manual -...
TRANSCRIPT
MANUAL
proceduri de control oficial
în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală
Aprobat
Reprezentant Legal
Preşedinte Secretar de Stat
Dr. Dumitru BĂICULESCU
Avizat
Manager de proiect
Georgeta POPOVICI
CUPRINS
Proceduri de control oficial
în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală
1. Înregistrarea sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de producţie, procesare, depozitare transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală
2. Evaluarea unităţilor supuse controlului official în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală
3. Controlul oficial în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală
4. Evaluarea modului in care operatorii din domeniul alimentar aplică art. 5 al Regulamentului (CE) 852/2004 privind igiena alimentelor (principiile HACCP)
5. Evaluarea sistemului privind asigurarea trasabilităţii
6. Controlul oficial la importul produselor alimentare de origine nonanimală
7. Reţinerea oficială a produselor alimentare de origine nonanimală
8. Retragerea/rechemarea produselor alimentare şi notificarea autorităţii competente
9. Documente de referinţă (cadru legislativ general)
10. Listă abrevieri
ÎNREGISTRAREA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA
ALIMENTELOR A ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCŢIE, PROCESARE, DEPO ZITARE
TRANSPORT ŞI COMERCIALIZARE A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE
NONANIMALĂ
1. SCOP
Scopul procedurii este de a descrie modul în care se realizează înregistrarea activităţii şi/sau a
unităţilor supuse controlului pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile
legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura este aplicată de către personalul structurilor cu responsabilitate privind înregistrarea
activităţii şi/sau a unităţilor supuse controlului pentru siguranţa alimentelor de origine
nonanimală.
Personalul desemnat din cadrul departamentului de specialitate din DSVSA judeţeană/a
municipiului Bucureşti verifică îndeplinirea cerinţelor de funcţionare prevăzute de legislaţia
specifică activităţilor pentru care se solicită înregistrarea.
3. ASPECTE GENERALE
Obligativitatea înregistrării fiecărei unităţi din domeniul alimentar este prevăzută la art. 6 -
„Controale oficiale, înregistrarea şi aprobarea” din Regulamentul (CE) nr. 852/2004.
Înregistrarea unităţilor are loc ca urmare a comunicării de către operator a tuturor informaţiilor la
zi cu privire la unitate/activitate. Comunicarea informaţiilor către autoritatea competentă
(DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti) nu se încheie după înregistrarea unităţii aflate sub
controlul respectivului operator - acesta va notifica toate modificările semnificative ale
activităţilor, precum şi eventuala închidere a unor unităţi existente.
Comunicarea datelor din partea operatorului are loc în condiţiile solicitate de autoritatea
competentă (DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti).
Activităţile din domeniul siguranţei alimentelor se desfăşoară în baza declaraţiei pe propria
răspundere, a certificatului constatator eliberat de oficiul registrului comerţului teritorial de pe
lângă tribunalul pe raza căruia este înregistrat sediul social şi în baza documentului de
înregistrare pentru siguranţa alimentelor emis de DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti, aşa
cum prevede art. 32 al Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 cu modificările şi completările
ulterioare.
În cazul unităţilor în care se desfăşoară oricare dintre activităţile din domeniul alimentelor de
origine nonanimală, autoritatea cu responsabilitate privind înregistrarea este departamentul de
specialitate din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti.
Înregistrarea mijloacelor de transport utilizate pentru transportul produselor alimentare de
origine nonanimală se face la solicitarea operatorului, solicitare înaintată DSVSA a judeţului pe
raza căruia are sediul social sau pe raza căruia deţine un punct de lucru înregistrat cu o activitate
de procesare/depozitare sau valorificare produse alimentare pentru care desfăşoară activitatea de
transport.
4. DESCRIEREA PROCEDURII
Înregistrarea activităţilor din domeniul alimentelor de origine nonanimală presupune o serie de
etape desfăşurate atât de operatorul economic cât şi de DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti.
4.1. Înregistrarea unităţilor şi/sau activităţilor din domeniul alimentar
4.1.1. Etape de parcurs de ODA la DSVSA a judeţului pe raza căruia este declarat punctul de
lucru, respectiv activitatea desfăşurată:
1. Depunerea dosarului unităţii/activităţii. Dosarul conţine:
a) o cerere scrisă, în funcţie de tipul de activitate desfăşurat, conform modelului pus la
dispoziţie de DSVSA judeţeană/a Municipiului Bucureşti.
b) schiţa obiectivului unde se desfăşoară activităţile de producţie, datată, asumată de către
operator prin semnarea acestuia, după caz.
c) copia certificatului constatator sau, după caz, a certificatului de înregistrare eliberat de
oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială îşi
desfăşoară activitatea sau alte documente specifice formei de organizare.
d) copie a Documentului de identitate al reprezentantului legal al societăţii comerciale, după
caz.
2. Achitarea tariful de înregistrare aferent profilului de activitate în conformitate cu prevederile
Ordinului 111/2008 cu completările şi modificările ulterioare.
4.1.2. Etape de parcurs de către DSVSA judeţeană/a Municipiului Bucureşti
1. Dosarul de înregistrare depus de reprezentantul ODA se înregistrează la secretariatul
instituţiei.
2. În urma rezoluţiei aplicate de către directorului executiv, coordonatorul compartimentului
cu responsabilitate privind înregistrarea stabileşte persoana/persoanele desemnate pentru
realizarea verificării documentare.
3. Persoana/persoanele desemnate cu verificarea dosarului, în termen de 2 zile, realizează
controlul documentar.
4. Dacă dosarul este complet se programează vizita la faţa locului, cu respectarea termenelor
prevăzute de legislaţia în vigoare. În situaţia în care dosarul nu este complet, inspectorul
notifică acest lucru operatorului şi îi solicită completarea dosarului în cel mai scurt timp.
În aceasta situaţie termenele legale decurg de la data completării dosarului. După
completarea dosarului se programează vizita la faţa locului, cu respectarea termenelor
prevăzute de legislaţia în vigoare.
5. La încheierea controlului documentar inspectorul responsabil consemnează conformitatea
documentaţiei depuse prin aplicarea unei vize (semnătură şi data) pe cererea operatorului.
6. În programele de activitate aferente perioadei următoare se programează vizita la unitate,
cu respectarea termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
7. Inspectorul/inspectorii desemnat/ţi realizează vizita la unitatea respectivă pentru
verificarea la faţa locului a respectării cerinţelor legale în vigoare privind desfăşurarea
activităţi pentru care se solicită înregistrarea .
8. În urma controlului efectuat în unitate inspectorul întocmeşte Referatul de evaluare în
vederea înregistrării/Fişa de evaluare (în cazul unităţilor de alimentaţie publică ş i
unităţilor de comerţ) care conţine rezultatele verificării la faţa locului şi concluzia
evaluării în vederea înregistrării.
9. În cazul în care în urma verificării unităţii în care se va desfăşura activitatea pentru care
se solicită înregistrarea se constată conformitatea cu cerinţele legislative se propune
emiterea documentului de înregistrare pentru siguranţa alimentelor.
10. În cazul în care în urma verificării unităţii/activităţii se constată neconformitatea cu
cerinţele legislative, în Referatul de evaluare/Fişa de evaluare (în cazul unităţilor de
alimentaţie publică şi unităţilor de comerţ) se înscriu toate neconformităţile constatate,
măsurile dispuse şi termenele de remediere stabilite, toate fiind asumate de operatorul din
domeniul alimentar sau reprezentatul legal al operatorului prin semnătură.
11. La termenul stabilit în Referatul de evaluare/Fişa de evaluare (în cazul unităţilor de
alimentaţie publică şi unităţilor de comerţ), operatorul din domeniul alimentar, prin
reprezentantul legal al acestuia, solicită la DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti o
nouă verificare a unităţii, prin depunerea unei cereri scrise.
12. Dacă în urma celei de-a doua verificări rezultatul e conform, se propune emiterea
documentului de înregistrare pentru siguranţa alimentelor. În caz contrar, nu se acordă
documentul de înregistrare şi se propune emiterea OSA/OIA.
13. Solicitantul ridică de la departamentul de specialitate din cadrul DSVSA judeţeană/a
municipiului Bucureşti documentul de înregistrare, pe baza ştampilei şi semnăturii, după
caz.
14. Documentul de înregistrare se ridică de la DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti, de
către solicitant, în termen de 30 de zile de la data eliberării. Dacă solicitantul nu se
prezintă pentru ridicarea documentului de înregistrare, acesta este anulat şi se notifică
departamentul specializat din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti cu
atribuţii de inspecţie/antifraudă.
15. La dosarul de înregistrare a unităţii se adaugă o copie de pe documentul de înregistrare ş i
întocmeşte Referatul de evaluare în vederea înregistrării/Fişa de evaluare (în cazul
unităţilor de alimentaţie publică şi unităţilor de comerţ).
16. Evidenţa unităţilor înregistrate se ţine în registre/formulare de evidenţă a unităţilor
înregistrate, în format letric şi/sau electronic.
4.1.3. Eliberarea unui nou document de înregistrare
În cazul unor modificări precum: denumirea societăţii, schimbarea sediului social sau alte
modificări care nu necesită efectuarea verificării unităţii la faţa locului, în urma solicitării
operatorului economic însoţite de documentele care atestă aceste modificări, se anulează
documentul existent şi se eliberează un nou document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor, cu un nou număr la data emiterii noului document, fără a se percepe încă o
dată tariful pentru înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a unităţilor
care produc, procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare de
origine nonanimală, precum şi a altor activităţi conexe.
4.1.4. Suspendarea/încetarea activităţii la cererea operatorului economic
La încetarea activităţii/ suspendarea activităţii, operatorul din domeniul alimentar notifică
DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti printr-o cerere scrisă şi o declaraţie pe
propria răspundere privind data de la care nu mai desfăşoară activitatea. Notificarea
suspendării/încetării activităţii la cerere se face anterior datei efective de
suspendare/încetare a activităţii.
În baza solicitării de suspendare a activităţii se eliberează Ordonanţa de suspendare a
activităţii pentru perioada solicitată de operatorul economic. O copie de pe acest formular
se predă structurii cu atribuţii de inspecţie/antifraudă din cadrul DSVSA judeţene/a
municipiului Bucureşti care poate verifica respectarea de către operator a celor declarate
şi a prevederilor din ordonanţă.
În baza solicitării de încetare a activităţii se anulează documentul de înregistrare (pe care
operatorul economic are obligaţia să îl depună), se emite Ordonanţa de interzicere a
desfăşurării activităţii şi se consemnează faptul că unitatea a fost închisă/radiată în
registrul de evidenţe a unităţilor/catagrafie. O copie a acestui formular se predă structurii
cu atribuţii de inspecţie/antifraudă din cadrul DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti
care poate verifica respectarea de către operator a celor declarate şi a prevederilor din
ordonanţă.
În baza solicitării de suspendare a activităţii se menţine documentul de înregistrare şi în
catagrafia judeţeană a unităţilor este consemnata suspendarea.
4.1.5. Încetarea/suspendarea activităţii la constatarea inspectorului
Dacă se constată încetarea activităţii fără ca DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti
să fi fost informată (notificată), inspectorul întocmeşte Procesul Verbal de constatare în
care consemnează încetarea activităţii şi aplică, după caz, măsurile legale.
Operatorul este notificat la sediul social al unităţii privind anularea documentului de
înregistrare şi obligativitatea prezentării, într-un interval de timp precizat, la sediul
DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti în vederea predării documentului de
înregistrare.
Copia acestei notificări se păstrează la dosarul unităţii.
După predare, documentul de înregistrare se anulează, iar unitatea respectivă este
radiată/marcată drept închisă în catagrafia judeţeană a unităţilor.
În cazul neprezentării reprezentantului operatorului pentru predarea documentului de
înregistrare, inspectorul întocmeşte un referat aprobat de directorul executiv al direcţiei
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului
Bucureşti prin care solicită directorului executiv anularea din oficiu a documentului de
înregistrare. După aprobarea referatului, documentul de înregistrare este anulat, unitatea
este radiată/marcată drept închisă în catagrafia unităţilor, iar operatorul este notificat
privind anularea documentului de înregistrare şi radierea din catagrafia judeţeană a
unităţilor. Copia acestei notificări se păstrează la dosarul unităţii.
4.1.6. Încetarea/suspendarea activităţii la constatare neconformităţi
Dacă în urma controalelor efectuate inspectorul constată deficienţe grave care pot pune în
pericol sănătatea sau viaţa consumatorilor, acesta poate propune suspendarea/interzicerea
activităţii operatorului economic.
Propunerea de suspendare/interzicere se menţionează în procesul verbal de constatare/fişa
de evaluare.
La sediul DSVSA judeţeană inspectorul aduce la cunoştinţă şefului ierarhic superior
deficienţele constatate şi faptul că a propus suspendarea/interzicerea activităţii
operatorului economic. Şeful ierarhic superior întocmeşte referatul privind emiterea şi
aprobarea ordonanţelor.
Referatul de evaluare şi procesul verbal de constatare/fişa de evaluare se prezintă
directorului executiv care analizează documentele depuse şi poate solicita întocmirea
Ordonanţei de suspendare/interzicere a desfăşurării activităţii.
Ordonanţa de suspendare/interzicere a desfăşurării activităţii se aduce la cunoştinţă
operatorului economic conform legislaţiei în vigoare. Prevederile ordonanţei intră în
vigoare de la data luării la cunoştinţă de către operatorul economic.
În cazul în care se interzice desfăşurarea activităţii operatorului economic documentul de
înregistrare se anulează, iar unitatea este radiată/marcată drept închisă în catagrafia
unităţilor
4.1.7. Radierea înregistrării
Radierea înregistrării unei unităţi se face de fiecare dată când se eliberează Ordonanţă de
interzicere a desfăşurării activităţii, conform situaţiilor de la punctele anterioare.
Radierea presupune anularea documentului de înregistrare şi operarea modificărilor necesare în
catagrafia unităţilor.
Ordonanţele de interzicere a desfăşurării activităţii se aduc la cunoştinţă celorlalte autorităţi
competente.
4.2. Înregistrarea pentru siguranţa alimentelor a mijloacelor de transport de produse de
origine nonanimală
4.2.1. Procedura de înregistrare cuprinde următorii paşi:
1. Depunerea de către operator a unui dosar al cărui conţinut este următorul:
o cerere scrisă din care să reiasă tipul mijlocului de transport, numărul de identificare,
condiţiile de transport, capacitatea de transport, numărul de înmatriculare, după caz;
formularul tipizat care cuprinde punctele necesare se poate pune la dispoziţia
solicitantului în formă letrică sau electronică,
certificatul constatator din care reiese activitatea de transport/altă activitate în domeniul
alimentar înregistrată/autorizată, după caz,
certificatului de înmatriculare a mijlocului de transport,
cartea de identitate a mijlocului de transport,
copie de pe actul de identitate al reprezentantului legal al operatorului economic,
copie de pe documentul de înregistrare a activităţii (dacă operatorul deţine înregistrare
pentru activităţi de producţie/depozitare/comercializare produse alimentare), după caz
contract de închiriere/leasing/comodat pentru mijlocul de transport, după caz.
dovada achitării la casieria instituţiei sau prin virament bancar a tarifului aferent în
conformitate cu prevederile Ordinului 111/2008 cu modificările şi completările
ulterioare.
În termen de 30 zile calendaristice de la data înregistrării cererii de înregistrare persoana
responsabilă din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti verifică mijlocul de
transport, în vederea eliberării documentului de înregistrare.
În urma controlului efectuat inspectorul întocmeşte referatul de evaluare pentru mijloace de
transport care conţine rezultatele verificării mijlocului de transport şi concluziile.
În cazul în care rezultatul verificării e conform se propune emiterea documentului de înregistrare
a mijlocului de transport.
Fiecare document de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport al
produselor alimentare de origine nonanimală primeşte un număr de înregistrare unic, care este
trecut într-un registru deţinut de fiecare DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti;
În cazul în care rezultatul verificării nu e conform, în referatul de evaluare vor fi înscrise toate
neconformităţile constatate, măsurile dispuse şi termenele de remediere stabilite, toate fiind
asumate de operator prin reprezentatul legal al unităţii prin semnătură.
La termenul stabilit în referatul de evaluare, operatorul din domeniul alimentar sau
reprezentantul legal al acestuia solicită la DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti o nouă
verificare a mijlocului de transport, printr-o cerere scrisă.
Dacă în urma reverificării nu se mai constată neconformităţi, se propune emiterea documentului
de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport ale produselor de
origine nonanimală. În caz contrar, nu se acordă documentul de înregistrare şi acest lucru este
înscris în PV de constatare.
Solicitantul achită tariful corespunzător. După aceea, poate ridica de la departamentul de
specialitate din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti documentul de înregistrare, pe
baza semnăturii şi ştampilei.
4.2.2. Radierea înregistrării
Radierea înregistrării unui mijloc de transport se poate face la solicitarea operatorului sau la
constatarea reprezentanţilor autorităţii competente emitente - DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti.
a) Radierea la cererea operatorului
Operatorul din domeniul alimentar notifică DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti printr-o cerere scrisă privind radierea unui mijloc de transport înregistrat
la care se anexează documentul de înregistrare în original.
În baza solicitării se anulează documentul de înregistrare.
După anularea documentului de înregistrare, mijlocul de transport respectiv este
radiat din înregistrările specifice ale DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti
b) Radierea la cererea inspectorului
Dacă se constată încetarea activităţii (fie prin constatarea înstrăinării, fie prin orice
alt mijloc) fără ca DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti să fi fost informată
(notificată), inspectorul întocmeşte Procesul Verbal de constatare în care
consemnează încetarea activităţii şi se propune anularea documentului de
înregistrare.
În urma aprobării de către directorul executiv se anulează documentul de
înregistrare şi se radiază din catagrafia judeţeană a mijloacelor de transport.
Operatorul este notificat la sediul social al unităţii privind anularea documentului
de înregistrare şi obligativitatea prezentării într-un interval de timp precizat la
sediul DSVSA judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti în vederea predării
documentului de înregistrare.
Copia acestei notificări se păstrează la dosarul mijlocului de transport.
După predare, documentul de înregistrare se anulează, iar mijlocul de transport
respectiv este radiat din catagrafia judeţeană.
În cazul neprezentării reprezentantului operatorului pentru predarea documentului
de înregistrare, acesta este anulat din oficiu iar mijlocul de transport este radiat din
catagrafie.
5. RESPONSABILITĂŢI
Inspectorii oficiali asigură:
Cunoaşterea legislaţiei aplicabilă în vigoare.
Evaluarea unităţilor/mijloacelor de transport în vederea înregistrării.
Menţinerea evidenţei unităţilor/activităţilor înregistrate şi a mijloacelor de transport.
Eliberarea documentului de înregistrare către operatorul economic.
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Registre/formulare de evidenţă a unităţilor înregistrate
Registre/formulare de evidenţă a mijloacelor de transport înregistrate.
Referat evaluare în vederea înregistrării a mijloacelor de transport pentru produse
alimentare de origine nonanimală.
Referat evaluare în vederea înregistrării a unităţilor de comercializare
Referat evaluare în vederea înregistrării a incintelor mobile şi/sau temporare
Referat evaluare în vederea înregistrării a unităţilor de procesare
Referat evaluare în vederea înregistrării a unităţilor de producţie primară a produselor
alimentare de origine nonanimală
Fişă de evaluare a unităţilor de alimentaţie publică înregistrate sanitar veterinar şi pentru
siguranţa alimentelor, de tipul restaurantelor, restaurante cu autoservire, vagoane-
restaurant, rulote, fast-food-uri, baruri, pizzerii, cantine, sau alte unităţi de alimentaţie
publică unde se desfăşoară activităţi de recepţie, depozitare, preparare şi servire a
produselor alimentare
Fişă de evaluare a unităţilor de comercializare a produselor alimentare
Cerere de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru activităţile
din unităţile de vânzare cu amănuntul
Cerere de înregistrare pentru siguranţa alimentelor
Cerere de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport ale
produselor alimentare de origine nonanimală
Document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru
activităţile din unităţile de vânzare cu amănuntul
Document de înregistrare pentru siguranţa alimentelor
Document de înregistrare pentru siguranţa alimentelor privind mijloacele de transport ale
produselor alimentare de origine nonanimală
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: [email protected], Web: www.ansvsa.ro
Aprobat
Reprezentant Legal
p.Preşedinte Secretar de Stat
Vicepreşedinte- Subsecretar de stat
LASZLO NAGY CSUTAK
Avizat
Manager de proiect
Georgeta POPOVICI
INSTRUIREA PERSONALULUI
CU ATRIBUŢII ÎN REALIZAREA
CONTROLULUI OFICIAL ÎN DOMENIUL
SIGURANŢEI ALIMENTELOR DE ORIGINE NONANIMALĂ
- metodologie privind stabilirea şi utilizarea criteriilor pentru
instruirea personalului pentru întocmirea anuală a Planului anual de
perfecţionare profesională -
2
Cuvânt înainte
Prin activităţile propuse, proiectul cu titlul Îmbunătăţirea prin creşterea eficacităţii şi a eficienţei sistemelor de control oficial în domeniul siguranţei alimentelor în România, la nivel judeţean şi la frontiera UE, pentru conformitatea acestora cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene şi îmbunătăţirea conţinutului rapoartelor privind activităţile de control oficial desfăşurate, cod SMIS 39978, şi-a propus atingerea obiectivului general Creşterea eficacităţii şi a eficienţei sistemului de control oficial în domeniul siguranţei alimentelor, înscriindu-se, astfel, în seria proiectelor a căror implementare conduce la realizarea obiectivului Direcţiei Majore de Intervenţie DMI 1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale.
Este cunoscut faptul că eficienţa şi eficacitatea organizaţională reflectă rezultatele obţinute de forţa de muncă conform obiectivelor stabilite, iar indicatorii de performanţă se concentrează pe productivita tea şi realizarea planurilor de performanţă individuale.
Astfel, proiectul şi-a propus să furnizeze o metodologie pentru formarea personalului implicat în planificarea şi implementarea sistemului de control oficial în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală, crescând gradul de profesionalism al efectuării activităţilor specifice şi conducand astfel la optimizarea calităţii controalelor efectuate.
Programele de instruire elaborate pentru personalul ANSVSA, dar şi pentru cel din structurile aflate în subordinea Autorităţii, trebuie îmbunătăţite şi reproiectate, asigurându-se că toţi inspectorii, analiştii şi alte persoane care au atribuţii tehnice în cadrul sistemului de control oficial beneficiază de instruire adecvată cu specificul şi cerinţele activităţii desfăşurate, iar dezvoltarea lor profesională se desfasoara în mod continuu.
Doctrina occidentală teoretizează principiul adaptabilităţii serviciului public, care semnifică capacitatea administraţiei de a satisface, prin serviciile sale, nevoile publice. Pentru întreg personalul din administraţia publică, perfecţionarea pregătirii profesionale reprezintă o îndatorire, dar şi un drept în egală măsură. Dubla natură juridică a perfecţionării pregătirii profesionale naşte drepturi şi obligativităţi corelative atât pentru funcţionarul în cauză, cât şi pentru instituţia publică.
Este cunoscut faptul că eficienţa serviciilor publice din administraţie este determinată nu atât de mult de resursele materiale şi financiare de care dispune, cât mai ales de potenţialul său uman. Un sistem administrativ dotat cu suficiente mijloace materiale şi financiare, cu legi administrative necesare, nu-şi poate îndeplini funcţiile fără funcţionari publici bine pregătiţi profesional şi managerial.
Având în vedere faptul că realizarea deciziilor administrative depinde de calitatea administraţiei, este stringentă atenţia care trebuie acordată formării personalului.
De aceea, prin materialul elaborat in cadrul uneia dintre activitatile desfăşurate pentru implementa rea proiectului SMIS 39978, se incearcă aducerea unei contribuţii semnificative în procesul de formare şi perfecţionare profesională a personalului propriu instituţiei implementatoare.
Echipa de implementare
3
Cuprins
Introducere ....................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I. Instruirea personalului ................................................................................................. 11
§1. Generalităţi........................................................................................................................... 11
§2. Legislaţie aplicabilă................................................................................................................ 12
§3. Scop....................................................................................................................................... 13
§4. Obiective................................................................................................................................ 13
§5. Grup țintă .............................................................................................................................. 14
CAPITOLUL II. Programe de instruire ................................................................................................. 15
§ 1. Generalităţi, cerinţe legislative.............................................................................................. 15
§2. Tipuri planuri/programe, formate utilizate, lectori.................................................................. 15
CAPITOLUL III. Elaborarea Planului anual de perfecţionare profesională ............................................. 20
§1. Când se elaborează planul? .................................................................................................... 20
§2. Procedura elaborării planului ................................................................................................. 20
CAPITOLUL IV. Criterii utilizate în elaborarea Planului anual de perfecţionare profesională .................. 29
CAPITOLUL V. Concluzii..................................................................................................................... 39
CAPITOLUL VI. Anexe........................................................................................................................ 41
Bibliografie...................................................................................................................................... 41
Listă abrevieri.................................................................................................................................. 41
4
Introducere
Managementul resurselor umane este acea activi tate organizaţională care permite folosi rea
oamenilor (personalului) pentru a atinge scopurile organizaţionale, de grup şi individuale.
Esenţa oricărei organizaţii es te efortul uman, iar eficienţa şi eficaci tatea acesteia sunt
influenţate, în mare măsură, de comportamentul oamenilor în cadrul organizaţiei.
Eficaci tatea activi tăţii autori tăţilor administraţiei publice depinde de mai mulţi factori , cel mai
important fiind factorul uman, promotorul tuturor reformelor şi schimbărilor.
Fără prezenţa efectivă a oamenilor care ştiu ce, când şi cum trebuie făcut, ar fi imposibilă
atingerea obiectivelor.
Orice conducător trebuie să aibă în vedere permanent următoarele aspecte referi toare la
resursele umane şi anume :
oamenii reprezintă una din cele mai importante investi ţii, bunul cel mai de preţ al
organizaţiei ;
resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare ,
precum şi în ceea ce priveşte capaci tatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite, pentru a
face faţă noilor provocări sau exigenţelor actuale şi de perspectivă;
resursele umane sunt singurele resurse inepuizabile de creativi tate, de soluţii şi idei noi ,
originale şi valoroase;
resursele umane sunt singurele capabile să producă şi să reproducă toate celelalte
resurse disponibile ale unei organizaţii ;
resursele umane constituie un important factor care trebuie înţeles , motivat şi antrenat
în vederea implicării cât mai depline şi profunde în realizarea obiectivelor organizaţionale.
Întrucât resursele umane sunt principala resursă s trategică a oricărei organizaţii , orice
conducător trebuie să acorde importanţă maximă unor activi tăţi ca :
a tragerea şi folosirea eficientă a resurselor umane;
asigurarea compatibilităţii între cerinţele posturilor şi competenţa personalului;
formarea şi dezvol tarea resurselor umane;
managementul carierei personalului ;
evaluarea performanţelor profesionale;
5
motivarea personalului;
conceperea modalităţilor de realizare a unui sistem al organizaţiei care să asigure
satis facţii şi posibilitatea de armonizare a obiectivelor personale cu cele organizaţionale.
Aşadar, resursele umane consti tuie un potenţial deosebit care trebuie înţeles, motivat şi
antrenat în vederea implicării cât mai depline sau mai profunde a personalului la realizarea
obiectivelor organizaţionale; individul, prin s tructura , mentalitatea şi cultura sa, reprezintă
sufletul care dă viaţă sistemelor, se consti tuie într-o enti tate biologică , care poate împiedica
sau, dimpotrivă , poate potenţa o acţiune, o activi tate sau un proces .
Competenţa şi performanţa sunt cele două caracteris tici relevante pentru resursa umană
exis tentă în cadrul unei organizaţii sau necesară acesteia .
COMPETÉNT, -Ă, competenți, -te, adj. 1. Care este bine informat într-un anumit domeniu; care
este capabil, care este în măsură să judece un anumit lucru. 2. Care are atribuția , căderea,
autori tatea legală să facă ceva; îndreptăți t.
COMPETÉNȚĂ, competențe, s . f. Capaci tate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe
temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autori tăți , a unui
funcționar etc. de a exerci ta anumite atribuții . [Sursa: DEX '09 (2009)]
Aşadar, putem spune că reprezintă capaci tatea cuiva de a aplica, a transfera şi a combina
cunoştinţe şi deprinderi în si tua ţii diverse, pentru a realiza activi tăţile cerute la nivelul cali tativ
specificat.
Competenţa profesională presupune îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor,
deprinderilor şi apti tudinilor în vederea obţinerii rezul tatelor aşteptate la locul de muncă , la
nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.
Una dintre formulele cele mai accesibile de abordare a problemei competenţei resursei umane
este următoarea:
COMPETENŢA = CUNOŞTINŢE + APTITUDINI + DEPRINDERI
Cunoştinţele (teoretice sau practice) sunt acele informaţii pe care deţinătorul unui post trebuie
să le aibă pentru a înţelege mai bine ceea ce trebuie să facă (know-how).
Cunoştinţele sunt nuanţate de experienţele şi cunoștinţele anterioare, dar şi de cali tatea şi
accesibilitatea informaţiilor.
Cunoştinţele sunt rezul tatul sistemului educaţional de care beneficiază un individ, uneori
restrângându-se la aspecte de tipul pregăti rii profesionale într-un anumit domeniu particular.
6
Totuşi , acest bagaj de cunoştinţe nu poate fi restrâns doar la o anumită speciali tate, întrucât
situaţiile concrete întâlni te la locul de muncă cer uneori şi utilizarea unor cunoştinţe cu caracter
general de la nivelul al tor specialităţi .
De exemplu, un depanator PC trebuie să aibă cunoștinţe de electronică , dar şi de funcţionare a
componentelor calculatorului.
Aptitudinile sunt cali tăţile native ale unui individ, înclinaţia , predispoziţia , preferinţa pentru un
anumit domeniu, pentru o anumită activi tate. Ele se dezvol tă , se consti tuie în cursul vieţii
individuale, în procesul derulării /desfăşurării activi tăţii , uneori unele dintre ele fiind într-o s tare
la tentă , inactivă , până în momentul solicitării lor.
Orice om îşi poate dezvol ta multilateral apti tudinile, factorii nativi/eredi tari consti tuind doar
punctul de plecare. Nu există om care să nu fie înzestrat pentru ceva, să nu aibă nicio
apti tudine, să nu poată obţine unele reuşi te într-un domeniu de activi tate sau altul.
Apti tudinile pot fi de două categorii : generale (de care depinde succesul unui număr mare de
activi tăţi, de ex. atenţia , spi ri tul de observaţie , memoria ş.a .) sau specifice unui anumit
domeniu (de ex. tehnice sau mecanice, senzoriale/tactile şi vi zuale, pedagogice, ştiinţifi ce).
Deprinderile sau abilităţile sunt rezul tatul punerii în practică a cunoştinţelor teoretice,
bineînţeles cu contribuţia apti tudinilor. De obicei se face referi re indirectă la ele, vorbindu-se
mai mult de experienţa profesională la modul general sau specializată pe un anumit domeniu
de activi tate profesională . La rândul ei , experienţa este di rect legată de noţiunea de vechime în
muncă, a cărei importanţă se reflectă la nivelul remuneraţiei de care beneficiază un angajat.
Deprinderile sunt acţiuni automatizate şi de obicei se limitează la o acţiune sau la o opera ţie, la
un algori tm.
Sub influenţa mediului profesional din ce în ce mai provocator, competenţele profesionale sunt
într-o continuă dezvoltare. Astfel , conform unui raport din 2011 efectuat de Institute for the
Future (Palo Al to, California) pentru Ins ti tutul de Cercetare al Universi tății din Phoenix, cele 10
competenţe profesionale care vor fi căutate în anul 2020 se referă la :
Sensemaking - înţelegerea în profunzime a sensului proceselor, fenomenelor, comunicării ,
prin capaci tăţi intelectuale superioare care nu pot fi codificate;
Inteligenţa socială - capaci tatea de a intra în legătură cu ceilalți într-o manieră di rectă și
profundă, de a simți și a s timula reacții și interacțiuni dezi rabile;
7
Gândirea inovatoare şi adaptivă - capaci tatea de a răspunde ci rcumstanțelor de moment
unice și imprevizibile;
Competenţa transculturală - adaptarea la orice mediu geografic/cul tural în care va trebui să
opereze, nu numai din punct de vedere al competențele lingvis tice, ci și al înțelegerii
contextelor cul turale specifice;
Gândirea computaţională - abili tatea de a traduce în concepte abstracte volume mari de
date și de a înțelege raționamentul canti tativ;
Alfabetizarea în noile media - evaluarea cri tică și dezvol tarea de conținut care folosește
noile forme de media , precum și valori ficarea unor astfel de media pentru a comunica persuasiv
(ex. MeVie – video CV-ul );
Transdisciplinaritatea - autorul Howard Rheingold spunea ca transdisciplinari tatea în esenţă
reprezintă educarea specialiștilor în scopul înțelegerii limbajelor speci fice al tor discipline, ceea
ce presupune pregă ti re continuă ;
Gândirea orientată spre proiectare – chiar cazul proiectării propriu-zise a spa ţiului de lucru,
dar şi a lucrului în colaborare pentru proiecte comune;
Gestionarea încărcăturii cognitive - abilitatea de a fil tra informa ția primită după importanță
și să învățăm cum ne putem dezvolta funcțiile cognitive folosindu-ne de anumite tehnici și
tehnologii;
Colaborarea virtuală.
[http://www.aptjob.ro/articole/resurse/10-competente-profesionale-pentru-2020]
Dar, pentru a da rezul tate profesionale apreciabile, unui individ nu îi es te suficientă numai
competenţa. Mai are nevoie de ceva care să conducă la performanţă, lucru reflectat într-o a
doua formulă:
PERFORMANŢA = COMPETENŢĂ + ATITUDINE
Aşadar, competenţa este rezultatul însumării a trei tipuri de calităţi specifice resursei umane ,
iar performanţa este, evident, rezul tatul profesional din punctul de vedere al managementului
resurselor umane.
Atitudinea (profesională) reprezintă intenţia unui angajat de a munci, de a se face cât mai util la
locul de muncă, de a-şi fructi fi ca întreaga competenţă profesională.
8
Ati tudinea este de fapt ingredientul magic care face diferenţa între oameni ; es te exprimarea în
exterior a modului în care oamenii GÂNDESC în mintea lor despre o si tuaţie sau persoană . Es te
formată din tiparele de gândire care se formează fie în urma experienţelor proprii trăi te, fie
observând experienţele al tor persoane.
Ati tudinea este s trâns legată de problema motivaţiei, care ţine pe de o parte de caracteristicile
interne, s trict personale ale unui angajat (conştiinciozi tatea sau conştiinţa faptului că trebuie să
dea ceva în schimbul recompenselor diverse pe care i le oferă organizaţia în care activează ), dar
pe de altă parte ţine, într-o măsură poate chiar mai mare , de elemente exterioare care au o
influenţă majoră asupra angajatului (stilul de conducere al şefului di rect, dar şi al celor de la
nivele superioare, relaţia cu colegii de echipă, beneficierea de resurse şi autori tate adecvate
specificului muncii sale, cul tura şi climatul organizaţional etc.).
Definiţii ale termenilor utilizaţi în prezentul document:
• PERSONALUL = funcţionarii publici şi personalul contractual numiţi/încadrat, în condiţiile legii ,
într-o funcţie de conducere/execuţie în cadrul Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi cei din cadrul uni tăţilor care funcţionează în
subordinea autori tăţii;
• COMPETENȚA – suma cunoș tințelor, abilităților și apti tudinilor care contribuie la capaci tatea
unei persoane de a-și îndeplini eficient (la s tandardele agreate anterior) sarcinile și
responsabilitățile postului (pe scurt, de a fi performant);
• COMPETENŢA PROFESIONALĂ – reprezintă capaci tatea de a realiza activi tăţile cerute la locul
de muncă la nivelul calitativ specificat în s tandardul ocupaţional (Extras Ordonanţa Guvernului
nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare);
• FORMAREA PROFESIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI – procesul de instruire de tip
formare continuă destinat dezvol tării de competenţe şi abilităţi determinate, în vederea
îmbunătăţi rii cali tăţii activi tăţilor profesionale individuale desfăşurate în exerci tarea
prerogativelor de putere publică (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind
organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările
ulterioare);
• FORMAREA SPECIALIZATĂ – formarea profesională a funcţionarilor publici destinată
dezvol tării acelor competenţe şi aptitudini necesare exerci tării unei funcţii cu un nivel ridicat de
complexi tate şi care necesi tă abilităţi şi apti tudini speci fice, desfăşurată într-un cadru organizat,
9
pe o durată de timp relativ extinsă, cu grupuri -ţintă definite şi consti tui te limitativ, de regulă pe
bază de selecţie, şi tratând o tematică multiplă, corelată într-o succesiune logică şi axată pe
atingerea scopului principal (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind
organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările
ulterioare);
• INSTRUIREA – procesul planificat de modi ficare și dezvol tare a aptitudinilor, a cunoștințelor
sau competențelor prin învățare cu scopul obținerii nivelului dorit de performanță în activi tatea
desfășurată;
• PLANUL ANUAL DE PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ – reprezintă instrumentul care
ghidează/direcţionează acţiunile de perfecţionare profesională pe parcursul unui an. Se bazează
pe conceptul de periodici tate, împărţind planual anual în programe de perfecţionare.
• PROGRAMUL DE FORMARE – ansamblul activi tăţilor desfăşurate de un furnizor de formare în
vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un grup-ţintă determinat
(Extras H.G. nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a
funcţionarilor publici);
• PERFECŢIONAREA – formarea profesională a funcţionarilor publici/personalului contractual ,
destinată dezvol tării acelor competenţe şi apti tudini necesare creşterii cali tăţii rezul tatelor
obţinute în exerci tarea unor atribuţii determinate, desfăşurată într-un cadru organizat, pe o
durată de timp relativ restrânsă, cu grupuri-ţintă defini te în sens larg, de regulă pe bază de
autoevaluare, evaluare şi recunoaşterea necesităţii de formare, şi tratând o tematică uni tară ,
subsecventă unui domeniu de activi tate specific (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea
normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi
completările ulterioare);
• SISTEMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI – dezvol tarea de
competenţe şi apti tudini specifice prin exerci tarea repetată , sistematică, a unor acţiuni
determinate în legătură cu activi tatea curentă, necesare exerci tării unor atribuţii cu grad mai
ridicat de complexi tate şi diversi tate comparativ cu cele exis tente în fişa postului (Extras H.G.
nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei
funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare);
• SPECIALIZAREA LA LOCUL DE MUNCĂ – dezvoltarea de competenţe şi aptitudini specifice prin
exerci tarea cu caracter repetat a unor activi tăţi determinate, al tele decât cele cu caracter
curent sau cele prevăzute în mod expres în fişa postului (Extras H.G. nr. 611/2008 pentru
10
aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu
modificările şi completările ulterioare).
• STRUCTURI DE SPECIALITATE – s tructura organizatorică a Autori tăţii Naţionale Sani tare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv a uni tăţii care funcţionează în subordinea
autori tăţii , organizată în di recţii generale/direcţii/servicii/bi rouri/compartimente, după caz.
• ŞEFII DE STRUCTURI ai Autori tăţii Naţionale Sani tare Veterinare și pentru Siguranţa
Alimentelor/unităţilor care funcționează în subordinea autori tăţii – persoane angajate în cadrul
Autori tăţii Naţionale Sani tare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităţilor aflate în
subordinea autori tăţii care exerci tă , după caz, următoarele funcţii : preşedinte - secretar de s tat,
vicepreşedinte - subsecretar de s tat, di rector cabinet preşedinte, di rector general , di rector
general adjunct, di rector, şef serviciu, şef bi rou, coordonator compartiment/director executiv,
di rector executiv adjunct, di rector, di rector adjunct, şef serviciu, şef bi rou, coordonator
compartiment.
• UNITĂȚILE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN SUBORDINEA AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITARE
VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR – Direcţiile Sani tare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti , precum şi Insti tutele
naţionale veterinare de referinţă .
Scriitorul american Raymond Chandler spunea foarte potrivi t:
“Abili tatea este ceea ce ştii să faci . Motivaţia este de ce faci ceea ce faci . Ati tudinea determină
cât de bine o faci”
11
CAPITOLUL I. Instruirea personalului
§1. Generalităţi
Într-un prim înţeles , care este cel curent, formarea profesională reprezintă activi tatea
desfăşurată de o persoană înainte de încadrarea în muncă, în scopul de a dobândi cunoştinţele
de cul tură generală şi de specialitate necesare pentru exerci tarea unei profesii sau meserii . Într-
o asemenea accepţiune formarea profesională este echivalentă califi cării profesionale.
Într-un înteles mai larg, prin formarea profesională se înţelege şi perfecţionarea acestei
pregăti ri , adică dobândirea de cunoştinţe noi .
Având în vedere importanţa sa , formarea profesională este privi tă ca un proces continuu,
determinat obiectiv de progresul societăţii, de dezvol tarea neîntreruptă a ştiinţei şi tehnicii
moderne.
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ul terioare, a introdus
conceptul învăţarea pe tot parcursul vieţii, care include “totalitatea activi tăţilor de învăţare
realizate de fiecare persoană, începând cu educaţia timpurie, în scopul dobândirii de
cunoştinţe, formării de deprinderi/abilităţi şi dezvol tării de aptitudini semnificative din
perspectivă personală, civică , socială şi/sau ocupaţională.”
Potrivi t art. 4 li t. c) din actul normativ invocat anterior “educaţia şi formarea profesională a
copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finali tate principală formarea competenţelor, înţelese ca
ansamblu multi funcţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi apti tudini ,
necesare“ şi pentru “ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea
unei economii durabile”.
Noţiunea de formare face referi re la ansamblul cunoştinţelor generale, tehnice şi practice,
legate de exerci tarea unei meserii , dar şi la comportamente şi atitudini care permit integrarea
într-o profesie şi , în general , în ansamblul activi tăţilor sociale.
Formarea şi dezvol tarea profesională reprezintă centrul eforturilor continue de îmbună tăţi re a
competenţelor personalului şi , implici t, a performanţei organiza ţiei .
Pregă ti rea şi dezvoltarea resurselor umane costituie o funcţie de prim rang a managementului
resurselor umane.
Reprezintă un proces de instrui re continuu, pe parcursul căruia se urmăreşte ca funcţionarii
publici /personalul contractual să dobândească cunoştinţe teoretice , practice şi abilităţi
adecvate desfăşurării activităţilor lor.
12
Atât funcţionarii publici , cât şi personalul contractual, au dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi
în mod continuu abilităţile şi pregăti rea profesională.
Autori tatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/unitățile care
funcționează în subordinea autori tății are/au obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu
sumele necesare pentru acoperi rea chel tuielilor de perfecţionare profesională , fie că aceasta
este organizată la ini ţiativa ori în interesul autori tăţii publice. Fac excepţie s tudiile universi tare
sau s tudiile de doctorat.
§2. Legislaţie aplicabilă
Potrivi t art. 32 alin. (1) din Constituţia României, republicată, dreptul la învăţătură este
asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul li ceal şi prin cel profesional ,
prin învăţământul superior, prin al te forme de învăţământ superior, precum şi prin al te forme
de instrucţie şi de perfecţionare.
Dreptul la învăţătură se află într-o s trânsă legătură cu exerci tarea unui al t drept fundamental şi
anume dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii reglementat de art. 41 din Consti tuţia
României , republicată , potrivi t căruia „dreptul la muncă nu poate fi îngrădi t. Alegerea profesiei,
a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Salariaţii au dreptul la
măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securi tatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de
munca al femeilor şi al tinerilor, insti tui rea unui salariu minim brut pe ţara , repausul
săptămânal , concediul de odihnă plăti t, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale,
formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, s tabili te prin lege.”
În ceea ce priveşte formarea profesională generală, actul normativ de bază îl constituie Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Studiile reprezintă
una din condiţiile principale pentru încadrarea în muncă, pentru menţinerea în funcţie şi
promovarea în muncă.
Cadrul special al formării profesionale este stabilit de următoarele acte normative:
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modi ficările şi completările ul terioare ;
Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată , cu
modi ficările şi completările ul terioare ;
Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu
modi ficările şi completările ul terioare.
13
În cazul funcţionarilor publici, reglementarea specială în materie o reprezintă următoarele
acte normative:
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici , republicată (r2), cu modificările şi
completările ul terioare ;
Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi
dezvoltarea carierei funcţionarilor publici , cu modificările şi completările ul terioare ;
Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea
profesională a funcţionarilor publici ;
Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 13.601/2008 pentru
aprobarea termenelor şi a formatului s tandard de transmitere a datelor şi informaţiilor privind
planul anual de perfecţionare profesională şi fondurile alocate în scopul instrui rii funcţionarilor
publici , cu modi ficările şi completările ul terioare.
§3. Scop
Scopul prezentei metodologii îl consti tuie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a
cadrului general necesar derulării procesului de îmbunătăţi re continuă a pregăti rii profesionale,
dezvoltare a apti tudinilor, abili tăţilor şi competenţelor profesionale necesare exerci tării
prerogativelor de putere publică , în vederea dezvol tării unui serviciu public s tabil, profesionis t,
transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al Autori tăţii Naţionale
Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor/unităţilor care funcționează în subordinea
autori tăţii . Prevederile acestei metodologii se aplică planurilor şi programelor de instrui re
realizate atât pentru funcţionarii publici , cât şi pentru personalul contractual .
§4. Obiective
Procesul de instrui re şi formare profesională continuă trebuie să asigure dezvol tarea resurselor
umane, atingerea obiectivelor individuale şi organizaţionale, precum şi îmbunătăţi rea
raportului dintre nevoi şi resurse, atât la nivel individual cât şi la nivel de enti tate.
Obiectivele unui program de formare derivă din nevoile individului şi organizaţiei de a elimina
decalajul dintre nivelul de performanță existent și cel dori t pentru indeplini rea obiectivelor
generale şi s trategice ale organiza ţiei.
Obiectivele se determină de obicei în etapa de analiză a nevoilor de instrui re/formare, pornind
de la obiectivele s trategice ale organia ției, aplicând urmatoarea formulă :
14
cunoștințele, abilitățile, apti tudinile și ati tudinile dorite/așteptate
MINUS
cunoș tințele, abili tățile, aptitudinile și ati tudinile existente.
§5. Grup țintă
Grupul de lucru selectat pentru elaborarea prezentei metodologii es te format din reprezentanţi
ai Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi reprezentanţi ai
câtorva unităţi care funcționează în subordinea autori tăţii . Selecţia s-a realizat pe baza
cri teriului reprezentativi tăţii şi a necesi tăţii de a asigura în echipa de elaborare atât funcţii de
conducere, cât şi de execuţie, de la nivel central şi teri torial , în vederea implicării tuturor
factorilor responsabili.
Grupul ţintă vizat ca beneficiar al aplicării prezentei metodologii şi a cri teriilor formulate în
aceasta în diferi tele etape de planificare şi implementare a planului de perfecţionare
profesională este format din angaja ţii Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor şi ai unităţilor care funcționează în subordinea autorităţii . Prin aplicarea
metodologiei elaborate, grupul ţintă identi ficat va beneficia de întocmirea unor planuri anuale
de perfecționare profesională care să conţină programele adecvate persoanelor din s tructura
respectivă , în funcţie de abilităţile şi competenţele acestora , contribuind la formarea unei
resurse umane performante.
15
CAPITOLUL II. Programe de instruire
§ 1. Generalităţi, cerinţe legislative
Întotdeauna conceperea programelor de pregăti re profesională trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte:
a) Ce nevoi de pregă ti re au fost identi ficate?
b) Care sunt obiectivele s trategice ale insti tuţiei? Care sunt obiectivele fiecărui program de
instrui re în parte?
c) Ce fel de instrui re se are în vedere pentru fiecare nevoie identi ficată?
d) Cum este aceasta asigurată, prin ce tipuri de programe de pregă ti re? (clasa, e-learning,
blended learning/mixt clasa + e-learning, rota ţia posturilor, workshop, webinar, brainstorming,
s tudiu propriu, coaching, mentorat etc.)
e) Când este realizată?
f) De către cine este realizată , care sunt furnizorii de pregă ti re? (interni , autori tăţi , externi ,
certi fica ţi sau nu)
g) Unde are loc? (în insti tuţie, în Bucureşti /local , în afara localităţii , în s trăinătate)
h) Cu ce costuri este realizată?
i) Care este beneficiul obţinut în urma realizării acestei instrui ri? (cali tatea instrui rii)
§2. Tipuri planuri/programe, formate utilizate, lectori
În cadrul Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Planul anual
de perfecționare profesională cupinde două părţi distincte, derivând din:
A) Cadrul legislativ care guvernează activitatea funcţionarilor publici, impunând domenii
prioritare în care se organizează programele de formare, domenii stabilite în condiţiile legii,
prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Menţiuni :
Autori tatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are obligaţia să
comunice, anual, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), în condiţiile legii, planul de
perfecţionare profesională a funcţionarilor publici, precum şi fondurile prevăzute în bugetul
anual propriu pentru acoperi rea cheltuielilor de perfecţionare profesională a acestora ,
16
organizate la ini ţiativa ori în interesul autori tăţii ; raportarea se realizează în forma şi conţinutul
s tabilite prin formatul s tandard/impus de ANFP (Anexa 1);
Es te prestabilită lista ce cuprinde domeniile de perfecţionare profesională şi tematicile
programelor de perfecţionare profesională sistematizate, la nivelul ANFP, pe baza propunerilor
formulate de autori tăţile şi ins tituţiile publice centrale şi locale;
Raportarea se face de către persoana sau persoanele desemnată/desemnate în condiţiile art.
15 din Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea
profesională a funcţionarilor publi ci ; conducerea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor răspunde de corecti tudinea datelor şi informaţiilor completate în
formatul s tandard;
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de
ordonator principal de credi te, centralizează datele şi informaţiile transmise de către
ordonatorii terţiari de credi te, cu datele şi informaţiile privind perfecţionarea profesională a
funcţionarilor publici din aparatul propriu, într-un singur document;
Termenul limită de transmitere a acestui raport este data de 31 martie a fiecărui an.
B) Necesităţile de formare profesională izvorate din analizele specifice derulate la nivelul
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităților care
funcționează în subordinea autorității, în vederea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice
ale instituţiei.
Menţiuni :
Această componentă a Planului anual de perfecționare profesională trebuie armonizată cu
cea de mai sus ;
Lis ta/Catalogul cuprinzând domeniile de perfecţionare profesională şi tematicile programelor
de perfecţionare profesională se întocmeşte la nivelul insti tuţiei , la fel ca şi celelalte
componente ale programului (locul de desfăşurare, forma de instrui re, perioada);
Presupune un grad înal t de flexibili tate fa ţă de cea prezentată la li t. A, creând premisele unei
implicări mai mari şi a creşterii interesului personalului pentru participarea la acţiuni
determinate de nevoi proprii de pregăti re şi dezvol tare;
Es te de preferat ca termenul de elaborare să fie acelaşi ca mai sus pentru a putea fi integrate
cele două părţi .
Perfecţionarea/specializarea reprezintă pregăti rea profesională care conduce la:
17
- dezvol tarea sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale
unei persoane care deţine deja o calificare, respectiv dezvol tarea competenţelor în cadrul
aceleiaşi califi cări ;
- dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă;
- dobândirea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi .
Competenţele profesionale se dobândesc pe cale:
- formală – se înţelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare
profesională;
- nonformală – se înţelege practicarea unor activi tăţi specifice di rect la locul de muncă sau
autoinstrui rea;
- informală – se înţelege formarea profesională in cadru neinstituţionalizat, nestructurat şi
neintenţionat - contact nesistematic cu di ferite surse ale câmpului socio-educaţional, familie,
societate sau mediu profesional.
Formarea profesională a adulţilor cuprinde:
- formarea profesională iniţială – asigură pregăti rea necesară pentru dobândirea
competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de muncă ;
- formarea profesională continuă es te ulterioară formării ini ţiale şi asigură adulţilor, fie
dezvol tarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe.
Formarea profesională a adulţilor se organizează prin programe de:
- iniţiere – reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competenţe specifice unei califi cări
conform standardului ocupaţional sau de pregăti re profesională ;
- calificare, recalificare – reprezintă pregăti rea profesională care conduce la dobândirea unui
ansamblu de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activi tăţi
specifice uneia sau mai multor ocupaţii;
- perfecţionare, specializare – reprezintă pregăti rea profesională care conduce la dezvol tarea
sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale unei persoane
care deţine deja o califi care, respectiv dezvoltarea competenţelor în cadrul aceleiaşi califi cări ,
dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă,
dobândirea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi .
18
Formarea profesională a adulţilor se organizează în mod distinct pe niveluri de pregăti re,
profesii , ocupaţii , meserii şi specializări, ţinându-se seama de nevoile angajatorilor, de
competenţele de bază ale adulţilor, de cerinţele posturilor pe care aceştia le ocupă şi de
posibilităţile lor de promovare sau de încadrare în muncă, precum şi de cerinţele de pe piaţa
muncii şi aspiraţiile adulţilor.
Modalităţile de realizare a formării profesionale a funcţionarilor publici sunt:
a) programe de formare specializată sau programe de perfecţionare, organizate şi desfăşurate
de către furnizorii de formare profesională , finalizate cu certifi cat de participare sau, după caz,
diplomă de absolvi re. Pot fi desfăşurate cu participarea di rectă a beneficiarilor, la sediul
furnizorului , în alte locaţii sau la sediul beneficiarului, ori prin intermediul mi jloacelor
electronice.
b) programe de formare care pot fi desfăşurate sub următoarele forme:
- specializare la locul de muncă, în domeniile care se regăsesc în fi şa postului ;
- s tagii practice în cadrul autori tăţilor şi insti tuţiilor publice, la nivel naţional sau internaţional ,
în domeniile care se regăsesc în fi şa postului ;
- participarea la conferinţe, seminarii, ateliere de lucru şi alte tipuri de evenimente similare din
ţară sau din s trăinătate, în domeniile care se regăsesc în fi şa postului .
Sunt organizate şi des făşurate sau, după caz, aprobate de conducere în cadrul autorităţilor şi
ins ti tuţiilor publice.
c) programe de formare organizate şi desfăşurate în cadrul implementării de proiecte cu
finanţare externă. Sunt activi tăţile de instrui re derulate ca parte componentă în implementarea
unui proiect cu finanţare externă şi care au ca scop asigurarea atingerii obiectivelor acestuia.
d) alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege.
Alte metode de formare profesională din ce în ce mai utilizate în prezent sunt coaching-ul şi
mentoring-ul .
Coaching-ul în esență consta în asistarea și ghidarea coachee-ului cu mi jloace și instrumente
specifice în a-și manifesta capaci tățile potențiale, a-și defini sau clarifi ca obiective speci fice, a
identi fica resurse și blocaje, a -și înțelege propriile perspective și percepții, a înțelege contextul
mai larg în care acționează, a avea încredere în forțele proprii , a învăța să caute și să aleagă
soluții viabile, a elabora planuri de acțiune, a s tabili modalități optime de monitorizare a
propriilor rezul tate.
19
Deşi este văzut ca un produs secundar la evaluării performanţelor, coaching-ul poate avea loc
pe parcursul oricărei zile de lucru – deci nu este văzut ca o activi tate cu o planificare exactă a
perioadei şi duratei de desfăşurare – în funcţie de cum sesizează managerul o oportunitate de
a-şi ghida subordonaţii să lucreze mai bine.
Mentoring-ul este, la fel ca şi coaching-ul, o modalitate de dezvol tare a resursei umane dar
pune accentul pe orientarea oamenilor în eforturile lor de creştere valorică generală cu a jutorul
învăţării . Mentorul acţionează ca şi un ghid de încredere, oferindu-şi consul tanţa , expertiza şi
deschizând uşi pentru oportunităţile de instrui re/formare când este posibil. Spre deosebire de
coaching, ini ţiativa în mentoring o are cel care doreşte să se dezvol te, asumându-şi
responsabilitatea pentru acest lucru.
20
CAPITOLUL III. Elaborarea Planului anual de perfecţionare profesională
§1. Când se elaborează planul?
Autori tatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are obligaţia să
transmită anual Planul de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici , către Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici , până la data de 31 martie.
În paralel cu etapele de elaborare a planului anual de perfecționare profesională destinat
funcţionarilor publici , se desfăşoară şi etapele similare pentru programul de instrui re în
domeniile speci fice Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor/unităților care funcționează în subordinea autori tății, atât pentru funcţionarii
publici cât şi pentru personalul contractual.
§2. Procedura elaborării planului
Paşii de urmat în elaborarea programelor:
1. Defini rea obiectivelor insti tuţiei ; Defini rea obiectivelor s tructurilor organizatorice, generale şi
specifice, formulate pentru întreaga s tructura şi pentru fiecare salariat în parte;
2. Identi ficarea nevoilor de pregă ti re;
3. Stabilirea grupurilor ţintă, a metodelor de pregăti re, a furnizorilor relevanţi , a bugetului
necesar a fi alocat, inventarierea resurselor disponibile;
4. Elaborarea planului şi programelor de instrui re;
5. Aprobarea planului şi a bugetului aferent;
6. Implementarea planului aprobat de pregă ti re;
7. Follow-up, evaluarea planului anual de perfecționare profesională în ansamblu şi a fiecărui
program în parte, raportarea către conducerea insti tuţiei a rezul tatelor evaluării.
1. Definirea obiectivelor
În mod similar defini rii obiectivelor în mediul de afaceri , şi obiectivele programelor de pregă ti re
profesională trebuie să pornească de la obiectivele s trategice ale insti tuţiei şi să respecte regula
SMART:
Specific/Specifice – să indice exact ceea ce se doreşte să se obţină şi să nu lase loc de
interpretări ;
21
Measurable/Măsurabile – să prezinte aspecte canti tative şi calitative care să poata fi
măsurate cu unităţile de măsura cunoscute;
Achievable/posibil de Atins – să poate fi într-adevar îndeplinite cu capacitatea şi resursele
disponibile;
Realistic/să fie Relevante – să contribuie în mod esenţial la atingerea unui obiectiv mai mare,
mai general ;
Time/defini te în Timp – să se refere la un anumit interval de timp, bine precizat, privind
s tadiul atingerii obiectivului .
Câteva exemple de obiective de formare profesională pot fi :
Integrarea noilor angaja ţi în s tructurile Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor/unităților care funcționează în subordinea autori tății , atât a celor fără
experienţă (cunoştinţe şi competenţe de bază), dar şi a celor cu experienţă anterioară (în sensul
adaptării cunoştinţelor şi competenţelor existente la cele specifice insti tuţiei);
Funcționarea mai eficientă a angaja ţilor în postul actual prin expunerea lor la cele mai
recente concepte, informa ții și tehnici , precum şi prin dezvol tarea competențelor necesare în
domeniile lor;
„Construi rea” unei a doua „linii ” de angaja ţi de nivel superior prin dezvol tarea
competenţelor specifice și pregătirea lor ca parte a programelor de dezvoltare a carierei ;
Dezvol tarea managerilor seniori , oferindu-le oportunități pentru schimbul de experiențe în
interiorul și în afara organizaţiei/instituţiei, pentru a evi ta focusarea care poate apărea dintr-o
supra-specializare.
2. Identificarea nevoilor de pregătire
Analiza nevoilor de formare este în sarcina s tructurii responsabile cu managementul resurselor
umane, iar grupul ţintă es te reprezentat de tot personalul Autori tăţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităților care funcționează în subordinea autori tății
sau, în cazul în care metoda folosită este focus grupul – un anumit număr reprezentativ de
angaja ţi din fiecare structură de specialitate.
În afară de etapa speci fică de identificare a nevoilor de pregă ti re ca parte a procesului de
elaborare a planului anual de perfecționare profesională, această analiza este de fapt un proces
permanent care constă în:
22
analiza decalajului dintre nivelul exis tent și nivelul dori t de performanță , pentru di ferențierea
situa țiilor în care acesta poate fi acoperi t prin instrui re , de cele în care sunt necesare al te
acțiuni care nu presupun instrui re (motivare, acces la resurse, rezolvarea unor si tuații
conflictuale, reducerea supra încărcării etc.);
identificarea instrui rii necesare angaja ților ale căror competențe nu corespund
competențelor necesare îndeplini rii responsabilităților și atribuțiilor din fișa postului ;
documentarea nevoilor de instrui re.
Motivele declanșării unei analize ale nevoii de instruire pot fi: cerinţe legislative nou apărute,
rezul tate ale diagnozelor organizaţionale realizate la nivelul ins ti tuţiei/s tructurilor de
specialitate, schimbări ale proceselor de muncă, implementarea unor noi programe
informatice, implementarea unor proceduri noi , informații rezultate din instrui rile precedente,
din evaluarea performanței angajaților, recomandări formulate în urma misiunilor de audit
interne/externe, autorizări sau certi fi cări externe necesare, cereri di recte veni te din partea
personalului, s tabilirea priori tăţilor de instrui re sau al tele.
Metodele aplicabile în vederea identi ficării nevoilor de instrui re pot fi : interviul cu un număr
limitat de angajați și cu managerii acestora (focus grupuri ), aplicarea unor chestionare s tandard,
observare di rectă a modului în care angajații își desfășoară activi tatea, discuții de grup sau
individuale.
Paşii care trebuie parcurşi pentru identificarea nevoilor de instrui re în cadrul Autori tăţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităţilor a flate în subordinea
autori tăţii sunt:
Structura de specialitate cu atribuţii privind resursele umane solicită celorlaltor s tructuri de
specialitate demararea procedurii privind evaluarea performanţelor profesionale individuale ale
personalului şi înaintarea raportului privind necesarul de formare profesională a personalului
din subordine, cu evidenţierea domeniilor considerate priori tare, precum şi a cri teriilor ce s tau
la baza identificării priori tăţilor. Solici tarea se transmite departamentelor anual , până la
sfârşi tul lunii decembrie.
În vederea asigurării respectării dreptului şi îndeplini rii obligaţiei de îmbunătăţi re continuă a
abilităţilor şi pregăti rii profesionale, anual, la evaluarea performanţelor profesionale
individuale, şefii de structuri au obligaţia de a identifica în rapoartele de evaluare a
performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici/fişele de evaluare a
performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual, domeniile în care
23
funcţionarul public evaluat/personalul contractual necesită formare profesională suplimentară
în perioada următoare.
În urma evaluării rezul tatelor obținute, se identi fică soluții pentru acoperi rea decalajului de
performanță existent între nivelul actual și cel aș teptat.
Necesarul de formare profesională identificat conform celor precizate anterior se completează,
dacă este cazul , cu necesarul de formare profesională rezul tat din modificările legislative în
domeniile de competenţă ale funcţionarului public/personalului contractual , precum şi din
eventualele modi ficări relevante ale fişei postului .
Pe baza documentelor întocmite cu ocazia evaluării performanţelor profesionale individuale ,
şefii de s tructuri elaborează raportul (Anexa 2) şi îl înaintează spre centralizare s tructurii de
specialitate cu atribuţii privind resursele umane.
Structura de speciali tate cu atribuţii privind resursele umane :
a . centralizează rapoartele privind necesarul de formare profesională transmise de şe fii de
s tructuri ;
b. elaborează proiectul planului de măsuri privind pregăti rea profesională a personalului din
cadrul Autori tăţii Naţionale Sani tare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităților care
funcționează în subordinea autori tății ;
c. s tructurile de specialitate cu atribuţii privind resursele umane din uni tăţile aflate în
subordinea Autori tăţii Naţionale Sani tare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor întocmesc
şi transmit, după aprobare, planul de măsuri privind pregăti rea profesională, împreună cu
proiectul planului anual de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici şi personalului
contractual pentru perioada următoare şi fondurile necesar a fi alocate de la bugetul autori tăţii
în acest scop.
d. s tructura cu atribuţii în domeniul resurselor umane din cadrul Autori tății Na ționale Sanitare
Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor centralizează documentele prevăzute la litera c. şi
înaintează conducerii autori tăţii proiectul planului de măsuri privind pregăti rea profesională ,
împreună cu proiectul planului anual de perfecţionare profesională a funcţionarilor
publici /personalului contractual pentru perioada următoare şi fondurile necesar a fi alocate de
la bugetul autori tăţii în acest scop.
Având în vedere faptul că programele de pregăti re profesională din grila ANFP vizează
formarea/perfecţionarea continuă a funcţionarilor publici în domenii generale, pentru
24
domeniile specifice de activi tate sunt consultate şi accesate programe de
formare/perfecţionare din domeniile respective.
Acestea sunt identificate de către departamentele tehnice, necesarul de instrui re fiind adaptat
tipurilor şi numărului de programe exis tente.
3. Stabilirea detaliilor acţiunilor de pregăti re propuse ca parte a Planului anual de
perfecţionare profesională:
tematicile de pregati re
grupele de participanţi ,
gradul de priori tate a unor programe,
metodele de pregăti re,
perioadele de pregă ti re,
locul unde vor fi organizate,
furnizorii (funizori aflaţi în grila de instrui re a ANFP, Comisia Europeană prin programele
de instrui re speci fice adesate s tatelor membre, furnizori de formare profesională defini ţi în
legislaţia aplicabilă în vigoare etc.),
inventarierea resurselor disponibile.
În vederea asigurării respectării principiilor aplicabile sis temului de formare profesională a
funcţionarilor publici , respectiv eficienţa, eficacitatea, coerenţa, egalitatea de tratament,
gestiunea descentralizată a procesului de formare, liberul acces la servicii de formare,
planificarea şi transparenţa, autorităţile şi instituţiile publice iniţiază, cel puţin o dată pe an,
procedurile de achiziţionare şi aduc la cunoştinţa furnizorilor de formare informaţiile necesare
elaborării şi transmiterii ofertelor.
Furnizorii de formare profesională a funcţionarilor publici sunt defini ţi conform art. 3 lit. e si cei
prevăzuți de art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2008 pentru aprobarea normelor
privind formarea profesională a funcţionarilor publici. Pentru fiecare nevoie de formare
identi ficată în cadrul etapei precedente se s tabilesc detalii concrete. Fiecare element trebuie să
fie abordat in integralitatea sa , chiar şi grupele de participanţi să fie s tabilite nominal în cadrul
programului de formare, as tfel încât să exis te o vedere de ansamblu, mergând până la detaliul
în care șefii s tructurilor de specialitate ştiu când au efectivele de personal reduse datori tă
participării la acţiuni de formare.
25
Lectorii /trainerii ce asigură instrui rea în programele de formare profesională pot fi :
- Specialişti/experţi din domeniul în care se realizează instrui rea, la nivelul ins ti tuţiei
organizatoare (ANSVSA/DSVSA/Insti tute);
- Specialişti cu atestat de formare profesionala pe domenii de activi tate, pentru instrui rile
ce se realizează;
- Furnizori autorizaţi de formare, pentru care se derulează procedură de achizi ţie publică ,
conform prevederilor legilaţiei aplicabile în vigoare;
- Furnizori autorizaţi de formare cuprinşi în ofertele de formare avansate de ANFP anual
insti tuţiilor publice.
Pentru personalul contractual, potrivi t prevederilor art. 194 din Legea nr. 53/2003 – Codul
muncii , republicată, cu modificările şi completările ul terioare, angajatorii au obligaţia de a
asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum
urmează:
a) cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi ;
b) cel puţin o dată la 3 ani , dacă au sub 21 de salariaţi .
Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condiţiile
prevăzute mai sus , se suportă de către angajatori .
Conform dispoziţiilor art. 195 din actul normativ invocat anterior, angajatorul persoană juridică
care are mai mult de 20 de salariaţi elaborează anual şi aplică planuri de formare
profesională, cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.
Salariaţii au dreptul să fie informaţi cu privi re la conţinutul planului de formare profesională.
4. Elaborarea Planului
Odată s tabilite toate detaliile de mai sus , se poate elabora Planul anual de perfecţionare
profesională prin integrarea programelor de instrui re, cât mai sintetic, într-un format stabili t
conform prevederilor legale în vigoare şi cerinţelor conducerii autori ţăţii sau insti tuţiei publice .
Toate programele pot fi centralizate în Planul anual de perfecţionare profesională .
5. Aprobarea Planului şi a bugetului aferent
În funcţie de resursele disponibile a fi alocate în scopul formării profesionale a funcţionarilor
publici , în urma consul tărilor efectuate în baza prevederilor art. 72 alin. (1) li t. d) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată , cu modi ficările şi completările
26
ulterioare, conform cărora „autori tăţile şi ins ti tuţiile publice pot încheia anual, în condiţiile legii ,
acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii
funcţionarilor publici , care să cuprindă numai măsuri referi toare la […] perfecţionarea
profesională […]” şi ale art. 74 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ, conform cărora „comisiile
pari tare sunt consul tate în următoarele situaţii […] la s tabili rea oricăror măsuri privind
pregăti rea profesională a funcţionarilor publici , dacă costurile acestora sunt suportate din
fonduri bugetare […]”, conducerea Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor aprobă :
1. măsurile privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici ;
2. planul anual de perfecţionare profesională;
3. fondurile alocate de la bugetul autorităţii în scopul instrui rii funcţionarilor publici .
Autori tatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are obligaţia de a
transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici documentele menţionate anterior,
aprobate în condiţiile prevăzute la art. 17 alin (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.066/2008
pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcţionarilor publici .
Documentele aprobate sunt transmise de Autori tatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor centralizat şi pentru uni tăţile care funcţionează în subordinea autori tăţii ,
până la data de 31 martie a fiecărui an.
În cadrul aceluiaşi termen se aprobă şi programul de pregă ti re rezul tat din nevoi speci fice
Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităților care
funcționează în subordinea autori tății (programe tehnice, de inter-relaţionare, comunicare
internă, leadership sau al tele).
În limita fondurilor disponibile, în luna august a fiecărui an, planul de măsuri privind pregăti rea
profesională a funcţionarilor publici şi planului anual de perfecţionare profesională a pot fi
actualizate, cu justifi carea modificărilor efectuate şi precizarea, în cazul în care este prevăzută o
creştere a sumelor alocate, a surselor de finanţare. Documentele modi ficate şi completate vor
fi transmise Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici .
6. Implementarea Planului
Această etapă es te, poate, una dintre cele mai provocatoare, având în vedere că în timp pot
apărea modificări ale cadrului ini ţial care a dus la elaborarea programului . De aceea, Planul este
mai degrabă dinamic, dar odată aprobat conducerea insti tuţiei trebuie să acorde tot suportul
s tructurii de resurse umane pentru a-l pune în aplicare pe cât posibil astfel cum a fost aprobat.
27
Această etapă include activi tăţi cum ar fi :
Comunicarea Planului anual de perfecționare profesională că tre întreaga insti tuţie,
prezentându-se cu priori tate avantajele şi beneficiile pe care le aduce, pentru asigurarea
angajamentului atât a factorilor de conducere, cât şi a celor de execuţie;
Urmări rea în permanenţă ca programele să se deruleze aşa cum au fost planificate şi
abordarea flexibilă a eventualelor modificări care ar putea fi necesare;
Adminis trarea logis tică/organizarea programelor livrate intern astfel încât perioadele
s tabilite prin programul de instrui re să fie respectate (supervizarea materialelor de pregă ti re
elaborate de formatorii interni , dacă este cazul, asigurarea în timp util a furnizorilor de cazare,
masă , pauze de cafea dacă es te cazul , transmiterea invi ta ţiilor nominale că tre participanţi şi
al tele);
Necesi tatea ca toate acţiunile/programele de instrui re la care participă personalul Autori tăţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv cel al uni tăţilor care
funcţionează în subordinea autori tăţii , să fie aduse la cunoştinţa s tructurii cu atribuții privind
resursele umane, mai ales dacă aceste programe sunt suplimentare celor incluse în Programul
anual de perfecționare profesională .
7. Follow-up, evaluarea Planului şi a fiecărui program de pregătire în parte, raportarea către
conducerea instituţiei a rezultatelor evaluării.
Etapa de follow-up este utilă şi rezul tatele acestei etape aduc plus-valoare insti tuţiei în măsura
în care exis tă angajamentul conducerii pentru susţinerea participanţilor şi după parcurgerea
programelor de instrui re.
Metode de follow-up: testare, observarea di rectă la locul de muncă , implicarea în proiecte
interdepartamentale în care să aplice cele acumulate, mini sesiuni ale aceluiaşi program de
pregă ti re organizate la o perioadă de timp de la finalizarea programului principal, diseminarea
informa ţiei că tre ceilalţi angaja ţi posibil interesa ţi de subiect.
Evaluarea Planului anual de perfecționare profesională se poate realiza la jumatatea şi la
sfârşi tul perioadei de implementare a sa , cu propuneri pentru Planul anual de perfecţionare
profesională viitor (Anexa 3).
Graficul derulării etapelor de elaborare şi implementare a Planului anual de perfecţionare
profesională poate fi vi zualizat în Anexa 4.
28
În funcţie de rezul tatele observate în etapa de follow-up se pot s tabili măsuri de îmbună tăţi re.
Se recomandă revizui rea Planului anual de perfecționare profesională în momentul rectifi cării
bugetare, în cazul în care aceste măsuri impun modificări semnificative ale oricărui dintre
elementele componente.
29
CAPITOLUL IV. Criterii utilizate în elaborarea Planului anual de perfecţionare
profesională
Elaborarea Planului anual de perfecţionare profesională şi a programelor de instrui re se
realizează aplicând cri terii valabile pentru toate s tructurile organizatorice.
1. Criterii ce ţin de caracteristicile programelor de instruire
Programele de training să adreseze nevoi reale de pregătire, descoperite în timpul
etapei de analiză.
În etapa de analiză a nevoilor de instrui re trebuie identificate domeniile de perfecţionare, iar în
cadrul acestora trebuie avute în vedere domeniile prioritare în care se organizează programe
de formare pentru funcţionarii publici (s tabilite de ANFP pe baza propunerilor formulate de
autori tăţile şi insti tuţiile publice centrale şi locale), dar şi pentru personalul contractual .
Domeniile priori tare nu sunt limitative, Autori tatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor/unitățile care funcționează în subordinea autori tății poate/pot identifica
şi al te domenii de perfecţionare profesională şi poate/pot propune şi tematici pentru
perfecţionarea profesională, prin raportare la necesităţile de formare profesională rezul tate
din:
modificările legislative în domeniile de competenţă (ex. cadru legislativ
european/national , recomandări ale rapoartelor de audit intern, rapoartele misiunilor FVO
sau al tele),
eventualele modi ficări relevante ale fişei postului ,
raportul de diagnoză realizat la nivelul sistemului de control oficial în domeniul siguranţei
alimentelor de origine noanimală,
nevoi de instrui re care pot fi adresate intern, astfel că unei structuri de specialitate i se
oferă sesiuni de pregăti re în domeniul de expertiză al altei/altor s tructuri de specialitate
care sunt di rect interesate în tematica respectivă .
Necesitatea priori ti zării ins truirii es te determinată în primul rând de nevoile sistemului ,
reflectate în obiectivele strategice, s tabilite la nivel insti tuţional, precum şi de obligativi tatea
instrui rii funcţionarilor publici/personalului contractual, cu priori tate, în domeniile care susţin
30
realizarea obiectivelor s trategice ale Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor şi ale uni tăţilor care funcţionează în subordinea autori tăţii .
Priori tăţi în formarea resurselor umane:
asigurarea cunoştinţelor de bază pentru desfăşurarea activi tăţii pe un anumit post;
consolidarea cunoştinţelor specifice postului ocupat;
dezvoltarea abili tăţilor şi competenţelor profesionale ale personalului .
Personalul Autori tăţii Na ţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităţilor
care funcţionează în subordinea autori tăţii trebuie să participe la programe de formare:
în domeniile care se regăsesc în fişa postului ;
în domeniile care au fost identificate ca necesare la etapa de analiză de nevoi ;
în domeniile care se regăsec în planul anual de perfecţionare elaborat şi aprobat;
în domeniile care rezul tă din nevoia de instrui re ca urmare a intrării în vigoare a unor
modi ficări ale cadrului normativ sau insti tuţional ;
în domeniile priori tare în care se organizează programe de formare pentru funcţionarii
publici care ocupă funcţii publice generale de conducere şi executie, precum şi funcţii
publice speci fice asimilate acestora .
Personalul Autori tăţii Naţionale Sani tare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităţilor
care funcţionează în subordinea autori tăţii poate participa la programe de formare urmate la
ini ţiativa acestuia, cu acordul conducătorului autori tăţii/uni tății :
- în domenii care se regăsesc în fişa postului, dar care nu au fost identi ficate ca necesare la
evaluarea performanţelor profesionale individuale şi nici nu se regăsesc în planul anual de
perfecţionare elaborat şi aprobat în condiţiile legii ;
- în al te domenii decât cele care se regăsesc în fişa postului şi decât cele identi ficate ca
necesare la evaluarea performanţelor profesionale individuale şi care nici nu se regăsesc în
planul anual de perfecţionare elaborat şi aprobat în condiţiile legii.
2. Criterii ce ţin de personalul instituţiei
Criteriile de eligibilitate a participanţilor la anumite programe de formare să fie
respectate
Formarea profesională trebuie să se organizeze şi să se desfăşoare, în mod dis tinct, pentru
fiecare dintre categoriile de personal din cadrul Autori tăţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
31
pentru Siguranţa Alimentelor şi al unităţilor care funcţionează în subordinea autori tăţii ,
respectiv:
funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici (secretarul
general);
funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de conducere;
funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie;
funcţii de natură contractuală.
Trebuie avută în vedere vechimea în muncă şi vechimea în specialitate a angajaţilor – pentru
personalul nou angajat în cadrul unei s tructuri de specialitate trebuie avută în vedere instrui rea
ini ţială asigurată de un „mentor” desemnat de conducă torul s tructurii . De asemenea, pot fi
prevăzute şi al te programe de instrui re care să asigure integrarea personalului vi zat în cadrul
s tructurii respective.
Programele de instrui re identificate pentru personalul din cadrul structurilor de specialitate să
fie conforme nivelului de pregătire şi instruire al acestuia , pentru asigurarea creşterii
performanţei persoanelor vizate – atfel , pentru persoane care primesc noi atribuţii prin fişa
postului pe care îl ocupă vor fi identificate acele programe de instrui re care să asigure ini ţierea
acestora în domeniul respectiv (dacă nu există posibilitatea ini ţierii interne), iar pentru cei care
sunt deja ini ţiaţi în domeniu se încearcă identi ficarea unor programe care să asigure un nivel
crescut de performanţă .
Metoda de formare trebuie să fie adaptată tematicii şi grupului de participanţi – se poate opta
pentru programe de formare perfect adaptate grupului ţinta al formării. Furnizorul de formare
(intern sau extern insti tuţiei) poate defini un program dedicat grupului aceleiaşi insti tuţii , cu
identi ficarea zonelor de interes maxim al acestora şi analizarea în cadrul programului a unor
s tudii de caz croi te pe nevoile participanţilor.
Respectarea în aceeaşi măsură a nevoilor de pregătire şi dezvoltare ale organizaţiei, cât
şi ale individului - „What’s In It For Me?” – dacă programele de instrui re identi ficate a jută
personalul să găsească răspunsul la aceasta întrebare se asigură angajamentul pentru
participarea la programele alocate şi aplicarea la locul de muncă a celor acumulate.
Participanţii la un program de formare trebuie să aibă în întregime suportul șefilor de
structuri după parcurgerea unui program de formare, as tfel încât să poată aplica în activi tatea
sa noile informa ţii obţinute.
32
Diseminarea informaţiilor a flate prin participarea la un program de instrui re – în urma
participării la o formă de instrui re, cu aflarea unor informaţii noi , moderne despre domeniul
activi tăţii prestate la locul de muncă , angajatul va asigura diseminarea materialelor primite şi a
unui minim de informa ţii.
3. Criterii ce ţin de aspectele organizatorice şi logistice
Programarea optimă a resurselor umane, materiale şi de timp astfel încât să se evi te
suprapunerea perioadelor de training în cadrul structurilor organizatorice.
Alegerea locurilor de desfăşurare pentru optimizarea timpului de deplasare şi a costurilor
implicate.
La încheierea exerci țiului bugetar, s tructura de resurse umane din cadrul Autori tăţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor/unităților care funcționează în subordinea
Autori tății Naţionale Sani tare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor monitorizează
aplicarea măsurilor privind formarea profesională a funcţionarilor publici/personalului
contractual din cadrul autori tăţii şi întocmeşte anual raportul privind formarea profesională a
funcționarilor publici .
Raportul anual privind formarea profesională a funcționarilor publici se întocmește cu
evidențierea următoarelor elemente:
a) numărul funcționarilor publici din cadrul autori tății sau insti tuției publice care au participat
la programe de formare, conform planificării, pe categorii de funcționari publici ;
b) tipurile de formare profesională de care au beneficiat funcționarii publici din cadrul
autori tății sau instituției publice;
c) furnizorii de programe de formare profesională și modalitatea de realizare a formării
profesionale;
d) gradul de corelare dintre planificarea aprobată, măsurile efectiv implementate și
rezul tatele obținute;
e) actualizările efectuate în condițiile prevăzute la art. 20 din Hotărârea Guvernului nr.
1066/2008, dacă este cazul ;
f) propuneri de îmbunătăți re a sistemului de formare profesională a funcționarilor publici ,
dacă este cazul .
Datele prevăzute la li t. d) si f) se transmit Agenției Naționale a Funcționarilor Publici
concomitent cu măsurile privind pregăti rea profesională a funcționarilor publici , planul anual de
33
perfecționare profesională și fondurile alocate de la bugetul ins tituției în scopul instrui rii
personalului propriu pentru anul următor.
Raportul anual privind formarea profesională a funcționarilor publici face parte integrantă din
raportul de activi tate al autori tăților și ins ti tuțiilor publice.
Participanții să primească informațiile despre programul de instruire înainte de
eveniment: agenda instrui rii și o imagine de ansamblu a obiectivelor de învățare , as tfel încât să
cunoască ce obiective va avea de atins prin participare la programul care i -a fost alocat.
Participarea la programele de formare profesională a funcționarilor publici se finanțează,
după caz, din bugetul autorității sau instituției publice, din sumele special prevăzute în acest
scop, sau din alte surse, de regulă după cum urmează:
⇨ pentru programele de formare urmate la ini țiativa ori în interesul autori tății sau al
ins ti tuției publice în domeniile care se regăsesc în fișa postului, care au fost identificate ca
necesare la evaluarea performanțelor profesionale individuale și se regăsesc în planul anual de
perfecționare elaborat și aprobat în condițiile legii , precum și pentru cele rezul tate din nevoia
de instrui re ca urmare a intrării în vigoare a unor modificări ale cadrului normativ sau
insti tuțional , finanțarea se asigură integral din bugetul autori tății sau al ins ti tuției publice;
⇨ pentru fiecare dintre programele de formare urmate la ini țiativa funcționarului public, cu
acordul conducătorului autorității sau al insti tuției publice, în domenii care se regăsesc în fișa
postului, dar care nu au fost identi ficate ca necesare la evaluarea performanțelor profesionale
individuale și nici nu se regăsesc în planul anual de perfecționare elaborat și aprobat în
condi țiile legii, finanțarea se asigură din bugetul ins tituției, în limita fondurilor disponibile. În
funcție de resursele financiare disponibile și de gradul în care programul de formare este în
interesul autorității sau al insti tuției publice, funcționarului public i se poate solici ta suportarea
unei părți de până la 50% din taxa de participare.
⇨ pentru programele de formare urmate la ini țiativa funcționarului public, cu acordul
conducătorului autori tății sau instituției publice, în al te domenii decât cele care se regăsesc în
fișa postului și cele identi ficate ca necesare la evaluarea performanțelor profesionale
individuale și care nici nu se regăsesc în planul anual de perfecționare elaborat și aprobat în
condi țiile legii , finanțarea se asigură integral de către funcționarul public participant.
34
Participarea la programele de formare urmate la inițiativa funcționarului public, cu acordul
conducătorului autorității sau instituției publice, se aprobă pe baza cererii jus tifi cate a
funcționarului public, cu evidențierea modului în care acesta consideră că dezvol tarea de
abilități și competențe în domeniul în care dorește să se formeze îi va îmbunătăți activi tatea
profesională.
Pe perioada în care funcționarii publici urmează forme de perfecționare profesională ,
beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:
a) organizate la ini țiativa ori în interesul autori tății sau insti tuției publice;
b) urmate la ini țiativa funcționarului public, cu acordul conducătorului autori tății sau insti tuției
publice.
Personalul din cadrul Autori tăţii Naţionale Sani tare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
respectiv cel al unităţilor care funcţionează în subordinea autori tăţii are obligația, ca după
efectuarea programelor de perfecționare profesională , să prezinte structurii de specialitate cu
atribuții financiar-contabile documentele justificative care atestă participarea la programele
de formare (pregătire profesională), și anume:
● documentele justi ficative pentru decontarea cheltuielilor de transport;
● documentele justi ficative pentru decontarea cheltuielilor de cazare;
● adeverință/certi fi cat de absolvi re/diplomă pentru decontarea chel tuielilor privind
participarea la programele de formare profesională.
Documentele justificative se depun la structura de specialitate cu atribuții financiar-contabile
în termenul prevăzut de Decretul nr. 209/1976.
Atestarea participării la programele de formare organizate şi des făşurate în cadrul
implementării de proiecte cu finanţare externă (prevăzute la art. 5 lit. c) din Hotărârea
Guvernului nr. 1066/2008) se face prin certi fi cat de participare eliberat de organizator.
Atestarea participării la programele prevăzute la art. 7 lit. a ) si b) din Hotărârea Guvernului nr.
1066/2008 (specializare la locul de muncă, în sensul defini t în hotărâre/stagii practice în cadrul
autori tăților și insti tuiilor publice, la nivel național sau internațional, în sensul defini t în
hotărâre) se face prin adeverinţa eliberată de autori tatea sau insti tuţia publică în care este
numit funcţionarul public ori , după caz, de autori tatea sau insti tuţia publică în cadrul căreia s-a
desfăşurat s tagiul practic.
35
Atestarea participării la conferințe, seminarii, ateliere de lucru și al te tipuri de evenimente
similare din țară sau din s trăinătate, în domeniile care se regăsesc în fișa postului (prevăzute la
la art. 7 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1066/2008) se face prin certi fi cat de participare
eliberat de autori tatea ori ins tituția publică organizatoare.
Atestarea participării la al te forme de pregăti re profesională prevazute de lege, precum și
recunoaș terea abilităților și compețentelor dobândite în urma finalizării programelor de
formare se fac în condi țiile legii.
Recunoaș terea s tatutului de absolvent sau, după caz, de participant la programele de formare
se face pe baza documentului prin care se atestă absolvi rea ori participarea la programul în
cauză.
Diploma, certificatul de participare sau, după caz, adeverința trebuie să conțina, de regulă , cel
puțin următoarele elemente:
a) însemnele oficiale ale organizatorului : denumire, sigla , antet și al te elemente oficiale de
identi ficare;
b) denumirea documentului ;
c) seria și numărul documentului sau, în cazul adeverințelor, numărul de înregis trare la emitent;
d) denumirea completă a programului pentru care se atestă absolvi rea sau participarea, tipul
programului , durata și perioada de derulare a acestuia ;
e) datele de identi ficare ale persoanei pentru care se atestă absol vi rea sau participarea;
f) data eliberării documentului ;
g) certifi carea prin ș tampila furnizorului de formare și semnătura conducătorului sau
reprezentantului legal al acestuia ;
h) certi fi carea prin semnatură a primirii documentului de către persoana pentru care se atestă
absolvi rea sau participarea ori de către împuternicitul acesteia.
Orice altă formă de pregăti re profesională se atestă prin adeverință aprobată de către
conducătorul autori tății sau insti tuției publice.
Drepturi și obligații specifice ale beneficiarilor de formare
Funcționarii publici care urmează forme de perfecționare profesională, a căror durată este mai
mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în țară sau în s trăinătate, finanțate din
36
bugetul de s tat sau bugetul local, sunt obligați să se angajeze în scris că vor lucra în
administrația publică între 2 si 5 ani de la terminarea programelor, proporțional cu numărul
zilelor de perfecționare profesională, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o altă
perioadă.
Funcționarii publici care au urmat forme de perfecționare profesională, în condițiile prevăzute
mai sus , ale căror raporturi de serviciu încetează, potrivi t dispozi țiilor art. 97 li t. b), d) si e), ale
art. 98 alin. (1) li t. f) si g) sau ale art. 99 alin. (1) li t. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici , republicată , cu modificările și completările ulterioare, înainte de
împlinirea termenului prevăzut sunt obligați să restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate
pentru perfecționare, precum și, după caz, drepturile salariale primite pe perioada
perfecționării, calculate în condițiile legii proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea
termenului.
Prevederile anterioare nu se aplică în cazul în care funcționarul public nu mai deține funcția
publică din motive neimputabile acestuia .
În cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfecționare, dar nu au absolvit-o din
vina lor, sunt obligate să restituie instituției sau autorității publice contravaloarea
cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, precum și drepturile salariale primite în perioada
perfecționarii, calculate în condițiile legii, dacă acestea au fost suportate de autoritatea sau
instituția publică.
Perioada determinată pentru care funcționarul public ce a beneficiat într-un an calendaris tic de
mai mult de 90 de zile de formare se angajează să lucreze în adminis tra ție se stabilește de că tre
autori tatea sau insti tuția publică, în funcție de cel puțin următoarele cri terii :
a) complexi tatea programelor de formare;
b) corelarea dintre domeniile în care se realizeaza formarea și speci ficul funcției și atribuțiilor
funcționarului beneficiar;
c) cuantumul sumelor reprezentând finanțarea suportată de autori tatea sau insti tuția publică ;
d) angajamentele asumate în cazul finanțării, ca urmare a implementării de proiecte cu
finanțare externă ;
e) corelarea dintre participarea funcționarilor publici beneficiari la cele peste 90 de zile de
formare și conținutul documentelor prevăzute la art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
1066/2008.
37
Perioada prevăzută anterior poate fi cuprinsă între 2 si 5 ani , după cum urmează :
a) între 2 si 3 ani, pentru programele prevăzute la art. 35 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.
1066/2008, organizate în țară ;
b) între 3 si 4 ani , pentru programele prevăzute la art. 35 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.
1066/2008, organizate în s trăinătate;
c) între 4 si 5 ani , pentru programele prevăzute la art. 35 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr.
1066/2008.
În relația cu furnizorii de formare autoritățile și instituțiile publice au următoarele drepturi
specifice:
a) să solici te și să primeasca toate documentele care atestă cali tatea de furnizor de formare
abilitat sau, după caz, autorizat în condi țiile legii ;
b) să solici te și să primească toate documentele care atestă buna desfășurare a programului și
a tingerea obiectivelor pentru care a fost încheiat contractul ;
c) să solicite și să primească toate documentele care atestă performanțele individuale, pe
parcursul programului, ale persoanelor a căror participare a fost finanțată din bugetul propriu;
d) să solici te și să primească toate documentele care atestă participarea și , după caz, absolvi rea
programelor de că tre persoanele a căror participare a fost finanțata din bugetul propriu;
e) să solici te resti tui rea sumelor plăti te pentru participarea la programele de formare, dacă
funcționarul public participant nu poate face dovada finalizării programului din culpa
furnizorilor de formare.
În relația cu furnizorii de formare autoritățile și instituțiile publice au următoarele obligații
specifice:
a) să pună la dispozi ția furnizorilor de formare toate informa țiile relevante pentru organizarea
și derularea în bune condi ții a programelor de formare;
b) să asigure participarea funcționarilor publici înscrili sau, după caz, selectați la formare,
conform plani ficării programelor;
c) să asigure transparența procesului de achiziționare a serviciilor de formare;
d) să asigure plata în termenele și condițiile prevăzute în contract.
În relatia cu funcționarii publici participanți la programele de formare autoritățile și
instituțiile publice au următoarele drepturi specifice:
38
a) să solici te și să primească toate informațiile necesare analizării necesi tății și oportunității
aprobării și, după caz, finanțării participării la programe de formare;
b) să aprobe sau, după caz, să refuze în mod justi fi cat participarea la programe de formare și
finanțarea cheltuielilor cu participarea;
c) să solici te sau, după caz, să organizeze evaluarea rezul tatelor participării la programele de
formare;
d) să solici te resti tui rea sumelor chel tui te cu participarea la programele de formare, dacă
funcționarul public participant nu face dovada finalizării programului din culpa sa .
În relația cu funcționarii publici participanți la programele de formare autoritățile și
instituțiile publice au următoarele obligații specifice:
a) să planifice corespunză tor și să asigure participarea funcționarilor publici la programe de
formare conform planificării ;
b) să asigure formarea funcționarilor publici în mod echi tabil , priori tar, în conformitate cu
obiectivele postului și activi tățile din fișa postului , dar și cu luarea în considerare a opiniilor
exprimate de funcționarul public la momentul evaluării performanțelor profesionale
individuale;
c) să aducă la cunoștința funcționarilor publici toate informa țiile relevante privind formarea
profesională individuală ;
d) să aducă la cunoștința funcționarilor publici care participă la un program de formare anterior
derulării acestuia toate informațiile privind condi țiile de desfășurare și obliga țiile furnizorului de
formare;
e) să asigure întocmirea, conform legii , a tuturor documentelor și actelor adminis trative la baza
respectării drepturilor și asumării obliga țiilor funcționarilor publici în domeniul formării
profesionale;
f) să elibereze documente care să a teste, dacă es te cazul , competența funcționarilor publici în
domenii care nu sunt prevăzute în mod expres în fișa postului . Aceste documente atestă
specializarea la locul de muncă și pot fi eliberate în si tua ția în care, prin natura activi tății
autori tății sau instituției publice, funcționarul public a îndeplinit pentru perioade însemnate de
timp, cu caracter de repetabilitate, activi tăți care nu au fost prevăzute în mod expres în fișa
postului.
Funcționarii publici participanți la programele de formare au următoarele drepturi specifice:
39
a) să fie consul ta ți în s tabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuala la
care vor participa și să li se asigure dreptul la contestarea deciziilor care se iau în acest sens ;
b) să li se aducă la cunoș tință informa țiile relevante privind formarea profesională individuală ,
precum și condi țiile de desfășurare a programelor de formare la care aceștia participă ;
c) să li se permita participarea la programele de formare, in conditiile legii , cu diminuarea
corespunzatoare a volumului de munca pe perioada derularii acestora;
d) să li se recunoască competențele și abilitățile obținute în urma participării la programe de
formare;
e) să li se elibereze documentele sau, după caz, copii de pe documentele justifi cative ori
doveditoare ale participării la programe de formare.
Funcționarii publici participanți la programele de formare au următoarele obligații specifice:
a) să participe la toate activi tățile din cadrul programului de formare, conform cerințelor
acestuia ;
b) să participe la toate formele de evaluare a programului de formare, respectiv a
competențelor și abilităților obținute;
c) să sesizeze autori tatea sau instituția publică din ale cărei fonduri es te finanțată participarea
la programul de formare privind neregulile și abaterile constatate în derularea contractului în
ceea ce priveș te obliga țiile furnizorului de formare;
d) să resti tuie, în condi țiile legii, sumele chel tui te cu participarea la programele de formare, în
situa ția în care nu își îndeplineș te obliga țiile asumate;
e) să utilizeze în activi tatea curentă cunoș tințele dobândite, respectiv competențele obținute
sau abilitățile dezvoltate, și, după caz, să asigure transferul de cunoș tințe.
CAPITOLUL V. Concluzii
Deşi prevederile legislative acoperă întreaga gamă de acţiuni care trebuie întreprinse în
vederea realizării instrui rii funcţionarilor din cadrul insti tuţiilor publice, această metodologie
aduce un plus de înţelegere a modului în care legislaţia aplicabilă în vigoare poate fi
implementată .
40
Metodologia elaborată de grupul de lucru consti tui t în cadrul implementării proiectului cod
SMIS 39978 vine în spri jinul departamentelor din cadrul ins tituţiei publice centrale, dar şi a
unităţilor aflate în subordinea acesteia, facilitând, prin aplicarea cri teriilor identificate,
elaborarea unor programe şi planuri de perfecţionare profesională care să permită creşterea
eficaci tăţii şi a eficienţei activi tăţii prestate de angajaţi .
41
CAPITOLUL VI. Anexe
Anexa 1 – Plan anual de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici
Anexa 2 – Raportul privind identi ficarea nevoilor de perfecționare
Anexa 3 – Evidenţa implementării planului anual de perfecţionare profesională
Anexa 4 - Grafic derulare etape elaborare şi implementare plan anual de perfecţionare
Bibliografie
1. Cole, G.A. – Managementul personalului, Editura CODECS, Bucureşti : 2000.
2. Mathis , R.L., Nica , P.C. şi Rusu, C., (coordonatori) – Managementul resurselor umane,Editura
Economică, Bucureşti , 1997.
3. Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, Gheorghe Mohanu – Dreptul
muncii, tratat, vol . III , Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică , Bucureşti, 1982.
4. Ţiclea Alexandru – Tratat de dreptul muncii, edi ţia a V-a, revizuită , Edi tura Universul Juridic,
Bucureşti , 2011.
5. http://www.aptjob.ro/articole/resurse/10-competente-profesionale-pentru-2020
Listă abrevieri
AM PODCA Autori tatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvol tarea
Capaci tăţii Administrative
ANFP Agenţia Natională a Funcţionarilor Publici
ANSVSA Autori tatea Naţionalăa Sani tară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
BTSF Better Training for Safer Food
CE Comisia Europeană
DSAON Direcţia Siguranţa Alimentelor de origine Nonanimală
DSVSA Direcţie Sani tar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
FVO Food and Veterinary Office
EVALUAREA UNITĂŢILOR SUPUSE CONTROLULUI OFFICIAL
ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI ALIMENTELOR DE ORIGINE NONANIMALĂ
1. SCOP
Scopul procedurii este să descrie modul în care personalul DSVSA judeţene/a municipiului
Bucureşti desfăşoară activitatea de evaluare şi clasificare în funcţie de risc a unităţilor supuse
înregistrării şi controlului pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.
2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedura este aplicată în desfăşurarea activităţii specifice de control oficial în vederea
evaluării unităţilor supuse controlului în domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală
de către inspectorii oficiali ce au atribuţii în acest sens.
Evaluarea unităţilor este o activitate planificată care se realizează cu o frecvenţă stabilită prin
actele normative în vigoare privind evaluarea şi încadrarea in categorii de risc a unităţilor din
domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală.
Această activitate vizează toate unităţile înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor.
3. ASPECTE GENERALE
Evaluarea, cu încadrarea în funcţie de risc a unităţilor, se realizează după înregistrarea unităţilor
supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor,
Fiind o activitate complexă, care analizează toate aspectele funcţionarii unei unităţi din domeniul
siguranţei alimentelor de origine nonanimală, evaluarea iniţială a unităţilor nou înregistrate
pentru desfăşurarea de activităţi în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se
realizează după un interval de maximum 3 luni de la înregistrare.
Acest interval de timp permite operatorului să desfăşoare activitatea specifică, iar înregistrările
realizate permit inspectorului evaluarea corectă a modului în care se realizează activitatea, modul
de funcţionare a sistemelor de control ale operatorului etc.
4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1. Planificarea evaluării
Planificarea evaluării unităţilor înregistrate se realizează în baza frecvenţei stabilite în Programul
de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.
La nivel judeţean se pot identifica suplimentar criterii care sunt luate în considerare la stabilirea
frecvenţei evaluării, cum ar fi:
a) Criterii ce au la bază operatorii şi unităţile din domeniul siguranţei alimentelor de origine
nonanimală:
Numărul operatorilor/unităţilor de pe raza judeţului,
Istoricul operatorilor/unităţilor privind rezultatele evaluărilor anterioare,
Istoricul operatorilor/unităţilor privind situaţiile deosebite, cum ar fi: reclamaţii,
neconformităţi notificate în SRAAF,
Rezultatele controalelor oficiale efectuate în perioada scursă de la ultima evaluare,
Situaţia neconformităţilor înregistrate în cadrul controalelor precedente – numărul şi tipul
acestora, frecvenţa reapariţiei lor, angajamentul operatorului privind aplicarea măsurilor
corective pentru eliminarea neconformităţilor şi a cauzelor apariţiei acestora,
Sistemele de control ale operatorilor şi eficacitatea implementării acestora etc.
b) Criterii ce au la bază resursele necesare desfăşurării evaluării, cum ar fi:
Resursele umane: numărul inspectorilor, pregătirea acestora etc.,
Resursele materiale: mijloace de transport necesare, consumabile necesare,
Resursele financiare: alocarea bugetară necesară pentru acoperirea cheltuielilor pe care le
presupune desfăşurarea activităţii conform planificării.
4.2. Pregătirea evaluării
Odată realizată planificarea activităţii de evaluare a unităţilor care desfăşoară activitate/activităţi
în domeniul siguranţei alimentelor pe raza unui judeţ, pentru asigurarea implementării, se trece la
desemnarea inspectorilor care vor realiza evaluarea. Desemnarea este făcută de coordonatorul
structurii organizatorice din cadrul DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti care desfăşoară,
conform prevederilor ROF, activitatea de evaluare.
După desemnare, inspectorii procedează la:
studierea cerinţelor cuprinse în fişa de evaluare,
documentarea privind legislaţia aferentă tematicii,
documentarea privind istoricul activităţii/activităţilor desfăşurate,
pregătirea mapei personale (formulare utilizate în activitatea de control, ghiduri, articole
birotică etc.),
pregătirea altor materiale (aparat foto, termometru etc.)
pregătirea documentelor necesare efectuării deplasării (formular deplasare, fonduri
necesare deplasării etc.).
4.3. Realizarea evaluării
Evaluarea este o activitate planificată şi notificată către operator.
Evaluarea unei unităţi care desfăşoară activitate în domeniul alimentar se realizează în prezenţa
reprezentantului legal al operatorului sau a unei persoane desemnate de acesta.
În cadrul efectuării evaluării unei unităţi, inspectorul parcurge următorii paşi:
Odată ajuns la obiectivul ce urmează a fi controlat, contactează conducătorul unităţii sau
pe reprezentantul legal al acesteia.
Se legitimează şi prezintă acestuia delegaţia, care va fi semnată şi ştampilata de
reprezentantul legal al unităţii.
Solicită o persoană competentă din partea operatorului care să îl însoţească pe tot
parcursul evaluării.
Înregistrează controlul în Registrul unic de control al unităţii.
Solicită să se înscrie în registrul de vizitatori şi completează documentele anexe pe care le
solicită conducerea unităţii, acolo unde este cazul.
Respectă procedurile privind intrarea în unitate (inspectorul intră prin filtru, îmbracă
echipamentul de protecţie pus la dispoziţie de unitate)
Notează pe parcursul acţiunii toate observaţiile care să conducă la o corectă evaluare a
unităţii; de asemenea, notează eventualele neconformităţi sau deficienţe constatate.
Activitatea de evaluare se desfăşoară în unităţile din domeniul alimentar după principiul „de la
curat către murdar”.
În timpul controlului oficial respectă principiile conduitei funcţionarului public, adoptând o
atitudine de imparţialitate şi respectând principiile transparenţei şi confidenţialităţii în
conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare,
Controlul oficial se desfăşoară pe fluxul tehnologic în aşa fel ca după încheierea acestuia să se
poată trage concluzii coerente şi complete.
Evaluarea are loc cu completarea fişei de evaluare a unităţii – datele necesare înscrierii în fişa
sunt solicitate reprezentantului legal al operatorului şi/sau sunt colectate în timpul deplasării pe
fluxul tehnologic
În cadrul evaluării se desfăşoară un amplu control documentar.
Nu se fac înscrisuri/sublinieri/corecturi pe documentele originale.
Se pot solicita copii după documentele prezentate în cadrul controlului, cu respectarea
principiului confidenţialităţii.
Fişa de evaluare se întocmeşte în două exemplare ce vor fi semnate şi stampilate din care un
exemplar este predat reprezentantului operatorului.
Fişa de evaluare se completează la toate rubricile şi se detaliază toate neconformităţile şi
deficienţele constatate.
În cazul constatării unor deficienţe foarte grave (contaminări periculoase), inspectorul poate
dispune oprirea activităţii parţial sau total şi anunţă de urgenţă şeful ierarhic superior.
Măsurile corective se stabilesc gradual, în funcţie de gravitatea şi complexitatea
neconformităţilor constatate: stabilirea unui termen de recontrol, acordarea de sancţiuni
contravenţionale cu avertisment sau cu amendă, luarea măsurii de reţinere oficială asupra unor
produse suspicionate, propunerea de acordare de sancţiuni contravenţionale complementare de
suspendare temporară a activităţii sau de interzicere a activităţii desfăşurate, aşa cum este
prevăzut de legislaţia în vigoare .
Părăsirea unităţii se face cu respectarea procedurilor de trecere prin filtru, acolo unde este cazul.
Fişa de evaluare a unităţii conţine rubrici prin completarea cărora unitatea obţine un punctaj, care
o încadrează intr-o anumită categorie de risc.
4.4. Menţinerea şi utilizarea înregistrărilor privind unităţile evaluate
Toate unităţile din domeniul alimentar înregistrate sanitar-veterinar si pentru siguranţa
alimentelor se înregistrează în catagrafia judeţului.
Catagrafia unităţilor evaluate la nivelul judeţului cuprinde datele referitoare la:
înregistrarea unităţii,
categoria de risc în care a fost încadrată unitatea,
data evaluării,
Aceste date se actualizează ori de câte ori este necesar.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Inspectorii oficiali
realizează controlul oficial
aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care trebuie
întreprinse
5.2. Operatorii din domeniul alimentar
respectă prevederile legislaţiei din domeniul siguranţei alimentelor
comunică cu autoritatea competentă (DSVSA)
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Catagrafia unităţilor
Registru/formular de evidenţă a unităţilor evaluate
Fişă de evaluare a unităţilor de procesare a produselor alimentare
Fişă de evaluare a unităţilor de alimentaţie publică înregistrate sanitar veterinar şi pentru
siguranţa alimentelor, de tipul restaurantelor, restaurante cu autoservire, vagoane-
restaurant, rulote, fast-food-uri, baruri, pizzerii, cantine, sau alte unităţi de alimentaţie
publică unde se desfăşoară activităţi de recepţie, depozitare, preparare şi servire a
produselor alimentare
Fişă de evaluare a unităţilor de comercializare a produselor alimentare
Fişă de evaluare a unităţilor de producţie primară a produselor alimentare de origine
nonanimală
CONTROLUL OFICIAL ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI ALIMENTELOR DE
ORIGINE NONANIMALĂ
1. SCOP
Scopul procedurii este de a descrie modul în care se realizează controlul oficial în domeniul
siguranţei alimentelor de origine nonanimală.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura este aplicată în activitatea de control oficial din domeniul siguranţei alimentelor de
origine nonanimaă de către personalul structurilor cu responsabilitate privind realizarea acestui
control.
3. ASPECTE GENERALE
3.1. Consideraţii generale privind controlul oficial
Controalele oficiale definite specific în documentele de referinţă indicate au ca obiectiv principal
verificarea respectării normelor care vizează în special prevenirea, eliminarea sau reducerea la
niveluri acceptabile a riscurilor care ar putea apărea pentru oameni şi animale, fie direct, fie prin
mediu, precum şi garantarea practicilor loiale în comerţul cu hrană pentru animale şi produse
alimentare şi protejarea intereselor consumatorilor.
Efectuarea controalelor oficiale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 882/2004 nu aduce atingere
responsabilităţii legale primare pe care o au operatorii din sectorul alimentar şi al hranei pentru
animale de a asigura siguranţa lor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 178/2002, şi nici
unei răspunderi civile sau penale care apare din nerespectarea obligaţiilor acestora.
Controalele oficiale în domeniul siguranţei produselor alimentare de origine nonanimală sunt
realizate de personalul angajat al departamentelor ce au aceasta atribuţie din cadrul DSVSA
judeţene/a municipiului Bucureşti, în calitate de autoritate competentă căreia îi revine
responsabilitatea realizării obiectivelor şi controalelor oficiale prevăzute de Regulamentul (CE)
nr. 882/2004.
Coordonarea activităţilor de control oficial este asigurată de autoritatea centrală (ANSVSA).
3.2. Clasificarea controalelor
Controalele oficiale efectuate de personalul departamentelor din cadrul DSVSA judeţene/a
municipiului Bucureşti au loc cu regularitate şi cu o frecvenţă corespunzătoare, clasificarea lor
putând fi făcută în baza mai multor criterii, cum ar fi:
a) Planificarea controlului - acţiunile de control oficial pot fi:
Planificate – sunt acele controale efectuate ca urmare a planificării activităţii în cadrul
Programului de Supraveghere şi Control în domeniul siguranţei alimentelor-planuri
cifrice,
Neplanificate - sunt acele controale efectuate într-una din situaţiile:
identificarea în cadrul unui control oficial planificat a unei/unor neconformităţi
(recontrol),
emiterea unor Note de serviciu pe o anumită tematică,
organizarea de acţiuni comune ale autorităţilor competente la nivel local,
acţiuni desfăşurate sub coordonarea SRAAF,
reclamaţii,
suspiciune.
b) Notificarea operatorului - acţiunile de control oficial pot fi:
Notificate – sunt acele controale efectuate care sunt anunţate în prealabil operatorului,
precum înregistrarea, evaluarea, auditul,
Nenotificate - restul controalelor oficiale, planificate sau neplanificate, prelevarea de
probe.
c) Componenţa echipei - acţiunile de control oficial pot fi realizate de:
Inspectori ANSVSA,
Inspectori ANSVSA şi reprezentanţi ai altor autorităţi competente.
4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1. Planificarea controalelor
România, în calitate de stat membru al UE, trebuie să asigure aplicarea legislaţiei privind
produsele alimentare, să controleze şi să verifice respectarea cerinţelor relevante cuprinse în
aceasta de către operatorii din sector în toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie. În
acest scop sunt organizate controalele oficiale.
Articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede că fiecare stat membru trebuie să
elaboreze un plan unic de control naţional multianual integrat. Acesta se aplică tuturor
controalelor oficiale ale autorităţilor competente la toate nivelurile (central, regional şi local),
după caz, conform reglementărilor naţionale privind controalele oficiale.
România elaborează un Plan Naţional Multianual de Control Integrat (aplicabil pentru 3-5 ani),
care descrie sistemele de control pentru diferite sectoare ale domeniu lui alimentar, precum şi
competenţele autorităţilor implicate. ANSVSA asigură coordonarea elaborării PNCUI pentru
România şi transmiterea documentului la CE.
Programul de Supraveghere şi Control în domeniul siguranţei alimentelor de origine
nonanimală: ANSVSA transpune prevederile Planului Naţional Multianual în Programul de
Supraveghere şi Control din domeniul siguranţei alimentelor, care prevede:
Tipul pericolului (alergeni, contaminanţi, aditivi şi substanţe interzise, reziduuri de
pesticide etc.)
Domeniile de activitate
Locul de desfăşurare a controlului (unitate de producţie, depozit, PIF, PID etc.)
Etapa din lanţul alimentar unde se realizează controlul (sfârşitul procesului de
fabricaţie, produse puse pe piaţă)
Frecvenţa controalelor
Personalul responsabil cu efectuarea controalelor
Tipul produselor prelevate
Procedura utilizată pentru analiza de laborator
Condiţii specifice de desfăşurarea a controlului, mod acoperire costuri
Procedura de prelevare a probelor
Procedura de contestare a rezultatelor controalelor oficiale
Procedura în cazul apariţiei unei suspiciuni.
4.2. Planurile cifrice
ANSVSA emite o Notă de Serviciu prin care transmite DSVSA judeţene/a municipiului
Bucureşti formularul utilizat pentru întocmirea planurilor cifrice,
DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti, prin departamentul cu atribuţii privind
elaborarea planurilor de control, întocmesc planurile cifrice în funcţie de criteriile
stabilite în legislaţie şi/sau propriile criterii stabilite la nivel judeţean,
planurile cifrice întocmite sunt transmise prin poşta electronică la departamentul
destinatar din cadrul ANSVSA desemnat prin Nota de serviciu, în vederea verificării
acestora (Nota de Serviciu va indica adresa de e-mail la care se transmit documentele in
format electronic),
persoana/persoanele desemnate din cadrul departamentului specializat al ANSVSA
verifică planurile cifrice,
după verificarea lor, departamentul specializat al ANSVSA formulează avizul pozitiv,
ceea ce pentru DSVSA înseamnă acordul pentru emiterea Planului Cifric la nivelul
DSVSA (redactare, semnare, ştampilare) şi trimiterea lor în format letric la ANSVSA,
ANSVSA, prin departamentul specializat desemnat, aprobă Planul Cifric
4.3. Criterii utilizate la întocmirea Planurilor Cifrice în baza Programului aprobat
Elaborarea Planurilor Cifrice se face la nivelul DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti, luând
în considerare criteriile stabilite de acestea şi cele stabilite în Programul de Supraveghere şi
Control din domeniul siguranţei alimentelor.
Tipuri de criterii care stau la baza elaborării Planurilor Cifrice:
Numărul operatorilor economici înregistraţi pe fiecare domeniu de activitate în parte,
Istoricul operatorului privind respectarea prevederilor legislative (de ex. număr şi tip de
neconformităţi semnalate în controalele din anii anteriori, capacitate de stabilire şi
implementare măsuri corective în caz de neconformitate),
Numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor din domeniul alimentar care realizează
activitatea de import şi comerţ intraunional,
Capacitatea unităţilor/depozitelor,
Număr consumatori ai produselor operatorului respectiv,
Ponderea produselor operatorilor respectivi în regimul alimentar al consumatorilor,
Disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare,
Evaluarea sistemul de control propriu al operatorului economic (dacă există, eficacitatea
lui),
Volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră, punct final de
import şi depozite de destinaţie,
Notificările SRAAF şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor
maxime admise/dozelor maxime admise/ din anii precedenţi,
Prevederile europene în care sunt stabilite condiţii speciale şi /sau controale consolidate
pentru anumite produse alimentare.
Sistemul de control propriu al operatorului economic trebuie să îndeplinească următoarele
criterii:
i. să fie proiectat pentru o perioadă de cel puţin un an/trei ani, în funcţie de domeniu;
ii. să specifice tipul pericolului monitorizat din şi de pe produse alimentare, cu planificarea
anuală a acestora;
iii. să specifice tipul produselor alimentare care sunt monitorizate, cu planificarea anuală a
acestora;
iv. să conţină date cu privire la: procedura de prelevare utilizată, strategia de prelevare
utilizată, referenţialul care se aplică la interpretarea rezultatelor de laborator;
v. capacitate de stabilire şi implementare a măsurilor corective în caz de neconformitate.
4.4. Etapele controlului oficial
a) Pregătirea controlului oficial
Echipa de inspectori cu atribuţii în domeniul efectuării controlului oficial se desemnează la
propunerea şefului structurii care asigură efectuarea controlului. Aceştia trebuie să se asigure de:
primirea şi studierea cerinţelor cuprinse în tematicile de control,
documentarea privind legislaţia aferentă tematicilor (se va aloca timp suficient pentru
studierea tematicii),
stabilirea unui plan de activitate care cuprinde următoarele informaţii referitoare la
acţiunile ce urmează a fi efectuate: tipul de control oficial, stabilirea operatorilor din
catagrafie, documentarea asupra activităţii anterioare a obiectivelor vizate,
pregătirea mapei personale (formulare utilizate in activitatea de control pentru obţinerea
înregistrărilor, ghiduri, articole birotică etc.),
pregătirea altor materiale (de ex: aparat foto, termometru, instrumente de prelevare a
probelor, materiale pentru ambalarea probelor, sigilii, etichete, lăzi frigorifice,
consumabile, după caz, conform procedurilor de prelevare),
pregătirea documentelor necesare efectuării deplasării (ordin de deplasare, fonduri
necesare deplasării).
b) Realizarea controlului oficial
Persoana/persoanele desemnate să efectueze controlul urmează paşii:
contactează conducătorul unităţii sau pe reprezentantul legal al acestuia.
se legitimează şi prezintă acestuia delegaţia, care va fi semnată şi ştampilată de
reprezentantul legal al unităţii.
aduce la cunoştinţa reprezentantului unităţii tematica controlului oficial sau motivul
pentru care s-a deplasat la obiectivul respectiv.
solicită o persoană care reprezintă operatorul şi care să îi însoţească pe tot parcursul
controlului oficial.
înregistrează controlul în Registrul unic de control al unităţii.
solicită consemnarea în registrul de vizitatori şi completează documentele anexe pe care
le solicită conducerea unităţii, acolo unde este cazul.
respectă procedurile privind intrarea în unitate (intră prin filtru, îmbracă echipamentul
de protecţie pus la dispoziţie de unitate), acolo unde este cazul
în timpul controlului oficial respectă principiile conduitei funcţionarului public,
adoptând o atitudine de imparţialitate şi păstrarea confidenţialităţii.
Controlul oficial se desfăşoară în unităţile de industrie alimentara după principiul „de la curat
către murdar”.
Controlul oficial se desfăşoară pe fluxul tehnologic conform tematicii, în aşa fel încât după
încheierea acestuia să se poată trage concluzii coerente şi complete.
Dacă în timpul controlului oficial se constată alte deficienţe, care nu au legătură cu tematica
propusă, echipa de inspectori extinde controlul. În cazul constatării unor deficienţe care pot pune
în pericol sănătatea consumatorilor, inspectorul poate propune suspendarea
temporară/interzicerea activităţii.
Controlul documentelor este obligatoriu în orice tip de control oficial.
Nu se fac înscrisuri/sublinieri/corecturi pe documentele originale ale operatorului.
Se pot solicita copii după documentele prezentate în cadrul controlului.
Controalele oficiale se efectuează prin utilizarea de metode de control şi tehnici corespunzătoare:
monitorizare, supraveghere, verificare, inspecţia, prelevarea de probe şi analiza.
La finalizarea controlului oficial:
procesul verbal de constatare se întocmeşte în două exemplare ce vor fi semnate şi
stampilate, un exemplar este predat reprezentantului operatorului.
procesul verbal de constatare precizează temeiul legal în baza căruia se desfăşoară
acţiunea de control oficial, se completează conform instrucţiunilor şi sunt consemnate
toate rezultatele controlului, cu detalierea neconformităţilor constatate.
Procesul verbal de constatare poate să cuprindă ca anexe următoarele documente, după caz:
1. în cazul în care în cadrul controlului oficial s-au efectuat şi prelevări de probe: proces
verbal de prelevare probe, cerere de analiză, fişă de prelevare;
2. în cazul în care au fost aplicate măsuri asupra produselor alimentare: proces verbal de
reţinere oficială/sechestru, proces verbal de distrugere, document de ridicare reţinere
oficială, document de însoţire produse în vederea distrugerii;
3. în cazul în care au fost aplicate sancţiuni: proces verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor;
4. checklist-uri în funcţie de tematica abordată în timpul controlului.
Măsurile corective se stabilesc gradual, în funcţie de gravitatea şi complexitatea
neconformităţilor constatate, având în vedere:
stabilirea unui termen realist de remediere a neconformităţilor, asumat de reprezentantul
operatorului,
acordarea de sancţiuni contravenţionale, avertisment sau amendă, (în această situaţie se
completează corespunzător „Procesul verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor la normele sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor” conform
prevederilor legislaţiei în domeniu).
luarea măsurii de reţinere oficială a unor produse asupra cărora există suspiciunea de
neconformitate (potenţial nesigure),
propunerea de acordare de sancţiuni contravenţionale complementare cum ar fi
suspendarea temporară a activităţii sau interzicerea activităţii desfăşurate, aşa cum este
prevăzut de legislaţia în vigoare.
Părăsirea unităţii se face cu respectarea procedurilor de trecere prin filtru, acolo unde este cazul
c) Înregistrarea rezultatelor
La întoarcerea la sediul DSVSA/ANSVSA, rezultatele controlului sunt înregistrate conform
procedurilor interne privind controlul şi circuitul documentelor şi sunt comunicate
departamentelor interesate din cadrul DSVSA/ANSVSA în vederea realizării atribuţiilor de
serviciu ce le revin.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Inspectorii oficiali
au obligaţia să cunoască legislaţia naţională şi comunitară în domeniul siguranţei
alimentelor şi să o aplice cu imparţialitate;
aplică măsuri în caz de neconformitate;
păstrează confidenţialitatea privind datele activităţii de control oficial desfăşurate la
operatori din domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală, în raport cu alte
persoane fizice sau juridice, pentru a nu afecta concurenţa de piaţă, potrivit prevederilor
legale în vigoare.
5.2. Operatorii din domeniul alimentar
asigură condiţii optime pentru ca inspectorii autorităţii sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor să îşi poată desfăşura şi exercita activitatea de control oficial în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
furnizează inspectorilor documentele ce sunt necesare în activitatea de control oficial;
aplică măsurile necesare pentru remedierea neconformităţilor.
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate
Checklist igienă unităţi procesare
Checklist igienă unităţi comercializare
Checklist aditivi
Checklist HACCP
Checklist trasabilitate
Proces verbal de constatare- model conform Ordin ANSVSA nr.111/2008 cu modificările
si completările ulterioare
Proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor - model conform Ordin
ANSVSA nr.69/2014
Proces verbal de sechestru/reţinere oficială - model conform Ordin ANSVSA
nr.111/2008 modificările si completările ulterioare
Proces verbal de distrugere - model conform Ordin ANSVSA nr.111/2008 modificările s i
completările ulterioare
Proces verbal de ridicare sechestru - model conform Ordin ANSVSA nr.111/2008
modificările si completările ulterioare
Document de însoţire în vederea distrugerii - model conform Ordin ANSVSA
nr.111/2008 modificările si completările ulterioare
Proces verbal de prelevare probe şi anexe la acesta (cerere de analiza şi fişa de prelevare)
- model conform Ordin ANSVSA nr.145/2007
EVALUAREA MODULUI IN CARE OPERATORII DIN DOMENIUL ALIMENTAR
APLICĂ ART. 5 AL REGULAMENTULUI (CE) 852/2004 PRIVIND IGIENA
ALIMENTELOR (PRINCIPIILE HACCP)
1. SCOP
Procedura descrie paşii pe care îi urmează inspectorii DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti
în activitatea de evaluare a modului în care operatorii din domeniul alimentar elaborează, aplică
şi utilizează în permanenţă o procedură sau mai multe proceduri bazate pe principiile HACCP, în
conformitate cu prevederile art. 5 al Regulamentului (CE) nr.852/2004 privind igiena
alimentelor.
2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedura este aplicată de inspectorii oficiali ce au atribuţii privind desfăşurarea
activităţilor de control oficial în unităţile cu activitate în domeniul alimentelor de origine
nonanimală.
3. ASPECTE GENERALE
3.1. Definiţii si abrevieri
Pericol - un agent biologic, chimic sau fizic aflat în produse alimentare sau hrana pentru
animale sau o stare a acestora, având potenţialul de a cauza un efect negativ asupra
sănătăţii;
Risc - o funcţie a probabilităţii unui efect negativ asupra sănătăţii şi gravitatea acelui efect,
determinat de un pericol;
Control (verb) - a lua toate măsurile necesare pentru a asigura şi a menţine conformitatea
cu criteriile stabilite în planul HACCP;
Control (substantiv) - situaţia în care proceduri corecte sunt aplicate şi criteriile sunt
îndeplinite;
Măsuri de control - orice acţiune şi activitate care poate fi utilizată pentru a preveni sau
elimina un pericol pentru siguranţa alimentelor sau pentru a-l reduce la un nivel acceptabil;
Acţiune corectivă - orice acţiune care sa fie aplicată atunci când rezultatul monitorizării
PCC indică o pierdere a controlului;
Punct Critic de Control (PCC) - un punct în care controlul poate fi aplicat şi care este
esenţial pentru prevenirea sau eliminarea unui pericol pentru siguranţa alimentelor sau
pentru reducerea acestuia la un nivel acceptabil;
Limită critică - un criteriu care face separarea între acceptabil şi inacceptabil;
Abatere - depăşirea unei limite critice;
Diagrama de flux - o reprezentare sistematică a succesiunii paşilor sau operaţiilor folosite
în producţia sau fabricarea unui anumit aliment;
HACCP - un sistem care identifică, evaluează sau controlează pericolele care sunt
semnificative pentru siguranţa alimentelor;
Plan HACCP - un document pregătit în concordanţă cu principiile HACCP care să asigure
controlul pericolelor care sunt semnificative pentru siguranţa alimentelor în veriga din
lanţul alimentar aflată în analiză;
Analiza pericolelor - procesul de colectare şi evaluare a informaţiei despre pericole ş i
condiţiile care duc la apariţia acestora, pentru a decide care sunt semnificative pentru
siguranţa alimentelor şi astfel să fie abordate în cadrul planului HACCP;
Monitorizare - actul de realizare a unei secvenţe planificate de observaţii sau măsurători a
unor parametri de control pentru a evalua dacă un PCC este sub control;
Pas - o etapă, procedură, operaţie sau stadiu în lanţul alimentar inclusiv materii prime, de la
producţia primară la consumul final;
Validare - obţinerea de dovezi că elementele planului HACCP sunt eficace;
Verificare - aplicarea de metode, proceduri, teste şi alte evaluări, în plus faţă de
monitorizare, pentru a determina conformitatea cu planul HACCP.
3.2. Flexibilitate
Evaluarea modului în care operatorii din domeniul alimentar elaborează, aplică şi utilizează în
permanenţă o procedură sau mai multe proceduri bazate pe principiile HACCP.
Cerinţele HACCP trebuie să ţină seama de principiile enunţate în Codex Alimentarius. Acestea
trebuie să fie suficient de flexibile pentru a putea fi aplicate în orice situaţie, inclusiv la nivelul
micilor întreprinderi.
În anumite întreprinderi din sectorul alimentar, prin analiza de risc nu se identifică puncte critice
şi astfel, în anumite cazuri, bunele practici de igienă pot înlocui monitorizarea punctelor critice.
În mod asemănător, cerinţa de a institui „limite critice” nu înseamnă neapărat că trebuie stabilită
o limită numerică în orice situaţie. În plus, cerinţa de păstrare a documentelor trebuie să fie
flexibilă, pentru a se evita împovărarea nejustificată a întreprinderilor foarte mici.
În activităţile alimentare unde nu are loc prepararea, producerea şi procesarea alimentelor, se
poate aprecia că toate riscurile pot fi controlate prin implementarea cerinţelor preliminare. În
aceste cazuri se poate considera că primul pas în procedura HACCP a fost realizat şi nu este
nevoie mai departe de dezvoltarea şi implementarea altor principii HACCP.
Asemenea activităţi pot include (dar nu exclusiv):
Puncte de vânzare volante, tarabe din pieţe, vehicule mobile cu vânzare,
Unităţi care servesc în principal băuturi (baruri,cafenele etc.),
Magazine mici de vânzare cu amănuntul (cum ar fi băcăniile),
Transportul şi depozitarea alimentelor preambalate şi a celor neperisabile, unde de
regulă nu se prepară alimente.
Astfel de unităţi pot realiza şi operaţiuni simple de preparare a alimentelor (cum ar fi felierea)
care pot fi făcute în condiţii de siguranţă aplicând corect cerinţele preliminare de igienă.
Ghidurile de bune practici reprezintă un mod simplu dar eficient pentru a preveni dificultăţile pe
care unele activităţi din sectorul alimentar le pot întâlni în implementarea unei proceduri HACCP
detaliate. Reprezentanţii diferitelor sectoare din industria alimentară, şi în particular ai acelor
sectoare unde multe unităţi întâmpină dificultăţi în implementarea procedurilor HACCP, trebuie
să ia în considerare aceste ghiduri, iar autorităţile competente trebuie să îi încurajeze să-şi
utilizeze asemenea ghiduri. Pentru sectoarele care sunt mai slab organizate trebuie acordată
asistenţă în însuşirea acestor ghiduri de bune practici.
Utilizarea ghidurilor de bune practici pot ajuta operatorii să controleze riscurile şi să
demonstreze conformitatea. Ele pot fi ap licate în orice sector alimentar şi în special acolo unde
manipularea alimentelor se face în concordanţă cu procedurile care sunt bine cunoscute şi care
fac parte frecvent din instruirile profesionale de rutină ale operatorilor din sectoarele vizate (fie
că e vorba de comerţ cu amănuntul sau nu), cum ar fi:
Restaurante, inclusiv unităţi de manipulare a alimentelor de la bordul mijloacelor de
transport cum ar fi vapoarele;
Sectoarele de catering, care distribuie hrana gata preparată de la o locaţie principală;
Sectorul de panificaţie şi cofetărie;
Magazine de vânzare cu amănuntul.
3.3. Evaluare
Conform Regulamentului 852/2004, este necesară evaluarea privind elaborarea, aplicarea şi utilizarea
în permanenţă la nivelul unităţii a uneia sau mai multor proceduri bazate pe principiile HACCP.
Conform Regulamentului 852/2004, la finalul evaluării trebuie să se răspundă la cele 7 întrebări,
iar pe baza răspunsurilor date, se face evaluarea finală: Este implementat un sistem HACCP?
Un sistem HACCP funcţional presupune identificarea pericolelor şi ţinerea acestora sub control.
De aceea, este important să se evalueze
1. dacă operatorul a identificat corect riscurile
2. dacă riscurile identificate sunt ţinute sub control.
Identificarea corectă a riscurilor dintr-un domeniu ţine atât de domeniul în sine (ghidurile din
industrie, legislaţia sau literatura de specialitate sunt surse de informaţii pentru acest subiect) dar
şi de specificitatea locaţiei (de exemplu, contaminările cu corpuri străine sau cu alergeni pot fi
specifice pentru o anumită unitate).
Înainte de efectuarea evaluării unităţii, este utilă documentarea privind riscurile existente în
domeniul respectiv şi ghidurile din industrie/limitele din legislaţie existente
Pentru a evalua dacă riscurile sunt ţinute sub control, operatorul trebuie să poată demonstra că
ţine sub control punctele critice identificate, adică să existe înregistrări de monitorizare care să
permită vizualizarea încadrării procesului în limitele definite (care să indice clar cine a
înregistrat, când şi ce valori s-au obţinut) şi, în cazul depăşirii limitelor stabilite, să fi fost
implementate imediat măsuri care să readucă procesul sub control şi care să trateze produsul
neconform rezultat cât timp procesul a fost în afara controlului.
4. DESCRIEREA PROCEDURII
Este o activitate care se realizează împreună cu activitatea de evaluare şi clasificare în funcţie de
risc a unităţilor supuse înregistrării şi controlului pentru siguranţa alimentelor sau cu activitatea
de control oficial. Având în vedere acest fapt, la evaluarea sistemului HACCP inspectorul oficial
respectă prevederile procedurilor legate de evaluare şi control oficial
Pentru realizarea evaluării se completează checklist-ul HACCP.
Evaluarea finală poate fi:
A (bine): sunt identificate riscurile şi acestea sunt ţinute sub control,
AR (acceptabil cu recomandări): sunt identificate riscurile şi acestea sunt ţinute sub
control, chiar dacă sunt observaţii privind documentaţia, actualizarea documentaţiei
N (neacceptabil): nu sunt identificate corect riscurile (în special lipsa celor indicate în
legislaţie) sau nu sunt ţinute sub control riscurile identificate (nu există înregistrări
permanente ale punctelor de control sau nu sunt implementate acţiuni corective atunci
când limitele critice au fost depăşite)
NA (neaplicabil): atunci când riscurile pot fi controlate prin implementarea cerinţelor
preliminare
Pentru raportare unitară la nivel naţional, rezultatele evaluării finale se vor comunica la
solicitarea ANSVSA. O astfel de raportare poate conţine următoarele informaţii:
1. Sistemul implementat, funcţional (A, AR la cerinţa 1)
2. Sistem neimplementat sau nefuncţional (N la cerinţa 1)
Din care*:
2.1. Sistem în curs de implementare, nefinalizat
2.2. Documentaţie elaborată dar sistem neimplementat (nu se menţin înregistrări)
2.3. Sistem nefuncţional (nu sunt identificate corect riscurile, lipsa continuităţii în
înregistrări, înregistrări defectuoase, lipsa implementării acţiunilor corective)
2.4. Cerinţe preliminare implementate, dar e necesară implementarea HACCP
3. Se respectă cerinţele preliminare (NA la cerinţa 1)
*se va bifa doar una dintre cele 4 situaţii
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Inspectorii oficiali:
au obligaţia să cunoască legislaţia naţională şi comunitară în tematica HACCP şi să o
aplice cu imparţialitate;
aplică măsuri în caz de neconformitate;
păstrează confidenţialitatea privind datele activităţii de control oficial desfăşurate la
operatori din domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală, în raport cu alte
persoane fizice sau juridice, pentru a nu afecta concurenţa de piaţă, potrivit prevederilor
legale în vigoare.
5.2. Operatorii din domeniul alimentar
asigură condiţii optime pentru ca inspectorii autorităţii sanitar-veterinare şi pentru
siguranţa alimentelor să îşi poată desfăşura şi exercita activitatea de evaluare a
sistemului HACCP în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
furnizează inspectorilor documentele ce sunt necesare în activitatea de control oficial;
aplică măsurile necesare pentru remedierea neconformităţilor.
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform procedurii de
control oficial;
Registru/formular de evidenţă a unităţilor evaluate, conform procedurii de evaluare;
Checklist HACCP.
EVALUAREA SISTEMULUI PRIVIND ASIGURAREA TRASABILITĂŢII
1. SCOP
Procedura are ca scop descrierea modului în care, în cadrul controlului oficial realizat de
inspectorii oficiali, poate fi verificat gradul în care operatorii din sectorul alimentar respectă
principiul trasabilităţii produselor alimentare sau a unei substanţe care urmează a fi încorporată
ori care poate fi încorporată într-un aliment.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplică în cazul efectuării unui control oficial realizat în oricare etapă, inclusiv
importul, începând cu şi incluzând producţia primară a unui produs alimentar şi terminând cu şi
incluzând depozitarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa către consumatorul final şi, atunci
când este cazul, importul, producţia, fabricarea, depozitarea, transportul, distribuţia, vânzarea şi
furnizarea alimentelor.
3. ASPECTE GENERALE
Activitatea de evaluare a sistemului de trasabilitate are loc odată cu desfăşurarea activităţii de
control oficial sau evaluare a operatorilor economici din domeniul alimentar; prin urmare, se
respectă toate etapele desfăşurării acestor activităţi.
3.1. Definiţii
Trasabilitate - capacitatea de a depista şi a urmări anumite produse alimentare, hrană pentru
animale, un animal de la care se obţin produse alimentare sau o substanţă destinată
încorporării sau care este de aşteptat să fie încorporată în anumite produse alimentare sau
hrană pentru animale, pe parcursul tuturor etapelor de producţie, prelucrare şi distribuţie.
Etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie - oricare etapă, inclusiv importul, începând cu
şi incluzând producţia primară a unui produs alimentar şi terminând cu şi incluzând
depozitarea, transportul, vânzarea sau furnizarea sa către consumatorul final şi, atunci când
este cazul, importul, producţia, fabricarea, depozitarea, transportul, distribuţia, vânzarea ş i
furnizarea hranei pentru animale.
Lot - un grup sau o serie de produse identificabile obţinute în urma unui anumit proces în
condiţii practic identice şi produse într-un anumit loc în cadrul unei perioade de producţie
determinate.
3.2. Cerinţe legislative
Cerinţa privind asigurarea trasabilităţii se regăseşte la articolul 18 din Regulamentul 178/2002.
Cerinţa se bazează pe abordarea „un pas înapoi, un pas înainte” care implică pentru operatorii
din sectorul alimentar următoarele:
dispun de un sistem care le permite să identifice furnizorul (furnizorii) imediat
(imediaţi) şi clientul (clienţii) imediat (imediaţi) al (ai) produselor lor.
stabilesc o legătură „furnizor-produs” (ce produse sunt furnizate de către care furnizor).
stabilesc o legătură „client-produs” (ce produse sunt furnizate căror clienţi).
Cu toate acestea, operatorii din sectorul alimentar nu trebuie să identifice clienţii imediaţi atunci
când aceştia sunt consumatori finali.
3.3. Produsele vizate
Articolul 18 al R 178/2002 menţionează „produsele alimentare şi orice altă substanţă destinată
sau prevăzută a fi încorporată într-un produs alimentar sau în hrana pentru animale”.
Unele dintre aceste produse sunt reglementate în regulamente sau directive comunitare specifice,
care pot impune chiar şi cerinţe mai stricte privind trasabilitatea.
Substanţele vizate sunt cele destinate sau prevăzute a fi „încorporate” într-un produs alimentar în
timpul fabricării, preparării sau tratării acestora. Aceasta ar include, de exemplu, toate tipurile de
ingrediente din produsele alimentare, inclusiv cerealele atunci când sunt încorporate în produsele
alimentare. Cerealele sunt, însă, excluse atunci când sunt utilizate ca seminţe pentru cultivare.
Trasabilitatea presupune identificarea loturilor de produse şi relaţia acestora cu loturile de
materii prime, de ambalaje ce intră în contact direct cu alimentul şi ambalajele care ar putea intra
în contact direct cu alimentul.
Regulamentul 178/2002 nu face referire in mod specific la identificarea loturilor, ci doar la faptul
ca „produsele alimentare sunt etichetate sau identificate în mod corespunzător pentru facilitarea
trasabilităţii lor”.
Cerinţa privind trasabilitatea ambalajelor este reglementată de Regulamentul 1935/2004 privind
materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, articolul 17.
Trasabilitatea trebuie să fie asigurată în toate stadiile, incluzând producţia în curs şi tratamente
ulterioare. Trebuie acordată atenţie specială situaţiilor în care în produsele alimentare se introduc
produse semifabricate, de exemplu utilizarea marginilor de napolitane în crema de napolitane.
Sistemul de trasabilitate trebuie să permită identificarea utilizării acestor semifabricate în
procesul de obţinere a produselor alimentare.
Pentru fiecare produs alimentar procesat, operatorul trebuie să fie capabil să pună la dispoziţie
lista de ingrediente utilizate şi materiale de ambalaj în contact cu alimentul utilizate, iar pentru
fiecare dintre acestea să poată demonstra provenienţa: furnizorul şi modul specific de etichetare
al ingredientului respectiv sau al materialului de ambalare care permit trasabilitatea.
3.4. Operatorii vizaţi
Articolul 18 din Regulamentul (CE) 178/2002 se aplică operatorilor din sectorul alimentar în
toate etapele lanţului alimentar de la producţia primară (recolte), prelucrarea produselor
alimentare, până la distribuţie şi furnizare, inclusiv intermediari indiferent dacă aceştia deţin fizic
produsele alimentare.
Transportatorii independenţi şi întreprinderile de depozitare, în calitate de întreprinderi implicate
în distribuţia produselor alimentare, sunt cuprinse în definiţia „întreprindere cu profil alimentar”
şi, prin urmare, trebuie să respecte articolul 18.
3.5. Trasabilitate externă/internă
Se stabileşte dacă operatorul economic poate demonstra trasabilitatea:
externă:
documente intrare materii prime cu identificare loturi;
documente livrare produse finite; marcare lot in documente comerciale;
internă:
sistem propriu de lotizare;
fişa de producţie interioară cu lotizare;
metode de identificare a semipreparatelor şi ingredientelor în timpul procesării;
stabilire lot şi marcare pe produs.
3.6. Aplicabilitatea trasabilităţii în ceea ce priveşte produsele alimentare provenite din ţări
terţe (în legătură cu articolul 11 al Regulamentului (CE) 178/2002)
Dispoziţiile referitoare la trasabilitate din Regulamentul (CE) 178/2002 nu se aplică în afara UE.
Această cerinţă vizează toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie în UE, şi anume de la
importatorul în UE până la nivelul comerţului cu amănuntul, excluzând totuşi furnizarea către
consumatorul final.
Articolul 11 nu trebuie interpretat astfel încât cerinţa privind trasabilitatea sa fie extinsă la
operatorii din sectorul alimentar din ţări terţe. Acest articol prevede că produsele alimentare
importate în UE respectă cerinţele relevante ale legislaţiei alimentare a UE.
Exportatorii din ţările cu care s-au încheiat parteneriate comerciale nu pot fi obligaţi prin lege să
îndeplinească cerinţa de trasabilitate impusă în cadrul UE (în afara cazului în care există acorduri
bilaterale speciale pentru anumite sectoare sensibile sau atunci când există cerinţe juridice
comunitare specifice, de exemplu în sectorul veterinar).
Obiectivul articolului 18 este suficient îndeplinit în cazul importurilor de produse alimentare,
deoarece cerinţa se extinde la importatorul din UE.
Importatorul din UE trebuie să poată identifica de la cine a fost exportat produsul din ţara terţă
Practica frecventă în rândul unora dintre operatorii din sectorul alimentar din UE este de a
solicita partenerilor comerciali să îndeplinească cerinţele privind trasabilitatea, chiar depăşind
principiul „un pas înapoi, un pas înainte”. Totuşi, trebuie reţinut că aceste cerinţe fac parte din
dispoziţiile contractuale şi nu sunt impuse de regulament
Inspectorii trebuie să verifice dacă operatorii din sectorul alimentar asigură, în toate etapele de
producţie, prelucrare şi distribuie, păstrarea următoarelor informaţii privind produsele alimentare
de origine nonanimală.
Operatorii din sectorul alimentar se asigură, de asemenea, că informaţiile necesare pentru
respectarea trasabilităţii sunt transmise către operatorii din sectorul alimentar cărora le-au fost
furnizate produsele alimentare de origine nonanimală. Aceste informaţii sunt:
stabilirea corectă a denumirii produsului alimentar,
volumul sau cantitatea produsului alimentar,
identificarea şi marcarea loturilor de produse alimentare de origine nonanimală, printr-un
număr de referinţă,
în cazul expedierii produselor alimentare de origine nonanimală de către un alt operator
din sectorul alimentar:
(i) denumirea şi adresa operatorului din sectorul alimentar de la care au fost expediate
produsele alimentare de origine nonanimală;
(ii) denumirea şi adresa expeditorului (proprietarului), în cazul în care acesta este
diferit de operatorul din sectorul alimentar de la care au fost expediate produse
alimentare de origine nonanimală;
denumirea şi adresa operatorului din sectorul alimentar căruia îi sunt expediate produsele
alimentare de origine nonanimală,
denumirea şi adresa destinatarului (proprietarului), în cazul în care acesta este diferit de
operatorul din sectorul alimentar căruia îi sunt expediate produsele alimentare de origine
nonanimală,
data expedierii şi, dacă este necesar, ora tranzacţiei/livrării.
Dacă se păstrează înregistrările (registre) de trasabilitate în format tipărit sau electronic, este
posibil ca pe acestea să fie deja trecute data şi ora livrării, precum şi numele şi adresa
furnizorului şi clientului. În caz contrar, data trebuie înregistrată în mod specific, la fel şi ora
dacă există mai mult de o furnizare/livrare într-o anumită zi. Deşi nu este obligatoriu, ar fi, de
asemenea, util să se înregistreze detalii cu privire la orice referinţă sau număr al lotului care ar
permite identificarea produsului.
Informaţiile menţionate mai sus pot fi conservate şi transmise în orice formă adecvată, de ex:
utilizarea unui registru de trasabilitate, cu condiţia ca acestea să fie uşor de accesat de către
operatorul din sectorul alimentar căruia îi sunt furnizate produsele alimentare de origine
nonanimală.
Operatorul din sectorul alimentar furnizează informaţiile cu privire la produsul alimentar de
origine nonanimală inspectorilor la cerere, fără întârziere nejustificată.
3.7. Cerinţe în materie de trasabilitate aplicabile produselor alimentare de origine nonanimală
la import
Loturile de produse alimentare de origine nonanimală provenite din ţări terţe sunt însoţite, atunci
când sunt importate în Uniune,
de un certificat de sănătate atunci când sunt stabilite condiţii speciale la import în
conformitate cu legislaţia specifică în domeniu,
documentul comun de intrare/DIPAONA conform ordinului nr. 145/2007.
Operatorul din sectorul alimentar care importă produse alimentare de origine nonanimală
păstrează certificatul de sănătate, atunci când este cazul, pentru o perioadă suficient de lungă de
timp după perioada presupusă de consum al produselor alimentare de origine nonanimală.
Toţi operatorii din sectorul alimentar care manipulează produsele alimentare de origine
nonanimală importate furnizează o copie a certificatului de sănătate, atunci când este cazul,
tuturor operatorilor din sectorul alimentar cărora le sunt expediate produsele.
În cazul în care produsele alimentare de origine nonanimală se vând ambalate şi sunt destinate
pentru vânzarea cu amănuntul, toţi operatorii din sectorul alimentar care manipulează produsele
alimentare de origine nonanimală importate furnizează o copie a certificatului de sănătate, atunci
când este cazul, tuturor operatorilor din sectorul alimentar cărora le sunt expediate produsele,
până în momentul în care acestea sunt ambalate pentru vânzarea cu amănuntul.
3.8. Timpul de reacţie pentru disponibilitatea datelor privind trasabilitatea
Articolul 18 impune operatorilor din sectorul alimentar să dispună de sisteme şi proceduri pentru
a asigura trasabilitatea produselor lor. Deşi articolul nu oferă detalii privind aceste sisteme,
utilizarea termenilor „sisteme” şi „proceduri” implică un mecanism structurat care poate oferi
informaţiile necesare la cererea inspectorilor.
Atunci când se elaborează un sistem de trasabilitate, nu înseamnă că operatorii din sectorul
alimentar trebuie să dispună de un sistem specific. Importantă este necesitatea de a furniza
informaţii, nu formatul în care acestea sunt păstrate.
Înregistrările (registrele) privind trasabilitatea ar trebui să fie suficient organizate astfel încât să
permită disponibilitatea „la cerere” fără nici o întârziere nejustificată.
Un sistem de trasabilitate este bun atunci când furnizează informaţii exacte cu rapiditate; aceasta
ar contribui la satisfacerea obiectivului urmărit, astfel cum se descrie în art. 57 al
Regulamentului (CE) 178/2002. O întârziere în prezentarea acestor informaţii relevante ar
submina o reacţie promptă în caz de criză.
3.9. Timpul de păstrare a registrelor
Articolul 18 nu specifică o perioadă minimă de timp pentru păstrarea înregistrărilor (registrelor)
şi, prin urmare, este la latitudinea întreprinderilor/operatorilor din domeniul alimentar să decidă,
ţinând seama de faptul că imposibilitatea de a prezenta înregistrări (registre) adecvate ar constitui
un delict. În sens larg, se consideră că documentele comerciale sunt de obicei înregistrate pe o
perioadă de 5 ani în vederea controalelor fiscale.
Se sugerează că această perioadă de 5 ani, atunci când se aplică de la data fabricării sau livrării
pentru înregistrările (registrele) privind trasabilitatea, ar putea îndeplini obiectivul articolului 18.
Totuşi, această regulă comună ar trebui să fie adaptată în anumite cazuri:
Pentru produsele foarte perisabile, care au un termen de valabilitate mai mic de 3 luni
sau destinate direct consumatorului final, înregistrările (registrele) ar putea fi păstrate
pe o perioadă de şase luni de la data fabricării sau livrării.
Pentru alte produse care au un termen de valabilitate, înregistrările (registrele) ar putea
fi păstrate pe perioada de valabilitate plus 6 luni.
Pentru produsele fără un termen de valabilitate specificat, s-ar putea aplica regula
generală de 5 ani).
4. DESCRIEREA PROCEDURII
Inspectorul va analiza următoarele aspecte:
Provenienţa materiilor prime, inclusiv ingrediente sau alte materiale – furnizori autorizaţi,
prezenţa documentelor care atestă calitatea ori salubritatea tuturor materiilor prime.
Verificarea specificaţiilor materiilor prime – definire şi consemnare proceduri - cum se
efectuează practic verificarea înscrisurilor de pe ambalaje sau etichete în concordanţă cu
alte documente însoţitoare.
Corespondenţa dintre înscrisurile de pe etichetele şi ambalajele materiilor prime şi
identificarea societăţii în sistemul de trasabilitate.
Înregistrări privind cantităţile de materii prime recep ţionate (facturi, avize de însoţire a
mărfii) în corelaţie cu cantităţile de produs finit.
Înregistrări privind conformitatea materiilor prime recep ţionate (certificate de calitate,
atestări ale prezenţei/lipsei organismelor modificate genetic acolo unde este cazul, în
special la produsele din soia)
Lotizarea materiilor prime în funcţie de şarjele/loturile de produse/cantităţi finale (lotizări
primare).
Constituirea loturilor de materii prime pe tipuri de produse la începutul fabricaţiei.
Modul de constituire a loturilor noi (acolo unde este cazul) după procesele tehnologice.
Dacă există sisteme de identificare şi urmărire pe flux a containerelor/recipienţilor în care
se transportă, depozitează temporar unele materii prime si auxiliare pe diferite faze
tehnologice.
Proceduri referitoare la etichetare
Evidenţa şi gestionarea stocurilor de etichete
Corelaţia între sistemul de etichetare, ingrediente şi tratamentele aplicate.
Verificarea înscrisurilor de pe etichete care trebuie să fie complete şi conforme cu
prevederile legale
Numere de ordine ale etichetelor (sau alte sisteme asemănătoare care să asigure
cronologia printr-un sistem de evidenţă etichete)
Proceduri privind depozitarea
depozitarea în depozit pe şarje, loturi ori zile de producţie (pentru o identificare facilă a
loturilor)
evidenţa intrărilor în depozitele de produse finite
evidenţa livrărilor din depozite pe sortimente, şarje, zile
Proceduri privind livrarea produselor
evidenţe privind beneficiarii – pe şarje, loturi, zile
sisteme de identificare a mijloacelor de transport, înregistrate sanitar veterinar, folosite
la transportul produselor.
evidenţa livrărilor din depozite pe sortimente, şarje, zile etc.
evidenţe privind stocurile de produse finite rămase după livrări şi gestionarea livrărilor
evidenţe privind beneficiarii – pe şarje, loturi, zile etc.
evidenţe privind certificatele de calitate în funcţie de loturi, şarje etc.
evidenţele privind transportatorii şi modul de constituire a loturilor pentru fiecare
transportator
evidenţe privind retragerea/rechemarea de pe piaţă
Pentru verificarea şi urmărirea cu atenţie a aspectelor de mai sus (doar a unora sau a tuturor), se
alege un produs al operatorului. Alegerea unui produs se face fie din piaţă, fie din depozitul
operatorului, fie din acte, în funcţie de situaţie. Produsul selectat poate fi:
1. produs neconform
2. produs cu suspiciune de neconformitate
3. produs aleator, selectat pentru testarea sistemului de trasabilitate implementat de operator,
produs care sa fie reprezentativ pentru operator: cel mai complex, cel mai mare volum, produs cu
alergeni etc.
După selectarea produsului, se face verificarea în amonte – până la recepţia materiilor prime şi
în aval – până la client, conform checklist-ului de trasabilitate.
Rezultatul evaluării sistemului de trasabilitate se poate înscrie în fişa de evaluare, dacă exerciţiul
a fost efectuat în cadrul evaluării.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1 Inspectorii oficiali
realizează controlul oficial
aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care
trebuie întreprinse
5.2 Operatorii din domeniul alimentar
respectă prevederile legislaţiei din domeniul siguranţei alimentelor
colaborează cu autoritatea competentă
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform procedurii de
control oficial
Registru/formular de evidenţă a unităţilor evaluate, conform procedurii de evaluare
Check-list trasabilitate
CONTROLUL OFICIAL LA IMPORTUL PRODUSELOR ALIMENTARE DE
ORIGINE NONANIMALĂ
1. SCOP
Procedura are ca scop organizarea şi desfăşurarea controalelor oficiale la activitatea de import a
produselor alimentare de origine nonanimală.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplică activităţii desfăşurate în cadrul controalelor oficiale de către inspectorii
desemnaţi ai DSVSA judeţene/municipiului Bucureşti şi inspectorii Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din punctele de inspecţie la frontieră/
punctul final de import.
3. ASPECTE GENERALE
Principiile ce trebuie respectate pentru asigurarea realizării obiective şi eficiente a controalelor
oficiale sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu
legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate
animală şi de bunăstare a animalelor.
Părţile implicate:
Punctele de inspecţie la frontieră aprobate în conformitate cu prevederile legale pentru
importul/exportul/tranzitul de produse alimentare de origine nonanimală,
Structura specifică din cadrul DSVSA de pe raza judeţului pe unde se desfăşoară
importul de produse alimentare,
Operatorii economici care efectuează importuri de produse alimentare de origine
nonanimală din ţări terţe.
Definiţii aplicabile
Postul de inspecţie la frontieră - postul organizat pe teritoriul României, în orice aeroport,
port, punct feroviar sau rutier, deschis traficului internaţional, stabilit prin legislaţia
naţională în vigoare, prin care produsele alimentare sunt importate/exportate în/din
România (Articolul 1, (c) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 145 /2007).
Punct de intrare desemnat (PID) - punctul de intrare, astfel cum este prevăzut în Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr.30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de
inspecţie la frontieră stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri
supuse controalelor veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi
completările ulterioare.
Document intrare produse alimentare de origine nonanimală (DIPAONA) - un document
care se completează de operatorul din sectorul alimentar sau de reprezentantul acestuia,
astfel cum se prevede în Ordinul ANSVSA nr.145/2007, al cărui model este prevăzut în
anexa II a Ordinului ANSVSA 145/2007.
Inspectorul care efectuează prelevarea - inspectorul oficial cu atribuţii de control conform
fişei postului, astfel cum este prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.130/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, instruită pe procedurile de prelevare şi
desemnată de autoritatea competentă pentru a efectua prelevarea de probe.
Control fizic - controlul efectuat de către inspectorii oficiali care poate include prelevarea
de probe în vederea efectuării testelor de laborator; controlul se realizează în funcţie de
riscul cunoscut sau posibil pentru anumite produse alimentare în ceea ce priveşte
contaminarea cu micotoxine, metale grele, reziduuri de pesticide, contaminarea
radioactivă etc., (Articolul 1, (h) Ordinul nr. 145/2007 ).
Controlul documentelor - examinarea documentelor comerciale şi, după caz, a
documentelor necesare în temeiul legislaţiei privind hrana pentru animale şi produsele
alimentare care însoţesc lotul.
Controlul identităţii - examinarea vizuală pentru a asigura corespondenţa dintre
certificatele sau alte documente care însoţesc lotul şi etichetarea şi conţinutul lotului.
Lot - o cantitate din oricare dintre produsele de hrană a animalelor sau alimentare de
origine nonanimală enumerate în anexa I la prezentul regulament, care aparţin aceleiaşi
clase sau au aceeaşi descriere, făcând obiectul aceluiaşi (aceloraşi) document(e),
expediate cu acelaşi mijloc de transport şi provenind din aceeaşi ţară terţă sau din aceeaşi
parte a unei astfel de ţări.
Risc - probabilitatea apariţiei unui efect nociv pentru sănătate, precum şi severitatea
acestui efect, ca urmare a expunerii la un pericol; (Articolul 3(9) al Regulamentului (CE)
nr. 178/2002).
4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1. Etapele desfăşurării controlului oficial
Ulterior primirii în PID/PIF/PFI a notificării operatorului, cu cel puţin 24 de ore, în prealabil de
sosirea transportului inspectorul realizează următoarele:
Controale ale documentelor
documente comerciale
documente vamale
certificate de sănătate
buletine de analiză şi/sau alte documente care să ateste că produsele sunt în
conformitate cu legislaţia din domeniul siguranţei alimentelor.
Controale ale identităţii – se realizează cu frecvenţă stabilită în legislaţia specifică.
Controale fizice inclusiv prelevare de prelevare de probe.
Frecvenţa prelevărilor de probe
Prelevarea şi transmiterea probelor prelevate în vederea efectuării analizelor de
laborator se efectuează de către inspectorii din PID/PIF/PFI înainte de punerea în liberă
circulaţie a produselor alimentare cu frecvenţa stabilită în legislaţia specifică.
probele prelevate trebuie să fie însoţite de documentele specifice conform legislaţiei în
vigoare. Analizele se efectuează în laboratoare specializate desemnate ale Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
4.2. Decizii în urma activităţii de control a produselor de origine nonanimală
1) Dacă în urma efectuării controlului documentar, de identitate şi/sau controlului fizic,
inspectorii autorităţii naţionale sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din
PID/PIF/PFI constată îndeplinirea condiţiilor privind siguranţa alimentelor, avizează
importul transportului respectiv după cum urmează:
completează partea B din DIPAONA
întocmeşte şi păstrează o copie a DIPAONA semnată şi ştampilată. Documentul
de intrare a produselor alimentare de origine nonanimală original însoţeşte lotul
în continuare, pe durata transportului acestuia, până când ajunge la destinaţia sa.
2) Dacă, în urma efectuării controalelor oficiale, inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI
constată neîndeplinirea condiţiilor privind siguranţa alimentelor completează partea B
câmpul 18 din DIPAONA şi acţionează în conformitate cu articolele 19, 20 şi 21 din
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 şi Procedura privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import elaborată de ANSVSA, varianta în vigoare. Loturile neconforme
sunt notificate prin intermediul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, în
conformitate cu procedurile stabilite prin legislaţia în vigoare.
3) Inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI pot autoriza continuarea transportului, în aşteptarea
rezultatelor controalelor fizice numai daca notifica autoritatea competentă de la punctul
de destinaţie astfel încât să se garanteze că lotul rămâne sub controlul continuu al
autorităţilor competente, în cazul în care există o suspiciune. Inspectorul emite o copie
certificată a documentului de intrare iar în câmpul B 15 trece informaţiile
corespunzătoare pentru loturile conforme şi informaţii cu privire la lotul neconform sau
suspicionat.
4.3. Tarife aferente
După efectuarea controalelor menţionate mai sus, inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI solicită
dovada achitării tarifului stabilit prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2006 pentru aprobarea tarifelor sanitare
veterinare privind finanţarea inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontiera, pentru controlul
furajelor de origine vegetală destinate animalelor, produselor medicinale de uz veterinar şi
produselor de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare
4.4. Fracţionarea loturilor
Loturile nu sunt fracţionate până la finalizarea controalelor oficiale şi până la completarea
DIPAONA.
În cazul fracţionării ulterioare a lotului, o copie autentificată a documentului DIPAONA
însoţeşte fiecare parte a lotului, până la punerea în liberă circulaţie.
Diagrama derulării unui import prin PID/PIF/PFI
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1 Inspectorii oficiali din PID/PIF/PFI:
verifică documentele care pot însoţi un transport de produse alimentare de origine non-
animală, precum documente comerciale, vamale, certificate de sănătate, buletine de
analiză şi alte documente care să ateste că produsele sunt în conformitate cu legislaţia din
domeniul siguranţei alimentelor
efectuează controlul de identitate si controlul fizic inclusiv prelevarea probelor
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Registru/formular de evidenţă a importurilor
Proces verbal de prelevare
Cerere analiză
Eticheta probă
DIPAONA
Sosirea unui transport de produse alimentare de origine
nonanimala (anexa nr.1 a Ordinului
145/2007)
- veri ficarea documentara - controlul de identitate 2-3% -controlul fizi c inclusiv prelevarea probelor – conform frecventei din
programul anual de supraveghere si control si/sau riscul cunoscut sau
posibil (inspector PID/PIF/PFI)
Loturi conforme
Control documentar si/sau de identitate
satisfacator
Notificarea sosirii transportului in PIF/PID/ PFI (completarea part ea
A DIPAONA – operatorul economic)
Completarea part ea B DIPAONA
(punerea in libera circulatie)
inspector PIF/PID/PFI
Autorizare derulare import in asteptarea
rezultatelor
Notificare DSVSA (completarea DIPAONA si
transmiterea pe fax) Completarea part ea B DIPAONA
(reexpediere, Distrugere, transformare sau
utilizarea în alte scopuri) inspector PIF/PID/PFI
SRAAF Loturi neconforme
Control documentar si/sau
de identitate nesatis facator
REŢINEREA OFICIALĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE
NONANIMALĂ
1. SCOP
Scopul procedurii este de a descrie pas cu pas modul în care se realizează reţinerea oficială a
produselor alimentare de origine nonanimală supuse controlului oficial.
2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedură se aplică în cazul efectuării controlului oficial al produselor alimentare de
origine nonanimală, în toate etapele de producţie, fabricare, prelucrare, depozitare, transport sau
distribuţie de produse alimentare, pe piaţa din Romania sau, în cazul importurilor de produse
alimentare de origine nonanimală, în posturile de inspecţie la frontieră/punctele de
intrare/punctele de import, cât şi la depozitele de destinaţie a mărfii, după caz.
3. ASPECTE GENERALE
Pentru deplina înţelegere a prevederilor prezentei proceduri se are în vedere definiţia formulată
în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 pentru reţinere oficială - procedura prin care autoritatea
competentă se asigură că hrana pentru animale sau produsele alimentare nu sunt deplasate sau
alterate până la luarea unei decizii cu privire la destinaţia lor; această procedură include
antrepozitarea de către operatorii din sectorul hranei pentru animale şi din sectorul alimentar în
conformitate cu instrucţiunile autorităţii competente.
Reţinerea oficială a produselor alimentare de origine nonanimală în cadrul controlului oficial din
domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală se poate realiza în posturi de inspecţie la
frontieră, puncte finale de import, depozite de destinaţie, depozite alimentare, unităţi de
fabricaţie, unităţi de comercializare, unităţi de alimentaţie colectivă, unităţi de alimentaţie
publică.
În cazul în care pentru anumite produse alimentare de origine nonanimală sunt stabilite prin
legislaţia europeană sau cea naţională condiţii speciale privind siguranţa alimentelor la import,
derularea acestor operaţiuni se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru acele tipuri
de produse.
4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1. Când se aplică reţinerea oficială
Inspectorii oficiali dispun reţinerea oficială a produselor alimentare de origine nonanimală într-
unul dintre următoarele cazuri:
1) la constatarea unei neconformităţi cu legislaţia europeană sau naţională (de ex.
rezultate neconforme la testele pe baza criteriilor de siguranţă definite de Regulamentul
(CE) 2073/2005 cu modificările ulterioare, depăşirea limitelor maxime admise de
reziduuri de pesticide, aditivi, micotoxine etc.),
2) când există suspiciunea cu privire la prezenţa neconformităţii cu legislaţia; pentru
a confirma sau infirma suspiciunea este necesară realizarea unui:
control oficial prin prelevare de probe a următoarelor loturi de produse
alimentare de origine nonanimală ce provin din ţări terţe sau state membre cu
origine comună cu cea a lotului necorespunzător,
control oficial prin prelevare de probe a unui lot de produse alimentare
pentru care a fost emis un buletin de analiză al cărui rezultat nu poate fi extins
asupra întregului lot. Nu este cunoscută procedura de prelevare (nu s-a folosit o
procedura de prelevare reprezentativă pentru lot).
3) în cazul în care există îndoieli cu privire la destinaţia reală a lotului, sau la
corespondenţa dintre lot şi garanţiile certificate/documentele care atestă siguranţa
produselor alimentare de origine nonanimală pentru consum uman (cum ar fi: certificate
de sănătate şi/sau rapoarte de analiză etc.). De ex:
certificatele de sănătate şi/sau buletinele de analiză fac referire la alt lot
decât cel controlat;
în documente se face referire la un singur lot, iar în cadrul controlului de
identitate se identifică mai multe loturi;
lipsa documentelor pentru lotul controlat;
documentele care însoţesc lotul/transportul sunt incomplete.
4) până la aplicarea măsurilor corespunzătoare cu privire la transport/lot (de ex:
distrugere, reexpedierea, tratament special sau utilizarea în alte scopuri a loturilor
neconforme),
5) când se constată din punct de vedere organoleptic că un produs
alimentar/semipreparat/materie primă este vizibil alterat (de ex.: prezenţă spori de
mucegai la suprafaţa/în interiorul produsului, miros nespecific, prezenţă impurităţi fizice
la suprafaţa/în interiorul produsului ordin 27/2011),
6) când se identifică o unitate care produce alimente de origine nonanimală, dar care
funcţionează fără a fi înregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
Reţinerea produselor alimentare/transporturilor/loturilor cu ocazia efectuării controalelor oficiale
are loc până la finalizarea acestora (luarea unei decizii cu privire la destinaţia produselor
alimentare/transporturilor/loturilor), în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
882/2004.
4.2. Cum se realizează reţinerea oficială
Inspectorii oficiali realizează următoarele acţiuni privind reţinerea produselor alimentare/
transportului în cadrul controlului oficial:
la efectuarea controlului oficial, dacă se constată că produsul/transportul/lotul se
află într-unul din cazurile menţionate mai sus, decid reţinerea oficială a produselor
alimentare /transportului/lotului
decizia de reţinere oficială este consemnată în Procesul verbal de constatare
întocmit la faţa locului, în prezenţa operatorului/reprezentantului legal al acestuia
aplică sigiliul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor pe
produsul/transportul /lotul neconform şi/sau suspicionat şi se asigură că acesta va fi
păstrat în condiţii corespunzătoare de depozitare până la stabilirea deciziei finale
eliberează operatorului din domeniul alimentar documentul de reţinere oficială în
conformitate cu modelele stabilite în legislaţia specifică în vigoare
informează prin notificare scrisă autoritatea vamală aparţinătoare, responsabilă
oficial (în cazul controlului oficial la activitatea de import)
În cazul în care există suspiciunea/confirmarea privind neconformitatea unui lot care face parte
dintr-un transport consolidat – grupaj (într-un mijloc de transport sunt mai multe loturi de
produse), iar operatorul doreşte ca loturile conforme sa fie puse pe piaţă/în liberă circulaţie, se
întreprind următoarele măsuri:
lotul suspicionat/neconform rămâne sub reţinere oficială,
operatorul are obligaţia să se asigură că lotul suspicionat/neconform este păstrat în
condiţii corespunzătoare de depozitare,
operatorul are obligaţia să se asigură că loturile conforme sunt trimise la destinaţie
în condiţii corespunzătoare,
inspectorul emite o copie certificată a DIPONA, iar în câmpul B15 trece
informaţiile corespunzătoare pentru loturile conforme şi informaţii cu privire la lotul
suspicionat/neconform.
4.3. Decizia privind destinaţia produselor reţinute oficial
La finalizarea controlului oficial asupra lotului/transportului aflat sub reţinere oficială, în funcţie
de rezultatele obţinute, se trage concluzia privind conformitatea/neconformitatea
lotului/transportului respectiv, ceea ce conduce la luarea unei decizii privind:
avizarea/respingerea importului (în cazul unui import),
punerea sau nu în liberă circulaţie, respectiv punerea/retragerea de pe piaţă a
lotului/transportului,
denaturarea/punerea în consum a acestuia în condiţii controlate sanitar-veterinar şi
pentru siguranţa alimentelor.
4.3.1. Rezultate conforme
Dacă rezultatele controlului oficial asupra lotului/transportului sunt în conformitate cu
prevederile legislative în vigoare atunci importul este realizat şi/sau produsul alimentar este pus
în liberă circulaţie şi/sau este pus pe piaţă sau permis să fie pus în consum.
Inspectorii oficiali desfăşoară următoarele operaţiuni:
ridică sigiliul temporar sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor de
sechestru/reţinere oficială aplicat lotului/transportului respectiv;
întocmesc şi eliberează operatorului din domeniul alimentar documentul de
ridicare a sechestrului/reţinerii oficiale şi procesul verbal de constatare;
completează partea B a DIPONA, în cazul activităţii de import;
semnează, stampilează şi eliberează operatorului documentul de intrare produse
alimentare de origine nonanimală, în cazul activităţii de import;
păstrează o copie a DIPONA, în cazul activităţii de import;
înregistrează transportul în registrul privind importul produselor alimentare de
origine nonanimală.
4.3.2. Rezultate neconforme
Dacă rezultatele finale ale controlului oficial asupra lotului/transportului indică neconformitatea
cu prevederile legislative în vigoare, se iau următoarele măsuri:
A. Lotul/transportul nu este pus în liberă circulaţie (în cazul importului)
Dacă rezultatele controlului oficial nu sunt în conformitate cu prevederile legislative în vigoare
atunci, importul nu este realizat şi lotul/transportul nu este pus în liberă circulaţie, iar pentru
aceasta inspectorii oficiali desfăşoară următoarele operaţiuni:
acţionează în conformitate cu prevederile art. 19, 20 şi 21 din Regulamentul (CE)
nr. 882/2004 şi cu prevederile procedurii privind controlul oficial pentru loturile
neconforme la import elaborată de ANSVSA;
notifică prin intermediul SRAAF, în conformitate cu procedurile stabilite prin
legislaţia în vigoare;
comunică operatorului/reprezentantului legal al acestuia decizia privind reţinerea
oficială a lotului/transportului până la aplicarea măsurii ce va fi stabilită în situaţia
respectivă, cu excepţia cazurilor în care circumstanţele necesită o acţiune imediată;
B. Produsul alimentar/lotul este pus pe piaţă/ în liberă circulaţie
Dacă rezultatele controlului oficial nu sunt în conformitate cu prevederile legislative în vigoare
atunci, produsul alimentar/lotul este retras/rechemat de pe piaţă, iar pentru aceasta inspectorii
oficiali desfăşoară următoarele operaţiuni:
notifică prin intermediul SRAAF, în conformitate cu procedurile stabilite prin
legislaţia în vigoare;
comunică operatorului/reprezentantului legal al acestuia decizia privind reţinerea
oficială a produsului/lotului până la aplicarea măsurii ce va fi stabilită în situaţia
respectivă, cu excepţia cazurilor în care circumstanţele necesită o acţiune imediată;
verifică dacă operatorul din domeniul alimentar aplică propria procedura de
retragere/rechemare;
aplică prevederile procedurii privind retragerea/rechemarea elaborata de
ANSVSA.
Operatorul din domeniul alimentar iniţiază procedurile privind retragerea/rechemarea produselor
alimentare.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Inspectorii oficiali
realizează controlul oficial
aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care
trebuie întreprinse
5.2. Operatorii din domeniul alimentar
respectă prevederile legislaţiei din domeniul siguranţei alimentelor
comunică cu autoritatea competentă
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform
procedurii de control oficial
Registru/formular de evidenţă a importurilor
Document de sechestrare/reţinere oficială
Proces verbal de constatare
Document de ridicare a sechestrului/reţinerii oficiale
Formular de notificare
Proces verbal de distrugere
Proces verbal de însoţire a produselor în vederea distrugerii
Document intrare produse alimentare de origine nonanimală (DIPAONA)
RETRAGEREA/RECHEMAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI
NOTIFICAREA AUTORITĂŢII COMPETENTE
1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea etapelor de organizare şi desfăşurare a acţiunii de
retragerea/rechemarea produselor alimentare de origine nonanimală supuse controlului oficial.
2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedură se aplică în cazul efectuării controlului oficial al produselor alimentare de
origine nonanimală, în toate etapele de producţie, fabricare, prelucrare, depozitare, transport sau
distribuţie de produse alimentare, pe piaţa din Romania sau în cazul importurilor de produse
alimentare de origine nonanimală, în posturile de inspecţie la frontieră/punctele de
intrare/punctele de import, cât şi la depozitele de destinaţie a mărfii, după caz.
3. ASPECTE GENERALE
În înţelesul prezentei proceduri se aplică următoarele definiţii ale termenilor utilizaţi:
Retragere - recuperarea unui aliment de pe piaţă în orice etapă a lanţului alimentar
Rechemare – acţiunea de recuperare a alimentelor care reprezintă un risc pentru
sănătate şi care au ajuns deja la consumatori.
Distribuitori – operatori economici din domeniul alimentar care au livrat
produsele către alţi operatori economici din domeniul alimentar.
Retragerea/rechemarea produselor alimentare de origine nonanimală în cadrul controlului oficial
din domeniul siguranţei alimentelor de origine nonanimală are loc atunci când există
suspiciunea/confirmarea că produsele sunt neconforme, iar acestea se află pe piaţă sau la
consumator.
Retragerea/rechemarea are loc cu colectarea produselor respective în spaţii/zone special destinate
produselor neconforme aflate în magazine, depozite, unităţi de fabricaţie.
Responsabilitatea privind retragerea/rechemarea produselor alimentare este a operatorului din
domeniul alimentar în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 178/2002.
Procedurile de retragere/rechemare a produselor alimentare sunt elaborate de
operatori/asociaţiile/patronatele operatorilor din domeniul alimentar. Fiecare operator trebuie să
deţină proceduri de retragere/rechemare de pe piaţă, adaptate specificului activităţii desfăşurate.
Articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede:
cooperarea între operatorii din diverse segmente ale lanţului de distribuţie a
produselor alimentare, astfel încât să se asigure retragerea de pe piaţă a produselor
alimentare care nu prezintă siguranţă pentru sănătatea consumatorilor;
informarea de către operatori a autorităţilor competente (DSVSA judeţene/a
municipiului Bucureşti), prin notificare scrisă semnată şi ştampilată la iniţierea
retragerii/rechemării;
comunicarea cu autorităţile competente (DSVSA judeţene/a municipiului
Bucureşti) pe tot parcursul desfăşurării acţiunii, cu furnizarea tuturor informaţiilor
necesare.
În practică există situaţii în care operatorul economic care a iniţiat retragerea a livrat produsele
către distribuitori. În această situaţie fiecare distribuitor are obligaţia să iniţieze procedura
proprie de retragere, să notifice autoritatea competentă conform prezentei proceduri, precizând în
notificarea de retragere/rechemare denumirea operatorului economic care l-a notificat și data la
care a primit această notificare.
4. DESCRIEREA PROCEDURII
4.1. Retragerea/rechemarea la iniţiativa operatorului, conform art. 19 punctul (1) al
Regulamentului (CE) nr. 178/2002, când există suspiciunea privind neconformitatea
produselor cu cerinţele legislaţiei privind siguranţa alimentelor.
Când operatorul consideră sau are motive să creadă că produsul aflat sub controlul lui nu
satisface cerinţele privind siguranţa produselor alimentare, el iniţiază de îndată procedurile
pentru retragerea produsului alimentar respectiv de pe piaţă şi informează DSVSA judeţeană/a
municipiului Bucureşti odată cu iniţierea procedurii de retragere.
Pe toată durata derulării acestor acţiuni, operatorul menţine comunicarea cu autoritatea
competentă (DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti) şi furnizează toate informaţiile solicitate
de aceasta. Operatorii din domeniul alimentar informează autorităţile competente (DSVSA
judeţene/a municipiului Bucureşti) în legătură cu acţiunile întreprinse pentru prevenirea
riscurilor asupra consumatorului final.
Inspectorul verifică respectarea procedurii şi aplicarea tuturor măsurilor necesare de către
operator.
Inspectorul se asigură că operatorul aplică în mod corect procedura de retragere/rechemare prin
verificarea acţiunilor întreprinse:
existenţa listei de distribuţie,
existenţa/dovada comunicării cu clienţii,
centralizarea informaţiilor privind stocurile existente în piaţă,
decizia privind modalitatea de gestionare şi destinaţia produselor retrase,
dovada încheierii procedurii de retragere.
Aceste verificări se fac, după caz, prin verificarea documentaţiei solicitată de la operator, prin
verificare la faţa locului în mod aleator sau dacă sunt motive de suspiciune că operatorul nu
gestionează corespunzător situaţia.
Măsurile impuse de inspector depind de tipul neconformităţii, gravitatea ei. În cazul în care sunt
întrunite condiţiile prevăzute de legislaţia specifică în vigoare, inspectorul notifică prin SRAAF.
Notificarea prin SRAAF se realizează în conformitate cu procedurile stabilite prin legislaţia în
vigoare.
Decizia rechemării produsului alimentar este a operatorului responsabil de produs şi se bazează
pe o evaluare a riscului pe care îl presupune consumarea produsului deja achiziţionat de
consumator.
Decizia rechemării sau nu a produsului alimentar se comunică obligatoriu autorităţii competente
şi este însoţită de evaluarea risc care a stat la baza acestei decizii.
Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti) lista de distribuţie în maximum 24 ore. Lista de distribuţie va conţine denumirea şi
adresa operatorului economic către care a livrat produsele neconforme, cantităţile livrate precum
şi numărul şi data documentului comercial cu care a livrat produsele.
Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti) formularul completat „Unităţi/puncte în care se face retragerea/rechemarea” în
maximum 24 ore.
La finalizarea procedurii de retragere operatorul economic responsabil de retragere pune la
dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase şi cantităţile comercializate către
consumatorii finali.
La finalizarea procedurii de rechemare operatorul economic responsabil de rechemare pune la
dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase/rechemate şi cantităţile
comercializate către consumatorii finali şi nerecuperate de la aceştia.
La finalizarea procedurii de retragere/rechemare inspectorul verifică obligatoriu la faţa locului
informaţiile primite de la operator, inclusiv dovada închiderii procedurii de retragere (dovada
distrugerii produselor sau alte dovezi, dacă e cazul).
La stabilirea duratei de rechemare a unui produs se iau în considerare criterii cum ar fi:
Cantitatea totală a lotului de produs incriminat,
Cantitatea de produs care a ajuns la consumator,
Riscul pe care îl presupune consumul produsului,
Categoria de consumatori căreia i se adresează produsul,
Locul pe care îl ocupă produsul incriminat în obiceiurile de consum ale populaţiei,
Termenul de valabilitate
4.2. Retragerea/rechemarea are loc la solicitarea autorităţii competente
În cazul în care există dovada neconformităţii produselor alimentare cu cerinţele legislaţiei
privind siguranţa alimentele.
Când există dovada neconformităţii produselor alimentare cu cerinţele legislaţiei privind
siguranţa alimentelor, autoritatea competentă (DSVSA judeţene/a municipiului Bucureşti) aduce
la cunoştinţă operatorului dovada neconformităţii şi solicită operatorului să iniţieze procedura de
retragere/rechemare a produselor neconforme pe baza listelor de distribuţie existente.
În continuare se aplică etapele de la pct. 4.1.
Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti) lista de distribuţie în maximum 24 ore. Lista de distribuţie va conţine denumirea şi
adresa operatorului economic către care a livrat produsele neconforme, cantităţile livrate precum
şi numărul şi data documentului comercial cu care a livrat produsele.
Operatorul pune la dispoziţia autorităţii competente (DSVSA judeţeană/a municipiului
Bucureşti) formularul completat „Unităţi/puncte în care se face retragerea/rechemarea” în
maximum 24 ore.
În cazul unei neconformităţi a produsului alimentar care pune în pericol major sănătatea
populaţiei (de ex. rezultate nesatisfăcătoare la testele pe baza criteriilor de siguranţă definite de
Regulamentul 2073/2005 cu modificările ulterioare) şi când alte măsuri nu sunt suficiente pentru
realizarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii, se iniţiază procedura de rechemare a acestuia
de la consumator.
Pe lângă informarea celorlalţi operatori din lanţul alimentar operatorul informează, în mod
eficient şi precis, consumatorii în legătură cu motivul acestei acţiuni.
Decizia rechemării produsului alimentar este a autorităţii competente, se solicită operatorului
economic responsabil de produs şi se bazează pe o evaluare a riscului pe care îl presupune
consumarea produsului deja achiziţionat de consumator.
Menţinerea măsurii decise se face pentru un interval de timp considerat adecvat de inspector în
colaborare cu operatorul.
La finalizarea procedurii de retragere operatorul economic responsabil de retragere pune la
dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase şi cantităţile comercializate către
consumatorii finali.
La finalizarea procedurii de rechemare operatorul economic re4sponsabil de rechemare pune la
dispoziţia autorităţii competente situaţia cu cantităţile retrase/rechemate şi cantităţile
comercializate către consumatorii finali şi nerecuperate de la aceştia.
La finalizarea procedurii de retragere/rechemare inspectorul verifică obligatoriu la faţa locului
informaţiile primite de la operatorul responsabil de retragere/rechemare, inclusiv dovada
închiderii procedurii de retragere (dovada distrugerii produselor sau alte dovezi, dacă e cazul).
La stabilirea duratei de rechemare a unui produs se iau în considerare criterii cum ar fi:
Cantitatea totală a lotului de produs incriminat,
Cantitatea de produs care a ajuns la consumator,
Riscul pe care îl presupune consumul produsului,
Categoria de consumatori căreia i se adresează produsul,
Locul pe care îl ocupă produsul incriminat în obiceiurile de consum ale populaţiei,
Termenul de valabilitate
4.3. Informarea consumatorilor în cazul rechemării
Informarea consumatorilor trebuie să nu îi inducă pe aceştia în eroare şi trebuie să le furnizeze
informaţii relevante privind produsul ce trebuie returnat la operator.
Informarea poate fi făcută prin următoarele mijloace, fără a se limita la acestea:
Anunţ pe pagina web a operatorului
Anunţ pe pagina web a autorităţii competente (ANSVSA)
Anunţ plasat la locul de vânzare a produsului
Anunţ în mass-media locală şi naţională (ziare şi televiziune) în funcţie de situaţie
(produs distribuit naţional şi/sau judeţean)
Anunţ în fiecare DSVSA judeţeană/a municipiului Bucureşti la avizier
4.4. Retragere/rechemare prin SRAAF
În cazul în care retragerea/rechemarea este notificată prin SRAAF, retragerea rechemarea se
realizează prin operatorul final responsabil de acţiune de ex: prin reţeaua de magazine a
operatorilor din AMRCR (Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din
Romania)/distribuitor/producător.
Retragerea se face fără aplicarea sigiliului la fiecare operator cu activitate în domeniul alimentar.
Reţinerea oficială se aplică la operatorul final responsabil de acţiunea de retragere/operator
stabilit pentru finalitatea acţiunii.
Retragerea se face prin grija şi responsabilitatea operatorului final cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.
Inspectorul se asigură că operatorul aplică în mod corect procedura de retragere/rechemare prin
verificarea acţiunilor întreprinse: existenţa listei de distribuţie, existenţa/dovada comunicării cu
clienţii, centralizarea informaţiilor privind stocurile existente în piaţă, decizia privind
modalitatea de gestionare şi destinaţia produselor retrase, dovada încheierii procedurii de
retragere.
Produsele alimentare sunt dirijate la depozitul central, unde este cazul, şi se întocmeşte un proces
verbal de predare - primire în care sunt trecute toate informaţiile cu privire la produs (nr. de lot,
cantitate, data fabricaţiei, altele)
Operatorul întocmeşte un centralizator privind situaţia produselor retrase/rechemate.
Responsabilitatea inspectorilor în cazurile de retragere/rechemare
În cazul notificării prin SRAAF a retragerii/rechemării, inspectorii trebuie să verifice
îndeaproape aplicarea procedurii de retragere/rechemare de către operator, prin solicitare şi
verificare de informaţii documentate şi verificarea finală la faţa locului (dar nu mai târziu de 72
de ore de la declanşarea procedurii).
4.5. Retragere/rechemare fără implicarea SRAAF
Atunci când operatorul iniţiază procedura de retragere/rechemare dar nu este o situaţie de
SRAAF inspectorii trebuie să solicite şi să verifice informaţiile documentate de la operator şi să
facă o verificare la faţa locului doar dacă au o suspiciune ca procedura nu este aplicată
corespunzător.
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1 Inspectorii oficiali
aplică prevederile prezentei proceduri, cu respectarea succesiunii acţiunilor care
trebuie întreprinse,
realizează controlul oficial la faţa locului în caz de suspiciune
5.2 Operatorul economic
menţine comunicarea cu inspectorii oficiali pe toată perioada de derulare a
controlului oficial,
informează ANSVSA atunci când iniţiază procedurile de retragere/rechemare a
produselor alimentare,
stabileşte măsurile ce se impun pentru a preveni riscurile pentru consumatorul
final,
informează consumatorul despre motivul retragerii alimentelor de pe piaţă,
în cazul retragerii alimentelor de pe piaţă, va prelua de la consumator alimentele
deja furnizate,
îşi însuşeşte şi aplică prezenta procedură în cazul oricărei suspiciuni cu privire la o
posibilă contaminare a produsului alimentar.
6. ÎNREGISTRĂRI/FORMULARE UTILIZATE
Registru/formular de evidenţă a controalelor oficiale efectuate, conform
procedurii de control oficial
Registru/formular de evidenţă a importurilor
Document de sechestrare/reţinere oficial
Proces verbal de constatare
Document de ridicare a sechestrului/reţinerii oficiale
Formular de notificare
Proces verbal de distrugere
Proces verbal de însoţire a produselor în vederea distrugerii
Documente care însoţesc un produs/transport/lot care atestă siguranţa produselor
alimentare de origine nonanimală pentru consum uman
Document care să fundamenteze neconformitatea cu legislaţia UE sau naţională a
unui produs/lot/transport
Document care să fundamenteze suspiciunea sau îndoiala cu privire la
corespondenţa dintre lot şi documentele care atestă siguranţa produselor alimentare de
origine nonanimală pentru consum uman (certificatele de sănătate şi/sau rapoartele de
analiză etc.)
Notificarea operatorului prin care autoritatea competentă (DSVSA/ANSVSA) este
informată cu privire la retragerea/rechemarea produselor alimentare, formular disponibil
pe site-ul ANSVSA
Document de intrare produse alimentare de origine nonanimală
Documente de referinţă (cadru legislativ general)
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 a Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerintelor generale ale legislatiei în domeniul alimentelor, de înfiinţare a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 a Parlamentului European şi Consiliului din 29 aprilie 2004 cu privire la igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare
Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru alimente, cu amendamentele ulterioare
Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 330 din 5.12.1998
Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind nivelurile maxime de pesticide MRL în şi pe produsele alimentare şi furaje de origine vegetală şi animală cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii alimentari, cu modificaările şi completările ulterioare
Regulamentul (UE) nr. 16/2011 al Comisiei de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje
Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, cu completările şi modificările ulterioare
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; cu modificarile şi completările ulterioare
Hotararea de Guvern nr. 925/2005 pentru aprobarea Regulilor privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi cea privind alimentele şi cu regulile de sănătate şi de protecţie a animalelor, cu completările şi modificările ulterioare
Hotărârea de Guvern nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modficările şi completările ulterioare
Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranţa alimentelor privind procedura de aprobare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală precum şi a activitătilor de productie, procesare, depozitare, transport si comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu completările şi modificările ulterioare
Ordinul comun nr. 772/68/859/442 al MAPDR, ANSVSA, MS, ANPC, pentru aprobarea Normei privind Sistemul Rapid de Alertă pentru alimente şi furaje, conform domeniilor specificate în acest ordin comun
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import - export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor; cu modificările şi completările ulterioare prin Ordinul nr. 80/2008 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2006, pentru aprobarea tarifelor sanitare veterinare privind finanţarea inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontieră, pentru controlul furajelor de origine vegetală destinate animalelor, produselor medicinale de uz veterinar şi produselor de origine nonanimală cu modificările şi completările ulterioare
Ordinul preşedintelui ANSVSA, al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspecţie la frontiera stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare şi pentru siguranta alimentelor, cu completările şi modificările ulterioare
Ordin nr. 27/2011 al preşedintelui ANSVSA privind aprobarea criteriilor microbiologice şi de igienă care se aplică produselor alimentare, altele decât cele menţionate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu modificările şi completările ulterioare
Ordin nr. 13/2005 al preşedintelui ANSVSA privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor ce stabileşte regulile pentru prelevarea de probe de produse de origine animală pentru examenul de laborator
Ordin nr. 25/2008 al preşedintelui ANSVSA privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor
Ordin nr.91/2005 al preşedintelui ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte regulile aplicabile controalelor regulate asupra stării generale de igiena, efectuate de operatori în unităţi, în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 401/2002, şi cu Norma sanitară veterinara privind problemele de sănătate care reglementează producerea şi comerţul cu carne proaspăta de pasare, aprobată prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 402/2002, ce transpune prevederile Deciziei Comisiei nr. 2001/471/CE de stabilire a normelor care se aplică controalelor regulate de igienă generală efectuate de către operatori în unităţi în conformitate cu Directiva 64/433/CEE privind condițiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea cărnii proaspete şi cu Directiva 71/118/CEE privind problemele de sănătate care afectează schimburile cu carne proaspătă de pasăre
Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr.12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală
Programul supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, varianta în vigoare
Manual procedural pentru funcţionarea RASFF.
Listă abrevieri
ANSVSA Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
CE Comisia Europeană
DIPAONA Document intrare produse alimentare de origine nonanimală
DSVSA Direcţia Sanitar-veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
HACCP Hazard Analysis. Critical Control Point
PCC Punct critic de control
PFI Punct final de import
PID Punct de intrare desemnat
PIF Post de inspecţie la frontieră
ROF Regulament de organizare şi funcţionare
SRAAF Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje
Bibliografie
Legislaţie europeană şi naţională în vigoare
http://ec.europa.eu/