnice pentru lucrări şi echipamente;

Participă, dacă este cazul, la organizarea de seminarii, sesiuni de instruire, vizite de documentare.

4. Sfera de relaţii: a) Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP; b) Raporturi funcţionale: cu ceilalţi membri ai UMP şi cu Specialiştii Tehnici ai ANAR angajaţi pentru implementarea Proiectului în cadrul Direcţiilor de Ape; c) Raporturi de colaborare:

cu coordonatorul de Proiect al Băncii Mondiale precum şi cu specialiştii Băncii Mondiale în domeniul tehnic;

cu specialişti ai altor proiecte finanţate de Banca Mondială, în domeniul tehnic. d) Raporturi de reprezentare: conform mandatului încredinţat de către Directorul UMP. Calificări minime solicitate:

Studii superioare în domeniul ingineriei; Minim 5 ani experienţă în domeniu; Experienţă practică în domeniul monitorizării şi evaluării; Bună cunoaştere a exigenţelor şi procedurilor de monitorizare şi evaluare ale Băncii

Mondiale şi experienţă în lucrul cu Banca Mondială reprezintă un avantaj. Experienţă relevantă în producerea de rapoarte diverse către un număr mare de instituţii.

Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office (Ms Word, Excel, Access, Outlook, Power Point);

Capacitate bună de comunicare cu persoane cu pregătiri şi statute diferite, precum şi cu autorităţi locale şi naţionale;

buna cunoaştere a limbii engleze scris/vorbit/citit este obligatorie.

Specialist Achiziţii Senior: 1 post Funcţii şi responsabilităţi: 1. Este subordonat şi va raporta Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile Specialistului Achiziţii Senior sunt următoarele:

Participă la pregătirea Planurilor de Implementare; Pregăteşte documentaţiile necesare pentru achiziţia de lucrări, bunuri, servicii, precum şi

pentru alte achiziţii, după caz; Pregăteşte pentru semnarea de către Directorul UMP toate contractele de achiziţii; Pregăteşte toate documentele aferente achiziţiilor, ante şi post contractare, în colaborare cu

ceilalţi membri ai echipei de implementare, după caz; Se asigură că toate lucrările/bunurile/serviciile sunt achiziţionate în conformitate cu

procedurile de achiziţii prevăzute în Acordul de Împrumut; Pregăteşte misiunile periodice ale Băncii Mondiale de evaluare a achiziţiilor; Pregăteşte rapoartele periodice de achiziţii solicitate de către Banca Mondială, MM, MEF,

cabinetul Primului Ministru, etc.; Introduce datele referitoare la achiziţiile din cadrul Proiectului în sistemul de management

financiar al Băncii Mondiale. 3. Sfera de relaţii:

a) Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP; b) Raporturi funcţionale: cu ceilalţi membri ai UMP; c) Raporturi de colaborare:

cu coordonatorul de Proiect al Băncii Mondiale, precum şi cu specialiştii Băncii Mondiale în domeniul achiziţiilor;

cu specialişti ai altor proiecte finanţate de Banca Mondială, în domeniul achiziţiilor. d) Raporturi de reprezentare: conform mandatului încredinţat de către Directorul UMP.

4. Calificări minime solicitate:

Studii superioare în domeniul ingineriei; Minim 4 ani experienţă de lucru în domeniul ingineriei sau domenii conexe; Bună cunoaştere a procedurilor de achiziţii conform legislaţiei româneşti, precum şi bune

cunoştinţe privind procedurile de achiziţii ale Băncii Mondiale. Experienţa de lucru cu Banca Mondială reprezintă un avantaj;

Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office (MS Word, Excel, Outlook, Power Point);



Specialist Achiziţii: 2 Posturi Funcţii şi responsabilităţi: 1. Este subordonat si va raporta Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile Specialistului Achiziţii sunt următoarele:

Participă la pregătirea Planurilor de Implementare; Pregăteşte documentaţiile necesare pentru achiziţia de lucrări, bunuri, servicii, precum şi

pentru alte achiziţii, după caz; Pregăteşte pentru semnarea de către Directorul UMP toate contractele de achiziţii; Pregăteşte toate documentele aferente achiziţiilor, ante şi post contractare, în colaborare cu

ceilalţi membri ai echipei de implementare, după caz; Se asigură că toate lucrările/bunurile/serviciile sunt achiziţionate în conformitate cu

procedurile de achiziţii prevăzute în Acordul de Împrumut; Pregăteşte misiunile periodice ale Băncii Mondiale de evaluare a achiziţiilor; Pregăteşte rapoartele periodice de achiziţii solicitate de către Banca Mondială, MM, MEF,

cabinetul Primului Ministru, etc.; Pregăteşte datele referitoare la achiziţiile din cadrul Proiectului pentru a fi introduse în

sistemul de management financiar al Băncii Mondiale. 3. Sfera de relaţii: a) Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP; b) Raporturi funcţionale: cu ceilalţi membri ai UMP; c) Raporturi de colaborare:

cu coordonatorul de Proiect al Băncii Mondiale, precum şi cu specialiştii Băncii Mondiale în domeniul achiziţiilor;

cu specialişti ai altor proiecte finanţate de Banca Mondială, în domeniul achiziţiilor. d) Raporturi de reprezentare: conform mandatului încredinţat de către Directorul UMP.


Studii superioare, de preferinţă în domeniile: administraţie publică, administrarea afacerilor, inginerie sau alt domeniu conex relevant;

Minim 4 ani experienţă de lucru; Bună cunoaştere a procedurilor de achiziţii conform legislaţiei romaneşti, precum şi

cunoştinţe de bază privind procedurile de achiziţii ale Băncii Mondiale. Experienţa de lucru cu Banca Mondială reprezintă un avantaj;

Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office (MS Word, Excel, Outlook, Power Point);



Economist/Controlor Financiar UMP: 1 post Funcţii şi responsabilităţi 1. Este subordonat si va raporta Managerului Financiar (MF) şi, în consecinţă, Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile Asistentului Financiar sunt următoarele:

Asistă MF în pregătirea şi aplicarea planurilor de buget; Asistă MF în implementarea sistemului de management financiar în concordanţă cu

procedurile Băncii Mondiale; Asistă MF în pregătirea tuturor rapoartelor financiare şi situaţiilor solicitate de către Banca

Mondială şi Guvernul României; Asigură exercitarea controlului financiar preventiv propriu în cadrul UMP, pentru toate

activităţile de natură financiară, în conformitate cu decizia Directorului UMP; Asigură obţinerea vizelor de control financiar delegat din partea persoanei desemnate de

către MEF, pentru toate documentele financiare din cadrul Proiectului; Asigură managementul financiar, controlul eligibilităţii, justificarea şi obţinerea aprobărilor

pentru rambursarea costurilor operaţionale ale unităţilor de implementare teritoriale (Direcţiile de Apă bazinale);

Asigură un circuit financiar eficient în cadrul Proiectului şi păstrează o legătură permanentă cu beneficiarii şi instituţiile de implementare ale acestuia;

Participă la pregătirea Planurilor de Implementare ale Proiectului, ca parte a bugetului general al acestuia.


a) Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP şi MF; b) Raporturi funcţionale: de colaborare cu ceilalţi membri ai UMP; c) Raporturi de colaborare:

cu coordonatorul de Proiect al Băncii Mondiale şi cu specialiştii Băncii Mondiale referitor la problemele de management financiar şi la trageri;

cu personalul Direcţiei Economice din cadrul MM, în probleme de evidenţă contabilă şi raportare, cu informarea prealabilă a MF;

cu contabili ai altor proiecte finanţate de către Banca Mondială; cu personalul băncii comerciale la care sunt deschise conturile Proiectului; cu personalul Trezoreriei la care sunt deschise conturile Proiectului.

d) Raporturi de reprezentare: conform mandatului încredinţat de către Directorul UMP sau de către MF.


Studii superioare economice; Cel puţin trei ani experienţă în finanţe publice; Experienţa practică în domeniul implementării proiectelor reprezintă un avantaj; bună cunoaştere a legislaţiei financiar - contabile şi privind bugetul; Experienţă practică privind procesul bugetar, procedurile de achiziţie şi contractare; Experienţă practică în procedurile de control financiar preventiv intern şi extern;

Cunoştinţe de bază ale procedurilor şi cerinţelor financiare ale Băncii Mondiale. Experienţa în lucrul cu Banca Mondială reprezintă un avantaj;

Experienţă relevantă în producerea de rapoarte financiare către un număr mare de instituţii; Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office

(Ms Word, Excel, Access, Outlook, Power Point); Capacitate de lucru în echipă; Capacitate bună de comunicare cu persoane cu pregătiri şi statute diferite, precum şi cu


Contabil UMP: 1 post Funcţii şi responsabilităţi 1. Este subordonat şi va raporta MF şi, în consecinţă, Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile Contabilului sunt următoarele:

Ţine evidenţa contabilă detaliată a operaţiunilor financiare efectuate în cadrul Proiectului, pe componente, sub-componente, activităţi, precum şi pe surse de finanţare şi pregăteşte toate rapoartele financiare şi contabile în conformitate cu legislaţia românească;

Ţine evidenţa personalului şi elaborează statele de plată ale salariaţilor; Supraveghează evidenţa operaţiunilor în numerar şi a casei în lei şi valută; Supraveghează gestiunea mijloacelor fixe în cadrul UMP; Asistă MF în toate aspectele referitoare la operaţiunile financiar-contabile din cadrul

Proiectului; Are specimen de semnătură autorizată pentru toate conturile Proiectului, exclusiv pentru

Contul Donaţiei. 3. Sfera de relaţii:

a) Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP şi MF ; b) Raporturi funcţionale: de colaborare cu ceilalţi membri ai UMP; c) Raporturi de colaborare:

cu coordonatorul de Proiect al Băncii Mondiale şi cu specialiştii Băncii Mondiale referitor la problemele de management financiar şi la trageri;

cu personalul Direcţiei Economice din cadrul MM, în probleme de evidenţă contabilă şi raportare, cu informarea prealabilă a MF;

cu contabili ai altor proiecte finanţate de către Banca Mondială; cu personalul băncii comerciale la care sunt deschise conturile Proiectului; cu personalul Trezoreriei la care sunt deschise conturile Proiectului;

d) Raporturi de reprezentare: conform mandatului încredinţat de către Directorul UMP sau de către MF.

4. Calificări minime necesare:

Studii medii în domeniul economic; Cel puţin 3 ani experienţă practică în contabilitate şi experienţă relevantă în domeniul

finanţelor publice; Certificare ca şi contabil autorizat; Calitatea de evaluator sau expert contabil autorizat reprezintă un avantaj; bună cunoaştere a legislaţiei financiar - contabile, legislaţiei muncii şi privind bugetul; Experienţă practică privind gestiunea mijloacelor fixe, a procedurilor de casă, a

înregistrărilor contabile; Cunoştinţe de bază privind procedurile şi cerinţele financiare ale Băncii Mondiale reprezintă

un avantaj; Experienţă relevantă în producerea de rapoarte contabile la nivel de balanţă, dări de seamă

contabile şi bilanţ; Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office

(MS Word, Excel, Outlook, Power Point), precum şi a unui software de contabilitate; Capacitate de lucru în echipă şi o bună capacitate de comunicare; Cunoaşterea limbii engleze reprezintă un avantaj.

Secretar-Translator: 1 post Funcţii şi responsabilităţi 1. Este subordonat şi va raporta Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile Secretarului sunt următoarele:

Asistă şeful de proiect şi alţi membri UMP în asigurarea unei implementări eficiente şi fluente a activităţilor proiectului;

Ţine evidenţa tuturor documentelor proiectului; Pregăteşte şi păstrează copii de siguranţă ale tuturor documentelor relevante pentru

implementarea Proiectului, atât în format electronic, cât şi pe hârtie; Coordonează vizitele consultanţilor locali şi internaţionali şi asigură suportul logistic

necesar; Se ocupă de pregătirea documentelor referitoare la proiect; Pregăteşte seminariile şi reuniunile referitoare la activităţile proiectului, pregăteşte agendele

şi minutele întâlnirilor; Asigură menţinerea, supravegherea tehnică şi controlul mijloacelor de comunicare din

spaţiile de birouri ale UMP; Asigură traducerea tuturor documentelor solicitate de Guvernul României şi Banca

Mondială; Asistă echipa UMP în alte activităţi legate de proiect, după caz.


Raporturi ierarhice: se subordonează Directorului UMP; Raporturi funcţionale: de colaborare cu ceilalţi membri ai UMP; Raporturi de colaborare: cu consultanţii locali şi internaţionali, în scopul asigurării suportului

logistic, cu acordul prealabil al Directorului UMP. 4. Calificări minime necesare:

Studii medii; Minim 3 ani experienţă în domeniul traducerilor; Experienţă dovedită în munca de secretariat şi traducere; Abilităţi de operare pe calculator (obligatoriu accesarea MS-Office, Internetului, etc.); Buna cunoaştere a limbii engleze, atestată prin certificate, scris/vorbit/citit este obligatorie.

Specialist Mecanic Auto: 1 post Funcţii şi responsabilităţi 1. Este subordonat şi raportează Directorului UMP. Respectă deciziile ministrului mediului şi ale Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile Specialistului mecanic auto sunt următoarele:

Organizează şi participă la instruirea de către furnizori a personalului beneficiarilor, desemnat pentru întreţinerea şi deservirea utilajelor şi echipamentelor achiziţionate prin proiect;

Verifică, prin inspecţii periodice, modul de exploatare a utilajelor de către beneficiarii proiectului şi informează Directorul UMP privind rezultatele acestor inspecţii;

Asigură buna funcţionare pentru toate autovehiculele UMP, urmărind exploatarea conform cărţilor tehnice şi a manualelor de utilizare;

Verifică şi asigură încadrarea în consumurile normate de combustibil pentru toate autovehiculele UMP;

Asigură evidenţa kilometrilor parcurşi şi efectuarea reviziilor periodice obligatorii, conform cărţii tehnice a autovehiculelor;

Asigură buna funcţionare, curăţenia şi întreţinerea zilnică a autovehiculelor; Semnalează Directorului UMP orice aspect legat de siguranţa în circulaţie - funcţionare

anormală, pneuri uzate etc. - şi nu autorizează nici o cursă dacă autovehiculele nu sunt în perfectă stare de funcţionare;

Răspunde de prelungirea valabilităţii poliţelor de asigurare, a reviziilor obligatorii şi a certificatelor de înmatriculare, solicitând în acest sens sprijinul celorlalţi membri ai UMP;

Asigură transportul în cadrul UMP cu unul dintre autovehiculele din dotare; Îndeplineşte alte sarcini trasate de către Directorul UMP.

3. Sfera de relaţii: Specialistul mecanic auto este subordonat ierarhic Directorului UMP. 4. Calificări minime solicitate:

Calificare profesională de mecanic auto; Permis de conducere categoriile B şi C; Minim 3 ani experienţă ca şofer profesionist; Disponibilitate pentru lucru în program prelungit şi deplasări frecvente în ţară; Cunoştinţele medii de limba engleză reprezintă un avantaj.

Şofer: 2 posturi Funcţii şi responsabilităţi: 1. Raportează Directorului UMP, este responsabil cu asigurarea transportului cu autovehiculul UMP şi respectă deciziile ministrului mediului şi ale Directorului UMP. 2. Sarcinile şi atribuţiile şoferului sunt următoarele:

Asigură transportul în cadrul UMP cu unul dintre autovehiculele din dotare; Asigură încadrarea în consumurile normate de combustibil pentru autovehiculul repartizat; Ţine evidenţa kilometrilor parcurşi şi efectuarea reviziilor periodice obligatorii, conform

cărţii tehnice a autovehiculelor; Asigură buna funcţionare, curăţenia şi întreţinerea zilnică a autovehiculului; Semnalează Specialistului mecanic auto şi Directorului UMP orice aspect legat de siguranţa

în circulaţie - funcţionare anormală, pneuri uzate etc. - şi nu efectuează nici o cursă dacă autovehiculul nu este în perfectă stare de funcţionare;

Răspunde de prelungirea valabilităţii poliţelor de asigurare, a reviziilor obligatorii şi a certificatelor de înmatriculare, solicitând în acest sens sprijinul Specialistului mecanic auto;

Îndeplineşte alte sarcini trasate de către Directorul UMP. 3. Sfera de relaţii: Şoferul este subordonat ierarhic Directorului UMP. 4. Calificări minime solicitate:

Permis de conducere categoriile B şi C; Minim 3 ani experienţă ca şofer profesionist pe un autovehicul din categoria B; Cunoştinţele medii de limba engleză reprezintă un avantaj.

Specialist Tehnic (ST) ANAR Funcţii şi responsabilităţi: 1. ST este subordonat şi raportează în principal către UMP-INPC. ST va pune la dispoziţia Directorului din cadrul Direcţiei de bazin hidrografic sau persoanei desemnate de către acesta rapoartele trimise la UMP-INPC. 2. Sarcinile şi atribuţiile Specialistului tehnic sunt următoarele:

Participă la pregătirea planurilor de lucru la nivelul bazinului hidrografic; Organizează selecţia firmelor care vor furniza bunuri, lucrări civile şi servicii, în cadrul

respectivului bazin hidrografic, precum şi a recepţiei prilejuite de predarea acestora; Deţine funcţia de secretar al Comisiilor la nivel de bazin hidrografic (organizate pentru

selecţia şi recepţia de bunuri, lucrări civile şi servicii) înfiinţate pentru implementarea INPCP;

În situaţia organizării de întâlniri ale Comitetelor la nivel de bazin hidrografic pentru tematici cu privire la reducerea poluării cu nutrienţi, ST participă la aceste întâlniri de lucru în calitate de observator. El are obligaţia de a pregăti un raport cu privire la discuţiile purtate şi la deciziile luate. Raportul trebuie să fie ratificat prin semnătura conducerii Direcţiei de apă la nivel de bazin hidrografic;

În cadrul campaniilor de informare publică desfăşurate la nivelul bazinului hidrografic, ST are responsabilitatea de a coopera/colabora cu firma de consultanţă selectată, în scopul monitorizării activităţii facestei firme la nivel de bazin hidrografic. El va facilita contactul dintre consultanţi şi potenţiali furnizori de informaţii din judeţele incluse în respectivul bazin hidrografic (ex. OJSPA, CJCA, DADR, ANCA, DSP, APM, etc.);

ST participă la toate activităţile de monitorizare şi supervizare cu privire la construcţia facilităţilor din comuna ZVN aflată pe teritoriul bazinului hidrografic;

ST pregăteşte rapoarte de activitate periodice ( care vor include, fără a se limita doar la informaţii privind activităţile de achiziţii) la nivelul bazinului hidrografic, care vor fi ratificate prin semnătura conducerii Direcţiei de apă la nivel de bazin hidrografic şi vor fi aprobate de către UMP-INPC;

Pregăteşte documentele necesare pentru efectuarea plăţilor privind cheltuielile ocazionate de îndeplinirea atribuţiilor sale de la nivelul bazinului hidrografic;

Menţine o strânsă legătură cu persoana cu atribuţii de supervizare a activităţii ST, din cadrul UMP-INPC.

3. Calificări minime solicitate

Studii cu caracter tehnic/inginerie; Cel puţin 5 ani experineţă în domeniu; Experienţa practică în domeniul achiziţiilor va fi un avantaj; Bună cunoaştere a procedurilor de achiziţii conform legislaţiei romaneşti, precum şi

cunoştinţe de bază privind procedurile de achiziţii ale Băncii Mondiale ; Abilităţi de lucru cu calculatorul şi bună cunoaştere a Ms Office; Capacitate bună de comunicare cu persoane cu pregătiri şi statute diferite, precum şi cu

autorităţi locale şi naţionale; Permis de conducere categoria B; buna cunoaştere a limbii engleze scris/vorbit/citit este obligatorie.

ANEXA 11: Programul de monitorizare şi evaluare Aranjamente instituţionale 1. Principalele instituţii responsabile pentru activităţile de monitorizare (M&E) prevăzute pentru INPCP sunt UMP din cadrul MM şi ANAR. Indicatorii selectaţi pentru a sprijini activităţile de M&E pentru INPCP vor fi utilizaţi ca date primare ale sistemului proiectat pentru monitorizarea şi implementarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi vor fi ulterior incorporaţi în Sistemul naţional integrat de monitorizare a poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. UMP va proiecta Sistemul informatic de management pentru raportarea privind M&E, formatele rapoartelor pentru fiecare componentă, incluzând indicatorii ţintă de performanţă anuali şi indicatori de monitorizare, în baza detalierii cadrului de monitorizare a rezultatelor. Rapoartele trimestriale vor descrie progresul, cuantificat fizic, în implementare, utilizarea fondurilor de proiect şi impactul acestuia. Rapoartele trimestriale vor fi consolidate de către UMP în rapoarte de progres semestriale, rapoarte ce vor fi trimise Comisiei interministariale pentru nitraţi şi Băncii Mondiale, în termen de două luni de la sfârşitul fiecărui semestru de raportare. Aceste rapoarte semestriale vor include de asemenea un plan de implementare şi un plan de lucru pentru următorul semestru. Formatul rapoartelor va fi convenit în acord cu Banca Mondială. Aceste rapoarte semestriale vor include de asemenea un plan de implementare şi un plan de lucru pentru următorul semestru. Formatul rapoartelor va fi convenit în acord cu BM. Rezultatele obţinute cu privire la schimbările de atitudine comportamentală şi campaniile de informare publică vor fi cuantificate la începutul proiectului, la mijlocul perioadei de implementare şi la încheierea proiectului prin studii contractate de UMP (a se vedea mai jos). Colectarea datelor 2. ANAR va fi responsabil de colectarea şi furnizarea datelor cu privire la calitatea apei şi poluarea cu nitraţi. În subordinea ANAR sunt 11 Direcţii de apă la nivel de bazin hidrografic (DBH) care au competenţe legate de colectarea şi prelucrarea informaţiilor cu privire la calitatea apelor subterane şi a apelor de suprafaţă, provenite de la Sistemele de gospodărire a apei din cadrul respectivului bazin hidrografic. Ulterior, informaţiile colectate de la cele 11 Direcţii de apă sunt integrate de către ANAR şi constituie astfel baza de raportare cu referire la poluarea cu nutrienţi. Datele furnizate de ANAR vor fi consolidate de către UMP. Indicatorii de performanţă cu privire la emisiile de nutrienţi, incluse în raportul INPCP M&E, vor fi estimaţi de către UMP prin prelucrarea datelor primite de la ANAR, Direcţia generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) şi comunele ZVN. 3. Suplimentar faţă de indicatorii cu privire la calitatea apei şi faţă de cei referitori la progresul realizat în implementarea proiectului, UMP va contracta realizarea a 3 studii (respectiv pentru stabilirea bazei de pornire, la mijlocul perioadei de implementare şi la încheierea proiectului), în scopul cuantificării schimbărilor de atitudine în zonele adresate de proiect şi a performanţei campaniilor de informare publică. Un studiu de stabilire a bazei de pornire a fost deja realizat pe durata pregătirii proiectului în 11 TDS (a se consulta Anexa 17). Acest exerciţiu va fi repetat pe masură ce alte comunităţi vor fi implicate în proiect, printr-o selecţie cvasi-aleatoare. În acelaşi timp, pentru a demonstra impactul şi beneficiile metodologiilor INPCP, un grup de control compus din comune (similare) vor fi selectate pentru cele 11 TDS, iar aceeaşi indicatori vor fi colectaţi (în absenţa intervenţiilor proiectului). Impactul INPCP în cadrul TDS va fi reliefat în acest fel prin cele două diferenţe între valorile estimate (în timp şi între grupul de comune implicate în proiect versus grupul de control).

4. De vreme ce campania de informare publică va fi realizată la nivel naţional, va fi luat în consideraţie un eşantion reprezentativ la nivel naţional în vederea cuantificării performanţei campaniei. Măsurarea valorilor indicatorilor de performanţă a proiectului (PDO) 5. Indicatorii PDO vor fi estimaţi utilizând trei surse diferite de informaţii: studii sociologice, studii privind poluarea cu nitraţi şi rapoartele UE.

Schimbările de atitudine comportamentală la nivel de comunitate se vor cuantifica printr-un indice compus din două elemente: I) practici îmbunătăţite de management al deşeurilor adoptate în cadrul gospodăriilor cu efective de animale, şi II) aplicarea de măsuri de reducere a poluării cu nutrienţi incluse în Codul de bune practici agricole. Primul element este măsurat printr-un index cumulativ compus din următorii indicatori: a) separarea deşeurilor de origine animală/colectarea gunoiului de grajd, prevenind infiltrarea acestora în sol; b) strângerea efectuată regulat (lunar) a gunoiului şi depunerea lui la un spaţiu de stocare adecvat; c) punctul de colectare a gunoiului de origine animală din gospodării este situat la mai mult de 40 m de oricare dintre puţurile de apă ale gospodăriilor. Al doilea element este de asemenea un index cumulativ care include: a) rotaţia culturilor, b) utilizarea îngrăşămintelor naturale, c) utilizarea fertilizanţilor chimici şi/ sau a pesticidelor numai sub îndrumarea unui specialist.

Reducerea emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă va fi estimată de către UMP prin utilizarea de metode de aproximare, care vor folosi ca date de intrare informaţiile, incluse în rapoartele anuale primite de la Direcţiile de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, cu privire la cantităţile de fertilizanţi minerali utilizate în zonele implicate în proiect, rapoartele comunelor cu privire la cantităţile de gunoi de grajd colectat şi utilizat ca fertilizant organic şi la contribuţia adusă reţinerii nutrienţilor de diferitele bune practici agricole care au fost implementate (cum ar fi fâşii tampon de vegetaţie, managementul nutrienţilor, lucrări conservative ale terenurilor arabile, etc.).

Consolidarea instituţională şi a capacităţii de reglementare va fi cuantificată prin informaţiile incluse în rapoartele UE cu privire la progresele înregistrate de România, precum şi prin frecvenţa, ritmicitatea şi integritatea datelor rapoartelor de monitorizare elaborate la nivel regional şi la nivel central de către ANAR şi MM.

Capacitatea privind activităţile de M&E 6. UMP prezintă o bună capacitate pentru a realiza activităţile de M&E, datorită experienţei acumulate atât prin lucrul cu informaţii de ordin administrativ ale instituţiilor guvernamentale, cât şi prin delegarea competenţelor de realizare a studiilor şi utilizarea rezultatelor obţinute de aceste studii. Datele care constituie baza de pornire vor fi, în multe situaţii, specifice acelor zone selectate şi implicate în proiect şi vor fi colectate prin folosirea instrumentelor de prospectare. Valorile ţintă sunt, în multe cazuri, stabilite pe baza experienţei acumulate pe durata proiectului pilot din judeţul Călăraşi. Capacitatea ANAR va fi consolidată prin sprijinul acordat în cadrul Componentei 2 din proiect.

ANEXA 11 Apendice 1: Plan de monitorizare a rezultatelor

Indicatori cheie de performanţă

Baza de pornire

Valori ţintă Colectarea şi raportarea datelor

An1 An2 An3 An4 An5 Frecvenţă şi rapoarte

Instrumente privind colectarea datelor

Responsa-bilitatea privind colectarea datelor

Cel puţin 80% din ZVN pilot realizează reducerea cu 10% a emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă Procentajul de populaţie din zonele implicate în proiect care a adoptat măsuri de prevenire şi de remediere în scopul reducerii emisiilor de nutrienţi (index). Îmbunătăţirea coordonării la nivel interinstituţional şi consolidarea capacităţii cu privire la evaluarea, monitorizarea şi raportarea progreselor realizate în implementarea prevederilor Directivei Nitraţilor a UE

0 <2% TBD (se va stabili) în baza raportului de identificare a deficienţelor

0

0

20% 20%

40%

65% 50% Îmbunătă-ţiri constatate

Anual; rapoarte UMP La mijlocul perioadei de implementare şi la încheierea proiectului; rapoarte UMP Anual; rapoarte UMP

Date de monitorizare furnizate de ANAR, DADR Studiu sociologic Rapoartele grupurilor de lucru la nivel de bazin hidrografic şi la nivel de judeţ. Minute şi decizii ale Comisiei interministeriale.

UMP UMP UMP


Baza de pornire





Evaluarea favorabilă de către UE cu privire la progresul făcut de către România cu referire la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE Extinderea cunoaşterii cu privire la corelaţiile dintre acţiunile la nivel local şi impactul asupra calităţii apei din Marea Neagră şi fluviul Dunărea (%)

nu se aplică TBD (se va stabili) în baza unui studiu

10%

Progres constatat 30%

La încheierea proiectului, raport UE La mijlocul perioadei de implementare şi la incheierea proiectului; rapoarte UMP

Raportul de identificare a deficienţelor, raport UE Evaluarea programelor de informare publică şi studiu sociologic

UMP UMP

Componenta 1:Investiţii la nivel de comună în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi Contribuţie mai mare de resurse ale programelor de finanţare nerambursabilă ale UE pentru dezvoltarea rurală în corelaţie cu măsurile realizate pentru controlul poluării cu nutrienţi în comunele ZVN, prin comparaţie cu respectivul

-

-

>1

>1

>1

> 1

Anual; rapoarte UMP

MM & rapoartele privind finanţări UE

UMP


Baza de pornire





aspect pentru comunele care nu sunt desemnate ZVN. (proporţia comune ZVN pilot/comune care nu sunt ZVN) Costul măsurilor realizate pentru reducerea emisiilor cu 1 Kg de azot (000 RON)

-

Anual; rapoarte UMP

Programul UMP pentru monitorizare

UMP

1a. Managementul deşeurilor din mediul rural Procentajul de gospodării cu efective de animale care au adoptat practici îmbunătăţite de management al deşeurilor.

4%

20%

45%

La mijlocul perioadei de implementare şi la încheierea proiectului; rapoarte UMP

Programul UMP pentru monitorizare. Studiu sociologic

UMP

1b. Lucrări de reîmpădurire & reabilitare păşuni Procentajul de comune pilot care au implementat programe de reîmpăduriri şi de reabilitare a păşunilor, conform planificării prevăzute de proiect.

0

0

5%

10%

15%

75%

Anual; rapoarte UMP


UMP

1c. Promovarea Codului de bune practici agricole


Baza de pornire





Procentajul de teren cultivat din comunele implicate în proiect pentru care au fost aplicate măsuri relevante în vederea reducerii concentraţiei de nutrienţi

<2% 2% 5% 15% 20% 30% Anual; rapoarte UMP

Programul UMP pentru monitorizare. Studiu sociologic

UMP

1e. Ape reziduale Procentajul de gospodării din satele implicate în proiect care dispun de sistem de canalizare cu tratare adecvată.

0

0

30%



UMP

Componenta 2: Consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii 2a. Sprijin pentru strategii şi cadrul de reglementare Legislaţia relevantă actualizată şi ordine ministeriale emise în vederea stabilirii cu claritate a responsabilităţilor. Procesul de raportare la UE verificat şi capabil să integreze datele

Cadrul legislativ şi de raportare nu a fost verificat

Finalizarea procesului de identificare a deficienţe

Acceptarea de către UE a raportului înaintat de către România.

Anual; rapoarte UMP

Rapoartele MAPDR/ MM cu privire la situaţia cadrului legislativ &

UMP


Baza de pornire





provenite de la mai multe instituţii.

lor şi de verificare a coerenţei întregului sistem

Ordinele ministeriale

2b. Autoritatea la nivel de bazin hidrografic şi alte instituţii /agenţii Setul unitar consolidat de instrucţiuni şi standarde cu privire la calitatea apei şi a solului este adoptat, iar programul de monitorizare este implementat.

Cadru separat pentru monitorizarea solului, respectiv a apei

Sistemul consolidat de monitorizare este propus

Sistemul consolidat de monitorizare este adoptat

Implementare ce satisface cerintele guvernamentale şi ale UE

Anual; rapoarte UMP

Rapoartele grupurilor de lucru

Autoritatea la nivel de bazin hidrografic

2c. Instruiri la nivel naţional, de bazin hidrografic şi de judeţ Grupurile de lucru la nivel de bazin hidrografic şi la nivel judeţean funcţionează eficient iar întreg personalul cu competenţe în aplicarea Directivei Nitraţilor este bine pregătit profesional.

Activitate ad-hoc a grupurilor de lucru

Activitatea grupurilor de lucru derulată în baza unei agende comune

85% din personalul din grupurile de lucru este instruit

Grupurile de lucru eficiente pentru a sprijini procesul de raportare la UE şi a

Anual; rapoarte UMP


UMP


Baza de pornire





care includ toate bazinele hidrografice

Coordonării acţiunilor aferente agenţiilor respective

Componenta 3: Strategii de informare publică şi replicare Procentaj crescut al populaţiei informate din mediul rural, din zone fie implicate sau nu în proiect, care iniţiază / implementează măsuri pentru reducerea nutrienţilor (index). % de creştere în zonele implicate în proiect % de creştere în zonele care nu sunt implicate în proiect

TBD (se va stabili) TBD (se va stabili)




Studiu sociologic

UMP

UMP pe deplin funcţional şi realizând în mod eficient operaţiunile incluse în proiect Sprijin puternic şi asigurat continuu proiectului de către Comisia interministerială pentru nitraţi

S

S

S

S

S

S

Semestrial

Rapoartele misiunilor de supraveghere ale Băncii Mondiale

Echipa responsabilă de proiect din partea Băncii Mondiale

ANEXA 11 Apendice 2: Principii privind cadrul de evaluare a rezultatelor Obiective de realizare a proiectului (PDO)

Indicatori de performanţă a proiectului

Utilizarea informaţiilor privind performanţa proiectului

Obiectivul general este acordarea de sprijin Guvernului României în vederea îndeplinirii cerinţelor Directivei Nitraţilor a UE, prin: (a) reducerea emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel de comunitate prin acţiuni demonstrative realizate la nivel de comună (c) întărirea cadrului instituţional şi a capacităţii de reglementare. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) în corpurile de apă ale râurilor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.

Cel puţin 80% din ZVN pilot realizează reducerea cu 10% a emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă. Proporţia în valoare de cel puţin 50 procente din populaţia din zonele implicate în proiect care a adoptat măsuri de prevenire şi de remediere în scopul reducerii emisiilor de nutrienţi. Coordonarea la nivel interinstituţional îmbunătăţită şi capacitate consolidată cu privire la evaluarea, monitorizarea şi raportarea progreselor realizate în implementarea prevederilor Directivei Nitraţilor a UE Raport al UE de evaluare favorabilă cu privire la progresul făcut de către România cu referire la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE Informare publică extinsă cu privire la corelaţiile dintre acţiunile la nivel local şi impactul asupra calităţii apei din Marea Neagră şi fluviul Dunărea

Anii 2-3 Determinarea acelor tehnologii eficiente de reducere a concentraţiilor de nutrienţi, care sunt pregătite pentru a adoptarea lor imediată de către fermieri Anul 5 Utilizarea acestor informaţii ca date de intrare în procesul de evaluare finală a proiectului Anii 2-5 vor semnala aspectele cu privire la deficienţele de a satisface obligaţiile asumate faţă de UE cu privire la activităţile de monitorizare şi raportare. Se va determina dacă mai este nevoie de acţiuni de întărire a capacităţii instituţionale. Se va evalua dacă programele de informare publică au realizat o acoperire corespunzătoare .

Obiective intermediare Indicatori intermediari de performanţă a proiectului

Utilizarea informaţiilor de monitorizare a indicatorilor intermediari de performanţă

Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi Creşterea nivelului investiţiilor în domeniul protecţiei mediului în zonele rurale, realizate cu alte

Contribuţie mai mare de resurse din programele de finanţare nerambursabilă ale UE pentru

Eşecul în atragerea altor surse de finanţare va indica faptul că sunt necesare mai multe activităţi de

surse de finanţare, prin acţiunile întreprinse în cadrul ZVN în scopul atingerii dezideratelor cu privire la reducerea nutrienţilor. 1a. Managementul deşeurilor în mediul rural Practici îmbunătăţite de management al deşeurilor adoptate de către gospodăriile deţinătoare de efective de animale din cadrul comunei. Evaluarea investiţiilor din perspectiva eficienţei costurilor implicate 1b. Lucrări de reîmpădurire & reabilitare păşuni Sporirea protecţiei corpurilor de apă aferentă comunelor pilot. 1c. Promovarea Codului de bune practici agricole Măsurile în vederea reducerii concentraţiei de nutrienţi prevăzute de Codul de bune practici agricole (BPA) sunt larg aplicate de către fermierii din comunele pilot. 1e. Ape reziduale Asigurarea reducerii deversărilor de nutrienţi provenite din canalizarea aferentă gospodăriilor, în cel puţin două localităţi

dezvoltarea rurală în comunele ZVN faţă de comunele care nu sunt desemnate ZVN, comparat cu baza de pronire. Procentaj de gospodării deţinătoare de efective de animale care au adoptat practici îmbunătăţie de management al deşeurilor Costul măsurilor efectuate pentru reducerea emisiilor cu 1 Kg de azot (000 RON) Procentajul de comune pilot care au implementat programe de reîmpăduriri şi de reabilitare a păşunilor, conform planificării prevăzute de proiect. Procentajul de teren cultivat din comunele implicate în proiect pentru care au fost aplicate măsuri relevante în vederea reducerii concentraţiei de nutrienţi. Procentajul de gospodării din satele implicate în proiect care dispun de sistem de canalizare cu epurare adecvată.

campanii de informare publică şi de consolidare a capacităţii Concluzii privind campaniile de informare publică şi sistemele de management a deşeurilor de origine animală, referitor la faptul că sunt adecvat proiectate, corespunzător gestionate şi vor fi adoptate de către fermieri. Atenţionare cu privire la posibile aspecte legate de slaba implicare a comunităţilor. Accentuarea acelor tematici de conştientizare cu privire la sustenabilitatea financiară. Determinarea eficienţei activităţilor de instruire şi a metodelor de diseminare a rezultatelor obţinute, precum şi a cotei de interes din partea fermierilor, cu privire la adoptarea Codului de bune practici agricole şi la consolidarea propriilor metodologii sustenabile de abordare a acestuia. Anul2-5: Un nivel slab poate să atragă atenţia asupra metodologiilor de extensie ineficace sau privind tehnologii nepotrivite. Confirmarea gradului de interes pentru facilităţi îmbunătăţite, determinarea posibilităţilor de adoptare, la scară mai mare, a realizării acestor facilităţi şi identificarea unor soluţii noi de proiectare mai potrivite, unde este cazul.

Componenta 2: Consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii de

reglementare pentru implementarea Directivei Nitraţilor a UE 2a. Sprijin pentru strategii şi cadrul de reglementare Demarcare clară a funcţiilor şi responsabilităţilor depatamentelor şi instituţiilor cu rol relevant în implementarea Directivei Nitraţilor a UE. 2b. Autoritatea la nivel de bazin hidrografic şi alte instituţii /agenţii Monitorizarea calităţii apei, consolidarea capacitatii autorităţii la nivel de bazin hidrografic, dar şi a altor instituţii, cu privire la efectuarea analizelor şi cu referire la realizarea rapoartelor. 2c. Instruiri la nivel naţional, de bazin hidrografic şi de judeţ Consolidarea capacităţii instituţiilor implicate în implementarea Directivei Nitraţilor a UE.

Legislaţia relevantă actualizată şi ordine ministeriale emise în vederea stabilirii cu claritate a responsabilităţilor. Procesul de raportare la UE verificat şi capabil să integreze datele provenite de la mai multe instituţii. Setul unitar consolidat de instrucţiuni şi standarde cu privire la calitatea apei şi a solului este adoptat, iar programul de monitorizare este implementat. Grupurile de lucru la nivel de bazin hidrografic şi la nivel judeţean funcţionează eficient iar întreg personalul cu competenţe în aplicarea Directivei Nitraţilor este bine pregătit profesional.

Eşecul în definirea cu claritate a responsabilităţilor şi în actualizarea legislaţiei va aduce întârzieri în implementarea efectivă a planurilor de acţiune pentru ZVN. În situaţia în care dezideratele acestor activităţi nu vor fi realizate, se vor furniza servicii de asistenţă tehnică pentru instituţiile subordonate Guvernului, în vederea asigurării cerinţelor respective. Determinarea gradului de transpunere a cerinţelor Directivei Nitraţilor a UE cu privire la monitorizare şi raportare. În situaţia în care dezideratele acestor activităţi nu vor fi realizate, se vor furniza servicii de asistenţă tehnică pentru instituţiile subordonate Guvernului, pentru a asigura conformitatea cu obligaţiile privind monitorizarea şi raportarea. Un program de instruire ineficient va genera întârzieri în funcţionarea cu eficacitate a grupurilor de lucru aferent fiecarui bazin hidrografic. Cauzele care pot sta la baza eşecului în funcţionalitatea eficace vor fi stabilite, iar programul de instruiri va fi actualizat în conseciinţă.

Componenta 3: Strategii de informare publică şi replicare Populaţiile rurale sunt informate în legătură cu acţiunile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţilor a UE şi pentru reducerea emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă.

Procentaj crescut al populaţiei informate din mediul rural, din zone fie implicate sau nu în proiect, cu privire la măsuri pentru reducerea nutrienţilor.

Se vor identifica mai multe metode de a câştiga audienţa grupurilor ţintă, dacă va fi necesar.

Componenta 4: Managementul Proiectului Managementul eficient al proiectului asigură implementarea activităţilor de proiect conform graficului prevăzut

UMP pe deplin funcţional şi realizând în mod eficient operaţiunile incluse în proiect. Sprijin puternic şi asigurat continuu proiectului de către Comitetul interministerial pentru nitraţi

Eşecul în managementul eficient al proiectului va genera întârzieri în implementare.

ANEXA 12: Planul general de achiziţii

Nr. Crt.

Cost estimat (mii EURO)

Total Banca Mondială

GEF

Benef. (Consilii Judeţene şi Comune)

C. Servicii de consultanţă C.1 Componenta 1 – Investiţii la nivel de

comună în ZVN 9.016,1 8.136,2 824,5 55,4 C.2 Componenta 2 – Sprijin pentru

consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii. 1.827,2 1.662,3 164,9 -

C.3 Component 3 – Strategia de informare publică şi replicare 2.587,6 2.481,9 105,7 -

C.4 Componenta 4 – Managementul proiectului 3.154,6 2.762,7 391,9 -

W. Lucrări W.1 Componenta 1 – Investiţii la nivel de

comună în ZVN 22.081,0 20.482,6 684,8 913,6 W.2 Componenta 2 – Sprijin pentru

consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii. 1.259,0 1.106,2 152,8 -

W.4 Componenta 4 – Managementul proiectului 34,1 34,1 - -

G. Bunuri G.1 Componenta 1 – Investiţii la nivel de

comună în ZVN 14.853,0 10.796,7 - 4.056,3 G.2 Componenta 2 – Sprijin pentru

consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii 2.808,8 1.115,7 1.693,1 -

G.4 Componenta 4 – Managementul proiectului 1.424,4 1.424,4 - -

TOTAL 59.046,0 50.003,0 4.018,0 5.025,0

ANEXA 13: Planul de implementare pentru anul 2009

Componenta proiectului Activitate Paşi de urmat Data de începere

Data de încheiere

Valoare estimata pentru 2009

(Euro)

Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în ZVN 1.1. Managementul gunoiului de grajd şi al deşeurilor menajere în 20 localităţi selectate pentru intervenţii în anul 2009 (6 localităţi Centre de Demonstrare şi Instruire + 14 localităţi ZVN)

Elaborare documentaţii tehnico-economice pentru platformele de colectare şi management

Semnare Acorduri de Colaborare şi Co-finanţare cu CJ şi CL

02.02.2009 30.04.2009 -

Selecţie Consultant pt. elaborare documentaţie

15.12.2008 06.03.2009 -

Elaborare documentaţie tehnico-economică 09.03.2009 01.06.2009 155.000

Aprobare documentaţie prin H.G. 02.06.2009 31.07.2009 - Execuţie lucrări Selecţie Constructor 08.06.2009 21.08.2009 -

Execuţie lucrări 31.08.2009 20.12.2009 3.380.000 Sprijin pentru comune în vederea curăţirii depozitelor de materiale organice neautorizate

Selecţie şi contractare firmă/e 15.10.2009 31.10.2009 -

Execuţie lucrări de curăţire 05.11.2009 20.12.2009 50.000 1.2. Managementul gunoiului de grajd şi al deşeurilor menajere în 66 localităţi selectate pentru intervenţii începând cu anul 2010 (5 localităţi Centre de Demonstrare şi Instruire + 61 localităţi ZVN)

Elaborare documentaţii tehnico-economice pentru platformele de colectare şi management

Semnare Acorduri de Colaborare şi Co-finanţare cu CJ si CL

04.05.2009 31.08.2009 -

Selecţie Consultanţi pt. elaborare documentaţie

02.02.2009 31.08.2009 -

Elaborare documentaţie tehnico-economică 07.09.2009 continuă în 2010

Pregătire documentaţie pentru aprobare prin H.G.

01.12.2009 continuă în 2010

-


Data de încheiere


(Euro)

Execuţie lucrări Selecţie Constructor începe în 2010 -

Execuţie lucrări începe în 2010 -

Curăţire depozite de materiale organice neautorizate Contractare firmă începe în 2010 -

1.3. Furnizarea de echipamente şi dotări pentru punerea în funcţiune a investiţiilor

Achiziţie echipamente management gunoi (11 seturi pt. CDI şi 18 seturi pt. localităţi ZVN compuse din: încărcător frontal, tractor echipat agricol, remorci, vidanja, maşină de împrăştiat gunoi)

Organizare licitaţie şi semnare contract 15.04.2009 20.09.2009 -

Livrare echipamente 01.10.2009 continuă în 2010

2.630.000

Achiziţie adăpost/birou administrator platformă Organizare licitaţie şi semnare contract 01.05.2009 31.08.2009 -

Livrare produse 01.10.2009 15.12.2009 80.000 Achiziţie pubele Stabilire necesar şi încheiere acorduri de co-

finanţare cu CL. 01.03.2009 10.05.2009 -

Organizare licitaţie şi semnare contract 15.05.2009 05.09.2009 -

Livrare pubele 01.10.2009 15.12.2009 225.000 1.4. Plantare de arbori Identificare suprafeţe şi

elaborare scheme de plantare Selecţie specialişti silvici pentru elaborare scheme de plantare şi asistenţă tehnică

10.05.2009 15.09.2009 20.000

Selecţie furnizori şi achiziţie puieţi 15.09.2009 30.11.2009 600.000

Pregătire teren şi efectuare plantare 15.10.2009 continuă în 2010

-

1.5. Reabilitare păşuni Identificare suprafeţe şi elaborare proiect reabilitare

Selecţie specialişti pajişti şi elaborare proiect reabilitare păşuni

10.03.2009 30.06.2009 20.000


Data de încheiere


(Euro)

Achiziţie seminţe selecţionate în sortimentul indicat prin proiect

01.07.2009 15.12.2009 355.000

Achiziţie sisteme de gard electric pentru păşunatul controlat

05.05.2009 30.08.2009 47.000

Execuţie lucrări reabilitare păşuni încep în 2010

-

1.6. Reabilitare/investiţii noi pentru reducerea deversărilor de nutrienţi din apa uzată prin utilizarea de soluţii cu cost redus

Elaborare documentaţii tehnico-economice pentru investiţii (modernizare/construcţie reţea de colectare/staţie epurare) în una-două localităţi


01.04.2009 17.11.2009 -

Elaborare documentaţie tehnico-economică 20.11.2009 continuă în 2010

10.000

Aprobare documentaţie prin H.G. încep în 2010

-

Selecţie Constructor încep în 2010

-

Execuţie lucrari încep în 2010

-

1.7. Promovarea bunelor practici agricole pentru protecţia solului şi apei împotriva poluării cu nutrienţi

Instruire generală a fermierilor în utilizarea codurilor de bune practici agricole pentru protecţia apelor şi solului împotriva poluării cu nutrienţi

Identificare grup ţintă şi înregistrare cereri participare

15.04.2009 31.05.2009 -


Data de încheiere


(Euro)

Selecţie şi semnare contract de instruire cu o unitate recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

01.06.2009 31.07.2009 -

Instruire participanţi 01.09.09 30.09.09 150.000 Servicii de consultanţă pentru managementul nutrienţilor

Identificare ferme în localităţi desemnate CDI, cu condiţii favorabile pentru activităţi de demonstrare şi instruire

01.05.2009 30.06.2009 -

Selecţie Consultant 01.07.2009 30.11.2009 -

Elaborare şi implementare planuri de management al nutrienţilor

încep în 2010

-

Actualizare hărţi pedologice şi testare sol pentru managementul nutrienţilor


Elaborare studii agrochimice în fermele selecţionate pentru activităţi de demonstrare şi instruire în localităţi desemnate CDI

încep în 2010

-

1.8. Apa şi apa uzată Asigurarea documentaţiilor tehnico-economice la faza Studiu de Fezabilitate pentru sisteme de alimentare cu apă şi sisteme de canalizare şi epurare a apelor menajere

Inventarul necesarului de documentaţii tehnico-economice pentru alimentări cu apă şi sisteme de canalizare şi epurare a apelor menajere în cele 86 localităţi incluse în proiect.

01.05.2009 30.06.2009 -


01.04.2009 30.11.2009 -

Elaborare documentaţii la faza de Studiu de Fezabilitate

încep în 2010

-


Data de încheiere


(Euro)

1.9. Surse alternative de energie pe baza de biogaz

Studiu de fezabilitate privind utilizarea gunoiului de grajd ca sursă de biogaz


05.03.2009 10.08.2009 -

Elaborare documentaţii la faza de Studiu de Fezabilitate

17.08.2009 15.12.2009 55.000

Componenta 2: Consolidare instituţională şi întărirea capacităţii

2.1. Simularea procesului de raportare pentru Directiva Nitraţi - Dezvoltare Sistem Informaţional


Efectuare simulare şi dezvoltare sistem informaţional

14.09.2009 continuă în 2010

50.000

2.2. Sprijin pentru Administraţia Naţională "Apele Române"

Asigurarea de echipament de laborator şi teren pentru monitorizarea calităţii apei

Elaborare specificaţii tehnice continuă din 2008

12.01.2009 -

Selecţie furnizori şi semnare contracte 20.01.2009 27.06.2009 -

Livrare echipamente 13.07.2009 15.12.2009 2.400.000

Reabilitare şi extindere reţea de monitorizare calitate apă subterană: Reabilitare piezometre şi construcţie de noi piezometre

Inventarul lucrărilor de reparaţii şi programul de construcţie pentru piezometre noi şi elaborare specificaţii tehnice pentru lucrări

02.02.2009 27.02.2009 -

Selecţie constructor/constructori şi contractare lucrări

01.03.2009 21.06.2009 -


Data de încheiere


(Euro)

Execuţie lucrări piezometre 01.07.2009 continuă în 2010

100.000

Extindere centru de instruire existent

Efectuarea demersurilor necesare şi obţinerea aprobării prin H.G. a documentaţiei tehnico-economice pentru lucrările de investiţii

continuă din 2008

30.04.2009 -

Selecţie constructor şi contractare lucrări 01.05.2009 01.09.2009

Execuţie lucrări 15.09.2009 continuă în 2010

300.000

Instruire personal ANAR Stabilirea programului anual de instruire 01.02.2009 28.02.2009 -

Selecţie furnizor servicii de instruire 01.03.2009 01.08.2009

Desfăşurare program de instruire 10.08.2009 20.12.2009 200.000 2.3. Sprijin pentru dezvoltarea unui mecanism instituţional pentru facilitarea accesării fondurilor UE

Studiu pentru dezvoltarea unui mecanism instituţional pentru a coordona responsibilităţile şi a permite beneficiarilor şi instituţiilor relevante pentru a accesa, implementa şi gestiona fonduri UE

Selecţie consultant 01.05.2009 06.10.2009 -

Elaborare studiu 10.10.2009 continuă în 2010

20.000


Data de încheiere


(Euro)

Instruire pentru beneficiari şi instituţii naţionale relevante pentru a accesa fonduri UE, incluzând pregătirea, implementarea şi managementul proiectelor

Selecţie consultant Program agreat

-

Desfăşurare program de instruire 76.000 2.4. Program de instruire pentru specialişti implicaţi în implementarea proiectului sau a Directivei Nitraţi, la nivel naţional, bazinal, judeţean şi comunal.

Orgnizarea de instruiri, vizite de documentare în ţară şi în străinătate la proiecte având aceleaşi obiective generale.

Întocmirea programului de instruire şi obţinerea aprobării Băncii Mondiale

Program agreat

-

Derulare program instruire 200.000

Componenta 3: Strategia de informare publică şi replicare

3.1. Informare publică la nivel naţional

Elaborarea strategiei de informare publică şi replicare, program de informare publică la nivel naţional şi coordonarea activităţilor de informare la nivel local (bazin hidrografic şi comună)

Selecţie consultant continuă din 2008

31.08.2009 -

Derulare activităţi de informare publică la nivel naţional

01.09.2009 continuă în 2010

70.000


Data de încheiere


(Euro)

3.2. Informare publică la nivel local

Program de informare publică la nivel local (BH şi comună) Selecţie consultant 15.05.2009

continuă în 2010

-

Derulare activităţi de informare publică la nivel local

începe în 2010

-

3.3. Activităţi de replicare

Stimularea replicării activităţilor întreprinse în cadrul proiectului şi în alte judeţe şi în ţări riverane Mării Negre, ţări candidate UE, precum şi în Regiunea Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală

Organizarea, în România, a unei conferinţe de promovare şi diseminare a experienţei proiectelor APCP şi INPC în ţările membre ale Grupului de lucru al UE privind iniţiativa Apei pentru Regiunea Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală

două zile, în luna septembrie 2009

50.000

Participare la/Organizare de Conferinţe Naţionale şi Internaţionale cu tematică privind reducerea poluării cu nutrienţi a resurselor de sol şi apă

în funcţie de oportunităţi

50.000

Componenta 4: Managementul Proiectului

4.1. Asigurarea mijloacelor de lucru pentru UMP şi personalul colaborator asigurat de ANAR

Asigurarea mijloacelor de transport în teren pentru UMP şi specialiştii ANAR de la Direcţiile de Apă, care asigură activităţi de monitorizare şi implementare a proiectului

Selecţie furnizor 22.03.2009 13.06.2009 -

Livrare autovehicule 01.07.2009 31.07.2009 390.000


Data de încheiere


(Euro)

Asigurare rechizite şi consumabile pentru echipamentele de birou

Selecţie furnizor 01.02.2009 15.03.2009 5.000

Livrare produse 20.03.2009 15.12.2009

Salarii personal şi costuri de operare UMP

Conform documentelor negociate 05.01.2009 31.12.2009 450.000

4.2. Instruirea personalului de implementare

Instruirea personalului UMP privind procedurile de lucru ale Băncii Mondiale şi schimbările în legislaţia românească aplicabile proiectului

Pe baza unui program agreat cu Banca Mondială

30.000

Instruirea personalului ANAR referitor la proceduri de achiziţii şi monitorizare a implementării

Pe baza unui program agreat cu Banca Mondială

5.000

4.3. Studii sociologice pentru monitorizare şi evaluare Studiu de bază Elaborat în 2008 -

Studiu la jumătatea perioadei de implementare

-

Studiu la sfarşitul implementării - 4.4. Audit Audit al conturilor proiectului,

efectuat anual Selecţie auditor şi efectuare audit pentru anul fiscal 2008 şi 2009.

01.02.2009 15.08.2009 -

ANEXA 14: Tabelele de costuri ale proiectului Tabelul 14.1 – Sumarul costurilor pe componente Tabelul 14.2 – Costuri pe componente şi finanţatori Tabelul 14.3 – Costuri pe componente şi an – Totaluri, inclusiv cheltuieli neprevăzute

Tabelul 14.1 – Sumarul costurilor pe componente

% % Total

(RON) mii Euro în Costuri

Local valută Total Local valută Total valută de bază

1. Investiţii la nivel de comună în ZVN 114.922.571 16.587.238 131.509.809 34.719,8 5.011,3 39.731,1 13 76

2. Sprijin pentru consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii 9.070.378 8.679.798 17.750.176 2.740,3 2.622,3 5.362,6 49 10

3. Informare publică şi diseminare 7.157.544 - 7.157.544 2.162,4 - 2.162,4 - 4

4. Mangementul proiectului 15.985.168 - 15.985.168 4.829,4 - 4.829,4 - 9

147.135.662 25.267.036 172.402.697 44.451,9 7.633,5 52.085,4 15 100

Neprevăzute (cantităţi) 2.298.778 283.005 2.581.783 694,5 85,5 780.0 11 1

Neprevăzute (preţuri) 21.894.453 1.874.187 23.768.639 6.614,6 566,2 7.180,9 8 14

171.328.893 27.424.227 198.753.120 51.761,0 8.285,3 60.046,3 14 115

Tabelul 14.2 – Costuri pe componente şi finanţatori (mii Euro)

Local

Banca Mondială GEF

Guvernul României

Consilii Judeţene

Comune

ANAR

Total în (Excl.

Obligaţii &

Suma % Suma % Suma % Suma % Suma % Suma % Suma % valută Taxe) Taxe 1. Investiţii la nivel de comună în ZVN 39,415.1 85.8 1,509.4 3.3 -0.0 -0.0 1,397.4 3.0 3,627.8 7.9 - - 45,949.7 76.5 5,468.9 32,838.2 7,642.7 2. Sprijin pentru consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii

3,884.0 65.9 2,010.7 34.1 0.0 - - - - - - - 5,894.7 9.8 2,816.4 2,137.1 941.2 3. Informare publică şi diseminare 2,481.8 95.9 105.7 4.1 0.0 - - - - - - - 2,587.5 4.3 - 2,133.1 454.4

4. Mangementul proiectului 4,220.9 75.2 391.9 7.0 0.0 - - - - - 1,001.5 17.8 5,614.3 9.3 - 3,438.6 2,175.7

50,001.9 83.3 4,017.6 6.7 0.0 - 1,397.4 2.3 3,627.8 6.0 1,001.5 1.7 60,046.3 100.0 8,285.3 40,547.0 11,214.0

Tabelul 14.3 - Costuri pe componente şi an – Totaluri, inclusiv cheltuieli neprevăzute (mii Euro)

Total, inclusiv neprevăzute

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

1. Investiţii la nivel de comună în ZVN 2.572,6 10,720.7 14,421.1 11,502.4 5,551.9 1,181.1 45,949.7 2. Sprijin pentru consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii 1,300.7 2,297.1 1,841.1 318.4 137.3 - 5,894.7

3. Informare publică şi diseminare 230.8 563.3 581.6 598.5 613.4 - 2,587.5

4. Managementul Proiectului 1.174,5 923.5 1,051.3 931.6 929.4 604.1 5,614.3

5.278,6 14,504.6 17,895.1 13,350.8 7,232.0 1,785.1 60,046.3

ANEXA 15

Planul de Management al Mediului şi

Ghidul de Mediu

cu privire la

Proiectul privind Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi

ANEXA 15: Planul de Management al Mediului şi Ghidul de Mediu I. CADRU GENERAL 1.1. Scopul proiectului 1. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă reducerea emisiilor de nutrienţi în corpurile de apă, promovarea schimbărilor comportamentale prin acţiuni demonstrative la nivel de comună şi consolidarea capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a emisiilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor. În vederea realizării acestor obiective, proiectul va asigura asistenţă tehnică şi investiţii specifice pentru a reduce emisia de nutrienţi proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane din România. Activităţile de proiect vor oferi astfel sprijin României pentru a se conforma măsurilor selectate din cadrul acquis-ului comunitar pentru mediu, pentru a elabora şi implementa măsurile administrative prevăzute de acesta, pentru a consolida capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale UE şi vor promova respectarea şi aplicarea cerinţelor acquis-ului comunitar pentru mediu de către sectorul privat şi industrie. 2. Proiectul, care va fi implementat pe durata a 5 ani, va sprijini următoarele activităţi:

a. Investiţii integrate în unsprezece Centre de demonstrare şi instruire amplasate în cadrul zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN) de prioritate ridicată. Unsprezece centre de testare şi demonstraţii pilot (TDS) de care vor beneficia fermierii, exploataţiile pentru animale şi pentru păsări şi cele agro-industriale, în fiecare din cele zece bazine hidrografice care conţin comune desemnate ca ZVN, vor fi finanţate de către proiect printr-o abordare integrată a managementului nutrienţilor.

b. Investiţiile pentru Centrele de demonstrare şi instruiri vor fi configurate pentru

fiecare locaţie în parte în baza următoarelor investiţii prevăzute: Platforme comunale pentru managementul gunoiului de grajd/incinte de

colectare a deşeurilor Implementarea Codului de bune practici agricole cum ar fi plantarea de

arbori pentru a constitui perdele forestiere de protecţie, fâşii tampon riverane, controlul eroziunii, managementul păşunatului şi planurile de management al nutrienţilor

Opţiuni pentru sisteme de canalizare rurală /control ape uzate, cu costuri scăzute

Producerea de biogaz la nivel de comunitate în corelaţie cu operaţiunile plaformei de gunoi de grajd pentru a demonstra cogenerarea cu compostare (doar pentru situaţia în care studiile de fezabilitate susţin viabilitatea economică)

Creşterea numărului de puţuri de apă monitorizate 3. Managementul gunoiului de grajd în comunele ZVN. În baza listei zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi a prioritizării agreate cu privire la aceasta, pe durata pregătirii proiectului sprijinită de fondurile de finanţare nerambursabilă din partea Guvernului Olandei, proiectul va sprijini activităţile derulate în toate ZVN cu privire la managementul gunoiului de grajd la nivel de comună. Această componentă va asigura fonduri nerambursabile pentru instalarea unor facilităţi noi,

sau pentru optimizarea acestora, pentru stocarea gunoiului de grajd la nivel de sat /comună, precum şi echipament pentru colectarea şi aplicarea gunoiului de grajd. Valoarea acestor fonduri nerambursabile va fi determinată în baza volumului de gunoi de grajd generat şi a capacităţii existente în cadrul comunei pentru a face investiţiile necesare pentru protecţia apelor subterane faţă de poluarea cu nutrienţi. 4. Sprijin pentru consolidarea cadrului de strategii şi reglementare pentru Directiva Nitraţilor. Această activitate va sprijini Ministerul Mediului (MM) în eforturile sale de armonizare a legislaţiei naţionale cu cerinţele Directivei Nitraţilor şi măsurile selectate din Directiva cadru în domeniul apei a UE. Va fi furnizat sprijin, de asemenea, pentru a dezvolta capacitatea de reglementare şi aplicare a prevederilor privind implementarea Codului de bune practici agricole, agricultura organică, etc. 5. Sprijin pentru consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii. Această activitate se va concentra pe dezvoltarea resurselor umane pentru a întări capacitatea beneficiarilor principali implicaţi în proiect, precum şi personalul acestora la nivel local, regional şi central (cum ar fi inspectori, personal de monitorizare etc.) pentru implementarea eficientă a activităţilor propuse de proiect şi a cerinţelor Directivei Nitraţilor a UE. Vor fi furnizate activităţi de instruire şi echipament pentru creşterea şi consolidarea conştientizării publice, cunoştiinţelor şi abilităţilor privind aplicarea măsurilor de reducere a poluării cu nutrienţi, principiile UE cu privire la finanţarea proiectelor, măsuri pentru a obţine sprijin financiar din alte surse decât Banca Mondială etc. Se asigură furnizarea de echipament şi sesiuni de instruire pentru monitorizarea calităţii apei şi solului la nivel local, judeţean şi de bazin hidrografic. Proiectul va finanţa de asemenea realizarea unui sistem de raportare a datelor în conformitate cu cerinţele UE. 6. Centrele de demonstrare şi instruire vor fi utilizate în principal pentru pregătirea profesională cu referire la Directiva Nitraţilor şi pentru instruiri cu caracter specific în domeniul protecţiei calităţii solului şi apei. Centrul de pregătire şi formare va beneficia de sprijinul proiectului, mai ales pentru activităţile specifice, cu participarea personalului existent/nou angajat al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR). Pe durata consultărilor preliminare a fost identificată o locaţie care dispune de o facilitate existentă care va fi extinsă pentru acest Centru de pregătire şi formare privind domeniul calităţii apei. 7. Informare publică şi diseminare. Desfăşurarea unor campanii extinse de informare publică cu privire la activităţile de proiect şi a avantajelor acestora, la nivel local, de bazin hidrografic şi regional, va promova replicarea activităţilor intreprinse în cadrul proiectului şi în alte zone similare din România, precum şi în alte ţări riverane Mării Negre şi candidate UE. Proiectul va sprijini organizarea de ateliere la nivel naţional şi regional, vizite în teren şi călătorii de studiu, pentru a face cunoscute experienţa şi abilităţile acumulate în domeniul tehnologiilor ecologice eficiente şi de costuri mici. Proiectul va utiliza de asemenea canalele media (TV, radio, publicaţiile pe teme de agricultură şi de mediu) ca vehicul de diseminare a beneficiilor realizate prin activităţile propuse. 8. Managementul proiectului. Unitatea de Management a Proiectului (UMP) APCP, reconfigurată pentru a asigura implementarea la scară naţională şi consolidată în acest scop, va avea rolul de UMP pentru acest proiect. Dacă va fi necesar, vor fi angajate pe baza de contract şi alte agenţii în vederea implementării activităţilor componente. Agenţiile de protecţia mediului regionale şi locale situate în proximitatea locaţiilor pilot selectate pentru demonstraţii vor spijini UMP în implementarea anumitor activităţi de proiect, cum ar fi cele privind monitorizarea, instruirea, consilierea etc. Ministerul Mediului (MM) va fi principala instituţie din administraţia publică centrală cu responsabilităţi în implementarea întregului proiect. Actuala Comisie interministerială a nitraţilor, prezidată de MM, va oferi consiliere şi supervizare privind activităţile de proiect. Această

componentă va asigura de asemenea finanţarea activităţilor specifice privind monitorizarea şi evaluarea, incluzând studii sociologice, cu privire la beneficiari etc. 9. Utilităţile privind apa şi canalizarea în mediul rural sunt deficitare în comparaţie cu alte ţări europene. În contextul unei populaţii de 10 milioane persoane care trăiesc în mediul rural, este estimat că doar pentru 33% este asigurat accesul la o reţea de alimantare cu apă, şi chiar mai puţini beneficiază într-adevăr de o astfel de utilitate, de vreme ce multe din sisteme au o funcţionalitate deficitară, datorită calităţii scăzute a lucrărilor de întreţinere şi/sau lipsei fondurilor. Aproximativ jumătate din populaţia din mediul rural este deservită de puţuri de apă publice sau private, iar alt procentaj de 17% este deservit de cişmele publice, situate la diverse distanţe care trebuie parcurse pentru a obţine apă potabilă pentru băut. Nivelul de canalizare este chiar mai mic, cu 12.9% din locuinţele din mediul rural care sunt deservite de o reţea de canalizare a apelor reziduale, din care doar pentru 10% există facilităţi de epurare a apelor uzate (aproximativ 94% din instalaţiile de epurare sunt în zonele urbane). Restul zonelor rurale depind, în cel mai bun caz, de existenţa unor fose septice sau a unor rezervoare de ape reziduale, care sunt prost construite şi întreţinute. Gospodăriile rurale şi clădirile publice (şcoli, centre ale comunităţii şi ale administraţiei publice locale) nu dispun în general de toalete în interior şi apă curentă pentru spălatul imediat al mâinilor. Practicile pentru colectarea gunoiului de origine animală, manevrarea şi stocarea acestuia variază, depinzând de anumite medode tradiţionale; marea majoritate a gospodăriilor nu dispun totuşi de mijloace de control care să prevină infiltrarea directă a dejecţiilor lichide în sol. Multe familii rurale adăpostesc animalele deţinute în grajduri /adăposturi lipite de casă sau chiar în vecinătatea principalului corp al casei familiale. În anumite regiuni, gunoiul de origine animală este aplicat prin împrăştierea sa neglijentă pe pământ, de cele mai multe ori de-a lungul albiilor apelor, fără a ţine cont de valoarea sa ca îngrăşământ sau de pericolul potenţial pentru starea de sănătate umană şi pentru poluarea mediului. Deşeurile în stare solidă provenite din gospodăriile rurale nu au, de obicei, un sistem special prevăzut pentru colectarea şi dispunerea acestora şi sunt adesea amestecate cu gunoi de grajd şi alte deşeuri. 10. Fermele mici si cele de mărime medie nu ţin cont, de regulă, de impactul asupra mediului iar conştientizarea anumitelor alternative de respectare a prevederilor Directivei Nitraţilor este încă la nivel scăzut. Subdezvoltarea sistemelelor de canalizare din mediul rural, combinată cu practicarea agriculturii intensive şi un management deficitar al gunoiului de grajd, duc cumulativ la contaminarea semnificativă cu nitraţi şi agenţi patogeni a straturilor superficiale de ape subterane – principala sursă de apă potabilă. Efectele acesteia sunt observate prin prezenţa unui nivel ridicat de nitraţilor în straturile de ape subterane şi astfel se crează un cadru propice pentru apariţia unor cazuri de îmbolnăvire acută de metahemoglobinemie infantilă (boală a sângelui la sugari datorată excesului de metahemoglobină, provocând cianoza). Programele pilot desfăşurate în Romania cu privire la monitorizarea puţurilor de apă indică faptul că, în realitate, problema este mult mai extinsă decât o arată datele oficiale de monitorizare. Programele pilot desfăşurate în Romania au arătat că atitudinile comportamentale pot fi schimbate prin programe concentrate pe intensificarea informării opiniei publice, în corelaţie cu avantajele demonstrate prin investiţiile realizate, care duc în final la creşterea cererii şi a angajamentului privind sporirea propriilor resurse în scopul realizarii de îmbunătăţiri. 1.2. Sub-componenta 1 & 2 privind investiţii la nivel de comună 11. Principalele activităţi de investiţii propuse în proiect sunt incluse în componenta 1 (investiţii integrate la nivel de comună în centre de demonstrare şi instruire din cadrul unor zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, cu prioritate majoră şi pentru managementul gunoiului de grajd în comunele desemnate ZVN).

12. Tipul de lucrări civile. Activităţile de construcţii vor fi abordate printr-o gamă de intervenţii, care vor include construirea /reabilitarea facilităţilor de depozitare a gunoiului de grajd la nivel de comună, instalarea platformelor de stocare a gunoiului de grajd la nivel de gospodărie, reabilitarea/extinderea sistemului comunal de canalizare, pentru controlul, la costuri mici, al apelor reziduale, generatoare de biogaz adiacente facilităţilor la nivel de comună pentru stocarea gunoiului de grajd, consolidarea reţelei existente de monitorizare a ANAR prin finanţarea unor piezometre noi. Toate aceste construcţii vor contribui din plin la realizarea unui mai bun control şi la creşterea capacităţii de monitorizare a surselor de poluare cu nutrienţi. 13. Selectarea Centrelor de demonstrare şi instruire (TDS). Setul de criterii pentru selectare au fost stabilite şi agreate de către toate părţile implicate. În vederea selecţiei vor trebui îndeplinite cel puţin criteriile următoare:

Localizarea într-un judeţ situat în cadrul unui bazin hidrografic cu ZVN (va fi selectată o singură locaţie pentru fiecare bazin hidrografic)

Concentraţia efectivelor de animale este bine reprezentată de o combinaţie de ferme mici, mijlocii şi mari

Terenul comunal este degradat şi se pretează aplicării de tehnici agro-silvice sau de împădurire

Creşterea animalelor este o componentă importantă a activităţilor la nivel de gospodărie.

Includerea sa în lista aprobată conţinând Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Nu a beneficiat de tipuri similare de activitate. Demonstrează un nivel ridicat de implicare, cuantificat prin nivelul contribuţiei de

participare la proiect, atât financiar (la o proporţie estimată la 5% din valoarea totală a lucrărilor de construcţie) cât şi prin contribuţii în natură.

Amplasarea sa geografică oferă premize bune pentru diseminarea şi replicabilitatea experienţei acumulate, în ţările vecine.

14. Următoarele criterii suplimentare au fost luate în consideraţie pentru a departaja selecţia şi determinarea prioritităţii, deşi nu au fost considerate obligatorii:

Deţine un abator realizat în conformitate cu cerinţele UE (în mod opţional), ale cărui sedimente ar putea fi utilizate ca îngrăşământ pe terenurile arabile.

Este situat în vecinătatea unei zone urbane care deţine o staţie de tratare ape uzate, al cărui noroi de epurare este aprobat a fi utilizat ca îngrăşământ pe terenurile arabile.

15. Comunele TDS au fost identificate în unsprezece judeţe pilot pe durata perioadei de evaluare a propunerii de proiect. Vor fi preferate acele comune care deţin sau vor deţine schiţele de proiectare detaliate pentru lucrările de construcţii prevăzute a fi realizate în cadrul comunei. 16. Programele de investiţii în derulare la nivel guvermental. Guvernul României a finalizat implementarea proiectului finanţat de GEF privind Controlul Poluării în Agricultură, ca proiect pilot derulat în 7 comune din cadrul judeţului Călăraşi. Aceasta este singura intervenţie finanţată extern care a abordat problema poluării cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi a celor subterane, cu referire la prevederile Directivei Nitraţilor a UE nr. 676/91. Mai mult, pentru implementarea acestei directive, România nu a solicitat o perioadă de tranziţie şi nici nu sunt alocate fonduri financiare nerambursabile UE, special pentru rezolvarea acestei probleme. Totuşi, din perspectiva mai largă a problematicii contaminării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, există proiecte la nivel guvernamental care sunt corelate cu tematica sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de canalizare din mediul rural care, odată implementate, vor avea un impact semnificativ în reducerea conţinutului de nitraţi în apele subterane prin diminuarea efluenţilor proveniţi din surse sociale. În

orice caz, problema contaminării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane datorată manevrării neadecvate a gunoiului de grajd la nivel de gospodărie /comună, combinată cu slabul nivel al cunoştiinţelor privind cele mai bune practici agricole, continuă să atragă atenţia cu referire la pericolul poluării resurselor de apă, care până acum nu au făcut obiectul niciunui program guvernamental. Astfel, prin proiectul INPCP se va asigura un sprijin important în soluţionarea acestor problematici. 17. Standarde de planificiare şi proiectare. Proiectul INPCP va utiliza schiţele de proiectare folosite pe durata implementării APCP, de vreme ce acestea şi-au dovedit viabilitatea şi sunt elaborate pe baza principiilor necesare unei funcţionalităţi adecvate. Aceste schiţe de proiectare vor fi făcute disponibile autorităţilor locale şi proiectanţilor în vederea adaptării lor la condiţiile locale. 1.3 Categorii privind mediul 18. Proiectul este clasificat în categoria B de mediu în conformitate cu strategiile operaţionale ale Băncii Mondiale şi necesită elaborarea unui Plan de Management al Mediului (EMP). Suplimentar faţă de întregul proiect, EMP, având scopul de a identifica palierul de probleme anticipate, va impune ca toate sub-proiectele să necesite avizarea din partea agenţiei de protecţie a mediului locale (judeţene). 19. Impactul imediat asupra mediului al activităţilor de investiţii propuse va trebui limitat şi poate fi divizat în impact datorat lucrărilor de construcţie şi impact operaţional. Tipurile de impact potenţial dăunător asupra mediului datorat lucrărilor de construcţie sunt prezentate pe scurt mai jos şi vor fi restricţionate după scop şi severitate:

Praf, zgomot şi eroziune a solului pe durata activităţilor de construcţii; Dispunere neadecvată a molozului şi resturilor de materiale de construcţie; Manevrare lipsită de condiţii de siguranţă a materialelor de construcţie periculoase

(cum ar fi azbestul), dacă vor fi astfel de situaţii; Impact potenţial asupra arborilor şi vegetaţiei Deversări de sedimente în albiile cursurilor de apă în situaţia când vor trebui făcute

traversări ale cursurilor de apă Practici lipsite de siguranţă pe durata execuţiei construcţiilor; Impact potenţial negativ asupra clădirilor cu importanţă culturală.

20. Tipurile de impact operaţional potenţial dăunător asupra mediului au fost identificate după cum urmează:

Potenţiale scurgeri din facilităţile comunale de depozitare a gunoiului de grajd pentru cazul în care execuţia construcţiei nu respectă schiţele de proiect

Împrăştierea neadecvată a gunoiului de grajd pe teren pentru cazul în care nu este respectat Codul de bune practici agricole

Curăţire incorectă şi management deficitar al platformelor individuale de gunoi de grajd

Miros şi zgomot provenit de la pompele de ape uzate sau de la facilităţile de tratare atunci când activitatea de intreţinere a acestora este defectuoasă

Impactul potenţial asupra corpurilor de apă pentru cazul în care nu este asigurată calitatea efluenţilor de ape uzate

Scurgeri provenite din fosele septice sau toalete atunci când întreţinerea acestora este defectuoasă

Depozitarea ilegală a deşeurilor toxice sau periculoase în platforma comunală pentru deşeuri (respectiv a acelor materiale diferite de cele pentru care a fost proiectată respectiva platformă).

Supra-acumularea de plastic, sticlă şi alte deşeuri de materiale reciclabile la platforma comunală datorată unor deficienţe de organizare a activităţii de colectare

21. Aceste riscuri sunt anticipate în avans faţă de implementarea propriu-zisă a proiectului şi sunt adresate de prevederile legislative şi de măsurile de atenuare a impactului prevăzute în schiţele de proiectare, în procesul de planificare şi de supervizare a execuţiei construcţiei, precum şi în timpul activităţii operaţionale a facilităţilor. 1.4 Programul de investiţii prevăzut de proiectul APCP – Experienţa dobândită cu privire la atenuarea impactului asupra mediului 22. Prin implementarea Proiectului privind Controlul Poluării în Agricultură, în cadrul judeţului Călăraşi, a fost dobândită experienţă semnificativă cu privire la aspectele relevate pe durata implementării. Căteva din aspectele importante cu privire la acest subiect se referă la:

Implicarea continuă, şi încă din etapa iniţială, în pregătirea proiectului şi în implementarea acestuia, a administraţiei locale şi a comunităţilor este esenţială pentru a asigura asumarea responsabilităţilor şi indeplinirea cu succes a obiectivelor proiectului

Măsurile de atenuare a impactului cu privire la reducerea emisiilor de nutrienţi vor duce la obţinerea unor rezultate tangibile pentru toate entităţile interesate, în mod special pentru comunităţile locale, încurajând adoptarea acestor acţiuni de către toţi factorii implicaţi. De exemplu, platformele comunale pentru gunoiul de grajd vor trebui să demonstreze relevanţa utilizării lor de către toată populaţia rezidentă, pentru ca aceasta din urmă să dorească a continua să susţină şi să opereze respectiva platformă.

Activităţile de demonstraţii şi instruire sunt de importanţă majoră pentru îndeplinirea diseminării rezultatelor proiectului şi pentru replicarea intervenţiilor realizate prin proiect.

Diseminarea informaţiilor printr-o vastă campanie de informare publică este deosebit de semnificativă pentru adoptarea extinsă a noilor tehnologii şi practici. Mai mult, informaţiile sunt necesare timpuriu în ciclul de proiect, în primul rând pentru a contracara lipsa considerabilă de cunoştinţe cu privire la avantajele în domeniul sănătăţii şi cele privind protecţia mediului, care sunt generate prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor, iar în al doilea rând pentru a obţine un nivel semnificativ de participare la activităţile de proiect.

Pentru a obţine sustenabilitatea acţiunilor de protecţie a mediului, a celor financiare şi cu caracter social, activităţile de proiect trebuie să fie adaptate specificului local şi să răspundă problemelor şi necesităţilor la nivel local.

Monitorizarea eficientă şi mecanismele de evaluare necesită să fie dezvoltate şi aplicate pentru a măsura impactul proiectului şi pentru a contribui, prin experienţa deja câştigată, la configurarea perspectivei în implementarea proiectului.

Problema referitoare la tematica nitraţilor nu poate fi rezolvată doar prin practici agricole optimizate. Astfel, va fi abordat un program integrat de îmbunătăţire a apei şi canalizării în mediul rural şi cu privire la managementul deşeurilor.

23. Analiza de la mijlocul perioadei, realizată în cadrul proiectului APCP a stabilit concluzii cu referire la evaluarea problemelor de mediu, potrivit cărora aspectele privind protecţia mediului au fost bine conturate şi niciun impact advers nu a fost generat pe durata execuţiei construcţiilor.

Avantaje semnificative cu privire la protecţia mediului ar putea fi constatate la multe din intervenţiile proiectului. Analiza a menţionat supra-dimensionarea sistemelor de monitorizare a apelor subterane din jurul platformei de gunoi de grajd (după cum a fost recomandat în Manualul Operaţional al Plaformelor) şi a făcut recomandarea potrivit căreia doar două puţuri de observare a apelor freatice ar fi suficiente (în amonte şi în aval). Lipsa de sisteme de securitate permanente a fost subliniată ca fiind o potenţială verigă slabă care ar putea spori expunerea la acţiuni de vandalism (câteva capace de puţ au fost furate pentru valoarea metalului din care erau făcute). Problematica combinată a operaţiunilor desfăşurate şi a asigurării de sisteme de securitate a dus la conţinutul recomadărilor făcute în urma analizei de la mijlocul perioadei. A fost subliniată de asemenea corelaţia dintre activităţile de separare a gunoiului de grajd şi cele privind deşeurile menajere. Astfel, în final, în mai multe comune a fost stabilit un sistem formal de colectare a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, precum şi a unei taxe care va putea susţine aceste servicii. Studiul sociologic realizat a accentuat importanţa stabilirii unui sistem de colectare a deşeurilor şi implicit a investiţiilor în acest sens prevăzute în proiect. 1.5 Aranjamente de implementare şi monitorizare

24. Investiţiile proiectului vor fi supervizate de către specialiştii cu competenţe pentru monitorizare şi evaluare din cadrul INPCP – UMP, asistaţi de personalul de suport tehnic angajat special în acest sens în cadrul fiecărei Direcţii de bazin hidrografic. Termenii de referinţă aferenţi menţionează responsabilităţile specifice cu privire la managementul componentelor referitoare la investiţii din proiect. 25. Suplimentar, la fiecare şantier de construcţii, beneficiarul va asigura, pe propria cheltuială şi în baza legislaţiei în vigoare, personal local pentru supravegherea şi monitorizarea permanentă a execuţiei lucrărilor civile. Aceştia vor avea de asemenea competenţa de a atenţiona contractorii cu privire la respectarea standardelor de mediu pe durata realizării obligaţiilor lor stipulate în contract (a se vedea Apendice 3). 26. Planurile pentru fiecare construcţie vor include măsuri de prevenire a oricărui impact negativ asupra mediului datorat lucrărilor civile sprijinite de proiect. Beneficiarii proiectului (comunele) vor avea obligaţia de a pregăti documentaţia necesară urmând paşii prezentaţi mai jos:

clarificarea situaţiei juridice a terenurilor locaţiei ce sunt alocate pentru execuţia viitoarei construcţii (toate investiţiile trebuie să aibă clar verificate statutul de proprietate a comunei şi faptul că nu sunt cereri de expropriere cu privire la respectivele terenuri);

pregătirea documentaţiei tehnice pentru lucrările civile (această documentaţie trebuie să conţină de asemenea descrierea sistemelor de monitorizare şi supraveghere a lucrărilor de construcţii);

solicitarea Certificatului de Urbanism de la autorităţile judeţene; obţinerea tuturor aprobărilor, inclusiv cele cu referire la mediu, după cum sunt

menţionate în Certificatul de Urbanism; obţinerea tuturor avizelor, inclusiv cel cu referire la mediu; obţinerea autorizaţiei explicite cu privire la traversarea cursurilor de apă sau la

activităţi desfăşurate în vecinătatea unei arii protejate, dacă va fi necesar. Se consideră că investiţiile prevăzute nu vor impune o evaluare a impactului asupra mediului completă conform legislaţiei în vigoare în România (OUG nr.195/2005). 27. UMP-INPC şi personalul de suport tehnic la nivel de direcţie de bazin hidrografic vor asigura monitorizarea aspectelor privind protecţia mediului pentru subproiectele aprobate, pe durata

întregului ciclu de proiect. Pe întreaga durată de implementare a proiectului, personalul tehnic de sprijin la nivel de direcţie de bazin hidrografic va efectua monitorizarea şi evaluarea periodică a impactului asupra mediului dat de lucrările civile, în special înainte de efectuarea plăţilor din graficul de plăţi sau atunci când se ţine cont de extinderea graficului de plăţi. Acest lucru va permite INPCP să ia în consideraţie impactul controvers al sub-proiectelor, să recomande acţiuni de remediere şi să asigure respectarea politicilor Băncii Mondiale şi a legislaţiei naţionale, precum şi faptul că beneficiarii locali (primari, consiliul comunal, comunitatea etc.) sunt suficient de bine informaţi cu privire la aspectul că toate aceste problematici sunt abordate corespunzător. 28. În scopul implementării activităţilor de proiect, Comisia interministerială pentru aplicarea Directivei Nitraţilor a UE în România va avea rolul de Comitet de coordonare a proiectului. Acesta va fi responsabil pentru supervizarea şi coordonarea tuturor activităţilor de proiect şi va fi constituit din reprezentanţi din partea MM, MAPDR, MSP şi MIRA, cu sprijinul unor experţi tehnici din cadrul institutelor aflate în coordonarea ministerelor anterior menţionate. Comitetul de coordonare a proiectului va asigura sprijinul privind întreaga implementare a proiectului şi va asigura coordonarea strategiilor, în acest sens, la nivel guvernamental. 29. UMP- INPC va prezenta Comitetului de Coordonare a Proiectului rapoarte periodice cu privire la implementarea proiectului care vor include, printre altele, consideraţii cu privire la respectarea mediului de către activităţile de proiect. Secţiunea privind Raportul de supervizare şi de evaluare a stării de mediu va include următoarele:

rezultatele procedurilor de analiză şi de evaluare realizate de către inspectori în teren; descrierea oricărei operaţiuni care nu este în conformitate cu prevederile legislaţiei

de mediu precum şi a măsurilor de corectare a impactului negativ asupra mediului şi a acţiunilor care au fost sau vor fi luate în acest scop.

1.6. Cadrul legislativ în vigoare privind mediul 30. Această secţiune descrie pe scurt principalele reglementări legislative şi standardele privind mediul, care sunt relevante pentru proiect şi fac referinţă la instituţiile la nivel naţional şi local responsabile pentru eliberarea avizelor, licenţelor şi consolidarea conformităţii cu standardele privind mediul. O listă mai cuprinzătoare a cadrului legal şi instituţional este inclusă în Apendicele 1 al prezentei anexe. 31. OUG nr. 195/2005, aprobată prin Legea nr.265/2006 , alte legi organice şi importante în diverse domenii, Convenţii internaţionale şi tratate semnate şi ratificate de către România, diverse Hotărâri ale Guvernului sau ordine de ministru, Strategia naţională privind protecţia mediului şi Planul naţional de acţiuni privind protecţia mediului (PNAM) definesc cadrul legislativ privind protecţia mediului şi pentru activităţile aferente. Legislaţia în vigoare privind protecţia mediului deleagă întreaga competenţă autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, respectiv Ministerul Mediului, şi unităţilor afiliate din teritoriu (ANPM, ARPM şi agenţiilor locale de protecţia mediului-ALPM). Legislaţia privind protecţia mediului, prin transpunerea standardelor UE, stabileşte principiile generale ale strategiei pentru mediu (“cine poluează plăteşte”, monitorizare integrată, dezvoltare sustenabilă, participarea ONG-urilor şi a opiniei publice, cooperare internaţională, reabilitarea ariilor degradate) şi adoptă metodologiile generale de întărire a acestor principii, cum ar fi: armonizarea strategiilor privind mediul cu programele de dezvoltare, corelarea dintre dezvoltarea sectorială şi politicile de mediu, obligativitatea respectării procedurilor de avizare privind mediul pentru anumite activităţi economice sau sociale cu impact semnificativ asupra mediului, utilizarea de stimulente de ordin economic.

32. Agenţiile (entităţile) care propun realizarea unor proiecte noi de investiţii ce ar putea să aibă un impact semnificativ asupra mediului trebuie să solicite eliberarea unui acord de mediu. Acesta poate fi acordat numai în baza unei evaluări de mediu realizată de către experţi acreditaţi şi supusă dezbaterii publice. Impactul potenţial, măsurile de atenuare a acestuia şi sistemul necesar pentru monitorizare va trebui să fie subliniate pe durata procedurii de evaluare. După emiterea acordului de mediu este necesară solicitarea autorizaţiei de mediu. Aceasta poate fi emisă după ce personalul din cadrul ARPM/ALPM verifică conformitatea cu prevederile acordului de mediu. Fără aceste certificări, activitatea propusă nu poate să-şi iniţieze derularea. Atribuirea acordului de mediu este făcută simultan cu alte aprobări necesare, dar eliberarea autorizaţiei de mediu este precedată de obţinerea altor aprobări (pentru utilităţi de telecomunicaţii, pentru reţeaua de gaze naturale, pentru energia electrică, de la comandamentul de pompieri, etc.), dintre care autorizatia de gospodărire a apelor deţine cel mai important rol. Conducerea instituţiilor responsabile pentru execuţia activităţilor este obligată să îşi stabilească propriul sistem intern de monitorizare sau de automonitorizare. Parametrii care vor fi monitorizaţi sunt stabiliţi în baza prevederilor incluse în acordul de mediu şi în autorizaţia de mediu. Datele se vor înregistra şi comunica personalului ARPM/ALPM. Monitorizarea externă realizată de ARPM/ALPM este orientată mai ales pe poluanţi recunoscuţi ca fiind importanţi, datorită amplorii semnificative a echipamentului necesar pentru monitorizare, analiză şi prelucrarea informaţiilor. 33. Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM). Realizarea unei EIM complete, în baza careia va fi emis acordul de mediu, este o condiţie obligatorie pentru activităţile incluse în lista Anexei nr.1 a HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private, precum şi pentru toate proiectele propuse pentru zona costieră sau incluse în arii protejate hidro-geologice. Proiectele incluse în lista Anexei nr. 2 a aceluiaşi act normativ, proiectele propuse în cadrul unei arii naturale protejate şi cele desemnate pentru managementul ariilor naturale protejate trebuie să fie supuse unei proceduri detaliate de încadrare a proiectului. Rezultatul acestei etape va constitui o decizie în baza căreia proiectul respectiv trebuie să aibă sau nu o Evaluare a Impactului asupra Mediului. Reglementările actuale solicită ca informaţiile furnizate de către entitatea ce realizează procedurile privind EIM să includă măsurile prevăzute pentru a fi luate în vederea prevenirii, reducerii şi, acolo unde este posibil, a eliminării tuturor efectelor adverse semnificative. 34. Procedura privind EIM include consultarea obligatorie a publicului şi a autorităţilor publice cu competenţe în protecţia mediului. Observaţiile primite din partea opiniei publice vor fi luate în consideraţie în procedura privind EIM. Autorităţile publice competente pentru protecţia mediului sunt permanent implicate în Colectivele de analiză tehnică, care sunt aspecte obligatorii cerute de procedura naţională privind EIM. 35. Procedura naţională privind EIM este detaliată în ordinul de ministru care este în curs de elaborare. Procedura naţională privind EIM este aplicată în conformitate cu ordinul de ministru nr 863/2002. (Instrucţiuni privind încadrarea în procedura de evaluare, definirea domeniului evaluării şi analiza calităţii raportului) şi , după caz, cu prevederile ordinului ministerial nr. 864/2003 cu privire la procedurile privind EIM în context transfrontalier.

II. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

2.1. Introducere

36. Planul de management al mediului (PMM) a fost elaborat în vederea integrării problematicilor cu privire la mediu atât în definirea conceptului, cât şi în implementarea proiectului propus. PMM va sprijini:

a. includerea procedurilor de dezvoltare a PMM în procedurile operaţionale ale UMP- INPC şi ale personalului de suport tehnic din cadrul direcţiilor la nivel de bazin hidrografic;

b. sublinirea importanţei responsabilităţilor de dezvoltare a PMM în termenii de referinţă ai personalului UMP-INPC şi ai personalului de suport tehnic din cadrul direcţiilor la nivel de bazin hidrografic;

c. instruirea personalului desemnat din cadrul UMP-INPC şi a personalului de suport tehnic din cadrul direcţiilor la nivel de bazin hidrografic, cu privire la implementarea, supervizarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului;

d. examinarea detaliată specifică la faţa locului privind impactul asupra mediului cu referire la toate activităţile de construcţii sprijinite de proiect;

e. monitorizarea şi evaluarea măsurilor de atenuare identificate în timpul examinărilor specifice de la faţa locului;

f. includerea Ghidului de mediu în proiectele tuturor lucrărilor civile care vor fi executate în cadrul INPCP.

2.2. Includerea expertizei privind mediul în structura de implementare a proiectului

37. Specialiştii cu atribuţii în monitorizare şi evaluare, asistaţi de cître personalul de suport tehnic din cadrul direcţiilor la nivel de bazin hidrografic, vor fi responsabili pentru coordonarea şi supervizarea planurilor şi măsurilor de atenuare a riscurilor privind protecţia mediului prevăzute în proiect. Ei îsi vor desfăşura activitatea în strânsă legătură cu Agenţiile locale şi regionale pentru protecţia mediului şi vor asigura îndeplinirea următoarelor responsabilităţi: a) coordonarea activităţilor de instruire pe teme de mediu pentru personal, proiectanţi şi contractori locali; b) diseminarea ghidurilor existente privind managementul mediului şi dezvoltarea ghidurilor cu privire la acele probleme care nu au fost abordate de reglementările existente, în conformitate cu standardele UE privind implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurilor de atenuare; c) asigurarea faptului că formele de contract semnate pentru execuţia lucrărilor civile şi pentru furnizarea de echipamente prevăd referinţa la ghidurile şi standardele adecvate; şi d) efectuează vizite periodice la faţa locului pentru a inspecta şi aproba planurile şi pentru a monitoriza conformitatea cu acestea.

2.3. Examinări şi analize privind aspectele de mediu specifice amplasamentului

38. Fiind parte constituentă a PMM, toate activităţile cu referire la lucrările civile sprijinite de proiect vor fi subiectul unui proces de examinări şi analize privind aspectele de mediu specifice amplasamentului, în conformitate cu cerinţele Legii privind protecţia mediului. Autorităţile locale sunt obligate, în condiţiile legii, să acorde autorizaţia de mediu pentru lucrările civile. Procedura impune aplicarea măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului, specifice amplasamentului, şi utilizarea unui model-cadru standardizat de evaluare care include, fără însă a fi limitat la, analiza următoarelor aspecte:

a) problemele actuale privind mediul specifice amplasamentului (eroziunea solului, contaminarea apei etc.);

b) riscul unui potenţial impact asupra mediului, unde este cazul, datorat proiectului de amplasare a deşeurilor provenite din activităţile de construcţii, datorat manevrării şi colectării deşeurilor, zgomotului şi prafului rezultat etc;

c) toate formaţiunile de patrimoniu cultural care s-ar putea afla la locul construcţiilor, şi

d) protecţia populaţiei asociată cu riscurile operaţionale ale anumitor lucrări, instalaţii, etc.

2.4. Supervizarea 39. Problemele privind mediul incluzând măsurile de atenuare vor fi supervizate periodic de către personalul UMP cu atribuţii pentru M&E, asistaţi de 1-2 specialişti de suport tehnic din cadrul fiecărei direcţii la nivel de bazin hidrografic. Nicio formă de impact major asupra mediului, rezultat din activităţile de construcţii, nu este previzionat a surveni în derularea proiectului propus, dată fiind amploarea relativ mică a investiţiilor şi amplasamentul lor, localizat în afara principalelor zone locuite din comună. Este estimat ca aceste investiţii să nu producă efecte dăunătoare pentru mediu, de vreme ce ele vor urma planurile şi standardele de proiectare optimizate care au fost configurate şi testate pe durata implementării APCP; niciuna din unităţile care vor fi finanţate prin proiect nu va fi de mare amploare şi nu va genera niciun impact semnificativ şi/sau ireversibil. 40. Tipurile de impact potenţial negativ asupra mediului sunt estimate a fi localizate sau posibil de ameliorat pe durata etapei de implementare. Suplimentar, cadrul dat de reglementările în vigoare privind mediul în România impune obligativitatea exercitării controlului şi realizarea supravegherii lucrărilor de construcţii (Procedurile de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor în România sunt prezentate în Apendicele 2 al prezentei anexe). Contractele şi situaţiile de lucrări vor include clauze privind dispunerea adecvată a deşeurilor (molozului) din construcţie, inclusiv a materialelor periculoase, posibil incidente. Reglementările existente solicită, iar documentele de achiziţii vor specifica, ca niciun material considerat inacceptabil din perspectiva protecţiei mediului să nu poată fi utilizat. 41. PMM prezentat în cele ce urmează identifică tipurile de impact asupra mediului şi măsurile propuse pentru atenuarea acestora, pentru majoritatea activităţilor de proiect din cadrul Sub-componentei 1 &2: PE DURATA ETAPEI DE EXECUŢIE A CONSTRUCŢIEI 42. Etapa de realizare a construcţiei este limitată în timp. Timpul mediu de execuţie a construcţiei pentru o platfomă la nivel de comună este de 3 luni, cuprins într-un interval cu limita minimă de 2 luni şi limita maximă de 4 luni ( funcţie de condiţiile de stare a vremii). Reabilitarea infrastructurii pentru ape uzate poate avea o durată cuprinsă în intervalul 6-12 luni.

Componentă privind mediul

Tipuri de impact Măsuri de atenuare Responsibilitate la nivel instituţional

Mediul fizic

Sol Contaminarea cu deşeuri

Protecţia suprafeţei solului pe durata execuţiei construcţiei; exercitarea controlului şi a curăţirii zilnice a amplasamenetelor construcţiei; asigurarea de servicii adecvate privind dispunerea deşeurilor.

Contractori



Apă Astuparea canalelor de drenaj Incidenţa unor deşeuri compuse din materiale periculoase

Va fi acordată atenţie deosebită asigurării unui bun drenaj, dispunerii adecvate a materialelor uleioase şi a altor materiale periculoase; Reabilitarea facilităţilor adecvate de canalizare, inclusiv a sistemelor de ape uzate şi canalizare

Contractori

Calitatea aerului Praf rezultat pe durata execuţiei construcţiei

Controlul emisiilor de praf prin stropire cu apă sau prin alte mijloace pentru a ţine praful la nivel coborât atunci când această problemă este evidentă

Contractori

Zgomot Depăşirea nivelului de zgomot pe durata execuţiei construcţiei sau a efectuării diverselor operaţii

Restricţionarea programului de execuţie a construcţiei între anumite ore

Contractori

Context de ordin social

Asigurarea unor paravane adecvate faţă de zonele locuite

Echipamentul pentru execuţia construcţiei care stagnează nu trebuie să restricţioneze accesul şi să afecteze viaţa de zi cu zi a locuitorilor comunei

Contractori

Estetică şi cadrul natural

Riscul împrăştierii neglijente a molozului din construcţie în albiile cursurilor de apă din vecinătate; Amplasarea deşeurilor de construcţie: excepţie făcând vopselele pentru lemn, toate celelalte materiale de construcţii nu sunt considerate periculoase (var nestins, ciment şi mortar de nisip, beton, sticlă, materiale de ceramică, electrice şi sanitare, cabluri din cupru izolate, matriţe de fier, tubulatură pentru instalaţii sanitare, ţevi galvanizate pentru apă, etc)

Amplasamentul construcţiei va fi curăţat şi toate sfărămăturile (molozul) şi toate deşeurile vor fi dispuse conform clauzelor din situaţiile de lucrări. Locaţiile destinate dispunerii deşeurilor din construcţii vor fi aprobate de guvern

Contractori



Sănătate umană

Activităţi pe durata execuţiei construcţiei, accidente de muncă, manevrarea materialelor din azbest

Sisteme special configurate pentru manevrarea /dispunerea materialelor periculoase

Contractori

Supervizarea va fi realizată de către INPCP –UMP împreună cu personalul de suport tehnic la nivel de direcţie de bazin hidrografic, asistaţi de inspectori din cadrul ARPM /ALPM şi din cadrul Inspectoratelor locale privind asigurarea calităţii în construcţii. Probleme cu privire la realizarea unei construcţii noi 43. Selecţia amplasamentului va asigura că locaţiile prevăzute pentru construcţii noi se află în afara zonelor locuite, aparţin domeniului public, sunt în proprietatea comunei şi nu este necesar a se cumpăra teren nou de la proprietari privaţi. Nu se va prevedea nicio reamplasare pentru a avea asigurat accesul către terenul pentru construcţie. Pentru toate terenurile va fi confirmat faptul că nu fac obiectul unor revendicări, pe durata inspecţiilor efectuate la faţa locului şi a studiilor sociologice. Comuna va trebui să susţină cu documentaţie situaţia juridică a tuturor terenurilor alocate pentru noua construcţie. Nu se admit ocupanţi ilegali aflaţi pe oricare din cele unsprezece locaţii desemnate iniţial şi oricare amplasament aflat în această situaţie va fi exclus de la luarea sa în consideraţie pentru a fi selectat ulterior. Patrimoniul cultural 44. Se anticipează că niciun bun inclus în patrimoniul istoric sau cultural nu va fi afectat de realizarea noilor construcţii. România are un sistem foarte bine dezvoltat de conservare a patrimoniului cultural a cărui responsabilitate privind monitorizarea şi consolidarea o deţine Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN). Cadrul legal pentru conservarea patrimoniului cultural este stabilit prin Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată şi completată prin Legea nr.468/2003. 45. Pe durata procesului de configurare a proiectului tehnic şi de obţinere a autorizaţiei de mediu, se va verifica dacă oricare din locaţiile propuse poate fi certificată ca fiind inclusă în patrimoniul istoric. Dacă oricare obiecte de patrimoniu cultural vor fi găsite pe durata execuţiei construcţiei (lucrări de excavaţii), vor fi aplicate măsurile prevăzute în Legea nr. 422/2001, inclusiv instituirea unei zone de protecţie în conformitate cu Legea nr. 422/2001, se va raporta respectiva situaţie la instituţia la nivel local a MCCPN şi se vor obţine autorizaţii speciale pentru efectuarea lucrărilor civile în corelaţie cu bunurile din patrimoniul cultural care au fost găsite. PE DURATA ETAPEI DE EXPLOATARE OPERAŢIONALĂ A CONSTRUCŢIEI 46. Platforma la nivel de comună, pentru managementul gunoiului de grajd, are o perioadă estimată de funcţionalitate de 20 ani. Componentă privind mediul


Apă/Sol Supraacumularea de fracţii lichide în bazinul

Utilizarea pompelor furnizate pentru a

Zilnic: operatorul platformei – conform cu



de colectare datorită precipitaţiilor intense Impactul potenţial asupra apelor stătătoare / cursurilor de apă dacă calitatea apelor epurate nu este asigurată Scurgeri provenite de la fose septice sau facilităţi de toaletă care nu sunt adecvat întreţinute

împrăştia periodic fracţiile lichide pe câmpurile învecinate Respectarea planului de operaţiuni şi de activităţi de întreţinere cu efectuarea ritmică de teste privind calitatea apei după cum este menţionat în autorizaţia de funcţionare Planul de activităţi de întreţinere agreat cu menţionarea surselor de finaţare. Activităţi de informare publică pentru implicarea locuitorilor comunei

Manualul de operare a platformei Periodic: inspectorii APM şi din cadrul Direcţiilor de gospodărire a apelor Zilnic: operatorul staţiei de epurare Periodic: inspectoriiAPM şi din cadrul Direcţiilor de gospodărire a apelor Deţinătorul clădirii de utilitate publică (de regulă primăria comunei)

Sol Supraacumularea de gunoi de grajd compostat din cauza echipamentului de împrăştiere insuficient Supraacumularea de deşeuri menajere colectate la platformă

Evaluarea periodică a cantităţilor stocate la nivelul platformei şi aplicarea cantităţii în exces conform instrucţiunilor din Codul de bune practici agricole Aplicarea Manualului de operare a platformei

Zilnic: reprezentanţi comuna/operatorul platformei Periodic: inspectoriiAPM Zilnic: reprezentanţi comuna/operatorul platformei Periodic: inspectoriiAPM

Zgomot şi miros Mirosul emanat de pompele de ape reziduale sau de la staţiile de tratare care nu sunt adecvat întreţinute .

Asigurarea unei întreţineri corecte

Zilnic: operatorul staţiei de tratare

III. GHIDUL DE MEDIU

3.1 Introducere 47. Secţiunea privind Ghidul de mediu detaliază aspectele specifice care vor fi considerate pe durata execuţiei de lucrări civile. Ghidul de mediu pentru contractele de lucrări civile va fi inclus în caietele de sarcini în etapa de procedură pentru selecţia firmelor de construcţii pentru realizarea intervenţiilor proiectului. O clauză care se va referi la situaţia descoperirilor întâmplătoare va trebui să fie inclusă în toate sub-contractele pentru lucrări civile care sunt finanţate de împrumut/grant. 48. Ghidul acoperă tematici cu privire la manevrarea molozului generat pe durata execuţiei construcţiei, selecţia materialelor de construcţie şi metodologii de construcţie cu impact redus asupra mediului şi metode de economisire a energiei. 3.2 Amplasamentul 49. Examinarea şi analizarea specifică amplasamentului vor trebui să evalueze cu atenţie următoarele probleme:

Praful şi zgomotul emis ca urmare a lucrărilor de demolare şi de construcţie; Aruncarea neglijentă a deşeurilor provenite din construcţie, împrăştierea accidentală

a uleiurilor de maşină, lubrifianţilor etc; Manevrarea deficitară a materialelor periculoase cum ar fi azbestul şi vopselele pe

durata transportului şi manipulării va trebui redusă la minim. Pentru a reduce nivelul de zgomot, durata execuţiei construcţiei va fi restricţionată

între anumite ore. Tot molozul, toate deşeurile din activităţile de construcţie şi deşeurile de lemn vor fi stocate în cadrul şantierului.

Deşeurile din lemn vor fi depozitate separat şi vor fi reciclate în loc de a fi aruncate. Focul deschis şi aruncarea ilegală vor fi interzise. Locaţii adecvate pentru stocarea

pămîntului /argilei şi nisipului vor fi determinate iar, înainte de a depozitarea propriu-zisă, va trebui obţinută aprobarea autorităţilor relevante privind respectiva operaţiune.

Realizarea de grămezi de resturi provenite din activităţile de construcţie va fi evitată, iar deşeurile vor fi depozitate periodic la o locaţie special autorizată în acest sens. Vor fi asigurate jgheaburi pentru transferul molozului de la etajele mai înalte la nivelul solului.

Executarea de construcţii în albiile şi pe marginea albiilor de apă va fi evitată pe cât mai mult posibil. Se impune obţinerea unei autorizaţii speciale pentru situaţia de traversare a albiei unui râu.

3.3 Selecţia materialelor şi a metodologiilor de construcţie 50. Vor fi selectate bunuri şi servicii nedăunătoare mediului. Se va acorda prioritate acelor produse care respectă standarde recunoscute internaţional sau simboluri naţionale. Materialele şi metodologiile tradiţionale îndelung testate vor fi alese cu prioritate faţă de tehnologiile noi sau necunoscute. Amplasamentele de construcţie vor fi împrejmuite pentru a preveni accesul neautorizat şi vor fi impuse măsuri generale de siguranţă. Inconvenienţele de ordin temporar datorate lucrărilor de construcţii vor fi minimizate prin activităţi de planificare şi coordonare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. În zonele dens populate, activităţile generatoare de zgomot şi vibraţii vor trebui strict limitate doar pe timpul zilei.

3.4 Manipularea deşeurilor 51. Manevrarea resturilor provenite din activităţile de construcţie va fi realizată în conformitate cu reglementările naţionale şi locale şi după cum este menţionat în PMM, precum şi ţinând cont de consideraţiile cu privire la specificul amplasamentului prezentate mai sus. Aceste reglementări sunt elaborate şi aplicabile în România. Monitorizarea va fi responsabilitatea supervizorilor de şantier angajaţi şi desfăşurându-şi activitatea pentru comună.

ANEXA 15 Apendice 1: Cadrul legal şi instituţional cu privire la Studiul de impact asupra Mediului Legi internaţionale 1. Articolul 11(2) din Constituţia României (revizuită prin Legea nr. 429/2003) prevede faptul că tratatele ratificate de Parlamentul României în condiţiile legii sunt parte a legislaţiei naţionale. 2. Următoarele tratate pentru care România este parte semnatară se referă la protecţia habitatelor naturale:

Convenţia Ramsar asupra zonelor umede (Ramsar, 1971), ratificată de România în 21/09/91. Delta Dunării şi Insula Mică a Brăilei au fost desemnate ca situri Ramsar. Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979),

ratificată de România în 01/07/98. Convenţia asupra diversităţii biologice (Rio de Janeiro, 1992), ratificată de România în

17/08/94. Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna,

1979). Aderarea României în 18/05/93. Convenţia privind conservarea patrimoniului cultural şi natural internaţional (Paris, 1972).

Aderarea României în16/05/90. Câteva zone, inclusiv Delta Dunării, au fost desemnate ca Rezervaţii de patrimoniu mondial UNESCO.

Convenţia de cooperare pentru protecţia şi uzul sustenabil al Dunării semnată în 1994. 3. Cu privire la evaluarea de mediu, tratatele relevante ratificate de România includ:

UN/ECE Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu (Aarhus, 1998), ratificată de România prin Legea nr. 86/2000.

Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991), ratificată de România prin Legea nr. 22/2001.

4. Următoarele tratate ratificate de România se referă la proprietate culturală:

Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) (Valetta, 1992), ratificată de România în 20/11/97.

Convenţia privind conservarea patrimoniului cultural şi natural internaţional (Paris, 1972). Aderarea României în16/05/90. Câteva zone, inclusiv Delta Dunării, au fost desemnate ca Rezervaţii de patrimoniu mondial UNESCO.

Uniunea Europeană “acquis comunitar” 5. Textele relevante legislative includ:

Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, semnat de statele membre ale Uniunii Europene şi Bulgaria şi România, în Luxembourg pe 25 aprilie 2005.

Protocol privind condiţiile şi aranjamentele de aderare pentru aderarea Republicii Bulgaria şi Republicii România la Uniunea Europeană (Anexa VII; lista respectivă inclusă în Articolul 20 din protocol; măsuri tranzitorii, România; Sectiunea 9 privind mediul).

Evaluarea impactului asupra mediului

Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 (modificată prin Directivele 97/11/EC şi 2003/35/EC), cu privire la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului.

Directiva 2001/42/EC privind Evaluarea strategică privind impactul asupra mediului. Prevenirea şi controlul poluării; Autorizaţia integrată

Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (modificată prin Directiva 2003/35/EC din 26 mai 2003).

Managementul deşeurilor

Directiva Consiliului 1999/31/EC din 26 aprilie 1999 cu privire la depozitele de gunoi. Regulamentul Consiliului EEC/259/93 din 1 februarie 1993, privind supervizarea şi controlul

transportului de deşeuri în cadrul, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană. Directiva Consiliului 75/442/EEC din 15 iulie 1975, cu privire la deşeuri (modificată prin

Directiva Consiliului 91/156/EEC, Decizia Comisiei 94/3/EC, Decizia Comisiei 96/350/EC şi Decizia Comisiei 2000/532/EC).

Directiva Consiliului 86/278/EEC din 12 iunie 1986, cu privire la protecţia mediului, şi în special a solului, cînd nămolurile de la epurare sunt folosite în agricultură (modificată prin Directiva 91/692/EEC).

Directiva Consiliului 91/689/EEC din 12 decembrie 1991, cu privire la deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/EC, Hotărârea Consiliului 94/904/EC şi Hotărârea Comisiei 2000/532/EC şi implementată prin Hotărârea Comisiei 96/302/EC).

Directiva Consiliului 94/62/EC din 20 decembrie 1994 privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (după cum este implementată prin Hotărâririle Comisiei 97/129/EC şi 97/138/EC şi modificată de Directiva 2004/12).

Apă şi ape reziduale

Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 cu privire la epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva Comisiei 98/15/EC.

Directiva Consiliului 98/83/EC din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei utilizată în scopul consumului uman.

Directiva Consiliului 75/440/EEC din 16 iunie 1975 privind nivelul de calitate pentru apa de suprafață destinată preparării apei potabile în statele membre (modificată prin Directivele Consiliului 79/869/EEC şi 91/692/EEC).

Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii (modificată prin Directiva Consiliului 91/692/EEC).

Directiva Consiliului 79/869/EEC din 9 octombrie 1979 referitoare la metodele, măsurile şi frecvenţa prelevării probelor şi analiza apelor de suprafață destinate preparării apei potabile în statele membre (modificată prin Directiva Consiliului 91/692/EEC).

Directiva Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 privind protecţia apelor subterane. împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 91/692/EEC).

Directiva privind stabilirea unui nou cadru pentru acţiunile comunitare în domeniul strategiilor privind apa (2000/60/EC) –Directiva cadru privind apa

Protecţia Naturii

Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi

a florei şi faunei sălbatice. Calitatea aerului

Directiva Consiliului 96/62/EC din 27 septembrie 1996 privind evaluarea şi managementul calităţii aerului.

Directiva Consiliului 1999/30/EC din 22 aprilie 1999 privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot; pulberile în suspensie şi plumbul din aerul ambient (modificată de Hotărârea Comisiei 2001/744/EC din 17 octombrie 2001).

Legislaţia românească 6. Legislaţia relevantă include următoarele: Evaluarea impactului asupra mediului

OUG 195 /2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006. Legea cadru privind protecţia mediului.

HG 1213/2006 (publicată în M.Of nr. 802 din 25/09/2006). Procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi privind aprobarea listei de proiecte publice şi private care vor fi supuse acestei proceduri.

Ordin de ministru în curs de elaborare cu privire la procedurile de aprobarea a studiului de impact asupra mediului şi privind emiterea acordului de mediu

Ordin ministerial nr. 863/2002 (publicat în M.Of. nr. 52 din 01/30/2003). Ghid privind metodologia EIM (examinare, stabilirea scopului şi revizuirea studiului).

Ordin de ministru nr. 864/2002 (publicat în M.Of. nr. 397 din 06/09/2003) cu privire la procedurile şi la consultarea publică în cazul impactului transfrontalier.

Ordin de ministru nr. 978/2003 (publicat în MO 3 din 01/05/04) Regulament de atestare a persoanelor fizice şi juridice care elaboreaza EIM.

Ordin de ministru nr. 97/2004, publicat în M.Of. nr. 504 din 06/04/2005. Ordin de ministru nr.876/2004 (publicat în M.Of. nr.31 din 01/1/05) Metodologia de

aprobare a avizului de mediu pentru activităţi cu impact semnificativ asupra mediului. Evaluarea strategică de mediu

HG nr.1076/2004 (publicat în M. Of nr. 707 din 05.08.2004) cu privire la procedura pentru evaluarea impactului asupra mediului cu referire la planuri şi programe.

Ordin de ministru nr. 995/2006 cu privire la lista de proiecte publice şi private care vor fi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Protecţia naturii

OUG nr. 236/2000 privind managementul ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.

Legea nr. 462/2001, privind managementul ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.

HG nr. 230/2003. Ordin de ministru nr. 552/2003.

Ordin de ministru nr. 850/2003. Deşeuri, ape reziduale, poluarea aerului şi poluarea fonică

Ordin de ministru nr. 662/2006 privind aprobarea procedurilor şi competenţelor pentru eliberarea avizelor şi autorizaţiilor în domeniul gospodăririi apelor

Legea de gospodărire a apelor nr. 107/1996 cu modificările ulterioare (Legea nr.112/2006 şi Legea nr. 310/2004)

Ordin de ministru nr. 1012/19 octombrie 2005 privind aprobarea procedurii de acces la informare publică cu privire la domeniul gospodăririi apelor

Ordin ministerial comun nr. 1182/2005 MM şi nr. 1270 /2005 MAPDR privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Ordin ministerial comun nr. 241/MM şi nr. 196/2005 MAPDR privind aprobarea listei ce conţine localităţile din judeţe unde există emisii de nitraţi proveniţi din activităţi agricole şi a listei ce conţine localităţile din bazinele/spaţiile hidrografice unde există emisii de nitraţi proveniţi din activităţi agricole

Ordin ministerial comun nr. 296/2005 MM şi nr. 216/2005 MAPDR privind Programul cadru de măsuri pentru elaborarea planului de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Ordin ministerial comun nr. 242/2005 MM şi nr. 197/2005 MAPDR privind sistemul de monitorizare a solului din zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile

Legea nr. 456/2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea nr. 311/2004 HG nr. 974/2004 privind inspecţia şi monitorizarea apei potabile HG nr. 168/2005 privind inspecţia sistemelor de monitorizare HG nr. 162/2002 privind managementul deşeurilor solide, modificată de HG nr. 349/2005 HG nr. 188/2002 privind aprobarea anumitor norme cu privire la deversarea apelor uzate în

mediul acvatic HG nr. 662/2002 privind managementul deşeurilor uleioase HG nr. 349/2002 privind managementul activităţilor de colectare şi depozitare a deşeurilor

solide HG nr. 856/2002 privind înregistrarea amplasării şi activităţile de colectare a deşeurilor

solide şi a listei incluzând deşeurile periculoase Legea nr. 426/2001 privind aprobarea OUG nr. 78/2000 privind clasificarea deşeurilor solide HG nr. 1159/2003 privind modificarea HG nr. 662/2001 cu privire la amplasarea deşeurilor

uleioase, publicată în M. Of. nr. 715/14 octombrie 2003 Legea nr. 294/2003 privind aprobarea OUG nr. 91/2002 cu privire la modificarea şi

completarea Legii de protecţie a mediului nr. 137/1992 Ordin de ministru nr. 592/2002 privind normele cu referire la valorile permisibile minime şi

metodele de evaluare pentru SO2, NOx şi NO2, solide în suspensie (PM10 şi PM2.5), Pb, CO, O3, şi de benzen în aer.

Legea nr. 655/2001 privind aprobarea HG nr.243/2000 pentru protecţia mediului HG nr. 1470/2004 (MO 954/2004) privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru

managementul deşeurilor solide şi a Planului naţional pentru managementul deşeurilor solide.

Patrimoniul cultural

Legea nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice

Legea nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic (modificată prin Legea nr. 462/2003)

Legea nr. 150/1997 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (Valetta, 1996).

ANEXA 15

Apendice 2: Proceduri de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor în România 10 Introducere 1. În conformitate cu Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, cu modificările sale ulterioare – Ordonanţa de urgenţă nr. 152/2005, Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 şi Ordinele ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 860 şi nr. 863/2002, procesul decizional privind Studiul de impact asupra mediului, cu referire la emiterea acordului de mediu, pentru a realiza execuţia de lucrări de construcţii, precum şi a autorizaţiei de mediu, pentru funcţionare, este bine configurat. Legea privind protecţia mediului stabileşte cerinţele şi principiile cu referire la EIM; HG nr. 918/2002 stabileşte procedurile, în vreme ce ordinele ministeriale nr. 860/2002 şi nr. 863/2002 prezintă în detaliu procedurile pentru realizarea EIM şi pentru emiterea acordului de mediu. 2. În baza legislaţiei din România, oricare activitate privind dezvoltarea unei noi facilităţi sau modificarea uneia existente are nevoie de aprobarea unei EIM, înainte ca ALPM să aprobe emiterea unei licenţe de mediu (acord de mediu) şi a autorizaţiei pentru operare (autorizaţie de mediu). Pentru oricare altă activitate care nu este inclusă în lista pentru care este obligatorie realizarea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului (Anexele I şi II ale HG nr. 918/2002), ALPM şi ARPM vor lua în consideraţie criterii de selecţie în vederea determinării proporţiei în care o astfel de activitate ar putea să aibă un impact semnificativ asupra mediului. Facilităţile existente necesită o autorizaţie de mediu emisă de ALPM, care include o evaluare a conformităţii cu standardele de mediu (de exemplu, condiţii privind calitatea aerului, apelor şi solului care transpun standardele existente). 3. HG nr. 918/2002 prezintă etapele procedurii, cerinţele care trebuie respectate de către persoanele fizice sau certificate legal, în vederea pregătirii studiilor de impact asupra mediului, precum şi lista de activităţi care trebuie să fie supuse procedurii privind EIM. În linii mari, procedura privind EIM se realizează în etape, respectiv etapa de încadrare în procedura de evaluare, etapa de definire a domeniului evaluării şi cea privind analiza calităţii raportului. Proceduri pentru obţinerea unei Licenţe de construcţie privind mediul (sau acord de mediu) 4. Proceduri pentru obţinerea unei licenţe de construcţie privind mediul este descrisă detaliat de parcurgerea etapelor următoare şi prezentată pe scurt în reprezentarea grafică aferentă. Etapa 1. Încadrarea noului proiect /investiţie 5. Aceasta etapă este realizată de către APM locală, cu responsabilităţi specifice pentru locaţia (comuna, oraşul) unde va fi dezvoltată investiţia. În vederea solicitării unei licenţe de construcţie privind mediul, Beneficiarul este responsabil să prezinte la sediul APM locală/regională sau MM un dosar tehnic incluzând următoarea documentaţie:

Formularul de solicitare a evaluării privind mediul, în conformitate cu ordinul de ministru nr. 860/2002; această cerere va fi adresată APM locală/regională sau MM, în funcţie de localizarea geografică a amplsamentului noii investiţii;

10 Anexa este inclusă doar în scopul prezentării informaţiilor, prevederile menţionate nu se aplică în totalitate activităţilor propuse în proiect

Certificatul de Urbanism şi avizele şi autorizaţiile aferente (obţinute la nivelul studiului de fezabilitate) în temeiul legislaţiei respective;

Contractele semnate cu societatea locală pentru colectarea deşeurilor solide şi cu Administraţia Naţională “Apele Române” pentru alimentarea cu apă şi canalizare (alte autorizaţii vor putea fi solicitate după caz);

Memoriu tehnic (formular standard) în conformitate cu Anexa II.2 a ordinului de ministru nr. 860/2002 (pregătit de firma de consultanţă/consultantul care a elaborat studiul de fezabilitate);

Fişa tehnică (formular tehnic standard) în conformitate cu ordinului de ministru nr.1943/2001 (pregătit de firma de consultanţă/consultantul care a elaborat studiul de fezabilitate);

Tarif de avizare (diferă funcţie de stagiul procesului EIM); Anunţul public cu privire la solicitarea de obţinere a acordului de mediu în

conformitate cu Anexa II. 4 a ordinului de ministru nr. 860/2002. 6. În cadrul APM se constituie un Colectiv de Analiză Tehnică (CAT) printr-o ordonanţă a prefectului, care include reprezentanţi din cadrul APM locală/regională, din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), din cadrul Administraţiei Naţionale “Apele Române”, ai institutelor de sănătate publică precum şi a altor autorităţi responsabile pentru acordarea autorizaţiilor de mediu. Mebrii CAT analizează documentaţia prezentată în dosarul tehnic şi constituie încadrarea investiţiei în una din următoarele trei categorii: (I) activităţi cu impact nesemnificativ asupra mediului şi deci procedura privind acordul de mediu NU se va aplica; (II) activităţi cu impact puţin semnificativ asupra mediului şi se va aplica procedura simplificată privind acordul de mediu; şi (III) activităţi cu impact semnificativ asupra mediului şi se va aplica procedura completă privind acordul de mediu. În continuare, (pentru situaţiile prezentate la (II) şi (III)) APM, împreună cu Colectivul de Analiză Tehnică şi Beneficiarul, vor vizita amplasamentul viitoarei investiţii pentru: (I) a verifica dacă amplasamentul este descris corect în dosarul tehnic; şi (II) a completa Fişa de Control elaborată conform ordinului de ministru nr. 863/2002. Etapa 2. Definirea domeniului evaluării şi elaborarea raportului privind EIM 7. APM analizează şi aprobă Lista de Control care include concluziile stabilite de Colectivul de analiză tehnică, în baza căreia anunţă Beneficiarul cu privire la obligaţia de a elabora studiul privind EIM (studiul de evaluare a impactului asupra mediului).

Beneficiarul este obligat: Să elaboreze raportul privind EIM în conformitate cu ordinul de ministru nr.

863/2002. Raportul privind studiul EIM va fi realizat doar de către persoane fizice sau firme de consultanţă independente faţă de Beneficiar, împreună cu consultantul care a elaborat studiul de fezabilitate, care trebuie să fie acreditate pentru elaborarea acestor studii tehnice pentru proiectele de infrastructură /investiţii (după cum este stabilit în Anexa 4 a ordinului de ministru nr. 978/2003), pe baza temeiului legal stipulat în ordinele de ministru nr. 978/2003 şi nr. 97/2004;

Să angajeze pe bază de contract şi selecţie competitivă ca urmare a unei proceduri ce include expresii de interes/invitaţii de prezentare oferte, o firmă/persoană fizică care va elabora raportul privind EIM;

Să pregătească şi să publice anunţul public cu privire la descrierea proiectului de investiţie (acesta este al doilea anunţ public din procedura de aprobare a studiului privind EIM);

Etapa 3. Analiza calităţii raportului privind EIM 8. În cadrul acestei etape, APM este responsabilă pentru: (I) completarea Listei de Control privind analiza raportului pentru EIM; (II) pregătirea consultării publice; şi (III) comunicarea rezultatelor către Beneficiar.

Beneficiarul este obligat : Să prezinte la APM locală raportul privind EIM, cu sprijinul firmei de consultanţă

care a elaborat EIM; Să pregătească şi să lanseze consultarea publică în prezenţa tuturor celor implicaţi,

ONG-uri, sau persoane interesate, care va include prezentarea proiectului şi a raportului EIM pe durata unei dezbateri publice;

Să evalueze discuţiile şi concluziile rezultate în urma consultării publice; Să răspundă observaţiilor şi cererilor public exprimate, printr-o soluţie tehnică

viabilă. Etapa 4. Decizia privind aprobarea şi eliberarea Licenţei (acordului de mediu) de construcţie 9. APM emite acordul de mediu care stipulează licenţa de a iniţia lucrările de construcţie în termen de 30 de zile de la data deciziei finale.

Beneficiarul este obligat: Să anunţe publicul cu privire la aprobarea acordului de mediu; Să solicite o autorizaţie de mediu privind funcţionarea operaţională

Observaţii adiţionale:

Raportul EIM este elaborat la nivelul studiului de fezabilitate, în temeiul HG nr. 918/2002; Informaţia minimă prezentată de către Beneficiar în vederea solicitării acordului de mediu va

trebui completată cu prevederile recomandate de finanţatori internaţionali (BERD, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii) şi/sau legislaţia UE şi legislaţia în vigoare din România;

Pentru acele investiţii finanţate prin fonduri ISPA sau SAPARD, condiţiile stabilite prin acordul de mediu vor lua în consideraţie limitele emisiilor de poluanţi prevăzute în legislaţia UE şi din România. Totuşi, limitele reglementate naţional, în situaţia în care acestea sunt mai restrictive, vor prevala faţă de cele impuse prin cadrul legislativ UE .

Acordul de mediu este valabil pe întreaga durata a execuţiei lucrărilor de construcţii ale proiectului respectiv, dar va expira dacă investiţia nu va fi demarată în termen de cel mul 2 ani de la aprobarea licenţei de mediu pentru construcţii. Pe durata periodei de execuţie a investiţiei, autorităţile locale de protecţie a mediului vor monitoriza respectarea condiţiilor impuse de către acordul de mediu (a se consulta secţiunea următoare privind informaţii detaliate despre procesul de monitorizare);

Beneficiarul este obligat, în temeiul legii, să informeze autorităţile de protecţie a mediului în scris de oricâte ori apare o modificare semnificativă a condiţiilor iniţiale cu referire la proiectul de investiţii, pentru care a fost emis acordul de mediu.

Proceduri pentru obţinerea autorizaţiei de mediu privind funcţionarea operaţională 10. Autorizaţia de mediu privind funcţionarea operaţională a investiţiilor cu impact semnificativ asupra mediului este emisă de către APM în conformitate cu ordinul de ministru nr. 876/2004. APM

locală, împreună cu reprezentanţi din partea Gărzii Naţionale de Mediu şi din partea Administraţiei Naţionale “Apele Române”, inspectează situl după finalizarea construcţiei şi elaborează o fişă tehnică cu observaţiile de la nivelul amplasamentului (de exemplu, audit de mediu). 11. Auditul de mediu cu privire la facilităţile existente este realizat de către persoane certificate, costurile aferente fiind suportate de către Investitor, şi include: (I) o listă de verificare ce va examina elementele caracteristice ale investiţiei; (II) un studiu de mediu, care va fi constituit din colectarea datelor şi analiza din punct de vedere tehnic a tuturor aspectelor privind mediul, înainte de a lua o decizie privind încadrarea tipurilor de impact existente sau potenţiale specifice amplasamentului; şi (III) investigarea în scopul cuantificării gradului potenţial de poluare la nivelul amplasamentului. De obicei, pe baza rezultatelor auditului de mediu se poate solicita realizarea programelor de conformitate.

Beneficiarul este răspunzător pentru: Solicitarea autorizaţiei de mediu către APM locală; Pregătirea unui Dosar tehnic similar cu cele prezentate anterior; Anunţul public cu privire la solicitarea de a iniţia funcţionarea operaţională; Reînnoirea anuală a autorizaţiei, odată ce aceasta este emisă (este valabila 5 ani).

12. De obicei, sunt menţionate standardele (privind limitele ambientale şi ale emisiilor) ce trebuie respectate pentru conformitatea cu cerinţele de protecţie a mediului, conform legislaţiei UE. În mod curent, se face referire la standarde privind aerul, apa, deşeuri şi deversări de anumite substanţe în ape. Capacitatea de monitorizare pe durata perioadei de execuţie a construcţiilor şi după emiterea autorizaţiei de mediu pentru funcţionare operaţională 13. Pe durata perioadei de execuţie a construcţiilor, ALPM, împreună cu reprezentanţi din partea Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) şi din partea Administraţiei Naţionale “Apele Romane”, răspunde de realizarea unor vizite la amplasament şi de inspectarea conformităţii privind protecţia mediului, după cum este menţionat în acordul de mediu şi autorizaţia de mediu. 14. Inspectorii GNM pot să însoţească inspectorii ALPM la vizitele în amplasament, pe baza unui program de inspecţie. Ca urmare a acestor vizite şi a verificărilor de conformitate, inspectorii pregătesc un raport în baza căruia se vor stabili recomandări, adresate operatorilor, privind respectarea standardelor şi condiţiilor de autorizare. Dacă o facilitate de proiect nu respectă standarde relevante, aceasta va primi iniţial o avertizare din partea inspectorului, în care va fi menţionată şi o perioadă de timp necesară efectuării acelor acţiuni pentru realizarea conformităţii cu Acordul de mediu. Dacă aceste măsuri nu sunt luate, va fi impusă plata unor amenzi de ordin administrativ (valoarea amenzilor diferă conform legislaţiei). În final, nerespectarea conformităţii duce la acţionarea în justiţie.

Beneficiar proiect

Cerere de solicitare privind procedura referitoare la acordulde mediu•descrierea proiectuluiDosar tehnic prezentat ALPM

•anunţul public cu privire la investiţie

Analiza de către ALPM(CAT)a documentaţiei prezentateÎndrumar alMMDD/ALPM

Respingere argumentată Necesitatea unor date suplimentare

Raport preliminar al Beneficiarului

Raport EIM privind studiul de impact prezentat de către Beneficiar

Analiza şi aprobarea raportului de către ALPMObservaţii

Modificări efectuate de către BeneficiarRefuzul

proiectului

Consultare publică

Analiza concluziilor consultarii publicede către ALPM (CAT)

Observaţii, solicitare de date suplimentare

Modificări realizate în raport de către Investitor

Studiu de impact/Consiliere tehnică de către ALPM

Analiza documentaţiei de către ALPMRespingere argumentată

Aprobarea emiteriii acordului de mediu cu privire la execuţia lucrărilor de construcţii

Schemă grafică. Procedurile privind emiterea acordului de mediu pentru iniţierea investiţiilor aferente unei noi facilităţi

ANEXA 15 Apendice 3: Ghidul de Mediu pentru contractele de lucrări civile Contractorii vor fi obligaţi să respecte standarde şi proceduri nedăunătoare mediului. Toate contractele de lucrări civile vor avea prevăzute următoarele clauze cu referire la topica protecţiei mediului:

Se vor lua măsuri şi precauţii de prevenire a oricărui impact advers asupra mediului, emisie sau perturbaţie cauzată de execuţia lucrărilor civile. Acest deziderat va fi realizat prin acţiuni de evitare sau de eliminare, ori de câte ori va fi posibil, mai curând decât acţiuni de atenuare sau ameliorare a impactului deja generat.

Se va asigura conformitatea cu prevederile legale şi de reglementare naţionale şi locale. Se

va desemna personal cu competenţe în implementarea acţiunilor de protecţia mediului şi care va beneficia de îndrumarea şi instrucţiunile primite de la dirigintele de şantier sau autorităţile în domeniul protecţiei mediului.

Se vor minimiza emisiile de praf în vederea atenuării sau minimizării impactului advers

asupra calităţii aerului.

Se vor preveni emisiile de vibraţii sau zgomot provenite de la autovehicule sau echipamente.

Se va minimiza deranjarea vegetaţiei şi se va reface vegetaţia afectată negativ de execuţia lucrărilor de construcţii.

Se vor proteja, împotriva poluării, calitatea apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a

solului. Vor fi colectate şi amplasate, în mod adecvat, toate reziduurile provenite de la materialele de construcţii.

ANEXA 16: Manual de management financiar al proiectului

CUPRINS

SURSELE DE FINANŢARE ALE PROIECTULUI CONTURILE PROIECTULUI ŞI FLUXUL FONDURILOR PROCEDURI ŞI POLITICI FINANCIARE ŞI CONTABILE IN CADRUL PROIECTULUI PROCEDURI DE PLATĂ ŞI TRAGERE PERSONALUL FINANCIAR AL PROIECTULUI SISTEMUL INFORMATIC DE CONTABILITATE ŞI MANAGEMENT FINANCIAR AL PROIECTULUI BUGETARE, PLANIFICARE ŞI PREVIZIONAREA FINANCIARĂ RAPOARTELE DE MONITORIZARE FINANCIARA ALE PROIECTULUI ŞI ALTE RAPORTĂRI AUDITUL ANEXE:

Apendice 1: Sursele de fonduri ale Proiectului Apendice 2: Schema fluxurilor financiare în cadrul Proiectului Apendice 3: Planul de conturi şi monografia contabilă a Proiectului – va fi dezvoltat ulterior Apendice 4: Model de flux al documentelor financiare Apendice 5: Model de Norme ALOP privind Proiectul – va fi dezvoltat ulterior Apendice 6: Formular IFR pentru fondurile Proiectului Apendice 7: Termeni de Referinţă pentru serviciile de audit Apendice 8: Personalul financiar – nume şi date de contact – va fi dezvoltat ulterior Apendice 9: Aranjamente de ordin juridic pentru implementarea cadrului financiar al

Proiectului Apendice 10: Termeni de Referinţă draft pentru Sistemul informatic pentru management

financiar

CONSIDERAŢII GENERALE În implementarea proiectelor finanţate de către Banca Mondială, rolul managementului financiar, ca parte a managementului general al proiectului, este absolut fundamental. Într-o lume marcată de limitarea resurselor financiare, cu proiecte complexe în derulare, rolul managementului financiar este acela de a furniza informaţii actuale, exacte şi corecte pentru monitorizarea şi sprijinirea procesului decizional. În plus, contabilitatea şi auditul reprezintă două elemente esenţiale ale administrării şi cuantificării eficienţei fondurilor investite. Pentru aceasta, este necesară o integrare a diverselor modalităţi de administrare şi monitorizare financiară, în vederea utilizării eficiente a fondurilor pentru atingerea obiectivelor propuse. Prin urmare, Banca Mondială include în toate acordurile juridice încheiate una sau mai multe clauze privind managementul financiar, sistemul de contabilitate, raportare şi audit, în vederea asigurării monitorizării utilizării fondurilor sale. Clauzele acordurilor de împrumut sau cu privire la finanţarea nerambursabilă sunt în aşa fel formulate, încât să fie in concordanţă cu politicile generale ale Băncii Mondiale, sistemul financiar românesc şi standardele de contabilitate internaţionale.

I. SURSELE DE FONDURI ALE PROIECTULUI

Sursele de fonduri identificate pentru implementarea Proiectului sunt sursele externe, acordate României de către Banca Mondială, printr-un Împrumut şi un Fond de finanţare nerambursabilă, precum şi sursele de finanţare locală, dupa cum urmează: 1. Contribuţia Externă din împrumutul Băncii Mondiale, pentru finanţarea Proiectului: Guvernul României va asigura iniţial fonduri pentru a fi utilizate în implementarea Proiectului, care vor fi ulterior recuperate din Împrumutul Băncii Mondiale, acesta fiind astfel sursa financiară principală pentru susţinerea implementării Proiectului. Fondurile Băncii Mondiale vor acoperi parţial cheltuielile eligibile în conformitate cu prevederile Acordului de Împrumut. 2. Contribuţia Externă din Fondul de finanţare nerambursabilă GEF, administrat de către Banca Mondială: Proiectul propus a fost astfel configurat încât să îşi îndeplinească obiectivele prin combinarea resurselor provenite din Fondul asistenţei financiare nerambursabilă GEF cu cele provenind din alte surse de finanţare. 3. Contribuţia Guvernamentală din fonduri bugetare: Guvernul României va asigura toate fondurile în avans corespunzătoare pentru partea de Proiect finanţată de către BIRD, fonduri care vor fi ulterior recuperate în totalitate din fondurile împrumutului. Activităţile de proiect finanţate de fondul asistenţei financiare nerambursabilă nu vor beneficia de cofinanţare de la bugetul de stat. Drept urmare, toate impozitele şi taxele ce vor trebui plătite pe teritoriul României, precum şi contribuţiile la salariile personalului de implementare vor fi de asemenea eligibile pentru a fi suportate din fondul Imprumutului/asistenţei financiare nerambursabilă. 4. Contribuţii din fondurile bugetare generale alocate şi din sursele proprii Agenţiilor de implementare: Pe durata activităţilor de Proiect, Agenţiile de implementare (MM, ANAR, etc.) pot de asemenea să asigure fonduri, ori de câte ori va fi necesar, din surse proprii de finanţare; vor putea fi astfel susţinute anumite costuri de implementare, cum ar fi salariile pentru personalul suplimentar extern şi alte cheltuieli de operare, care sunt neeligibile pentru a fi suportate din fondurile Proiectului.

Prin calitatea sa duală ca agenţie de implementare şi beneficiar al Proiectului, ANAR, prin unităţile sale teritoriale (Direcţiile de apă – WD) va angaja personal tehnic şi financiar pentru a avea asigurată competenţa necesară abordării problemelor de ordin general pe durata implementării proiectului. Remuneraţiile personalului specializat, taxele şi contribuţiile afernte acestor salarii reprezintă o contribuţie la implementarea Proiectului, care va fi suportată din finanţarea de la bugetul de stat şi din surse proprii ale ANAR, începând cu anul 2007. De asemenea, ANAR va asigura susţinerea unor costuri incrementale de operare aferente personalului local de monitorizare, care nu sunt eligibile a fi finanţate din fondurile Proiectului, iar aceasta va fi considerată tot ca propria contribuţie la proiect. Această contribuţie va fi cuantificată trimestrial. Toate fondurile reprezentând contribuţii ale Agenţiilor de implementare din propriile surse nu vor fi cuprinse în fluxul de fonduri aferent conturilor Proiectului. 5. Contribuţia de la bugetele locale şi la nivel de judeţ: În conformitate cu configurarea Proiectului, o parte din beneficiarii importanţi ai Proiectului, puternic implicaţi în implementarea primei componente a acestuia, sunt comunele desemnate drept Zone Vulnerabile la poluarea cu Nitraţi în temeiul Ordinului Comun Ministerial nr. 241/196/2005. Pe durata pregătirii şi negocierii Proiectului, a fost agreat ca atât Consiliile Judeţene ale acelor judeţe ce conţin ZVN, cât şi Consiliile Locale ale comunelor beneficiare, să asigure o contribuţie în numerar sau în natură în valoare de aproximativ 5% din valoarea totală a unor lucrări de investiţie specifice care vor fi realizate la nivel local. Această contribuţie va accentua sentimentul de apartenenţă la Proiect, va stabili un criteriu de prioritizare a ordinii de execuţie a investiţiilor realizate pe întreg teritoriul naţional şi va spori nivelul de implicare, în activităţile de monitorizare şi implementare, a beneficiarilor Proiectului la nivel local. Înainte de iniţierea Proiectului la nivel local, UMP va semna cu fiecare co-finanţator la nivel local un acord, care va specifica valoarea contribuţiei, condiţiile de asigurare a disponibilităţii acesteia în timp util, tipurile de investiţii cărora li se aplică şi tipurile de rapoarte cu privire la cheltuielile respective, precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în activităţile de investiţii realizate în cadrul Proiectului. Contribuţia locală va fi asigurată anual în bugetele locale (aferente judeţelor şi comunelor) prin luarea în consideraţie a previziunilor bugetare, realizate în baza planurilor anuale de implementare aprobate, iar aceasta va fi transferată, la cerere, în contul deschis la Trezorerie în numele Proiectului dedicat contribuţiei locale (a se vedea schema din Apendicele 1, care descrie modalitatea prin care sunt configurate şi realizate investiţiile locale). Entităţile co-finanţatoare vor confirma existenţa fondurilor în bugetele lor înainte de demararea procesului de selecţie, iar toate fondurile locale vor fi disponibile pentru implementarea proiectului înainte de semnarea contractului pentru respectivele lucrări civile de investiţii. Această contribuţie va fi considerată ca fiind unul din fondurile Proiectului şi va face obiectul raportării periodice către Guvernul României şi Banca Mondială. 6. Contribuţia beneficiarilor Proiectului în natură sau în numerar din fonduri extrabugetare: Contribuţia în natură şi în numerar va fi asigurată de către beneficiarii Proiectului (comune, ministere, instituţii la nivel naţional şi local, etc) pentru a face posibilă implementarea activităţilor specifice. Contribuţia beneficiarilor va acoperi costurile activităţilor considerate neeligibile pentru a fi sprijinite de fondurile Proiectului cum ar fi: taxe şi dări locale, costuri cu manopera, privind terenurile, monitorizarea zilnică a investiţiilor, costurile operaţionale date de funcţionarea zilnică a investiţiilor, etc.

Această contribuţie este deosebit de importantă pentru implementare şi pentru succesul pe termen lung al activităţilor Proiectului. Prin urmare, în vederea asigurării angajamentului beneficiarilor privind co -finanţarea activităţilor de proiect, vor fi semnate acorduri cu fiecare tip de beneficiar, înainte de oricare intervenţie asigurată prin Proiect. Contribuţia locală în natură şi în numerar va putea fi cuantificată şi raportată trimestrial de către beneficiari, sau poate fi confirmată de către personalul Proiectului în timpul misiunilor de monitorizare. Contribuţiile beneficiarilor, în natură şi în numerar din fonduri extrabugetare, nu vor fi derulate prin conturile Proiectului, vor fi reliefate doar prin fişe de cont extrabilanţiere şi nu vor fi incluse în rapoartele financiare periodice realizate în cadrul Proiectului. Schema generală a surselor de finanţare ale Proiectului este prezentată în Apendicele 1.

II. CONTURILE PROIECTULUI SI FLUXUL FONDURILOR

1. Contul Desemnat şi Conturile Adiacente cu privire la contribuţia externă: Fondurile puse la dispoziţie de către Banca Mondială reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă pentru susţinerea Proiectului vor fi derulate printr-un Cont Desemnat (DA), denominat în valută, deschis la bănci comerciale, selectat în termeni şi condiţii acceptabile Băncii Mondiale, după cum urmează : Contul Desemnat pentru fondurile de asistenţă financiară nerambursabilă (DA) – va fi deschis în numele UMP, entitate fără personalitate juridică, căreia i se va delega autoritatea de ordonator de credit şi va avea responsabilitatea implementării şi a coordonării generale a Proiectului. Acest cont va fi menţinut în moneda asistenţei financiare nerambursabile (USD) şi va fi utilizat pentru efectuarea plăţilor /transferurilor de mică valoare în contul beneficiarilor Proiectului/furnizorilor/unităţilor de implementare, în temeiul prevederilor Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă şi a Scrisorii privind tragerile din fondurile de asistenţă financiară nerambursabilă. Adiacent acestui Cont Desemnat, un cont denominat în RON (Cont de Transfer exprimat în RON) va fi deschis la aceeaşi bancă, pentru a converti USD din DA în vederea efectuării plăţilor către contractori locali. Soldul acestui cont exprimat în RON va trebui să fie cât mai mic, foarte aproape de valoarea zero, pentru a minimiza efectele variaţiilor de curs valutar. Toate sumele din acest cont vor fi ulterior transferate, în vederea efectuării plăţilor, într-un cont de transfer deschis la Trezorerie. Sub-conturi separate denominate în USD şi RON vor fi deschise la aceeaşi bancă comercială, pentru a colecta dobânzile provenite de la DA în USD, contul de transfer RON, din care vor fi suportate comisioanele bancare percepute pentru Contul Desemnat şi contul corespondent denominat în RON. Sume mici din sub-conturile pentru dobânzi, respectiv pentru comisioane bancare, exprimate în USD vor fi convertite lunar în RON, în sub-conturile exprimate în RON, pentru a acoperi în totalitate comisioanele bancare exprimate în RON. MM şi UMP vor avea drept deplin de semnătură pentru operarea contului DA şi a tuturor conturilor adiacente menţionate mai sus. Secretarul de Stat, având calitatea desemnată de Coordonator de proiect, precum şi Directorul economic al MM vor avea specimen de semnătură pentru Contul DA pentru Grant (asistenţa financiară nerambursabilă). Semnăturile de rezervă pentru drepturile de semnătură menţionate vor fi asigurate de reprezentanţi din cadrul UMP (Director UMP şi director financiar). Directorul financiar şi contabilul din cadrul UMP vor fi autorizaţi, prin semnătura lor, să acceseze toate fondurile Proiectului, inclusiv operarea conturilor deschise atât la banca comercială cât şi la Trezorerie. Semnăturile de rezervă vor fi asigurate de către reprezentanţi oficiali ai MM (de exemplu Directorul economic al MM şi un contabil din cadrul MM). Acest sistem va asigura un flux neîntrerupt al fondurilor, indiferent de lipsa temporară a semnatarilor, va oferi transparenţa operaţiilor de plăţi şi va da UMP posibilitatea de a utiliza o procedură unică privind plăţile, atât din fonduri guvernamentale cât şi externe. Toate sursele financiare ale Proiectului vor fi în final canalizate prin conturi denominate în RON deschise la Trezoreria Municipiului Bucureşti, după cum urmează:

a. Conturile de trezorerie pentru derularea avansurilor provenite de la buget, care vor fi recuperate din Fondurile Împrumutului

Guvernul României va asigura anual, cu prioritate, alocarea de fonduri în bugetul general al Agenţiei de Implementare a Proiectului, respectiv MM, destinate implementării corespunzătoare a Proiectului, acestea fiind sume prealabile ce vor fi ulterior recuperate de MEF din Fondurile Împrumutului, în baza cheltuielilor eligibile efectuate. Aceste sume vor fi derulate printr-un Cont de Trezorerie:

Contul de Trezorerie pentru avansuri bugetare, eligibile pentru a fi finanţate din fondurile Proiectului (Cont de Trezorerie L): va fi deschis în numele UMP la Trezoreria Municipiului Bucureşti, în baza codului alocat Proiectului de către MEF. Acest cont va fi creditat cu credite bugetare, solicitate lunar către MM, şi va fi debitat cu plăţile eligibile efectuate către contractori. Specimenele de semnătură vor fi aceleaşi ca pentru conturile deschise la banca comercială.

UMP va raporta periodic Ministerului Finanţelor Publice situaţia cu privire la cheltuielile eligibile aferente Fondurilor Împrumutului, angajate şi efectuate din fondurile bugetare de prefinanţare. În baza rapoartelor primite cu privire la cheltuieli, MFP va stabili ulterior data şi sumele care vor fi trase din Contul Împrumutului.

b. Contul de Trezorerie de transfer pentru fondurile de asistenţă financiară

nerambursabilă

În temeiul legislaţiei din România, toate fondurile publice trebuie să fie derulate exclusiv prin conturi deschise la Trezorerie. Prin urmare, fondurile Grantului, convertite în moneda locală, vor fi transferate într-un cont dedicat deschis la Trezorerie. Contul de Trezorerie de Transfer (Contul de Trezorerie G): va fi deschis, de asemenea, în numele UMP la Trezoreria Municipiului Bucureşti, în baza codului alocat Proiectului de către MEF. Acest cont va fi creditat cu sumele transferate din Contul de Transfer denominat în RON şi va fi debitat cu plăţile eligibile efectuate către contractori. Specimenele de semnătură vor fi aceleaşi ca pentru conturile deschise la banca comercială.

c. Contul de Trezorerie pentru fondurile contribuţiei locale: Pentru derularea fondurilor contribuţiei de co-finanţare locală, asigurată de către Consiliile Judeţene /Locale, UMP va deschide un cont separat care va fi alimentat periodic de către beneficiarii locali, la cererea UMP formulată în baza stadiului activităţilor implementate. Drepturile de semnătură vor fi similare cu acelea pentru conturile Proiectului.

a. Fluxul fondurilor Proiectului în cadrul componentelor acestuia Componentele 1, 2 şi 3 din Proiect UMP va cumula responsabilităţile pentru implementarea generală a Proiectului şi pentru administrarea financiară a tuturor fondurilor acestuia. UMP va asigura de asemenea, prin propriul său personal, realizarea procesului decizional, a activităţilor de achiziţii în conformitate cu necesităţile implementării şi ale beneficiarilor, ale unităţilor de implementare, precum şi managementul financiar al fondurilor locale şi externe şi monitorizarea progresului realizat în implementarea Proiectului. În cadrul primelor trei componente, UMP va semna contractele cu furnizorii şi va efectua plăţile direct către aceştia, atât din fondurile externe, cât şi din fondurile bugetare şi din contribuţia locală, derulate prin anumite conturi de Trezorerie.

Comunele din cadrul ZVN vor fi beneficiarii diferitelor contracte incluse în prima componentă a Proiectului. Comunele şi /sau Consiliile judeţene, în calitatea lor de beneficiari, vor suporta anumite costuri din propriile fonduri, cu rol de contribuţii din partea beneficiarilor, şi vor raporta cel puţin trimestrial, către UMP, situaţia contribuţiilor în numerar sau în natură şi cu privire la stadiul de finalizare a obiectivelor de implementat. Evaluarea financiară, monitorizarea şi încadrarea plăţii reprezentată de contribuţia locală, ca parte a surselor de finanţare din Proiect, va rămâne în sarcina UMP. Pe durata perioadei de implementare a proiectului, pe baza informaţiilor primite şi a analizării, din punct de vedere tehnic, a propunerilor şi rapoartelor, UMP va îndeplini acţiuni cu privire la efectuarea de plăţi din Contul de Grant, pentru a realiza rapoarte şi pentru a alimenta fondurile cu avansuri bugetare. UMP nu are acces direct la Contul Împrumutului; decizia privind efectuarea de plăţi din Contul Împrumutului (periodicitate, sume) va aparţine MEF, în baza raportelor privind cheltuielile prezentate de către UMP. Toate plăţile care depăşesc plafonul de 20% din suma din cadrul DA vor fi făcute direct din Contul Grantului, prin procedurile privind Plata Directă. Pentru plăţi de valoare mică, sub plafonul menţionat, UMP va utiliza suma reprezentând Alocaţia Autorizată existentă în DA. Nicio plată directă nu va fi făcută, în nicio circumstanţă, din Contul Împrumutului. Toate plăţile pentru beneficiarii/furnizorii la nivel naţional vor fi efectuate în moneda naţională. Pentru plăţile interne efectuate din asistenţa financiară la Proiect asigurată de contribuţia GEF, UMP va converti după cum va fi necesar, sume exprimate în valuta externă, depozitate în Contul Desemnat, va transfera suma rezultată, exprimată în moneda naţională, în Contul de Transfer denominat în RON şi va efectua plătile respective din acest cont. Suma convertită va fi calculată astfel încât soldul Contului de Transfer denominat în RON să rămână la o valoare foarte mică (mai puţin decît echivalentul a 10 USD), pentru a minimiza diferenţele de curs valutar cu privire la operaţiunile DA. Plăţile pentru furnizori/consultanţi externi, din asistenţa financiară GEF, vor fi efectuate prin transfer direct din DA, exprimat în valuta facturii primite. Plăţile externe, din avansurile bugetare, vor fi efectuate utilizând suma existentă în Contul de Trezorerie L, din care va fi dirijată suma necesară printr-un cont bancar separat şi deschis la aceeaşi bancă unde este deschis DA, în vederea efectuării operaţiilor de schimb valutar pentru efectuarea plăţilor externe. În acest caz, soldul acestui tip de cont bancar va fi menţinut la valoare zero între operaţiunile de efectuare a plăţilor. MEF analizează posibilitatea de a utiliza Trezoreria pentru efectuarea plăţilor externe, dar deocamdată nu sunt create proceduri în acest sens. Fondurile Proiectului, inclusiv cele externe, vor fi de asemenea utilizate pentru efectuarea plăţilor reprezentând taxe prevăzute de legile în vigoare, impozite şi avize aferente lucrărilor civile/bunurilor/ serviciilor de pe piaţa internă, în conformitate cu Acordul de Împrumut/Grant şi Tabelele de costuri. Toate plăţile vor fi făcute prin transfer bancar către conturile bancare ale consultanţilor/furnizorilor. Toate fondurile considerate drept Contribuţie locală, din partea bugetelor la nivel de judeţ/local vor fi derulate printr-un cont deschis la Trezorerie şi vor fi utilizate pentru a acoperi parţial valoarea netă a investiţiilor eligibile. Toate plăţile către contractorii locali vor fi făcute prin transfer bancar către conturile deshise la Trezorerie aparţinând beneficiarilor/furnizorilor, organizaţi ca persoane juridice sau în conturile deschise în bănci ale furnizorilor care nu au acest statut juridic. În situaţia unor contractori străini, plăţile vor fi făcute din fondurile locale, iar metodologia va fi similară cu procedura descrisă pentru avansurile bugetare.

UMP va fi pe deplin responsabil pentru efectuarea plăţilor şi pentru alimentarea în fiecare lună a DA, pentru asigurarea de fonduri bugetare de prefinanţare şi a fondurilor de cofinanţare locale, pentru realizarea controlului, auditului intern şi pentru aplicarea procedurilor de contabilitate, precum şi pentru raportarea către MEF sau Banca Mondială ori de câte ori va fi necesar. UMP va asigura asistenţa tehnică cu privire la procedurile de management financiar, dacă va fi cazul, şi va consolida datele de ordin financiar în rapoartele generale cu privire la progresul tehnic şi financiar al Proiectului. Componenta 4: Managementul Proiectului UMP va semna contracte cu furnizori şi va efectua plăţi directe în favoarea acestora, pentru implementarea acestei componente, de o manieră similară cu cea prezentată anterior pentru celelalte componente implementate de către UMP. Proiectul va sprijini activitatea a câte 1-2 specialişti, aceştia fiind personal adiţional angajat special în scopul implementării Proiectului, în cadrul fiecărei unităţi teritoriale de monitorizare (ANAR/WD), prin asigurarea decontării costurilor privind cheltuielile eligibile efectuate, până la o valoare limită stabilită la intrarea în efectivitate a Proiectului, printr-o Decizie a Directorului de Proiect, ca buget operaţional general. Proiectul va susţine de asemenea costurile operaţionale ale personalului suplimentar, cum ar fi cele pentru costuri de comunicaţii, pregătirea licitaţiilor şi publicarea anunţurilor, costuri de deplasare (carburant şi întreţinerea autovehiculelor, cazare şi diurnă), birotică, servicii şi întreţinere. Toate cheltuielile eligibile efectuate în scopul realizării activităţilor de monitorizare vor fi suportate din bugetele ANAR/WD, prin respectarea propriilor regulamente, iar, ulterior, vor fi decontate de către UMP din fondurile Proiectului, în baza unor cereri formulate lunar, contrasemnate de către contabilul şef şi de directorul instituţiei respective, care se vor aproba de către Directorul financiar şi de către Directorul Proiectului. Lipsa fondurilor în bugetele ANAR/WD, utilizate pentru prefinanţarea costurilor operaţionale ale personalului de monitorizare în teritoriu, este evaluată ca fiind un risc potenţial în implementarea în perspectivă a Proiectului. Pentru a contracara acest risc, UMP va pune în practică câteva măsuri de diminuare a sumelor care vor fi cheltuite de către ANAR/WD, după cum urmează:

cheltuielile privind comunicaţiile pentru întreg personalul Proiectului pot fi asigurate prin abonamente centralizate, cu opţiune shared, care vor fi verificate şi plătite furnizorului de servicii direct de către UMP;

parte din cheltuielile de călătorie pot fi asigurate prin bonuri de combustibil, achiziţionate în avans şi distribuite după necesităţi de către UMP.

Materialele de birotică pot fi de asemenea achiziţionate centralizat de către UMP şi ulterior distribuite personalului de monitorizare din teritoriu;

În situaţia lipsei fondurilor, facturile de publicare a anunţurilor de licitaţie, întreţinerea autovehiculelor şi a spaţiului de birou etc., pot fi plătite direct furnizorilor de către UMP;

Personalul de monitorizare poate să înainteze deconturile privind cheltuielile eligibile direct UMP. Totuşi, instituţia la care sunt angajaţi trebuie să aprobe fişele de decont, înainte de a fi prezentate la UMP.

Această listă conţine doar câteva propuneri, UMP va analiza în continuare diverse posibilităţi şi va acţiona în consecinţă. În acele situaţii, nu vor mai trebui decontate cheltuielile. Aceste măsuri prezentate mai sus vor fi luate doar ca o excepţie, pentru a fi evitate perturbările în implementarea

proiectului şi în monitorizarea la nivel local, ca urmare a lipsei de fonduri pentru costuri operaţionale la nivel local. Pentru eficienţă în implementarea activităţilor de Proiect, un flux informaţional transparent şi raţional este de importanţă majoră, atât la nivel intern cât şi la nivel extern. Oricare ar fi activităţile de ordin tehnic, fie ele proiectul tehnic, evaluarea, monitorizarea activităţilor în teren şi a contractelor la amplasamentul respectiv, care sunt de competenţa unităţilor de monitorizare din teritoriu (ANAR/WDs), activitatea UMP din cadrul acestei sub-componente va depinde de primirea informaţiilor în timp util şi cu acurateţe, din punctul tehnic de vedere al implementării proiectului, al realizării previzionărilor pentru următoarea perioadă şi al stabilirii acţiunilor recomandate pentru etapele următoare. În Apendice 2 sunt prezentate detalii privind fluxul financiar în cadrul Conturilor Proiectului.

III. POLITICI SI PROCEDURI FINANCIARE SI CONTABILE IN CADRUL PROIECTULUI

1. Politici şi proceduri financiar-contabile generale Obiectivele sistemului financiar-contabil al Proiectului sunt prezentarea corectă şi concludentă a condiţiilor financiare de implementare a acestui proiect cu finanţarea Băncii Mondiale. În vederea asigurării sistemului contabil al Proiectului, UMP va:

a. Menţine înregistrări cronologice privind primirea şi plăţile efectuate cu privire la toate sursele de fonduri, precum şi înregistrarea valorii, locaţiei şi descrierii tuturor articolelor achiziţionate, date sau nu în folosinţă;

b. Menţinerea unui control intern în vederea asigurării unei modalităţi adecvate privind primirea sau predarea bunurilor, serviciilor, dovada acestor primiri sau predări, faptul că primirile şi plăţile sunt înregistrate cu claritate şi ritmic, în timp util, şi că toate bunurile şi accesoriile aferente sunt controlate în mod adecvat;

c. Raportarea angajării şi utilizării fondurilor; şi d. Facilitarea controlului operaţiunilor, înregistrărilor şi raportărilor de catre auditori

independenţi şi Curtea de Conturi. Structurile de implementare financiară ale Proiectului vor fi responsabile pentru înregistrarea şi controlul tuturor datelor financiare ale Proiectului în sistemul informatic de management financiar (FMIS). Structura sistemului contabil al Proiectului reflectă structura şi configuraţia acestuia, sursele de finanţare, alte contribuţii şi alte conturi de cheltuieli relevante, împărţite pe diferite tipuri de cheltuială specifice proiectului. Registrul şi relaţiile contabile ale proiectului vor fi înregistrate în bază acruală şi vor fi exprimate în Lei (RON), excepţie făcând registrele şi notele contabile pentru Contul Desemnat care vor fi făcute în moneda asistenţei financiare nerambursabile GEF şi în RON. Sistemul de contabilitate şi controlul financiar intern în cadrul UMP vor fi menţinute atât în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, precum şi cu sistemul de contabilitate românesc. Contabilitatea Proiectului va trebui menţinută separat de către fiecare unitate implementatoare, indiferent dacă aceste unităţi întreprind şi alte activităţi, independente de proiect, în paralel cu implementarea acestuia. Procedurile financiar-contabile includ:

Bugetare şi previziuni financiare; Înregistrarea obligaţiilor (contractelor); Primirea facturilor, lichidarea, ordonanţarea şi plata angajamentelor realizate; Verificarea şi prioritizarea tranzacţiilor; Prelucrarea informaţiilor şi sintetizarea acestora la sfârşitul perioadei de raportare; Pregătirea rapoartelor; Realizarea analizei financiare.

Perioada de înregistrare contabilă pentru fondurile Proiectului este de un an şi se va încheia in ultima zi calendaristică a anului. Ultima dată pentru perioada de înregistrare contabilă este data de 15 din a doua lună a anului următor. La data limită, următoarele rapoarte financiare vor fi încheiate şi distribuite celor interesaţi:

Cheltuielile efectuate pe componente ale Proiectului; Cheltuielile angajate şi efectiv realizate pe articole bugetare; Cheltuieli pe categorii de cheltuieli; Balanţa de verificare; Declaraţia privind obţinerea şi utilizarea fondurilor; Bilanţ Contul de execuţie pentru cheltuieli bugetare Angajamente versus Buget anual.

Toate tranzacţiile trebuie să fie sprijinite de catre documentaţie de bază, care să furnizeze datele în mod obiectiv şi uşor de verificat. Procesul de înregistrare a documentaţiei de bază este primul pas în înregistrarea contabilă respectivă şi punct de pornire în auditarea activităţii. Documentele-suport înregistrabile contabil provin în general din surse externe sau sunt pregătite în interiorul unităţii. Structurile de implementare ale Proiectului (UMP, personalul de monitorizare şi direcţiile financiare din cadrul ANAR/WD) vor păstra documentele financiare ale Proiectului în mod separat, ordonate după cum urmează:

1. Un dosar pentru fiecare activitate a Proiectului, aşa cum acestea sunt descrise în PAD şi Acordul de Imprumut/de Grant. Acest dosar va conţine copii ale tuturor contractelor încheiate în cadrul acelei activităţi, toate rapoartele de activitate şi declaraţiile misiunilor de evaluare ale acelei activitaţi, situaţii financiare actualizate, care vor fi înlocuite la fiecare schimbare importantă a statutului financiar al respectivei activităţi, toată corespondenţa privind acea activitate.

2. Un dosar al fiecărui contract, cuprinzând documentaţia completă care a dus la semnarea contractului (documentaţia de licitaţie, aprobările Băncii Mondiale, documentele de evaluare şi selecţie, etc.), contractul în original, toată corespondenţa referitoare la contract, garanţiile bancare, angajamentele bugetare, toate facturile, aprobările privind plăţile, rapoartele, precum şi fişa contractului, care reflectă toate facturile primite şi plăţile realizate în cadrul contractului respectiv.

3. Dosare separate pentru fiecare cont deschis în cadrul Proiectului, inclusiv un dosar separat pentru Contul Grantului şi alte dosare pentru conturile deschise la Trezorerie, conţinând copii ale facturilor, ale ordinelor de plată sau ale aplicaţiilor de tragere, extrase de cont bancare sau de trezorerie, îndosariate cronologic şi aprobate de Directorul de Proiect.

4. Un dosar special conţinând documentele prevăzute de normele ALOP. Specialistul în achiziţii trebuie să ţină evidenţa separată a documentaţiei de licitaţie, în conformitate cu reglementarile Ghidurilor Băncii Mondiale.

UMP va respecta de asemenea următoarele proceduri financiare: Închiderea înregistrărilor contabile lunare nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare; Închiderea înregistrărilor contabile nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor; Închiderea înregistrărilor contabile şi realizarea raportărilor financiare nu mai târziu de 30 de

zile de la încheierea trimestrului de raportare; Verificarea concordanţei matematice a datelor înscrise în IFR cu înregistrările contabile; Verificarea concordanţei dintre datele de deschidere ale unui IFR cu datele de închidere

aferente trimestrului precedent; Verificarea concordanţei dintre datele înscrise în diferite rapoarte trimestriale ale IFR cu cele

din alte rapoarte ale Proiectului (Fişele de Contract, Situaţia utilizării fondurilor, Cheltuielile efectuate pe componente ale Proiectului, Fişa Contului Desemnat/Contului de Trezorerie L, Rapoarte de Progres, Rapoarte de Achiziţii şi Monitorizarea contractelor);

Reconcilierea lunară a extraselor de cont bancare cu înregistrările financiar-contabile; Reconcilierea lunară a datelor Băncii Mondiale privind tragerile, cu înregistrarile contabile în

acest sens; Reconcilierea, cel puţin o dată pe lună, a înregistrărilor din Sistemul integrat de control al

Băncii Mondiale cu privire la datele financiare şi cele privind achiziţiile; Inventarierea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar cel putin o dată pe an, dar şi la

intervale mai scurte, dupa necesităţi. Revizuirea şi reconcilierea lunară a cheltuielilor de operare eligibile, împreună cu unităţile

teritoriale implicate în implementare (ANAR/WD); Revizuirea şi reconcilierea lunară de către UMP a tuturor datelor financiare ale Proiectului.

UMP şi ANAR/WD vor include detalii cu privire la alte proceduri specifice, în conformitate cu propriile politici financiar-contabile. 2. Planul de conturi, registre şi jurnale contabile Pentru încadrarea şi reflectarea din punct de vedere contabil a activităţilor de proiect este alcătuit un plan de conturi. Toate notele contabile vor fi înregistrate folosind conturile adecvate. Planul de conturi şi modelul de monografie contabilă aferente Proiectului vor fi ulterior incluse în Apendicele 3. Notele contabile sunt inserate într-un registru-carte mare. Registrele sunt documente în care se înregistrează notele contabile şi conţin informaţii privind simbolul conturilor, o descriere a notei contabile, informaţii privind detalii legate de nota contabilă şi valoarea operaţiei contabile. Înregistrarea în jurnal presupune introducerea notelor contabile în baza documentelor sursă. O înregistrare corectă în registru este aceea în care înregistrarea unei note contabile este făcută o singură dată. Înregistrarile de stornare sunt utilizate pentru a corecta erorile. Sunt trei module de documente de evidenţă care vor fi întocmite: Jurnale, Registre şi Jurnalul operaţiunilor conturilor bancare (care îndeplineşte atât rolul de jurnal cât şi cel de registru). Jurnalele sunt întocmite pentru fiecare tip de operaţiune, iar un registru jurnal general va fi întocmit de asemenea. Jurnalele sunt utilizate pentru înregistrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la primirea şi situaţia tuturor documentelor de contabilitate primară: facturi, chitanţe etc. Jurnalele utilizate sunt:

1. Registrul conturi debitoare – păstrează informaţii privind toate sursele de finanţare pentru proiect.

2. Jurnalul de cumpărări (Creditori) – păstrează informaţii privind facturile primite, contractori, furnizori, consultanţi, beneficiari ai proiectului, etc.

3. Registrul-jurnal general – păstrează informaţii privind posturile din balanţă care pot fi utilizate pentru rapoartele standard cu toate celelalte conturi.

3. Înregistrarea mijloacelor fixe Înregistrarea şi controlul intern al activelor Proiectului, cum ar fi echipament de birotică, mobilier, maşini, echipament de laborator, lucrări de investiţii etc. trebuie menţinute de către departamentele financiare ale unităţilor contractante (UMP). Toţi angajaţii, unităţile subodonate sau alţi beneficiari sunt responsabili şi răspunzători pentru aceste tipuri de active ale Proiectului care le-au fost date în folosinţă sau/şi proprietate. Orice active achiziţionate, încredinţate sau donate vor fi înregistrate într-un Registru al mijloacelor fixe. Acest registru va include o descriere a activului, numărul facturii, serie număr, sursa, data recepţiei, costul în moneda facturii şi în RON, număr inventar, locaţia şi numele/persoana desemnată/instituţia căreia îi este repartizată responsabilitatea de a păstra integritatea acestuia. Registrul privind mijoacele fixe va fi în responsabilitatea unui specialist din cadrul UMP, nominalizat de o Decizie a Directorului UMP, care va trebui notificat în cazul activelor ieşite din uz sau casate, fără valoare. Toate activele achiziţionate pentru beneficiarii Proiectului vor fi în mod automat transferate acestora după acceptarea livrării, în vederea înregistrării şi contabilizare. Protocoalele de transfer adecvate vor fi agreate de către UMP şi beneficiarul respectiv. UMP va continua să monitorizeze utilizarea corectă a acestor active, în conformitate cu scopul pentru care au fost achiziţionate. 4. Controlul intern al Proiectului Sistemul actual de control intern al UMP poate garanta că înregistrările financiare sunt de încredere şi complete. În particular, sistemul de control financiar intern asigură înregistrarea şi păstrarea corectă a activelor şi resurselor, respectarea principiilor de management financiar şi o organizare eficientă şi corectă. În baza acestui sistem, UMP va elabora procedurile interne cu privire la efectuarea controlului financiar intern, având în vedere legislaţia românească în vigoare. Se recomandă ca aceste norme sa fie aprobate de către MM şi să fie distribuite tuturor unităţilor şi persoanelor implicate în implementarea Proiectului. Asistentul financiar, care va avea calificările adecvate, va fi responsabil cu controlul financiar intern din cadrul UMP, doar dacă controlul intern nu va fi asigurat de către departamentul special desemnat din cadrul MM. La iniţierea Proiectului, UMP va solicita MEF să se pronunţe cu privire la necesitatea delegării unui control financiar extern pentru a superviza operaţiunile financiare ale Proiectului cu o valoare mai mare de un anumit plafon. În situaţia unui răspuns afirmativ în acest sens, UMP va prezenta toate documentele cu privire la operaţiunile financiare (bugete, angajamente bugetare, ordine, transferuri, efectuări de plăţi etc) pentru a fi verificate şi aprobate, înainte de a fi supuse spre aprobare ordonatorului de credit. Operaţiunile UMP vor fi supuse controlului periodic al Departamentului de Audit al MM. Directorul UMP, împreună cu Directorul Financiar al UMP, Asistentul Financiar al UMP şi Contabilul UMP trebuie să elaboreze şi să aprobe o schemă (un exemplu este propus în Apendice 4)

cu privire la fluxul de circulaţie a documentaţiei/informaţiei financiare din cadrul UMP şi între UMP şi alte instituţii ce implementează Proiectul. Controlul intern al operaţiunilor şi activităţilor Proiectului implementate de ANAR/WD va fi efectuat de către departamentul specializat pentru auditul intern şi control din cadrul acestor instituţii, care va include operaţiunile Proiectului în activităţile sale obişnuite de control. La primirea documentelor pentru decontarea costurilor eligibile realizate de aceste structuri de implementare, personalul cu competenţe pe parte financiară din UMP va verifica existenţa certificării de control intern pentru aceste documente.

IV. PROCEDURI PRIVIND PLĂŢILE ŞI TRAGERILE DIN FONDURILE ÎMPRUMUTULUI

1. Înregistrarea şi aprobarea plăţilor Plata reprezintă procedura de bază folosită pentru decontarea fondurilor Proiectului. Toate plăţile trebuie făcute în baza documentaţiei justificative corecte, în conformitate cu procedurile înscrise în Manualul privind Tragerile al Băncii Mondiale (Disbursement Handbook). Nici o plată, cu excepţia plăţilor pentru Costurile Operaţionale şi pentru călătorii, nu poate fi efectuată fără un contract semnat. Contractul constituie documentul de bază pentru justificarea angajamentelor şi decontărilor. Atunci când un contract este semnat, suma din contract este considerată ca fiind fonduri angajate ale Proiectului. Orice plată către Contractor sau Furnizor se va face în baza unei facturi sau a unei cereri justificate. Ca excepţie, toate plăţile pentru costurile incrementale de operare efectuate de ANAR/WD vor fi făcute în baza unei Cereri de Plată a Entităţii de implementare, susţinută de documentaţie completă de justificare a acestei cereri. Fiecare factură va specifica cu claritate lucrările civile executate, bunurile furnizate, serviciile oferite şi vor fi însoţite de o documentaţie care atestă efectuarea lucrărilor, livrarea bunurilor sau un raport, după caz. Factura va specifica următoarele:

costul cu taxele exprimat separat; suma oricărei deduceri pentru avans; suma totală de plătit; referinţa cu privire la contract; informaţiile de identificare ale contractorului/furnizorului, inclusiv informaţiile privind

identitatea reprezentantului care emite factura; contul bancar/contul din trezorerie al contractorului/furnizorului, unde se va face plata; referinţa la documentele justificative care atestă obiectul plăţii .

Facturile vor fi datate şi semnate de către reprezentantul autorizat al contractorului/furnizorului. Ataşat se află o listă a documentelor care însoţesc facturile emise pentru: Pentru lucrări civile:

Garanţia bancară – pentru plata în avans; Garanţia de bună execuţie – pentru implementarea contractului; Devizele de cheltuieli – pentru toate plăţile; Proces verbal de recepţie parţială a lucrărilor în curs – pentru plăţile parţiale din cursul

perioadei de implementare a contractului;

Lista cantitativă pentru lucrările executate – pentru plăţile parţiale din cursul perioadei de implementare a contractului;

Proces verbal de recepţie finală – pentru plată finală; Garanţie de bună execuţie redusă – pentru plata finală.

Pentru bunuri: Garanţia bancară – pentru plata în avans; Garanţia de bună execuţie – pentru implementarea contractului, după caz; Documentele contractului – pentru toate plăţile; Proces verbal de recepţie şi instalare – pentru plăţile finale.

Pentru servicii de consultanţă şi instruire: Garanţia bancară – pentru plata în avans (dacă este necesară); Documentele contractului – pentru toate plăţile; Rapoarte de progres – pentru plăţile parţiale; Raport final – pentru plata finală; Verificarea taxelor rambursabile ale consultantului; Documente justificative şi evidenţa cheltuielilor pentru vizita de documentare.

Pentru costuri incrementale de operare supuse decontării structurilor de implementare din teritoriu (ANAR/WD):

Documentele justificative – pentru toate plăţile; Solicitarea de plată – pentru toate plăţile; Documentaţie completă privind plata efectuată; Rapoate de activitate lunară.

Pentru costuri incrementale de operare pentru UMP: Documentele justificative ; Documente de atestare a bunurilor /serviciilor furnizate.

Specialistul în achiziţii al UMP, după verificarea faptului că Factura/Solicitarea de plată, împreună cu declaraţiile şi documentele ataşate, în forma prezentată, îndeplineşte toate cerinţele contractuale, emite un accept de plată şi apoi transmite documentul Directorului financiar al UMP. Directorul financiar al UMP, asistat de către asistentul financiar şi contabil, verifică detalierea facturii urmărind suma nedecontată din cadrul angajamentului reprezentat în contract şi pregăteşte documentele de plată, incluzând: ordine de plată pentru fiecare sursă de finanţare, ordin de schimb valutar, ordine de plată, urmate de solicitări de rambursare pentru finanţatori. Normele pentru procedura de plata completă pentru UMP, in conformitate cu Normele ALOP, vor fi ataşate prezentului Manual de Management Financiar, ca Apendice 5. ANAR/WD vor efectua plăţile cu privire la costurile incrementale de operare agreate, în conformitate cu procedura generală ALOP pentru cheltuielile publice, iar decontările lunare cu privire la aceste sume vor fi realizate de UMP, prin procedurile interne de contabilitate şi decontare. Excepţie făcând cazul unei eveniment dovedit de forţă majoră, durata totală de timp dintre primirea facturii de către personalul financiar şi plata efectivă nu va depăşi 30 de zile calendaristice. 2. Proceduri pentru operaţiuni cu numerar Operaţiunile cu numerar vor fi folosite de către entităţile de implementare pentru acoperirea plăţilor mici din cadrul Costurilor Operaţionale, în cazul în care nu se justifică sau nu este posibil transferul bancar sau pentru plăţile în avans pentru vizite de instruire şi studiu ale personalului de implementare

şi a beneficiarilor Proiectului, la fel ca şi în cazul misiunilor de monitorizare şi supervizare a personalului. Personalul financiar va pregăti lunar sau saptămânal, împreună cu alţi specialişti, un buget de cheltuieli, pentru plăţile cu numerar. Bugetul va fi aprobat de Directorul de Proiect. Bugetul va fi stabilit luând în considerare plafonul zilnic de casă stabilit pentru fiecare sursă de finanţare, respectiv fonduri bugetare de prefinanţare şi fonduri din asistenţa financiară nerambursabilă. Din surse bugetare nu se vor efectua plăţi în avans. Decontarea numerarului se va face în conformitate cu procedurile româneşti pentru decontări de acest fel. Personalul financiar al Proiectului va trebui să ţină o evidenţă clară a documentaţiei pentru acest fel de plăţi: chitanţe, rapoarte, declaraţii de cheltuieli, bilete, note de plată hoteliere, etc. Operaţiunile vor fi înregistrate în Registrul de casă şi în sistemul informatic de management financiar/sistemul de contabilitate ca plăţi normale, bazat pe deconturile de cheltuieli aferente. Toate evidenţele privind cheltuielile, cum ar fi documentele justificative pentru plăţi, vor fi însoţite de către angajamentele adecvate, ordine de plată şi propuneri de angajare la plată a cheltuielilor publice, după cum este specificat în normele ALOP. UMP va completa registre de casă pentru fiecare monedă utilizată. Nu se va folosi numerar din conturile Băncii Mondiale şi din Contul pentru contribuţia locală din trezorerie pentru dobânzi sau comisioane. Sumele de numerar necesare pentru susţinerea costurilor incrementale operaţionale al unităţilor teritoriale de implementare (ANAR/WD) vor fi asigurate de către sursele proprii acestor unităţi, în conformitate cu propriile reglementări pentru operaţiunile cu numerar. Cheltuielile eligibile în numerar vor fi ulterior decontate de către UMP, din fondurile Proiectului, în baza documentaţiei justificative corecte. 3. Proceduri de tragere din fondurile externe Procedurile de tragere din fondurile externe aplicabile pentru Proiect sunt definite în Acordul de Împrumut, respectiv în Acordul de Grant, precum şi în Scrisoarea privind Tragerile (Disbursement Letter), care includ instrucţiuni complete cu privire la orice procedură ce va fi utilizată de către MEF, respectiv de către personalul cu competenţe de ordin financiar din cadrul UMP. Tragerile din Contul Împrumutului vor fi făcute doar de către MEF, în baza rapoartelor furnizate de către UMP. Periodicitatea, sumele şi destinaţia fondurilor vor fi decise de MEF, ca Împrumutat. Tragerile din Contul Grantului sunt făcute doar la cererea UMP. Plăţile pot fi făcute pentru a deconta participanţii la nivel local implicaţi în Proiect pentru plăţi deja efectuate din propriile resurse; direct către o terţă parte (contractor, furnizor, consultant sau unitate teritorială de implementare); sau către o bancă comercială pentru cheltuieli în baza unui angajament special al Băncii Mondiale. Cu prima Aplicaţie de tragere din Contul Grantului, UMP va solicita Alocaţia Iniţială pentru a fi transferată în Contul Desemnat. Fondurile GEF vor fi decontate fie ca plăţi directe fie către Contul Desemnat, care va fi alimentat în conformitate cu procedurile de tragere tradiţionale. Aplicaţiile de tragere pentru alimentarea Contului Desemnat vor fi trimise Băncii Mondiale direct de către UMP, în fiecare lună, sau atunci când aproximativ o treime din depozitul iniţial din DA a fost utilizat, oricare din această situaţie succede prima.

Toate alimentările pentru tranzacţiile ce depăşesc plafonul privind examinarea prealabilă a Băncii Mondiale vor fi însoţite de documentaţie justificativă completă. Documentaţia justificativă pentru toate tranzacţiile, inclusiv rapoartele de finalizare, note de primire a bunurilor şi certificate de acceptanţă, vor fi păstrate de UMP şi puse la dispoziţia Băncii în timpul misiunilor de supraveghere a Proiectului. Nu există niciun plan privind trecerea la trageri periodice în baza previzionărilor. SOE-le vor fi pregătite de către Directorul financiar al UMP, în colaborare cu Asistentul financiar, pe baza extraselor bancare pentru Contul Desemnat, luând în consideraţie procedurile menţionate în Manualul de trageri (Disbursement Handbook). Acestea vor fi listate conform modelului în format electronic care este disponibil la portalul Băncii Mondiale privind Client Connection. Sistemul computerizat FMIS şi pentru contabilitate al UMP va oferi facilitatea de pregătire automată a SOE-lor.

V. PERSONALUL FINANCIAR AL PROIECTULUI Principala responsabilitate pentru managementul financiar al fondurilor Proiectului – cele cu privire la Grantul GEF, fondurile de la Guvernul României, fondurile provenite de la bugetele locale şi ale altor instituţii – aparţine departamentului financiar al UMP. Scopul şi responsabilităţile pentru fiecare din posturile de personal cu competenţe pentru managementul financiar sunt după cum urmează: Personalul UMP: 1. Director UMP Funcţii şi Responsabilităţi Directorul UMP – INPC are responsabilitatea de a asigura o implementare eficientă a Proiectului şi de a raporta MM, MEF şi Băncii Mondiale. Sarcinile şi atribuţiile Directorului UMP sunt următoarele:

Să se asigure că MM este pe deplin informat şi implicat în toate stadiile de implementare a Proiectului;

Să faciliteze activitatea angajaţilor UMP-INPC, fiind pe deplin responsabil de implementarea cu succes a Proiectului;

Să coordoneze pregătirea Planului de Implementare a Proiectului, să îl avizeze şi să îl supună aprobării MM şi Băncii Mondiale;

Să asigure stabilirea unor condiţii clare de lucru, privind colaborarea cu Guvernul României, în toate aspectele financiare-contabile şi cele referitoare la achiziţii;

Reprezintă persoana de contact cu Banca Mondială, în toate aspectele referitoare la implementarea Proiectului;

Angajează, prin semnătura proprie, toţi consultanţii naţionali şi internaţionali şi asigură respectarea integrală a procedurilor de recrutare prevăzute în Acordul de Împrumut;

Semnează toate contractele de achiziţii şi asigură respectarea integrală a procedurilor de achiziţie prevăzute în Acordul de Împrumut;

Aprobă şi coordonează toate cheltuielile Proiectului şi se asigură că acestea sunt eligibile la finanţarea din fondurile Proiectului;

Are desemnată calitatea de ordonator de credite, este autorizat să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze toate fondurile Proiectului, indiferent de sursa de finanţare;

Are specimen de semnătură pentru toate conturile Proiectului, precum şi pentru Contul Donaţiei GEF;

Stabileşte sistemul de monitorizare al Proiectului, în concordanţă cu indicatorii de monitorizare acceptaţi;

Administrează bugetul Proiectului pentru asigurarea gestiunii cheltuielilor pe componente; Promovează colaborarea necesară între diverse agenţii implicate în Proiect.

Calificări minime solicitate:

Studii superioare în domeniul ingineriei; Minim 15 ani experienţă de lucru în domeniu; Minim 10 ani experienţă în administrarea proiectelor internaţionale; Experienţa relevantă în lucrul cu Banca Mondială; Cunoaşterea limbii engleze scris/vorbit/citit este obligatorie; Abilităţi de operare pe calculator; Excelente abilităţi de comunicare cu autorităţi naţionale, locale, organisme financiare

internaţionale şi reprezentanţi ai acestora; Abilităţi dovedite de conducere.

2. Manager Financiar Funcţii şi responsabilităţi: Este subordonat şi raportează Directorului UMP. Sarcinile şi atribuţiile Managerului Financiar sunt următoarele:

Participă la pregătirea Planurilor de Implementare şi a bugetului; Administrează plăţile şi procedurile de alimentare a conturilor Proiectului; Aplică şi controlează bugetul anual al Proiectului; Are specimen de semnătură autorizată pentru toate conturile Proiectului, precum şi pentru

Contul Donaţiei; Desfăşoară toate operaţiunile financiar-contabile în cadrul Proiectului în conformitate cu

procedurile Băncii Mondiale şi cu legislaţia naţională în vigoare; Se asigură că toate cheltuielile Proiectului sunt eligibile la finanţarea din fondurile

Proiectului; Operează sistemul informatic de management financiar; Pregăteşte şi transmite rapoartele financiar-contabile periodice solicitate de Guvernul

României sau de Banca Mondială, prin evidenţierea cheltuielilor efective faţă de buget pe activităţi şi componente ale Proiectului;

Reprezintă UMP-INPC în cazul auditului financiar realizat de către corpurile de control naţionale sau de către auditorii Băncii Mondiale;

Se asigură de parcurgerea tuturor procedurilor stabilite în documentele financiare ale Proiectului;

Asigură utilizarea programată a fondurilor şi se asigură că toate conturile Proiectului sunt aprovizionate la timp;

Se asigură că toate documentele financiare ale Proiectului obţin vizele necesare pentru controlul financiar preventiv.


Studii superioare şi masterat în domeniul economic; Cel puţin 5 ani de experienţă practică în domeniul managementului financiar al proiectelor

cu finanţare internaţională; Cel puţin 3 ani experienţă în domeniul finanţelor publice; Experienţă practică dovedită în domeniul implementării proiectelor; Bună cunoaştere a legislaţiei naţionale în domeniul financiar-contabil şi al bugetului; Experienţă relevantă în domeniul managementului fondurilor şi procesului bugetar; Experienţă practică în asigurarea procedurilor de control intern; bună cunoaştere a procedurilor şi cerinţelor financiare ale Băncii Mondiale; Experienţa în

lucrul cu Banca Mondială reprezintă un avantaj. Experienţă relevantă în producerea de rapoarte financiare către un număr mare de instituţii; Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office

(MS Word, Excel, Access, Outlook, Power Point); Capacitate dovedită de conducere şi de lucru în echipă; Capacitate bună de comunicare cu persoane cu pregătiri şi statute diferite, precum şi cu

autorităţi locale şi naţionale; Bună cunoaştere a limbii engleze scris/vorbit/citit este obligatorie.

3. Economist/Controlor Financiar UMP Funcţii şi responsabilităţi Este subordonat si va raporta Managerului Financiar (MF) şi, în consecinţă, Directorului UMP. Sarcinile şi atribuţiile Asistentului Financiar sunt următoarele:

Asistă MF în pregătirea şi aplicarea planurilor de buget; Asistă MF în implementarea sistemului de management financiar în concordanţă cu

procedurile Băncii Mondiale; Asistă MF în pregătirea tuturor rapoartelor financiare şi situaţiilor solicitate de către Banca

Mondială şi Guvernul României; Asigură exercitarea controlului financiar preventive propriu în cadrul UMP, pentru toate

activităţile de natură financiară, în conformitate cu decizia Directorului UMP; Asigură obţinerea vizelor de control financiar delegat din partea persoanei desemnate de

către MEF, pentru toate documentele financiare din cadrul Proiectului; Asigură managementul financiar, controlul eligibilităţii, justificarea şi obţinerea aprobărilor

pentru rambursarea costurilor operaţionale ale unităţilor de implementare teritoriale (Direcţiile de Apă bazinale);

Asigură un circuit financiar eficient în cadrul Proiectului şi păstrează o legătură permanentă cu beneficiarii şi instituţiile de implementare ale acestuia;

Participă la pregătirea Planurilor de Implementare ale Proiectului, ca parte a bugetului general al acestuia.


Studii superioare economice; Cel puţin trei ani experienţă în finanţe publice; Experienţa practică în domeniul implementării proiectelor reprezintă un avantaj; bună cunoaştere a legislaţiei financiar - contabile şi privind bugetul; Experienţă practică privind procesul bugetar, procedurile de achiziţie şi contractare; Experienţă practică în procedurile de control financiar preventive intern şi extern; Cunoştinţe de bază ale procedurilor şi cerinţelor financiare ale Băncii Mondiale. Experienţa

în lucrul cu Banca Mondială reprezintă un avantaj; Experienţă relevantă în producerea de rapoarte financiare către un număr mare de instituţii; Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office

(Ms Word, Excel, Access, Outlook, Power Point); Capacitate de lucru în echipă; Capacitate bună de comunicare cu persoane cu pregătiri şi statute diferite, precum şi cu


4. Contabil UMP Funcţii şi responsabilităţi

Este subordonat şi va raporta MF şi, în consecinţă, Directorului UMP. Sarcinile şi atribuţiile Contabilului sunt următoarele: Ţine evidenţa contabilă detaliată a operaţiunilor financiare efectuate în cadrul Proiectului, pe

componente, sub-componente, activităţi, precum şi pe surse de finanţare şi pregăteşte toate rapoartele financiare şi contabile în conformitate cu legislaţia românească;

Ţine evidenţa personalului şi elaborează statele de plată ale salariaţilor; Supraveghează evidenţa operaţiunilor în numerar şi a casei în lei şi valută; Supraveghează gestiunea mijloacelor fixe în cadrul UMP; Asistă MF în toate aspectele referitoare la operaţiunile financiar-contabile din cadrul

Proiectului; Are specimen de semnătură autorizată pentru toate conturile Proiectului, exclusiv pentru

Contul Donaţiei. Calificări minime necesare:

Studii medii în domeniul economic; Cel puţin 3 ani experienţă practică în contabilitate şi experienţă relevantă în domeniul

finanţelor publice; Certificare ca şi contabil autorizat; Calitatea de evaluator sau expert contabil autorizat reprezintă un avantaj; bună cunoaştere a legislaţiei financiar - contabile, legislaţiei muncii şi privind bugetul; Experienţă practică privind gestiunea mijloacelor fixe, a procedurilor de casă, a

înregistrărilor contabile; Cunoştinţe de bază privind procedurile şi cerinţele financiare ale Băncii Mondiale reprezintă

un avantaj;

Experienţă relevantă în producerea de rapoarte contabile la nivel de balanţă, dări de seamă contabile şi bilanţ;

Cunoştinţe avansate de lucru cu calculatorul şi o bună cunoaştere a pachetului MS Office (MS Word, Excel, Outlook, Power Point), precum şi a unui software de contabilitate;

Capacitate lucru în echipă şi o bună capacitate de comunicare; Cunoaşterea limbii engleze reprezintă un avantaj.

Numele şi datele de contact ale personalului actual de financiar-contabilitate, angajat de către entităţile de implementare a Proiectului vor fi detaliate ulterior în Apendice 9.

VI. SISTEM INFORMATIC DE CONTABILITATE ŞI MANAGEMENT FINANCIAR Sistemul actual de contabilitate ale UMP, folosit pentru Proiectul privind sprijinirea serviciilor din agricultură poate produce rapoarte financiare care reflectă cheltuielile pentru perioada curentă şi costul total al Proiectului până la data curentă. Pentru primele etape iniţiale ale implementării INPCP, s-a aprobat ca software-ul de contabilitate existent, folosit pentru managementul financiar al Proiectului privind sprijinirea serviciilor din agricultură va fi utilizat pentru Proiectul INPC, după ce acesta va fi adaptat şi actualizat de către specialiştii care au fost implicaţi în APCP. Ca soluţie adiţională, un sistem standard de contabilitate, configurat în conformitate cu legislaţia românească, va fi utilizat. Ulterior, după ce toate mecanismele financiare ale Proiectului vor fi stabilite iar procesul de armonizare a legislaţiei financiar-contabile din România cu normele UE în domeniu va fi încheiat, UMP va proceda la achiziţionarea unui astfel de sistem personalizat pentru management financiar, care să răspundă necesităţilor privind managementul financiar al Proiectului. Termenii de Referinţă draft pentru sistemul informatic de management financiar, inclusiv o descriere detaliată a operaţiunilor şi funcţionalităţii acestui sistem sunt ataşate în cadrul Apendice 10 al prezentului Manual Financiar Software-ul de contabilitate va fi actualizat sau înlocuit în scopul de a asigura informaţii precise pentru Rapoartele Financiare Interimare (IFRs) şi pentru a consolida toate înregistrările financiare ale entităţilor implicate în implementare. Sistemul informatic de management financiar trebuie să aibă capacitatea de a înregistra şi monitoriza fără ambiguitate:

Datele Proiectului aşa cum sunt stabilite în Documentul de Evaluare a Proiectului; Contractori, Clienţi; Fonduri disponibile pe surse şi conturi; Contribuţii în numerar şi în natură pentru obiectivele de implementare ale Proiectului; Rate de schimb ale monedei naţionale şi monedei Grantului, ale monedei angajamentelor şi

monedei tranzacţiilor financiare; Înregistrarea separată a tuturor tranzacţiilor, în baza surselor de finanţare respective; Toate tranzacţiile înregistrate: în Carte Mare, în Registrul Jurnal al conturilor bancare, etc. Retrageri directe; Tranzacţiile Contului Desemnat; Contribuţiile Împrumutatului; Alte surse de finanţare; Contractele Proiectului, inclusiv autorizaţii pentru plăţi; Documentaţia ALOP;

Utilizând Sistemului Informatic de Management Financiar (FMIS), operat de către personalul financiar si de achiziţii al UMP, entităţile de implementare vor putea să înregistreze date şi să obţină rapoarte după cum urmează:

Întregistrarea tuturor intrărilor, separat pentru fiecare agenţie de implementare; Consolidarea tuturor datelor şi informaţiilor cu privire al Proiect; Realizarea rapoartelor separate pentru fiecare agenţie de implementare şi a rapoartelor

consolidate pentru întregul Proiect; Procesarea conturilor Proiectului; Exercitarea controlului asupra informaţiilor şi posibilitatea de a monitoriza plafoanele cu

privire la achiziţiile finanţate din Împrumut /Grant, pe tipuri de cheltuială: lucrări civile, bunuri, servicii;

Actualizarea statutului fiecărui contract din cadrul proiectului; Actualizarea tuturor bazelor de date odată cu înregistrarea de noi date; Realizarea contabilităţii proiectului pe baza unui sistem de tranzacţie, în contabilitate în

partidă dublă, conformă cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi reglementările naţionale bugetare şi contabile, după caz;

Actualizarea costurilor cu privire la monitorizarea unităţii şi a costurilor generale pentru fiecare buget de Proiect şi raportarea cheltuielilor actuale;

Monitorizarea fondurilor din Contul desemnat precum şi a celor din Conturile de Trezorerie; Configurarea IFR-urilor; Realizarea declaraţiilor financiare ale Proiectului, inclusiv Balanţe, Derularea fondurilor

pentru fiecare sursă de finanţare, Declaraţie de venituri şi cheltuieli care să arate soldul de numerar în bancă în moneda locală şi/sau valută;

Crearea documentelor de contract; Crearea documentaţiilor complete privind procedurile ALOP; Crearea declaraţiilor privind Contul Desemnat; Crearea declaraţiilor privind tragerile de numerar (situaţia decontărilor); Generarea datelor necesare pentru completarea SOE; Configurarea bugetelor Proiectului; Listarea plăţilor efectuate pentru fiecare categorie de cheltuială ( Lucrări civile, Bunuri,

Asistenţă tehnică, Consultanţă şi Instruire, Costuri operaţionale); Listarea plăţilor efectuate pentru fiecarea categorie de achiziţii; Crearea raportului pentru controlul bugetului prin compararea sumelor planificate cu

cheltuielile efectuate. Toate rapoartele vor trebui să fie disponibile în următoarele valute: RON (moneda locală), Euro (moneda Împrumutului) şi USD (moneda asistenţei financiare nerambursabile), pentru oricare perioadă solicitată. UMP va actualiza şi optimiza sistemul informatic de management financiar înainte de implementarea Proiectului, pentru a se putea evalua capacitatea programului de a se alinia la noile cerinţe de management financiar al Proiectului. Pentru a se conforma cerinţelor date de statutul juridic, UMP poate continua să utilizeze în paralel programul de contabilitate al MM sau un alt program de contabilitate, dacă este necesar.

VII. BUGETAREA, PLANIFICAREA ŞI PREVIZIONAREA FINANCIARĂ 1. Bugetarea şi previzionarea financiară Previzionarea bugetară şi financiară sunt parte integrantă a procesului de pregătire a licitaţiilor, angajamentelor legale şi bugetare, pentru ordonanţarea de plăţi şi pentru elaborarea IFR-urilor. Aceste activităţi intră în responsabilitatea entităţilor de implementare a Proiectului şi, pe lângă personalul financiar menţionat mai sus, la aceasta va lua parte şi următorul personal: Specialistul în Achiziţii al UMP, personalul tehnic al UMP, personalul pentru monitorizare din cadrul ANAR/WD. Bugetarea Proiectului se va face conform programului de mai jos:

a. Bugetul previzionat pentru anul următor, detaliat pe componente, activităţi, categorii bugetare şi surse de finanţare, şi împărţit pe trimestre, va fi transmis până la data de 15 iulie sau altă dată stabilită, către ordonatorul principal de credite pentru fiecare agenţie de implementare, pentru ca acest buget previzionat să fie inclus în bugetul general al Proiectului;

b. Bugetul previzionat până la sfârşitul anului va fi transmis ordonatorului principal de credite de către fiecare agenţie de implementare, înainte de fiecare rectificare bugetară;

c. Execuţia bugetară va fi urmărită trimestrial; d. Fondurile necesare, detaliate pe surse de finanţare vor fi previzionate lunar, pentru a asigura

suficiente fonduri externe şi interne, fără a suprasolicita bugetul public general. e. Bugetele pentru fondurile locale vor fi transmise anual, semestrial şi, când va fi necesar,

lunar, către ordonatorii pricipali de credite la nivel local, pentru a se asigura disponibilitatea în timp util a fondurilor locale necesare investiţiilor prevăzute în Proiect.

Pentru o bugetare realistică şi la timp, fiecare unitate de implementare (la nivel central şi teritorial) va aduna în timp util previziunile fiecărei unităţi beneficiare a Proiectului. Toate aceste previzionări vor fi analizate, aprobate şi ulterior incluse în bugetul Proiectului. Procedura de previzionare se va face conform următorilor paşi:

1. Personalul cu competenţe în achiziţii şi cel privind aspecte tehnice/monitorizare vor furniza personalului financiar informaţiile privitoare la procedurile de achiziţie în derulare şi cele viitoare, pe baza cărora se aşteaptă să se efectueze plăţi în perioada planificată. Este preferabil ca informaţia să fie prezentată în format Excel.

2. Personalul financiar, luând în consideraţie activităţile curente planificate pe componente, întocmeşte previziuni privind efectuarea plăţilor pentru contractele în curs de execuţie în perioada planificată.

3. Personalul financiar, pe baza datelor introduse în sistemul informatic de management financiar cu privire la implementarea bugetului pentru perioada curentă şi datele primite de la personalul de achiziţii si cel tehnic, pregăteşte proiectul de buget pentru următorul trimestru şi îl predă Directorului UMP, în vederea analizei.

4. Directorul UMP, după analiza proiectului de buget, îl discută cu Directorul Financiar al UMP.

5. Directorul Financiar al UMP încorporează datele agreate în documentele ALOP şi în IFR-uri. 6. UMP este responsabil pentru consolidarea bugetelor Proiectului; 7. Bugetele periodice consolidate sunt semnate de Directorul UMP şi vor fi distribuite

Coordonatorului de proiect, Băncii Mondiale şi Comitetului de Coordonare a Proiectului. Fiecare entitate de implementare (la nivel central, teritorial sau local), benecifiarii finali au obligaţia de a elabora şi urmări bugetele periodice pentru componentele Proiectului implementate.

2. Planificarea Proiectului În cadrul acestui proiect se va folosi un singur tip de plan de implementare – un plan de implementare anual, de nivel înalt, ce încorporează orice componentă sau sub-componentă. Acest plan este dinamic şi va trebui revizuit pe măsură ce Proiectul progresează. Planul proiectului este sumarizarea proiectului şi este actualizat de UMP prin consultare cu entităţile participante/beneficiare/co-finanţatoare, Comitetul de Coordonare a Proiectului şi Coordonatorul de Proiect. Acesta include o sinteză a rezultatelor sau a impactelor importante generate de proiect şi a principalelor obiective. PSC va avea decizia finală privind aprobarea planului anual de implementare, care reprezintă baza pentru bugetul anual al Proiectului. Planul trebuie să includă referinţa constituită de obiectivele şi indicatorii de performanţă consideraţi iniţial, care va face obiectul comparaţiei cu stadiul actual al implementării, pentru perioada raportată (semi-anual şi anual). Va fi efectuată o analiză în acest sens, care să identifice măsuri pertinente de eliminare a deficienţelor, dacă este cazul. Pe baza analizei se va realiza un Plan de Implementare modificat, pentru următoarea perioadă. Acest Plan trebuie să încorporeze toate schimbările necesare în activităţile ce se vor realiza şi proprunerile cu privire la corecţiile ce trebuie aduse indicatorilor de performanţă. Monitorizarea nivelului de performnţă va fi efectuată de către BM şi UMP. Activitatea va fi evaluată periodic de către Coordonatorul de Proiect al BM pe baza raportărilor Proiectului şi prin consultările cu UMP. Pe ansamblu, monitorizarea proiectului se va baza pe obiective şi indicatori de performanţă şi pe informaţiile incluse în PAD, după cum a fost agreat pe durata negocierii Proiectului. Monitorizarea şi Supervizarea vor fi administrate la nivel naţional de fiecare beneficiar, fiecare entitate de implementare şi UMP, în conformitate cu Planul de Monitorizare şi Evaluare, prin derularea unor sondaje periodice la beneficiar. Monitorizarea şi evaluarea BM se va efectua semi-anual. VIII. RAPOARTELE DE MONITORIZARE FINANCIARĂ ALE PROIECTULUI ŞI ALTE

RAPORTĂRI 1. Rapoarte Financiare Interimare neauditate (IFR) Rapoartele Financiare Interimare sunt elaborate semestrial de către UMP pentru implementarea întregului Proiect şi sunt înaintate către BM şi PSC în termen de 45 zile de la sfârşitul semestrului de raportare. UMP va pregăti IFR separate în formatul acceptat pe durata negocierilor Proiectului. Raportul Financiar Interimar conţine un set complet de situaţii financiare, cu privire la perioada analizată de raport, comparativ cu sumele şi obiectivele previzionate pentru respectiva perioadă, după cum a fost descris anterior. Vor fi elaborate raportări separate cu privire la cheltuielile eligibile finanţate din fondurile Grantului, respectiv din cele ale Împrumutului, primul fiind exprimat în USD iar al doilea în RON. Declaraţii financiare

A. Sinteza privind sursele şi derularea fondurilor B. Derularea fondurilor pe activităţi de Proiect C. Declaraţia privind Contul Desemnat

Rapoarte de progres al proiectului

A. Raport de progres fizic – rezultate cuantificabile Rapoarte de monitorizare a achiziţiilor Rapoartele de monitorizare a achiziţiilor conţin informaţii cu privire la îndeplinirea efectivă a obiectivelor de achiziţie comparativ cu obiectivele planificate, pentru fiecare activitate de achiziţii. Acestea vor fi pregătite de Specialiştii în Achiziţii. Rapoartele Financiare Interimare constituie o bază integrantă a procedurilor de planificare, întrucât acestea conţin majoritartea informaţiilor necesare pentru Planificarea Proiectului: Declaraţiile Financiare vor fi elaborate de UMP şi furnizează informaţii asupra Surselor şi derularea fondurilor pe categorii de finanţare şi pe activităţi de proiect, previzionari de cheltuieli, suma aferentă decontărilor şi o reconciliere a Contului Desemnat. UMP va completa trimestrial formularele Situaţia Surselor şi Derularea Fondurilor, după cum sunt prezentate în cadrul Apendice 6.1. şi le vor include în IFR-urile trimestriale ale Proiectului. Raportul Derularea fondurilor pe activităţi de Proiect va fi de asemenea pregătit de către personalul financiar al UMP, care va consolida rapoatele pentru toate componentele/subcomponentele şi activitităţile Proiectului, conform formatului prezentat în Apendice 6.2. Personalul financiar al UMP va elabora Declaraţia privind Contul Desemnat, cu referire la Contul Desemnat pentru Grant, conform formatului prezentat în Apendice 6.3. şi va include acest raport în IFR trimestriale. Rapoartele de Progres ale Proiectului furnizează informaţii cu privire la stadiul de implementare a proiectului, exprimat în termeni fizici şi financiari folosind indici de monitorizare, incluzând identificarea deviaţiilor de la plan şi argumentarea acestor variaţii; Rapoartele de Progres ale Proiectului vor fi pregătite separat pentru fiecare categorie de cheltuieli, de către personalul tehnic şi privind monitorizarea din cadrul UMP, conform formatelor prezentate în Apendice 6.4. Rapoartele de Management al Achiziţiilor furnizează informaţii cu privire la situaţia achiziţiilor şi a angajamentelor şi cheltuielilor implicate prin contractele semnate, incluzând sursa datelor furnizate pentru monitorizarea contractelor incluse în Planul de achiziţii, după cum este detaliat în Apendice 6.5. Formatul rapoartelor ce vor fi completate şi furnizate este ataşat în continuare ca Apendice 6. 4. Rapoarte de progres al proiectului UMP va întocmi Rapoarte semi-anuale privind stadiul implementării Proiectului. Raportul de progres va conţine comparaţii între progresul actual cuantificat fizic şi financiar faţă de planul de implementare, precum şi planul de implementare actualizat pentru următoarele şase luni. Scopul Raportelor de Progres al Proiectului este:

1. Măsurarea realizărilor prin comparaţie cu graficul de implementare şi în conformitate cu cele stipulate în Acordul de Împrumut/Grant, precum şi asigurarea unui control eficient, care permite întreprinderea de acţiuni dentru corectarea deviaţiilor faţă de plan.

2. Prezintă datele de referinţă pentru toate activităţile de monitorizare a progresului, în conformitate cu planul aprobat pe componente /sub-componente. Ciclul normal de

monitorizare va fi parcurs lunar. Cu toate acestea, BM, MEF şi MM pot să solicite mai multe raportări uzuale, în anumite perioade.

Rapoartele vor fi pregătite de către UMP, folosind informaţia totalizată prin integrarea informaţiilor furnizate de către unităţile tehnice de implementare. Raportul de progres va fi predat la BM în termen de trei luni de la sfârşitul semestrului de raportare. Raportul va fi predat, de asemenea, Coordonatorului de Proiect din partea MM şi CCP. CCP va analiza raportul şi va lua în considerare dacă sunt necesare a fi efectuate schimbări, folosing mecanismul oficial de control. Rolul PSC este dat de următoarele:

analiza progresului în funcţie de plan; identificarea zonelor problemă şi propunerea de soluţii prin repartizarea de sarcini; identificarea obiectivelor pentru perioada următoare de implementare; determinare a faptului potrivit căruia Proiectul este sau va rămâne încadrat în perioada de

timp planificată; recomandarea modificărilor de efectuat în planul Proiectului.

3. Rapoarte lunare Rapoartele lunare vor conţine informaţii generale cu privire la activităţile întreprinse în ultima lună de implementare a Proiectului, însoţite de informaţii financiare cu privire la sumele angajate, efectiv cheltuite şi suportate, pe surse de finanţare. Acesta va fi pregătit separat de fiecare entitate de implementare într-o formă aprobată în comun. Rapoartele lunare vor fi predate Coordonatorilor Proiectului şi MEF, în decursul a 15 zile după sfârşitul lunii de raportare.

IX. AUDITUL Auditul Financiar va fi efectuat anual de către auditori internaţionali independenţi, acceptabili pentru Banca Mondială cu referire la examinarea activităţilor Proiectului. Selecţia Auditorului va fi realizată de către UMP şi va fi supusă aprobării BM, în conformitate cu procedurile şi Termenii de referinţă aprobaţi de către BM. Contractul privind realizarea activităţilor de audit va fi susţinut de fondurile Proiectului şi va fi atribuit unei singure firme de audit, pentru întreaga perioadă de implementare a proiectului, pe baza îndeplinirii în mod satisfăcător a criteriilor de performanţă. UMP va coordona activităţile de auditare şi va semna contractul de audit al întregului proiect. UMP va fi responsabil pentru prezentarea către MM şi BM, în termen de 6 luni de la sfârşitul fiecarui an fiscal, documentele de audit financiar cu privire la Proiect, în termeni acceptabili de către BM. Scopul activităţilor de audit va include examinarea registrelor şi înregistrărilor, aşa cum sunt ţinute de fiecare entitate de implementare, a tuturor aplicaţiilor de tragere şi a Contului Desemnat. Auditul acestor declaraţii financiare va include: (a) o evaluare a sistemului de contabilitate şi control intern pentru monitorizarea cheltuielilor şi alte tranzacţii financiare pentru asigurarea siguranţei activelor finanţate de Proiect; (b) o determinare a faptului dacă UMP a ţinut documentaţia adecvată a tuturor tranzacţiilor relevante; (c) verificarea eligibilităţii cheltuielilor transmise BM pentru finanţare susţinută de Proiect şi identificarea oricăror cheltuieli neeligibile. Auditorul va fi desemnat în timp suficient pentru realizarea sarcinilor sale, inclusiv (I) analiza sistemului de management financiar la începutul implementării Proiectului; şi (II) analiza periodică a sistemelor de management financiar al Proiectului, de-a lungul timpului.

Raportul de audit va trebui să indice opinia auditorului cu privire la următoarele: dacă informaţia financiară a fost pregătită folosind politici contabile acceptabile, şi care au

fost aplicate constant; dacă informaţia financiară se aliniază la reglementările şi cerinţele statutare relevante; dacă perspectiva, prezentată de informaţia financiară ca un întreg, este consistentă cu

cunoştinţele auditorilor privind activitatea entităţii; dacă există o transparenţă adecvată a tuturor chestiunilor relevante pentru prezentarea

corespunzătoare a informaţiei financiare; cerinţe adiţionale care pot fi incluse în Termenii de referinţă.

Un exemplu de Termeni de Referinţă pentru selecţia auditorului este ataşat ca Apendice 7. Plan de acţiune pentru audit Acţiune Perioada limită Desemnarea auditorilor 31 martie 2009 Reînnoirea contractului de audit 31decembrie 2009-2013 Primul draft al rapoartelor de audit 15 mai 2009-2013 Rapoartele finale de audit şi scrisoarea de management

30 iunie 2009-2013

Acest Manual de Management Financiar va fi revizuit şi actualizat cel puţin anual, cu aprobarea prealabilă a BM.

APENDICE:

Apendice 1: Sursele de fonduri ale Proiectului Apendice 2: Schema fluxurilor financiare în cadrul Proiectului Apendice 3: Planul de conturi şi monografia contabilă a Proiectului – va fi ulterior dezvoltat Apendice 4: Model de flux al documentelor financiare Apendice 5: Model de Norme ALOP privind Proiectul – va fi ulterior dezvoltat Apendice 6: Formular IFR pentru fondurile Proiectului Apendice 7: Termeni de Referinţă pentru serviciile de audit Apendice 8: Personalul financiar – nume şi date de contact – va fi ulterior dezvoltat Apendice 9: Aranjamente de ordin juridic pentru implementarea cadrului financiar al Proiectului Apendice 10: Termeni de Referinţă draft pentru Sistemul informatic pentru management financiar

Apendice 1: Sursele de fonduri ale Proiectului

ACTIVITĂŢI / REZULTATE ALE PROIECTULUI

Legendă: - surse externe - surse interne

Contribuţia Externă

Contribuţia Internă

Grantul GEF Contribuţii locale din

partea Consiilor judeţene /Comune

UMP

Beneficiarii Proiectului Contribuţii în numerar

sau în natură

Contribuţie pentru implementare din alte

surse

Împrumutul

Băncii Mondiale

Beneficiarii & Furnizorii Proiectului

Fonduri bugetare de prefinanţare

Apendice 2: Schema fluxurilor financiare în cadrul Proiectului

BUGETUL DE STAT

Beneficiarii Proiectului Contribuţii în numerar

sau în natură

Grantul GEF

Contribuţii locale din partea Consiilor judeţene

/Comune

Department financiar din cadrul UMP

Contribuţie pentru implementare din alte

surse

Împrumutul Băncii Mondiale

Rezultate Proiect

CONT TREZORERIE L

Relaţii contractuale şi acorduri de colaborare

CONT DESEMNAT – (DA) GRANT denominat în USD

Cont Transfer RON Cont Trezorerie UMP pentru co-finanţare locală

Bugete locale Bugete ANAR/WD

Contribuţia Externă

Contribuţia Internă

Fonduri bugetare de prefinanţare destinate implementării

Proiectului

ComisioaneUSD

Comisioane RON Charges

Cont Transfer Trezorerie (RON)

Apendice 3: Planul de conturi şi monografia contabilă a Proiectului – va fi dezvoltat ulterior –

Apendice 4: Model de flux al documentelor financiare Model de flux al documentelor financiare în cadrul UMP Pasul 1. Toate documentele primite sunt înregistrate de către Secretar în Registrul de intrări/ieşiri al UMP. Dacă a fost primită o factură sau un raport, Secretarul înregistrează data primirii şi numele entităţii emitente în Registrul de intrări/ieşiri al UMP. Pasul 2. Secretarul va prezenta corespondenţa primită Directorului UMP, care o va repartiza persoanei responsabile, în funcţie de caz . În situaţia primirii unei facturi, Directorul UMP o înmânează Managerului financiar în vederea verificării şi a efectuării operaţiunilor necesare. Dacă este primită documentaţie justificativă cu privire la un contract în derulare, respectiva documentaţie este înmânată de asemenea Managerului financiar. În cazul în care documentul primit se referă la o procedură de achiziţii, Directorul UMP repartizează respectivul document Specialistului în achiziţii şi/sau Managerului financiar. De exemplu, dacă este primită o aprobare tip “no objection” de la Banca Mondială, aceasta va fi supusă atenţiei atât Specialistului în achiziţii cât şi Managerului financiar. Dacă documentul primit este o ofertă sau o Scrisoare de garanţie bancară sau similar, cu privire la o licitaţie în curs, atunci acest document este amplasat într-un loc destinat acestor tipuri de documente, din cadrul UMP, unde este asigurat accesul Directorului UMP, Specialistului în achiziţii şi al Managerului financiar. Pasul 3. În cazul unei facturi, Managerului financiar verifică faptul că respectiva factură specifică cu claritate lucrările civile executate, bunurile sau serviciile furnizate, precum şi faptul că este însoţită de o declaraţie care atestă efectuarea lucrărilor, sau documente adecvate, după caz. Factura va trebui să specifice clar costurile respective, cu taxele exprimate separat, suma oricărei deduceri pentru avans,suma totală de plată, contul bancar/contul din trezorerie al contractorului/furnizorului unde se va face plata, informaţiile de identificare ale contractorului/furnizorului, inclusiv informaţiile privind identitatea reprezentatului care emite factura, precum şi referinţa pertinentă cu privire la documentele justificative anexate care atestă realizarea respectivei activităţi ce face obiectul facturii. Astfel, factura trebuie să fie însoţită de documentaţie care atestă livrarea bunurilor, execuţia lucrărilor sau furnizarea serviciilor. Pasul 4. După examinarea facturii din punctul de vedere al corectitudinii datelor şi al coerenţei cu documentaţia justificativă, operaţie efectuată, dacă este cazul, cu sprijinul Asistentului financiar, Managerul financiar solicită aprobarea facturii de către Specialistul în achiziţii, respectiv de către Directorul UMP. Pasul 5. Specialistul în achiziţii verifică factura şi documentaţia anexată, iar, dacă Managerul financiar constată şi emite, prin urmare, o notă cu privire la îndeplinirea satisfăcătoare a obligaţiilor contractuale ale furnizorului, cu referire la execuţia lucrărilor, livrarea bunurilor şi funizarea serviciilor, Specialistul în achiziţii va aplica ştampila cu “Certificat în privinţa realităţii, legalităţii şi regularităţii” şi va confirma prin semnătură acest fapt. Pasul 6. Factura va fi ulterior supusă spre aprobare Directorului UMP, care va aplica ştampila “Bun de plată” şi va confirma prin semnătură acest fapt. Pasul 7. Managerul financiar verifică fondurile disponibile din toate sursele de finanţare, verifică detalierea facturii cu partea necheltuită din totalul sumei prevazute în contract, o înregistrează în FMIS şi pregăteşte ordinele de plată. Ordinele de plată vor fi contrasemnate, în schimb, de către Controlorul Financiar al MM sau al UMP, după caz, de către Managerul financiar, Specialistul în achiziţii şi vor fi certificate de către Controlorul Financiar Delegat, în funcţie de caz. Semnătura finală va aparţine Directorului UMP, în calitatea sa de ordonator de credite pentru fondurile Proiectului.

Pasul 8. În temeiul ordinelor de plată, Contabilul va pregăti documentele de plată, cum ar fi ordinele de schimb valutar şi vouchere separate pentru fiecare sursă de finanţare, care vor fi semnate de către sine şi de Managerului financiar. Cu excepţia cazurilor de forţă majoră dovedită, timpul total care trece de la primirea facturii de UMP până la emiterea ordinelor de plată catre bancă (privind plata catre contractor/furnizor) nu va depăşi 30 de zile lucrătoare. Pasul 9. După ce toate semnăturile sunt obţinute şi sumele în valută sunt schimbate, voucherele sunt predate băncii /Trezorerie, în vederea procesării; Pasul 10. O copie a facturii aprobate este păstrată în dosarul cu documentele contabile justificative a UMP pentru a putea fi consultate de către auditori. Factura originală va fi ataşată în dosarul conţinând contractul, iar contractul va fi ţinut la zi pentru a evidenţia plata efectuată. Pasul 11. Înregistrarea (Contabilitatea) operaţiunii va fi efectuată de către Contabilul UMP.

Apendice 5: Model de Norme ALOP privind Proiectul – va fi dezvoltat ulterior

Apendice 6: Formular IFR pentru fondurile Proiectului Rapoartele financiare interimare vor fi întocmite utilizând fomularele standard ale Băncii Mondiale, anexă la minuta de negociere a proiectului

Apendice 7: Termeni de Referinţă pentru serviciile de audit

TERMENI DE REFERINŢĂ Serviciile de audit al

Proiectului privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi 1. Cadru general Ministerul Mediului implementează programul naţional cuprins în Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi ( Proiectul INPC), finanţat de un împrumut în valoare de 56,03 milioane Euro de la Banca Mondială şi de către comunităţile locale, beneficiare ale Proiectului. Proiectul este susţinut de asemenea prin asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 5,5 milioane USD, oferită de către Facilitatea Globală de Mediu (GEF). Proiectul va asista Guvernul României în îndeplinirea obligaţiilor sale cu privire la statutul de stat membru al Uniunii Europene. Proiectul va sprijini importanţa dezvoltării sustenabile prin promovarea respectării bunelor practici agricole de către fermieri, în vederea sporirii productivităţii terenurilor arabile prin metode mai eficace pe termen lung. Acesta va contribui la integrarea regională şi la dezvoltarea rurală, prin promovarea practicilor agricole nedăunătoare mediului şi a tehnologiilor de procesare agro-alimentare ecologice. Proiectul va sprijini îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin reducerea conţinului de nitraţi din apa potabilă. Obiectivul global de mediu al proiectului: Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a emisiilor de nutrienţi (azot şi fosfor) în corpurile de apă ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor. Intervenţiile propuse de proiect au fost configurate pe succesul activităţilor pilot realizate în judeţul Călăraşi în cadrul Proiectului privind controlul poluării în agricultură, finalizat în anul 2007. Proiectul este implementat în zece bazine hidrografice şi unsprezece judeţe prioritare, după cum urmează: judeţul Argeş (bazinul râurilor Argeş-Vedea), judeţul Buzău (bazinul râurilor Buzău-Ialomiţa), judeţul Vâlcea (bazinul râului Olt), judeţul Iaşi (bazinul râurilor Prut-Bârlad), judeţele Bacău şi Neamţ (bazinul râului Siret), judeţul Cluj (bazinul râurilor Someş-Tisa), judeţul Timiş (bazinul hidrografic al Banatului), judeţul Bihor ( bazinul Crişurilor), judeţul Mureş (bazinul râului Mureş) şi judeţul Dolj (bazinul râului Jiu). 2. Proiectul are patru componente care vor fi implementate pe parcursul a cinci ani:

I. Componenta 1 – Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN): Proiectul va sprijini un repertoar de investiţii care se vor concentra la nivelul comunelor desemnate ZVN situate în zece bazine hidrografice şi unsprezece judeţe, şi care vor adresa următoarele tematici :

Sisteme de colectare şi manevrare în vederea promovării unui mai bun management al gunoiului de grajd de origine animală şi al gunoiului menajer.

Reîmpăduriri şi reabilitarea păşunilor. Apă şi igienizare. Promovarea Codului de bune practici agricole. Studii de fezabilitate pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi ape uzate în comunele

selectate. II. Componenta 2 – Consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii. Această

componentă se va concentra pe dezvoltarea capacităţii Ministerului Mediului

(MM) şi a Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR), precum şi a altor entităţi relevante implicate în implementarea Directivei Nitraţilor a UE la nivel naţional, regional şi judeţean (respectiv din domeniul sănătăţii publice, agriculturii etc.), prin asigurarea de asistenţă tehnică cu privire la armonizarea legislaţiei şi prin programe de pregătire profesională şi formare a personalului relevant.

III. Componenta 3 – Strategia de informare publică şi replicare Desfăşurarea unor campanii vaste de informare publică, pentru a face cunoscut Proiectul şi avantajele acestuia, va fi realizată la nivel local, de bazin hidrografic, naţional şi regional, pentru a promova replicarea intervenţiilor Proiectului în alte zone similare din cadrul României (comunele desemnate ZVN dar care nu sunt incluse în judeţele pilot) precum şi alte ţări riverane Mării Negre şi candidate UE.

IV. Componenta 4 – Managementul proiectului Proiectul este implementat prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), localizată în Bucureşti, în cadrul sediului Ministerului Mediului (MM), unitate care deţine întreaga responsabilitate cu privire la realizarea activităţilor Proiectului şi a administrării fondurilor şi surselor acestuia. UMP este consolidată printr-un număr de 20 de specialişti, reprezentând personal pentru activităţile de monitorizare localizat la nivel regional, în cadrul sediilor Direcţiilor de apă la nivel de bazin hidrografic (WD). Personalul pentru activităţile de monitorizare, asigurat de către Direcţiile de apă la nivel de bazin hidrografic în fiecare din cele unsprezece bazine hidrografice, este responsabil pentru supervizarea şi coordonarea implementării activităţilor de proiect la nivel de comună.

UMP elaborează documentele de raportare ale proiectului, inclusiv IFR-urile, trimestrial, atât pentru fondurile Împrumutului şi Grantului, cât şi a celor de cofinanţare (locală), utilizând rapoartele financiare furnizate UMP de către diferitele entităţi de implementare. UMP coordonează de asemenea procesul de auditare şi semnează contractul de audit pentru întreaga perioadă de implementare a proiectului. Cu toate acestea, documentele originale vor fi reţinute de către fiecare entitate de implementare, pentru fiecare componentă la a cărei implementare îşi aduce contribuţia. Auditorul va examina toate documentele la locaţiile unde acestea sunt păstrate. Opinia auditorului se va exprima atât cu privire la Grantul GEF cât şi la Împrumutul Băncii Mondiale. Obiective Obiectivul auditului este de a da auditorului posibilitatea de a-şi formula opinia cu privire la rapoartele financiare ale Proiectului INPC (Proiectul) elaborate pentru data de 31decembrie 200X şi pentru anul fiscal încheiat la data respectivă, după cum sunt reflectate în Declaraţiile Financiare ale Proiectului (PFS) cu scop special, în Declaraţiile de Cheltuieli (SOE) cu scop special şi în Declaraţiile privind Conturile Desemnate (DAs) cu scop special. Sistemul de contabilitate a Proiectului (registre şi înregistrari) asigură fundamentul pentru elaborarea PFS cu scop special, SOE cu scop special şi a DAs cu scop special şi a fost stabilit pentru a efectua înregistrarea tranzacţiilor financiare ale Proiectului, menţinute de către agenţiile de implementare a proiectului menţionate mai sus. Scopul serviciilor Auditul se va realiza în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit (ISA), după cum au fost publicate de către Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), cu referinţă specială la ISA 800

(Raportul auditorului cu privire la angajamentele de audit cu scop special) şi a ghidurilor relevante ale Băncii Mondiale. În realizarea auditului, se va acordă atenţie specială următoarelor aspecte:

a. Toate fondurile externe au fost asigurate şi utilizate în conformitate cu condiţiile stipulate în acordurile de finanţare relevante, acordând atenţia cuvenită gestionării judicioase şi eficientizării acestora, şi exclusiv în scopurile pentru care a fost asigurată respectiva finanţare. Acordurile de finanţare relevante sunt Acordul de Imprumut nr.4873 RON între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007 şi Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă TF058040 RO între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, care au fost ratificate prin Legea nr.853/2008.

b. Toate fondurile de cofinanţare au fost asigurate şi utilizate în conformitate cu condiţiile stipulate în acordurile de finanţare relevante, acordând atenţia cuvenită gestionării judicioase şi eficientizării acestora, şi exclusiv în scopurile pentru care a fost asigurată respectiva finanţare;

c. Bunurile şi serviciile finanţate au fost achiziţionate în conformitate cu acordurile de finanţare relevante;

d. Toate documentele justificative, registrele, înregistrările şi conturile au fost ţinute respectînd activităţile Proiectului, inclusiv cheltuielile declarate prin SOE şi DAs. Ar trebui să existe corelaţii clare între înregistrările contabile şi raportele financiare înaintate Băncii.

e. În situaţia în care au fost utilizate Conturi Desemnate, acestea au fost gestionate în conformitate cu prevederile acordurilor de finanţare relevante.

f. PFS în scop special au fost elaborate în conformitate cu principiile şi practicile de contabilitate general acceptate, cu ghidurile relevante ale Băncii Mondiale, şi oferă o imagine veridică şi corectă a situaţiei financiare a Proiectului la data de 31 decembrie 200X , precum şi cu privire la resursele şi la cheltuielile aferente anului fiscal încheiat la data menţionată.

g. Analiza conformităţii cu fiecare din prevederile financiare din Acordul de Împrumut şi din Acordul de Grant.

Declaraţiile financiare ale Proiectului (PFS) cu scop special Declaraţiile Financiare ale Proiectului (PFS) cu scop special includ:

a. un Centralizator al Fondurilor primite, care va reflecta separat fondurile din partea Băncii Mondiale, din partea altor donori şi fondurile de cofinanţare, împreună cu derularea fondurilor pentru categoriile principale de cheltuieli, atât pentru anul fiscal curent cât şi acumulat până la data respectivă;

b. un Centralizator al Cheltuielilor reflectate pe principalele componente ale proiectului şi pe categoriile principale de cheltuieli, atât pentru anul fiscal curent cât şi acumulat până la data respectivă; şi

c. Balanţă Contabilă care reflectă Fondurile Acumulate ale Proiectului, balanţe bancare, alte active ale Proiectului şi eventualele obligaţii de ordin financiar, dacă este cazul.

Ca anexă la Declaraţiile Financiare ale Proiectului cu scop special, auditorul va elabora o reconciliere între sumele arătate ca fiind "primite de proiect din partea Băncii Mondiale" şi acelea arătate ca fiind plătite de către Bancă. Ca parte a acestei reconcilieri, auditorul va indica mecanismul pentru efectuarea plăţilor, respectiv Conturile Desemnate, IFR-urile sau plata directă. Declaraţiile de Cheltuieli (SOE) cu scop special În plus faţă de auditarea PFS cu scop special, auditorul va trebui să exercite auditul cu privire la toate Declaraţiile de Cheltuieli (SOE) cu scop special utilizate pentru fundamentarea aplicaţiilor de tragere. Auditorul va aplica acele teste şi controale pe care le consideră necesare în circumstanţele date. Respectivele SOE trebuie verificate cu atenţie, din perspectiva eligibilităţii cheltuielilor incluse în acestea în conformitate cu acordurilor de finanţare relevante şi având ca referinţă Documentul de Evaluare a Proiectului pentru consultare, atunci când este necesar. În situaţia în care cheltuieli

neeligibile sunt identificate că ar fi fost incluse în aplicaţii de tragere şi, astfel, acestea au fost deja suportate din finanţarea externă, auditorul va trebui să menţioneze separat aceste aspecte, în cadrul unei notificări în acest sens dar şi în scrisoarea de management. Anexat la Declaraţiile Financiare ale Proiectului (PFS) va trebui să fie un opis ce include aplicaţiile de tragere corelate cu o singură SOE, împreună cu numărul de referinţă şi suma acestora. Totalul tragerilor efectuate prin procedurile SOE va fi o parte din reconcilierea generală a plăţilor suportate din fondurile Băncii, descrisă mai sus. Auditorul va trebui să îşi formuleze opinia cu privire la următoarele aspecte:

a. dacă SOE în scop special au fost elaborate în conformitate cu prevederile acordurilor de finanţare relevante (Acordul de Împrumut/Acordul de Grant).

b. dacă toate cheltuielile au fost făcute integral şi numai ca fiind necesare în scopul realizării obiectivelor proiectului, acordând atenţia cuvenită gestionării judicioase şi eficientizării respectivelor cheltuieli.

c. dacă toate informaţiile şi explicaţiile necesare în scopul exercitării auditului au fost obţinute; d. dacă înregistrările şi documentele justificative necesare în scopul exercitării auditului au fost

menţinute adecvat, şi e. dacă SOE cu scop special pot fi considerate ca fundamentare a aplicaţiilor de tragere

aferente. Declaraţiile privind conturile desemnate (DAs) cu scop special Corelat cu auditarea Declaraţiilor Financiare ale Proiectului (PFS) cu scop special, auditorul va trebui de asemenea să auditeze activităţile Conturilor Desemnate asociate cu Proiectul. Conturile Desemnate presupun de obicei:

a. depozite şi alimentări primite de la Bancă b. plăţi efectuate prin aplicaţii de tragere c. dobânzi care pot fi obţinute din balanţe şi care se cuvin împrumutatului; şi d. solduri rămase la sfârşitul fiecărui an fiscal.

Auditorul trebuie să îşi formuleze o opinie cu privire la conformitatea cu procedurile Băncii şi cu privire la balanţele conturilor desemnate DA la sfârşitul anului fiscal. Auditul va examina eligibilitatea tranzacţiilor financiare pe durata supusă analizei şi structura soldului la sfârşitul acestei perioade, operarea şi utilizarea DA cu scop special, în conformitate cu acordurile de finanţare, precum şi gradul de adecvare a controalelor interne pentru acest tip de mecanism de plată. Auditorul trebuie de asemenea să îşi formuleze o opinie cu privire la conformitatea cu procedurile Băncii a tranzacţiilor referitoare la convertirea fondurilor exprimate în valută externă, din cadrul DA, în conturile denominate în moneda locală, precum şi privind structura balanţelor acestor conturi exprimate în monedă locală. Referitor la acest Proiect, prevederile specifice Conturilor Desemnate sunt incluse în Anexa 1 a Acordului de Împrumut/Acordului de Grant. Declaraţiile privind conturile desemnate cu scop special şi raportul auditorului vor trebui să fie reconciliate cu Declaraţiile Financiare ale Proiectului cu scop special. Opinia auditului Raportul de audit al proiectului trebuie să includă o opinie cu privire la Declaraţiile Financiare ale Proiectului, la acurateţea şi caracteristicile cheltuielilor suportate din fondul extern ca urmare a procedurilor SOE, precum şi cu privire la Conturile Desemnate. Rapoartele financiare, inclusiv raportul de audit, vor fi primite de Bancă nu mai târziu de şase luni de la sfârşitul anului fiscal auditat. Auditorul va prezenta raportul său entităţii desemnate de către împrumutat, respectiv UMP din cadrul MM, mai curând decât oricărui angajat al entităţii care implementează proiectul. Entitatea desemnată anterior va transmite cu promptitudine Băncii două copii ale rapoartelor financiare auditate. Anexa 3 a Ghidului privind Raportări şi Audituri financiare anuale cu privire la activităţile

finanţate de Banca Mondială prevede instrucţiuni cu privire la terminologia utilizată în opinia de audit cu privire la rapoartele financiare. Scrisorile de Management Pe lângă rapoartele de audit ale Proiectului, auditorul va pregăti o "scrisoare de management" în care auditorul:

a. va oferi comentarii şi observaţii cu privire la înregistrările contabile, sistemele şi controalele care au făcut obiectul examinării pe durata exercitării auditului;

b. va identifica deficienţe specifice şi puncte slabe în sisteme şi controale şi va face recomandări în vederea îmbunătăţirii acestora;

c. va raporta asupra conformităţii cu fiecare prevedere de ordin financiar din acordurile de finanţare relevante şi va face comentarii, dacă este cazul, cu privire la factori interni sau externi care afectează respectiva conformitate,

d. va comunica aspecte care au fost relevate pe durata exercitării auditului, care ar putea avea un impact semnificativ asupra implementării proiectului şi asupra viitoarelor activităţi de audit şi va supune atenţiei împrumutatului oricare alte aspecte pe care le consideră pertinente, şi

e. va include comentariile aduse la toate aceste aspecte enumerate anterior, de către conducerea entităţii auditate, în forma finală a scrisorii de management.

Planificare Rapoartele de audit anuale şi scrisorile de management vor fi trimise Băncii cel mai târziu în 30 iunie în fiecare an. Concluzii generale Datorită caracterului de test şi altor limitări inerente ce pot surveni pe durata exercitării auditului, împreună cu limitările inerente ale oricărui sistem de contabilitate şi ale oricărui sistem de control intern, există un risc inevitabil ca să poată rămâne nedescoperite chiar unele erori/greşeli considerabile. Responsabilitatea privind elaborarea declaraţiilor financiare, inclusiv asigurarea unuei transparenţe adecvate, se cuvine managementului entităţilor de implementare menţionate mai sus. Aceasta presupune menţinerea unui sistem de înregistrare contabilă şi de control intern, selecţia şi respectarea politicilor de contabilitate, precum şi asigurarea activelor entităţii. Ca parte a procesului de audit, auditorul va solicita din partea managementului o confirmare în scris cu privire la informaţiile puse la dispoziţia auditorului în legătură cu exercitarea auditului. UMP din cadrul MM şi toate entităţile de implementare menţionate mai sus vor coopera deplin cu auditorul şi vor pune la dispoziţia auditorului orice registre de evidenţă contabilă, documentaţie sau orice altă informaţie solicitată de auditor în legătură cu auditul. Se va asigura accesul auditorului la toate documentele juridice, la întreaga corespondenţă şi la oricare altă informaţie asociată cu proiectul şi considerată necesară de către auditor. Este foarte mult de dorit ca auditorul să se familiarizeze cu Ghidurile relevante ale Băncii Mondiale, care explică cerinţele Băncii cu privire la raportarea financiară şi la auditare. Aceste ghiduri includ Raportul Financiar Interimar neauditat (IFR) - Ghidul pentru Imprumutaţi şi Ghidul privind Raportări şi Audituri financiare anuale cu privire la activităţile finanţate de Banca Mondială, datat 30 iunie 2003. Prevederile acestui angajament vor rămâne în vigoare pentru anii fiscali următori, excepţie făcând situaţia când acest angajament este finalizat, modificat sau înlocuit.

Auditorul va trebui să accepte că ciornele de lucru ale acestuia, cu privire la auditurile proiectelor finanţate de către Banca Mondială, pot fi solicitate în vederea examinării de către personalul autorizat al Băncii.

Apendice 8: Personalul financiar – nume şi date de contact – va fi dezvoltat ulterior

Apendice 9: Acorduri legale pentru implementarea financiară a Proiectului

World Bank

Ministerul Economiei şi Finanţelor

UMP

Acordul de Împrumut

Ordin de ministru pentru înfiinţarea UMP

Ministerul Mediului

Memorandum pentru colaborare în vederea

implementării

Acord de Împrumut subsidiar

Furnizori

Contracte

Convenţii pentru co-finanţare

ANAR şi WD ca unităţi subordonate

Convenţii pentru

implementare

Acordul de Grant

Comune

Consilii judeţene

Convenţia de Grant

Ordin de ministru pentru descrierea obligaţiilor ANAR/WD

Comitet Interministerial

Comitete la nivel de bazin hidrografic

Apendice 10: Termeni de Referinţă draft pentru Sistemul informatic pentru management financiar

Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPC)

TERMENI DE REFERINŢĂ cu privire la angajarea unui Consultant

pentru dezvoltarea unui Sistem informatic de management financiar pentru administrarea financiară a fondurilor Proiectului

1. Cadru general Ministerul Mediului implementează programul naţional cuprins în Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi ( Proiectul INPC), în valoare de 56,03 milioane Euro, finanţat de un împrumut de la Banca Mondială şi de către comunităţile locale, beneficiare ale Proiectului. Proiectul este susţinut de asemenea prin asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 5,5 milioane USD, oferită de către Facilitatea Globală de Mediu (GEF). Proiectul este implementat prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), localizată în Bucureşti, în cadrul sediului Ministerului Mediului (MM), unitate care deţine întreaga responsabilitate cu privire la realizarea activităţilor Proiectului şi a administrării fondurilor şi surselor acestuia. UMP este consolidată printr-un număr de 20 de specialişti, respectiv personal pentru activităţile de monitorizare localizat la nivel regional, în cadrul sediilor Direcţiilor de apă la nivel de bazin hidrografic (WD). În acest sens, UMP doreşte să crească performanţa sistemului de management financiar deţinut, prin dezvoltarea unui sistem de software financiar-contabil pentru administrarea Proiectului, configurat pentru a include funcţiile sistemului utilizat, pentru a oferi posibilităţi crescute de raportare şi pentru a facilita activităţile de înregistrare propriu-zisă, verificarea şi sintetizarea informaţiilor cu privire la tranzacţiile financiare dezvoltate în cadrul Proiectului. Sistemul ar trebui să aibă o structură flexibilă, care să permită reconfigurarea sa în condiţiile modificării managementului financiar al Proiectului, diversificarea surselor de finanţare şi a tranzacţiilor efectuate în cadrul acestuia. OBIECTIVE Rezultate ale serviciilor de consultanţă: 1. Consultantul va configura şi instala un sistem de management financiar-contabil dedicat fondurilor Proiectului. Consultantul va instala sistemul pe calculatoarele din cadrul UMP şi va asigura asistenţă privind operarea eficientă a sistemului. Acesta va fi responsabil cu întreţinerea sistemului până în 31 decembrie 2013, precum şi de personalizarea şi actualizarea acestuia, ori de câte ori va fi necesar, pe toată durata de timp menţionată anterior. 2. Sistemul financiar, fiind un pachet de software pentru managementul financiar-contabil al Proiectului, va include un modul Registru Carte Mare şi un modul pentru Raportări. Conceptul de proiectare va fi realizat în baza principiului contabilităţii acruale modificate, cu intrări duble, pentru a facilita analiza situaţiei financiare a Proiectului. Sistemul se va conforma cerinţelor cu privire la înregistrarea datelor şi de raportare statutară, aşa cum sunt prevăzute de legislaţia din România, dar

se va alinia şi la cerinţele privind înregistrarea datelor şi raportărilor de ordin financiar ale Băncii Mondiale. 3. Consultantul va modifica şi adapta Registrul Carte Mare al Proiectului, care va fi principalul instrument ce va asigura disponibilitatea informaţiilor necesare, considerat drept criteriu pentru nivelul de performanţă al consistenţei clasificării conturilor. Sistemul va trebui să asigure, în primul rând, raportări specifice cu privire la principalele categorii de cheltuieli (Lucrări civile, Bunuri, Asistenţa tehnică şi Consultanţă, Costuri Operaţionale), aferente componentelor Proiectului (Investiţii la nivel de comună în ZVN, Sprijin pentru consolidare instituţională şi dezvoltarea capacităţii, Informare publică şi replicare, Managementul Proiectului), precum şi cu referire la sursele de finanţare ale Proiectului (contribuţie externă, contribuţie locală şi din partea beneficiarilor, care poate fi în numerar sau în natură). 4. Cheltuielile efectuate în scopul implementării Proiectului vor fi clasificate şi raportate într-o manieră ce va permite corelarea directă cu activităţile şi rezultatele Proiectului. Sistemul va trebui să ofere posibilitatea verificării şi raportării sumelor angajate, plătite şi cheltuite, pe următoarele categorii:

a. Previzionări bugetare pe componente, activităţi şi sub-activităţi, surse de finanţare şi articole bugetare;

b. Alimentări efectuate, pe surse de finanţare; c. Sume angajate pe surse de finanţare, pe componente, activităţi şi sub-activităţi, pe categorii

de cheltuieli, pe categorii de achiziţii, pe articole bugetare, pe contracte; d. Sumele plătite pe surse de finanţare, pe componente, activităţi şi sub-activităţi, pe categorii

de cheltuieli, pe categorii de achiziţii, pe articole bugetare, pe contracte; e. Situaţia financiară a Contului Desemnat şi a celorlaltor conturi ale Proiectului, inclusiv a

conturilor dedicate contribuţiilor în natură, incluzând alimentări, plăţi, rulaje, balanţe şi reconcilieri ale conturilor;

f. Compararea permanentă a bugetelor alocate pe componente, activităţi şi sub-activităţi, surse de finanţare şi articole bugetare cu sumele actuale plătite/cheltuite.

SCOPUL SISTEMULUI Consultantul va analiza modelele de rapoarte existente în cadrul UMP şi le va dezvolta, pentru a fi generate automat de către sistem. Asigurarea unei interfeţe utilizator flexibile şi uşor de accesat, posibilitatea de a înregistra operaţii de stornare, precum şi capacitatea sistemului de a genera rapoartele solicitate vor reprezenta un criteriu major pentru selectarea sistemului. Informaţiile generate de sistem vor include, dar nu vor fi limitate la următoarele:

1. Notele contabile în conformitate cu standardele naţionale privind instituţiile publice; 2. Documentele privind angajarea, aprobarea, ordonanţarea şi efectuarea plăţilor din fondurile

Proiectului; 3. Rapoartele Financiare Interimare, conform cerinţelor Băncii Mondiale, după cum urmează:

Situaţia surselor şi derularea Fondurilor Proiectului; Derularea fondurilor pe activităţi de Proiect; Tragerile din fondurile Proiectului; Situaţia Contului Desemnat şi a Conturilor de Trezorerie; Rapoarte de monitorizare fizică a activităţilor Proiectului – rezultate cuantificabile; Rapoarte de monitorizare fizică a contractelor de mare amploare ; Raportul privind plăţi efectuate în baza contractelor, pe tipuri de cheltuială;

Posibilitatea generării, în formate predefinite, a rapoartelor de monitorizare a achiziţiilor, care vor conţine informaţii cu privire la stadiul actual de realizare al activităţilor de achiziţii prevăzute, comparate cu termenele planificate, pentru fiecare activitate de achiziţii.

4. Rapoartele de Progres al Proiectului: Evidenţa completă pentru fiecare contract; Situaţia financiară a fiecărui cont al Proiectului; Analiza statistică a tragerilor pe contracte, pe proceduri de achiziţii, pe categorii de

cheltuieli şi surse de finanţare. Toate rapoartele menţionate la paragrafele 3 şi 4 vor prezenta o comparaţie între situaţia aferentă perioadei curente cu situaţiile cumulative având ca referinţă începutul anului, începutul Proiectului şi care vor prezenta previzionările iniţiale incluse în PAD.

5. Alte raportări: Sistemul va fi capabil să genereze situaţiile financiare în conformitate cu standardele de contabilitate româneşti şi cu standardele internaţionale de contabilitate, precum şi a altor tipuri de rapoarte, după cum vor fi definite înainte de instalarea finală a sistemului sau pe durata menţinerii acestuia.

6. Sistemul va permite transferul datelor conţinute în bazele de date în alte aplicaţii (MSWord, Excel);

7. Sistemul va permite înregistrarea datelor de către mai multe entităţi (cum ar fi WD, ANAR, comunele beneficiare), diferite de Unitatea de Management al Proiectului, precum şi genererea unor rapoarte similare pentru fiecare din aceste entităţi.

8. Sistemul va permite, dacă va fi cazul, includerea surselor suplimentare de finanţare, precum şi adaptarea sa pentru un alt proiect cu structură similară.

9. Sistemul va permite accesul simultan online al mai multor utilizatori. Sistemul va asigura preluarea şi integrarea tuturor datelor de management financiar-contabil din sistemele utilizate la acest moment, începând cu data de intrare în efectivitate a Proiectului. STANDARDE ŞI SPECIFICAŢII Consultantul va asigura disponibilitatea tuturor informaţiilor cu privire la pachetul de software realizat. Specificaţiile acestuia vor include:

Aspecte cu privire la produsele furnizorului şi datele acestuia; Sistemul de operare, cerinţele suportului hardware minimal şi cele referitoare la software,

licenţele necesare; Acces personalizat, asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor; Proceduri funcţionale şi de generare a rapoartelor; Dacă va fi necesar, observaţii şi comentarii.

În vederea realizării sistemului de management financiar al Proiectului, consultantul va studia cu atenţie Proiectul, particularităţile, componentele, sub-componentele şi activităţile acestuia, va cumula cunoştinte vaste privind procedurile şi strategiile financiare ale Băncii Mondiale, cerinţele de raportare către BM, şi va deţine experienţă relevantă acumulată în dezvoltarea programelor de contabilitate, în conformitate cu legislaţia din România. Sistemul va trebui să includă cel puţin:

1. Modulul de contabilitate; 2. Facilitaţi de generare a rapoartelor conforme cu Normele privind angajarea, lichidarea şi

ordonanţarea la plată (Normele ALOP) pentru execuţia bugetară; 3. Facilitaţi de înregistrare şi raportare în valute mutiple; 4. Înregistrarea unică a unei date;

5. Facilitaţi multiple pentru raportări complexe; 6. Transferul datelor între structuri; 7. Analiza tranzacţională prin:

- Surse de finanţare - Acţiunile Proiectului (componente, sub-componente şi activităţi) - Categoriile de cheltuieli în conformitate cu prevederile Acordului de asistenţă

financiară nerambursabilă; - Cererile de alimentare a conturilor; - Procedurile de achiziţii; - Contracte; - Articole bugetare.

8. Administrarea bugetelor prin articolele de plată şi prevederile aferente componentelor şi activităţilor de Proiect;

9. Managementul contractelor, incluzând istoricul tranzacţiilor contractuale; 10. Informaţii de management

- Informaţii cu privire la bugete; - Analiza deviaţiilor de la buget şi funcţionalităţile ajustărilor bugetare - Calcularea diferenţelor dintre realizări şi previziuni - Rezultate fizice cu privire la oricare tranzacţie financiară

11. Funcţiile de întreţinere a software-ului. A) MODULUL DE CONTABILITATE Aplicaţiile Modulului de contabilitate vor furniza următoarele facilităţi:

Înregistrarea uşoară şi o singură dată a tranzacţiilor financiare efectuate, utilizând Jurnalul personalizat al Proiectului;

Posibilitatea actualizării permanente a Registrului Carte Mare existent prin adăugarea de noi tipuri de tranzacţii financiare;

Posibilitatea înregistrării operaţiunilor de stornare şi corectarea tranzacţiilor; Înregistrarea operaţiunilor folosind un tipar prestabilit, pentru fiecare tip de tranzacţie

financiară; Asigurarea compatibilităţii dintre înregistrările contabile şi cele financiare; Consolidarea automată a datelor obţinute prin utilizarea simultană, în paralel, a sistemului

(multitasking); Managementul bugetelor trimestriale şi anuale, precum şi al previzionărilor pe componente,

sub-componente şi activităţi, surse de finanţare şi articole bugetare; Realizarea automatizată a registrelor obligatorii stabilite de legislaţia din România (Jurnalul

operaţiunilor bancare, Registrul jurnal general, Registrul-inventar), cu sau fără validarea definitivă a înregistrărilor;

Managementul şi raportarea completă cu privire la taxe; Constituirea şi listarea Jurnalelor pentru articole bugetare (zilnice, lunare, periodice, sintetice

şi analitice); Configurarea unor tipuri de listare flexibilă cu referire la situaţiile conturilor şi ale

documentelor secundare anexate; Managementul datelor de intrare pentru balanţe şi înregistrarea contabilă, permiţând o unică

introducere a tranzacţiilor, numerotarea secvenţială a acestora şi descrierea completă a operaţiilor contabile;

Raportarea eficientă (actuală / viitoare / perioade precedente / trimestrială / anuală / pentru durate de timp particularizate);

Alocarea şi transferul tranzacţiilor;

Realizarea balanţelor de verificare sintetice şi analitice: lunare/ periodice / pentru durate de timp particularizate;

Generarea balanţelor de verificare temporare şi finale, cu solduri iniţiale sau rulaje; Asigurarea continuităţii înregistrărilor pentru mai multe exerciţii financiar-contabile, prin

posibilitatea de închidere selectivă a conturilor de cheltuieli şi prin preluarea balanţei conturilor aferente fondurilor de finanţare.

B) NORMELE ALOP Sistemul va permite păstrarea unei evidenţe exacte a angajamentelor, aprobărilor, ordonanţărilor şi efectuarea plăţilor din fondurile Proiectului, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 1792/2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 37/23.01.2003, cu toate modificările sale ulterioare. În acest sens, sistemul va permite:

a. Înregistrarea şi emiterea angajamentelor bugetare şi legale, angajamentelor globale şi individuale, precum şi furnizarea propunerilor de angajare la plată;

b. Înregistrarea şi emiterea documentaţiei cu privire la ordonanţarea la plată, pentru fiecare plată efectuată;

c. Înregistrarea angajamentelor şi plăţilor efectuate în conturile extrabilanţiere. C) VALUTE MULTIPLE Sistemul va avea facilitatea de a înregistra şi efectua analiza tranzacţiilor exprimate în mai multe valute, incluzând:

a. Accent pus pe înregistrarea notelor contabile în moneda naţională, precum şi în EUR, utilizând rate de schimb multiple pentru fiecare monedă în parte;

b. Posibilitatea generării de rapoarte exprimate în moneda naţională, dar şi în USD, conform opţiunii utilizatorului;

c. Sistemul va permite: Convertirea flexibilă a datelor; Rate de schimb multiple pentru fiecare valută; Plăţi exprimate în valute multiple; Interogarea zilnică şi periodică a ratelor de schimb valutar; Inregistrarea flexibilă şi reversibilă a ratelor de schimb valutar; Prelucrarea automată a tranzacţiilor exprimate în valute multiple; Exprimarea conturilor bancare în mai multe valute; Reevaluarea lunară a soldurilor conturilor denominate în valută străină; Consolidarea rapoartelor.

În acest sens, pentru fiecare plată va fi asociată o unică rată de schimb valutar, cu care va lucra sistemul, fără a o schimba sau actualiza. În paralel, sursele fondurilor disponibile vor fi reevaluate lunar, în aşa fel încât valoarea exprimată în valuta în care este denominat contul, unde sunt depozitate fondurile, să nu fie modificată. D) SISTEM MULTILINGVISTIC Sistemul va fi disponibil în limba română, dar va putea asigura raportări atât în limba română cât şi în limba engleză, după cum urmează:

Rapoartele cu privire la cerinţele statutare (documente secundare, registre jurnal, fişe de cont, bilanţuri şi balanţe, documente cu referire la normele ALOP) vor fi emise în limba română;

Rapoartele cu privire la cerinţele Bîncii Mondiale, precum şi rapoartele de management, vor fi elaborate atât în limba română cât şi în limba engleză.

E) INTEGRITATE ŞI SECURITATE:

Protecţia prin parolă Baze de date securizate Posibilitatea de a fi realizate copii de rezervă ale sistemului şi de a fi reparat Odată validate, tranzacţiile nu vor putea fi şterse, dar vor putea fi modificate; Înregistrarea unică a unei date, deci care nu presupune necesitatea de a trebui înregistrată în

diferite părţi ale sistemului Un jurnal care înregistrează toate accesările în sistem, atât cele autorizate cât şi cele

neautorizate Un jurnal de activitate care va raporta toate tranzacţiile realizate într-o anumită sesiune de

lucru Posibilitatea de a restricţiona accesul utilizatorilor la anumite funcţii ale sistemului sau la

porţiuni ale bazei de date. F) SERVICII ŞI ÎNTREŢINERE Consultantul va furniza următoarele servicii, pe durata dezvoltării şi după acceptarea pachetului software de către Client:

Implementarea complet susţinută de documentaţie, întreţinerea sistemului până în date de 31 decembrie 2013

Furnizarea de ghid de utilizare şi instruire a personalului. Instruirea personalului cu privire la utilizarea corectă a sistemului software va fi asigurată imediat după notificarea oficială primită de la Consultant cu privire la finalizarea dezvoltării pachetului de software, conform Termenilor de referinţă. Durata instruirii va fi de o săptămână, începând cu ………….., şi va fi urmată de o perioadă de testare tehnică, realizată de către personalul financiar al UMP. Pe durata perioadei de testare tehnică, consultantul va fi disponibil furnizării oricărei explicaţii/ modificări/actualizări/proiectări de noi module, considerate necesare Clientului;

Servicii de asistenţă permanente – asigurate prin telefon, fax, e-mail şi la locaţia instalării, după caz;

Adaptarea sistemului la noile cerinţe ale Băncii Mondiale privind raportarea şi actualizarea acestuia în situaţia când vor surveni schimbări ale reglementărilor legislative din România cu privire la fondurile bugetare şi la domeniul financiar-contabil ;

Personalizarea graduală a sistemului, conform necesităţilor; Servicii de asistenţă suplimentară vor fi disponibile la cerere.

Obligaţiile Clientului: Clientul va avea următoarele obligaţii:

Va asigura accesul complet al Consultantului la datele/informaţiile din sistemul financiar actual al UMP.

Va asigura colaborarea strânsă cu Consultantul în vederea dezvoltării adecvate a sistemului de software financiar al Proiectului, în conformitate cu necesităţile reale privind înregistrarea datelor şi raportarea – acest lucru va fi realizat prin punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare pentru sistemul informatic de management financiar, existent şi în perspectivă.

Va lua măsurile necesare pentru acceptarea pachetului de software pâna la …………..

Durata Contractului:

……………… 2008 – dezvoltarea sistemului financiar; ……………….2008 – instruirea personalului financiar al UMP cu privire la utilizarea

pachetului software ; ……………….2008 – testarea şi acceptarea pachetului software; ……………….2008 – 31 decembrie 2013 – asistenţa tehnică pentru întreţinerea /actualizarea

/dezvoltarea pachetului software, conform celor menţionate anterior. Graficul de plată:

60% din preţul contractului, reprezentând costul pentru dezvoltarea pachetului software, va fi plătit în maxim 30 zile după acceptarea finală de către Client;

40% din preţul contractului va fi plătit în 5 tranşe egale semestriale, pâna în 31 decembrie 2013. Toate plăţile vor fi efectuate la sfârşitul lunii iunie şi la mijlocul lunii decembrie aferente perioadei menţionată anterior.

ANEXA 17: Studii de impact social cu referire la Proiectul privind controlul integrat al poluării cu

nutrienţi

Introducere Prezentul raport descrie pe scurt principalele rezultate ale studiilor realizate prin analiza a patru surse de informaţii. Prima se referă la Recensământul populaţiei şi locuinţelor (2002), care furnizează date de ordin cantititativ cu privire la profilul socio-demografic al localităţilor adresate de către proiect. A doua sursă de informaţii este dată de studiile realizate în 2005 şi 2006 în judeţul Călăraşi, unde a fost implementat Proiectul privind controlul poluării în agricultură. Prezentul raport încearcă să fructifice informaţiile cu privire la efectul şi riscurile asociate proiectului. Vor fi reliefate cele mai bune practici agricole, precum şi riscurile. A treia sursă de informaţii este reprezentată de interviurile realizate de către echipa de cercetare împreună cu personalul din cadrul Unităţii de Management al Proiectul privind controlul poluării în agricultură, care au avut scopul de a identifica şi centraliza rezultatele consultărilor ţinute pe perioada configurării/pregătirii proiectului. Rezultatele unui studiu, utilizând chestionare adresate gospodăriilor, autorităţilor locale şi mai multor asociaţii agricole din zone pilot de implementare a proiectului, reprezintă a patra sursă de informaţii. A. Caracteristici socio-demografice cu privire la comunele incluse în proiect Această secţiune prezintă profilul socio-demografic al comunelor propuse pentru derularea activităţilor de instruire/demonstraţii, cu accent pus, în acelaşi timp, pe necesitatea de a găsi răspunsuri la căteva problematici relevante care ar putea apărea pe durata implementării proiectului. Astfel, datele socio-demografice vor fi utilizate pentru a răspunde la următoarele două întrebări: sunt comunele selectate diferite de celelalte comune din acelaşi judeţ/regiune cu privire la resurse (umane sau materiale) sau cu referire la accesibilitatea la servicii (cum ar fi furnizarea de apă, sisteme de canalizare etc.), şi, în cazul unor răspunsuri afirmative, în ce fel ? Cele unsprezece comune care sunt incluse în prima parte a proiectului aparţin de judeţe diferite, fiind localizate pe tot cuprinsul ţării (din zona de nord-vest pâna spre cea din sud-est). Se poate constata o mare variaţie dacă se ia în calcul numărul de sate care compun o comună: există o gamă largă – de la comune cu doar trei sate/comună, la comune cu 13 sate/comună (Tabelul 1). Astfel, numărul de sate care compun o comună nu este suficient de relevant pentru a se configura o idee privind mărimea localităţii sau în ce măsură aceste localităţi sunt mai mari sau mai mici prin compararea lor cu alte comune. Dacă analizăm numărul de locuitori, remarcăm că, în general, mărimea unei comune TDS este mai mare decât media de mărime a unei comune dintr-un judeţ anume (cele două excepţii sunt Balta Albă şi Gherceşti). Informaţiile prezentate mai jos arată că diferenţa dintre mărimea unei comune TDS şi mărimea medie este, de regulă, mai mare de o mie de persoane, dar aceasta poate fi destul de semnificativă pentru câteva dintre comune – de exemplu Tinca are circa 7300 locuitori, în vreme ce mărimea medie a unei comune din Bihor este de circa 3600 persoane; pentru Apahida, diferenţa este chiar mai mare– comuna are 8700 locuitori, în vreme ce o comună de mărime medie din judeţul Cluj are doar 3000 locuitori. Diferenţa dintre aceste comune şi alte comune devine chiar mai evidentă, dacă considerăm valoarea de mijloc ca un indicator de estimare a numărului de persoane dintr-o comună (Tabelul 1). Tabelul 1. Lista comunelor care vor fi utilizate ca centre de demonstrare şi instruire – TDS, precum şi date privind mărimea acestora şi judeţele de care aparţin

Comuna Judeţ Regiune Nr. de sate

Nr. de persoane*

Media de mărime a

comunelor din judeţ*

Media de mărime a

comunelor din judeţ*

Albeştii de Argeş

Argeş Sud 7 5896 3816 3380

Gârleni Bacău Nord-Est 4 6276 4797 4480 Tinca Bihor Nord-

Vest 5 7333 3621 3186

Balta Albă

Buzău Sud-Est

4 3123 3743 3416

Apahida Cluj Nord-Vest

8 8785 3097 2576

Gherceşti Dolj Sud-Vest 5 1810 3883 3549 Miroslava Iaşi Nord-Est 13 7907 5025 4468 Sâncraiu de Mures

Mures Centru

2 6268 5025 2814

Dumbrava Roşie

Neamţ Nord-Est

4 7182 4988 4591

Peciu Nou Timiş Vest 3 4952 3575 3187 Mihăeşti Vâlcea Sud-Vest 13 6360 3246 3051

*Date conform Recensământ, 2002 Structura pe grupe de vârstă a locuitorilor din comunele TDS ar putea fi un factor relevant pentru această analiză, cel puţin din două puncte de vedere: pe de-o parte, am putea considera că persoanele în vârstă ar avea mai puţine resurse prin compararea cu alte grupe de vârstă (întrucât principala sursă de venit este pensia aferentă foştilor membri de cooperative agricole), iar pe de altă parte, vârsta locuitorilor ar putea avea o influenţă asupra gradului de participare la acţiuni de voluntariat sau la alte tipuri de activităţi care vor avea loc atunci când vor fi implementate serviciile propuse. Datele dovedesc, din nou, faptul că în comunele selectate situaţia pare să fie mai bună decât în celelalte – procentajul de persoane cu vârsta peste 55 de ani este mai mic decât în restul comunelor din acelaşi judeţ (cu aceleaşi două excepţii – Balta Albă şi Gherceşti). De exemplu, în Apahida doar 26% dintre locuitori au vârsta peste 55 ani, în vreme ce pentru toate judeţele din mediul rural procentajul de locuitori care au mai mult de 55 ani este de circa 35% ( Tabelul 13). Un alt aspect care ar putea influenţa evoluţia proiectului este capacitatea locuitorilor de a plăti tarifele aferente serviciilor care sunt propuse a le fi dedicate. Vor dispune locuitorii de resursele necesare pentru a putea suporta tarifele respective şi, în situaţia în care aceast lucru va fi posibil, există diferenţe, cu privire la resursele disponibile, între locuitorii acestor comune selectate faţă de locuitorii celorlaltor comune? Datele (Tabelul 14) arată că aceste comune par a fi mai puţin sărace decât alte localităţi rurale din acelaşi judeţ şi chiar faţă de comunele din toate regiunile dezvoltate. Procentajul cazurilor de sărăcie este în principal explicat de informaţiile cu privire la gradul de ocupare profesională – în 2002, 7 comune din 10 prezentau un procentaj mai crescut de număr de angajaţi decât acelaşi număr aferent zonelor rurale din judeţele lor (Tabelul 15). Utilităţile curente de care dispun locuitorii ar trebui, de asemenea, să fie analizate, pentru a estima baza de pornire a situaţiei existente aferentă comunelor. Între comunele selectate există o mare diversitate dacă analizăm din perspectiva datelor care descriu acest lucru (Tabelul 1) – de exemplu, dacă în Apahida sau în Peciu Nou procentajul de locuitori care au instalaţii de apă în interiorul casei este de circa 50 %, în Gârleni, Miroslava sau Mihăeşti, procentajul respectiv este mai puţin de 15%. Această diferenţă ar putea fi parţial explicată prin diferenţe de ordin regional, întrucât atât în judeţul Cluj, cât şi în judeţul Timiş, proporţia de conectări la sistemul de apă este mai mare decât în alte judeţe. Dar, din nou, comunele implicate în proiect sunt în general într-o poziţie mai bună, dacă realizăm o comparaţie cu alte comune din aceleaşi judeţe (de exemplu, cu referire la Albeştii de

Argeş, procentajul de locuinţe cu instalaţii de apă este de circa 24%, în vreme ce în zonele rurale din întreg judeţul, procentajul este de numai 13%, etc.). Situaţia este similară şi pentru alte utilităţi relevante pentru proiect (sistem de canalizare şi baie). După cum s-a estimat, se poate remarca nu doar o dispunere largă a localizării comunelor, dar şi mari diferenţe între satele care le compun – în special între satele cu număr ridicat de locuitori şi cele cu număr mai mic de locuitori – astfel încăt se poate considera că, cu cât numărul de locuitori este mai mic, cu atât este mai mare probabilitatea ca unei gospodării să-i lipsească utilităţile de bază (alimentare cu apă, sistem de canalizare, confort termic, toaletă) (Tabelul 17). B. Riscuri potenţiale asociate mediului social şi cadrului instituţional şi blocaje potenţiale pe durata implementării 1. Sustenabilitate 1.1. Atitudini comportamentale privind un concept nou de management al deşeurilor Managementul deşeurilor în zona proiectului precedent Separarea deşeurilor: Datele studiului indică o îmbunătăţire semnificativă privind activităţile de separare a deşeurilor din zona pilot, în perioada dintre 2005 şi 2006. În vreme ce, în 2005, 62% din gospodării au declarat că realizează separarea deşeurilor, în organice şi, respectiv, non-organice, în 2006 circa 71% au declarat că efectuează aceeaşi activitate. La modul general, se pare că gospodăriile ce dispun de platforme sau căruţe pentru gunoi au realizat activităţile de separare a deşeurilor, spre deosebire de celelalte gospodării. Pe de altă parte, studiul efectuat în 2005 şi în 2006 în zona pilot de proiect (judeţul Călăraşi) a indicat faptul că separarea deşeurilor este una din cele mai importante probleme privind implementarea proiectului. Aceeaşi problemă persistă de-a lungul timpului, chiar dacă majoritatea populaţiei declară că realizează separarea deşeurilor. Ca o consecinţă a ne-separării deşeurilor, administraţia locală a angajat câteva persoane ce lucrează la platforma comunală pentru a realiza sortarea deşeurilor înainte ca acestea să fie depozitate la platformă. Astfel, câţiva săteni transportă gunoiul nesortat (ce include gunoiul de grajd încărcat cu deşeuri organice şi non-organice ca fierul, plasticul şi sticla) la platforma satului. Odată ajuns la platformă, gunoiul este separat de către persoana angajată de către primărie. Reprezentantul local a formulat ideea potrivit căreia, prin această manieră, au reuşit să rezolve problema deşeurilor amestecate cu gunoi de grajd. Depozitarea deşeurilor: Depozitarea şi managementul gunoiului organic şi al gunoiului de grajd este mult mai corect decât cel privitor la gunoiul non-organic. În cele mai multe dintre gospodăriile ce recurg la platforme individuale şi/sau căruţe pentru gunoi, gunoiul organic şi gunoiul de grajd este depozitat la nivelul platformei. Cu toate acestea, fierul şi plasticul nu au acelaşi management ca pentru restul deşeurilor. Plasticul este de obicei incinerat, în vreme ce fierul este vândut, iar locuitorii satelor nu consideră acestea ca fiind gunoi obişnuit. Totuşi, datele studiului au subliniat că practicile corecte de management al deşeurilor non-organice au crescut în ultimul an. 6% din gospodării au folosit căruţele pentru gunoi în vederea depozitării deşeurilor non-organice în 2005, în vreme ce 18% din gospodării încarcă sticla şi respectiv 14%, plasticul, la căruţele pentru gunoi. Platformele individuale şi căruţele pentru gunoi: Conform autorităţilor locale, reacţia iniţială a populaţiei a fost de reticenţă, pentru că aceasta nu înţelegea scopul şi avantajele proiectului. Cu toate acestea, mai nou cele mai multe dintre gospodăriile incluse în proiect sunt în cunoştinţă de cauză privind beneficiile oferite de practicile corecte de management al deşeurilor şi al gunoiului de grajd, 80% din gospodării declarând că

platforma le este folositoare sau foarte folositoare. Potrivit datelor colectate în 2006, căruţele pentru gunoi sunt utilizate într-un mod mult mai adecvat prin comparaţie cu platformele. În 2006, 9% din familii foloseau platformele pentru sticlă, şi respectiv, 4% pentru plastic. Conform celor declarate de un reprezentant local, în unele cazuri chiar destinaţia căruţelor pentru gunoi a fost schimbată, ele fiind utilizate pentru păstrarea verzei murate. Evacuarea deşeurilor: Modalitatea prin care gunoiul este evacuat a fost semnificativ schimbată între 2000 şi 2006. Îmbunătăţirea modalităţii de evacuare a deşeurilor a fost dovedită prin rezultatele studiilor realizate şi a fost subliniată de mulţi reprezentanţi locali şi de personalul din sistemul de sănătate umană. Atitudinea autorităţilor locale: Atitudinea autorităţilor locale cu privire la această problematică este pozitivă, toţi reprezentanţii locali declarându-şi sprijinul cu privire la proiect. Totuşi, variabilitatea implementării proiectului între comune, este foarte mare, depinzând de implicarea autorităţilor locale în proiect. În comune în care reprezentantul local este foarte activ, managementul deşeurilor este mai corect şi gunoiul este evacuat la platforma comunală. În general, autorităţile locale evită penalizarea sătenilor pentru practici incorecte de management al deşeurilor. Principalele motive sunt: sărăcia locuitorilor, care nu pot plăti amenzile şi faptul că majoritatea contravenienţilor sunt oameni în vârstă, care nu pot să evacueze gunoiul la platformele comunelor. Comunitatea locală a început să exercite controlul privind comportamentul sătenilor, ca rezultat al campaniilor de informare publică. Astfel, aceia care obişnuiesc să-şi deverseze gunoiul pe stradă sunt admonestaţi verbal de către vecinii lor. Managementul gunoiului de grajd şi al deşeurilor în zona pilot de implementare a proiectului: Datele colectate în 2006 arată un nivel scăzut de interes referitor la problemele privind mediul la nivelul gospodăriilor. La întrebările adresate pentru evaluarea interesului privind calitatea aerului şi apei, majoritatea respondenţilor au răspuns întrebărilor (98.8% privind calitatea apei, respectiv 98.1% privind calitatea aerului), dar numai o mică parte din aceştia, 1.9% privind calitatea apei şi 2.5% privind calitatea aerului, au declarat că sunt interesaţi în mare măsură de problemele respective, în vreme ce 65.8% (calitatea apei) respectiv 63.4 % (calitatea aerului) nu manifestă niciun interes. Deşi comunele selectate fac parte din ZVN, există o slabă percepţie cu privire la problematica poluării la nivelul gospodăriilor. Marea majoritatea a populaţiei chestionate a răspuns la întrebarea privind calitatea apei din localitatea lor şi au apreciat în mare parte faptul că apa prezintă un nivel al calităţii bun sau foarte bun (77.6%). Doar 21.1% consideră că sunt câteva probleme şi apreciază că apa are o slabă sau foarte slabă calitate. Referitor la problematica managementului gunoiului de grajd, proiectul pare să aibă un bun punct de plecare. Un procentaj de 37.3 % din totalul de gospodării a declarat că utilizează deja o platformă individuală pentru stocarea gunoiului de grajd. Dintre gospodăriile care nu utilizează momentan o platformă individuală, un procentaj de circa 24% a declarat că ar dori sa îşi construiască o astfel de platformă. Totuşi, proporţia de gospodării care au declarat răspicat că nu sunt interesate în a avea o platformă individuală pentru a depozita gunoiul de grajd este destul de mare: 67.3% dintre gospodăriile care nu au încă o platformă individuală. Întrebaţi dacă consideră că a deţine o platformă individuală de gunoi de grajd reprezintă un avantaj, 52% dintre gospodării au apreciat că este de foarte mare sau mare ajutor. Totuşi, doar un procentaj de 44% consideră că platforma de gunoi de grajd este folositoare doar într-o mică proporţie sau deloc. Luând în consideraţie intenţiile exprimate cu privire la construcţia unei platforme individuale împreună cu percepţia privind utilitatea acesteia, rezultă clar concluzia că este vorba de categorii cu opinii bine determinate: 67% dintre gospodarii

care au declarat că nu sunt interesaţi de construirea unei platforma individuale, consideră aceasta ca fiind total nefolositoare (într-o mare măsură sau deloc), în vreme ce 92% dintre gospodarii care au declarat că sunt interesaţi să construiască o platformă individuală, consideră aceasta ca fiind folositoare (într-o mare sau foarte mare măsură ). O modalitate posibilă de a interpreta aceste rezultate este aceea că, probabil, categoria de gospodari care nu doresc să îşi construiască o platformă individuală pentru gunoi de grajd va fi foarte dificil a fi convinsă cu privire la utilitatea acesteia şi, astfel, nici nu va putea fi implicată în activităţile de proiect (sau cel puţin privind această componentă). Referitor la practicile pentru depozitarea gunoiului de grajd, majoritatea gospodăriilor folosesc un spaţiu destinat anume, aflat în propria curte/grădină (a se vedea Tabelul 2) Tabelul 2. Practicile de depozitare gunoiul de grajd la nivel de gospodărie

Gospodării (%) La platforma individuală aflată în curtea /grădina gospodăriei

26.7

La un spaţiu destinat în acest sens aflat în curtea /grădina gospodăriei

58.4

La un spaţiu destinat în acest sens aflat în afara curţii/grădinii gospodăriei

12.4

Altundeva 1.2 Nu au răspuns/Nu ştiu 1.2 Total 100

Chiar dacă o parte dintre gospodării au declarat că deţin deja o platformă individuală pentru gunoiul de grajd, este interesant că totuşi continuă să depoziteze gunoiul de grajd oriunde altundeva decât la platformă (21.7% depozitează gunoiul de grajd la un loc anume aflat în curtea /grădina gospodăriei ; 6.7% la un loc aflat în afara curţii/grădinii gospodăriei şi 1.7% la un alt loc). Acest lucru pare să indice faptul că nu este suficient să construieşti o platformă pentru a obţine un sistem nedăunător mediului, de management al gunoiului de grajd. În ce priveşte categoria de gospodării care nu deţin deja o platformă individuală pentru gunoiul de grajd, majoritatea din acestea depozitează gunoiul de grajd la un spaţiu aflat în propria curte/grădină . Chiar dacă gospodăriile nu folosesc, de obicei, o platformă pentru depozitarea gunoiului de grajd, totuşi nu trebuie pierdută din vedere problema legată de faptul că aceasta ar trebui amplsată destul de departe faţă de sursa de apă potabilă. Dacă media distanţelor dintre locul de depozitare a gunoiului de grajd şi cel mai aproape puţ de apă este de 83 metri, distanţa păna la sursa de apă potabilă este de 94 metri, ceea ce arată faptul că, într-o anumită măsură, populaţia este conştientă de efectele pe care le-ar putea provoca infiltrările (a se vedea Tabelul 3). Dacă există o problemă legată de poziţia sursei de apă potabilă faţă de poziţia de amplasare a latrinei sau a locului unde este depozitat gunoiul de grajd, atunci aceasta rezultă un nivel scăzut de interes pentru controlul altor surselor de poluare la nivelul gospodăriei (a se vedea Tabelul 4). Accentuând asupra efectelor apei potabile cauzate de modalităţile neadecvate de depozitare a gunoiului de grajd este, probabil, o problematică ce ar putea suscita sensibilitatea populaţiei la activităţile proiectului şi o posibilă tematică pentru campania de informare publică. Tabelul 3. Distanţe între sursele de apă şi latrine/locul de depozitat gunoiul de grajd

Valoare Medie

Deviaţie studiată

Distanţa dintre locul pentru depozitarea gunoiului de grajd şi cel mai aproape puţ de apă

83 116

Distanţa dintre locul pentru depozitarea gunoiului de grajd şi sursa de apă potabilă

94 130

Distanţa dintre latrină şi cel mai aproape puţ de apă 66 65

Distanţa dintre latrină şi sursa de apă potabilă 70 74

Media indicatorului compus (calculat ca media a celor patru distanţe dintre sursa de poluare şi sursa de apă)

79 84

Tabelul 4. Care este situaţia dată de alte dejecţii provenite de la animale (urină) ?

% Se infiltrează în pământ prin pardoseala grajdului 27 Este colectată într-un bazin impermeabil 17 Se infiltrează printr-un şanţ în curte sau grădină 52 Se infiltrează printr-un şanţ în afara grădinii proprii 3 Total 100

Referitor la tema organizării unui sistem public de colectare a gunoiului de grajd, a atenţie deosebită este important a fi acordată obiceiurilor la nivelul gospodăriilor privind transportul gunoiului de grajd în afara propriei curţi/grădini. Rezultatele prezentate în Tabelul 2 sugerează de asemenea că o importantă parte din gospodării (35.4%) folosesc gunoiul de grajd în interiorul propriei curţi. De asemenea, doar un număr relativ mic de gospodării evacuează gunoiul de grajd, cu o ritmicitate ridicată (5.1% zilnic şi 5.1% la o frecvenţă mai mică de o lună). Tabelul 5. Frecvenţa operaţiunilor de evacuare a gunoiului de grajd în afara curţii/grădinii gospodăriei Gospodării (%) Zilnic 5.1 Cu o frecvenţă mai mică de o lună 5.1 Mai mult de o lună, mai puţin de un an 28.5 Mai mult de un an 14.6 Utilizarea întregii cantităţi în interiorul curţii(nu este nevoie a fi transportat gunoiul de grajd)

35.4

Nu au răspuns/Nu ştiu 11.4 Total 100

Referitor la modalitatea de a trasnporta gunoiul de grajd, gospodăriile folosesc în majoritate (67.1%) propriile mijloace de transport, în vreme ce 28.2% trebuie să plătească costurile pentru aceste servicii. Gospodăriile intervievate au declarat ca folosesc gunoiul de grajd doar ca îngrăşământ11: 85.1% din gospodării folosesc gunoiul de grajd în acest scop. Gunoiul de grajd pare a fi o resursă preţuită la

11 Chiar dacă aceste chestionare au inclus întrebări privind şi alte modalităţi posibile de utilizare a gunoiului de grajd – încălzirea locuinţei, producerea unui tip anume de cărămizi (chirpici) şi chiar dacă au încercat să identifice şi alte modalităţi posibile/specifice, singura menţionată a fost cea de îngrăşământ natural.

nivelul zonei pilot: din numărul total de gospodării care cultivă pământul, 51.7% declară că folosesc doar compostul ca îngrăşământ, în vreme ce 18.6% îl utilizează combinat cu fertilizanţi chimici. Pe durata anului 2006, 76.7% dintre gospodăriile care cultivă pământul au folosit îngrăşăminte naturale. Datele indică o mare disponibilitate privind utilizarea îngrăşămintelor naturale: dintre acele gospodării care cultivă pământul, dar nu au folosit îngrăşăminte naturale în 2006, 45.7% îşi declară disponibilitatea de a folosi îngrăşământ natural în viitor. Managementul deşeurilor Majoritatea gospodăriilor (77%) nu folosesc pubele pentru a stoca gunoiul. Dintre gospodăriile ce declară că nu folosesc pubele, 40.3% doresc să aibă una, în timp ce majoritatea, 50%, nu sunt interesate de a avea un astfel de echipament. Opiniile privind utilitatea europubelelor sunt similare: 55.3% din respondenţi le apreciază ca fiind folositoare într-o mare sau foarte mare măsură, în timp ce 42.9% le apreciază ca fiind nefolositoare (într-o mică măsură sau deloc). Totuşi, faptul că 44.4% din acelea care nu au o europubelă, o apreciază ca fiind folositoare (într-o mare sau foarte mare măsură) ceea ce este un indicator al faptului că, dacă populaţia ar primi un astfel de echipament, este foarte mare probabilitatea să îl şi folosească. În majoritate, gospodăriile manifestă tendinţa de a separa gunoiul de grajd de deşeuri; cu toate acestea, proporţia acelora care aruncă gunoiul de grajd şi deşeurile împreună este mare (a se vedea Tabelul 6 şi Tabelul 2) Tabelul 6. Tipuri de comportament privind separarea deşeurilor/gunoiul de grajd

Când depozitezi gunoiul, ce faci % Nu separ deşeurile de gunoiul de grajd 19.5 Nu separ deşeurile, indiferent de conţinutul lor, dar separ deşeurile de gunoiul de grajd 54.1 Separ resturile şi sticla, metalul, plasticul, hârtia rămân 22.6 Niciodată nu arunc gunoiul 3.8 Total 100

1.2. Atitudini comportamentale privind sistemul public de colectare a deşeurilor Sistemul public al colectării deşeurilor în zona pilot. Doar o singură comună a organizat un serviciu public cu privire la managementul deşeurilor, chiar dacă Banca Mondială a furnizat comunităţilor locale maşini specifice pentru efectuarea acestor servicii. În Vâlcele, singura comună ce are un serviciu public cu privire la managementul deşeurilor ce acoperă aproape întreaga populaţie, autorităţile locale nu au menţionat că ar avea dificultăţi cu colectarea tarifelor aferente. Cu toate acestea, serviciul public cu privire la managementul deşeurilor este perceput ca fiind folositor de către 70% dintre respondenţi. Informaţiile colectate prin interviuri indică două motive privind necesitatea serviciului de colectare a deşeurilor. Primul este faptul că populaţia ar înceta să arunce gunoiul în alte locuri dacă un serviciu comunal l-ar colecta. Al doilea motiv rezidă în dificultatea gospodăriilor de a transporta gunoiul, în special cel non-organic, la platformele comunale. Gunoiul de grajd este uşor de transportat cu căruţa fermei, dar căruţa pentru gunoi, încărcată cu gunoi non-organic, nu poate fi golită pentru că este prea grea. Banca Mondială a furnizat administraţiei locale din zonă echipament special pentru managementul deşeurilor (tractor şi remorcă, volă etc.), dar principala problemă este dată de lipsa banilor pentru a plăti contravaloarea colectării deşeurilor şi a gunoiului de grajd. Echipamentul este folosit la platformele săteşti pentru a sprijini procesul de stocare a deşeurilor şi a gunoiului de grajd, dar, în afară de aceasta, primăria localităţii are nevoie de mai multe fonduri pentru înfiinţarea şi operarea

serviciului public cu privire la colectarea deşeurilor. Pentru funcţionarea serviciului public, primăria ar trebui să angajeze câteva persoane şi ar trebui să asigure costurile funcţionării tractorului. Totuşi, administraţia locală nu are fonduri în bugetul său pentru aceste cheltuieli iar populaţia este săracă şi chiar reticentă privind astfel de cheltuieli. Serviciul public pentru colectarea gunoiului de grajd în ZVN. Niciuna dintre comunele incluse în ZVN nu are un serviciu public pentru colectarea gunoiului de grajd. Cel mai frecvent invocat motiv este faptul că gospodăriile folosesc compostul în activităţile agricole. În Tinca (Bihor) şi Miroslava (Iaşi) autorităţile locale au indicat lipsa resurselor financiare ca fiind principalele motive. Serviciul va fi activ în viitorul apropiat doar în Mihăileşti (Vâlcea). În cele mai multe sate nu există niciun loc dedicat colectării gunoiuluide grajd, nici aranjat, nici nearanjat în acest scop. Conform autorităţilor locale, cei mai mulţi dintre săteni utilizează gunoiul de grajd ca îngrăşământ. Comunele cu serviciu public pentru colectarea deşeurilor în ZVN. Serviciul public pentru colectarea deşeurilor există în 7 din cele 11 comune incluse în ZVN. Locuitorii din Balta Albă (Buzău), Greceşti (Dolj), Mihăileşti (Vâlcea) şi Miroslava (Iaşi) nu au acces la acest serviciu. În 5 dintre comunele care au serviciu public pentru colectarea deşeurilor, acest serviciu este realizat de către primărie. În Apahida (Cluj) şi Sâncraiu de Mureş (Mureş) acest serviciu este realizat de o firmă privată. Costul lunar pentru acest serviciu variaza între 1 RON şi 16.5 RON. Acest serviciu este cel mai scump în Gârleni (Bacău). Dacă ar fi exclus Gârleni din analiză, considerându-l un caz marginal, costul mediu al serviciilor este de circa 2.1 RON (cu o marjă standard egală cu 1). Costul mediu este mai mic decât cel indicat de către săteni ca fiind suportabil financiar de aceştia (respectiv de aproximativ 4 RON). Astel, probabil că cele mai multe dintre gospodăriile din ZVN ar putea să îşi permită plata serviciilor, iar plata acestora nu ar fi un obstacol în implementarea proiectului. În trei sate sunt planuri privind colectarea deşeurilor. În Sâncraiu de Mureş (Mureş) şi Gârleni (Bacău), primăria va sprijini din fondurile proprii îmbunătăţirea colectării deşeurilor, în timp ce în Albeştii de Argeş costul va fi suporta de un proiect SAPARD. Totuşi, nu se face separarea deşeurilor în cele mai multe localităţi, excepţie făcând Peciu Nou. În acel loc, reprezentantul local a indicat existenţa unor pubele pentru strângerea fierului. Scopul serviciului public pentru colectarea deşeurilor este destul de ambiţios. În satele cu un astfel de serviciu, aproximativ 80% dintre locuitori sunt clienţii acestuia. Comparând gospodăriile care utilizează serviciul public de salubritate cu acelea care nu sunt deservite de acesta, s-ar putea spune că nu sunt diferenţe între cele două categorii de gospodării din punctul de vedere al nivelului de venituri şi al vârstei locuitorilor12. Aceste sate arată un sprijin mai consistent nu numai faţă de ideea unui serviciu de colectare a deşeurilor, dar şi pentru ideea unui serviciu de colectare a gunoiului de grajd13, chiar dacă acolo nu există un astfel de serviciu. Comune fără serviciu public de colectare a deşeurilor. În Balta Albă (Buzău), Gherceşti (Dolj), Mihăileşti (Vâlcea), şi Miroslava (Iaşi) nu există un astfel de serviciu. În Balta Albă şi Gherceşti, autorităţile locale au declarat că acest serviciu nu este necesar comunei, populaţia reuşind să facă separarea şi utilizarea acestora în gospodărie. În Miroslava autorităţile locale au indicat lipsa fondurilor ca fiind principalul motiv pentru a nu organiza serviciul

12 Testul pentru compararea valorilor medii (nivel de venit şi vârstă) nu este semnificativ. 13 Corelaţiile dintre existenţa serviciului public de colectare a deşeurilor şi atitudinile favorabile privind stabilirea serviciilor publice de colectare a deşeurilor şi a gunoiului de grajd sunt statistic relevante pentru un procentaj <0.001 %.

de colectare a deşeurilor, în timp ce în Mihăileşti primăria organizează acest serviciu. În celelalte trei comune nu sunt planuri viitoare pentru organizarea acestui serviciu public. Totuşi, reprezentantul local din Miroslava pare să aibă în vedere să contribuie cu 5000 RON în vederea stabilirii serviciului public de colectare a deşeurilor. O mare parte din săteni obişnuiesc să evacueze deşeurile la platformele satelor, transportând ei înşişi gunoiul (a se vedea Tablelul 7). Totuşi, un procentaj semnficativ, 23%, obişnuieşte să incinereze, lipsind posibilitatea de a-l înlătura din curte. În aceste comune, sătenii sunt mai puţin interesaţi de ideea unui serviciu public de colectare a deşeurilor, prin comparaţie cu localităţile care au acest serviciu.14 Mai mult, salubrizarea nu pare a fi o prioritate în agenda publică a acestor sate, doar 2% din persoanele intervievate menţionând aceasta ca fiind principalul serviciu în care primăria ar investi. S-ar putea menţiona că serviciul sanitar este considerat a fi principala prioritate pentru comunele din ZVN. Tablelul 7. Evacuarea gunoiului în satele fără serviciu public de colectare a deşeurilor

Unde vă evacuaţi gunoiul? % La platforma satului 46 Pe câmp 16 Gunoiul este incinerat 23 Alte locuri 14 Nu evacuez gunoiul 2 Total 100

Platformele de gunoi în ZVN. Majoritatea comunelor din ZVN care au serviciul de colectare a deşeurilor, au şi platforme de gunoi autorizate, excepţie făcând Apahida (Cluj) şi Dumbrava Roşie (Neamţ). Nu sunt platforme autorizate în Miroslava (Iaşi) şi Gherceşti (Dolj), de asemenea. Şapte comune din cele 11 sunt incluse în planul la nivel judeţean pentru construirea unor platforme de gunoi ecologice. Doar Mihăieşti, Miroslava, Sâncraiu de Mureş şi Tinca nu sunt incluse în acest plan. În cele 7 comune incluse în plan, Consiliul Judeţean antamează construirea unor platforme de gunoi ecologice. Există diferenţe între comune cu privire la planurile de perspectivă privind reabilitarea platformelor existente. Astfel, în Albeştii de Argeş, Mihăieşti, Miroslava, Sâncraiu de Mureş şi Tinca lipsesc aceste planuri. Miroslava şi Mihăieşti nu dispun de serviciu de colectare a gunoiului, de asemenea. Totuşi, doar 3 comune (Apahida, Sâncraiu de Mureş şi Tinca) au indicat lipsa unui spaţiu adecvat pentru construirea unei noi platforme ecologice de gunoi. În toate situaţiile, terenul adecvat pentru construirea unor platforme aparţine primăriei şi este folosit în prezent pentru păşunat. Nicio reamplasare nu este necesară pentru construirea unor platforme de gunoi ecologice, de vreme ce terenul respectiv nu este locuit. 1.3. Recomandări pentru depăşirea blocajelor 1. A se acorda sprijin privind organizarea unui serviciu public de colectare a deşeurilor în toate comunele incluse în proiect. Lipsa unui astfel de serviciu va duce la o incorectă evacuare a gunoiului, acesta fiind depozitat în gospodării mult prea mult timp şi evacut în locuri nepotrivite.

14 Corelaţiile dintre lipsa serviciului public de colectare a deşeurilor şi atitudinile privind serviciile publice de colectare a deşeurilor şi a gunoiului de grajd sunt statistic relevante pentru un procentaj <0.001 %

2. A stimula autorităţile locale să fie mai severe privind aplicarea amenzilor pentru acei săteni care evacuează gunoiul în locuri nepotrivite. Contravenienţii nu ar trebui să fie obligatoriu amendaţi, însă ar putea fi puşi să muncească în folosul comunităţii. 3. A implica mai mult comunităţile locale în implementarea proiectului, în special la activităţile privind organizarea unui serviciu public de colectare a deşeurilor. 4. Campaniile de informare publică dedicate beneficiilor oferite de separarea şi evacuarea deşeurilor ar trebui iniţiate înainte de implementarea proiectului, pentru a pregăti populaţia şi pentru a ajuta sătenii să înţeleagă care ar fi avantajele lor directe rezultate din implementarea proiectului. Poate ar fi util ca respectiva campanie de informare publică să fie iniţiată în prima perioadă de implementare a proiectului. 5. Studiile au tendinţa să scoată în evidenţă un nivel scăzut al interesului privind problemele legate de mediu şi o percepţie pozitivă cu privire la importanţa calităţii apei. Aceasta ar putea fi o problemă referitoare la implicarea beneficiarilor în activităţile proiectului. Campaniile de informare publică ce pun accent pe situaţia actuală (în special din punct de vedere al problemelor legate de calitatea apei) şi importanţa măsurilor de prevenire a poluării cu nutrienţi ar putea suscita sensibilizarea opiniei publice în direcţia problematicii adresată de către proiect. 6. Bunul obicei tradiţional de a folosi gunoiul de grajd ca îngrăşământ natural ar putea fi un valoros punct de pornire pentru implementarea proiectului. Gospodăriile populaţiei ar putea fi primele beneficiare ale compostului produs la platformele comune. 7. Procentajul relativ mare de gospodării care nu utilizează şi nu sunt interesate de a avea o europubelă ar putea ridica câteva probleme. Avantajul folosirii unui astfel de echipament este o temă ce ar trebui accentuată în timpul campaniilor de informare publică. 2. Participarea beneficiarilor 2.1. Implementare şi monitorizare Conceptul unui nou proiect Una din primele dificultăţi ale implementării proiectului derivă din procesul de selecţie a comunelor beneficiare. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi (NVZ) desemnează de fapt un total de localităţi situate în diferite părţi ale ţării, cele 251 localităţi menţionate în ordinul de ministru nr. 24115 fiind distribuite neuniform la nivelul a 34 judeţe. Diferenţele dintre judeţe sunt destul de mari: de la judeţe cu o singură localitate la judeţe cu 30 de localităţi incluse în ZVN (a se vedea Tabelul 18). Actualul concept al proiectului prevede intervenţii în 110 comune din numărul total de localităţi ZVN. Soluţia propusă de Ministerul Mediului cu privire la selecţia comunelor ia în considerare severitatea gradului de poluare la nivelul judeţului: a fost calculat un index de intervenţie (prin divizarea numărului total de localităţi incluse în ZVN la numărul total de comune care vor fi incluse în proiect); la nivel de judeţ, numărul comunelor beneficiare este stabilit prin multiplicarea numărului de localităţi ZVN cu indexul de intervenţie. (În cazul judeţelor cu o singură comună ce prezintă probleme de poluare – cazul judeţelor Alba şi Gorj – comuna respectivă va fi inclusă în proiect). Soluţia aleasă favorizează judeţele având oraşe incluse în lista ZVN, poate fi considerată corectă atâta vreme cât ea prevede intervenţii proporţionale cu severitatea problemei date de poluare la nivel de judeţ (dacă se consideră numărul de localităţi afectate de poluare ca fiind un indicator al severităţii problemei). Distribuţia inegală a comunelor ZVN la nivel de judeţ şi condiţia de asigurare a contribuţiei locale/din partea judeţului este posibil să aibă rolul de sursă de generare a dificienţelor în

15 Ordinul nr.241/2005 al ministrului mediului – 196/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale

implementarea proiectului. În actualul concept privind implementarea, contribuţia locală este antamată a fi suportată de către Consiliul Judeţean. Dacă valoarea totală a investiţiilor pentru o comună este între 310.000 şi 350.000 euro iar valoarea contribuţiei locale ar fi of 10% din valoarea totală a investiţiilor, aceasta ar însemna că nivelul contribuţiei locale ar fi între 31.000 şi 35.000 euro pentru o comună. Este posibil ca această contribuţie să poată fi suportată şi din alte surse (incluzând cele locale, fie surse bugetare sau extrabugetare) dar, aşa cum a fost subliniat în timpul consultărilor, suma de bani este mult prea mare, pentru mediul rural, pentru a proveni din alte surse decât cele ale Consiliului Judeţean. Luând în calcul diferenţele mari dintre judeţe, datorită numărului de localităţi ZVN şi nivelul contribuţiei la nivel de judeţ, este posibil să apară probleme în obţinerea acordurilor de cofinanţare cu o parte dintre judeţe şi deficienţe în respectarea graficului iniţial. De exemplu, judeţul Iaşi include 30 localităţi ZVN. Conform algoritmului de selecţie a comunelor propuse, înmulţind acest număr cu indexul de intervenţie (0.4416) judeţul Iaşi va beneficia de intervenţia proiectului în 13 comune. La nivelul minim al contribuţiei locale (31.000 euro pentru o comună), Consiliul Judeţean Iaşi va trebui să contribuie cu o sumă totală în valoare de 407.570 euro pe durata a patru ani. Pentru a preveni acest tip de probleme, UMP a încercat să elaboreze un grafic referitor la contribuţii, grafic ce distribuie valoarea totală a acestora pe durata a 4 ani din proiect. Dată fiind importanţa rolului deţinut de Consiliul Judeţean în implementarea proiectului, Ministerul Mediului a informat reprezentanţii judeţelor cu privire la conceptul de implementare, scopul şi importanţa noului proiect. La toate cele trei seminarii organizate (la Bacău, Cluj şi Călăraşi) au fost invitaţi reprezentanţii Consiliilor Judeţene. A fost organizată o a patra întâlnire de lucru la Bucureşti, dedicată instituţiilor de la nivel judeţean. Pentru a asigura buna colaborare a Consiliilor Judeţene, ministerul a trimis o scrisoare specială tuturor Consiliilor Judeţene aferente judeţelor care includ localităţi ZVN, solicitându-le un angajament iniţial legat de faptul că vor asigura sprijin proiectului. Conceptul proiectului cu privire la prioritatea acordată unei forme particulare de împărţire teritorială (bazin hidrografic) necesită o structură specială la nivel instituţional în vederea implementării. La nivelul celor 10 bazine hidrografice, va fi stabilit câte un “punct de sprijin” constând din una sau 2 persoane (în baza numărului de comune incluse în proiect) / bazin. Cele 34 judeţe care includ localităţi ZVN au deja prevăzute 10 puncte de sprijin. Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), prin departamentele judeţene, va plăti salariile acestor angajaţi temporari, asigurând în acelaşi timp spaţii de birou. Reţeaua punctelor de sprijin va permite o mai eficientă intervenţie şi dialog cu toate instituţiile implicate sau care ar putea fi implicate în proiect la nivel judeţean/local. Pentru a asigura o mai bună comunicare şi difuzare a informaţiilor cu privire la noul proiect, reprezentanţii Administraţiei Naţionale “Apele Române” (departamentele centrale şi judeţene) au fost invitaţi la toate cele trei seminarii (Bacău, Călăraşi, Cluj). Precedenta colaborare directă dintre UMP şi ANAR (stabilită pe durata implementării proiectului din zona pilot Călăraşi) şi angajamentul oficial al ANAR (scrisoare de angajament), prin care este confirmată implicarea în noul proiect, constituie bune premize pentru dezvoltarea proiectului. La nivel local, primăria reprezintă instituţia-cheie pentru procesul de implementare a proiectului. Autorităţile locale au posibilitatea de a enunţa propuneri privind investiţiile în legătură cu propriile nevoi specifice (numărul de platforme de gunoi, de exemplu) şi sunt direct implicate în implementarea proiectului (ele sunt acelea care selectează, pe baza unor criterii stabilite, gospodăriile beneficiare) şi sunt participante la contribuţia de dezvoltare a proiectului (Consiliul local înfiinţează

16 Valoarea indexului de intervenţie este calculată prin divizarea numărului de comune selectate la numărul de localităţi ZVN: 110/251=0.44

serviciul de management al deşeurilor, mobilizează locuitorii pentru a asigura manopera etc.). Ministerul a acordat o atenţie deosebită acţiunilor de informare adresate autorităţilor locale. Primarii tuturor comunelor din cadrul ZVN au fost invitaţi să participe la seminariile organizate. Probleme privind implementarea identificate pe durata evaluării proiectului precedent: 1. Lipsa serviciului public de colectare a gunoiului reprezintă problema principală în implementarea proiectului. Fără un astfel de serviciu, sătenii au dificultăţi legate de transportul gunoiului la platformele comunale şi astfel probabilitatea unei evacuări incorecte a gunoiului pare să crească. 2. Utilizarea incorectă a platformelor şi a căruţelor pentru gunoi în anumite gospodării. Fenomenul nu este foarte răspândit, dar populaţia ar trebui învăţată cum trebuie folosită căruţa pentru gunoi şi platforma înainte de a le folosi. 3. Separarea deşeurilor reprezintă o problemă reală pentru implementarea proiectului. Sătenii nu sunt obişnuiţi să separe deşeurile şi nu sunt informaţi cu privire la importanţa acestei operaţiuni. Campania de informare ar trebui să fie mult mai extinsă faţă de proiectul pilot. 4. Faptul că anumite gospodării aduc gunoiul nesortat la platforma comunală reprezintă un impediment al producerii de compost şi duce la creşterea costurilor managementului proiectului, de vreme ce autorităţile locale au angajat personal pentru a sorta gunoiul la nivelul platformelor. Beneficiarii şi participarea acestora la proiect: După cum a fost menţionat anterior, aproximativ 37% din gospodăriile studiate au declarat că dispun de platforme speciale pentru stocarea gunoiului de grajd provenit de la animale. Chiar dacă acest lucru nu înseamnă neapărat că platformele sunt construite urmărind toate criteriile necesare pentru o depozitare corectă, este relevant faptul că pot fi scoase în evidenţă reflexele de comportament ale populaţiei ce ar putea fi cooptate în proiect încă de la început. Din această perspectivă, este benefic să fie relevat, de asemenea, faptul că doar aproximativ 24% din persoanele care au declarat că nu au o platformă individuală, totuşi ar putea fi interesate să îşi construiască o astfel de platformă. Principalul motiv legat de lipsa unei platforme individuale în gospodărie ar putea fi în legătură cu numărul de animale deţinute – gospodăriile care ar dori să îşi construiască o astfel de platformă deţin în general mai multe animale (bovine, cai sau ovine) decât alte gospodării ( Tabelul 19). Se poate concluziona de asemenea, că doar mai puţin de un sfert din populaţia ce nu are platforme individuale ar putea dori să îşi construiască o astfel de platformă, dar, de asemenea, din persoanele prospectate doar aproximativ o jumătate ar putea suporta costul unei asemenea platforme (8 cazuri din 18). În prezent nu sunt organizate servicii de colectare a gunoiului de grajd în comunele studiate, motivele enumerate de către autorităţi fiind diverse, începând de la lipsa fondurilor până la lipsa proiectelor necesare pentru a aplica şi atrage aceste fonduri (a se vedea Cadrul 2 ). Este important de accentuat că în 6 din 10 cazuri, lipsa serviciului menţionat este asociată cu lipsa utilităţii lui – gospodăriile exploatează cumva gunoiul de grajd în întregime, deci se pare că nu este deloc nevoie de colectarea gunoiului de grajd, în prezent.

1. Gospodăriile utilizează gunoiul de grajd în locul fertilizanţilor chimici. 2. Fiecare gospodărie utilizează gunoiul de grajd pentru fertilizarea terenului propriu. 3. Fiecare gospodar depozitează gunoiul de grajd în curte şi îl utilizează ca îngrăşământ pentru

teren. 4. Lipsa fondurilor. 5. Lipsa reurselor financiare. 6. Nu a fost dezvoltat niciun proiect pentru comunitate până în prezent. 7. Sunt constituite puţine asociaţii, întrucât cea mai mare parte din lucrările agricole sunt

executate individual. 8. Lipsa utilităţilor.

Cadrul 1. Motivele menţionate de către autorităţi pentru a justifica lipsa serviciului de colectare a gunoiului de grajd. Autorităţile au estimat o medie a sumei pe care ar putea-o achita populaţia, respectiv de aproximativ 5,5 RON pe lună, pentru colectarea gunoiului de grajd (valoarea medie estimată fiind mai mică – 5 RON). Fiind întrebaţi despre posibila contribuţie la acest serviciu, reprezentanţii autorităţilor au specificat că patru comune n-ar putea contribui, 4 comune nu au luat decizia în acest sens şi doar într-un singur caz localitatea ar putea plăti 5000 RON. Tabelul 8. Suportabilitatea financiară a primăriilor privind contribuţia la finanţarea unui serviciu de colectarea a gunoiului (număr de cazuri)

Nu ne putem permite să platim

Nu ştim 50.000 RON

6 4 1 Aceeaşi lipsă de interes pare să rezulte de asemenea din răspunsurile la întrebarea cu privire la utilizarea compostului. Doar 35% din gospodării ar utiliza compostul dacă acesta ar fi disponibil. Acest procentaj de 35% ar utiliza compostul într-o proporţie medie de 68% pe terenul deţinut (media exprimată în procente este 76 %). Fiind întrebaţi despre cât de mult ar plăti pentru compost, au fost înregistrate doar 18 răspunsuri în 53 de interviuri, unsprezece din cei 18 respondenţi nu ar contribui deloc, iar în situaţia când ar fi obligaţi, preferă să nu folosească acest serviciu. Toate aceste informaţii confirmă faptul că respondenţii nu sunt interesaţi nici de ideea de a utiliza compostul, nici de ideea de a trebui să plătescă pentru aceasta. Dintre cele unsprezece comune, doar în 7 există instalaţii de apă. Din eşantionul studiat, 48% dintre gospodării sunt racordate la serviciul public de alimentare cu apă, 19 % dintre gospodării au menţionat că acest serviciu există în comuna lor, în vreme ce 33% au declarat că nu există acest tip de serviciu în comuna lor. Gospodăriile plătesc o sumă medie de 15,6 RON, iar valoarea de mijloc a facturilor este aproximativ 14 RON. Se pare că gospodăriile nu au debite la sistemul public – cel mai mare procentaj al gospodăriilor cu debite declarate de către autorităţi a fost 20% (patru din comune au menţionat procentaje mai mici sau egale cu 5%). Ar fi relevant de văzut cât de mult ar putea o gospodărie să plătească şi să investească pentru a avea locuinţa racordată la instalaţia de apă. Se poate vedea că doar 36% din gospodării ar contribui financiar în scopul racordării la apă. Procentajul locuitorilor care ar contribui cu manoperă este puţin mai mare – probabil din cauză că nu dispun de resurse suficiente pentru a efectua acest lucru acum. Dacă se analizează simultan aceste întrebări şi răspunsurile obţinute, se remarcă faptul că 33% din locuitori ar putea participa atât cu manoperă cât şi cu bani, 2% doar cu bani şi 6% doar cu manoperă, iar alţi 45% nu vor participa prin nicio modalitate (Tabelul 23). Se poate vedea, de asemenea, că o mare parte dintre gospodării nu au cunoştinţă de suma pe care ar trebui să o plătească lunar pentru apă – circa 40% din locuitori nu au putut să dea un răspuns în acest sens. Ceilalţi locuitori au menţionat în medie suma de 5 RON şi, cu o excepţie, toţi locuitorii au menţionat sume mai mici de 10 RON (Tabelul 10). Aceste sume sunt mici dacă sunt comparate cu sumele cheltuite în realitate de către locuitori – după cum a fost menţionat, suma medie este de aproximativ 15,6 RON. Tabelul 9. Intenţia de a contribui la racordarea la un sistem public de alimentare cu apă

şi de canalizare, (%)

Da Nu Nu au răspuns

Total Număr total de locuitori

Medie Valoarea de mijloc

Aţi contribui cu bani pentru racordarea gospodăriei la sistemul de alimentare cu apă?

36 52 12 100 83

Care este cea mai mare sumă de bani cu care aţi fi dispuşi să contribuiţi?

234 150

Aţi participa la lucrările civile, cu manoperă, pentru racordarea gospodăriei la sistemul de alimentare cu apă?

42 49 8 100 83

Aţi contribui cu bani pentru racordarea gospodăriei la sistemul de canalizare?

49 42 9 100 155

Care este cea mai mare sumă de bani cu care aţi fi dispuşi să contribuiţi?

179 179

Aţi participa la lucrările civile, cu manoperă, pentru racordarea gospodăriei la sistemul de canalizare?

51 46 3 100 155

Referitor la sistemul de canalizare, se poate remarca faptul că 8 dintre comune nu deţin un astfel de sistem. Prin urmare, doar 3% dintre locuitori au declarat că sunt racordaţi la sistemul de canalizare. Această problemă poate fi mai critică în opinia locuitorilor decât aceea cu privire la alimentarea cu apă, de vreme ce un procentaj mai ridicat din locuitorii care nu sunt racordaţi ar dori să contribuie cu bani şi/sau cu manoperă pentru a avea acces la acest sistem. Faptul că acest lucru este mai dorit poate să fie de asemenea remarcat prin faptul că locuitorii ar accepta să plătească mai mult pe lună pentru sistemul de canalizare decât pentru cel de alimentare cu apă. Tabelul 10. Intenţia de a plăti lunar pentru a avea acces la servicii diverse, (%) Gospodăriile au specificat o

valoare (RON) Gospodăriile au ales un interval de valori (RON).

Cât de mult aţi plăti pentru …

Sumă medie

Sumă de mijloc

Număr total de locuitori

<5

5,1/10

10,1-15

15,1-20

Peste 20

Nu ştiu/ Nu au răspuns

Total

Număr total de locuitori

Colectarea gunoiului

3,6 2 29 47 7 1 45 100 73

Colectarea gunoiului de grajd

1,3 0 60 47 2 1 51 100 156

Alimentarea cu apă

5,2 5 38 39 16 2 43 100 83

Sistem de canalizare

6 5 67 39 8 3 2 3 45 100 155

Furnizare de gaz

18,45 6,5 60 24 11 6 8 9 42 100 129

2.2. Responsabilizarea instituţiilor publice cu privire la bunurile şi serviciile pe care acestea sunt obligate să le asigure Prin prisma mandatului deţinut de către primării, pentru implementarea cu succes a proiectului, este important nu doar a obţine un acord şi implicarea în prima etapă a proiectului, dar este de asemenea importantă asigurarea faptului că autorităţile locale înţeleg exact dificultăţile de implementare şi evaluează corect eforturile care ar trebui făcute pe termen lung. Procesul de colectare a datelor realizat de către Ministerul Mediului a arătat un larg interes cu privire la participarea la proiect: aproape toate comunele ZVN au trimis datele solicitate. Pericolul care ar putea apărea este de a avea un entuziasm iniţial, în principal pe baza ideii unor beneficii, fără însă a fi anticipate dificultatea acţiunilor asumate. UMP a acordat o atenţie specială aspectelor de ordin informativ: toţi primarii au fost invitaţi la unul din cele trei seminarii, iar agenda acestora a fost concepută acordând un rol important informţiilor cu privire la proiectul precedent. Fără evaluarea impactului activităţilor informative este dificil de apreciat nivelul de cunoştiinte acumulat de către primari. Totuşi, este important să fie menţinută o atenţie deosebită, şi în viitor, cu privire la difuzarea informaţiilor referitoare la diferite probleme, cum ar fi contribuţia locală (pe întreaga durată a proiectului), probleme întâlnite în implementarea proiectului precedent, precum şi la necesitatea de a gestiona, după încheierea proiectului, beneficiile obţinute. Întâlnirile directe între reprezentanţii autorităţilor locale din comunele beneficiare, din proiectul precedent, şi primarii din comunele selectate pentru noul proiect. ar putea fi o idee pentru o acţiune informativă. În orice caz, probleme concrete cum ar fi reticenţa sătenilor de a adopta noile practici de management al deşeurilor, în special sortarea gunoiului şi necesitatea pentru ca deşeurile să fie sortate (cu soluţia concretă de a plăti salariul pentru un angajat care să sorteze gunoiul la platformă), tendinţa de a depozita gunoiul în vechile locuri, nevoia de a găsi soluţii pentru evacuarea gunoiului de grajd de la platforma comunală, toate acestea vor trebui prezentate şi discutate cu autorităţile locale din comunele selectate. Un punct important care va trebui adresat este implicarea sătenilor în implementarea proiectului. Întâlnirile de lucru/consultările pentru mobilizarea populaţiei locale sunt o problemă ce ar trebui încă adresată. Dacă primăriile joacă un rol important în informarea şi mobilizarea locuitorilor din comunele selectate, mai sunt totuşi şi alte câteva mecanisme care ar putea controla realizarea acestor activităţi. UMP a abordat acest subiect prin recomandarea făcută autorităţilor locale de a organiza întâlnirile la nivel de comună. Mai multe activităţi concrete vor trebui luate în consideraţie, cum ar fi solicitarea rezumatelor discuţiilor şi deciziilor cu privire la implementarea proiectului la nivel de comună, din cadrul Consiliilor locale sau a rezumatelor consultărilor cu sătenii. 3. Echitate 3.1. Factori ce ar putea afecta distribuţia echitabilă a beneficiilor proiectului la nivelul judeţelor/comunelor Valoarea ridicată a contribuţiei locale şi a faptului că aceasta ar trebui suportată de către Consiliile Judeţene pot duce la introducerea unui nou nivel de decizie în selectarea comunelor. Consiliile Judeţene ar putea să îşi includă propriile criterii pentru selecţia comunelor, prin asigurarea contribuţiei locale pentru anumite comune17. Pe de o parte, aceasta ar putea avea consecinţe neplăcute asupra implementării proiectului: clientelă politică sau mecanisme de compensaţie, fără nicio legătură cu scopul proiectului, care ar putea afecta procesul de selecţie. Pe de altă parte,

17 În conformitate cu planul de implementare, aproximativ jumătate din localiltăţile afectate vor fi sprijinite (doar în mediul rural).

intervenţia Consiliului Judeţean ar asigura, probabil, o mai bună corelare între proiect şi alte planuri/proiecte în corelaţie cu obiectivul acestui proiectul la nivelul judeţului. 3.2. Factori ce ar putea afecta distribuţia echitabilă a beneficiilor proiectului la nivelul gospodăriilor/satelor aparţinând comunei Studiile realizate în zona pilot nu au subliniat probleme cu privire la echitatea distribuţiei beneficiilor proiectului. Criteriul de selecţie pentru realizarea unei platforme individuale pentru gunoiul de grajd a fost dimensiunea efectivului de animale, fiind astfel selectată acea gospodărie cu cel mai mare număr de animale domestice. Cu toate acestea, sunt două probleme cu privire la platforme, conform populaţiei intervievate. Prima se referă la lipsa unor astfel de platforme în două sate, care sunt localizate la 5-6 km de platformă. Pentru locuitorii acestor sate este dificil să transporte deşeurile şi gunoiul de grajd, cu căruţa, 6 km. până la platformele ecologice. Lipsind un loc de evacuare a gunoiului, sătenii din Mihai Viteazu evacuează gunoiul în locuri neautorizate. A doua problemă se referă la operaţiunile pentru realizarea evacuării la nivelul platformelor. Conform interviurilor, sunt probleme cu privire la evacuarea compostului mai ales în Grădiştea, întrucât firmele agricole nu deţin echipamentul necesar pentru împrăştierea compostului pe teren. Astfel, platformele sunt mereu pline şi nu se pot goli prin nicio modalitate. Datorită bunului rezultat al proiectului precedent, noul proiect va urmări aceeaşi procedură de alocare a beneficiilor proiectului la nivel de gospodărie. Puterea de decizie e transferată la primării, care vor selecta beneficiarii în baza criteriilor specificate. La nivel de comună, una din problemele ce ar putea apărea se referă la locaţia platformei. Cel mai important pericol constă probabil în acordarea de prioritate aspectelor de ordin tehnic şi neglijarea celor sociale sau utilizarea aspectelor tehnice pentru a justifica deciziile ce neglijează aspectele sociale. Locaţia platformelor de gunoi în satele centrale, neglijând accesul anumitor vecinătăţi (cum ar fi ţiganii sau comunităţile foarte sărace) sunt probleme posibile. Este clar că există restricţionări privind funcţionalitatea, date de alegerea locaţiei platformelor de gunoi (terenul trebuie să fie proprietate publică şi să indeplinească anumite condiţii pentru a primi autorizaţiile de mediu) şi este, de asemenea, clar că autorităţile locale joacă un rol important în această decizie, prin propunerea privind anumite terenuri. Provocarea cea mai importantă este de identifica modalitatea de negociere a propunerilor primăriilor şi de a gestiona criteriile obiective de ordin tehnic ţinând cont de cele sociale. 3.3. Modalităţi de contracarare a riscurilor Problemele care ar putea apărea din implicarea autorităţilor de la nivel judeţean în procesul de selecţie a comunelor ar putea fi compensat printr-un proces de selecţie realizat în baza unor criterii foarte clare/obiective, în legătură cu severitatea problemei poluării la nivel de comună. Evaluarea ICPA care va fi disponibilă în primăvara anului viitor va putea asigura o bază consistentă pentru negocierea ce va avea loc cu consiliile judeţene, cu privire la procesul de selecţie. Problema distanţei dintre platforma comunală şi sate ar putea fi dificil de rezolvat, pentru că locaţia platformei comunale depinde de parcelele disponibile ale terenului existent în comună. UMP acordat atenţie acestei probleme, încercând să prevină posibile efecte sociale negative (de exemplu, pentru fiecare locaţie propusă este calculat numărul de gospodării care au acces la platformă şi distanţele aferente). Totuşi, sunt dificultăţi care nu pot fi depăşite prin această procedură (de exemplu, distanţa poate fi relativ scurtă dar sunt drumuri care nu sunt practicabile în timpul iernii etc.) şi doar vizitele

directe în comune ar putea oferi o imagine corectă a situaţiei. Structura instituţională care va fi utilizată pentru implementarea proiectului (se face referire în special la “punctele de sprijin”) face posibile aceste vizite în teren. Flexibilitatea în procesul alocării de fonduri la nivelul comunei, în baza necesităţilor locale, precum şi importanţa acordată propunerilor autorităţilor locale crează bune premize pentru o intervenţie care să atenueze riscul inechităţii unei locaţii pentru platforma de gunoi. Totuşi probabil cea mai bună soluţie este de a încerca să se poată construi platforma cât mai aproape posibil de sate. Serviciul public de management al deşeurilor ar putea fi o bună soluţie pentru această problemă, întrucât gunoiul va putea fi transportat cu vehicule adecvate la platformă. Un angajament iniţial al consiilor locale ale comunelor invitate să participe la proiect care să stipuleze înfiinţarea unui serviciu local pentru managementul gunoiului (cu acoperire pentru toate satele comunei) ar putea fi o soluţie. 4. Reticenţă la schimbarea atitudinilor comportamentale 4.1. Grupuri cu deosebită reticenţă la schimbarea atitudinilor comportamentale Grup reticent în zona pilot. În zona pilot, conform persoanelor intervievate, nu sunt întâlnite aceleaşi atitudini comportamentale, valabile pentru toate gospodăriile, cu privire la managementul deşeurilor şi al gunoiului de grajd: în unele dintre gospodării se sortează şi se evaluează gunoiul la platforma comunală, în vreme ce în altele se practică un management deficitar cu privire la deşeuri. Analiza datelor de studiu au indicat că locuitorii gospodăriilor cu un management corect al deşeurilor au un nivel al educaţiei mai ridicat, sunt mai tineri şi mai deschişi la nou. Informaţiile furnizate de către autorităţile locale sprijină aceste concluzii, populaţia mai vârstnică creând mari probleme legate de evacuarea gunoiului, întrucât sunt mai reticenţi la nou şi refuză să îşi schimbe comportamentul. Pe de altă parte, pentru sătenii mai vârstnici este dificil să transporte gunoiul la platforma comunei şi, în majoritatea comunelor din zona pilot, lipseşte serviciul public pentru colectarea gunoiului. Astfel, cel mai reticent grup este cel al persoanelor în vârstă. Atitudini comportamentale reticente în ZVN. Au fost definite ca persoane cu atitidine comportamentală reticentă cu privire la noile practici ale managementului gunoiului acele persoane care declară că refuză să construiască o platformă individuală în curtea proprie (chiar dacă deţin efective de animale) sau refuză să aibă o căruţă pentru gunoi. Numărul limitat de cazuri nu permite efectuarea unor comparaţii multiple între aceste persoane şi cele deschise la schimbări. Totuşi, câteva observaţii pot fi făcute începând din prezent. Similar cu situaţia din zona Călăraşi, aceste persoane sunt mai în vârstă decât acelea deschise la schimbări (a se vedea Tabelul 11). Diferit faţă de situaţia din zona Călăraşi, aceia care resping schimbările au un venit mai mare, dar sunt dispuşi să plătească mai puţin pentru sistemul de canalizare. Există diferenţe de ordin statistic între grupul “deschis” şi cel reticent cu privire la disponibilitatea de suporta costul privind colectarea deşerurilor, a gunoiului de grajd şi alimentarea cu apă. Numărul redus de cazuri nu permite investigarea efectului educaţiei asupra schimbării atitudinilor comportamentale. Tabelul 11. Caracteristici ale persoanelor care resping schimbările în managementul gunoiului, în funcţie de vârstă şi venituri

Respinge schimbările

Acceptă schimbările nivel de probabilitate

Vârsta 60 53 p<0,01 Venitul lunar per persoană 37 RON 30 RON p<0,05 Disponibilitatea de a plăti lunar pentru canalizare

4 RON 8 RON p<0,05

4.2. Modalităţi de contracarare a riscurilor Recomandări în baza experienţei acumulate în proiectul precedent: 1. Se va iniţia o campanie de informare publică înainte de implementarea proiectului pentru a informa sătenii cu privire la obiectivele şi beneficiile proiectului. O atenţie deosebită se va acorda populaţiei vârstnice care este reticentă la nou şi refuză să schimbe practicile de management al gunoiului. 2. Vor fi încurajate autorităţile locale să acorde prioritate gospodăriilor deţinute de locuitori vârstnici cu privire la colectarea gunoiului, întrucât aceştia nu au posibilitatea să transporte gunoiul la platforma comunală.

Recomandări Numărul redus de specimene de caz, colectat prin prezentul studiu în fiecare comună, nu permite analiza separată a fiecărui caz în parte şi stabilirea unor concluzii concrete pentru fiecare localitate. Astfel, pentru a avea o imagine mai precisă cu privire la managementul deşeurilor şi al gunoiului de grajd, în zona pilot, este necesară o bază de pornire extinsă. Studiile au tendinţa să scoată în evidenţă un nivel scăzut al interesului privind problemele legate de mediu şi o percepţie pozitivă cu privire la importanţa calităţii apei. Aceasta ar putea fi o problemă cu referire la implicarea beneficiarilor în activităţile de proiect. Campaniile de informare publică ce pun accent pe situaţia actuală (în special din punct de vedere al problemelor legate de calitatea apei) şi importanţa măsurilor de prevenire a poluării cu nutrienţi ar putea suscita sensibilizarea opiniei publice în direcţia problematicii adresată de proiect. Campaniile de informare publică dedicate beneficiilor oferite de separarea şi evacuarea deşeurilor ar trebui iniţiate înainte de implementarea proiectului, pentru a pregăti populaţia şi pentru a ajuta sătenii să înţeleagă care ar fi avantajele lor directe rezultate din implementarea proiectului. Poate ar fi util ca respectiva campanie de informare publică să fie iniţiată în prima perioadă de implementare a proiectului. A se acorda sprijin privind organizarea unui serviciu public de colectare a deşeurilor în toate comunele incluse în proiect. Lipsa unui astfel de serviciu va duce la o incorectă evacuare a gunoiului, acesta fiind depozitat în gospodării mult prea mult timp şi evacut în locuri nepotrivite. A stimula autorităţile locale să fie mai severe privind aplicarea amenzilor pentru acei săteni care evacuează gunoiul în locuri nepotrivite. Contravenienţii nu ar trebui să fie obligatoriu amendaţi, însă ar putea fi puşi să muncească în folosul comunităţii. A implica mai mult comunităţile locale în implementarea proiectului, mai ales în activităţile privind organizarea unui serviciu public de colectare a deşeurilor. Bunul obicei tradiţional de a folosi gunoiul de grajd ca îngrăşământ natural ar putea fi un valoros punct de pornire pentru implementarea proiectului. Gospodăriile populaţiei ar putea fi primele beneficiare ale compostului produs la platformele comune. Problemele care ar putea apărea din implicarea autorităţilor de la nivel judeţean în procesul de selecţie a comunelor ar putea fi compensat printr-un proces de selecţie realizat în baza unor criterii foarte clare/obiective, în legătură cu severitatea problemei poluării la nivel de comună. Evaluarea ICPA care va fi disponibilă în primăvara anului viitor va putea asigura o bază consistentă pentru negocierea ce va avea loc cu consiliile judeţene cu privire la procesul de selecţie. Problema distanţei dintre platforma comunală şi sate ar putea fi dificil de rezolvat, pentru că locaţia platformei comunale depinde de parcelele disponibile ale terenului existent în comună. UMP a acordat atenţie acestei probleme, încercând să prevină posibilele efecte sociale negative (de exemplu, pentru fiecare locaţie propusă este calculat numărul de gospodării care au acces la platformă şi distanţele aferente). Totuşi, sunt dificultăţi care nu pot fi depăşite prin această procedură (de exemplu, distanţa poate fi relativ scurtă dar sunt drumuri care nu sunt practicabile în timpul iernii etc.) şi doar vizitele directe în comune ar putea oferi o imagine corectă a situaţiei. Structura instituţională care va fi utilizată pentru implementarea proiectului (se face referire în special la “punctele de sprijin”) face posibile aceste vizite în teren.

Flexibilitatea în procesul alocării de fonduri la nivelul comunei, în baza necesităţilor locale, precum şi importanţa acordată propunerilor autorităţilor locale crează bune premize pentru o intervenţie care să atenueze riscul inechităţii unei locaţii pentru platforma de gunoi. Totuşi, probabil cea mai bună soluţie este de a încerca să se poată construi platforma cât mai aproape posibil de sate.

APENDICE 1. Date cu caracter socio-economic cu privire la comunităţile ţintă Tabelul 12 Mărimea comunelor implicate în proiect şi a comunelor tipice din judeţele implicate în proiect, în 2002

Comuna Albeştii de Argeş

Gârleni Tinca Balta Albă

Apahida Gherceşti

Miroslava

Sâncraiu de Mureş

Dumbrava Roşie

Peciu Nou

Mihăeşti

Judeţ Argeş Bacău Bihor Buzău Cluj Dolj Iaşi Mureş Neamţ Timiş Vâlcea Regiune

Sud Nord-Est Nord-Vest

Sud- Est Nord-Vest

Sud-Vest Nord-Est Centre Nord- Est

Vest Sud-Vest

Nr. de sate componente

7 4 5 4 8 5 13 2 4 3 13

Număr de persoane intervievate

1761 1848 2504 1224 2845 673 2482 1949 2335 1590 2118

Număr de locuitori

5896 6276 7333 3123 8785 1810 7907 6268 7182 4952 6360

Judeţ Argeş Bacau Bihor Buzău Cluj Dolj Iaşi Mureş Neamţ Timiş Vâlcea Media numărului de sate componente ale unui judeţ

6 6 5 6 6 4 5 5 5 4 7

Media numărului de gospodării din comunele judeţului

1299 1574 1207 1311 1101 1297 1559 1559 1673 1134 1149

Media numărului de persoane din comunele judeţului

3816 4797 3621 3743 3097 3883 5025 5025 4988 3575 3246

Valoarea de mijloc a numărului de

1211 1455 1074 1249 876 1211 1453 915 1571 1041 1125

gospodării din comunele judeţului Valoarea de mijloc a numărului de persoane din comunele judeţului

3380 4480 3186 3416 2576 3549 4468 2814 4591 3187 3051

Date de Recensământ, 2002 Tabelul 13. Structura pe grupe de vârstă a comunelor şi judeţelor implicate în proiect, în 2002

Albeştii de Argeş


Apahida Gherceşti Miroslava Sâncraiu de Mureş

Dumbrava Roşie

Peciu Nou

Mihăeşti

% de persoane cu vârsta între 55 şi 64ani

11 9 10 17 11 14 8 11 11 10 11

% de persoane cu vârsta peste 65 ani

14 11 18 33 15 26 12 16 13 14 19


25 20 28 50 26 40 20 27 24 24 30

Zone rurale Argeş Bacau Bihor Buzău Cluj Dolj Iaşi Mureş Neamţ Timiş Vâlcea % de persoane cu vârsta între 55 şi 64ani

12 11 12 13 14 14 9 11 11 11 13


18 16 18 22 21 23 15 18 17 15 21


30 27 30 35 35 37 24 29 28 26 34

Date de Recensământ, 2002

Tabelul 14. Rata de sărăcie privind comunele implicate în proiect şi a comunelor tipice din judeţele implicate în proiect, în 2003 Albeştii

de Argeş


Apahida Gherceşti Miroslava

Sâncraiu de Mureş

Dumbrava Roşie

Peciu Nou

Mihăeşti

Rata de sărăcie 34 44 37 43 28 31 45 19 44 9 29 Rata de sărăcie la nivelul judeţului comunelor implicate în proiect

26 35 25 36 21 33 36 25 38 22 38

Media ratei de sărăcie a comunelor implicate în proiect la nivelul regiunii acestora

38.5 49.7 36.3 46.5 36.3 45.3 49.7 27 49.7 34.4 45.3

Valoarea de mijloc a ratei de sărăcie a comunelor implicate în proiect la nivelul regiunii acestora

39.0 51.0 36.0 46.0 36.0 44.5 51.0 27 51.0 32.0 44.5

Media ratei de sărăcie a comunelor implicate în proiect la nivelul judeţului acestora

35.1 47.8 35.1 46 35.1 43.2 52.5 28 47.7 30.8 50.1

Valoarea de mijloc a ratei de sărăcie a comunelor implicate în proiect la nivelul judeţului acestora

35.0 47.0 35.0 46 34.0 44.0 54.0 27 48 30.0 50.0

Date de Recensământ, 2002

Tabelul 15. Structura gradului de ocupare profesională aferent comunelor implicate în proiect şi aferente zonelor rurale din judeţele implicate în proiect, în 2002 Albeştii

de Argeş



Dumbrava Roşie

Peciu Nou Mihăeşti

Angajat 26 16 16 7 33 15 19 32 27 19 25 Angajator 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 Persoană fizică autorizată

6 21 9 6 2 8 14 1

3 7 1

Angajat în asociaţie familială

11 27 9 16 3 12 9

1

7 8 1

Şomer 5 2 2 2 4 3 4 4 9 1 4 Casnică 7 2 8 6 8 8 7 8 4 9 10 Elev/student 17 16 15 7 14 11 18 15 15 17 14 Pensionar 18 3 21 47 24 35 15 28 24 26 33 Aflat în întreţinerea altor persoane

8 11 13 7 10 7 12

9

10 11 9

Altă situaţie 2 2 6 1 2 1 1 3 1 1 2 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Argeş Bacau Bihor Buzău Cluj Dolj Iaşi Mureş Neamţ Timiş Vâlcea Angajat 21 15 20 16 20 10 12 20 16 20 17 Angajator 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Persoană fizică autorizată

6 13 6 4 4 10 13 2

5 11 2

Angajat în asociaţie familială

9 20 7 5 7 22 13

5

14 18 11

Şomer 4 2 3 7 4 2 3 4 5 3 4 Casnică 8 6 8 12 10 5 8 12 7 3 9 Elev/student 14 15 15 12 12 12 17 14 15 16 14 Pensionar 26 15 29 33 30 29 20 28 25 17 33 Aflat în întreţinerea altor persoane

9 11 10 8 9 8 12 11 10 10 8

Altă situaţie 2 2 3 2 3 2 2 5 3 2 2 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Date de Recensământ, 2002 Tabelul 16. Procentajul locuinţelor cu utilităţi diverse, pentru comunele implicate în proiect şi pentru judeţele implicate în proiect (în mediul rural), în 2002

Albeştii de Argeş



Dumbrava Roşie

Peciu Nou

Mihăeşti

Instalaţie de apă în înteriorul locuinţei

24.1 10.8 34.6 0.7 46.6 3.6 7.0 42.4 25.4 50.4 14

Sistem canalizare centrală

0.3 0.0 7.6 0.0 18.1 0.0 2.5 4.7 0.1 1.2 1

Propriul sistem de canalizare

20.5 10.7 24.9 0.7 27.4 3.6 4.3 37.5 25.1 47.5 12

Instalaţie electrică

96.5 96.2 95.2 97.7 95.0 95.4 91.3 99.0 95.3 98.6 96

Baie în înteriorul locuinţei

19.3 10.1 27.5 0.7 38.6 3.4 6.5 39.3 21.9 41.0 11

Baie în exteriorul locuinţei

2.9 0.1 0.3 0.1 0.8 1.3 0.1 0.3 0.5 0.9 1

Bucătărie în înteriorul locuinţei

48.5 75.9 65.9 63.2 73.4 76.3 65.7 94.6 78.5 93.1 60

Zone rurale Argeş Bacau Bihor Buzău Cluj Dolj Iaşi Mureş Neamţ Timiş Vâlcea Instalaţie de apă în înteriorul locuinţei

13 6 22 5 25 4 7 23 9 31 10

Sistem canalizare centrală

2 2 3 2 6 0 4 4 2 3 3


10 4 19 3 19 3 2 18 7 27 6

Instalaţie electrică

95 92 96 95 95 97 91 94 94 98 94

Baie în interiorul locuinţei

11 5 19 4 20 3 6 20 8 23 9

Baie în exteriorul locuinţei

1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1

Bucătărie în interiorul locuinţei

62 57 69 68 61 50 57 77 60 87 54

Date de Recensământ, 2002 Tabelul 17. Procentajul de locuinţe prevăzute cu utilităţi, din cadrul satelor implicate în proiect

Comuna Satul

Procentajul de locuinţe prevăzute cu …

Nr. de locuitori

Instalaţie de apă în înteriorul locuinţei

Sistem de canalizare centrală


Sistem de încălzire centrală

Baie în interiorul locuinţei

Baie in exteriorul locuinţei

Bucătărie în înteriorul locuinţei

Albeştii de Argeş

ALBEŞTII UNGURENI

2242 35 0 27 1 28 4 50

ALBEŞTII PAMÎNTENI

1709 32 1 31 2 27 4 51

DOBROTU 998 10 0 10 1 7 2 40 BRĂTEŞTI 495 4 0 4 0 4 0 61 DOBLEA 244 0 0 0 0 0 0 42 DUMIREŞTI 159 0 0 0 0 0 0 25 FLORIENI 49 0 0 0 0 0 0 30

Gârleni

LESPEZI 2559 13 0 13 0 11 0 88 GÂRLENI 1879 10 0 10 0 10 0 65 GÂRLENII DE SUS

1682 9 0 9 0 8 0 70

SURINA 156 14 0 14 0 14 0 67

Comuna Satul Procentajul de locuinţe prevăzute cu …

Tinca

TINCA 4109 55 14 37 4 44 0 81 GURBEDIU 1216 10 0 9 0 8 1 53 GIRISU NEGRU

800 18 0 18 1 13 0 54

RAPA 638 9 0 9 1 8 0 27 BELFIR 570 11 0 10 0 9 0 62

Balta Albă

AMARA 1735 0 0 0 0 0 0 65 BALTA ALBA 681 2 0 2 0 2 0 64 BĂILE 608 1 0 1 0 1 0 63 STAVĂRĂŞTI 99 0 0 0 0 0 0 35

Apahida

APAHIDA 4582 61 35 25 13 55 0 77 SÂNNICOARĂ 1631 77 8 66 17 61 1 89 DEZMIR

1300 20 0 19 5 13 0 60

PATA 567 31 9 21 6 21 3 72 CORPADEA 466 3 0 2 0 1 0 58 SUB COASTA 104 24 0 24 0 16 5 74 BODROG 81 11 0 9 0 9 0 78 CÂMPENEŞTI 54 7 1 6 1 5 0 56

Gherceşti

GHERCEŞTI 883 7 0 7 1 7 2 77 GÂRLEŞTI 461 2 0 2 0 2 1 72 UNGURENI 303 0 0 0 0 0 1 86 LUNCŞORU 103 1 0 1 0 1 0 59 UNGURENII MICI

60 0 0 0 0 0 0 77

Miroslava

MIROSLAVA 1378 20 13 6 2 19 1 76 VALEA ADÂNCĂ

965 18 3 14 11 16 0 77

HORPAZ 890 2 0 2 1 2 0 87 URICANI 833 5 0 5 4 5 0 72 CIURBEŞTI 738 0 0 0 0 0 0 68 VOROVEŞTI 670 0 0 0 0 0 0 45 CORNEŞTI 647 2 0 2 0 1 0 52 PROŞELNICI 503 0 0 0 0 0 0 20

Comuna Satul Procentajul de locuinţe prevăzute cu … BÂLCIU 434 2 0 2 1 2 0 79 BRĂTULENI 290 0 0 0 0 0 0 50 DÂNCAŞ 196 3 0 3 0 1 0 66 VALEA URSULUI

185 3 0 3 3 3 0 18

GĂURENI 178 0 0 0 0 0 0 87

Sâncraiu de Mureş

Sâncraiu de Mureş 4235 40 7 33 12 36 0 95 Nazna 2033 47 0 47 13 46 0 94

Dumbrava Roşie

DUMBRAVA ROŞIE

2728 32 0 31 3 28 0 82

CUT 2464 21 0 21 1 18 0 79 IZVOARE 1203 29 0 29 7 25 1 80 BRASAUŢI 787 9 0 9 0 8 1 61

Peciu Nou

PECIU NOU 2948 67 0 63 9 54 1 94 DINIAŞ 1007 42 5 37 1 31 2 88 SÂNMARTINU SÂRBESC

997 20 0 20 1 20 0 96

Mihăeşti

BULETA 949 9 1 8 0 8 1 61 MIHĂEŞTI 693 10 0 10 2 10 0 52 BÂRSEŞTI 656 13 0 13 1 13 0 66 MĂGURA 623 32 0 30 6 24 2 52 STUPAREI 605 16 1 6 1 5 0 58 GURIŞOARA 553 19 2 17 2 18 1 79 SCĂRIŞOARA 405 1 0 1 0 1 0 72 VULPUEŞTI 398 13 1 13 0 13 0 65 NEGRENI 372 8 1 8 0 8 2 45 GOVORA 362 10 1 10 0 10 0 65 ARSANCA 258 2 0 2 0 2 0 31 MUNTENI 253 22 0 22 2 5 0 60 RUGETU 233 21 2 11 2 20 4 53 Date de Recensământ, 2002

Tabelul 18. Distribuţia localităţilor ZVN la nivel de judeţ Judeţ Număr de localităţi ZVN ALBA 1 GORJ 1 DOLJ 2 HARGHITA 2 MEHEDINŢI 2 CLUJ 3 GIURGIU 3 HUNEDOARA 3 VÂLCEA 3 BIHOR 4 BOTOŞANI 4 COVASNA 4 DÂMBOVIŢA 4 MUREŞ 4 PRAHOVA 4 TELEORMAN 4 BUZĂU 5 SATU-MARE 5 OLT 6 ARAD 7 GALAŢI 7 IALOMIŢA 7 ILFOV 7 BRĂILA 8 CĂLĂRAŞI 8 BACĂU 9 BISTRIŢA-NĂSĂUD 10 BRAŞOV 11 MARAMUREŞ 13 TIMIŞ 14 NEAMŢ 15 SUCEAVA 18 ARGEŞ 23 IAŞI 30 Total 251

Tabelul 19. Număr mediu animale deţinute de gospodăriile care deţin o platformă/intenţionează să construiască o platformă

Tabelul 20. Estimarea utilităţii platformei pentru gospodăriile care deţin/nu deţin o astfel de platformă În curtea deţinută există un spaţiu

destinat stocării gunoiului de grajd? Da Nu Total

În ce măsură consideraţi că ar fi folositoare o platformă deţinută în gospodăria dumneavoastră?

Deloc 5 28 19 Puţin 2 39 25 Mult 30 20 24 Foarte mult 62 7 28 Nu ştiu 2 6 4 Total 100 100 100

Total respondenţi 60 97 157 Tabelul 21. Gospodăriile care sunt racordate/abonate la servicii diverse, (%) Gospodăria este abonată la...

Da Nu Nu există în localitate Nu ştiu/ nu răspund

Total Total respondenţi

Serviciul de colectare a deşeurilor

53 14 32 1 100 161

Serviciul de colectare a gunoiului de grajd

2 23 74 1 100 161

Serviciul de furnizare a apei

48 19 33 1 100 161

Serviciul de canalizare

3 22 74 1 100 161

Serviciul de furnizare a gazului

19 22 58 1 100 161

Gospodării cu platformă individuală

Ar dori să construiască o platformă individuală pentru gunoiul de grajd?

Da Nu Număr de Valoare

medie Valoare de mijloc

Valoare medie

Valoare de mijloc

Valoare medie

Valoare de mijloc

Bovine 1.3 1 1 1 0.5 0 Porcine 2.9 2 1.8 1 1.9 1 Cabaline 0.4 0 0.2 0 0.1 0 Ovine 1.7 0 2.3 0 0.5 0 Galinacee 24.5 20 20.1 15 18.7 15

Tabelul 22. Cît de mult plătiţi pentru...

Valoare medie

Valoare de mijloc

Nr. de cazuri

Colectarea deşeurilor gunoiului 6,2 2,8 70 Furnizarea apei 15,6 14 66 Sistemul de canalizare 46,7 60 3 Furnizarea gazului 138 100 23

Tabelul 23. Gospodăriile care ar putea contribui financiar şi/sau cu manoperă pentru a fi recordate la instalaţia de furnizarea a apei, (%)

Aţi contribui financiar pentru ca gospodăria dumneavoastră să fie recordată la sistemul de furnizarea a apei?

Aţi contribui cu manoperă pentru ca gospodăria dumneavoastră să fie recordată la sistemul de furnizarea a apei?

Procentaj %

Da Da 34 Nu 2

Nu Da 6 Nu 45 Nu au răspuns 1

Nu au răspuns Da 2 Nu 2 Nu au răspuns 7

Apendice 2. Consultări cu referire la Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (INPCP). În timpul verii 2006, Ministerul Mediului a organizat o rundă de consultări, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor cu poziţii cheie în implementarea proiectului (după cum era concepută aceasta la momentul respectiv) şi a reprezentanţilor acelor instituţii care ar putea eventual să colaboreze/să furnizeze sugestii pe durata etapei de implementare. Toate întâlnirile au avut în principal scopul de a informa instituţiile potenţial interesate de noul Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi, pentru a prezenta contextul mai larg în care acest proiect şi-a relevat importanţa (implementarea la nivel naţional a Directivei UE 91/676/CEE , reglementările adoptate/care vor fi adoptate din domeniu: “Codul celor mai bune practici agricole pentru protecţia împotriva poluării corpurilor de apă cu nutrienţi proveniţi din surse agricole”, “Codul bunelor practici pentru agricultură şi mediu”, “Codul celor mai bune practici în ferme”) şi pentru a prezenta experienţa acumulată de către Ministerul Mediului în implementarea unui proiect similar precedent (Controlul poluării în agricultură – dezvoltat în judeţul Călăraşi). Consultările au furnizat informaţii pentru adoptarea unor decizii privind implementarea proiectului, în special cu privire la: sursele pentru contribuţia locală (decizia de implica Consiliile Judeţene ca şi contribuitori cu 10% din valoarea totală de investiţii la nivelul unei comune), criteriile de selecţie a comunelor care vor participa în proiect, mecanismul instituţional de implementare a proiectului (instituţiile la nivel de judeţ care ar putea/ar trebui să colaboreze/ar putea fi implicate la/în implementarea proiectului), adaptarea intervenţiilor la condiţiile specifice comunelor ţintă (pentru a adapta intervenţiile nevoilor specifice, UMP a iniţiat un proces de colectare a datelor din toate comunele ZVN).

1. O rundă de trei seminarii regionale, organizate în Bacău (29 august 2006), Călăraşi (7 septembrie 2006) şi Cluj (15 septembrie 2006) a fost destinată prezentării Proiectului privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi reprezentanţilor Comitetului la nivel de bazin hidrografic, reprezentanţilor instituţiilor la nivel de judeţ implicaţi sau potenţial interesaţi de acest proiect şi primari din comunele ZVN. Seminarul din Bacău a fost adresat membrilor Comitetelor la nivel de bazin hidrografic18 pentru bazinul râurilor Prut-Bârlad şi Siret şi primarilor comunelor ZVN situate în aceste bazine hidrografice. Seminarul din Călăraşi a fost adresat membrilor Comitetelor la nivel de bazin hidrografic pentru bazinele râurilor Olt, Jiu, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, birourilor judeţene pentru studii în agricultură şi pedologie, prefecturilor şi primarilor comunelor ZVN situate în zona acestor patru bazine hidrografice. Seminarul din Cluj fost adresat membrilor Comitetelor la nivel de bazin hidrografic pentru bazinele râurilor Banat, Crişuri, Mureş, Someş-Tisa, birourilor judeţene pentru studii în agricultură şi pedologie, prefecturilor şi primarilor comunelor ZVN situate în zona acestor patru bazine hidrografice. Referitor la toate seminariile, discuţiile au fost concentrate pe câteva teme: prezentarea noului proiect, prezentarea reglementărilor Ministerului Mediului în domeniul protecţiei împotriva poluării apei cu nutrienţi proveniţi din agricultură, precum şi prezentarea fostului proiect pilot dezvoltat în judeţul Călăraşi. Au fost discutate următoarele probleme generale:

contribuţia comunităţilor locale (dată fiind valoarea mare a proiectului şi, prin urmare, a fondului de finanţare care va avea rolul de contribuţie locală, au fost discutate diferite posibilităţi de a asigura această contribuţie, inclusiv cu privire la ideea de a implica în proiect firme agricole (în calitate de instituţii cofinanţatoare);

accesul comunelor la Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (criterii de selecţie)

cum ar putea fi adaptate intervenţiile proiectului la particularităţile diferitelor zone (experineţa acumulată în fostul proiect a asigura informaţii relevante cu privire la satele situate în zonă de câmpie, unde sunt predominante activităţile agricole).

mecanismul instituţional de implementare a proiectului (implicarea instituţiilor din judeţ) Întâlnirea de la Călăraşi a avut un caracter distinct, prin numărul mai mare de participanţi din partea unor instituţii situate pe diferite paliere de competenţe. Primarii comunelor beneficiare din fostul proiect au fost, de asemenea, invitaţi iar participanţii au avut oportunitatea de a constata realizările fostului proiect cu ocazia unei vizite în teren (au fost vizitate două platforme pentru gunoiul de grajd din comunele Independenţa şi Vâlcele, o plantaţie de salcâmi şi o gospodărie dotată cu o platformă individuală pentru managementul gunoiului de grajd). Primarii celor două comune au împărtăşit experienţa acumulată în calitate de beneficiari ai proiectului. 2. Un seminar la nivel naţional a fost organizat la Bucureşti (11 septembrie 2006), cu o largă participare a reprezentanţilor din partea: Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu şi Direcţiile regionale pentru mediu, Administraţia Naţională “Apele Române” şi Direcţiile de apă, comitetelor de la nivelul bazinelor hidrografice, Parlamentul României (comisiile relevante pentru domeniul proiectului), reprezentanţi din partea unor ministere, specialişti ai universităţilor şi institutelor de cercetare şi membri ai ONG-

18 Comitetul la nivel de bazin hidrografic include membri ai diferitelor instituţii relevante pentru proiect, la nivel de judeţ.

urilor cu activitate în domeniul protecţiei mediului. Discuţiile au fost concentrate mai mult pe obiective decât în seminariile regionale, prezentarea Proiectului privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi fiind însoţită de consideraţii cu privire la aplicabilitatea rezultatelor la nivel de judeţ, criteriile de selecţie pentru comune şi aranjamentele adecvate de ordin instituţional cu privire la implementarea noului proiect/posibilitatea unor colaborări interinstituţionale. 3. O întâlnire la nivel naţional (Bucureşti, 20 septembrie 2006) a fost adresată preşedinţilor Consiliilor Judeţene, Directorilor din cadrul Direcţiilor de apă şi primarilor comunelor pilot. Discuţiile au fost centrate pe probleme de ordin mai concret: eligibilitatea intervenţiilor aferente noului proiect; necesităţile comunităţilor locale selectate şi potenţialul la nivel local privind cofinanţarea, modalităţile de implicare în implementarea proiectului a instituţiilor locale), reflectând astfel rezultatele activităţilor consultative precedente.

manual operaŢional...directivei nitraţi a ue; (ii) comuna respectivă ar trebui sa fie situată pe...

Documents