capitolul 2 - aquacaras.roaquacaras.ro/wp-content/uploads/2015/07/cap.2-analiza-situatiei... ·...

EPTISA ROMANIA SRL

CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014 -2020) – varianta finala

Capitolul 2 – Analiza situatiei curente 1

Capitolul 2 Analiza situatiei curente

2.1. SINTEZA ...................................................................................................................................... 4

2.2. ZONA PROIECTULUI ..................................................................................................................... 6

2.3. CARACTERISTICI NATURALE ...................................................................................................... 10 2.3.1. MEDIUL .............................................................................................................................. 11 2.3.2. CLIMA ................................................................................................................................ 11 2.3.3. PEISAJ SI TOPOGRAFIE ...................................................................................................... 12 2.3.4. GEOLOGIA SI HIDROGEOLOGIA ........................................................................................... 12 2.3.5. ECOLOGIE SI ZONE SENSIBILE ............................................................................................ 14

2.4. INFRASTRUCTURA ..................................................................................................................... 14 2.4.1. DRUMURILE........................................................................................................................ 14 2.4.2. CAILE FERATE .................................................................................................................... 14 2.4.3. TRANSPORTUL GENERAL SI IN COMUN ................................................................................ 15 2.4.4. GENERAREA ENERGIEI ELECTRICE ..................................................................................... 15 2.4.5. RETEAUA DE GAZE NATURALE ........................................................................................... 15 2.4.6. TERMOFICAREA ................................................................................................................. 15 2.4.7. MANAGEMENTUL DESEURILOR SOLIDE ............................................................................... 15

2.5. EVALUARE SOCIO-ECONOMICA .................................................................................................. 16 2.5.1. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL ROMANIEI .......................................................................... 17

2.5.1.1 Populatia ................................................................................................................................................... 17 2.5.1.2 Organizarea administrativa a teritoriului ........................................................................................................ 19 2.5.1.3 Cresterea economica ................................................................................................................................. 19 2.5.1.4 Inflatia ....................................................................................................................................................... 21 2.5.1.5 Ocuparea si castigurile salariale .................................................................................................................. 22 2.5.1.6 Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii si pe persoana ..................................................................... 26

2.5.2. Parametrii demografici ......................................................................................................... 31 2.5.2.1 Populatia ................................................................................................................................................... 31 2.5.2.2 Forta de munca ......................................................................................................................................... 31 2.5.2.3 Evolutia veniturilor ...................................................................................................................................... 31

2.5.3. Cresterea economiei nationale (PIB si PIB pe locuitor) ............................................................. 32 2.5.4. Imagine de ansamblu macroeconomica ................................................................................. 32

2.5.4.1 Sumarul analizei macroeconomice .............................................................................................................. 32 2.5.4.2 Perspective de dezvoltare nationala ............................................................................................................. 33

2.5.5. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL JUDETULUI CARAS-SEVERIN .............................................. 33 2.5.5.1 Populatia judetului Caras Severin ................................................................................................................ 34 2.5.5.2 Organizarea teritoriala a judetului Caras Severin ........................................................................................... 38 2.5.5.3 Cresterea economica in judetul Caras Severin .............................................................................................. 40 2.5.5.4 Ocuparea si castigurile salariale in judetul Caras Severin ............................................................................... 41 2.5.5.5 Perspectiva regionala si locala .................................................................................................................... 47

2.5.5.5.1 Rezumatul studiului regional si local ............................................................................................................ 47 2.5.5.5.2 Previziuni de dezvoltare locala .................................................................................................................... 47

EPTISA ROMANIA SRL





2.6. EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI A CELUI LEGAL .......................................................... 48 2.6.1. CADRUL ADMINISTRATIV GENERAL ..................................................................................... 48

2.6.1.1 Asociatiile de dezvoltare inter-comunitara ..................................................................................................... 50 2.6.1.2 Delegarea competentelor ............................................................................................................................ 50

2.6.2. CADRUL LEGAL .................................................................................................................. 51 2.6.3. INSTITUTIILE DE MEDIU ....................................................................................................... 55 2.6.4. INSTITUTIILE PENTRU APA SI CANALIZARE .......................................................................... 59

2.6.4.1 GENERALITATI ......................................................................................................................................... 59 2.6.4.2 STRUCTURA LEGALA ............................................................................................................................... 61 2.6.4.3 STATUTUL LEGAL SI STRUCTURA DE PROPRIETATE .............................................................................. 62 2.6.4.4 ANALIZA DE CONFORMITATE A OPERATORULUI ..................................................................................... 63 2.6.4.5 CONCLUZII SI RECOMANDARI ................................................................................................................. 71 2.6.4.6 TARIFAREA SERVICIILOR ........................................................................................................................ 72 2.6.4.7 TARIFE CURENTE SI DIN TRECUT ........................................................................................................... 74 2.6.4.8 COMPARATIE CU ALTE SISTEME DE TARIF ............................................................................................. 77 2.6.4.9 DEFICIENTE PRINCIPALE ......................................................................................................................... 80 2.6.4.10 RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIRE ................................................................................................ 80

2.7. RESURSELE DE APA .................................................................................................................. 80 2.7.1. GENERALITATI ................................................................................................................... 81 2.7.2. APA DE SUPRAFATA ........................................................................................................... 87

2.7.2.1 CANTITATEA DE APA ............................................................................................................................... 87 2.7.2.2 CALITATEA APEI ...................................................................................................................................... 88

2.7.3. APA SUBTERANA................................................................................................................ 89 2.7.3.1 CANTITATEA DE APA ............................................................................................................................... 90 2.7.3.2 CALITATEA APEI ...................................................................................................................................... 90

2.8. POLUAREA APEI ........................................................................................................................ 91 2.8.1. SURSELE MAJORE DE POLUARE ......................................................................................... 91 2.8.2. IMPACTUL DEVERSARILOR DE APA UZATA .......................................................................... 92

2.8.2.1 IMPACTUL ASUPRA APEI DE SUPRAFATA ............................................................................................... 92 2.8.2.2 IMPACTUL ASUPRA APEI SUBTERANE .................................................................................................... 93

2.8.3. MANAGEMENTUL SI EVACUAREA NAMOLULUI DE EPURARE ................................................. 93

2.9. CONSUMUL CURENT DE APA ...................................................................................................... 95 2.9.1. Sistemul de alimentare cu apa Resita ..................................................................................... 95 2.9.2. Sistemul de alimentare cu apa Caransebes ............................................................................. 97 2.9.3. Sistemul de alimentare cu apa Bocsa ..................................................................................... 99 2.9.4. Sistemul de alimentare cu apa Otelu Rosu ............................................................................ 101 2.9.5. Sistemul de alimentare cu apa Moldova Noua ....................................................................... 103 2.9.6. Sistemul de alimentare cu apa Oravita ................................................................................. 105 2.9.7. Sistemul de alimentare cu apa Anina ................................................................................... 107 2.9.8. Sistemul de alimentare cu apa Baile Herculane ..................................................................... 109 2.9.9. Consum aglomerari rurale mai mari de 2000 PE .................................................................... 110

2.10. DOTARILE EXISTENTE SI PERFORMANTA LOR CURENTA ........................................................... 111 2.10.1. Sistemul de alimentare cu apa Resita ................................................................................... 111 2.10.2. Sistemul de alimentare cu apa Caransebes ........................................................................... 117 2.10.3. Sistemul de alimentare cu apa Bocsa ................................................................................... 121 2.10.4. Sistemul de alimentare cu apa Otelu Rosu ............................................................................ 124 2.10.5. Sistemul de alimentare cu apa Moldova Noua ....................................................................... 126 2.10.6. Sistemul de alimentare cu apa Oravita ................................................................................. 129

EPTISA ROMANIA SRL





2.10.7. Sistemul de alimentare cu apa Baile Herculane ..................................................................... 132 2.10.8. Sistemul de alimentare cu apa Anina ................................................................................... 134 2.10.9. DOTARILE EXISTENTE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNELE JUDETULUI CARAS SEVERIN ............................................................................................................ 138

2.11. INFRASTRUCTURA DE CANALIZARE .......................................................................................... 188 2.11.1. Aglomerarea RESITA ......................................................................................................... 188 2.11.2. Aglomerarea CARANSEBES ............................................................................................... 191 2.11.3. Aglomerarea BOCSA ......................................................................................................... 194 2.11.4. Aglomerarea OTELU ROSU ................................................................................................. 197 2.11.5. Aglomerarea MOLDOVA NOUA ........................................................................................... 200 2.11.6. Aglomerarea ORAVITA ....................................................................................................... 201 2.11.7. Aglomerarea BAILE HERCULANE ........................................................................................ 204 2.11.8. Aglomerarea ANINA ........................................................................................................... 206 2.11.9. DOTARILE EXISTENTE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA UZATA IN COMUNELE JUDETULUI

CARAS SEVERIN ............................................................................................................................. 209

2.12. Volumul de apa uzata colectat .................................................................................................... 226 2.12.1. Aglomerarea Resita ........................................................................................................... 226 2.12.2. Aglomerarea Caransebes ................................................................................................... 227 2.12.3. Aglomerarea Bocsa ........................................................................................................... 228 2.12.4. Aglomerarea Otelu Rosu .................................................................................................... 229 2.12.5. Aglomerarea Moldova Noua ................................................................................................ 230 2.12.6. Aglomerarea Oravita .......................................................................................................... 231 2.12.7. Aglomerarea Anina ............................................................................................................ 232 2.12.8. Aglomerarea Baile Herculane .............................................................................................. 233

2.13. EVACUAREA NAMOLULUI ......................................................................................................... 234 2.13.1. RISCURI OPERATIONALE SI CERINTE DE CALITATE A NAMOLULUI ...................................... 237 2.13.2. INDEPARTAREA DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL CARAS SEVERIN ................................... 238 2.13.3. NAMOLUL REZULTAT DIN TRATAREA APEI ......................................................................... 238 2.13.4. NAMOLUL REZULTAT DIN STATII DE EPURARE A APELOR UZATE ........................................ 239

2.14. Analiza optiunilor si criterii ........................................................................................................ 246 2.14.1. AMENAJARILE PENTRU APE UZATE INDUSTRIALE .............................................................. 247 2.14.2. Organizatiile de reglementare si control ............................................................................... 247 2.14.3. Reglementari aplicabile ...................................................................................................... 248

2.15. Mecanismele de control existente ............................................................................................... 248 2.15.1. Contracte de prestare a serviciilor de canalizare ................................................................... 248 2.15.2. Conditiile contractuale si penalizarile pentru incalcarea lor .................................................... 248 2.15.3. Acorduri de mediu si autorizatii de functionare ..................................................................... 250 2.15.4. Aprobarile de deversare ..................................................................................................... 250 2.15.5. Conditiile minimale ............................................................................................................ 250

2.16. SUFICIENTA DATELOR ............................................................................................................. 253 2.16.1. DISPONIBILITATEA SI CALITATEA DATELOR ....................................................................... 253 2.16.2. CONCLUZII ....................................................................................................................... 253 2.16.3. DEFICIENTE CURENTE ...................................................................................................... 253

EPTISA ROMANIA SRL





2.1. SINTEZA

In capitol este prezentata situatia actuala a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din judetul Caras –Severin, avand ca punct de plecare Master Planul anterior. Consultantul a transmis in teritoriu chestionare pentru a aduce la zi situatia privind dotarile existente precum: surse de captare, statii tratare, retele de distributie/canalizare , statii de tratare, bransamente, etc., la nivelul localitatilor din judetul Caras-Severin.

Subiectele abordate sunt urmatoarele:

- Mediu

- Clima

- Peisaj si topografie

- Geologie si hidrogeologie

- Ecologie si zone sensibile

Rezultatele demersurilor de culegere a datelor si de investigatie mai amanuntita sunt rezumate in continuare sub forma a patru mari tematici (alimentarea cu apa, colectarea si epurarea apelor uzate, apele uzate industriale si evacuarea namolului de epurare), alte detalii fiind prezentate in anexe. Judetul Caras- Severin se afla in sud-vestul Romaniei, si face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest, si are o suprafata de 8.519,76 km

2, cu o populatie in 2011 de 274.277 locuitori. Resedinta de judet este municipiul

Resita, un alt oras important fiind Caransebes. Clima judetului este temperata, moderat continentala, cu unele influente sub-mediteraneene. Cursurile principale de apa sunt raurile Timis, Cerna, Barzava, Caras, Nera si afluentii lor. Fluviul Dunarea reprezinta granita sudica a judetului pe o portiune de 65 km. Judetul Caras Severin este clasificat ca un judet muntos, existand pe cuprinsul sau toate formele tipice de relief ale Romaniei (munti, dealuri si campii). Formatiunile muntoase sunt reprezentate de Muntii Banatului (Almajului, Semenicului, Dognecea, Aninei si Locvei), exemitatile vestice ale Carpatilor Meridionali (Tarcu, Godeanu, Cerna, Mehedinti) si partea de sud a Muntilor Apuseni – Poiana Ruscai. Ca structura geologica, aproape tot judetul Caras-Severin face parte din orogeneza Carpatilor Meridionali, fiind alcatuit din unitati principale: Autohtonul Danubian si Cristalinul Getic, avand si straturi sedimentare.

Profilul socio-economic al Romaniei are la baza informatii provenite de la Institutul National de Statistica al Romaniei, de la Biroul Populatie al Departamentului de Afaceri Economice si Sociale din cadrul Secretariatului ONU, din publicatia World Fact Book si din alte surse recunoscute.

Profilul socio-economic al judetului Caras Severin a fost realizat in principal pe informatii obtinute de la Institutul National de Statistica al Romaniei, Consiliul Judetean Caras Severin si Institutia Prefectului din judetul Caras Severin.

Investigatiile socio-economice au furnizat informatii despre dezvoltarea demografica, macroeconomie, situatia ocuparii fortei de munca, ramurile economice principale si sectorul apei. Gospodaria medie are 2,5 persoane.Evaluarea cadrului institutional a fost actualizata. Compania regionala de apa este SC AQUACARAS SA, infiintata in 2005.

Informatiile aferente subiectelor din acest capitol al raportului au fost obtinute din variate surse de pe Internet, inclusiv date pregatite de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si de Compania Nationala Apele Romane, si informatii din rapoartele Studiului FOPIP, Studiului SAMTID, Master Planului Caras Severin si Masurii ISPA.

Tematicile abordate in aceasta sectiune sunt calitatea si cantitatea apelor de suprafata si a celor subterane. Resursele de apa ale judetului Caras Severin cuprind: sursele de suprafata reprezentate de raurile Timis, Cerna, Barzava, Caras, Nera si fluviul Dunarea si lacuri de acumulare; surse de adancime mica si mare localizate in bazinele hidrografice Bega – Timis – Caras si Nera – Cerna si Dunare.

Alimentarea cu apa La nivelul judetului, toate cele 8 orase si 47 din cele 69 de comune au sisteme existente de alimentare cu apa. Majoritatea oraselor au sisteme vechi (intre 40 si 60 de ani) si retele de distributie cu pierderi mari de apa care vor fi reabilitate la sfarsitul proiectului privind Modernizarea si reabilitarea infrastructurii de apa in judetul Caras-

EPTISA ROMANIA SRL





Severin Dupa anii 1990, judetul a beneficiat de o serie de programe care au avut ca rezultat extinderi si modernizari de retele. In zonele rurale cu sisteme de apa s-au identificat aceleasi probleme. Situatia existenta a sistemelor de alimentare cu apa a fost evaluata si sintetizata, inclusiv proiectele aflate in derulare. Avand in vedere performanta in exploatare efectiva a intregului sistem (captari, statii de tratare a apei potabile, aductiuni, rezervoare, statii de pompare si retele de distributie), s-au propus mai multe masuri de imbunatatire si care vizeaza conformarea cu legislatia relevanta. Colectarea si epurarea apelor uzate La nivelul judetului, toate cele 8 orase si 16 din cele 69 de comune beneficiaza de canalizare, dar situatia existenta in ce priveste dotarile de epurare este mai dramatica: din cele 8 orase numai Resita are statie de epurare modernizata, urmand ca pana la sfirsitul anului 2015 si celelalte 7 sa beneficieze de statii modernizate. In zona rurala situatia s-au identificat 16 statii de epurare pentru un totalul de 69 comune. Situatia cea mai grava este reprezentata de evacuarea apelor uzate partial epurate sau neepurate in ape de suprafata . Apele uzate industriale Pe baza informatiilor culese in urma campaniilor de inventariere, s-a realizat o baza de date preliminara cu privire la deversarea apelor uzate industriale in localitatile judetului. A fost elaborat un raport intermediar si urmeaza ca planul de actiuni sa fie refacut pina la sfirsitul anului 2013. (vezi Anexa B3). Evacuarea namolului de tratare/epurare Datele privind cantitatea si calitatea namolului rezultate din epurarea apelor uzate si din tratarea apei in scopuri de potabilizare sunt disponibile pentru aglomerarea Resita, in timp ce pentru celelalte 7 aglomerari s-au facut numai estimari. Situatia privind cantitatile de namoluri generate de statiile de tratare apa pentru potabilizare si statiilor de epurare este prezentata in tabelul 2.1. Tabelul 2.1.- Situatia privind cantitatile de namol estimate a fi generate dupa implementarea proiectului

Denumirea aglomerarii

Proces de tratare namol

Cantitate de namol

35% SU

(tone/an)

Cantitate de namol 35%

SU

(m3

/an)


SU

(tone/an)


SU

(m3

/an)

Resita Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat + tratare cu var

7.514,01 6.533,92 - -

Caransebes Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat

- - 3.464,43 3.149,48

Bocsa Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat

- - 1,725.16 1,568.33

Otelul Rosu Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat

- - 1.202,09 1.092,81

Moldova Noua Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat

- - 913,68 830,60

Oravita Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat

- - 1.139,75 1.036,14

Anina Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat

- - 685,98 623,62

Baile Herculane Stabilizat anaerob, ingrosat,

deshidratat

- - 702,33 638,48

EPTISA ROMANIA SRL





TOTAL 7.514,01 6.533,92 9.833,42 8.939,48

. A fost actualizata Strategia privind namolurile generate de statiile de tratare si epurare ale carei obiective sunt:

utilizarea namolului ca fertilizant organic pe terenuri agricole; utilizarea namolului ca fertilizant organic pe terenuri silvice; utilizarea namolului ca sol artificial pe terenuri degradate, inclusiv pentru reecologizarea haldelor

miniere si iazurilor de decantare; utilizarea namolului ca strat de acoperire zilnica a zonei active a celulelor de depozitare a deseurilor

domestice din cadrul Centrului de management integrat al deseurilor Lupac; utilizarea solului artificial pentru reconstructia ecologica a depozitelor de deseuri neconforme din

judetul Caras-Severin. Strategia actualizata pentru situatia speciala a judetului Caras Severin in domeniul gestionarii namolurilor este structurata in trei etape, in functie de posibilitatile de valorificare/eliminare finala. Etapele propuse pentru implementarea strategiei sunt urmatoarele:

Termen scurt (2015 – 2017); Termen mediu (2018 – 2031); Termen lung (dupa 2031).

Strategiea cuprinde si un plan de actiune pe termen scurt care are rolul de a asigura parghiile necesare pentru implementarea durabila a strategiei. (vezi anexa B4)

2.2. ZONA PROIECTULUI

Amplasarea Judetul Caras Severin se afla in sud-vestul Romaniei, in Regiunea de Dezvoltare Vest 5, si are o suprafata de 8.519,76 km

2, reprezentand 26,59% din suprafata totala a regiunii.

Fig. 2.1 – Incadrarea judetului CARAS–SEVERIN in Romania, Regiunea de Dezvoltare 5

Organizarea administrativa Administrativ vorbind, judetul Caras-Severin se invecineaza cu judetul Timis la nord-vest, cu judetul Hunedoara la nord-est, cu judetul Gorj la est, cu judetul Mehedinti la sud-est si cu Republica Serbia la sud-vest – granita de stat, cu lungimea de 134 km, din care 65 km este granita reprezentata de fluviul Dunarea . Judetul se afla intre

coordonatele geografice urmatoare: 2121’16 - 2242’41 longitudine estica; 4435’12 - 4538’30 latitudine Nordica. Harta de mai sus prezinta vizual amplasarea judetului Caras-Severin in Regiunea de Dezvoltare 5 - Vest . Exista 77 de unitati teritorial-administrative de baza in judet: 2 municipii, 6 orase si 69 de comune (avand in componenta un numar variabil de sate), totalizand 309 de asezari (vezi harta de mai jos):

EPTISA ROMANIA SRL





Fig. 2.2 – Harta judetului CARAS – SEVERIN (granite administrative, geografie, localitati) Sursa: Planul de Amenajare Teritoriala al judetului Caras-Severin (PATJ) Tabelul 2.2 – Municipiile din judetul Caras – Severin

Municipiul Localitatile cuprinse Satele cuprinse

Resita Resita, Calnic, Cuptoare, Doman, Secu, Terova Moniom

Caransebes Caransebes Jupa

Tabelul 2.3 – Orasele din judetul Caras – Severin

Orasul Localitatile cuprinse Satele cuprinse

Anina Anina, Steierdorf

Baile Herculane Baile Herculane, Pecinisca

Bocsa Bocsa,

Moldova Noua Moldova Noua, Macesti, Moldova Veche, Moldovita

Oravita Oravita, Ciclova Montana, Marila Agadici, Bradisoru de Sus, Brosteni, Rachitova

EPTISA ROMANIA SRL





Orasul Localitatile cuprinse Satele cuprinse

Otelu Rosu Otelu Rosu, Ciresa 1 Mai Tabelul 2.4 – Comunele din judetul Caras – Severin

Nr.crt Comuna Sate Nr.crt. Comuna Sate

1 Armenis Armenis, Fenes, Plopu, Sat Batran, Sub Margine

36 Lapusnicu Mare

Lapusnicu Mare, Moceris

2 Bania Bania, Garbovat 37 Luncavita Luncavita, Verendin

3 Bautar Bautar,Bucova,Cornisoru, Prevenciori

38 Lupac Lupac, Clocotici, Rafnic, Vodnic

4 Berliste Berliste, Iam, Milcoveni, Rusova Noua, Rusova Veche

39 Marga Marga, Vama Marga

5 Berzasca Berzasca, Bigar, Cozla, Drencova Liubcova

40 Mareuni Maureni, Sosdea

6 Berzovia Berzovia, Fizes, Ghertenis 41 Mehadia Mehadia, Globurau, Plugova, Valea Bolvasnita

7 Bolvasnita Bolvasnita, Varciorova 42 Mehadia Mehadia

8 Bozovici Bozovici, Poneasca, Prilipet, Valea Minisului

43 Naidas Naidas, Lescovita

9 Brebu Brebu, Apadia, Valeadeni 44 Ocna de Fier

Ocna de Fier

10 Brebu Nou Brebu Nou, Garana 45 Obreja Obreja, Ciuta, Iaz, Var

11 Buchin Buchin, Lindenfeld, Poiana, Prisian Valea Timisului

46 Paltinis Paltinis, Cornutel, Delinesti, Ohabita

12 Bucosnita Bucosnita, Golet, Petrosnita Valisoara

47 Coronini Coronini, Sfanta Elena

13 Carasova Carasova, Iabalcea,Nermed 48 Pojejena Pojejena, Belobresca, Divici, Radimna, Susca

14 Carbunari Carbunari, Stinapari 49 Prigor Prigor, Borlovenii Noi, Borlovenii Vechi, Patas, Putna

15 Ciclova Romana

Ciclova Romana, Ilidia, Socolari

50 Ramna Ramna, Barbosu, Valeapai

16 Ciuchici Chiuchici, Macoviste, Nicolint, Petrilova

51 Racasdia Racasdia, Vraniut

17 Ciudanovita Ciudanovita, Jitin 52 Rusca Montana

Rusca Montana, Ruschita

18 Constantin Daicoviciu

Constantin Daicoviciu, Maciova, Matnicu Mare, Pestere, Prisaca, Zagujeni

53 Sacu Sacu, Salbagelu Nou,Tincova

19 Copacele Copacele, Ohaba Matnic, Ruginosu,Zorile

54 Sasca Montana

Sasca Montana, Bogodint, Potoc, Sasca Montana, Slatina Nera

20 Cornea Cornea, Crusovat, Cuptoare Macoviste

55 Slatina Timis

Slatina Timis, Ilova, Sadova Noua

EPTISA ROMANIA SRL





Nr.crt Comuna Sate Nr.crt. Comuna Sate

Sadova Veche

21 Cornereva

Cornereva, Arsuri, Bogaltin, Bojia, Borugi, Camena, Ciresel, Costis, Coria, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mica, Inelet, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacan, Negiudin, Obita, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lunga, Prisacina, Prislop, Rustin, Scarisoara, Strugasca, Studena, Sub Crang, Sub Plai, Topla, Tatu, Zanogi, Zbegu, Umogotin, Zoina

56 Sichevita

Sichevita, Brestelnic, Camenita, Carsie, Cracu Almaj, Crusovita, Curmatura, Frasinis, Gornea, Liborajdea, Lucaceva, Martinovat, Ogasul Podului, Streneac, Valea Orevita, Valea Ravensca, Valea Sichevitei, Zanou, Zasloane

22 Dalboset

Dalboset, Barz, Boina, Boinita, Prislop, Resita Mica, Sopotu Vechi

57 Socol Socol, Bazias, Campia, Parneaura, Zlatita

23

Doclin Doclin, Binis, Tirol

58 Sopotu Nou

Sopotu Nou, Carsa Rosie, Dristie, Poienile Boinei, Ravensca, Rachita, Stancilova, Urcu, Valea Rachitei, Valea Rosie

24 Dognecea Dognecea, Calina 59 Teregova Teregova, Rusca

25 Domasnea Domasnea, Canicea

60 Ticvaniu Mare

Ticvaniu Mare, Carnecea, Secaseni, Ticvaniu Mic

26 Eftimie Murgu

Eftimie Murgu 61 Tarnova Tarnova,Bratova

27 Ezeris Ezeris, Soceni 62 Toplet Toplet, Barza

28 Farliug Farliug, Dezesti, Duleu,

Remetea Poganici, Scaius, Valea Mare

63 Turnu Ruieni

Turnu Ruieni, Borlova, Cicleni, Dalci, Zervesti, Zlagna

29 Forotic Forotic, Brezon, Comoraste,

Surducu Mare 64 Valiug Valiug

30 Garnic Garnic, Padina Matei 65 Varadia Varadia, Mercina

31 Glimboca Glimboca 66 Vermes Vermes, Ersig, Izgar

32 Goruia Goruia, Giurgiova, Garliste 67 Vrani Vrani, Ciortea, Iertof

33 Gradinari Gradinari,Greoni

68 Zavoi Zavoi,Magura,Maru,Poiana Marului,ValeaBistrei,Voislova, 23 August

34 Iablanita Iablanita,Globu Craiovei,

Petnic 69 Zorlentu Mare

Zorlentu Mare,Zorlencior 35 Lapusnicel Lapusnicel,Parvova,Sumita

EPTISA ROMANIA SRL





Demografia In urma recensamantului din anul 2011, populatia judetului numara 295.580 de locuitori, varful demografic fiind atins in anul 1977 cu 385.577 de locuitori. Declinul populatiei de atunci si pina in prezent a fost continuu, atat in mediul urban, cat si in cel rural. De regula, in urban se inregistreaza o rata a scaderii de 1,5% pe an, iar in rural populatia scade cu 1,0% pe an. Suprafata totala a judetului fiind de 852.000 ha, densitatea medie a populatiei era de 0,32 locuitori/ha in 2011. Cele opt localitati urbane (municipii si orase) sunt: Resita, Caransebes, Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova Noua, Oravita si Otelu Rosu, reprezentand in anul 2011 circa 52,58 % din populatia judetului. Resita singura reprezenta aproximativ 23,88 % din populatia judetului. Distributia pe ansamblu a populatiei, in 2011, este data in tabelul urmator (ultimele date oficiale conform referendumului national; nici un fel de alte date nu pot fi sustinute cu cifre oficiale):

Tabelul 2.5 – Distributia populatiei dupa marimea localitatii in judetul Caras-Severin, 2011

Marimea localitatii

Total populatie in 2012 Numarul de localitati

Pop >10000 PE 121,729 4

2000<Pop<10000 44,135 11

1000<Pop<2000 35,601 27

Pop <1000 94115 262

Total 295580 304

Aspecte specifice judetului Regiunea beneficiaza de variate resurse naturale, cu potential de dezvoltare pentru numeroase tipuri de activitati socio-economice. Resursele naturale, gratie reliefului si conditiilor geologice, sunt distribuite pe teritoriul judetului astfel:

zone de deal si munte cu zone impadurite intinse: 78,2 % din suprafata judetului; resursele naturale care pot fi gasite aici sunt carbunele si minerale (metalifere si nemetalifere) precum:

aur, argint, mangan, cupru, plumb, zinc; mici zone de campie, foarte fertile, adecvate agriculturii intensive.

Resursele de apa joaca un rol important in dezvoltarea economiei, existand amenajari hidrotehnice cu productie de energie, alimentare cu apa pentru populatie si alte utilizari. Activitatile economice principale Principalele ramuri economice ale judetului Caras – Severin sunt:

- industria de masini si utilaje - industria metalurgica - industria lemnului - industra textila - industria alimentara - industria extractiva (desi in declin, si in prezent se cauta noi directii de revigorare)

Agricultura Terenurile agricole reprezinta 46% din suprafata totala a judetului, adica 389.620 ha (din care: 127.240 ha arabile; 182.839 ha pasuni naturale; 75.990 ha fanete naturale; 1.222 ha vii si 2.329 ha livezi), iar 411.272 ha (45% din judet) sunt impadurite. Din suprafata agricola a judetului Caras – Severin, aproximativ 64% sunt pasuni si fanete, existand conditii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei. Culturile predominante sunt: cereale pentru boabe, porumb, grau, secara, plante uleioase, floarea soarelui, cartofi, legume. Efectivul animalier si productia rezultata asigura atat aprovizionare pentru alte judete, cat si la export.

2.3. CARACTERISTICI NATURALE

EPTISA ROMANIA SRL





2.3.1. MEDIUL

Judetul Caras – Severin este clasificat ca un judet cu specific muntos, fiind prezente toate formele de relief din Romania (munti, dealuri, campii). Procentajele acestor forme de relief difera sensibil de cele nationale:

- Munti: 65,4% (31,0% la nivel national) - Dealuri: 10,8% (36,0% la nivel national) - Campii: 7,3% (33,0% la nivel national)

Formatiunile muntoase sunt Muntii Banatului (Almajului, Semenicului, Dognecea, Aninei si Locvei), extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali (Tarcu, Godeanu, Cerna, Mehedinti) si sudul Muntilor Apuseni – Poiana Ruscai. Depresiunile sunt cele ale Caransebesului – Mehadica, Almajului, Bozoviciului si Ezeris. Formatiunile deluroase sunt cele din zonele Bozovici, Oravita si Doclin. Campiile au un aspect de podis, fiind cele ale Sipotului (intre Poganis si Barzava), Moravitei (la sud de Barzava, cu o portiune joasa de lunca inundabila) si Carasului. Habitatele naturale Habitatele naturale din judetul Caras – Severin cuprind zone de uscat, acvatice si subterane, in stare naturala sau semi-naturala, cu diferite caracteristici geografice, abiotice si biotice. Multe dintre aceste zone sunt cuprinse in arii naturale protejate. De mentionat:

Pajisti si tufarisuri (cu plante ca Erica tetralix, “Smardan”, Vaccinium myrtillus “Afin”, Vaccinium vitis idaea “Merisor de munte”, Pinus mugo “Jneapan”, si multe altele).

Stancarii si pesteri (cu specii ca Androsacetalia alpinae, Thlaspietea rotundifolii, Equisetum arvense etc.).

Paduri – un habitat natural foarte important, avand in vedere suprafata mare ocupata la nivelul judetului (cu specii vechi ca Fagus sylvatica “Fagul”, Quercus robur “Stejar”, Populus alba “Plopul”, Corylus avellana “Alunul”; paduri de Pinus nigra var, Banatica, Fagus sylvatica, Quercus frainetto, Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior).

Apa potabila (apa cu continut scazut de minerale, paraie alpine, lacuri glaciare). Flora si fauna Caracteristicile de relief si clima permit dezvoltarea multor specii de flora si fauna, atat inferioare, cat si superioare. Alcatuirea floristica difera de la o regiune la alta (campie, deal, munte):

Regiunea de campie este prezenta pe arii restranse intre Gataia si Berzovia, si in portiunea dintre raurile Caras si Nera; speciile aflate aici sunt reprezentate de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. Vaile si depresiunile ofera adesea conditii optime pentru specii de arboret cum ar fi carpinita (Carpinus orientalis), scumpie (Cotinus coggygria), darmox (Viburnum lantana), mojdrean (Fraxinus ornus), paducel (Crataegus oxyacantha) etc.;

Regiunea de deal si munte: arii de padure cu diferite specii si grupuri; zona alpina (cu cele doua niveluri: sub-alpin si alpin);

Nivelul alpin, reprezentat de specii ca Agnostis rupestris, Festuca supine (parusca), Carex curvula (coarna) etc.

Ciupercile sunt prezente in 297 de taxoni, iar cormofitele in numar de 1.086 specii (majoritatea pastrand elemente ancestrale). O serie de plante sunt in pericol de disparitie: Ruscus hipoglossum (cornisor), Fritillaria meleagris (laleaua pestrita), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului) si Daphne laureola (iedera alba). Prin varietatea, bogatia si originalitatea ei, fauna acestui judet cu climat specific este de mare interes, multe din speciile ei aflandu-se la limita nordica a arealului lor de viata. Clima continentala a atras multe specii de pasari in luncile Dunarii si raului Nera. Speciile protejate sunt: Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax pygmaeus. Reptilele sunt reprezentate de elemente termofile ca Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys orbicularis.

De interes cinegetic sunt ursul, lupul si multe alte specii. (Sursa: Inspectoratul pentru Protectia Mediului Caras-Severin)

2.3.2. CLIMA

Temperatura Clima judetului este temperata, moderat continentala, cu unele influente sub-mediteraneene. Temperatura medie multianuala este de 10-11ºC in zona de campie, dealurile vestice si muntii Dognecea, intre 4-9

0C in

EPTISA ROMANIA SRL





muntii Poiana Rusca si Semenic, iar in muntii Tarcu si Godeanu temperatura medie este de 00C. Adancimea de

inghet variaza intre –0,6m si –1,3m. Precipitatiile Media precipitatiilor anuale variaza intre 700-800 mm/mp in zonele joase si 1400 mm/mp in zonele inalte din muntii Tarcu si Godeanu. Vanturile principale care bat aici sunt din directia vest si nord-vest, alaturi de vanturi sub-mediteraneene din directia sud, sud-vest.

2.3.3. PEISAJ SI TOPOGRAFIE

Relieful judetului Caras-Severin este alcatuit din forme variate: munti – 65,4%, depresiuni – 16,5%, dealuri – 10,8% si campii – 7,3%. Muntii sunt Muntii Banatului, o parte din Carpatii Meridionali si Muntii Tarcu-Godeanu. In coridorul Timis-Cerna, cu ramificare in Valea Bistrei, care marcheaza delimitarea Carpatilor Apuseni de cei Meridionali, cursurile de apa Timis, Cerna, Belareca, Mehadica si Bistra au creat un sistem bine dezvoltat de lunci, intens populate. Altitudinile cresc de la est la vest: inaltimile muntilor Tarcu-Godeanu sunt intre 1600-2200 metri, in timp ce inaltimile grupului muntos Semenic, Aninei, Almaj, Dognecea, Locvei sunt intre 600 si 1400 metri. Aspectul reliefului este influentat de tectonica si de structura de rezistenta a diferitelor tipuri de roci. Cel mai important aspect geomorfologic al Muntilor Banatului este relieful carstic; calcarele din Jurasic si Cretacic sunt puternic dezvoltate pe drumul dintre Resita spre Dunare. Muntii Banatului, aflati aproape in totalitate intre granitele judetului, sunt inconjurati de zone joase, ceea ce le confera aspectul unei fortarete muntoase, cu altitudini medii intre 600-800 metri. Dintre acestea, o arie particulara este depresiunea intramontana Almaj, strajuita de varfuri nu prea inalte si traversata de raul Nera. Spre vest, zona muntoasa continua cu un relief deluros: dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni. Relieful mai jos este dat de o mica suprafata de campie, in Campia Timisului, cu urmatoarele subunitati: Campia Sipet intre cursurile de apa Pogani si Barzava, Campia Moravita la sud de raul Barzava, si Campia Carasului, pe raul cu acelasi nume. In partile de munte si de deal ale judetului, asezarile se afla pe vai si sunt in general mici, dar spre campie terenul este relativ mai plat si asezarile tind sa fie mai mari.

2.3.4. GEOLOGIA SI HIDROGEOLOGIA

Geologia Ca structura geologica, aproape tot judetul Caras-Severin face parte din orogeneza Carpatilor Meridionali si are in componenta doua unitati majore: Autohtonul Danubian si Cristalinul Getic, cu straturi sedimentare. Autohtonul Danubian se afla in partea de sud si sud-est a judetului, reprezentand unul din samburii vechi ai cristalinului carpatic. Mai sus, are trei zone principale de sedimentare: Drencova, Svinecea-Svinita si Presacina. Cristalinul Getic se afla in nord, centru si nord-est, si are in componenta doua serii: seria mezocatazonala Semenic si epizona Locva-Poiana Rusca. Zona Resita - Moldova Noua, orientata NNE-SSV, este constituita in special din calcare jurasice si cretacic inferior, iar in carbonifer si liasic sunt cantonate importante zacaminte de huila. Magmatismul laramic, de varsta paleocena, este reprezentat prin banatite – intalnite la Ocna de Fier, Dognecea, Surduc, Oravita, Ciclova, Ilidia, Sasca Montana si Moldova Noua. Hidrogeologia Principala influenta asupra localizarii nivelului apei este relieful, prin altitudine, impartire, litologie, varsta geologica etc. In sisturile cristaline muntoase, infiltrarea apei este temperata de straturile de vegetatie. Penetrarea are loc prin fisuri si rocile dure sunt impermeabile. La baza versantului, unde se acumuleaza grohotis si bolovani (roci cu permeabilitate mare), apa se raspandeste in straturile argiloase, deci apar izvoare cu presiune mare, dar debit redus. Orizonturile acvifere, aflandu-se la mare adancime (peste 10m), nu pot sa influenteze nici solul, nici raul. Varsta de formare a acviferelor este Pliocenul (Pannonian) si volumul de apa este relativ redus. In piemonturile care inconjoara depresiunile de tip golfier (coridoarele raurilor Timis, Bistra, Cerna), panzele freatice se afla la adancimi mari: 10-20 m. Permeabilitatea sedimentelor si depozitelor de nisip, gradul ridicat de fragmentare si extinderea redusa nu stimuleaza acumularea unei cantitati mari de apa. In zona campiilor inalte (Socol, Barzavei, Caras), nivelul piezometric general este la adancimi de 5-10 m, rareori peste 10 m, in functie de modul cum s-au sedimentat depozitele din Pleistocen-Halogen. In zona de campie mai josa (Moravita, Barzava aluvial-proluviale), panza freatica se afla la un nivel ridicat. Sursa de alimentare este indirecta, provenind dintr-o scurgere subterana a apelor freatice din piemont. Principalele artere hidrografice sunt raurile Timis, Cerna, Barzava, Caras, Nera si afluentii lor. Dunarea si afluentii sai reprezinta granita de sud a judetului pe o lungime de 65 km.

EPTISA ROMANIA SRL





Sursa: Planul administrativ al judetului Caras-Severin (PAJCS)

Fig. 2.3. – Harta bazinelor si sub-bazinelor hidrografice ale judetului CARAS – SEVERIN Lacurile naturale sunt putine si de mici dimensiuni, de origine carstica (Lacul Dracului, Lacul Ochiul Beiului) sau de origine glaciara (Iezeru, Tarcu, Pietrele Albe). Lacurile antropice (acumulari) au ca scop sa produca energie electrica si sa alimenteze cu apa localitatile; asa au aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), acumularile de pe Valea Dognecea (Lacul Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui, care alimenteaza cu apa orasul Anina si are o suprafata de 9,8 ha, Lacul Marghitas de pe paraul Buhui, cu o suprafata de 4 ha, initial destinat unei microhidrocentrale. Cele mai importante lacuri sunt cele de pe raul Barzava si raul Timis, care aprovizioneaza cu apa municipiul Resita si furnizeaza energie electrica (centralele Breazova-Crainicel, si Grebla, pentru agrement si pescuit). Pe Barzava exista lacurile Gozna, Valiug si Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit acumularea „Trei Ape”, cu o suprafata de 52.612 ha. Afluentii principali ai raului Timis se varsa in acesta in afara granitelor judetului. Pentru Master Plan, s-au considerat deci urmatoarele (vezi si fig.2.3 de mai sus): Tabelul 2.6 – Bazinele si sub-bazinele hidrografice din judetul Caras-Severin

Bazinul Caras Bazinul Timis

Bazinul Nera Sub-bazinul Barzava afluent al Timisului Bazinul Dunarii Sub-bazinul Poganis afluent al Timisului Bazinul Cerna-Belareca Sub-bazinul Bistra afluent al Timisului

EPTISA ROMANIA SRL





2.3.5. ECOLOGIE SI ZONE SENSIBILE

In judetul Caras-Severin exista 62 de arii naturale protejate, ocupand o suprafata totala de 180.020,5 ha:

4 parcuri nationale pe o suprafata totala de 101.018 ha din teritoriul judetului: (Semenic-Cheile Carasului si Cheile Nerei-Beusnita, Domogled-Valea Cernei, Retezat). Parcurile Semenic-Cheile Carasului si Cheile Nerei-Beusnita se afla in intregime pe teritoriul judetului Caras-Severin, parcul Domogled-Valea Cernei are suprafete si in judetele Mehedinti si Gorj, iar parcul Retezat are suprafete si in judetul Hunedoara;

1 parc natural (Portile de Fier, cu suprafata de 115.655 ha, din care in Caras-Severin 74.774 ha, restul in judetul Mehedinti);

27 de rezervatii naturale in cadrul parcurilor nationale si naturale, avand in total 30.925,9 ha;

1 rezervatie stiintifica in parcul national, de 1,10 ha; 3 arii de protectie speciala avifaunistica in parcul natural, pe 2.149 ha; 19 rezervatii naturale in afara parcurilor nationale si naturale, pe 876,9 ha; 7 rezervatii naturale in custodie, pe 3.351,6 ha.

Ariile naturale protejate din judetul Caras-Severin cuprind zone naturale delimitate geografic si topografic destinate realizarii unor obiective specifice privind conservarea diversitatii biologice a elementelor si fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabila. In anul 2007 Romania a declarat prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 un numar de 9 de Situri de Importanta Comunitara (SCI), acoperind o suprafata de 253.376,93 ha. Prin Hotararea de Guvern nr. 1284/2007, au fost declarate un numar de 6 arii de protectie speciala avifaunistica (SPA), cu o suprafata totala de 224.216 ha. Mai multe detalii despre Natura 2000 sunt date in Anexa B.2.

2.4. INFRASTRUCTURA

2.4.1. DRUMURILE

Lungimea totala a drumurilor din judetul Caras Severin este de 1944 km, din care 560 km sunt drumuri nationale (DN), 883 km drumuri judetene (DJ) si 501 km drumuri comunale (DC). Dintre acestea, numai 38% sunt modernizate, dar peste media procentuala a tarii (26%). Multe drumuri sunt insa in stare proasta, fiind urgent necesare lucrari de reabilitare. Densitatea drumurilor publice in judet este de 22 , 8 km/100 km

2, mult sub media tarii, de 33,1 km/100 km

2.

Judetul face eforturi sa-si modernizeze si sa-si reabiliteze drumurile si podurile, folosind diferite surse de finan tare.

2.4.2. CAILE FERATE

Reteaua feroviara a judetului Caras-Severin cuprinde 400 km (reprezentand 19% din Regiunea 5). Reteaua electrificata are numai 56 km (14%), mult sub media tarii (35,9%). Densitatea cailor ferate in judet este de 40 km /1000 km

2,

comparativ cu 46,2 km/1000 km2 media nationala. Rata de utilizare este slaba, din cauza starii precare si a recesiunii

economice.

EPTISA ROMANIA SRL





Fig. 2.4. – Harta retelei feroviare din Regiunea Vest, inclusiv Caras-Severin

2.4.3. TRANSPORTUL GENERAL SI IN COMUN

Transportul in comun este prezent in orase, cel mai dezvoltat fiind la Resita (autobuze). Transportul general intre localitati este asigurat de companii private de transport. In judetul Caras-Severin nu exista decat un aeroport (in municipiul Caransebes), dar este folosit pentru traficul aerian utilitar. Singurul curs de apa navigabil din judet este Dunarea, care leaga Europa Occidentala de Marea Neagra. Desi transportul naval pe Dunare este puternic dezvoltat, judetul nu are foarte mult de castigat, din cauza starii precare a legaturilor rutiere si feroviare ale unicului sau oras-port, Moldova Noua.

2.4.4. GENERAREA ENERGIEI ELECTRICE

Generarea energiei electrice este asigurata prin putere hidroenergetica, pe baza lacurilor de acumulare construite pe bazinele raurilor.

2.4.5. RETEAUA DE GAZE NATURALE

Reteaua de gaze naturale are lungimea de 447,6 km, reprezentand 15% din reteaua regionala. In 2005, existau 16 localitati care beneficiau de gaze naturale, din care 5 urbane. Volumul total furnizat in 2005 a fost de 95.744 mii Nm

3, din care pentru uz casnic 46.578 mii Nm

3. Judetul

Caras-Severin se afla pe ultimele locuri din tara la consumul de gaze naturale pe cap de locuitor, cu 288 Nm

3/loc.an.

2.4.6. TERMOFICAREA

In 2012, energia termica se distribuia in sistem centralizat in 2 orase din judet. Pe langa termoficare, in orase s-a extins numarul de centrale termice individuale, ca solutie alternativa. Conform datelor ultimului recensamant, circa 22,5% din gospodariile judetului (39,3% in urban si 0,7% in rural) beneficiaza de sisteme de incalzire publice sau private si circa 63% din totalul gospodariilor folosesc lemn sau deseuri din lemn drept combustibil pentru incalzire, si numai 0,1% folosesc combustibili usori (CLU).

2.4.7. MANAGEMENTUL DESEURILOR SOLIDE

In 2011, judetul Caras Severin avea o rata de contractare a serviciilor de salubritate de 83% in mediul urban si de 52% in cel rural. In ce priveste generarea deseurilor, conform datelor furnizate de LEPA/CC in perioada de

EPTISA ROMANIA SRL





elaborare a Master Planului, cantitatea la nivelul judetului se estimeaza a fi fost de 153.899 tone. Managementul deseurilor din zonele urbane se face printr-o gama variata de prestatori care colecteaza toate tipurile de deseuri orasenesti si din demolari. In zonele rurale, operatorii mari sunt extinsi in general prin contracte de concesiune, desi majoritatea primariilor locale isi administreaza propriile servicii de salubritate. Pe de alta parte, majoritatea comunelor lucreaza cu dotari rudimentare si invechite. Depozitarea gunoiului se face in cadrul a opt rampe neconforme pentru deseuri nepericuloase. In acest an se va construi, la nivelul judetului, o singura rampa prevazuta prin Master Planul pentru managementul deseurilor solide, deservita de mai multe statii de transfer si reciclare. Gropile de gunoi rurale neconforme au fost inchise si se executa lucrari de protectia mediului. Problema namolului produs de infrastructura de apa (statii de tratare a apei si statii de epurare) nu este complet rezolvata prin acest Master Plan; numai o cantitate foarte mica se poate folosi in rampa de gunoi ca acoperire zilnica sau ca element suplimentar in procesul de compostare (in proportie de 1/10 din cantitatea zilnica de deseuri solide).

2.5. EVALUARE SOCIO-ECONOMICA

Generalitati Acest capitol are doua parti principale, prezentate comparativ: profilul socio-economic al Romaniei si profilul socio-economic al judetului Caras-Severin. Datele si informatiile necesare (conform instructiunilor specifice furnizate de ME) si indicatorii folositi pentru realizarea profilurilor provin dintr-o serie de surse:

- Profilul socio-economic al Romaniei s-a elaborat pe baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (Anuare statistice, Coordonate ale nivelului de trai din Romania etc.), satistici oficiale realizate de Eurostat, Programul Operational Regional 2007-2013 si alte surse recunoscute. - Profilul socio-economic al judetului Caras-Severin s-a realizat in principal cu informatii de la Institutul National de Statistica din Romania, Consiliul Judetean Caras-Severin, - Planul National de Dezvoltare intocmit de Agentia de Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Vest, Departamentul de Statistica al Judetului Caras-Severin si alte surse recunoscute.

Metodologia folosita a constat in culegerea tuturor datelor sigure si disponibile emise de guvern si de institutiile sale descentralizate, ca statistici, si prezentarea lor in mod comparativ, prin aplicarea indicatorilor de acelasi tip, indeosebi pentru zonele urbane vizate spre includere in solicitarea finantarilor din Fondurile de Coeziune (aglomerari urbane de peste 2.000 p.e.). Obiective generale si specifice Obiective generale:

- Statistici la nivel national si judetean pe ultimii 5 ani, - Proiectii pentru deceniile urmatoare

Indicatorii specifici (comparativ cu nivelul national) sunt prezentati pe scurt mai jos:

- Parametri demografici: populatie, forta de munca, ocupare, somaj, evolutia castigurilor salariale; - Evolutia economica la nivel de judet: cresterea PIB, investitia straina directa, inflatia, cifra de

afaceri, export si import ; - Activitatea economica si principalele ramuri industriale: activitati economice, productie industriala,

comert, industrie, sectorul serviciilor ; - Specificul gospodariilor: venituri medii in mediul urban/rural, surse de venit, structura

veniturilor/cheltuielilor gospodariei, numarul de persoane pe gospodarie.

Indicatori pentru conditiile socio-economice

1. Populatia 2. Situatia si prognoza economiei nationale (crestere PIB national si regional, inflatie, somaj ) 3. Veniturile si cheltuielile populatiei, ale gospodariilor precum si a gospodariei din decila cu

cele mai scazute venituri 4. Profilul socio-economic al judetului Caras Severin 5. Ocupare si venituri 6. Activitatea economica si ramurile industriale principale

EPTISA ROMANIA SRL





2.5.1. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL ROMANIEI

2.5.1.1 Populatia

Fiind o tara de dimensiuni medii, cu un teritoriu de 238,391 km² si o populatie de 20.121.641 locuitori la Recensamantul din 20 octombrie 2011, densitatea medie a populatiei in Romania este de 90.4 locuitori/km². Tabelul 2.7 – Populatia stabila pe regiuni de dezvoltare la 1 ianuarie 2000-2012-numar persoane

Regiuni de dezvoltare 2000 2004 2006 2007 2010 2011 2012

TOTAL Romania 22,455,485 21,711,252 21,610,213 21,565,119 21,462,186 21,413,815 21,355,849

Regiunea NORD-EST 2,849,982 2,743,281 2,729,181 2,729,256 2,719,719 2,717,532 2,712,188

Regiunea CENTRU 2,644,115 2,543,512 2,534,378 2,524,176 2,524,418 2,522,692 2,519,787

Regiunea NORD-EST 3,820,101 3,742,868 3,734,946 3,727,910 3,712,396 3,703,283 3,700,695

Regiunea SUD-EST 2,936,219 2,855,044 2,843,624 2,834,335 2,811,218 2,802,532 2,791,190

Regiunea SUD-MUNTENIA

3,471,322 3,350,248 3,321,392 3,304,840 3,267,270 3,253,712 3,239,247

Regiunea BUCURESTI - ILFOV

2,285,544 2,208,254 2,215,701 2,232,162 2,261,698 2,267,419 2,264,865

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

2,403,632 2,325,020 2,301,833 2,285,733 2,246,033 2,232,814 2,220,224

Regiunea VEST 2,044,570 1,943,025 1,929,158 1,926,707 1,919,434 1,913,831 1,907,653

Sursa: Institutul National de Statistica Grafic, evolutia populatiei la nivelul Romaniei se prezinta astfel :

Sursa: Institutul National de Statistica

Fig. 2.5. – Dezvoltarea demografica in Romania, 1960 – 2012 (populatia la 1 ianuarie) Conform ultimului recensamant care a avut loc pe 20 octombrie 2011, populatia Romaniei a inregistrat o scadere de 7.2% fata de Recensamantul din 18 martie 2002. In perioada 2002-2012 populatia totala a scazut de la 21.6 milioane la 20.1 milioane. Scaderea demografica din ultimii ani a fost determinata atat de sporul natural negativ, cat si de soldul negativ al migratiei externe. In conditiile unei scaderi drastice a natalitatii (de la 13.6 nascuti vii la 1000 de locuitori in anul 1990, la 10.2‰ in anul 2006, respectiv 9.2‰ in 2011) si a unei cresteri semnificative a mortalitatii (de la 10.6 decese la 1000 locuitori in 1990, la 12‰ in 2006 si 11.8‰ in 2011), sporul natural al populatiei a scazut in mod accentuat de la 2.9‰ in 1990 la –2.5‰ in 1996. Acest deficit s-a mai atenuat pana in anul 1999, ajungand la –1.4 la 1000 locuitori, dar ulterior s-a evidentiat o noua scadere, pana la –2.5 la 1000 locuitori in anul 2003, -1.8‰ in anul 2006 si si –2.6‰ in 2011.

18.4

20.25

22.223.21

22.44 21.36

15

17

19

21

23

25

1960 1970 1980 1990 2000 2012

mil.

locu

itor

i

Dezvoltarea demografica in Romania, 1960 – 2012

EPTISA ROMANIA SRL





Schimbarile in fluxurile migratorii au constituit, pe langa sporul natural negativ, cea de-a doua cauza care a influentat actualele structuri ale populatiei Romaniei. In special migratia unor categorii importante din populatia Romaniei (cu precadere populatia inalt calificata si pregatita) s-a intensificat. Migratia externa a fost unul din factorii care au contribuit la scaderea numerica a populatiei, generand un sold negativ insemnat. Dupa explozia fluxului migratiei externe din 1990, numarul emigrantilor a scazut treptat pana la cifre nesemnificative (8154 persoane in anul 2002, de 12 ori mai putin decat in 1990). Eliminarea vizelor pentru spatiul Schengen incepand cu 1 ianuarie 2002 a determinat insa cresterea din nou a numarului de emigranti. In prezent, fenomenul migratiei externe definitive de la inceputul anilor „90 a fost inlocuit cu o migratie externa temporara, fara schimbarea rezidentei, avand motivatie economica. O situatie ingrijoratoare o reprezinta cresterea continua a migratiei externe a populatiei inalt calificate si pregatite. Romania se confrunta din ce in ce mai mult cu asa-numitul fenomen al „migratiei creierelor”. Tabelul 2.8 Indicatori demografici pentru Romania, 1990 – 2011 Indicatori demografici

Unitate 1990 1992 1996 2000 2006 2010 2011

Populatia totala (la 1 ianuarie)

1000 pers 23,211 22,811 22,656 22,455 21,610 21,462 21,414

Cresterea naturala pers 67,660 3,462 (54,810) (21,299) (38,611) (47,524) (55,197)

Speranta de viata

69.56 69.78 69.05 70.53 72.22 73.47 73.77

Rata totala a natalitatii

nascuti vii la 1000 locuitori

16.60 11.40 10.20 10.50 10.20 9.90 9.20

Emigranti pers 96,929 31,152 21,526 14,753 14,197 7,906 18,307

Imigranti pers 1,602 1,753 2,053 11,024 7,714 7,059 15,538

Migratie neta pers (95,327) (29,399) (19,473) (3,729) (6,483) (847) (2,769)

Sursa: Institutul National de Statistica Migratia interna Declinul economic general al tarii, in special cel industrial, a generat un tip nou de migratie: din mediul urban catre mediul rural, necunoscut in tarile Europei Occidentale. Daca in anul 1990 fluxul migrator rural-urban a fost maxim ca urmare a eliminarii restrictiilor privind stabilirea resedintei in anumite orase, dupa aceasta data, sensul fluxului migrator al populatiei s-a schimbat treptat. Evolutia somajului urban, cresterea costului vietii in marile orase, restituirea terenurilor agricole prin Legea nr. 18/1991, au fost printre principalii factori care au favorizat cresterea ponderii celor plecati din mediul urban in rural. Migratia interna s-a accentuat in perioada 2000-2006, crescand de la 244.5 mii persoane la 334 mii persoane, iar fluxurile migratorii au inregistrat un sold negativ in mediul urban si pozitiv in mediul rural. Migratia interregionala a prezentat particularitati determinate de specificul evolutiilor economice regionale. Regiunile Vest, Centru si Nord-Vest sunt singurele regiuni, in afara de regiunea Bucuresti-Ilfov, care au inregistrat in 2012 un sold pozitiv al fluxului migratoriu. Fenomenul poate fi explicat prin atractia din ce in ce mai mare exercitata de aceste regiuni ca urmare a vecinatatii directe sau apropierii de granita cu un alt stat membru al UE (Ungaria) si dezvoltarii centrelor urbane sub influenta europeana. Soldul majoritar negativ al fluxurilor migratorii in celelalte regiuni de dezvoltare demonstreaza inca o data cresterea migratiei externe a populatiei. Cea mai mare crestere a soldului migratoriu se inregistreaza in regiunea Bucuresti (27,719 persoane in 2009). Tabelul 2.9 Soldul schimbarilor de domiciliu pe regiuni de dezvoltare, anii 2000-2012 - numar persoane –

Regiuni de dezvoltare si judete

2000 2004 2006 2009 2010 2011 2012

Regiunea NORD-VEST 1,488 3,109 4,197 6,651 6,972 6,593 5,182

Regiunea CENTRU 4,048 4,318 2,842 2,413 2,731 3,496 4,281

Regiunea NORD-EST (17,954) (6,435) (7,400) (9,026) (8,401) (7,130) (4,965)

Regiunea SUD-EST (10,756) (5,484) (5,036) (10,003) (9,682) (7,576) (7,230)

Regiunea SUD-MUNTENIA (15,533) (7,413) (8,286) (13,113) (12,770) (10,258) (7,364)


32,862 12,291 16,655 27,719 26,490 20,279 14,110


(11,370) (5,117) (5,992) (10,640) (10,240) (8,427) (7,258)

EPTISA ROMANIA SRL





Regiuni de dezvoltare si judete

2000 2004 2006 2009 2010 2011 2012

Regiunea VEST 17,215 4,731 3,020 5,999 4,900 3,023 3,244

Sursa: Institutul National de Statistica Fluxurile migratiei interne joaca un rol important in configuratia tipologiilor demografice regionale. Reducerea migratiei pe distante lungi in favoarea celei pe distante scurte, in crestere, a facut ca migratia intrajudeteana sa depaseasca semnificativ migratia interjudeteana. Structura populatiei Comparativ cu recensamantul din 2002, recensamantul din anul 2011 a evidentiat cresterea populatiei urbane a tarii (de la 53% in 2002 la 54% in 2011, data recensamantului). Daca populatia urbana a crescut in perioada dintre cele doua recensaminte cu un ritm mediu anual de 0.13%, pentru populatia rurala ritmul mediu de scadere a fost de -0.63%, diminuandu-se astfel decalajul procentual intre cele doua medii. Se asista in prezent, la o temporizare a procesului de urbanizare Tabelul 2.10 Populatia Romaniei, pe medii la 1 ianuarie 2000-2012

Anul Total Urban Rural Urban (%) Rural (%)

2000 22,455,485 12,297,122 10,158,363 54.76% 45.24%

2001 22,430,457 12,256,140 10,174,317 54.64% 45.36%

2002 21,833,483 11,638,459 10,195,024 53.31% 46.69%

2003 21,772,774 11,622,258 10,150,516 53.38% 46.62%

2004 21,711,252 11,643,422 10,067,830 53.63% 46.37%

2005 21,658,528 11,901,033 9,757,495 54.95% 45.05%

2006 21,610,213 11,926,178 9,684,035 55.19% 44.81%

2007 21,565,119 11,914,343 9,650,776 55.25% 44.75%

2008 21,528,627 11,872,270 9,656,357 55.15% 44.85%

2009 21,498,616 11,835,100 9,663,516 55.05% 44.95%

2010 21,462,186 11,818,670 9,643,516 55.07% 44.93%

2011 21,413,815 11,778,195 9,635,620 55.00% 45.00%

2012 21,355,849 11,737,460 9,618,389 54.96% 45.04%

Sursa: Institutul National de Statistica La inceputul anului 2012, populatia rurala a Romaniei era de 9,618,389 locuitori, reprezentand 44.8% din totalul populatiei, ceea ce constituie unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Aproape 60% din populatia de peste 60 de ani traieste in mediul rural, iar in zonele rurale locuitorii in varsta reprezinta peste 24%.

2.5.1.2 Organizarea administrativa a teritoriului

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Romania cuprinde 320 orase (din care 103 municipii) si 2,854 comune (la 31 decembrie 2006). Municipiile, orasele si comunele sunt grupate in 41 judete care, impreuna cu capitala tarii, municipiul Bucuresti, corespund nivelului statistic NUTS III. Mai mult de jumatate din cele 320 orase ale Romaniei (66%) au o populatie sub 20,000 locuitori si, in general, depind de o singura activitate economica, in special industriala. Un numar de 25 de municipii au o populatie de peste 100,000 de locuitori.

2.5.1.3 Cresterea economica

Dupa grave conditii de instabilitate si declin fata de 1989, Romania a pus in functiune un sistem democratic pentru implementarea reformelor menite sa restructureze economia: un nou sistem politic, cadrul legal si institutional al unei economii de piata, un nou rol al statului in economie, politici monetare, redefinirea unitatilor administrativ-teritoriale capabile sa elimine discrepantele din Romania ca tara europeana in afacerile internationale. La fel ca alte tari fost socialiste, Romania a inceput procesul de tranzitie cu relativ putine disparitati regionale, comparativ cu economiile de piata consacrate, dar aceste diferente au crescut totusi rapid, in principal din cauza atractivitatii capitalei tarii pentru investitiile straine, a inchiderii celor mai multe intreprinderi din sectorul

EPTISA ROMANIA SRL





necompetitiv al industriei grele, inlocuit acum cu un sector IMM orientat spre piata, si din cauza migratiei masive a fortei de munca, afectand partile agricole ale tarii. In consecinta, disparitatile interregionale raman mai departe reduse in marime absoluta, daca le comparam cu media UE, dar in marime relativa ele sunt comparabile cu cele din Republica Ceha, Ungaria si Germania. In perioada primului deceniu, la nivel regional, structurile de sustinere a afacerilor (parcuri industriale, logistice, de afaceri etc.) au fost subdezvoltate si putin functionale, doar un numar limitat de IMM-uri fiind amplasate aici. Incubatoarele de afaceri, o componenta importanta a infrastructurii de afaceri, cu un rol major in incurajarea micilor intreprinzatori, au fost si ele slab reprezentate in unele regiuni sau in unele zone din aceste regiuni. Pentru accelerarea acestor reforme, prin Legea 151/1998, guvernul a infiintat opt regiuni de dezvoltare, care au devenit cadrul de proiectare, implementare si evaluare a politicilor de dezvoltare, pe de o parte, si de culegere a datelor pentru statisticile europene, pe de alta. In ultimii ani, economia Romaniei a prezentat o descrestere economica puternica, ca urmare a crizei financiare care a afectat majoritatea tarilor. Dupa o crestere economica semnificativa, un deficit de cont curent marit si o incetinire a inflatiei inregistrate in 2007 si 2008, Romania s-a confruntat cu cea mai mare scadere a PIB-ului din Uniunea Europeana, iar revenirea economiei se prefigureaza spre sfarsitul anului 2013. PIB-ul real a crescut cu 7,3% in 2008, urmat de o cadere puternica de 6,6% in 2009, si de scadere ulterioara de 1,1% in 2010. In anul 2011 s-a inregistrat o crestere a PIB-ului in termeni reali de 2,2% iar pentru 2012 se prefigureaza o crestere de doar 0,2%. Tabelul 2.11 Produsul intern brut (PIB) 2008-2012, - milioane lei preturi curente -

PIB pe Regiuni 2008 2009 2010 2011 2012

Romania 514,700 501,139 523,693 556,708 585,239

Regiunea Nord - Est 55021,9 54408,4 55669,0 60298,1 64024,0

Regiunea Sud - Est 53851,1 52706,0 56339,5 60840,8 62326,9

Regiunea Sud 64535,4 65141,8 66114,8 70923,0 73932,8

Regiunea Sud - Vest 40340,2 39953,8 41941,2 44840,6 47341,0

Regiunea Vest 50393,4 49200,2 52983,3 56507,2 59632,1

Regiunea NORD-VEST 58638,8 57900,2 59292,5 61369,8 62274,1

Regiunea CENTRU 57,303 57100,9 59120,1 63669,2 67889,6

Regiunea BUCURESTI - ILFOV 134162,6 124288,8 131579,2 137579,3 147101,6


Fig. 2.6. Evolutia PIB Romania – preturi curente

O evolutie pozitiva a fost inregistrata si de indicatorul PIB/loc., care a crescut de la la 23,908 mii lei in anul 2008, la 27,404 mii lei in anul 2012.

440,000

460,000

480,000

500,000

520,000

540,000

560,000

580,000

600,000

2008 2009 2010 2011 2012

Evolutia PIB Romania - preturi curente

PIB Romania

EPTISA ROMANIA SRL





Tabelul 2.12 PIB pe locuitor anii 2008-2012, in preturi curente

PIB Romania pe locuitor An 2008 An 2009 An 2010 An 2011 An 2012

Romania 23,908 23,310 24,401 25,998 27,404

Sursa: Institutul National de Statistica PIB/locuitor a crescut de la an la an, pe un trend puternic si pozitiv, dar nivelurile sunt inca scazute, comparativ cu alte tari est-europene, reprezentand 40% din media UE 27.

2.5.1.4 Inflatia

Dupa ce in anul 1997, in urma ultimei etape de liberalizari a preturilor, rata inflatiei a atins 151.4%, incepand cu anul 2000, Romania a consemnat un proces sustinut de dezinflatie, ritmul de crestere a preturilor de consum reducandu-se de la 40.7% in 2000 la 14.1% in 2003, 9.3% in 2004 si in scadere la 4.9% in 2006, respective 4% in 2012.

Tabelul 2.13 Rata medie lunara a inflatiei pe categorii de marfuri si servicii cumparate (%)

Categorii de marfuri si servicii cumparate

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Total 2,9 2,2 1,4 1,1 0,7 0,7 0,4 0,5 0,5 0,4 0,6 0,3 0,4

Marfuri alimentare

3,2 2 1,2 1,1 0,6 0,5 0,1 0,7 0,5 : 0,5 0,1 0,5

Marfuri nealimentare

2,7 2,3 1,4 1,1 0,9 0,8 0,7 0,3 0,5 0,6 0,8 0,4 0,4

Servicii 2,7 2,6 1,6 1,2 0,7 1 0,4 0,7 0,6 0,6 0,5 0,3 0,3


Fig. 2.7. Evolutia ratei medii lunare a inflatiei

Cresterea preturilor in aceasta perioada a fost rezultatul actiunii unui complex de factori interni si externi, cei mai importanti fiind: scumpirea materiilor prime importate (titei, gaze naturale, grau) cu efecte directe propagate asupra unor preturi de consum (energie, combustibili, transport); accelerarea ritmului de crestere a costului mediu unitar cu forta de munca in industrie; devansarea, in anul 2005, a calendarului de modificare a regimului accizelor convenit cu Uniunea Europeana; socuri pe piata agroalimentara ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile.

Tabelul 2.14 Indicii preturilor de consum pe principalele marfuri si servicii - evolutia lunara fata de decembrie anul precedent (%)

Categorii de marfuri si servicii

cumparate

Luna dec. 2001

Luna dec. 2002

Luna dec. 2003

Luna dec. 2004

Luna dec. 2005

Luna dec. 2006

Luna dec. 2007

Luna dec. 2008

Luna dec. 2009

Luna dec. 2010

Luna dec. 2011

Luna dec. 2012

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

Evolutia ratei medii lunare a inflatiei

Rata Inflatiei

EPTISA ROMANIA SRL





Tabelul 2.14 Indicii preturilor de consum pe principalele marfuri si servicii - evolutia lunara fata de decembrie anul precedent (%)

Categorii de marfuri si servicii

cumparate

Luna dec. 2001

Luna dec. 2002

Luna dec. 2003

Luna dec. 2004

Luna dec. 2005

Luna dec. 2006

Luna dec. 2007

Luna dec. 2008

Luna dec. 2009

Luna dec. 2010

Luna dec. 2011

Luna dec. 2012

TOTAL 130,3 117,8 114,1 109,3 108,6 104,87 106,57 106,3 104,74 107,96 103,14 104,95

TOTAL MARFURI ALIMENTARE

127 115,8 113,7 107,4 105,7 101,07 109,14 106,02 100,38 106,45 100,95 106,21

TOTAL MARFURI NEALIMENTARE

131,4 118,8 114,3 111,4 109,8 108,33 103,6 105,96 107,72 109,76 104,45 104,48

TOTAL SERVICII 136,2 121 115 108,7 113,1 105,12 108,55 107,71 106,86 106,43 104,23 103,61


Fig. 2.8. Evolutia IPC

Din perspective cererii, cresterea rapida a consumului – efect al majorarii veniturilor disponibile ale populatiei si extinderii ofertelor de finantare bancara si nebancara – a creat un mediu permisiv de propagare in preturi a tensiunilor acumulate la nivelul costurilor. Potentialul inflationist al excedentului de cerere a fost insa partial atenuat de orientarea consumatorilor catre importuri la preturi avantajoase, pe fondul aprecierii nominale a monedei nationale si al trendului favorabil al preturilor externe ale produselor ne-energetice. La reducerea ritmului de crestere a preturilor de consum a contribuit, de asemenea, intensificarea competitiei pe segmentul de retail, ca urmare a extinderii operatorilor comerciali de mari dimensiuni, dar si cresterea expunerii sectorului productiv la presiunea concurentiala externa.

2.5.1.5 Ocuparea si castigurile salariale

Populatia ocupata in 2011 a reprezentat 59.6% din totalul populatiei in varsta de munca, la acelasi nivel inregistrat in 2010 si in scadere fata de 2009, cand procentul a fost de 60.6%. Tabelul 2.15 Rata de ocupare a populatiei in perioada 2002 – 2011 – (%)

Rata de ocupare a resurselor de munca

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL Romania 62,4 61,3 60,1 60,7 61,4 63,4 63,6 60,6 59,6 59,6

Regiunea NORD-VEST 67,9 66,8 65,5 66,4 66,7 68,5 68,6 66,1 64,9 65

Regiunea CENTRU 65,3 63,3 61,7 61 62,4 64 63,9 60,7 60 60,4

TOTAL

0

20

40

60

80

100

120

140

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Evolutia IPC

TOTAL

TOTAL MARFURIALIMENTARE

TOTAL MARFURINEALIMENTARE

TOTAL SERVICII

EPTISA ROMANIA SRL






2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Regiunea NORD-EST 57,9 56,2 54,1 54,1 53,2 54 53,6 51,3 50,6 49,7

Regiunea SUD-EST 56,6 55,9 55,3 55,1 55,7 57,2 57,5 54,5 53,3 53


61.0 59,3 57,4 57,4 57,5 59,3 58,8 56,2 55,3 55,4


64,2 65,6 66,6 71,3 75,3 80,4 84,8 80,1 78,5 79,5


62,9 61,9 59,9 60,3 60,3 62,2 61,9 59,1 58 57,5

Regiunea VEST 67,7 66,5 66,1 66,8 67,1 69,3 68,4 64,7 63,6 64

Sursa: Institutul National de Statistica Pe ramuri ale economiei nationale, in anul 2008 agricultura a detinut cel mai mare procent al populatiei ocupate (28), situatie inregistrata si in anul 2008 dar in scadere fata de valoarea inregistrata in 2008 de 41%. Pe locurile doi si trei se situeaza industria si comertul (22% respectiv 13%).


Fig. 2.9. Structura pe ramuri a populatiei ocupate Tabelul 2.16 Populatia ocupata civila pe regiuni de dezvoltare in orizontul 2008 - 2012

Populatia ocupata civila pe regiuni de dezvoltare

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

UM: Mii persoane

TOTAL Romania 8585,7 8297,9 8037,6 8076.2 8116

Regiunea NORD-VEST 1163,6 1131,2 1109,0 1115,0 1121,6

Regiunea CENTRU 1033,9 983,9 956,4 969,4 977,1

Regiunea NORD-EST 1239,3 1198,4 1155,7 1161,4 1164,9

Regiunea SUD-EST 1041,2 1006,0 964,5 960,2 962,1


1185,5 1156,5 1138,9 1126,5 1127,6


1220,7 1193,5 1139,0 1146,5 1156,8


857,4 833,1 806,0 812,2 815,4

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2000 2008

Structura pe ramuri a populatiei ocupate Administratie publica

Invatamant + Sanatate

Transporturi

Tranzactii imobiliare

Celelalte activitati ale economiei nationale

Comert

Constructii

Industrie

Agricultura

EPTISA ROMANIA SRL





Populatia ocupata civila pe regiuni de dezvoltare

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

UM: Mii persoane

Regiunea VEST 844,1 795,3 768,1 785,0 790,5

Sursa : Comisia Nationala de Prognoza Din perspectiva populatiei ocupate civile, Regiunea Vest se situeaza pe ultimul loc in ierarhia Regiunilor de Dezvoltare din Romania. Rata Somajului a scazut gradual de la 10.5% in 2000 la 5.6% in 2012. In Bucuresti si judetul Ilfov s-a iregistrat in mod constant cea mai scazuta rata a somajului, situandu-se la mai putin de jumatate din rata nationala intre anii 2000-2012. O comparatie intre celelalte regiuni de dezvoltare arata ca in 2012 cele mai scazute rate ale somajului au fost inregistrate in nord-vest (4.5%) si vest (4%), in timp ce sud-vest Oltenia a avut cea mai ridicata rata a somajului (8.4%). Tabelul 2.17 Rata somajului pe regiuni de dezvoltare

Rata somajului pe regiuni de dezvoltare

Anul 2000

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

UM: Procente

TOTAL Romania 10,5 4 4,4 7,8 7 5,2 5,6

Regiunea NORD-VEST 8,5 2,9 3,3 6,8 5,9 4,4 4,5

Regiunea CENTRU 10,3 4,8 5,2 9,5 8 6,1 6,4

Regiunea NORD-EST 13,2 5,1 5,3 8,6 7,8 5,8 6,2

Regiunea SUD-EST 11,4 4,4 4,7 8,4 8,1 6,1 6,6

Regiunea SUD-MUNTENIA 10,4 5,1 5,2 9,4 8,8 6,5 7,1


5,8 1,7 1,6 2,4 2,4 2 2


11,6 5,1 6,9 10,4 9,2 7,7 8,4

Regiunea VEST 10,4 3,3 3,8 7,4 5,9 3,7 4



Fig. 2.10. Rata somajului pe regiuni de dezvoltare

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

Anul 2000

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012


TOTAL Romania

Regiunea NORD-VEST

Regiunea CENTRU

Regiunea NORD-EST

Regiunea SUD-EST



EPTISA ROMANIA SRL





Salariul mediu net in Romania a crescut continuu in termeni reali din 1999 pana in prezent, in ultimii 4 ani (2004-2008) chiar cu rate de peste 10%. Totusi, salariile si veniturile in Romania raman in continuare cu putin sub nivelul anului 1990. In 2012, salariul nominal mediu net lunar la nivel national a fost de 1.507 lei noi. Cele mai mici castiguri salariale sunt in hoteluri si restaurante urmata de piscicultura, agricultura, si comert, in timp ce cele mai ridicate castiguri se inregistreaza in sectorul intermedierilor financiare, administratia publica si aparare si industria extractiva. Tabelul 2.18 Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, anii 2008 - 2012 - Lei/salariat –

Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Lei Lei Lei Lei Lei

TOTAL 1,309 1,361 1,391 1,444 1,507

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 914 1,007 1,024 1,044 1,093

INDUSTRIE 1,189 1,300 1,388 1,470 1,541

INDUSTRIA EXTRACTIVA 2,287 2,360 2,435 2,577 2,786

INDUSTRIA PRELUCRATOARE 1,050 1,146 1,237 1,324 1,393

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

2,389 2,573 2,671 2,787 2,904

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

1,154 1,241 1,256 1,333 1,388

CONSTRUCTII 1,162 1,069 1,125 1,247 1,193

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

1,042 1,047 1,166 1,227 1,305

TRANSPORT SI DEPOZITARE 1,454 1,518 1,557 1,580 1,624

HOTELURI SI RESTAURANTE 773 799 786 841 850

INFORMATII SI COMUNICATII 2,119 2,468 2,687 2,965 2,992

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 3,205 3,109 3,200 3,435 3,587

TRANZACTII IMOBILIARE 1,270 1,193 1,182 1,268 1,248

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 1,749 1,870 1,915 2,061 2,216

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

835 873 940 966 1,030

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

2,411 2,159 1,968 1,909 2,102

INVATAMANT 1,538 1,596 1,380 1,316 1,371

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1,266 1,342 1,226 1,210 1,315

ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE

1,195 1,249 1,103 1,076 1,148

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 780 818 824 852 929


EPTISA ROMANIA SRL





2.5.1.6 Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii si pe persoana

Structura veniturilor si cheltuielilor totale medii pe gospodarie In conformitate cu Institutul National de Statistica, in anul 2012 venitul mediu brut lunar pe gospodarie era 2.475,04 RON, veniturile banesti reprezentand 82,4% din total, iar veniturile in natura 17,6%. In medie, castigurile salariale au reprezentat 50,1% din totalul veniturilor si 68,8% din veniturile banesti. Intre mediul urban si mediul rural diferentele sunt notabile. Venitul total mediu pentru o gospodarie din mediul rural reprezinta 88,3% din venitul inregistrat de o gospodarie in mediul urban. Structura veniturilor unei gospodarii inregistreaza de asemenea diferente semnificative: daca in mediul urban castigurile salariale reprezinta 67,9% din totalul veniturilor gospodariei, in mediul rural procentul este de doar 23,4%. Veniturile in natura pentru o gospodarie din mediul rural reprezinta 30,6% din totalul veniturilor sale, fata de 89,6% - procentul veniturilor in natura pentru o gospodarie in mediul urban. Tabelul 2.19 Veniturile totale medii lunare pe o gospodarie, pe categorii de venituri si medii, anii 2007 – 2012

Veniturile totale medii lunare pe o gospodarie

Medii de rezidenta

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Lei Lei Lei Lei Lei Lei

Venituri totale

Total 1686,74 2131,67 2315,99 2304,28 2417,26 2475,04

Urban 1906,9 2424,13 2619,57 2577,36 2633,04 2694,53

Rural 1401,93 1751,76 1920,87 1940,14 2133,92 2182,09

1. Venituri banesti

Total 1368,75 1770,97 1937,45 1932,84 1974,61 2040,57

Urban 1715,32 2198,01 2389,23 2370,95 2416,7 2471,46

Rural 920,41 1216,24 1349,43 1348,64 1394,1 1465,48

din care:

Salarii brute si alte drepturi salariale

Total 865,92 1110,22 1179,27 1136,75 1176,13 1240,66

Urban 1238,93 1567,55 1650,1 1591,02 1641,41 170,51

Rural 383,38 516,14 566,46 531,01 565,18 621,58

2. Venituri in natura

Total 317,99 360,7 378,54 371,44 442,65 434,47

Urban 191,58 226,12 230,34 206,41 216,34 223,06

Rural 481,52 535,53 571,44 591,5 739,82 716,62

Sursa: Institutul National de Statistica Cheltuielile medii lunare, in termeni nominali, pe gospodarie au fost in 2012 de 2.244,47 RON, in crestere cu 17% fata de anul 2008. Cheltuielile banesti au reprezentat 82.7% din totalul cheltuielilor unei gospodarii, iar contravaloarea consumului din resurse proprii a fost 17.3% din total cheltuieli, in anul 2012. Diferentele intre mediul urban si mediul rural se mentin si la nivelul cheltuielilor pe gospodarie. In 2012, o gospodarie din mediul urban a cheltuit cu 17,3% mai mult decat o gospodarie din mediul rural. Procentul cheltuielilor banesti din totalul cheltuielilor unei gospodarii a fost de 93% in mediul urban si 66% in mediul rural ceea ce ilustreaza dependenta gospodariilor din mediul rural de consumul din resurse proprii. Tabelul 2.20 Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie pe categorii de cheltuieli si pe medii, anii 2008-2012

Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie

Medii de rezidenta

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Lei Lei Lei Lei Lei

Total Total 1915,19 2047,33 2062,95 2183,76 2244,47

- Urban 2142,82 2274,16 2259,82 2322,87 2396,42

- Rural 1619,48 1752,11 1800,44 2001,09 2041,67

A. Cheltuieli banesti Total 1619,83 1729,49 1735,21 1785,3 1856,98

- Urban 2004,45 2126,37 2110,24 2163,6 2233,43

- Rural 1120,2 1212,92 1235,14 1288,56 1354,55

A1. Cheltuieli de consum Total 1185,33 1275,03 1286,29 1320,83 1387,9

- Urban 1457,87 1550,92 1538,08 1574,44 1639,29

EPTISA ROMANIA SRL





Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie

Medii de rezidenta

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Lei Lei Lei Lei Lei

- Rural 831,29 915,95 950,54 987,82 1052,38

A1.1 Cheltuieli pentru alimente si bauturi consumate

Total 425,09 455,62 456,31 476,59 502,39

- Urban 511,21 543,72 538,9 560,73 587,65

- Rural 313,21 340,95 346,19 366,1 388,6

A1.2 Cheltuieli pentru cumpararea marfurilor nealimentare

Total 429,14 454,46 455,75 460,33 481,69

- Urban 498,79 519,24 503,96 509,27 522,95

- Rural 338,67 370,14 391,44 396,08 426,61

A1.3 Cheltuieli pentru plata serviciilor Total 331,1 364,95 374,23 383,91 403,82

- Urban 447,87 487,96 495,22 504,44 528,69

- Rural 179,41 204,86 212,91 225,64 237,17

A2. Cheltuieli pentru alimente si bauturi neconsumate (ramase in stoc, date in prelucrare, date la animale etc.)

Total 41,8 43,48 45,36 43,5 44,18

- Urban 46,56 48,54 50,57 47,87 47,7

- Rural 35,61 36,89 38,44 37,76 39,48

A3. Cheltuieli pentru investitii Total 39,39 26,49 30,07 17,03 10,31

- Urban 32,49 20,6 30,4 12,74 10,02

- Rural 48,36 34,14 29,63 22,66 10,7

A4. Cheltuieli de productie Total 25,97 24,48 23,18 24,52 21,34

- Urban 6,06 6,3 5,24 4,85 3,86

- Rural 51,83 48,15 47,09 50,34 44,66

A5. Impozite, contributii, cotizatii, taxe Total 303,17 332,32 324,48 352,09 366,64

- Urban 431,34 467,91 455,42 492,65 505,01

- Rural 136,67 155,84 149,86 167,54 181,96

A6. Alte cheltuieli banesti Total 24,18 27,69 25,83 27,33 26,61

- Urban 30,13 32,1 30,53 31,05 27,54

- Rural 16,44 21,95 19,58 22,44 25,36

B. Contravaloarea consumul din resurse proprii

Total 295,35 317,84 327,74 398,46 387,49

- Urban 138,37 147,79 149,58 159,27 162,99

- Rural 499,28 539,19 565,3 712,53 687,12

Sursa: Institutul National de Statistica Grafic, structura cheltuielilor totale de consum pe gospodarii la nivelul anului 2012 se prezinta astfel :

Produse alimentare

36%

Produse nealimentare

35%

Plata serviciilor29%

Structura cheltuielilor totale de consum pe total gospodarii, in anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





Grafic, structura cheltuielilor totale ale gospodariilor in anul 2012 se prezinta astfel :

Numarul mediu de membri componenti ai unei gospodarii variaza intre mediul urban si rural, fiind de 3,01 persoane pe gospodarie in mediu rural si 2,78 persoane pe gospodarie in mediul urban, in anul 2011. Aceasta diferenta accentueaza discrepanta intre veniturile, respectiv cheltuielile medii totale aferente unei persoane din mediul urban fata de o persoana din mediul rural. Tabelul 2.21 Numarul mediu de membri componenti ai unei gospodarii, pe medii - nr.Persoane

Numarul mediu de membri componenti ai unei gospodarii

Anul 2005 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

TOTAL 2,938 2,92 2,914 2,905 2,897 2,879

Urban 2,851 2,85 2,834 2,82 2,784 2,78

Rural 3,051 3,01 3,018 3,015 3,049 3,009


Structura veniturilor totale ale gospodariilor pe decile de venit (decilele impart seria gospodariilor ordonate crescator dupa nivelul venitului mediu lunar pe o persoana in 10 parti egale), la nivelul anului 2011 se prezinta astfel :

Structura veniturilor

gospodariilor pe Decile

u.m. Decila 1 Decila 2 Decila 3 Decila 4 Decila 5 Decila 6 Decila 7 Decila 8 Decila 9 Decila

10

Venituri totale

lei/gospodarie

1256.48 1618.32 1651.81 1932.05 2139.61 2167.71 2551.71 2779.79 3289.14 4785.05

1 Venituri banesti % 50.3 62.5 68.8 73.3 78.8 83.4 85 88.5 90.3 93.1

1.1 Salarii brute % 5.1 18.7 27.2 32.9 38.4 44.5 51.4 57.4 63 74.1

1.2 venituri din agricultura

% 12 7.4 4.5 3.9 3.2 1.9 1.8 1.7 1.7 1.6

1.3 Venituri din

activitati neagricole

% 6.4 6.6 4.3 3.6 2.5 2.2 1.6 1.4 1.1 1.6

1.4 Venituri din

prestatii sociale % 23 25.1 29.1 29.4 30.6 32 27 25.5 21.4 11.9

1.5 Venituri din proprietate

%

0.1

0.1 0.1 0.1 0.1 0.4

2

Contravaloarea veniturilor in

natura obtinute de salariati

% 1.8 1.4 1.5 1.7 1.8 1.8 2.1 2.3 2.1 1.6

3

Contravaloarea consumului de

produse agricole din resurse proprii

% 47.9 36.1 29.7 25 19.4 14.8 12.9 9.2 7.6 5.3


Consum 62%

Investitii 1%

Productie 1%

Impozite, contributii,

cotizatii, taxe 16%

Consumul din resurse

proprii 17%

Alte cheltuieli

3%

Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor in anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





Structura veniturilor si cheltuielilor totale medii pe persoana Structura veniturilor totale medii lunare pe o persoana pe categorii de venituri, distinct pe mediul urban si rural, se prezinta astfel: Tabelul 2.22 Veniturile totale medii lunare pe o persoana, pe categorii de venituri si pe medii, anii 2006-2012

Veniturile totale medii lunare pe o persoana

Medii de rezidenta

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei

Venituri totale Total 473,29 577,71 731,53 797,26 795,31 839,53 861,15

- Urban 552,97 669,17 855,34 928,8 925,92 946,98 978,87

- Rural 375,75 465,71 580,49 637,1 636,31 709,15 718,7

1. Venituri banesti

Total 381,94 468,8 607,75 666,95 667,11 685,79 709,98

- Urban 491,41 601,94 775,56 847,13 851,77 869,17 897,84

- Rural 247,93 305,75 403,03 447,57 442,31 463,29 482,67

2.Venituri in natura

Total 91,35 108,91 123,78 130,31 128,2 153,74 151,17

- Urban 61,56 67,23 79,79 81,67 74,15 77,81 81,03

- Rural 127,82 159,96 177,46 189,53 194 245,86 236,03

Sursa: Institutul National de Statistica La nivelul anului 2012, ponderea veniturilor banesti pe o persoana in total venituri a fost de 82,4%, inregistrandu-se diferente semnificative in mediul urban si rural : 92% in mediul urban fata de 67% in rural. In mediul rural veniturile in natura reprezinta in continuare o sursa semnificativa de venit, ele reprezentand 33% din veniturile totale medii pe o persoana. Tabelul 2.23 Cheltuielile totale medii lunare pe o persoana, pe categorii de cheltuieli si pe medii, anii 2006-2011

Cheltuielile totale medii lunare pe o persoana

Medii de rezident

a

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012


Total Total 445,42 528,12 657,24 704,77 712,02 758,43 780,92

- Urban 511,99 606,28 756,09 806,33 811,85 835,43 870,57

- Rural 363,91 432,42 536,65 581,12 590,49 665,01 672,45

A.Cheltuieli banesti Total 369,9 436,85 555,88 595,36 598,9 620,04 646,1

- Urban 473,56 563,39 707,26 753,94 758,11 778,14 811,36

- Rural 242,99 281,89 371,2 402,29 405,09 428,22 446,14

A1.Cheltuieli de consum Total 278,4 324,01 406,77 438,92 443,96 458,73 482,9

- Urban 357,78 413,48 514,4 549,9 552,56 566,25 595,52

- Rural 181,23 214,44 275,47 303,8 311,75 328,27 346,61

A1.1 Cheltuieli pentru alimente si bauturi consumate

Total 98,98 116,01 145,88 156,84 157,49 165,52 174,8

- Urban 357,78 144,55 180,38 192,79 193,6 201,67 213,48

- Rural 181,23 81,06 103,79 113,08 113,54 121,66 127,99

A1.2 Cheltuieli pentru cumpararea marfurilor

nealimentare Total 97,49 114,68 147,27 156,44 157,3 159,88 167,6

- Urban 117,06 138,57 176 184,1 181,05 183,16 189,98

- Rural 73,54 85,42 112,23 122,76 128,38 131,62 140,51

A1.3 Cheltuieli pentru plata serviciilor

Total 81,93 93,32 113,62 125,64 129,17 133,33 140,5

EPTISA ROMANIA SRL





Cheltuielile totale medii lunare pe o persoana

Medii de rezident

a

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012


- Urban 116,38 130,36 158,03 173,01 177,91 181,42 192,06

- Rural 39,75 47,96 59,45 67,95 69,83 74,98 78,11

A2. Cheltuieli pentru alimente si bauturi neconsumate (ramase in stoc, date in prelucrare, date la

animale etc.)

Total 9,92 11,69 14,34 14,97 15,66 15,11 15,37

- Urban 11,61 13,35 16,43 17,21 18,17 17,22 17,33

- Rural 7,85 9,65 11,8 12,24 12,61 12,55 13

A3. Cheltuieli pentru investitii Total 10,91 9,08 13,52 9,11 10,37 5,91 3,59

- Urban 7,45 11,03 11,46 7,3 10,92 4,58 3,64

- Rural 15,15 6,71 16,03 11,32 9,72 7,53 3,53

A4. Cheltuieli de productie Total 5,92 6,75 8,91 8,43 8 8,52 7,42

- Urban 1,5 1,49 2,14 2,23 1,88 1,75 1,4

- Rural 11,33 13,17 17,18 15,97 15,44 16,73 14,71

A5. Impozite, contributii, cotizatii, taxe

Total 60,07 79,21 104,04 114,4 111,99 122,29 127,57

- Urban 89,58 116,93 152,2 165,9 163,61 177,18 183,46

- Rural 23,93 33,02 45,29 51,69 49,15 55,68 59,93

A6. Alte cheltuieli banesti Total 4,68 6,11 8,3 9,53 8,92 9,49 9,26

- Urban 5,64 7,11 10,63 11,38 10,97 11,17 10,01

- Rural 3,5 4,9 5,45 7,28 6,42 7,46 8,35


Total 75,52 91,27 101,36 109,41 113,12 138,39 134,82

- Urban 38,43 42,89 48,82 52,4 53,74 57,28 59,21

- Rural 120,92 150,53 165,45 178,83 185,4 236,79 226,31

Sursa: Institutul National de Statistica Ponderea cheltuielilor de consum in total cheltuieli banesti se mentine relativ constanta in jurul valorii de 74%. Grafic, structura cheltuielilor totale pe persoana la nivelul anului 2012 se prezinta astfel :

Analiza comparativa a structurii cheltuielilor pe persoana din mediul urban si rural inregistrate la nivelul anului 2012, reflecta diferente notabile in special in ceea ce priveste cheltuielile pentru consum, consumul din resurse proprii, impozite, contributii si taxe. Grafic, situatia de prezinta astfel:

Consum 62%

Investitii 1%

Productie 1%


cotizatii, taxe 16%


proprii 17%

Alte cheltuieli

3%

Structura cheltuielilor totale pe persoana in anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.5.2. Parametrii demografici

2.5.2.1 Populatia

In sumar: 1. In ultimul deceniu, Romania a inregistrat doua fenomene majore, respectiv migratia si mobilitatea fortei de munca. 2. Din punct de vedere regional, sursele de migratie sunt Regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest si Nord-Vest, in timp ce Regiunile Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov sunt destinatii ale acestui flux. Acest fapt se coreleaza cu tiparele neoficiale de migratie internationala, dat fiind ca regiunile care pierd populatie sunt aceleasi (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest). 3. Toate regiunile continua sa inregistreze un flux net de migranti spre zonele rurale, in scop de agricultura de subzistenta, ceea ce este o tendinta deosebit de ingrijoratoare, daca ne gandim la faptul ca Romania are deja o parte mare a fortei de munca ocupate in agricultura si productivitatea este foarte scazuta in acest sector.

2.5.2.2 Forta de munca

In sumar: 1. Romania are o perspectiva pozitiva a fortei de munca, pe baza statisticilor populatiei active economic: 8,8 milioane de oameni in 2011, si o rata a somajului de 5,2%. 2. Din punctul de vedere al zonei, din cauza fluxurilor migratoare, rata de ocupare a fortei de munca este mai mare in mediul urban decat in cel rural.

2.5.2.3 Evolutia veniturilor

In sumar:

Consum 68%

Investitii 1% Productie

0%


cotizatii, taxe 21%


proprii 7%

Alte cheltuieli

3%

Structura cheltuielilor totale pe persoana in anul 2012 - mediul urban

Consum 52%

Investitii 0%

Productie 2%


cotizatii, taxe 9%

Consumul din resurse proprii

34%

Alte cheltuieli 3%

Structura cheltuielilor totale pe persoana in anul 2012 - mediul rural

EPTISA ROMANIA SRL





1. Analiza tendintei salariilor indica o crestere generala in ultimii opt ani, ceea ce este un argument pertinent pentru perioada urmatoare. 2. In ciuda acestei cresteri, salariile din Romania sunt inca foarte mici, in comparatie cu alte tari est-europene, puternic diferentiate intre regiuni.

2.5.3. Cresterea economiei nationale (PIB si PIB pe locuitor)

In sumar: 1. Cresterea reala a PIB-ului din Romania in ultimii 6-7 ani este mai mare decat in toare celelalte tari est-europene comparabile. 2. PIB/locuitor a crescut de la an la an, pe un trend puternic si pozitiv, dar nivelurile sunt inca scazute, comparativ cu alte tari est-europene, reprezentand 40% din media UE 27.

Activitatea economica pe sectoare In sumar: 1. In termeni reali, industria si agricultura s-au contractat, iar sectorul serviciilor a crescut considerabil. 2. Niveluri scazute ale „altor servicii“, comparativ cu tarile est-europene si reprezentand 54% din media UE 27 (administratie publica, sanatate, asigurari, educatie etc.). Inflatia si cursul de schimb valutar In sumar: 1. Din 2005, rata inflatiei se mentine sub 10% si este in scadere. 2. Cursul de schimb EURO/RON are o stabilitate relativa: rata anuala in ultimii 5 ani se incadreaza in 3,34 – 4,05 RON pentru 1 EURO. Caracteristicile veniturilor si cheltuielilor populatiei In sumar: 1. Salariul este cea mai importanta categorie de venit, avand cota cea mai mare din venitul total al gospodariilor (50,1%) – la nivelul anului 2012. 2. Sursa principala de formare a veniturilor a fost venitul banesc (82,4%)- la nivelul anului 2012. Inegalitatea veniturilor In sumar: 1. Raportul dintre venitul mediu pe gospodarie din prima decila si cel din ultima decila este 1:3,8. 2. Cea mai importanta contributie la inegalitatea veniturilor populatiei este data de diferentele dintre veniturile salariale: in medie, de 55 de ori mai mari (3.345,7 lei lunar pe familie in D10, comparativ cu 64,04 lei lunar in D1). Cheltuielile populatiei In sumar: 1. Raportul dintre cheltuiala medie a gospodariilor din prima decila si cea din ultima decila este de 1:4,66. 2. Cea mai importanta contributie la inegalitatea cheltuielilor pe decile este data de diferentele dintre cheltuielile banesti: in medie, de 7 ori mai mari (3.074,77 lei lunar pe gospodarie din D10, comparativ cu 456,61 lei lunar in D1). 3. Starea precara a celor mai sarace gospodarii ale Romaniei. Cheltuielile gospodariilor pentru servicii In sumar: Cheltuielile pentru consumul alimentar au reprezentat 36% din total, pentru consumul nealimentar s-au cheltuit 35%, iar pentru servicii sunt alocate 29% (la nivelul anului 2012) ; In 2012, serviciile legate de gospodarie reprezinta circa 50% din cheltuieli, urmate de serviciile de telefonie si cele de transport; toate impreuna au reprezentat 77%. Cea mai scazuta cota a revenit serviciilor orasenesti: doar 3,8 la suta din totalul cheltuielilor.

2.5.4. Imagine de ansamblu macroeconomica

2.5.4.1 Sumarul analizei macroeconomice

In ultimele doua decenii, Romania s-a caracterizat prin dezvoltare regionala, cu cresterea si expansiunea concentrate in Bucuresti si in marile orase de provincie din vest si centru, plus orasele-port. In contrast, zonele de nord-est si sud-est au avut o performanta slaba. Economia are sapte ani de crestere si majoritatea macroechilibrelor au niveluri apropiate sau cvasi-apropiate de parametrii UE-27. Cele mai importante tendinte sunt rezumate mai jos, plecand de la profilul socio-economic descris in paragrafele precedente:

EPTISA ROMANIA SRL





1. In ultimul deceniu, Romania a inregistrat doua fenomene majore, respectiv migratia si mobilitatea fortei de munca.

2. Din punct de vedere regional, sursele de migratie sunt Regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest si Nord-Vest, in timp ce Regiunile Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov sunt destinatare ale fluxului de migratie. Aceasta se coreleaza cu tiparele neoficiale de migratie internationala, dat fiind ca Regiunile care pierd populate sunt aceleasi (Nord-Est, Sud-Est, Sud si Sud-Vest).

3. Toate Regiunile continua sa prezinte un aflux net de migranti spre zonele rurale, avand ca scop agricultura de subzistenta, ceea ce este o tendinta ingrijoratoare, fiindca Romania are deja o rata mare de ocupare in agricultura si o productivitate foarte scazuta in acest sector.

4. Romania are o perspectiva pozitiva a fortelor de munca, pe baza statisticilor pentru populatia activa economic: 8,8 milioane de persoane in 2011 si rata somajului de 5,2%.

5. Din punct de vedere zonal, datorita fluxurilor de migratie, ocuparea este mai mare in mediul urban decat in cel rural.

6. Cresterea PIB-ului real din ultimii 6-7 ani in Romania este mai mare decat in toate celelalte tari est-europene comparabile.

7. PIB/locuitor a crescut de la an la an, pe un trend puternic si pozitiv, dar nivelurile sunt inca scazute, comparativ cu alte tari est-europene si reprezentand 40% din media UE 27.

8. In termeni reali, industria si agricultura s-au contractat, iar sectorul serviciilor a crescut considerabil. 9. Niveluri scazute ale „altor servicii“, comparativ cu tarile est-europene si reprezentand 54% din media UE 27

(administratie publica, sanatate, valori mobiliare, educatie etc.). 10. Din 2005, rata inflatiei se mentine sub 10% si este in scadere. 11. Cursul de schimb EURO/RON este relativ stabil: in ultimii 5 ani, se incadreaza in intervalul 3,34 – 4,05 RON

pentru 1 EURO. 12. Salariul este cea mai importanta categorie de venit, avand cota cea mai mare din venitul total al

gospodariilor (50,1%). 13. Principala sursa de formare a venitului la nivelul anului 2012 a fost venitul banesc (82,4%) . 14. Raportul dintre venitul mediu pe gospodarie din prima decila si cel din ultima decila este 1:3,8. 15. Cea mai importanta contributie la inegalitatea veniturilor populatiei este data de diferentele dintre veniturile

salariale: in medie, de 55 de ori mai mari (3.345,7 lei lunar pe familie in D10, comparativ cu 64,04 lei lunar in D1).

16. Raportul dintre cheltuiala medie a gospodariilor din prima decila si cea din ultima decila este de 1:4,66. 17. Cea mai importanta contributie la inegalitatea cheltuielilor pe decile este data de diferentele dintre

cheltuielile banesti: in medie, de 7 ori mai mari (3.074,77 lei lunar pe gospodarie din D10, comparativ cu 456,61 lei lunar in D1).

18. Precaritatea economiei gospodaresti din Romania. 19. Cheltuielile pentru consumul alimentar au reprezentat in anul 2012 36% din total, pentru consumul

nealimentar s-au cheltuit 35%, iar pentru servicii sunt alocate 29%. 20. In 2012, serviciile legate de gospodarie reprezinta circa 50% din cheltuieli, urmate de serviciile de telefonie

si cele de transport; toate impreuna au reprezentat 77%. 21. Cea mai scazuta cota a revenit serviciilor orasenesti: doar 3,8 la suta din totalul cheltuielilor.

2.5.4.2 Perspective de dezvoltare nationala

Cele mai importante reforme au fost implementate prin privatizarea la scara larga si reformele structurale au dus la o crestere economica notabila din 2001 incoace, mentinand la niveluri scazute inflatia si somajul. Tinta actuala a guvernului central este sa acopere decalajul insemnat fata de standardele de trai din UE; ca urmare, politicile macroeconomice pe termen scurt, de asemenea recomandate si de FMI, trebuie sa se concentreze pe cresterea durabila a economiei, in pofida mediului extern dezavantajos, pe mentinerea inflatiei sub control si pe punerea in aplicare a unor politici ferme fiscale si salariale. Ca abordare pe termen lung, conform Cadrului Strategic National de Referinta 2007-2013 (NSRF), directia de concentrare a Guvernului trebuie sa fie aceea de crestere pe termen lung a competitivitatii, prin sprijinirea investitiilor sectorului privat in produse cu valoare adaugata mai mare, in servicii si in turism.

2.5.5. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL JUDETULUI CARAS-SEVERIN

EPTISA ROMANIA SRL





Aceasta sectiune a capitolului analizeaza la nivel de judet indicatorii socio-economici, structura si evolutia lor, influentele si puterea de cumparare a locuitorilor. Obiectivul principal este acela de a compara cresterea economiei judetului Caras-Severin cu cea a economiei nationale, folosind perspectiva regionala. Structura administrativa si principalele probleme de dezvoltare Regiunea Vest are o suprafata de 32.034 kmp (13,4% din suprafata tarii) si cuprinde 42 de orase (din care 12 municipii) si 276 de comune (318 unitati administrativ-teritoriale), grupate in 4 judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Caras-Severin este un judet din Romania cu o suprafata de 8.519,7km

2, situat in regiunea istorica Banat, avand

capitala de judet la Resita. Caras-Severin este unul dintre cele mai mare judete ale tarii, dar si unul dintre cele mai slab populate: se afla pe locul al 37-lea din punctul de vedere al densitatii populatiei, cu 32,2 locuitori pe km

2 (la 20 Octombrie 2011). Din punct de vedere administrativ, judetul Caras-Severin are 2 municipii (Resita si

Caransebes), 6 orase (Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova Noua, Oravita si Otelu-Rosu) si 69 de comune. Problemele principale de dezvoltare ale judetului Caras-Severin sunt in centrele sale mono-industriale, respectiv Resita, Bocsa, Otelu Rosu, caracterizate printr-o concentrare tehnica extrema a intreprinderilor si a exploatatiilor miniere, ducand la probleme majore in procesul de restructurare economica. Analiza privind evolutia populatiei a fost realizata pe baza datelor disponibile pe site-ul oficial al Institutului National de Statistica (baza de date TEMPO on-line) precum si a rezultatelor finale ale Recensamantului Populatiei din 20 octombrie 2011. In cazul in care nu sunt disponibile date esentiale la nivel de judet, precum veniturile sau salariile, datele respective vor fi preluate de la nivel national si regional, prin aplicarea unor factori de corectie.

2.5.5.1 Populatia judetului Caras Severin

Potrivit rezultatelor finale ale Recensamantului din 20 octombrie 2011, primele 6 judete cu populatia cea mai numeroasa (exceptand Municipiul Bucuresti cu 1.883,4 mii) sunt Iasi (cu 772,3 mii), Prahova (cu 762,9 mii locuitori), Cluj (cu 691,1 mii), Constanta (cu 684,0 mii), Timis (cu 683,5 mii), Dolj (cu 660,5 mii). Cel mai mic numar de populatie il au judetele Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Salaj (224,4 mii), Mehedinti (265,4 mii), Ialomita (274,1 mii), Giurgiu (281,4 mii), Caras-Severin (295,6 mii) si Bistrita-Nasaud (286,2 mii). Densitatea populatiei judetului la 20 octombrie 2011 era de 32,2 loc./km2, cu 17,6% mai mica decat in 2002 si mult mai mica decat densitatea populatiei de la nivel national (79,9 loc/km2). Evolutia populatiei si a densitatii acesteia in Romania, Regiunea Vest si in judetele componente la ultimele doua recensaminte este prezentata in tabelul urmator: Tabelul 2.24 Evolutia populatiei si a densitatii acesteia in Romania

Regiune/Judet Populatia totala

Densitate Dinamica densitatii (persoane pe km

2)

18 martie 2002 20 octombrie 2011 18 martie 2002 20 octombrie 2011 2002-2011

Total Romania 21,680,974 20,121,641 90.9 79.9 -12.1%

Regiunea Vest 1,958,648 1,828,313 60.1 54 -10.1%

Arad 461,791 430,629 59.6 52.8 -11.4%

Caras-Severin 333,219 295,579 39.1 32.2 -17.6%

Hunedoara 485,712 418,565 68.8 56.1 -18.5%

Timis 677,926 683,540 77.9 74.8 -4.0%

Sursa: Institutul National de Statistica Diversitatea culturala, comunitatile de romani, maghiari, sasi, rromi si sarbi caracterizeaza populatia regiunii Vest. In anul 2002 minoritatea nationala reprezenta 11,7% din populatia din regiune. Incepand cu 1990, populatia din regiunea Vest a scazut in mod constat, de la 2.201.717 locuitori la 1.828.313 locuitori in 2011, datorita tendintei negative a natalitatii si emigratiei externe a populatiei din regiune. Regiunea Vest urmeaza tendinta de la nivel national in ceea ce priveste scaderea populatiei, deoarece se confrunta cu un proces demografic de imbatranire puternic, astfel, in orizontul 2002 – 2011 populatia regiunii a scazut cu 6,65% comparativ cu scaderea de 7,19% inregistrata la nivel national. In oglinda, se poate observa procesul de scadere din judetul Caras-Severin, respectiv 295,579 locuitori la 10 octombrie 2011, inregistrand o scadere de 11.3% in perioada 2002 – 2011, scadere mult mai accentuata decat cea inregistrata la nivel national si regional. Aceasta tendinta de scaderea a populatiei se datoreaza atat unui sold migratoriu extern negativ, cat si unui spor natural negativ al populatiei.

EPTISA ROMANIA SRL





Conform rezultatelor finale ale recensamantului din octombrie 2011, localitatile cele mai dens populate din jud. Caras Severin sunt:

Municipiul Resita (330,9 locuitori / km2)

Municipiul Caransebes (313,3 locuitori / km2)

Orasul Otelul Rosu (144,7 locuitori / km2)

Orasul Bocsa (117,2 locuitori / km2)

Orasul Moldova Noua (77,7 locuitori / km2)

Comuna Coronini (64,4 locuitori / km2)

Orasul Oravita (62,7 locuitori / km2)

Densitatile cele mai scazute s-au inregistrat in localitatile:

Comuna Brebu Nou (2,5 locuitori / km2)

Comuna Mehadica (7,2 locuitori / km2)

Comuna Valiug (7,2 locuitori / km2)

Comuna Bania (8,4 locuitori / km2)

Comuna Prigor (8,5 locuitori / km2)

Comuna Zavoi (9,4 locuitori / km2)

Comuna Berzasca (9,9 locuitori / km2)

Tabelul 2.25 Evolutia populatiei stabile la 1 ianuarie la nivelul Romaniei, Regiunii Vest si judetului Caras Severin

Ani Romania Variatie anuala Regiunea Vest Variatie anuala Judet Caras

Severin Variatie anuala

1990 23,211,395 n.a 2,198,504 n.a 408,510 n.a

1991 23,192,274 -0.08% 2,180,144 -0.84% 401,240 -1.78%

1992 22,811,392 -1.64% 2,112,204 -3.12% 376,404 -6.19%

1993 22,778,533 -0.14% 2,099,036 -0.62% 374,031 -0.63%

1994 22,748,027 -0.13% 2,092,525 -0.31% 371,404 -0.70%

1995 22,712,394 -0.16% 2,089,433 -0.15% 367,513 -1.05%

1996 22,656,145 -0.25% 2,082,188 -0.35% 364,181 -0.91%

1997 22,581,862 -0.33% 2,075,801 -0.31% 361,479 -0.74%

1998 22,526,093 -0.25% 2,059,406 -0.79% 360,627 -0.24%

1999 22,488,595 -0.17% 2,051,578 -0.38% 357,034 -1.00%

2000 22,455,485 -0.15% 2,044,570 -0.34% 353,728 -0.93%

2001 22,430,457 -0.11% 2,037,766 -0.33% 351,771 -0.55%

2002 21,833,483 -2.66% 1,958,035 -3.91% 336,499 -4.34%

2003 21,772,774 -0.28% 1,951,518 -0.33% 334,955 -0.46%

2004 21,711,252 -0.28% 1,943,025 -0.44% 333,759 -0.36%

2005 21,658,528 -0.24% 1,935,094 -0.41% 332,889 -0.26%

2006 21,610,213 -0.22% 1,929,158 -0.31% 331,388 -0.45%

2007 21,565,119 -0.21% 1,926,707 -0.13% 328,681 -0.82%

2008 21,528,627 -0.17% 1,926,700 0.00% 326,067 -0.80%

2009 21,498,616 -0.14% 1,924,488 -0.11% 324,236 -0.56%

2010 21,462,186 -0.17% 1,919,434 -0.26% 322,060 -0.67%

2011 21,413,815 -0.23% 1,913,831 -0.29% 320,391 -0.52%

2012* 20,121,641 -6.03% 1,828,313 -4.47% 295,579 -7.74%

*Date Recensamant octombrie 2011 Sursa: Institutul National de Statistica Reprezentarea grafica a evolutiei populatiei prezentata in tabelul anterior este urmatoarea:

EPTISA ROMANIA SRL





Sursa: Institutul National de Statistica Fig. 2.11 Evolutia populatiei la nivel judetean si regional Ritmul scaderii populatiei in judetul Caras Severin este mai accentuat decat cel inregistrat la nivelul Regiunii Vest, in orizontul 1900 – 2012 populatia judetului scazand cu 28% fata de 17% scadere inregistrata atat la nivel de Regiune cat si la nivel national. Cauza scaderii accentuate a populatiei in judetul Caras Severin intre anii 1990 si 2012 este reprezentata de migratia externa si interna in primii ani ai tranzitiei, care a cunoscut in 1990 cifre record. Rata natalitatii prezinta o scadere importanta dupa momentul 1990 si se mentine pe un trend descendent, valoarea minima inregistrandu-se in anul 2011 (7.6 ‰). Scaderea natalitatii, in ultimii ani, in judetul Caras Severin, Regiunea de Dezvoltare Vest, ca de altfel la nivelul intregii tari, are la baza o serie de factori de natura economica si sociala. Este vorba, in special de:

transformarea semnificativa a structurii ocupationale a populatiei, care a impus, mai ales tinerilor, o mobilitate teritoriala si profesionala deosebita si, in acelasi timp, prelungirea perioadei de instruire, toate acestea in detrimentul rolului de parinte;

starea de insecuritate sociala;

scaderea treptata a mortalitatii infantile;

schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor casatorite. Din punct de vedere al ratei mortalitatii, judetul Caras Severin se plaseaza intre judetele tarii cu o mortalitate relativ ridicata, situandu-se peste media mortalitatii pe tara, care este de 11,8 decese la 1000 locuitori, fenomen datorat gradului ridicat de imbatranire demografica a populatiei din judetul Caras Severin. Rata mortalitatii la nivelul judetului Caras Severin creste spectaculos de la 12.5 ‰ in 1990 la 13.6 ‰ in 2006, inregistrand apoi o usoara scadere pana la 13 ‰ in 2007, nivel inregistrat aproximativ constant pana in anul 2012. Comparativ cu rata natalitatii, se observa nivelul mai ridicat al ratei mortalitatii, in special dupa anul 2000, depasirea fiind de 42% in anul 2000, atingand cota alarmanta de 71% fata de rata natalitatii in anul 2011. Tabelul 2.26 Rata mortalitatii si a natalitatii

Rate Tara/Regiune/Judet 1990 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Natalitate

(nascuti vii la 1000

locuitori)

Romania 13,6 10,4 10,5 10,2 10,2 10 10,3 10,4 9,9 9,2

RegiuneaVest 12,2 9,5 9,3 9,5 9,5 9,2 9,6 9,6 9,1 8,5

Jud Caras Severin 12,2 9,5 9 9,3 9,4 8,6 8,9 8,9 8,4 7,6

Mortalitate

(decedati la 1000

locuitori)

Romania 10,6 12 11,4 12,1 12 11,7 11,8 12 12,1 11,8

RegiuneaVest 12,1 13,1 12,2 13 12,9 12,2 12,2 12,5 12,6 12,2

Jud Caras Severin 12,5 13,3 12,8 14 13,6 13 12,8 13 13,3 13


-

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

Evolutia populatiei la nivel regional si judetean, in orizontul 1900 - 2012

Regiunea Vest

Judet Caras Severin

EPTISA ROMANIA SRL





Sursa: Institutul National de Statistica Fig. 2.12 Evolutia ratelor mortalitatii si natalitatii in Caras-Severin In conditiile in care, pe termen scurt si mediu, nu se poate astepta ca migratia externa si mortalitatea sa contribuie semnificativ la reducerea scaderii demografice, natalitatea ramane singura componenta asupra careia se poate actiona pentru cresterea sau cel putin stagnarea scaderii populatiei. In ceea ce priveste gradul de urbanizare, Regiunile de dezvoltare cu cea mai numeroasa populatie in mediul rural sunt:

Nord Est Sud Munteni Nord Vest Sud Est Sud Vest Oltenia.

Structura populatiei pe sexe arata ca atat la nivelul tarii cat si la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare, populatia feminina este mai numeroasa; aceasta tendinta se mentine si la nivelul judetului Caras Severin. Zona rurala este caracterizata de o densitate scazuta a populatiei, ca urmare a migratiei si imbatranirii populatiei, de o natalitate redusa, precum si de o capacitate redusa a reinnoirii demografice. Reformele implementate de Guvernul Romaniei in ultimele doua decenii genereaza migratia interna dominata de fluxuri rural-urban, de altfel specifice intregii regiuni. Tabelul 2.27 Situatia detaliata la 01 Ianuarie pe medii din Regiunea Vest si judetul Caras Severin

Ani Regiunea Vest Jud Caras Severin

TOTAL Urban Rural TOTAL Urban Rural

1990 2,198,504 1,340,153 61.0% 858,351 39.0% 408,510 238,422 58.4% 170,088 41.6%

1991 2,180,144 1,357,144 62.3% 823,000 37.7% 401,240 233,752 58.3% 167,488 41.7%

1992 2,112,204 1,302,111 61.6% 810,093 38.4% 376,404 210,971 56.0% 165,433 44.0%

1993 2,099,036 1,295,540 61.7% 803,496 38.3% 374,031 211,163 56.5% 162,868 43.5%

1994 2,092,525 1,296,362 62.0% 796,163 38.0% 371,404 209,862 56.5% 161,542 43.5%

1995 2,089,433 1,306,102 62.5% 783,331 37.5% 367,513 208,192 56.6% 159,321 43.4%

1996 2,082,188 1,302,513 62.6% 779,675 37.4% 364,181 206,912 56.8% 157,269 43.2%

1997 2,075,801 1,299,031 62.6% 776,770 37.4% 361,479 205,765 56.9% 155,714 43.1%

1998 2,059,406 1,284,706 62.4% 774,700 37.6% 360,627 205,745 57.1% 154,882 42.9%

1999 2,051,578 1,278,892 62.3% 772,686 37.7% 357,034 203,919 57.1% 153,115 42.9%

2000 2,044,570 1,274,431 62.3% 770,139 37.7% 353,728 202,620 57.3% 151,108 42.7%

2001 2,037,766 1,274,740 62.6% 763,026 37.4% 351,771 201,247 57.2% 150,524 42.8%

2002 1,958,035 1,209,933 61.8% 748,102 38.2% 336,499 190,815 56.7% 145,684 43.3%

2003 1,951,518 1,204,377 61.7% 747,141 38.3% 334,955 189,272 56.5% 145,683 43.5%

0

2

4

6

8

10

12

14

16 A

nu

l 19

90

An

ul 1

99

1

An

ul 1

99

2

An

ul 1

99

3

An

ul 1

99

4

An

ul 1

99

5

An

ul 1

99

6

An

ul 1

99

7

An

ul 1

99

8

An

ul 1

99

9

An

ul 2

00

0

An

ul 2

00

1

An

ul 2

00

2

An

ul 2

00

3

An

ul 2

00

4

An

ul 2

00

5

An

ul 2

00

6

An

ul 2

00

7

An

ul 2

00

8

An

ul 2

00

9

An

ul 2

01

0

An

ul 2

01

1

Evolutia ratelor natalitatii si mortalitatii in jud. Caras Severin

natalitate

mortalitate

EPTISA ROMANIA SRL





Ani Regiunea Vest Jud Caras Severin

TOTAL Urban Rural TOTAL Urban Rural

2004 1,943,025 1,209,925 62.3% 733,100 37.7% 333,759 188,926 56.6% 144,833 43.4%

2005 1,935,094 1,230,226 63.6% 704,868 36.4% 332,889 187,739 56.4% 145,150 43.6%

2006 1,929,158 1,225,739 63.5% 703,419 36.5% 331,388 187,346 56.5% 144,042 43.5%

2007 1,926,707 1,223,832 63.5% 702,875 36.5% 328,681 185,813 56.5% 142,868 43.5%

2008 1,926,700 1,220,230 63.3% 706,470 36.7% 326,067 183,407 56.2% 142,660 43.8%

2009 1,924,488 1,214,154 63.1% 710,334 36.9% 324,236 181,710 56.0% 142,526 44.0%

2010 1,919,434 1,209,245 63.0% 710,189 37.0% 322,060 180,650 56.1% 141,410 43.9%

2011 1,913,831 1,200,995 62.8% 712,836 37.2% 320,391 179,575 56.0% 140,816 44.0%

2012* 1,828,313 1,135,415 62.1% 692,898 37.9% 295,579 160,548 54.3% 135,031 45.7%

*Date Recensamant octombrie 2011 Sursa: Institutul National de Statistica In ceea ce priveste gradul de urbanizare, conform datelor de la Recensamantul din octombrie 2011, regiunea Vest, cu 62,1%, depaseste media nationala de 54,0% iar judetul Caras-Severin atinge un nivel moderat de 54,3%. O explicatie a acestor rate mari ar fi industrializarea mai puternica a judetului din ultimele 3-4 decenii, care a condus la o migratie mare a oamenilor din zonele rurale in zonele urbane. Totusi, dupa 1990, datorita colapsului aceleiasi industrii, a avut loc un efect de bumerang, care a condus la o rata mare a somajului si a saraciei, in special in zona urbana. Tabelul 2.28 Evolutia populatiei municipiilor si a oraselor din anul 1992 pana in anul 2012

Municipii / Orase Anul 1992

Anul 1996

Anul 2000

Anul 2002

Anul 2004

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012*

MUNICIPIUL RESITA 92,131 90,283 88,640 83,604 82,609 81,962 81,195 79,946 79,314 78,779 78,314 69,657

MUNICIPIUL CARANSEBES

31,339 30,389 30,291 28,647 28,591 28,460 28,374 28,135 27,911 27,880 27,736 24,185

ORAS ANINA 8,333 8,137 7,749 6,926 6,858 6,767 6,650 6,594 6,507 6,418 6,302 5,506

ORAS BAILE HERCULANE

5,683 5,562 5,373 5,662 5,652 5,611 5,510 5,399 5,411 5,348 5,322 4,490

ORAS BOCSA 19,158 19,121 18,929 17,547 17,333 17,190 17,212 17,110 17,093 17,032 17,005 15,842

ORAS MOLDOVA NOUA

4,234 4,005 3,746 3,612 3,542 3,509 3,470 3,395 3,326 3,290 3,258 3,099

ORAS ORAVITA 12,161 12,367 11,967 10,965 10,801 10,623 10,559 10,353 10,131 10,096 10,072 9,049

ORAS OTELU ROSU 11,726 11,680 11,682 10,912 10,928 10,843 10,704 10,715 10,601 10,579 10,517 9,441

*Date Recensamant octombrie 2011 Sursa: Institutul National de Statistica Rezumand, putem afirma ca: 1. In ultimii sapte ani, populatia din judetul Caras-Severin a intrat in declin cu 2,6% pe an, ceea ce a condus la

o densitate a populatiei de 32,2 loc/km2 (79,9 loc/km2 la nivel national si 54 loc/km

2 la nivelul Regiunii Vest).

2. Procesul de imbatranire accelerat – pondere mica a populatiei tinere si pondere mai mare pentru grupa de peste 60 de ani in comparatie cu cea de la nivel national si regional; nivelul se apropie de indicatorii de la nivel national.

3. Nivel moderat al urbanizarii de 54,3%, sub nivelul Regiunii Vest (62,1%) si putin peste nivelul national de 54,0%.

4. Pana acum, judetul Caras-Severin a fost un recipient net al migratiei, insa din 2006 a devenit sursa de migratie.

2.5.5.2 Organizarea teritoriala a judetului Caras Severin

Caras-Severin este un judet din Romania, are o suprafata de 8.519,7 km2, in regiunea istorica Banat, cu resedinta de judet la Resita. Caras-Severin este unul din cele mai mari judete ale Romaniei, insa unul mai putin populat – ocupa locul 37 in ceea ce priveste populatia, cu 295.579 locuitori (la recensamantul din octombrie

EPTISA ROMANIA SRL





2011). Din punct de vedere administrativ, judetul Caras-Severin are 2 municipii (Resita si Caransebes), 6 orase (Anina, Baile Herculane, Bocsa, Moldova Noua, Oravita si Otelu-Rosu) si 69 de comune. Principalele probleme privind dezvoltarea concentrate in judetul Caras-Severin sunt centrele mono-industriale, respectiv Resita, Borsa, Otelu Rosu, caracterizate de o concentratie tehnica extrem de mare a intreprinderilor si a centrelor miniere, ceea a condus la probleme majore in procesul de restructurare economica. Tabelul 2.29 Evolutia numarului populatiei din municipiile si orasele judetului Caras Severin

Anul 1992

Anul 1996

Anul 2002

Anul 2004

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012*

MUNICIPIUL RESITA

96,926 94,982 87,955 86,909 86,228 85,421 84,107 83,442 82,879 82,390 69,657

RESITA 92,131 90,283 83,604 82,609 81,962 81,195 79,946 79,314 78,779 78,314 62,268

CALNIC 1,886 1,848 1,711 1,691 1,678 1,662 1,637 1,624 1,613 1,603 1,426

CUPTOARE 399 391 362 358 355 352 346 344 341 339 302

DOMAN 874 857 793 784 778 771 759 753 748 743 661

SECU 559 548 508 502 498 493 485 482 478 476 423

TEROVA 643 630 583 576 572 566 558 553 549 546 486

MONIOM 434 425 394 389 386 382 376 373 371 369 328

MUNICIPIUL CARANSEBES

31,992 31,023 29,244 29,187 29,053 28,966 28,722 28,493 28,461 28,314 24,689

CARANSEBES 31,339 30,389 28,647 28,591 28,460 28,374 28,135 27,911 27,880 27,736 24,185

JUPA 653 634 597 596 593 592 587 582 581 578 504

ORAS ANINA 11,329 11,062 9,416 9,323 9,200 9,040 8,964 8,846 8,725 8,568 7,485

ANINA 8,333 8,137 6,926 6,858 6,767 6,650 6,594 6,507 6,418 6,302 5,506

STEIERDORF 2,996 2,925 2,490 2,465 2,433 2,390 2,370 2,339 2,307 2,266 1,979

ORAS BAILE HERCULANE

6,339 6,204 6,316 6,305 6,259 6,146 6,022 6,036 5,966 5,936 5,008

BAILE HERCULANE

5,683 5,562 5,662 5,652 5,611 5,510 5,399 5,411 5,348 5,322 4,490

PECINISCA 656 642 654 653 648 636 623 625 618 614 518

BOCSA 19,158 19,121 17,547 17,333 17,190 17,212 17,110 17,093 17,032 17,005 15,842

ORAS MOLDOVA

NOUA 16,876 15,962 14,396 14,118 13,983 13,830 13,531 13,256 13,110 12,985 12,350

MOLDOVA NOUA

4,234 4,005 3,612 3,542 3,509 3,470 3,395 3,326 3,290 3,258 3,099

MACESTI 735 695 627 615 609 602 589 577 571 565 538

MOLDOVA VECHE

11,532 10,907 9,837 9,647 9,555 9,451 9,246 9,058 8,959 8,873 8,439

MOLDOVITA 375 354 320 313 310 307 300 294 291 288 274

ORAS ORAVITA 15,297 15,556 13,793 13,586 13,362 13,282 13,023 12,743 12,700 12,669 11,308

ORAVITA 12,161 12,367 10,965 10,801 10,623 10,559 10,353 10,131 10,096 10,072 9,049

CICLOVA MONTANA

757 769 682 672 661 657 644 630 628 627 563

MARILA 83 85 75 74 73 72 71 69 69 69 62

AGADICI 308 313 278 274 269 268 262 257 256 255 229

BRADISORU DE JOS

698 710 630 620 610 606 595 582 580 578 520

BROSTENI 811 825 732 721 709 704 691 676 674 672 604

RACHITOVA 478 486 431 425 418 415 407 398 397 396 356

ORAS OTELU ROSU

13,054 13,002 12,148 12,165 12,071 11,916 11,928 11,801 11,777 11,708 10,510

EPTISA ROMANIA SRL





Anul 1992

Anul 1996

Anul 2002

Anul 2004

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012*

OTELU ROSU 11,726 11,680 10,912 10,928 10,843 10,704 10,715 10,601 10,579 10,517 9,441

CIRESA 861 858 801 802 796 786 787 778 777 772 693

MAL 467 465 434 435 432 426 426 422 421 419 376

TOTAL URBAN 210,971 206,912 190,815 188,926 187,346 185,813 183,407 181,710 180,650 179,575 160,548

*Date Recensamant octombrie 2011 Sursa: Institutul National de Statistica

2.5.5.3 Cresterea economica in judetul Caras Severin

Regiunea Vest se poate imparti in doua subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare, dupa cum urmeaza:

Prima, include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara. Aici s-au dezvoltat inca din secolul al 19-lea, ramuri ale industriei extractive, siderurgice, metalurgice si ale industriei conexe, cum este industria constructoare de masini. Aceasta mare subzona a regiunii a intrat intr-un puternic declin dupa 1990, iar procesul de restructurare care s-a desfasurat lent si cu mari dificultati, a generat un somaj foarte ridicat. Judetul Caras-Severin are un potential turistic semnificativ, insa care este, din nefericire, insuficient exploatat, desi turismul poate juca un rol economic important in judet.

Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judetelor Timis si Arad. Aceasta subregiune cu dezvoltare industriala complexa si diversificata (industrie usoara, constructoare de masini, electrotehnica etc.) este in prezent arealul favorit al investitiilor straine productive in Romania. Pe fondul crearii a numeroase locuri de munca ce necesita populatie cu o calificare inalta, si a exodului masiv al populatiei din ultimii ani, subzona se confrunta cu o lipsa tot mai accentuata de forta de munca corespunzatoare. Noile investitii in acest areal se lovesc de lipsa infrastructurilor corespunzatoare pentru dezvoltare (alimentare cu apa si cai de comunicatii).

Regiunea Vest a asigurat aproximativ o zecime din PIB-ul national, ocupand penultimul loc in ceea ce priveste contributia la formarea PIB national, conform datelor oficiale, neschimbat in ultimii 6 ani, datorita cresterii economice putin sub nivelul national. In 2012, judetul Caras-Severin a avut 1,3% din PIB-ul national (12,4% din PIB-ul regional), in valoare de 7.383,5 milioane lei (preturi curente). In tabelul de mai jos, prezentam situatia comparativa a evolutiei PIB pe Romania, regiunea de dezvoltare Vest si in judetul Caras Severin. Tabelul 2.30 Produsul Intern Brut national, regional si judetean -milioane lei -

Regiuni 2008 2009 2010 2011 2012

Romania 514,700 501,139 523,693 556,708 585,239

Regiunea Nord - Est 55,021.9 54,408.4 55,669.0 60,298.1 64,024.0

Regiunea Sud - Est 53,851.1 52,706.0 56,339.5 60,840.8 62,326.9

Regiunea Sud 64,535.4 65,141.8 66,114.8 70,923.0 73,932.8

Regiunea Sud - Vest 40,340.2 39,953.8 41,941.2 44,840.6 47,341.0

Regiunea Vest 50,393.4 49,200.2 52,983.3 56,507.2 59,632.1

Arad 11,082.2 10,774.5 11,549.8 12,162.8 12,876.7

Caras-Severin 6,113.7 6,409.6 6,658.6 7,136.7 7,383.5

Hunedoara 9,683.1 9,301.7 9,396.8 10,022.7 10,505.8

Timis 23,514.4 22,714.4 25,378.1 27,185.0 28,866.1

Regiunea NORD-VEST 58,638.8 57,900.2 59,292.5 61,369.8 62,274.1

Regiunea CENTRU 57,303.0 57,100.9 59,120.1 63,669.2 67,889.6

Regiunea BUCURESTI - ILFOV 134,162.6 124,288.8 131,579.2 137,579.3 147,101.6


EPTISA ROMANIA SRL





Dupa o perioada (1994 – 2001) de declin, incepand cu anul 2002 economia nationala s-a relansat, fapt determinat in mod semnificativ, de marimea volumului de activitate din domeniul serviciilor, constructiilor si industriei. Avand unele mici variatii anuale, pana in 2008, PIB a avut tendinta constanta de crestere, dar in 2009 a avut o cadere importanta datorata efectelor crizei financiare mondiale care a inceput sa se manifeste si in Romania. Incepand cu anul 2010, PIB are o evolutie crescatoare pana in anul 2012. Ponderea cea mai mare la formarea PIB national o au serviciile, industria si constructiile, agricultura contribuind numai cu 6,3%. PIB-ul/cap de locuitor in regiunea Vest a crescut in mod constant incepand cu 2010 (25.565 lei), pana la 31.259 lei in 2012, situandu-se pe locul doi in Romania, dupa Bucuresti-Ilfov, inregistrand in mod constant valori peste media la nivel national. Contributia la aceasta valoare a fost adusa in principal de sectorul serviciilor si sectorul industrial. PIB-ul/cap de locuitor in judetul Caras-Severin a crescut de la an la an, avand o tendinta pozitiva, dupa cum urmeaza: in 2008 de 18.750 lei/locuitor, in 2010 de 20.675 lei/locuitor si in 2011 de 23.242 lei/locuitor (84,8% din nivelul national). Tabelul 2.31 Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivel national, regional si judetean - lei -

PIB/locuitor 2008 2009 2010 2011 2012

Romania 23,908 23,310 24,401 25,998 27,404

Regiunea Vest 26,155 25,565 27,604 29,526 31,259

Caras-Severin 18,750 19,768 20,675 22,275 23,242

Sursa: Institutul National de Statistica Rezumand, putem afirma ca:

1. PIB-ul local a cunoscut o crestere notabila in ultimii 6 ani, insa sub mediile de la nivel regional si national.

2. PIB-ul/cap de locuitor a crescut de la an la an, avand o tendinta de crestere constanta: de la 78,4% din nivelul national in 2008 la 84,8% in 2012.

2.5.5.4 Ocuparea si castigurile salariale in judetul Caras Severin

In Romania, la nivelul anului 2012 resursele de munca sunt reprezentate de populatia apta de munca care numara 13.257 mii persoane, din care, populatia ocupata civila este de 8.116 mii persoane, rata de ocupare fiind de 59,6%. In regiunea Vest, la nivelul anului 2012, resursele de munca numara 1.245 mii persoane iar populatia ocupata civila 790.5 mii persoane, rata de ocupare fiind mai mica decat cea la nivel national, 58,1%. Tabelul 2.32 Populatia activa ocupata civila

Populatia ocupata civila pe regiuni de

dezvoltare

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

UM: Mii persoane

TOTAL Romania 8,585.7 8,297.9 8,037.6 8,076.2 8,116.0

Regiunea VEST 844.1 795.3 768.1 785.0 790.5

Arad 203.7 189.2 188.3 193.9 195.5

Caras-Severin 120.0 115.0 109.7 109.9 110.4

Hunedoara 191.8 179.6 172.5 171.9 172.4

Timis 328.6 311.5 297.6 309.3 312.2

Sursa: Institutul National de Statistica Tabelul 2.33 Rata de ocupare a resurselor de munca


Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

% % % % % % % % % % % %

TOTAL 64,6 62,9 62,4 61,3 60,1 60,7 61,4 63,4 63,6 60,6 59,6 59,6

EPTISA ROMANIA SRL





Regiunea VEST 67 64,9 67,7 66,5 66,1 66,8 67,1 69,3 68,4 64,7 63,6 64

Arad 67,8 67,3 69,3 69,4 69,1 69,5 69,9 72,3 71,1 67,6 67 67,3

Caras-Severin 67 64,1 61,9 60,7 57,2 57,4 57,3 59,9 59,5 57,4 55,1 54,8

Hunedoara 62,8 58,8 63,7 60,3 61,5 61,7 61,9 64,8 63 59,4 57,6 57,3

Timis 69,4 68,3 72,6 71,9 71,8 73,2 73,3 74,7 74,3 69,8 69,3 70,3

Sursa: Institutul National de Statistica Din perspectiva ratei de ocupare a resurselor de munca, Regiunea Vest se situeaza pe locul doi (dupa regiunea Nord Vest) in ierarhia Regiunilor de Dezvoltare din Romania, inregistrand o rata de ocupare de 64%, superioara ratei inregistrate la nivel national de 59,6%. Judetul Caras Severin ocupa ultimul loc in cadrul Regiunii Vest, inregistrand in 2011 o rata de ocupare de 54,8%, sub media la nivel regional (64%) si national (59,6%). Tabelul 2.34 Distributia populatiei ocupate civile a judetului Caras Severin pe activitati ale economiei nationale

Ani

Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale

Anul 1992

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

UM: Mii persoane

Total 160,4 134 137,9 134,5 124,4 124,1 118,6 119,7 118,2 122,6 121

Agricultura, vanatoare si silvicultura

56,4 59,2 62,4 60 51,2 49,5 44,6 45,3 42,8 42 41,2

Industrie 51,2 34,2 31,5 30,9 29,6 28,3 28,3 28,8 27,4 27,4 26,8

Industria extractiva 9,5 5,4 3,2 3,2 2,9 2,9 2,2 1,9 0,4 0,3 0,5

Industria prelucratoare

39,7 26,1 25,8 25,3 24,6 23,3 24,1 24,7 24,8 25 24,2

Energie electrica si termica, gaze si

apa 2 2,7 2,5 2,4 2,1 2,1 2 2,2 2,2 2,1 2,1

Constructii 9,2 5,2 4,5 4,4 4,7 5,4 5,5 4,9 6,1 7,1 8

Comert 8,9 9 9,3 11,2 10 9,8 10,3 10,9 11,6 12,5 12,1

Hoteluri si restaurante

2,1 1,7 2,1 1,7 2,8 2,9 2,3 2,1 2,2 2,6 2,4

Transporturi, depozitare si comunicatii

11,6 6,6 6,5 6,2 5,8 5,5 4,9 5 5,6 6,4 5,9

Intermedieri financiare

0,9 0,8 0,7 1 0,8 0,9 0,9 0,9 0,7 0,8 0,9

Tranzactii imobiliare si alte servicii

4,4 2,5 3,1 2,8 3,3 4,5 3,7 3,9 3,9 3,9 4,5

Administratie publica si aparare

1,6 3,8 3,8 3,2 3,3 3,5 3,7 3,4 3,6 4,4 4,3

Invatamant 6,4 5,7 5,4 5,5 5,6 5,8 6,3 6 5,8 5,8 5,8

Sanatate si asistenta sociala

4,7 3,7 6,9 5,5 5,4 5,8 5,2 5,3 5,7 6,7 6,4

Celelalte activitati ale economiei nationale

3 1,6 1,7 2,1 1,9 2,2 2,9 3,2 2,8 3 2,7

Sursa: Institutul National de Statistica Distributia populatiei ocupate civile la nivelul judetului Caras Severin evidentiaza o pondere importanta in domeniul agriculturii, vanatoare si silvicultura (41%), urmata de industrie (26,8%) si comert (12%), restul activitatilor detinand ponderi intre 2% - 6%. Totusi, populatia ocupata in sectorul industrial (in special industria prelucratoare) a scazut semnificativ in perioada 1992 - 2008, indeosebi in orasele puternic industrializate din Caras-Severin, in special ca urmare a disponibilizarilor masive din sectorul metalurgic si orientarii populatiei spre sectorul serviciilor. Rata somajului

EPTISA ROMANIA SRL





Inchiderea intreprinderilor si a exploatarilor miniere nerentabile a marit numarul somerilor, fapt ce a condus la consecinte sociale si economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de munca in zonele urbane si cresterea costurilor de intretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei somere spre zonele rurale, unde practica o agricultura ineficienta. O comparatie intre celelalte regiuni de dezvoltare arata ca in 2012, exceptand regiunea Bucuresti – Ilfov, Regiunea Vest se afla pe locul intai in ceea ce priveste cea mai scazute rata a somajului (4%), urmata de Regiunea Nord-Vest (4.5%), in timp ce sud-vest Oltenia a avut cea mai ridicata rata a somajului (8.4%). Tabelul 2.35 Rata somajului pe regiuni


Anul 2000 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

UM: Procente

TOTAL Romania 10.5 4.0 4.4 7.8 7.0 5.2 5.6

Regiunea NORD-VEST 8.5 2.9 3.3 6.8 5.9 4.4 4.5

Regiunea CENTRU 10.3 4.8 5.2 9.5 8.0 6.1 6.4

Regiunea NORD-EST 13.2 5.1 5.3 8.6 7.8 5.8 6.2

Regiunea SUD-EST 11.4 4.4 4.7 8.4 8.1 6.1 6.6

Regiunea SUD-MUNTENIA 10.4 5.1 5.2 9.4 8.1 6.5 7.1


5.8 1.7 1.6 2.4 2.4 2.0 2.0


11.6 5.1 6.9 10.4 9.2 7.7 8.4

Regiunea VEST 10.4 3.3 3.8 7.4 5.9 3.7 4.0

Arad 8.4 2.3 3.1 6.8 5.2 3.5 3.8

Caras-Severin 9.7 6.8 6.0 10.2 9.0 5.6 5.7

Hunedoara 16.4 4.8 6.7 10.7 8.5 6.0 6.9

Timis 7.6 1.6 1.6 4.5 3.7 1.9 2.0

Sursa: Institutul National de Statistica In ultimii 12 ani (2000-2012), rata somajului in judetul Caras Severin depaseste substantial rata somajului inregistrata atat la nivelul regiunii Vest cat si la nivel national. Dupa anul 2011 rata somajului tinde spre valoarea inregistrata la nivel national, fiind usor superioara acesteia. Tabelul 2.36 Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar in Romania, Regiunea Vest si judetele componente in perioada 2008 – 2012

Castigul salarial nominal mediu net lunar

Tara / regiune / judet Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

UM: Lei

TOTAL Romania 1,309 1,361 1,391 1,444 1,507

Regiunea VEST 1,207 1,270 1,295 1,332 1,416

Arad 1,143 1,215 1,246 1,286 1,338

Caras-Severin 1,054 1,148 1,174 1,157 1,213

Hunedoara 1,157 1,231 1,204 1,187 1,289

Timis 1,319 1,357 1,409 1,483 1,581

Sursa: Institutul National de Statistica Castigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul judetului Caras Severin a crescut in termeni nominali in perioada 2008 – 2011 cu 5,6% pe an, in anul 2012 inregistrand o crestere cu 4,8% fata de anul anterior. Oricum, cresterea inregistrata in perioada 2008 – 2011 este inferioara ratei inflatiei, neasigurand astfel cresteri reale pozitive ale indicatorului.

EPTISA ROMANIA SRL





Rezumand, putem afirma ca : 1. Scaderea continua a populatiei ocupate, chiar ciclica in comparatie cu nivelul national in ultimii cinci ani. 2. Distributia populatiei ocupate civile la nivelul judetului Caras Severin evidentiaza o pondere importanta

in domeniul agriculturii, vanatoare si silvicultura (41%), urmata de industrie (26,8%) si comert (12%) 3. Totalul salariatilor este in majoritate distribuit in industrie (38,7%) si sectorul serviciilor (34,8%). 4. In ultimii 12 ani (2000-2012), rata somajului in judetul Caras Severin depaseste substantial rata

somajului inregistrata atat la nivelul regiunii Vest cat si la nivel national. Rata somajului este inca in scadere, atingand rata de la nivel national din 2012; pe criterii de sex, rata somajului la populatia masculina este mai mare decat la cea feminina.

5. Castigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul judetului Caras Severin a crescut in termeni nominali in perioada 2008 – 2010 cu cu 5,6% pe an, in anul 2012 inregistrand o crestere cu 4,8% fata de anul anterior. In pofida acestei cresteri, salariile din Caras-Severin sunt inca mici, cu 14% sub nivelul regiunii Vest si cu 20% sub cel national.

2.1.1.1 Structura veniturilor si cheltuielilor pe gospodarii

Această secţiune analizează la nivel regional şi judeţean veniturile şi cheltuielile gospodăriilor, creşterea şi structurarea acestora, influenţele şi puterea de cumpărare a locuitorilor. În cazul în care nu sunt disponibile date esenţiale privind veniturile şi cheltuielile gospodăriilor la nivel de judeţ, datele respective vor fi preluate de la nivel naţional şi regional. Institutul Naţional de Statistică nu furnizează cifre privind veniturile medii ale gospodăriilor şi cheltuielile gospodăriilor la nivel de judeţ, ci estimări generale la nivel regional. Pentru a dispune de o bază rezonabilă în scopul următoarelor analize, în special pentru evaluarea afordabilitatii, Consultantul a decis să estimeze (in cadrul capitolului 9) aceste venituri medii ale gospodăriilor pentru judeţul Caraş-Severin pe baza informaţiilor disponibile. Astfel, veniturile medii ale gospodăriilor în judeţul Caraş-Severin sunt extrase din veniturile medii ale gospodăriilor la nivel regional, folosind un factor de corecţie, respectiv raportul între media salariului net la nivel regional şi salariul mediu net la nivelul judeţului Caraş-Severin. In tabelul urmator este prezentata structura veniturilor medii lunare pe gospodarie inregistrate la nivel national si regional : Tabelul 2.37 Ventiurile totale medii lunare pe gospodarie la nivel national si regional, 2008 – 2012

Veniturile totale medii lunare pe o gospodarie

Macroregiuni si regiuni de dezvoltare

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Lei Lei Lei Lei Lei

Venituri totale Romania 2131,67 2315,99 2304,28 2417,26 2475,04

- Regiunea VEST

2183,69 2427,42 2344,64 2541,9 2733,13

1.Venituri banesti Romania 1770,97 1937,45 1932,84 1974,61 2040,57

- Regiunea VEST

1834,73 2060,45 2038,1 2109,17 2294,82

Salarii brute si alte drepturi salariale

Romania 1110,22 1179,27 1136,75 1176,13 1240,66

- Regiunea VEST

1206,6 1336,97 1272,47 1320,17 1523,95

2.Venituri in natura Romania 360,7 378,54 371,44 442,65 434,47

- Regiunea VEST

348,96 366,97 306,53 432,73 438,31

Sursa: Institutul National de Statistica In perioada 2008 – 2011, veniturile medii lunare pe gospodarie inregistrate la nivelul regional depasesc sistematic veniturile la nivel national, in medie cu 4% pe an, decalajul accentuandu-se la nivelul anului 2012 cand atinge 10%.

EPTISA ROMANIA SRL





Principala sursa de formare a veniturilor pe gospodarii la nivel regional este reprezentata, ca si la nivel national, de veniturile banesti : 84% la nivel regional comparativ cu 82,4% la nivel national. Ca si la nivel national, salariul reprezinta cea mai importanta categorie de venituri, reprezentand 66,4% din veniturile banesti (fata de 60,8% la nivel national). Cheltuielile medii lunare pe gospodarie in termeni nominali inregistrate in anul 2012 au fost de 2.547,22 lei, in crestere cu 7,3% fata de anul anterior. Dupa cum se observa, in mod sistematic cheltuielile inregistrate la nivel regional depasesc media inregistrata la nivel national, in anul 2012 inregistrand o depasire cu 13% a mediei nationale. Tabelul 2.38 Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie in- Regiunea Vest, 2008 – 2012

Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodarie - Regiunea

Vest

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Lei Lei Lei Lei Lei

Total Romania 1915,19 2047,33 2062,95 2183,76 2244,47

Total Regiunea Vest, din care: 1992,93 2185,01 2147,51 2374,35 2547,22

A. Cheltuieli banesti 1730 1895,25 1898,52 1998,15 2166,36

A1. Cheltuieli de consum 1297,46 1412,99 1426,78 1509,44 1604,99

A1.1.Cheltuieli pentru alimente si bauturi consumate

479,28 510,81 528,47 568,53 613

A1.2.Cheltuieli pentru cumpararea marfurilor nealimentare

467,84 495,97 490,61 517,33 548,94

A1.3.Cheltuieli pentru plata serviciilor

350,33 406,21 407,69 423,57 443,04

A2. Cheltuieli pentru alimente si bauturi neconsumate

(ramase in stoc, date in prelucrare, date la animale etc.)

39,59 40,42 44,61 37,4 41,06

A3. Cheltuieli pentru investitii 26,27 29,2 11,52 5,98 8,83

A4. Cheltuieli de productie 14,66 7,56 22,2 12,69 22,1

A5. Impozite, contributii, cotizatii, taxe

332,86 383,89 371,94 406,67 461,51

A6. Alte cheltuieli banesti 19,16 21,2 21,48 25,97 27,88


262,94 289,76 248,99 376,19 380,85

Sursa: Institutul National de Statistica La nivelul anului 2012, ponderea cheltuielilor banesti din total cheltuieli este de 85% fiind superioara mediei de 82,7% inregistrata la nivel national. In principal, destinatia cheltuielilor a fost reprezentata de consumul de produse alimentare, produse nealimentare si servicii, ponderile inregistrate diferind foarte putin de mediile de la nivel national. Grafic, structura cheltuielilor totale de consum pe gospodarii la nivelul anului 2012 se prezinta astfel :

EPTISA ROMANIA SRL





Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor in Regiunea Vest pastreaza in general aceleasi proportii fata de valorile inregistrate la nivel national, cea mai mare diferenta fiind inregistrata la Contravaloarea consumului din resurse proprii : 15% fata de media nationala de 17%. Grafic, structura cheltuielilor totale ale gospodariilor in anul 2012 se prezinta astfel :

Rezumand, putem afirma ca :

1. Salariul reprezintă cea mai importantă categorie de venituri, deţinând cea mai mare pondere din veniturile

totale ale gospodăriilor (55,8%, cu mult peste nivelul naţional de 50,01%).

2. Principala sursă a formării veniturilor a fost reprezentată de veniturile băneşti (84%, 2% faţă de nivelul

naţional 82,4%).

3. În 2012, cheltuielile băneşti au reprezentat principala destinaţie a veniturilor, 85%, mai mult cu 2,8% puncte

procentuale faţă de nivelul naţional (82,7%).

4. Cheltuielile pentru consumul de alimente au reprezentat în jur de 24% din cheltuielile totale, cheltuielile

pentru consumul nealimentar 21,6%, şi 17,4% era alocat serviciilor.

Produse alimentare

38%

Produse nealimentare

34%

Plata serviciilor

28%

Structura cheltuielilor totale de consum pe total gospodarii, in anul 2012, Regiunea Vest

Consum 63%

Investitii 0%

Productie 1%


cotizatii, taxe 18%

Consumul din resurse proprii

15%

Alte cheltuieli 3%

Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor in anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.5.5.5 Perspectiva regionala si locala

2.5.5.5.1 Rezumatul studiului regional si local

Regiunea Vest, in special judetul Caras-Severin, a avut niveluri mai mari de crestere in comparatie cu alte regiuni/judete, uneori chiar mai mari decat mediile nationale. Totusi, cele mai importante tendinte sunt rezumate mai jos, pe baza profilului socio-economic descris in alineatele anterioare, dupa cum urmeaza:

1. In ultimii sapte ani, populatia din judetul Caras-Severin a intrat in declin cu 2,6% pe an, ceea ce a condus la o densitate a populatiei de 32,2 loc/km

2 (79,9 loc/km

2 la nivel national si 54 loc/km

2 la nivelul

Regiunii Vest). 2. Procesul de imbatranire accelerat – pondere mica a populatiei tinere si pondere mai mare pentru grupa

de peste 60 de ani in comparatie cu cea de la nivel national si regional; nivelul se apropie de indicatorii de la nivel national.

3. Nivel moderat al urbanizarii de 54,3%, sub nivelul Regiunii Vest (62,1%) si putin peste nivelul national de 54,0%.

4. Pana acum, judetul Caras-Severin a fost un recipient net al migratiei, insa din 2006 a devenit sursa de migratie.

5. PIB-ul local a cunoscut o crestere notabila in ultimii 6 ani, insa sub mediile de la nivel regional si national.

6. PIB-ul/cap de locuitor a crescut de la an la an, avand o tendinta de crestere constanta: de la 78,4% din nivelul national in 2008 la 84,8% in 2012.

7. Scaderea continua a populatiei ocupate, chiar ciclica in comparatie cu nivelul national in ultimii cinci ani. 8. Distributia populatiei ocupate civile la nivelul judetului Caras Severin evidentiaza o pondere importanta

in domeniul agriculturii, vanatoare si silvicultura (41%), urmata de industrie (26,8%) si comert (12%) 9. Totalul salariatilor este in majoritate distribuit in industrie (38,7%) si sectorul serviciilor (34,8%). 10. In ultimii 12 ani (2000-2012), rata somajului in judetul Caras Severin depaseste substantial rata

somajului inregistrata atat la nivelul regiunii Vest cat si la nivel national. 11. Rata somajului este inca in scadere, atingand rata de la nivel national din 2012; pe criterii de sex, rata

somajului la populatia masculina este mai mare decat la cea feminina. 12. Castigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul judetului Caras Severin a crescut in termeni nominali

in perioada 2008 - 2011 cu cu 5,6% pe an, in anul 2012 inregistrand o crestere cu 4,8% fata de anul anterior.

13. In pofida acestei cresteri, salariile din Caras-Severin sunt inca mici, cu 14% sub nivelul regiunii Vest si cu 20% sub cel national.

14. Salariul reprezinta cea mai importanta categorie de venituri, detinând cea mai mare pondere din veniturile totale ale gospodariilor (55,8%, cu mult peste nivelul national de 50,01%).

15. Principala sursa a formarii veniturilor a fost reprezentata de veniturile banesti (84%, 2% fata de nivelul national 82,4%).

16. În 2012, cheltuielile banesti au reprezentat principala destinatie a veniturilor, 85%, mai mult cu 2,8% puncte procentuale fata de nivelul national (82,7%).

17. Cheltuielile pentru consumul de alimente au reprezentat în jur de 24% din cheltuielile totale, cheltuielile pentru consumul nealimentar 21,6%, si 17,4% era alocat serviciilor.

2.5.5.5.2 Previziuni de dezvoltare locala

Scopul acestei sectiuni a capitolului este sa ofere unele directii orientative pentru capitolul urmator, unde se vor furniza unele prognoze privind PIB-ul, populatia, salariile, venitul si cheltuielile gospodariilor din mediul urban si din cel rural pentru judetul Caras-Severin, in vederea evaluarii de accesibilitate pe termen mediu si lung.

Anii de reper pentru judet sunt cei din seria 2000-2012.

Ratele anuale pentru proiectia pe termen mediu (2013-2020) si lung (2020-2043) se vor stabili in conformitate cu cea mai recenta prognoza macroeconomica publicata de Comisia Nationala pentru Prognoza si de Uniunea Europeana.

Scenariul la nivel de judet trebuie sa fie in acord cu prognoza nationala: pe termen scurt spre mediu, estimarile relative la PIB si populatie raman mai mult sau mai putin apropiate de prognoza recenta, iar pentru proiectia pe termen lung, Consultantul a ales un scenariu moderat, urmarind jaloanele generale:

EPTISA ROMANIA SRL





o Cresterea PIB-ului local se preconizeaza ca va fi apropiata de nivelul national, datorita potentialului identificat in cursul analizei economice si sociale

o Asteptarile Consultantului privind PIB/locuitor vor urma aceeasi tendinta ca nivelul national o Populatia si populatia ocupata se estimeaza ca vor avea aceleasi niveluri, mai mult sau mai putin

stabile (corelate cu prognoza nationala).

In ce priveste veniturile, salariul, veniturile si cheltuielile populatiei, din cauza lipsei de date oficiale de prognoza, Consultantul va estima indicatorii folosindu-se de cifrele disponibile:

o Venitul, salariul, veniturile si cheltuielile gospodariilor estimate pentru anii de baza (2000-2011) la nivel national, regional si local

o Cifrele anuale pentru PIB sau PIB/locuitor sau salariu la nivel local (prin ajustarea cifrelor nationale cu raportul calculat pentru 2000-2011 intre nivelul national si cel local).

2.6. EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI A CELUI LEGAL

2.6.1. CADRUL ADMINISTRATIV GENERAL

In Romania, conceptul de dezvoltare regionala debuteaza in 1996, cu programul PHARE, in scopul de a se crea un cadru real pentru cresterea sociala si economica, eliminandu-se disparitatile dintre parti diferite ale tarii. Pe baza metodei europene de planificare teritoriala, Romania este impartita in opt regiuni de dezvoltare (care nu sunt diviziuni administrative in sine, ci au rolul de coordonare a dezvoltarii regionale). Actele normative legate de impartirea teritoriala a Romaniei definesc urmatoarea structura: Tabelul 2.39 – Nivelurile administrativ-teritoriale din Romania

Nivelul Descriere

NUTS I Romania

NUTS II 8 Regiuni de Dezvoltare (7 regiuni cu mai multe judete si una cuprinzand Municipiul Bucuresti + Judetul Ilfov)

NUTS III 42 de judete (41 de judete + Bucuresti ca oras capitala oficiala a Romaniei) – acestea reflecta structura administrativ-teritoriala a Romaniei

NUTS IV Nu se foloseste (deocamdata nu exista asocieri intre unitatile administrativ-teritoriale)

NUTS V 314 de municipii si orase, 2.827 de comune cu 13.092 de sate – acestea reflecta structura administrativ-teritoriala a tarii si a judetelor

Dincolo de nivelul comunei si de cel al orasului sau municipiului, nu mai sunt alte subdiviziuni administrative. Comunele au in componenta sate, dar acestea, neavand administratie individuala, nu constituie o diviziune administrativa. In ce priveste administratia publica locala, cadrul legal cuprinde urmatoarele acte normative principale: Tabelul 2.40 – Cadrul legal al administratiei publice locale din Romania

Legea Descriere

Legea nr. 215/2001

Legea administratiei publice locale - MO nr. 204/23.04.2001, modificata prin Legea nr. 286/2006 - MO nr. 612/18.0 –actualizata si modificata prin: Legea nr.264/2011, Legea nr. 59/2010 - pentru modificarea art. 55 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 11 aprilie 2010 M. Of. 222/2010 si Lege nr. 375/2009 - pentru modificarea alin. (2) al art. 53 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

Legea nr. 213/1998 Proprietatea publica si regim Legea nr. 213/1998ul sau juridic – modificata si comp prin legea nr.71/2011.

Legea nr. 351/2001 Planul de amenajare a teritoriului - MO nr. 408/24.07.2001, modificata si completatrin Legea nr.264/2011.

Legea nr. 500/2002

Finantele publice – modificata prin Ordonanta de urgenta nr. 63/2011 - pentru completarea art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice si Ordonanta de urgenta nr. 37/2011 - pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si pentru modificarea altor acte normative incidente

Legea nr. 51/2006 Serviciile comunitare de utilitati publice – modificata si completata prin O.U.G. nr. 13/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 145 din 26/02/2008 si Legea nr. 329/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 761 din 09/11/2009.

Legea nr. 195/2006 Legea-cadru a descentraizarii - MO nr. 453/25.05.2006; abroga Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodarie comunala.

Legea nr. 273/2006 Finantele publice locale - MO nr. 618/18.07.2006

OUG nr. 34/2006

Atribuirea contractelor de achizitii publice, a contractelor de concesiune a lucrarilor publice si a contractelor de concesiune a serviciilor publice actualizata prin Legea 76/2012 - pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedura civila Monitorul Oficial 365/2012 si OUG 77/2012 - pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii Monitorul Oficial 827/2012.

Legea nr. 107/1996 Legea apelor cu modificarile si completarile ulterioare

http://legeaz.net/cpc-cod-procedura-civila

EPTISA ROMANIA SRL





Legea nr. 241/2006 Servicii de alimentare cu apa si canalizare - Rectificarea publicata in MOF nr. 60 din 25/01/2007

modificata si completata prin O.U.G. nr. 13/2008 publicata in MOF nr. 145 din 26/02/2008.

Competente generale privind serviciile publice Conform principiilor descentralizarii si autonomiei locale, cadrul legislativ actual desemneaza drept institutii competente autoritatile administratiei publice locale. Legea nr. 215/2001, Art. 1 Par. 1 reglementeaza regimul general de autonomie locala, precum si organizarea si functionarea administratiilor publice locale. Conform acestei legi, administratia publica locala actioneaza si in plan intermediar, prin structuri asociative. Trebuie luate in considerare trei niveluri: national, regional si international. Nivelul national – (Legea nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare) stabileste ca Autoritatile administratiei publice locale se reunesc in asociatii specifice: Asociatia Comunelor, Asociatia Municipiilor, Asociatia Oraselor, Asociatia Consiliilor Judetene si alte forme de asociere in scopuri de interes general, create cu respectarea legii. Nivelul regional – (Legea nr. 215/2001 cu modificarile si completarile ulterioare) Unitatile administrativ-teritoriale au dreptul sa coopereze si sa se asocieze sub forma asociatiilor de dezvoltare intercomunitara (ADI). Aceste asociatii au personalitate juridica si legea le clasifica drept entitati de drept privat si utilitate publica. Scopul lor este insa unul limitat: implementarea proiectelor regionale sau furnizarea in comun a unor servicii publice. Legea nr. 215/2001 cu modificarile si completarile ulterioare atribuie toate problemele de interes public local, cu exceptiile stipulate prin lege, consiliului local, inclusiv administrarea domeniului public si a celui privat, precum si administrarea serviciilor furnizate cetatenilor. Legea nr. 195/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, legislatia-cadru a descentralizarii, reaminteste faptul ca autonomia locala este principiul fundamental al descentralizarii si da o definitie explicita in lege: Principiul autonomiei locale consta in atribuirea de competente la nivelul administrativ care este cel mai aproape de cetatean si capabil sa duca la indeplinire sarcina. Legea nr. 51/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste natura serviciilor comunitare de utilitate publica. Legea include in chiar capul listei de servicii pe cele aferente alimentarii cu apa potabila si canalizarii - Art.1 Par. (2). In domeniul serviciilor de furnizare apa si canalizare, actul normativ de referinta este Legea nr. 241/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Legea stabileste competenta exclusiva a autoritatii publice locale de : administrare, finantare si control a serviciilor de apa si canalizare. Art. 34 include obligatia de recuperare a costurilor pentru serviciile de furnizare apa si canalizare. Preturile si tarifele pentru servicii de furnizare apa si canalizare sunt stabilite, ajustate, modificate si aprobate in conditiile stipulate prin Legea nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Preturile si tarifele pentru apa si canalizare vor fi fundamentate intr-un mod care sa acopere costurile economice justificate ale serviciilor furnizate, care sa asigure o functionare eficienta si sigura a serviciilor, protectia mediului si a sanatatii publice, care sa descurajeze consumul excesiv si care sa stimuleze investitiile de capital, sa garanteze autonomia financiara a operatorului si continuitatea serviciilor.

Legea nr. 195/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca autoritatile publice de la nivelul comunelor si oraselor exercita urmatoarele competente exclusive: administrarea domeniului public si privat al comunelor sau oraselor, a infrastructurii rutiere de interes local, a unitatilor culturale de interes local, a unitatilor sanitare publice de interes local, a serviciilor de apa si canalizare, a iluminatului public, a salubritatii, a serviciilor de asistenta sociala, a transportului in comun, si alte competente stipulate de lege.

Referitor la serviciile pentru apa si canalizare, pe langa Legea nr. 51/2006 si Legea nr. 241/2006,actele subsecvente detaliaza aceste aspecte prin H.G. nr. 1591/2002 (reglementarile-cadru de organizare si implementare a serviciilor publice de apa si canalizare) si HG nr. 1353/2003 (reglementarile-cadru pentru

EPTISA ROMANIA SRL





delegarea serviciilor publice de apa si canalizare), plus acte normative specifice: Ordinul nr. 88/2007 privind aprobarea regulamentului-cadru pentru serviciile de apa si canalizare (MO nr. 324, 15.05.2007) si Ordinul nr. 90/2007 privind contractele-cadru pentru servicii de apa si canalizare (MO nr. 324, 15.05.2007). Legislatia privitoare la concesionare este data de OUG n r. 34/2006 privind contractele de achizitii publice, contractele de concesiune a lucrarilor publice si contractele de concesiune a serviciilor (MO nr. 418/15.05.2006), cu modificarile si completarile ulterioare. In ceea ce priveste competenta pentru servicii publice la nivelul comunei (unitatea administrativa de baza, care reuneste populatia rurala din unul sau mai multe sate, in functie de conditiile economice, sociale, culturale, geografice si demografice), exista Legea nr. 286/2006, care modifica Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice si Legea nr. 241/2006 a serviciilor de apa si canalizare – aceasta din urma a inlocuit termenul „comunal“ (cu sensul de „apartinand comunei, consiliului local sau colectivitatilor locale“) cu exprimarea „comunitar“ sau „inter-comunitar“. Aceasta modificare s-a facut pentru adaptarea legislatiei nationale la directivele europene si pentru crearea unui cadru care sa treaca de nivelul unitatilor teritoriale.

2.6.1.1 Asociatiile de dezvoltare inter-comunitara

Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, asigura cadrul juridic pentru crearea asociatiilor de dezvoltare inter-comunitara. Legea prevede ca 2: doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul, in limitele de competenta ale autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, conform legii, prin crearea unor asociatii de dezvoltare inter-comunitara, cu personalitate juridica de drept privat si interes public. Acelasi lege prevede ca asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt finantate prin contributii de la bugetul local al unitatilor membre ale asociatiei, precum si din alte surse constituite conform legii.

2.6.1.2 Delegarea competentelor

Unitatile administrativ-teritoriale locale pot trece unele competente asupra asociatiilor inter-comunitare, asa cum se arata in Legea nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare: asociatiile de dezvoltare comunitara, definite ca institutii publice de cooperare inter-comunitara, isi asuma si exercita, pentru si in numele autoritatilor publice locale asociate, toate competentele, drepturile si obligatiile aferente strict domeniului limitat al serviciilor care au fost transferate. Intr-o asociere inter-comunitara cu transfer limitat de competenta, administrarea serviciilor publice de apa si canalizare este exercitata de membrii numiti ai unui organ inter-comunitar. Unitatile administrativ-teritoriale locale si asociatiile de dezvoltare inter-comunitara pot opta sa administreze direct serviciile publice sau sa delege activitatea de administrare a acestora. Conform prevederilor Legii nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, unitatile sau asociatiile sus-amintite atribuie unuia sau mai multor operatori administrarea unui serviciu de utilitate publica, precum si utilizarea sistemului de utilitati publice legat de acel serviciu.

Recentele modificari si completari ale Legii Nr. 51/2006 si Legii Nr. 241/2006 Prin amendamentele aduse recent la Legea 51/2006, se prevede ca serviciile publice create in comun prin programe de noi investitii, executate in cadrul asociatiei de dezvoltare inter-comunitara (ADI) avand ca scop activitatea de servicii publice locale, sunt in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale membre si sunt inregistrate conform Legii 213/1998 a proprietatii publice, cu modificarile si completarile ulterioare. Activele amplasate in mai multe unitati administrativ-teritoriale si/sau deservind mai multe asemenea unitati vor fi in proprietatea publica a judetului, daca toate unitatile implicate se afla in acelasi judet si judetul este membru al asociatiei. Prin urmare, toate activele create prin programe finantate de U.E. sunt active publice. Managementul utilitatilor de furnizare apa si canalizare poate fi organizat in doua feluri: Management direct, organizat sub legea publica.

EPTISA ROMANIA SRL





Management delegat, in cadrul caruia autoritatile publice locale sau ADI atribuie unuia sau mai multor operatori managementul efectiv al serviciului, adica gestiunea si exploatarea serviciilor de furnizare apa si canalizare, pe baza unui contract de delegare a managementului. Metoda de gestionare a serviciilor de utilitati publice se stabileste prin decizia autoritatilor competente ale unitatilor administrativ-teritoriale, in functie de natura si situatia serviciului, de necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate, de interesele curente si viitoare ale unitatilor administrativ-teritoriale si de marimea si complexitatea infrastructurii serviciului de utilitati. Recentele amendamente aduse legilor 51/2006 si 241/2006 prin OUG nr. 13/2008, au creat o baza legala explicita pentru schema institutionala propusa prin POS Mediu, cu privire la managementul delegat. Noile prevederi ale Legii 51/2006 definesc delegarea managementului unui serviciu public local drept actiunea prin care o unitate administrativ-teritoriala acorda unuia sau mai multor operatori autorizati managementul unui serviciu sau activitatea componenta a unui serviciu pentru care unitatea in cauza este responsabila, precum si concesiunea infrastructurii aferente; delegarea managementului unui serviciu public local presupune dreptul si obligatia operatorului de a gestiona si exploata infrastructura aferenta serviciului delegat sau activitatii delegate. Delegarea managementului poate fi facuta si de asociatiile de dezvoltare inter-comunitara ADI avand ca obiect de activitate serviciile publice locale, in numele unitatilor administrativ-teritoriale membre, pe baza unei procuri acordate de acestea. Managementul delegat se efectueaza in baza unui contract specific, incheiat intre una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale, ca autoritate de atribuire, si un operator, ca prestator. Conditia prealabila acordarii unei asemenea delegari a managementului este licitatia publica, cu respectarea procedurilor legale in materie. Prin exceptie, in cadrul procesului de regionalizare s-a convenit cu Comisia Europeana, cu ocazia negocierilor pentru aprobarea POS Mediu, ulterior legiferate prin OUG 13/2008, ca atribuirea contractelor de delegare a managementului sa se poata face direct catre operatorii regionali (OR), de catre unitatile administrativ-teritoriale prin intermediul asociatiilor ADI. Pentru a se permite aceasta atribuire directa, relativ la principiile concurentei si ale transparentei stipulate de legislatia europeana si de cea autohtona, trebuie respectat un set de reguli. Conform Curtii Europene de Justitie, reglementarile europene privind organizarea de licitatii pot sa nu fie aplicate atunci cand se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

o autoritatea publica avand rolul autoritatii contractante controleaza entitatea separata in cauza (operatorul) la fel cum isi controleaza si propriile departamente (criteriul „controlului similar“); acest criteriu a fost insotit de conditia suplimentara ca entitatea respectiva sa ramana in intregime in proprietate publica, pe toata durata contractului de delegare,

o entitatea (operatorul) isi indeplineste o parte esentiala a activitatilor impreuna cu autoritatea sau autoritatile publice care o controleaza (criteriul „activitatii exclusive“).

Prin acest mecanism institutional, operatorul regional este supus unui control comun al autoritatilor locale, care il exercita prin intermediul unui singur organism, asociatia de dezvoltare inter-comunitara, careia ii atribuie procura de reprezentare si drepturi speciale.

2.6.2. CADRUL LEGAL

Cadrul legal aplicabil acestui Master Plan rezulta din urmatoarele acte legislative romanesti si europene, asupra sectoarelor de apa si de mediu. In plus, este prezentata in rezumat corelatia dintre directivele UE si legea romaneasca. Mai multe detalii si un sumar al normativelor tehnice sunt date in Anexa C1.

Tabelul 2.41 – Principalele reglementari UE

Reglementarea si data de aplicare Descriere

Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991

Referitor la epurarea apelor uzate urbane, modificata prin Directiva 98/15/EC

Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976

Despre poluarea provocata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii (si cele 7 directive „fiice“)

Directiva Consiliului 76/160/EEC din 8 decembrie 1975

Referitor la apa de imbaiere

Directiva Consiliului 86/280/EEC din 21 iunie 1986

Referitor la valorile limita si la obiectivele de calitate pentru deversarea anumitor substante periculoase, incluse in Lista I din Anexa la Directiva 76/464/EEC

Directiva Consiliului 98/83/EC din 3 Referitor la calitatea apei pentru consumul uman

EPTISA ROMANIA SRL





Tabelul 2.42 – Legislatia romaneasca de mediu relevanta pentru Master Plan

noiembrie 1998


Privind calitatea necesara pentru apa de suprafata folosita in scopuri de potabilizare, in statele membre

Directiva Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979

Referitor la protectia apei subterane impotriva poluarii provocate de anumite substante periculoase

Directiva Consiliului 79/869/EEC din 9 octombrie 1979

Privind metodele de masurare si frecventa prelevarii de mostre si a analizelor pentru apa de suprafata destinata potabilizarii, in statele membre

Directiva Consiliului 78/659/EEC din 18 iulie 1978

Privind calitatea apelor dulci care au nevoie de protectie sau imbunatatire pentru a permite supravietuirea pestilor

Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000

Stabilirea unui cadru de actiune comunitara in domeniul politicilor apei


Referitor la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului

Directiva Consiliului 2001/42/EC si a Parlamentului European din 27 iunie 2001

Referitor la evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului

Nr. Denumirea comuna publicata in Monitorul Oficial, data, scurta descriere

REGLEMENTARI GENERALE DE MEDIU

Legea 265/2005

Legea protectiei mediului Monitorul Oficial nr. 70/17 februarie 2000 ►Reglementeaza sectorul protectiei mediului pe baza principiului si a elementelor dezvoltarii durabile a societatii. Stabileste procedura de evaluare a impactului asupra mediului, regimul substantelor si deseurilor periculoase, precum si cel al altor tipuri de deseuri; regiimul ingrasamintelor chimic si pesticidelor; regimul de protectie impotriva radiatiilor ionizante si securizarea surselor de radiatii; protejarea resurselor naturale si conservarea biodiversitatii; protejarea apei si a ecosistemelor acvatice; protejarea atmosferei; protejarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre; regimul ariilor protejate si al monumentelor naturale; protejarea asezarilor umane; atributiile si responsabilitatile autoritatilor privind protectia mediului; obligatiile persoanelor fizice si juridice; pedepsele pentru incalcarea legislatiei de mediu; lista activitatilor supuse procedurii de evaluare a impactului produs asupra mediului, in vedere emiterii acordului, avizului si/sau autorizatiei de mediu.

HG Nr. 1213 /2006

Hotarare privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri - ► Actul stabileste procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, in vederea emiterii acordului de mediu, pentru anumite proiecte publice sau private care pot avea efecte insemnate asupra mediului prin natura, marimea sau localizarea lor. Evaluarea face parte din procedura de obtinere a acordului de mediu. Anexa 1 contine lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului. Anexa 2 contine lista proiectelor care necesita evaluarea impactului asupra mediului. Anexa 3 contine criteriile de selectie care stabilesc cerinta desfasurarii procedurii de evaluare. Anexa 4 contine lista informatiilor cerute proprietarului proiectului supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

OM 135/2010

Metodologia de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private► Obiectivul procedurii emise de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor este acela de a reglementa conditiile de obtinere a acordurilor de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului. Obtinerea acordului de mediu este obligatorie pentru noile proiecte de investitii si pentru modificarea substantiala a unor proiecte existente, inclusiv cele de demolare, precum si pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, stabilite prin HG nr. 1213/2006 privind procedura-cadru de evaluare a impactului de mediu si de aprobare a listei de proiecte publice si private supuse procedurii.

OM 863/2002

Norme metodologice privind etapele procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului M.O. nr. 52/ din 30 ianuarie 2003 ► Stabileste normele metodologice aplicabile procedurii-cadru de evaluare pentru anumite proiecte publice sau private. Anexa 1 contine regulile metodologice privind etapa de includere a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Anexa 2 contine regulile metodologice pentru etapa de definire a evaluarii si de intocmire a raportului privind analiza de evaluare. Anexa 3 contine regulile metodologice pentru etapa de analiza a raportului privind analiza de evaluare a

EPTISA ROMANIA SRL





impactului asupra mediului.

HG 1076/2004

Stabilirea procedurii de desfasurare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe - M.O. nr. 707 din 5 august 2004 ► Stabileste procedura de desfasurare a evaluarii de mediu, pentru emiterea autorizatiei de mediu necesarea in vederea adoptarii unor planuri si programe care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, definind rolul autoritatilor responsabile cu protectia mediului si cerintele de consultare a partilor interesate si de participare a publicului. Planurile si programele supuse evaluarii de mediu sunt: a) pentru sectoarele: agricultura, silvicultura, piscicultura si pescuit, acvacultura, energie, industrie, inclusiv extractia resurselor minerale, transport, managementul deseurilor, gospodarirea apelor, telecomunicatii, turism, dezvoltare regionala, imbunatatiri funciare si urbanism; b) cele care afecteaza ariile speciale de protectie acvafaunistica sau ariile de conservare reglementate prin OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei, aprobata cu amendamente prin Legea nr. 462/2001.

Legea 22/ 2001

Legea de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier, adoptata la Espoo pe 25 februarie 1991. - M.O. nr. 105 din 1 martie 2001 ► Legea stipuleaza continutul documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului, criteriile general aplicabile pentru determinarea importantei impactului asupra mediului, procedura de notificare a activitatilor banuite ca ar avea un impact transfrontalier semnificativ; lista cuprinde activitatile propuse, procedura de investigare pentru a se verifica daca o activitate propusa este suspecta de impact transfrontalier semnificativ, consultarea si informarea publicului interesat, continutul trataelor bilaterale si multilaterale, si procedura de arbitraj.

REGLEMENTARI PENTRU PROTEJAREA NATURII

Legea 13/1993 Conventie privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa M.O. nr. 283 din 7 decembrie 1993 ► Transpune in legislatia romaneasca prevederile Conventiei adoptate la Berna pe 19 septembrie 1979.

Legea 462/2000

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice M.O. nr. 433 din 2 august 2001► Garantarea conservarii si a utilizarii durabile a patrimoniului natural. Reglementeaza asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habbitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; pastrarea sau readucerea in stare de conservare favorabila a habitatelor si a speciilor de flora si fauna; formarea, organizarea si extinderea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si reglementarea regimului lor; masuri de protectie si conservare a speciilor pe cale de disparitie, vulnerabile, endemice si rare de animale si plante salbatice, precum si de protejare a formatiilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, literar si cultural, a valorilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic, si de alta natura valoroasa pentru patrimoniul national, existente in cadrul si/sau in afara ariilor naturale protejate.

D.C. 2000/60/CE

Directiva-cadru a Comunitatii Europene pentru apa 2000/60/EC ► Aceasta directiva stabileste cadrul de actiune comunitara in ce priveste strategia pentru sectorul apei. Directiva cauta sa protejeze apele de suprafata, de tranzitie, costiere si subterane, prin: Prevenirea deteriorarii, protejarea si imbunatatirea situatiei ecosistemului acvifer, in functie de nevoile sale, si a ecosistemelor de uscat si de mlastina care depind direct de sistemele acvifere. Promovarea utilizarii apei pe baza protejarii in timp a surselor de apa; Asigurarea reducerii progresive a poluarii apelor subterane, pentru prevenirea poluarii ulterioare si minimizarea efectelor inundatiilor si secetelor; Reducerea semnificativa a poluarii apelor de suprafata; Protectia apelor teritoriale si a marilor.

Legea 5/2000 sectiunea III

Planul national de amenajare a teritoriului - M.O. nr. 152 din 12 aprilie 2000 ► Sectiunea III se refera la ariile protejate. Legea defineste ariile naturale protejate de interes national si identifica valorile de patrimoniu cultural national care necesita crearea unor arii protejate pentru conservarea lor. Anexa la lege prezinta ariile naturale protejate de interes national, aria grografica si localizarea in terioriu a ariilor naturale protejate.

REGLEMENTARI GENERALE PENTRU PROTECTIA APEI

Legea 107/1996, cu modificarile si

Legea apelor ► Stabileste regimul de utilizare a corpurilor de apa si albiilor, precum si cel de exploatare si de regularizare. In domeniul gospodarii apelor, stipuleaza cunoasterea surselor de apa, protectia albiilor, malurilor si a lucrarilor hidrotehnice, amenajarea bazinelor hidrografice, regimul obiectivelor de

EPTISA ROMANIA SRL





Tabelul 2.43 – Corespondenta dintre legislatia romaneasca si directivele europene

Legislatia romaneasca Directivele europene

HG 188/28.02.2002 (OG nr. 187/20.03.2002) cu modificarile si completarile ulterioare, privind aprobarea normelor tehnice pentru evacuarea apelor uzate in mediul acvatic.

Directiva 98/271/EC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, amendata prin Directiva 98/15/EC Amendata de 398L0015 Amendata de 303R1882

Ordin nr. 799 /2012 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospopdarire a apelor si a

completarile ulterioare

apa si canalizare, protectia contra inundatiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase si a accidentelor la constructiile hidrotehnice. Legea stabileste dimensiunile ariilor de protectie din jurul lacurilor naturale si amenajate, in lungul cursurilor de apa, al barajelor, al canalelor si al altor lucrari hidrotehnice, controlul activitatilor de gospodarire a apei si pedepsele prevazute pentru incalcarea legii.

H.G. 118/2002 cu modificarile si completarile ulterioare

Aprobarea planului de masuri pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de deversarea unor substante toxice - M.O. Nr. 132 din 20 februarie 2002 ► Stabileste cadrul si regulile privind prevenirea si reducerea poluarii mediului acvatic si a apei subterane, cauzata de deversarea unor substante toxice; infiintarea, structura si responsabilitatile comisiei de lucru interministeriale; lista substantelor toxice prioritare/inalt prioritare; criteriile pentru identificarea poluarii apelor cu substante toxice prioritare/inalt prioritare sau expuse unei asemenea poluari.

O. M. 1146/2002

Normativ privind obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafata - M.O. nr. 197 din 27 martie 2002 ► Ordinul stabileste clasele de calitate a apei conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 si prin respectarea obiectivelor de referinta. Obiectivele de referinta corespund valorilor de calitate din categoria a doua si reprezinta valorile de atins la nivel national si regional in cadrul strategii pe termen mediu. Clasa intai de calitate – Limitele maxime admisibile reflecta starile sau concentratiile naturale de referinta. In cazul substantelor toxice (sintetice) se adopta limita de detectie a metodei de analiza sau pragul minim de interes potential in activitatea de monitorizare. In cazul substantelor de origine naturala, inclusiv metale grele, starea de referinta se refera la zonele naturale. Sectiunile de referinta corespund acelor situri unde influenta antropica este sub 10%. Clasa a doua de calitate – Limitele din aceasta clasa corespund valorilor vizate si reflecta starea de calitate pentru protejarea ecosistemelor acvatice. In cazul altor suubstante toxice, valorile-tinta au la baza o evaluare a riscurilor. Clasele a treia si a patra de calitate – Valorile limita corespunzand acestor calse sunt de 2-5 ori mai mari decat cele ale obiectivelor de referinta si reflecta efectul influentelor antropice.

Legea 14/1995

Legea de ratificare a Conventiei de cooperare pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, semnata la Sofia pe 29 iunie 1994 - M.O. Nr. 41 din 27 februarie 1995 ► Legea reglementeaza prevenirea, controlul si reducerea impactului transfrontalier; masuri speciale pentru protejarea resurselor de apa; limitarea evacuarilor; obiectivele si criteriile de calitate a apei; inventarierea evacuarilor; planuri de actiune, programe de monitorizare, obligatii de raportare, consultari, schimb de informatii, protectia informatiilor furnizate, sisteme de comunicatii, avertizare si alarma, planuri pentru interventii de urgenta si asistenta reciproc. Stabileste crearea unei comisii internationale pentru protectia fluviului Dunarea River, cu responsabilitatile si prerogativele sale. Contine: lista grupelor de substante periculoase; substantele periculoase individuale; reguli pentru evaluarea generala a calitatii apei; statutul comisiei internationale pentru protejarea fluviului Dunarea.

Legea 30/1995

Legea de ratificare a Conventiei privind protejarea si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale, Helsinki, 17 martie 1992. - M.O. Nr. 82 din 3 mai 1995 ► Stabileste obligatiile partilor riverane in ce priveste prevenirea, controlul si reducerea impactului transfrontalier, precum si pentru supraveghere, cercetare-dezvoltare, schimb de informatii si protectie a informatiilor. Legea contine prevederi aplicabile partilor riverane pentru cooperare bilaterala si multilaterala, supraveghere si evaluare in comun, sistem de avertizare si alarma, asistenta reciproca, institutii. Stipuleaza norme pentru dezvoltarea celor mai bune practici de mediu, pentru elaborarea obiectivelor si a criteriilor de calitate a apei, si procedura de arbitraj in cazul unui posibil diferend.

EPTISA ROMANIA SRL





autorizatiei de gospodarire a apelor.

OM nr. 1241/16.01.2003 (OG nr. 104/19.02.2003) privind aprobarea procedurii de modificare sau retragere a autorizatiilor si avizelor de gospodarirea apelor.

OM nr. 49/2004 (OG nr. 66/27.01.2004) privind aprobarea cerintelor tehnice pentru protectia mediului si in particular a solului, cand se foloseste namol de epurare in agricultura, care transpune Directiva 86/278/EEC pe aceeasi tema.

Legea nr. 458/08.07.2002 (OG nr. 552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare

Directiva 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei pentru consumul uman. Amendata de 303R1882 Legea nr. 311/28.06.2004 (OG nr. 582/30.06.2004) de

amendare a Legii no 458/2002 (OG Nr. 552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile.

HG nr. 974/15.06.2004 (OG nr. 669/26.07.2004) privind aprobarea normele de monitorizare, inspectie sanitara si calitate a apei potabile, si procedura de emitere a autorizatiei sanitare de utilizare si stocare a apei potabile.

Legea apelor nr.107/25.09.1996 (MO nr. 244/08.10.1996) Legea nr. 310/28.06.2004 (OG nr.584/30.06.2004) de amendare a Legii nr. 107/25.09.1996 (OG nr. 244/08.10.1996)

Directiva 2000/60/EC din 23 octombrie 2000, care stabileste un cadru de actiune comunitara in domeniul politicilor apei. Amendata de 301D2455

HG nr. 472/09.06.2000 (OG nr. 272/15.06.2000) privind masurile necesare pentru calitatea mediului acvatic.

OM nr. 281/11.04.1997 (OG nr. 100 bis/26.05.1997) privind aprobarea procedurii pentru mecanismul de acces la informatii despre gospodarirea apelor.

MO nr. 913/15.10.2001 (nepublicat) privind aprobarea cadrului planului de gospodarire a apelor in legatura cu bazinele hidrografice.

MO nr.1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002) de aprobare a normelor pentru obiectivele de referinta folosite la clasificarea apelor de suprafata.

2.6.3. INSTITUTIILE DE MEDIU

In aceasta sectiune a capitolului se face o trecere in revista a tuturor organizatiilor implicate in monitorizarea si reglementarea sectorului apei si a sectorului mediului din Romania, la nivel national si judetean (ministere si alte institutii publice), impreuna cu functiile si responsabilitatile lor.

Tabelul 2.44 – Institutiile implicate in monitorizarea si reglementarea sectoarelor apei si mediului

Organizatia/Responsabilitati

MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE (MMSC)

Asigura implementarea politicilor guvernamentale in doomeniile sale de activitate, conform legislatiei in vigoare

Elaboreaza politicile si strategiile de mediu, utilizare a apei si dezvoltare durabila, si le supune aprobarii Guvernului spre adoptare

Propune autoritatilor indrituite sau, dupa caz, stabileste conform legii instrumentele juridice, institutionale, administrative si economico-financiare pentru stimularea si accelerarea integrarii principiilor si obiectivelor de mediu in alte politici sectoriale

Propune autoritatilor indrituite sau, dupa caz, stabileste masurile prin care sa asigure conformarea politicilor si a programelor de dezvoltare nationala si locala cu strategia nationala de dezvoltare durabila si cu obiectivele stabilite prin strategiile de protectie a mediului si utilizare a apei

Emite documentele de reglementare din domeniul sau de activitate, conform prevederilor legii

Elaboreaza documentele de politica publica din domeniile sale de activitate si proiectele de acte normative, si emite opinii

EPTISA ROMANIA SRL






experte care intra in competenta sa asupra proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere si autoritati ale administratiei publice centrale si locale

Raporteaza sau, dupa caz, informeaza CE despre masurile legislative luate in domeniile reglementate de acquis-ul comunitar pentru mediu, conform domeniilor de responsabilitate, in plus fata de procesul de notificare a masurilor nationale care transpun acest acquis

Coordoneaza opinia experta, promovarea, executarea si monitorizarea investitiilor pentru protectia mediului si utilizarea apei Coordoneaza activitatea de administrare pentru patrimoniul unitatilor care ii sunt subordonate, pe care le coordoneaza sau care se afla sub autoritatea sa, aferent domeniului public al statului

Elaboreaza programe privind protectia mediului si utilizarea apei, in vederea asigurarii dezvoltarii durabile

Reprezinta Guvernul in relatiile cu organizatii interne si internationale axate pe mediu, utilizarea apei si dezvoltare durabila

Asigura in toata tara controlul respectarii de catre persoanele fizice si juridice a reglementarilor privind mediul si utilizarea apei Asigura organizarea si dezvoltarea cercetarii stiintifice si a ingineriei tehnologice din domeniile sale de competenta, si stabileste continutul si prioritatile programelor de cercetare Asigura conform legii elaborarea studiilor de cercetare necesare pentru domeniile sale de activitate si actioneaza pentru valorificarea rezultatelor Asigura prin propriile departamente sau prin unitatile subordonate controlul respectarii legii in ce priveste protectia mediului, utilizarea apei si siguranta domeniilor de exploatare a barajelor, si stabileste sanctiunile pentru incalcarea legii, aplica sanctiunile si, dupa caz, aplica mecanismele de control conform prevederilor legale

Organizeaza evenimente, elaboreaza si sustine editarea publicatiilor de specialitate si informare din domeniile sale de activitate Organizeaza si coordoneaza elaborarea de studii si proiecte pentru investitii in mediu, utilizarea apei, meteorologie, hidrologie si hidrogeologie

Identifica si propune indicatori privind dezvoltarea durabila, mediul si utilizarea apei, si coopereaza cu Institutul National de Statistica in scopul ajustarii permanente a statisticilor la cerintele nationale si corelarii lor cu sistemele internationale de statistica a datelor

Initiaza direct sau prin unitatile pe care le coordoneaza sau care se afla sub autoritatea sa, proiecte in sistem de parteneriat public-privat, si negociaza, semneaza si executa contracte de parteneriat public-privat in conditiile legii

Initiaza, negociaza si asigura aplicarea prevederilor conventiilor internationale din domeniile sale de competenta, reprezinta interesele statului in relatiile bilaterale si multilaterale cu diferite institutii si organizatii straine, si dezvolta relatii de cooperare cu institutii si organizatii similare din alte state, in conditiile legii

Intreprinde actiuni si initiative conform competentelor prevazute in lege pentru participarea Romaniei la actiuni de cooperare bilaterala si multilaterala, la nivel sub-regional, regional si global, pentru valorificarea ocaziilor si facilitatilor financiare, tehnice, tehnologice si de asistenta stiintifica

Indeplineste alte responsabilitati conform legii romanesti si conform altor documente juridice internationale la care Romania este parte

Asigura cadrul juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului despre politicile, strategiile si deciziile privind mediul si dezvoltarea durabila Coordoneaza forma finala a pozitiei Romaniei in promovarea noului acquis de mediu la nivelul CE Programeaza, coordoneaza si monitorizeaza utilizarea asistentei financiare rambursabile acordate Romaniei de UE in domeniile sale de activitate

Asigura accesul public la informatiile despre mediu, consultarea si participarea publicului la deciziile privind mediul Initiaza si dezvolta programe de educatie si formare pentru specialistii din domeniul sau, coopereaza cu ministerele si alte autoritati centrale si locale, cu institutii de invatamant, stiinta si cultura, si cu reprezentantii mass media Asigura relatia cu Parlamentul Romaniei, cu sindicatele si cu asociatiile patronale din domeniul sau

AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI (ANPM)

Subordonata Ministerului Mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) este o agentie a administratiei publice centrale, care isi delega competentele la nivel regional si judetean.

La nivel judetean, conform HG nr. 459/2005, ANPM actioneaza prin agentii specifice, cum ar fi Agentia de Protectia Mediului (APM). Aceste institutii, cu personalitate juridica proprie, asigura implementarea politicii de mediu la nivel judetean.

ANPM a fost creata in 2003, reorganizata in 2005 prin HG nr. 459/2005 si modificata prin HG nr. 1528/2007. Modificarea

EPTISA ROMANIA SRL






principala din 2005 a constat in transferarea agentiilor de mediu judetene si locale din subordinea Ministerului Mediului in suubordinea ANPM.

Autorizeaza toate activitatile cu impact asupra mediului si coordoneaza procesele de autorizare la nivel judetean si local, identifica neconformitatile cu documentatia de autorizare depusa si informeaza autoritatea de inspectie si control din domeniul protectiei mediului (Garda de Mediu); Adopta masurile legale cuvenite in cazul neconformitatilor din documentatia de autorizare, asigura sprijin tehnic pentru elaborarea strategiilor si a politicilor din domeniul mediului; Coordoneaza realizarea planurilor de actiune sectoriale si nationale din domeniul protectiei mediului si monitorizeaza stadiul de implementare a activitatilor de protectie a mediului in acord cu planurile negociate cu Uniunea Europeana, elaborand rapoarte perodice in acest sens; Asigura dialogul cu Agentia Europeana a Mediului, elaboreaza rapoarte privind starea mediului si sustine si participa la initiativele societatii civile din domeniul protectiei mediului.

Activitatile acoperite de ANPM sunt: controlul poluarii si managementul riscurilor, protectia atmosferei, schimbarile climatice, biodiversitatea etc.

Emite diverse acte juridice: -Avizul de mediu pentru planuri si programe – un act juridic care confirma integrarea aspectelor de protectia mediului intr-un plan sau program – HG nr. 1076/2004 -Acordul de mediu – un act juridic care stabileste conditiile pentru implementarea proiectelor care au impact asupra mediului – HG nr. 1213/2006 -Autorizatia de mediu – un act juridic care stabileste conditiile pentru implementarea activvitatilor cu impact asupra mediului - OM nr. 1798/2007

GARDA NATIONALA DE MEDIU (GNM)

Organizata prin HG nr. 1224/2007, actioneaza ca institutie publica de inspectie si control. Activitatile sale sunt coordonate de Comisariatul General si sunt implementate prin comisariatele teritoriale judetene.

Controleaza activitatile din punctul de vedere al impactului de mediu, pentru a depista si sanctiona incalcarile legislatiei privind protectia mediului.

ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU POS MEDIU (OI POS MEDIU)

Organizatii fara personalitate juridica, actionand la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare prin delegarea responsabilitatilor din partea Ministerului Mediului si schimbarilor climatice.

ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE (ANAR)

Administratia Nationala Apele Romane a fost infiintata in baza OUG 107/2002, prin reorganizarea fostei Companii Nationale Apele Romane, in scopul administrarii, pastrarii integritatii si al protectiei patrimoniului public de interes national care constituie infrastructura Sistemului national de gospodarire a apelor si pentru gospodarirea durabila a resurselor de apa, care reprezinta monopol natural de interes strategic (Articolul 1 din OUG 107/2002). Avand statutul de entitate autonoma in interes public, ANAR este o persoana juridica aflata sub autoritatea Ministerului Mediului. Reprezinta autoritatea competenta in privinta serviciilor de apa si canalizare, dar si a tuturor celorlalte servicii de utilizati publice definite prin Legea nr. 51/2006, cu exceptia transportului in comun si a termoficarii. Conform legii, serviciile de apa sunt monopol natural de interes strategic, dar si resurse naturale cu valoare economica, conform OUG nr. 107/2002, Anexa 5, Art. 1 Par. 2.

Organizarea administrativa tine cont de localizarea geografica a principalelor cursuri de apa: Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut si Dobrogea-Litoral.

Institutie aflata sub coordonarea Ministerului Mediului, gospodareste toate corpurile de apa.

Domeniul principal de activitate: implementarea strategiei si a politicii nationale in cadrul managementului cantitativ si calitativ al resurselor apa, precum si a armonizarii legislatiei cu Directivele UEU; administrarea si exploatarea sistemului infrastructurii nationale de gospodarirea apelor; implementarea noii Directive Cadru a Apei pe bazine pilot – Raport privind analiza legala 4/105; gospodarirea si punerea in valoare a resurselor de apa de suprafata si subterana, precum si a datelor existente in domeniul respectiv.

ANAR este operatorul exclusiv al serviciilor specifice din cadrul gospodaririi apelor (de suprafata si subterane, cu potentialul lor natural). ANAR propune MMSC toate reglementarile legale necesare. ANAR detine, printre altele, urmatoarele responsabbilitati: realizeaza si gestioneaza Fondul national de date hidrologice, hidrogeologice si de gospodarire a apelor; elaboraeaza sinteze anuale de date privind gospodarirea apelor, hidrologie si hidrogeologie, evaluarea impactului asupra

EPTISA ROMANIA SRL






mediului (EIM) si audituri d emediu; monitorizeaza hidrologia, hidrogeologia si gospodarirea resurselor de apa si elaboreaza prognoze; aproba/autorizeaza toate folosintele de apa; asigura implementarea legislatiei autohtone armonizate cu legislatia UE in domeniul gospodaririi apelor; asigura implementarea conventiilor internationale din domeniul gospodaririi apelor.

AGENTIILE LOCALE DE PROTECTIA MEDIULUI

Agentia Locala pentru Protectia Mediului indeplineste sarcinile ANPM la nivelul judetului, in domeniul politicilor si legislatiei mediului, si coordoneaza elaborarea planurilor de actiune la nivel local.

Competente in urmatoarele domenii: calitatea aerului, protectai naturii, managementul deseurilor si al substantelor chimice, controlul si autorizarea poluarii, monitorizare, sinteza si coordonare, relatii publice si comunicare.

AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE A SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE (ANRSC)

Conform Art. 13 Par. 3 din Legea nr. 51/2006, ANRSC emite autorizatii, elaboreaza metodologii si reglementari cadru in domeniul serviciilor de utilitate publica si monitorizeaza implementarea legislatiei.

Misiunea importanta a ANRSC este sa stabbileasca un cadru de baza al tarifelor si preturilor. Structura tarifara formulata, conform HG nr. 1591/2002 pentru aprobarea reglementarilor-cadru menite sa organizeze si sa implementeze serviciile de apa si canalizare, trebuie sa includa anumite taxe.

AGENTIA REGIONALA DE DEZVOLTARE (ARD)

Reprezinta o asociatie de judete si este o persoana juridica infiintata ca structura teritoriala la nivelul NUTS 2. Create prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala din Romania (MO nr. 577/29.06.2004), cele 8 ADR-uri au ca misiune sa aplice politicile de dezvoltare regionala.

Respectandu-se principiile autonomiei locale, descentralizarii si parteneriatului, activitatile lor sunt finantate de un fond de dezvoltare regionala alimentat din Fondul National de Dezvoltare Regionala (FNDR) si din bugetele judetelor.

ADR-urile isi asuma rolul de organism intermediar pentru programele operationale sectoriale.

ADR nu este o structura administrativa, dar Legea nr. 51/2006 o insarcineaza cu misiunea de a sprijini asociatiile inter-comunitare, conform Art. 10 Par. 9. Tabelul urmator prezinta institutiile care sunt subordonate Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice: Tabelul 2.45 - Unitati subordonate Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice

Denumirea comuna a unitatii

I. Institutii publice cu personalitate juridica, finantate integral de la bugetul de stat

1. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

2. Administratia rezervatiei biosferei” Delta Dunarii ”

3. Garda Nationala de Mediu

II. Unitati fara personalitate juridica, finantate integral de la bugetul de stat

1. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Bucuresti, Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov

2. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Pitesti, Regiunea 3 Sud Muntenia

3. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Sibiu, Regiunea 7 Centru

4. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Bacau, Regiunea 1 Nord-Est

5. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Cluj Napoca, Regiunea 6 Nord-Vest

6. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Timisoara, Regiunea 5 Vest

7. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Craiova, Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia

8. Organism intermediar pentru POS infrastructura mediu, Galati, Regiunea 2 Sud-Est

III. Unitati cu finantare externa si de la bugetul de stat

1. Unitati de managementul proiectelor (UMP)

2. Unitati de implementare a proiectelor (UIP)

IV. Institutii publice finantate din venituri proprii si de la bugetul de stat

1. Agentia Nationala pentru Substante Periculoase si Chimicale

EPTISA ROMANIA SRL





Tabelul 2.46 Unitati aflate sub autoritatea Ministerului Mediului si Schimbarilor

Climatice

Denumire comuna

1. Administratia Nationala pentru Meteorologie

2. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

3. Comisariatul general al Garzii Nationale de Mediu

Unitati aflate sub coordonarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice:

Tabelul 2.47 Unitati aflate sub coordonarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice

Denumire comuna

I. Unitati finantate din venituri proprii

1. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti

2. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina Grigore Antipa – INCDM Constanta

3. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii – INCDDD Tulcea

4. Administratia Fondului de Mediu

5. Administratia Nationala Apele Romane

2.6.4. INSTITUTIILE PENTRU APA SI CANALIZARE

2.6.4.1 GENERALITATI

Procesul de regionalizare consta din organizarea si exploatarea serviciilor furnizate unui grup sau mai multor grupuri de unitati administrativ-teritoriale dintr-o zona geografica, determinarea facandu-se dupa bazinul hidrografic si/sau granitele administrative (municipii, judete). Una din cerintele principale ale programului POS Mediu este regionalizarea serviciilor de apa si canalizare. Procesul de regionalizare are ca scop sa rezolve fragmentarea excesiva a sectorului apei si sa obtine economii de scara insemnate. Procesul este sustinut prin programele ISPA si PHARE, precum si de la bugetul de stat si sunt luate in considerare toate cele 42 de judete sunt cuprinse. Procesul de regionalizare impune existenta unui cadru institutional, asa incat intr-o regiune sa se asigure in comun managementul si exploatarea serviciilor. Conform Capitolului 22 – Mediul, regionalizarea serviciilor de apa si canalizare implica infiintarea entitatilor adecvate pentru implementarea proiectelor majore de investitii in sistemele publice construite cu fonduri UE. Avand in vedere prevederile POS Mediu cu referire la promovarea proiectelor regionale pentru modernizarea si/sau extinderea infrastructurii de apa-canal, cuprinse in Axa prioritara 1, un element esential il reprezinta constituirea unei structuri institutionale adecvate. Obiectivele generale ale structurii institutionale sunt:

Imbunatatirea cooperarii inter-comunitare, pentru dezvoltarea serviciilor de apa-canal, prin infiintarea asociatiei de dezvoltare inter-comunitara (ADI)

Infiintarea operatorului regional (OR), avand ca obiectiv imbunatatirea serviciilor de operare si cresterea capacitatii de implementare a investitiilor in sectoarele apa-canal

Delegarea directa catre operatorul regional, prin intermediul ADI, a activitatilor de management si exploatare din sectoarele apa-canal.

EPTISA ROMANIA SRL





In concluzie, telul procesului de regionalizare in sectorul apei, initiat de autoritatile romane si ferm sustinut de programele ISPA si PHARE, este sa ajute autoritatile locale sa constituie operatori publici in sectoarele apa-canal, si, de asemenea, sa consolideze capacitatea autoritatilor locale de a controla activitatile operatorului regional prin ADI. Legislatia romaneasca relevanta pentru serviciile publice de apa este data de:

Legea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare nr. 241/2006, amendata si completata de OUG 13/2008, si Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, amendata si completata de OUG 13/2008

Legea nr. 51/2006, amendata si completata de OUG 13/2008, prevede cadrul general legal aplicabil pentru infiintarea, organizarea, monitorizarea si managementul serviciilor publice la nivelul comunitatii, in timp ce Legea 241/2006 asigura cadrul specific pentru serviciile publice de apa si canalizare.

De asemenea, pentru sustinerea autonomiei comunitatilor in gestionarea serviciilor publice, principalele acte legislative sunt:

Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile aduse de Legea nr. 286/06.07. 2006;

OUG nr. 54/2006 de reglementare a regimului contractelor de concesiune pentru bunuri aflate in proprietate publica;

HG nr. 246/2006 de aprobare a strategiei nationale pentru dezvoltarea serviciilor de utilitati publice: Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia; HG nr. 1353/2003 de aprobare a regulamentului-cadru si a contractului-cadru pentru delegarea

serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare; OG nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, cu completarile aduse de OG nr. 37/2003 si Legea nr.

246/2005; Legea apelor nr.107/1996; Legea nr.107/1996, amendata de Legea nr. 310/28/06/2004; Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile; OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului; Urmare a negocierilor cu Comisia Europeana, care stau la baza delegarii managementului serviciilor

catre OR in sectoarele de apa-canal, in acest caz nu este aplicabila OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitii publice, ci se va aplica un set de reguli specifice procesului de regionalizare.

Procesul de regionalizare are trei etape: Asociatia de dezvoltare inter-comunitara (ADI) Operatorul regional (OR) Contractul de delegare a managementului serviciilor.

ADI este unicul interlocutor pentru OR, ca unic organism de dezbatere si coordonare, reprezentand interesele comune ale municipalitatilor membre in ce priveste serviciile de apa si canalizare, si mai ales in ce priveste strategia generala, investitiile si politica de tarifare. ADI exercita, in numele si pentru municipalitatile sale membre, anumite competente si prerogative, drepturi si obligatii ale acestora, pe baza unei imputerniciri primite de ADI prin statutul sau. OR este o societate comerciala detinuta de toate municipalitatile membre ADI sau de o parte din ele, careia i se delega managementul serviciilor de apa si canalizare, printr-un contract specific. Relatia dintre ADI si OR se stabileste prin acest contract, cu respectarea celor trei reguli interne de la nivelul european. Delegarea managementului serviciilor este esenta organizarii operationale si institutionale a managementului regionalizat al serviciilor de apa- canal, si are ca scop:

Sa asigure o relatie echilibrata intre autoritatile locale si OR; Sa concentreze contractul pe pregatirea, finantarea si punerea in practica a planului de investitii, ca

baza de consolidare a performantei utilitatilor; Sa regleze aspectele-cheie care stimuleaza un management eficient, dinamic si durabil al serviciilor

de apa-canal, in particular cu referire la:

Sistemul de gestiune a activelor si de asigurare a resurselor financiare;

Sistemul de ajustare a tarifelor;

Procesele de raportare si control.

EPTISA ROMANIA SRL





Contractul de delegare stabileste obligatiile si drepturile fiecarei parti in ce priveste elaborarea programelor de investitii si realizarea unor niveluri adecvate de performanta a serviciilor. OR este desemnat sa gestiioneze, sa exploateze, sa intretina, sa modernizeze, sa reinnoiasca si sa extinda, acolo unde este cazul, toate activele publice desemnate in contract, exclusiv pe riscul sau si in considerarea platilor (incasarilor de tarife) de la clientii sai, in conditiile si cu respectarea prevederilor contractului. Ca rezultat al acestor consideratii, in judetul Caras – Severin actioneaza urmatorii factori:

Operatorul regional (OR): SC. AQUACARAS SA; Asociatia de Dezvoltare Inter-comunitara (ADI).

2.6.4.2 STRUCTURA LEGALA

Compania Operatoare Regionala desemnata pentru judetul Caras – Severin este S.C. AQUACARAS S.A. Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013 impune crearea unei Companii Operatoare Regionale in vederea furnizarii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare catre unitatile administrativ – teritoriale membre ale ADI, printr-un sistem integrat de management profesional. Mai mult chiar, prin POS Mediu s-a impus participarea tuturor sau cel putin a catorva membri ai ADI “ACVABANAT” la acea structura a COR catre care va fi delegata in mod nemijlocit gestionarea serviciilor. Acest lucru este o consecinta directa a prevederilor art. 31¹ din Legea nr. 51/2006 si art. 21¹ din Legea 241/2006, care pun in legatura directa posibilitatea atribuirii in mod nemijlocit a Contractului de Delegare de respectarea urmatoarelor conditii cumulative:

unitatile administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara, in calitate de actionari/asociati ai Operatorului Regional, prin intermediul ADI, exercita un control direct si o influenta dominanta asupra deciziilor strategice si/sau semnificative ale COR in legatura cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care il exercita asupra structurilor proprii, in cazul gestiunii directe;

Operatorul Regional, in calitate de delegat, desfasoara exclusiv activitati din sfera furnizarii/prestarii serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare destinate satisfacerii necesitatilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre ale ADI;

capitalul social al Companiei Operatorului Regional, este detinut in totalitate de unitatile administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei; se interzice participarea capitalului privat la capitalul social al COR.

In vederea respectarii acestor prevederi, Consiliul Judetean si cele 8 unitati administrativ – teritoriale membre ale ADI “ACVABANAT” au consimtit sa participe la constituirea Companiei Operatoare Regionale - S.C. AQUACARAS S.A. si au delegat gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare catre acest operator, prin adoptarea hotararilor necesare ale consiliilor locale competente. COR a fost inregistrata in Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Caras-Severin, sub numarul de inregistrare J11/831/22.10.2004 si codul unic de inregistrare 16868757. Pe parcursul perioadei 2007-2009, toate reglementarile legate de cadrul institutional (statutul si actul constitutiv al ADI, certificatul de inregistrare al COR si contractul de delegare) au fost modificate in mai multe randuri, cu scopul de a face posibila alinierea la prevederile legislatíei in vigoare si la noile cerinte ale POS – Mediu. In consecinta, autoritatile locale au reusit sa faca posibila, in prezent, prin respectivele documente, transpunerea cu exactitate a reglementarilor “in-house” ale procesului de regionalizare. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) “ACVABANAT” a fost infiintata la data de 03.12.2008.. Consiliul Judetean si cele opt unitati teritorial – administrative (Consiliul Judetean Caras - Severin, respectiv Consiliile Locale Resita, Caransebes, Anina, Baile Herculane, Bocsa, Oravita, Otelu Rosu si Moldova Noua) fac parte din ADI, toate acestea semnand actul aditional la statut si actul constitutiv (in temeiul prevederilor H.G. nr. 855/2008). Contractul de Delegare a fost incheiat si semnat la data de 17.02.2010, de catre Presedintele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “ACVABANAT”, pentru si in numele Consiliului Judetean si a celor 8 unitati administrativ – teritoriale membre, toate devenind entitatea care delega gestionarea serviciilor (Autoritatea deleganta), pe de o parte, si de S.C. AQUACARAS S.A., in calitate de delegat / operator, pe de alta parte. Contractul a fost incheiat pe o perioada de 25 ani de la data intrarii in vigoare.

EPTISA ROMANIA SRL





Prin respectivul contract, ADI “ACVABANAT” acorda Companiei Operatoare Regionale S.C. AQUACARAS S.A. dreptul exclusiv de a furniza servicii de alimentare cu apa si canalizare in aria de acoperire a unitatilor administrativ – teritoriale membre ale Asociatiei, concesionandu-i-se in mod exclusiv activele care fac parte din sistemele de alimentare cu apa si canalizare. Contractul de delegare a fost atribuit conform prevederilor articolului 31¹ din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice si conform prevederilor articolului 21¹ din Legea nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apa si canalizare, cu modificarile si adaugirile ulterioare.

2.6.4.3 STATUTUL LEGAL SI STRUCTURA DE PROPRIETATE

Tabelul 2.48 Descrierea operatorului Denumirea companiei SC. AQUACARAS SA.

Adresa 320026 RESITA, Piata Republicii nr. 7, Judetul Caras-Severin – ROMANIA

Nr. Registrul Comertului J11/831/2004

Cod unic de inregistrare fiscala R 16868757

Tipul de companie Societate pe actiuni

Cea mai recenta versiune a documentului de inmatriculare a S.C. AQUACARAS S.A. a fost semnata la data de 22.08.2009, iar inregistrarea modificarilor in Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Caras-Severin a fost finalizata la data de 04.09.2009. Conform certificatului de inmatriculare, principalele domenii de activitate ale S.C. AQUACARAS S.A. sunt “Captarea, tratarea si distributia apei” (Cod CAEN 3600) si respectiv “Colectarea si epurarea apelor uzate” (Cod CAEN 3700). Consiliul Judetean si cele 8 unitati teritorial - administrative membre ale ADI “ACVABANAT” sunt si actionarii Companiei Operatoare Regionale. Pana in luna august 2011, COR preluase deja exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare pentru cele 8 unitati administrativ - teritoriale de pe teritoriul judetului, incheindu-se in acest sens un proces – verbal de predare – primire a sistemelor de apa si apa uzata si incepandu-se emiterea unor facturi si incasarea contravalorii consumului de apa. Consiliul Judetean si cele 8 unitati teritorial - administrative membre ale ADI “ACVABANAT” au cazut de acord asupra participarii la constituirea COR - S.C. AQUACARAS S.A. COR desfasoara activitati exclusiv in folosul autoritatilor locale membre ale asociatiei. Stabilirea prin actul constitutiv al COR a obligatiei de a realiza activitati exclusiv pentru autoritatile locale de catre care i s-a delegat gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, precum si obligatia de a a pastra neschimbat obiectul de activitate pe parcursul intregii perioade de derulare a Contractului de Delegare constituie in fapt transpunerea cu exactitate a regulii de regionalizare “in house”, conform careia Operatorul Regional, in calitate de delegat, desfasoara activitati in vederea satisfacerii necesitatilor consumatorilor exclusiv in zona de acoperire a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, care corespunde ariei de competenta a unitatilor administrativ – teritoriale membre ale ADI “ACVABANAT”. Avizele si autorizatiile operatorului Tabelele de mai jos prezinta tipurile de avize si autorizatii pe care le detine SC AQUACARAS SA: Tabelul 2.49 - Avize si autorizatii

Denumire comunaa Emis de Nr. ref. Valabilitate

Autorizatie pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare

Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC)

1642/29.08. 2011

5 ani

Autorizatie de gospodarirea apelor Administratia Nationala Apele Romane (ANAR)

Da 1 an

Autorizatie de mediu Ministerul Mediului Da 5 an

Tabelul 2.50 - Autorizatii pentru apa

EPTISA ROMANIA SRL





Exploatare OR Starea autorizatiei

Nr. autorizatie

1 Anina In vigoare Autorizatia nr. 521/26.11.2012

2 Baile Herculane In vigoare Autorizatia nr. 520/26.11.2012

3 Bocsa In vigoare Autorizatia nr. 522/26.11.2012

4 Caransebes In vigoare Autorizatia nr. 542/05.12.2012

5 Moldova Noua In vigoare Autorizatia nr. 569 /12.12.2012

6 Oravita In vigoare Autorizatia nr. 84/29.03.2013

7 Otelu Rosu In vigoare Autorizatia nr. 490/09.11.2012

8 Resita In vigoare Autorizatia nr. 85/29.03.2013

Tabelul 2.51 - Autorizatii de mediu

Explatare OR Starea autorizatiei

Nr. autorizatie Perioada de valabilitate

1 Anina In vigoare 127/25.06.2012 31.12.2015

2 Baile Herculane In vigoare 120/15.06.2012 31.12.2015

3 Bocsa In vigoare 119/15.06.2012 31.12.2015

4 Caransebes In vigoare 126/25.06.2012 31.12.2015

5 Moldova Noua In vigoare 128/25.06.2012 31.12.2015

6 Oravita In vigoare 118/15.06.2012 31.12.2015

7 Otelu Rosu In vigoare 36/20.02.2009 20.02.2014

8 Resita In vigoare 48/28.02.2013 27.02.2023

Actionarii Conform cadrului legislativ in vigoare, singurii actionari posibili ai COR sunt unitatile administrativ – teritoriale membre ale ADI “ACVABANAT” Consiliul Judetean si cele 8 unitati teritorial - administrative membre ale ADI “ACVABANAT” sunt, asadar, actionarii Companiei Operatoare Regionale. Capitalul social este de 2.579.749 RON (constand din actiuni numerotate de la 1 la 2,579,749 inclusiv, fiecare cu o valoare nominala de 1 Leu) repartizat intre actionari dupa cum urmeaza: Tabelul 2.52 - Structura actionariatului SC AQUACARAS SA (iunie 2013)

Actionarul Partea de actiuni (%)

1 Anina 0,0017%

2 Baile Herculane 0,3444%

3 Bocsa 0,4997%

4 Caransebes 3,4090%

5 Moldova Noua 4,6570%

6 Oravita 0,0635%

7 Otelu Rosu 0,2700%

8 Resita 26,3163%

9 Consiliul Judetean Caras – Severin 64,4355%

Cifra de afaceri Ultima declaratie financiara a fost depusa pentru anul 2012 si indica o cifra de afaceri anuala de 32.690.518 RON, reprezentand o crestere cu 4% fata de anul precedent. Tabelul 2.53 - Cifra de afaceri a SC AQUACARAS SA

Anul Cifra de afaceri (RON) ± % fata de anul precedent

2011 31.433.174 -

2012 32.690.518 + 4%

2.6.4.4 ANALIZA DE CONFORMITATE A OPERATORULUI

Operatorul SC AQUACARAS SA indeplineste cerintele institutionale pentru a fi considerat operator regional conform POS Mediu si conform celei mai recente legislatii romanesti (OG nr.13/2008). In continuare prezentam o analiza a cerintelor obligatorii POS relative la operatorul existent, care permite o actualizare eficienta si punctuala. Cerintele institutionale impun conformarea cu urmatoarele criterii si conditii:

EPTISA ROMANIA SRL





Activitati exclusive (criteriul exclusiv)

Actul constitutiv prevade faptul ca operatorul detine competente exclusive in ce priveste managementul si prestarea serviciilor de apa-canal si a activitatilor conexe.

Proprietatea (criteriul capitalului public)

Actul constitutiv exclude actionariatul privat.

Controlul ADI (criteriul controlului similar)

Asociatia de Dezvoltare Inter-comunitara nu este inregistrata si operationala.

Constituirea UIP (Unitatea de Implementare a Proiectelor)

UIP este constituita. Experienta castigata de personalul UIP in gestionarea programelor unificate ISPA/SAMTID garanteaza existenta resurselor si competentelor necesare pentru gestionarea eficienta a altor fonduri de dezvoltare. Conform organigramei SC Aquacaras SA, structura UIP este separata de partea operationala (activitatea de baza), conform recomandarilor UE.

Sistemul de management al operatorului

Nivelurile de management sunt: - Consiliul de Administratie, - Directorul General, numit pe 4 ani de Adunarea Generala a Actionarilor; - Director executiv - Manageri (Economic, Comercial, Sucursale, Sevicii interne) - Sefi de departamente (tehnic, proiectare/ avize/ GIS/ SCADA/ patrimoniu, CMS etc.).

Structura de management

Structura organizatorica este pe functiuni, deci managementul superior este alcatuit din: Director General / Director executiv / Manager Eonomic / Manager Comercial / Manager Sucursale / Manager Proiect / Manager Servicii interne

Roluri si responsabilitati

► Directorul General coordoneaza toate activitatile companiei si coordoneaza direct: compartimentul marketing si relatii publice, contact center si laboratoarele central si metrologic, care sunt separate de domeniul operational.Directorul general coordoneaza de asemenea Serviciul intern de prevenire si protectie, Departamentul Juridic, Compartimentul Audit intern si CFI, Compartimentul de Resurse Umane. De asemenea, directorul general are 2 consilieri, un consilier tehnic si cel de-al doilea consilierul economic. ► Directorul Executiv care are in subordine: Departamentul PIU, Departamentul Tehnic, Departamentul Proiectare, Avize, GIS, SCADA, patrimoniu, Departamentul Economic, Departamentul Comercial, Departament CMS, Departament Servicii Interne, Departament Succursale. Departamentul Tehnic are in subordine Compartimentele Mecano-Energetic, Investitii Lucrari noi si RK si Achzitii Publice.Departamentul Proiectare, Avize, GIS, SCADA, Patrimoniu are in componenta urmatoarele compartimente : Compartimentul Proiectare, Compartimentul GIS Modelare, Compartimentul Patrimoniu, SCADA, Compartimentul Avize CSM. Departamentul Economic are in subordine: Compartimentul IT, Compartiment Contabilitate, Compartimentul Financiar si Compartimentul Preturi Analize Economice. Departamentul Comercial coordoneaza urmatoarele Birouri: Contracte, Facturare, Aprovizionare, Achizitii Publice, Administrativ. Departamentul CMS are urmatoarele compartimente: Compartimentul Mediu, Compartimentul Sistem Integrat CMS, Compartimentul Audit Sistem CMS, Compartiment CTC. Departamentul Servicii Interne contine Compartimentul Gestiunii Informatiilor Computerizate, Compartimentul Tehnica Informatiilor si Servicii Consultanta, Compartimentul Detectare Pierderi de Apa si Compartimentul Managementul Pierderilor de Apa. Departamentul Sucursale coordoneaza pe langa activitatile celor 8 sucursale ale societatii si Sectia Auto Utilaje, Ateliere, Circulatie. ► Directorul executiv/Managerul UIP coordoneaza activitatile de implementare a proiectelor finantate international, cum ar fi ISPA/Fonduri Coeziune. ► In general, relatiile de munca sunt reglementate printr-un contract colectiv, contracte individuale si regulamente interne. ► Contractul colectiv de munca s-a semnat in 2007, avand in lista de drepturi minim garantate salariul, tichetele de masa si concediile.

EPTISA ROMANIA SRL





Organigrama simplificata

PROIECTARE, AVIZE, GIS, SCADA, PATRIMONIU

DEPARTAMENT TEHNIC

DEPARTAMENT COMERCIAL

DEPARTAMENT SERVICII INTERNE

DEPARTAMENT CMS

DEPARTAMENT SUCURSALE

DEPARTAMENT ECONOMIC

AGA

DIRECTOR EXECUTIV

COMPARTIMENT MARKETING RELATII PUBLICE

CONTACT CENTER

LABORATOR CENTRAL

LABORATOR METROLOGIE

CONSILIER TEHNIC

CONSILIER ECONOMIC

SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE

SERVICIUL JURIDIC

COMPARTIMENT AUDIT INTERN SI CFI

COMPARTIMENT RESURSE UMANE

PIU

DIRECTOR GENERAL

EPTISA ROMANIA SRL


66/ 255


Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2013 -2018) – varianta finala Capitolul 2 – Analiza situatiei curente

Contractul de munca individual

Acesta este complementar contractului colectiv si reglementeaza mai amanuntit relatiile dintre angajator si angajati, la un nivel individual.

Regulamentele interne

Acestea sunt obligatorii si complementare la contractele de mai sus. Printre altele, ele reglementeaza sistemul de management integrat.

Structura de resurse umane

Conducerea superioara: Tabelul 2.54 - Structura de resurse umane

Functia Timp

Director General Intreg

Director Executiv/Manager Proiect Intreg

Manager Economic Intreg

Manager Comercial Intreg

Manager Sevicii interne Intreg

Manager Sucursale Intreg

Repartizarea fortei de munca pe departamente si exploatari (numar de persoane):

Administrativ Operational Total 170 547 717 24% 76% 100%

In momentul de fata, raportul dintre personalul operational si cel administrativ este de 3,21:1, un raport destul de scazut, ceea ce inseamna ca exista loc pentru reduceri la nivelul personalului administrativ. Un raport acceptabil pentru o companie de utilitati eficienta este 5:1 (personal operational / administrativ).

Personal

Efectivul total de personal al operatorului este de 717 de angajati, structurat astfel : Tabelul 2.55 - Personalul operatorului pe exploatari

S.C. AQUACARAS S.A. Efectiv angajati Personal de conducere Personal executiv

Structura centrala 170 25 145 Exploatarea Resita 167 6 161 Exploatarea Caransebes 73 3 70 Exploatarea Otelu Rosu 38 2 36 Exploatarea Bocsa 36 2 34 Exploatarea Oravita 42 2 40 Exploatarea Moldova Noua 51 2 49 Exploatarea Anina 36 2 34 Exploatarea Baile Herculane 45 2 43 Sectia ateliere reparatii auto, utilaje 59 1 58 Total 717 47 670

Grafice ale personalului

EPTISA ROMANIA SRL





Graficul de mai jos indica profilul personalului si componenta pe varste, comparativ cu media nationala

Fig. 2.13 Profilul personalului si componenta pe varste

Eficienta personalului

Tabelul de mai jos prezinta eficienta personalului in raport cu numarul total de bransamente Tabelul 2.56 - Eficienta personalului in raport cu totalul bransamentelor

Indicatorul Unitatea de masura 2012

Alimentarea cu apa

Efectivul de personal (A) Numar de persoane 717

Personal pentru fiecare 1000 bransamente Angajati / 1000 bransamente

30,21

Personal pentru fiecare 1000 consumatori deserviti

Angajati / 1000 consumatori

2,73

Graficele urmatoare prezinta indicatorii de eficienta a personalului in raport cu media nationala si cu cele mai bune trei judete participante

EPTISA ROMANIA SRL





Fig. 2.14 - Graficul de eficienta a resurselor umane

Competente si capabilitati manageriale

Directorul General/Consiliul de Administratie prin Directorul Executiv detin autoritate asupra urmatoarelor compartimente:

- Departamentul Comercial - Departamentul Economic - Departamentul Tehnic - Departamentul proiectare, avize, GIS, patrimoniu - Departamentul sucursale - Departametul servicii interneDepartamentul CMS - Departamentul PIU

Componenta Consiliului, precum si calificarile si experienta Directorului General, alaturi de experienta acumulata, in particular cu implementarea programelor ISPA/SAMTID, sunt ratiuni de a privi cu optimism viitorul, existand toate sansele unei interactiuni eficiente si indeplinirii cu succes a sarcinilor asumate de conducerea manageriala.

Competente si capabilitati financiare

Competentele de specialitate ale Managerului Economic, conform statutului, sunt: - elaborarea planurilor anuale de investitii si monitorizarea aplicarii lor; - participare la elaborarea strategiei financiare si de afaceri; - asigurarea respectarii legislatiei fiscale.

Managerul Economic are sub autoritate urmatoarele compartimente: - Compartimentul de tehnologie informatica - Compartimentul de Contabilitate - Compartimentul Financiar - Compartimentul de Analiza Economica si Preturi.

UIP (Unitatea de Implementare Proiect)

Exista 2 compartimente in cadrul UIP, si anume: Compartimentul tehnic si Compartimentul economico - financiar.

EPTISA ROMANIA SRL





Responsabilitatile administrative sunt: - Constituirea unui birou functional intr-un spatiu adecvat. Echipamentele de birou sunt furnizate de

SC Aquacaras SA, cu exceptia celor furnizate de consultantul pentru asistenta tehnica prin contractul de servicii aferent.

- Selecteaza personal calificat. - Asigura participarea personalului la programe de formare, pentru familiarizarea cu sarcinile specifice

programului. - Ii asigura consultantului spatiu si dotari adecvate pentru formare. - UIP gestioneaza toate dotarile, echipamentele si alte active destinate Masurii.

Finantarea costurilor operationale ale UIP este responsabilitatea SC Aquacaras SA, care acopera urmatoarele costuri:

- Intretinrea birourilor si echipamentelor UIP, inclusiv utilitati, comunicatii, vehicule, birotica si consumabile de birou.

- Personalul: salarii, participarea la programe de formare/instruire sau instruire tehnica ad hoc pentru dezvoltarea capabilitatilor necesare in cadrul Masurii.

- Costuri fixe.

UIP – Resurse umane calificate

Tabelul 2.57 - Personalul UIP # Functia Numar persoane

1 Director executiv/Manager Proiect 1

2 Asistent proiect/Secretar 1

3 Ofiter PR 1

4 Ofiter proiect, raportare, iregularitati 1

5 Responsabil Mediu si SSM 1

6 Consilier juridic 1

Compartiment tehnic

8 Responsabil Modelare Hidraulica, GIS SCADA

1

9 Responsabil Achizitii/Autorizatii 1

10 Responsabil contracte lucrari 24

11 Responsabil contract serviciiATMP 1

12 Responsabil contract servicii supervizare

1

13 Responsabil Master Plan 2

Compartiment economico financiar

14 Sef compartiment economico-financiar 1

15 Ofiter financiar 2

16 Contabil 1

EPTISA ROMANIA SRL





Organigrama UIP

MANAGER PROIECT

COMPARTIMENT TEHNIC (30)

RESPONSABIL MODELARE

HIDRAULICA (1)

RESPONSABIL ACHIZITII /

AUTORITATII (1)

RESPONSABIL CONTRACTE LUCRARI

/ SERVICII (26)

RESPONSABIL MASTER PLAN (2)

COMPARTIMENT ECONOMICO-FINANCIAR (4)

SEF COMPARTIMENT (1)

OFTER FINANCIAR (2)

CONTABIL (1) OFITER PR (1)

OFITER RAPORATE NEREGULI (1)

RESPONSABIL MEDIU CMS (1)

CONSILIER JURIDIC (1)

ASISTENT PROIECT / SECRETAR (1)

EPTISA ROMANIA SRL





Concluzii si recomandari privind OR si UIP Operatorul indeplineste cerintele obligatorii de regionalizare (POS si OG 13/2008). Operatorul are personal cu multa experienta, ceea ce este categoric un avantaj al judetului Caras-Severin in fata altor judete. Componenta personalului indica un organism de management si administrare fara esaloane superflue (si cu grad inalt de experienta), precum si un numar suficient de lucratori calificati. Graficul de eficienta a personalului indica totusi o diferenta in minus fata de media judeteana din tara. Acest lucru este posibil sa se datoreze faptului ca operatorul a mostenit personalul din domeniul serviciilor de la municipalitatile participante, dar pana in prezent nu a reusit sa implementeze o politica cuprinzatoare de revizuire a resurselor umane, avand ca scop eficientizarea. Nu exista informatii despre un sistem functional al managementului relatiilor cu clientii, care ar trebui sa asigure relatii eficiente cu clientii. UIP pare sa aiba personal inalt calificat, ceea ce este categoric un aspect pozitiv. Concluzii si recomandari Tabelul 2.58 - Analiza SWOT

Atuuri Puncte slabe

Personalul operatorului are experienta in activitatile de apa-canal. Deficite de eficienta.

Ocazii favorabile Amenintari

Legislatia romaneasca a fost actualizata. Luarea deciziilor politice este taraganata, politicienii nesustinand programul.

Luarea deciziilor politice are la baza reguli stabilite de lege, ceea ce evita situatiile de impas.

UE pune capat asistentei tehnice si financiare.

Existenta programelor de asistenta tehnica in sprijinul regionalizarii si accesului la Fondurile de Coeziune.

Situatia juridica se schimba. Existenta unor tehnologii si metode moderne in sprijinul furnizarii serviciilor de apa.

2.6.4.5 CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma analizei actului constitutiv si activitatilor derulate pana in prezent, se poate concluziona ca Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara indeplineste cerintele din Programul Operational Sectorial pentru Mediu si respecta prevederile legislatiei in vigoare si altor reglementari aplicabile, avand capacitatea de a-si indeplini, la nivelul unitatilor administrativ – teritoriale membre ale ADI, scopul pentru care a fost creata, precum si pe cea de a realiza sarcinile trasate prin Statutul Asociatiei. Structura organizationala a ADI ii permite Asociatiei sa isi exercite drepturile specificate prin actul constitutiv, precum si luarea deciziilor corecte si adecvate pentru asigurarea unui management eficient al serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. In orice caz, in vederea perfectionarii modului de indeplinire a sarcinilor (prin monitorizarea performantelor Contractului de Delegare), se impune instruirea specializata a membrilor ADI (in special a persoanelor care fac parte din aparatul tehnic). Din acest punct de vedere, ar fi binevenita recurgerea la un program dedicat de consolidare a capacitatilor institutionale ale ADI la nivel national, in eventualitatea in care autoritatile guvernamentale ar lua in calcul un astfel de program in viitorul apropiat. Ca o alternativa, desi se apreciaza ca aceasta varianta este inca de data relativ recenta in Romania, merita luata in considerare si varianta externalizarii unora din activitatile ADI. Compania Operatoare Regionala - S.C. AQUACARAS S.A a fost infiintata la 22.10.2004, conform prevederilor legislatiei in vigoare. Cea mai recenta versiune a Actului Constitutiv al COR a fost semnata la 22.08.2009 si se conformeza cerintelor POS – Mediu. Capacitatea de implementare a viitoarelor proiecte de investitii este asigurata de Unitatea existenta de Implementare a Proiectului. Avand in vedere ca in prezent, colectivul UIP este alcatuit din 40 membri, se poate concluziona ca personalul este suficient in vederea preluarii responsabilitatilor referitoare la proiectul din POS – Mediu. De asemenea, avand in vedere experienta dobandita de membrii UIP in derularea unor programe anterioare majore (SAMTID, ISPA, FOPIP II), putem presupune fara teama de a gresi ca acestia sunt familiarizati cu eventualele provocari care ar putea surveni pe parcursul derularii proiect finantat din Fondurile de Coeziune si suficient de experimentati pentru a le putea controla fara probleme. Cu toate acestea, luandu-se in considerare complexitatea viitorului proiect de investitii finantat din Fondurile de Coeziune, Operatorul Regional are datoria de a consolida aceasta unitate, asigurandu-se (prin intermediul componentei de Asistenta Tehnica in vederea Managementului Proiectului) ca personalul beneficiaza de instruire si sprijin adecvate.

EPTISA ROMANIA SRL





Componentele viitoarelor proiecte de investitii au dimensiuni extinse, sunt complexe si necesita asadar un personal experimentat, nu doar din partea UIP, ci si a celorlalte departamente. Data fiind complexitatea proiectelor, UIP va trebui sa colaboreze indeaproape cu alte departamente din cadrul Companiei Operatoare Regionale (spre exemplu, cu departamentul tehnic – exploatare in privinta supervizarii lucrarilor, cu departamentul comercial in privinta contractarii, etc). De asemenea, in cadrul componentei de Asistenta Tehnica in vederea Managementului Proiectului finantat prin Fondurile de Coeziune (faza I), s-au revizuit si actualizat Manualul de Proceduri si fisele de post ale personalului UIP, in vederea corelarii respectivelor documente cu cerintele curente aferente proiectelor finantate din POS – Mediu. S.C. AQUACARAS S.A. are, in comparatie cu ati operatori economici similari un numar destul de mare de angajati, insa, tinandu-se cont ca societatea opereaza un numar mare de sucursale intr-o maniera profesionala in principal orientata spre client, se poate concluziona ca acest fapt nu este un handicap deoarece si modul de management si operare a retelelor, surselor de apa si uzinele de tratare a apei si a apei uzate sunt calitativ mai ridicate decat a altor operatori,De asemenea pregatirea personalului existent in vederea preluarii si altor localitati in viitor este benefica pentru societate. Pe scurt, este putin probabil ca structura actuala a S.C. AQUACARAS S.A. sa corespunda evolutiei viitoare a companiei, aceasta impunand modificari pe masura includerii de noi comunitati printre consumatorii deserviti. Astfel, dezvoltarea companiei lasa loc unor oportunitati de a crea o structura a companiei mai adecvata expansiunii si evolutiei continue si de a deveni mai orientata spre atingerea rentabilitatii comerciale. Implementarea principalelor caracteristici ale acestor masuri constituie un pas important in directia promovarii unei abordari mai comerciale a furnizarii de servicii de alimentare de apa si canalizare la nivelul judetului. Contractul de delegare a gestionarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare a fost incheiat si semnat la data de 17.02.2010, de catre Presedintele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “ACVABANAT”, pentru si in numele Consiliului Judetean si a celor 8 unitati administrativ – teritoriale membre, toate devenind entitatea care delega gestionarea serviciilor (Autoritatea deleganta), pe de o parte, si de S.C. AQUACARAS S.A., in calitate de delegat / operator, pe de alta parte. Contractul de Delegare este incheiat in conformitate cu cerintele POS – Mediu si prevederilor legislatiei in vigoare si asigura baza organizarii operationale si institutionale pentru gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare de pe teritoriul judetului Caras - Severin. Prin semnarea contractului de delegare se concretizeaza constituirea cadrului institutional in judetul Caras – Severin si se confirm existenta unui element institutional functional, pe deplin implementat. Maniera in care a fost constituit si reglementat cadrul institutional pentru judetul Caras - Severin, demonstreaza constientizarea de catre autoritatile locale a importantei regionalizarii si principiilor care guverneaza acest proces esential pentru pregatirea, promovarea si implementarea de proiecte in domeniul serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. Autoritatile locale au reusit sa asigure, prin documentele care au stat la baza constituirii cadrului institutional la nivel de judet, transpunerea reglementarilor “in house” ale procesului de regionalizare.

2.6.4.6 TARIFAREA SERVICIILOR

Cadrul institutional actual Conform politicii Romaniei reflectata in POS Mediu, realizarea obiectivelor specifice sectorului de alimentare cu apa si canalizare este realizabila printr-un proces de regionalizare, ceea ce a implicat implementarea unui cadru institutional potrivit in cadrul zonei de acoperire a proiectului, care sa faca posibila crearea unui sistem de operare public la nivel regional, respectiv a unei structuri tehnologice, operationale si de conducere cu scopul optimizarii nivelului de deservire, prin combinarea mai multor sisteme de alimentare cu apa si de canalizare intr-un proces de exploatare comun, precum si prin utilizarea in comun a resurselor si facilitatilor acestora. Regionalizarea este elementul cheie pentru imbunatatirea calitatii si eficientei costului infrastructurii locale de apa si serviciilor de apa cu scopul de a indeplini obiectivele de mediu asumate de catre Romania prin semnarea Acordului de Aderare, dar si de a asigura caracterul durabil al investitiilor, operatiilor, strategiei de dezvoltare a sectorului apa pe termen lung si al cresterii regionale echilibrate. In aceasta sectiune a capitolului sunt analizate politicile companiei SC AQUACARAS SA cu privire la tarifele pentru servicii, in ultimii 3 ani. Datele statistice au fost obtinute din sistemul financiar si institutional al operatorului.

EPTISA ROMANIA SRL





In 2005, ca o consecinta a indeplinirii cerintelor aferente Programului de dezvoltare a infrastructurii in orasele mici si mijlocii (SAMTID), a fost infiintata S.C. AQUACARAS S.A. – Companie Operatoare Regionala (COR), cu scopul de a asigura deservirea a 8 localitati din judetul Caras – Severin cu servicii de alimentare cu apa si canalizare. Operatorii existenti au fost “absorbiti” de catre COR, fiind inglobati in structura nou constituita, transformandu-se in centre operationale (sau “exploatari” ale COR). S.C. AQUACARAS S.A. functioneaza in prezent ca si operator regional (OR), in baza contractului de concesiune semnat in anul 2005. Conform legislatiei romanesti in vigoare, SC AQUACARAS SA a primit drepturile de exploatare a serviciilor de apa si canalizare din opt orase, pentru care detine dreptul de utilizare a infrastructurii de apa-canal (aceasta ramanand insa in proprietatea autoritatilor locale) pentru care achita o taxa de concesiune anuala. Contractul de concesiune permite S.C. Aquacaras S.A. sa incaseze de la clientii serviciilor sale un tarif. Pe parcursul perioadei 2007-2009, toate reglementarile legate de cadrul institutional (statutul si actul constitutiv al ADI, certificatul de inregistrare al COR si contractul de delegare) au fost modificate in mai multe randuri, cu scopul de a face posibila alinierea la prevederile legislatíei in vigoare si la noile cerinte ale POS – Mediu. In consecinta, autoritatile locale au reusit sa faca posibila, in prezent, prin respectivele documente, transpunerea cu exactitate a reglementarilor “in-house” ale procesului de regionalizare. Consiliul Judetean si cele 8 unitati teritorial - administrative membre ale ADI “ACVABANAT” (care sunt si actionarii COR) au cazut de acord asupra participarii la constituirea COR - S.C. AQUACARAS S.A. COR desfasoara activitati exclusiv in folosul autoritatilor locale membre ale asociatiei. Pana in luna august 2011, COR preluase deja exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare pentru cele 8 unitati administrativ - teritoriale de pe teritoriul judetului, incheindu-se in acest sens un proces – verbal de predare – primire a sistemelor de apa si apa uzata si incepandu-se emiterea facturilor si incasarea contravalorii consumului de apa. Contractul de Delegare a fost incheiat si semnat la data de 17.02.2010, de catre Presedintele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “ACVABANAT”, pentru si in numele Consiliului Judetean si a celor 8 unitati administrativ – teritoriale membre, toate devenind entitatea care delega gestionarea serviciilor (Autoritatea deleganta), pe de o parte, si de S.C. AQUACARAS S.A., in calitate de delegat / operator, pe de alta parte. Contractul a fost incheiat pe o perioada de 25 ani de la data intrarii in vigoare cu urmatoarele Consilii Locale : Tabelul 2.59 Consiliile Locale semnatare ale Contractului de Delegare a gestiunii catre SC AQUACARAS SA :

Nr. Consiliul local

1 Resita

2 Anina

3 B. Herculane

4 Bocsa

5 Caransebes

6 Moldova Noua

7 Oravita

8 Otelul Rosu

Contractul de Delegare a gestiunii contine dispozitii clare cu privire la preturile si tarifele aplicate de Operatorul Regional pentru furnizarea de servicii de alimentare cu apa si canalizare. Asadar, la data intrarii in vigoare a Contractului de Delegare, Operatorul regional percepe preturile si tarifele indicate in anexa nr. 1 din Dispozitiile Speciale – Partea de Apa si Dispozitiile speciale – Partea de Canalizare. Mai mult, odata cu aprobarea Proiectului finantat prin Fondurile de Coeziune: “Modernizarea Infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Caras Severin” si semnarea Contractului de Finantare cu Ministerul Mediului si Padurilor (in 24 august 2012), COR impreuna si solidar cu ADI are obligatia de a actualiza Contractul de Delegare, astfel incat acesta sa corespunda cu prevederile Cererii de Finantare, Contractului de Finantare in general si cu politica de tarifare in particular. Prin acceptarea si semnarea Contractului de Delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, Consiliile locale ale unitatilor administrativ – teritoriale membre ale ADI “ACVABANAT” au acceptat mecanismul de tarifare, cu mentiunea ca acceptarea mecanismului de tarifare prezentat reprezinta automat si hotarare de aprobare a tarifelor viitoare pe care Operatorul Regional le va calcula conform metodologiei prezentate. Conform Contractului de delegare, Operatorul Regional are obligatia de a prezenta Autoritatii Delegante metodologia de calcul a tarifelor pentru apa si canalizare inaintea solicitarii fiecarei majorari suplimentare.

EPTISA ROMANIA SRL





Autoritatea Deleganta are obligatia ca, in termen de 15 zile de la depunerea documentatiei de catre Operator sa aprobe noile tarife propuse, sau sa prezinte eventualele obiectii la metodologia folosita. Daca Autoritatea deleganta nu transmite niciun raspuns in termenul specificat, noile tarife vor fi considerate a fi fost acceptate in mod tacit. De asemenea, Autoritatea Deleganta va prezenta la ANRSC documentatia de ajustare a tarifelor conform legislatiei in vigoare si metodologiei de calcul prezentate prin Contractul de Delegare, cu mentiunea ca, in toate cazurile, Autoritatea Deleganta va imputernici Operatorul sa aplice tarifele rezultate din Contractul de Delegare. Tarifele practicate de catre S.C. AQUACARAS S.A. pentru serviciile de apa si de canalizare se bazeaza pe principiul acoperirii tuturor costurilor aferente activitatilor realizate (costuri de exploatare, costuri de intretinere si reparatii, costuri financiare, redevente, realizarea de investitii si reparatii capital, plata serviciului datoriei aferente creditelor contractate, care urmeaza a fi integral folosite pentru dezvoltare), trebuind sa descurajeze risipa si consumul in exces si fiind stabilite tinand cont de gradul de suportabilitate al consumatorilor.

2.6.4.7 TARIFE CURENTE SI DIN TRECUT

Metodologia pentru stabilirea, ajustarea si modificarea tarifului serviciilor de apa si canalizare este in vigoare din februarie 2007 si a fost publicata in Monitorul Oficial pe 20 martie 2007. Metodologia elaborata de ANRSC. datata din 28 februarie 2007, defineste procedurile si standardele prin care Autoritatea de Reglementare va stabili, va aproba, va modifica ori va respinge taxele si tarifele, durata serviciului precum si conditiile de prestare a serviciului pentru toate companiile licentiate in vanzarea de apa si alte servicii prestate. Principalele elemente ale metodologiei sunt urmatoarele:

Tarifele trebuie sa asigure viabilitatea economica a operatorilor, trebuie sa satisfaca interesele clientilor legate de suportabilitate si trebuie sa creeze premizele pentru protejarea mediului si conservarea resurselor de apa.

Tarifele stabilite ar trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: o Costurile de productie si operare; o Costurile de mentenanta; o Amortizarea; o Costurile pentru protectia mediului; o Costurile financiare; o Costurile legate de redeventa; o Costurile de dezvoltare (resursele financiare pentru dezvoltare si investitii); o Marja de profit.

In cazul programelor cu finantare internationala, pentru care guvernul a stabilit calculele sau formulele diferite de cele oferite de ANRSC, nivelul si evolutia tarifelor va fi bazata pe acea metodologie speciala;

Operatorii regionali, ca parte a programului de investitii finantat din surse externe, isi vor unifica tarifele conform contractului de delegare si/sau prevederilor din documentele de finantare internationale.

Tabelul de mai jos prezinta evolutia cronologica a tarifelor in termeni nominali fara TVA la nivelul ariei de operare ROC (tarife identice atat pentru consumatorii casnici cat si agenti economici). Tabelul 2.60 Evolutia cronologica a tarifelor in termeni nominali fara TVA

Localitate Tarife medii anuale (RON /mc fara TVA) - preturi nominale

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Resita

Apa 1.84 2.1 2.47 2.52 3.2 3.64

Canal 0.44 0.5 0.70 0.76 1.14 1.56

Anina

Apa 2.56 2.52 2.52 2.52 3.2 3.64

Canal 0.55 0.67 0.76 0.76 1.14 1.56

EPTISA ROMANIA SRL





Localitate Tarife medii anuale (RON /mc fara TVA) - preturi nominale

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Baile Herculane

Apa 1.25 1.35 1.89 2.52 3.2 3.64

Canal 0.42 0.55 0.66 0.76 1.14 1.56

Bocsa

Apa 2.56 2.15 2.52 2.52 3.2 3.64

Canal 0.6 0.5 0.73 0.76 1.14 1.56

Caransebes

Apa 1.65 1.39 1.74 2.52 3.2 3.64

Canal 0.6 0.5 0.6 0.76 1.14 1.56

Moldova Noua

Apa 1.9 2.1 2.43 2.52 3.2 3.64

Canal 0.48 0.5 0.66 0.76 1.14 1.56

Oravita

Apa 2.5 2.1 2.52 2.52 3.2 3.64

Canal 0.48 0.4 0.72 0.76 1.14 1.56

Otelu Rosu

Apa 1.31 1.45 2.04 2.52 3.2 3.64

Canal 0.6 0.65 0.70 0.76 1.14 1.56

Sursa de date: SC Aquacaras SA *Tarife intrate in vigoare la 01.04.2013 In ciuda majorarilor repetate, in perioada 2008 – 2010 se pot observa cu usurinta mari diferente intre orasele deservite, din cauza nivelului slab de dotare din intreg judetul. O conditie pentru obtinerea finantarii ISPA a fost aceea a aplicarii incepand cu anul 2011 a unui tarif unificat pentru apa, la nivelul tuturor consumatorilor S.C. AQUACARAS S.A. din judet. O alta statistica interesanta privind tarifele din 2008 este comparatia intre cele doua servicii. In medie tariful la populatie pentru apa a fost cu 26,78% mai mare decat pentru canal. Cea mai mare diferenta s-a inregistrat la Otelu Rosu, unde pretul apei este aproape dublu fata de pretul canalizarii, 45,80%, iar cea mai mica diferenta s-a inregistrat la Oravita, 19,20%. Cresterile de tarife aferente anului 2013 reprezinta cresteri in termeni reali si nominali in conformitate cu planul de tarife inclus in Aplicatia de finantare pe Fonduri de Coeziune. La realizarea Planului de Tarife s-a tinut cont de analiza de suportabilitatea a populatiei, evaluata prin intermediul nivelului cheltuielilor pentru serviciile de apa si apa uzata in venitul mediu lunar pe gospodarie al primei Decile de venit, pentru care limita maxima conventional acceptata este 4% pentru un consum mediu de 75 litri pe om si zi. Aceasta corespunde aproximativ unui indice de 2-2,5% din venitul net al unei gospodarii cu venituri medii, la un consum presupus de 110 litri pe om si zi. Astfel, gradul maxim de suportabilitate se va inregistra in anul 2015, diminuandu-se apoi treptat, permitand astfel alte cresteri de tarife in vederea sustinerii de investitii viitoare. Investitiile incluse in Aplicatia pentru Fonduri de Coeziune reprezinta doar o parte din investitiile totale incluse in Master Plan iar Operatorul Regional va trebui sa implementeze si alte investitii in aria de operare, in vederea conformarii cu Directivele Europene. Conform Contractului de Finantare cu Ministerul Mediului, in urmatorii ani, respectiv 2014 si 2015, Operatorul trebuie sa aplice urmatoarele cresteri in termeni reali, la care se vor adauga si influentele inflatiei: Tabelul 2.61 Cresteri tarifare

Cresteri tarifare stabilite la nivelul anului 2010 (n), inflatia se va calcula de la 1 iulie 2010

Aglomerare

Tarif la data semnarii contractului de

delegare (lei /m3 fara TVA)

Cresteri anuale in termeni reali*

2012 2013 2014 2015

EPTISA ROMANIA SRL





Cresteri tarifare stabilite la nivelul anului 2010 (n), inflatia se va calcula de la 1 iulie 2010

Aglomerare

Tarif la data semnarii contractului de

delegare (lei /m3 fara TVA)

Cresteri anuale in termeni reali*

2012 2013 2014 2015

Resita

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Canal 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

Anina

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Canal 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

Baile Herculane

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Canal 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

Bocsa

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Apa uzata 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

Caransebes

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Canal 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

Moldova Noua

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Canal 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

Oravita

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Canal 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

Otelu Rosu

Apa 3,20 0,00% 0,00% 5,00% 3,00%

Canal 1,14 0,00% 20,00% 30,00% 30,00%

*Cresterile anuale in termeni reali sunt stabilite la nivelul anului 2010 si nu includ inflatia in perioada dintre ajustarile tarifare si nici taxa pe valoarea adaugata. Ajustarile anuale de tarif se vor face cel tarziu la data de 1 iulie a fiecarui an, cu luarea in calcul a inflatiei (indicele preturilor de consum publicat lunar de Institutul National de Statistica) si a cresterilor impuse in termeni reali din tabelele de mai sus. Tariful la datele respective va fi calculat conform urmatoarei formule: Tarif n+i = Tarif n x (1+a n+1) x (1+a n+2) x ….. x (1+a n+i) x I n+i Unde: Tarif n+i : Tariful la data n+i Tarif n : Tariful initial a n+1, a n+2: Tarif ajustat in termeni reali, pentru datele n+1, n+2 a n+i: Tarif ajustat in termini reali, pentru data n+i I n+i : Inflatia aferenta ajustarii n+i care se calculeaza conform urmatoarei formule: CPI x (1+INF)

m /12

I n+i = IPI unde: CPI: Cel mai recent Indice al preturilor disponibil; IPI: Indicele preturilor initial, de la data Tarifului n (1 iulie 2010); INF: Inflatia pentru perioada de 12 luni inainte de cel mai recent Indice al preturilor disponibil; m: Numarul de luni intre data celui mai recent indice de pret disponibil si data efectiva a noului tarif; Indicele Preturilor: Indicele Preturilor de Consum publicat lunar de Comisia Nationala de Statistica a Romaniei. Tarifele mai sus mentionate reprezinta o estimare a tarifelor minime necesare luand in considerare evolutia viitoare a costurilor de operare si impactul proiectului de investitii finantat din Fondul de Coeziune. Aceste tarife pot suferi ajustari sau modificari in functte de urmatoarele elemente:

- conditionalitatile incluse in prezentul Contract de finantare (de exemplu: indeplinirea masurilor de mediu prevazute de legislatia nationala si de actele de reglementare emise de catre institutii/autoritati publice competente, masuri privind implementarea planului de actiuni pentru gestionarea namolului, etc) ;

- conditionalitatile incluse in contractul de imprumut semnat de beneficiar pentru co-finantarea proiectului;

EPTISA ROMANIA SRL





- rezultatele proiectiilor financiare din planul de afaceri realizat de societate obligatoriu pana la 1 ianuarie ce vor modifica cresterile reale de la 1 iulie din anul respectiv.

- impactul strategiilor viitoare de investitii in conformitate cu master planul.

2.6.4.8 COMPARATIE CU ALTE SISTEME DE TARIF

Aceasta sectiune a capitolului analizeaza in comparatie cu nivelul national/regional si cel european, tarifarea aplicata de operatorul SC AQUACARAS SA pentru populatie in aria sa de deservire. Datele statistice prezentate au fost obtinute din documentele consiliilor locale publicate pe Internet si din alte surse relevante. Nivelul actual al tarifelor in judetul Caras Severin se situeaza in jurul valorii medii din industrie. In urmatorul grafic este prezentata o comparatie intre tarifele medii de apa si canalizare pentru judetul Caras Severin si tarifele medii inregistrate la nivelul a 32 de operatorii regionali la momentul actual, respectiv anul 2013 : Situatia tarifelor de apa si canal aplicate pentru anul 2013 de catre principalii operatori regionali din Romania:

Nr Crt

Operatori Regionali Tarif apa Tarif canalizare

[lei fara TVA] Tarif apa + canalizare

[lei fara TVA] [lei fara TVA]

1 Apa Canal SA Galati* 4.29 3.47 7.76

2 AQUASERV TULCEA 4.41 2.79 7.20

3 Compania Apa Brasov S.A. 4.1 2.83 6.93

4 Targoviste 3.39 3.49 6.88

5 SC APASERV PIATRA NEAMT 3.56 3.04 6.60

6 S.C. Compania de Apa S.A. Buzau 4.09 2.49 6.58

7 SC APAVIL SA VALCEA 3.55 2.72 6.27

8 S.C. Apa Tarnavei Mari S.A 3.19 3.07 6.26

9 SC APA CANAL 2000 SA PITESTI 3.23 3.03 6.26

10 APA CTTA ALBA 2.9 2.83 5.73

11 SC Compania de Apa Arad SA 2.9 2.83 5.73

12 Compania de Apa Oradea 3.11 2.59 5.70

13 S.C. CUP S.A Focsani 4.29 1.32 5.61

14 SC Hidro Prahova SA 3.52 2.02 5.54

15 SC Compania de Apa Olt SA * 2.66 2.79 5.45

16 Compania de Apa SOMES SA 2.63 2.79 5.42

17 SECOM SA DROBETA TURNU SEVERIN

3.86 1.54 5.40

18 SC APA SERVICE SA GIURGIU 2.7 2.54 5.24

19 AQUABIS BISTRITA NASAUD 2.93 2.3 5.23

20 HARVIZ MIERCUREA CIUC 2.93 2.3 5.23

21 AQUACARAS SA 3.64 1.56 5.20

22 APASERV SATU MARE 3.06 1.99 5.05

23 S.C. Compania Regionala de Apa Bacau S.A.

3.64 1.35 4.99

24 Compania de apa Oltenia * 2.9 1.89 4.79

25 AQUASERV TG MURES 2.78 1.9 4.68

26 Compania de Apa “ARIES” S.A 2.55 2.12 4.67

27 AQUATIM SA 2.66 1.88 4.54

EPTISA ROMANIA SRL





Nr Crt

Operatori Regionali Tarif apa Tarif canalizare

[lei fara TVA] Tarif apa + canalizare

[lei fara TVA] [lei fara TVA]

28 S.C. APA-SERV SA Teleorman 2.58 1.95 4.53

29 S.C. Aparegio Gorj S.A.* 2.58 1.95 4.53

30 SC Apa - Canal SA Sibiu 2.78 1.57 4.35

31 OPERATORUL REGIONAL GOSPODARIA COMUNALA SA COVASNA

1.99 1.6 3.59

32 Nova ApaServ Botosani* 2.53 0.96 3.49

*) Operatori care inca nu au tarife unice. In acest caz s-a luat in considerare cel mai mare tarif aplicat. Se observa un tarif maxim al apei potabile aplicat pentru judetul Tulcea si minim aplicat pentru Covasna. In ceea ce priveste canalizarea tariful maxim a fost identificat pentru Targoviste iar minim pentru Botosani. Judetul Caras Severin depaseste media tarifara pe judetele analizate cu cca 14%, pentru apa si este sub media tarifelor practicate la serviciul de canalizare cu cca 31%. Din punct de vedere al tarifului cumulat la apa si apa uzata, Aquacaras se afla pe locul 21 din cei 32 de operatori regionali analizati, fiind cu 5% mai jos fata de tariful mediu cumulat inregistrat la nivelul celor 32 operatori regionali analizati.

Fig. 2.15 Nivel tarifare apa/canal Asa cum se poate observa si din graficul anterior diferentele intre tarifele de apa sunt de maxim 55% fata de maximul aplicat, iar pentru canal de maxim 73% fata de tariful maxim aplicat de catre operatorii regionali.

0

1

2

3

4

5

6

7

8 Nivel Tarife apa + canal (lei fara TVA)

Tarif Apa uzata

EPTISA ROMANIA SRL





Diferenta intre tariful de apa si cel de canal este de maxim 69% in cazul judetului Focsani si de minim -3% pentru Dambovita, unde tarifele la canal sunt mai mari decat la tarifele la apa. La nivel regional, cresterea tarifelor a avut justificari diferite pentru companiile care aveau deja in implementare Programul ISPA (de exemplu, SC Aquatim SA din judetul Timis si SC Compania de Apa SA din judetul Arad), din diverse motive (montaje financiare, plati periodice de facut, program de investitii in tot judetul etc.), deci mecanismul de ajustare este aplicat frecvent, chiar si de 2-3 ori pe an. Un alt indicator interesant este ponderea pretului canalizarii in tariful total pentru apa: aceasta variaza intre 106% (SC APA SOMES SA) sau 103 % (Targoviste) si pana la 31% (S.C. CUP S.A Focsani) sau 38% (Nova ApaServ Botosani*); media este de 74%. in ceea ce priveste comparatia tarifului serviciilor de apa din Europa, in raport cu ceea ce putem vedea in Romania, respectiv in judetul Caras-Severin, cu cifre exprimate in euro, serviciile de apa din UE (ca medie a tarilor considerate) sunt de 2,6 ori mai scumpe decat in Romania. Mai mult decat atat, in aproape toate cazurile tariful pentru canalizare este mai mare decat cel pentru apa potabila (Austria, Belgia – chiar dublu, Finlanda, Franta, Germania, Luxembourg si Marea Britanie), in timp ce in Romania raportul dintre aceste doua tarife este inversat. Insa tinandu-se cont ca la noi in tara investitiile in canalizare sunt inca la inceput urmandu-se o extindere si reabilitare masiva a retelelor de canalizare si a statiilor de tratare apa uzata, se estimeaza ca pretul pe metrul cub de apa uzata tratata va creste in urmatorii ani. De asemenea trebuie sa avem in vedere si diferenta de nivel de trai care inca este destul de mare intre Romania si tarile dezvoltate europene. Se fac eforturi in continuarea dezvoltarii si se spera ca afordabilitatea populatiei in ceea ce priveste plata serviciilor sa creasca in timp, ajungandu-se pana la un nivel european.

Tabelul 2.62 Tarife pentru serviciile de apa din Europa si Romania

Ţari UE apa canalizare A+C Austria 0.99 1.66 2.65 Belgia 1.43 2.39 3.82 Finlanda 1.03 1.55 2.58 Franţa 1.11 1.30 2.41 Germania 1.72 2.04 3.76 Italia 0.79 0.13 0.92 Luxembourg 0.96 1.29 2.25 Norvegia 1.02 0.33 1.35 Spania 0.65 0.46 1.11 Elveţia 0.95 0.09 1.04 Marea Britanie 1.28 1.42 2.70 Romania * 0.58 0.28 0.86 Sursa de date: Global Water Intelligence

Tarifele (apa+canalizare) din cateva ţari europene (Euro/mc)

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

Austria Belgium Finland France Germany Italy Luxembourg Norway Spain

Switzerland UK

Romania * canal

apa

EPTISA ROMANIA SRL





Fig. 2.16 Tarifele (apa + canalizare) din cateva tari europene

2.6.4.9 DEFICIENTE PRINCIPALE

In prezent Operatorul Regional din judetul Caras Severin respecta si aplica atat legislatia romaneasca in vigoare cu privire la majorarea/ajustarea tarifelor de apa si canalizare cat si prevederile Contractului de Finantare semnat in aprilie 2012 cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice. Datele statistice furnizate de operator pentru perioada 2009-2013 sunt oarecum corelate cu tarifele la serviciile orasenesti pe care le aplica alti operatori din Europa si ne conduc la urmatoarele concluzii principale:

Ajustarea tarifelor este un proces complex si este in mai mare masura o decizie politica decat una de practica economica, datorita faptului ca tariful trebuie sa fie avizat de ANRSC si aprobat de consiliile locale;

Cadrul institutional si cel organizatoric de la ora actuala sustin performanta financiara si supun la presiuni structura tarifelor;

Ajustarile tarifelor pentru apa si pentru canalizare ii vor permite operatorului sa implementeze investitii substantiale, care ar elimina poluarea si ar spori performanta financiara ;

2.6.4.10 RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIRE

Din aceasta analiza generala a tarifelor reiese limpede importanta politicilor de tarifare la nivelul operatorului regional pe baza practicii economice judicioase. Utilizand cele mai bune practici din tarile europene si luand in considerare faptul ca a existat programul ISPA si mai exista un program de investitii in derulare pe Fondurile de Coeziune, in zona deservita de operatorul regional, putem face cateva recomandari pentru imbunatatirea politicilor de tarifare la nivelul operatorului regional pentru urmatoarele programe de investitii:

Sprijin politic puternic din partea tuturor actionarilor implicati la nivel judetean;

Instituirea unui sistem foarte eficient pentru ajustarea tarifelor (ajustarea este si o majorare, dar numai cu rata inflatiei), pentru a-i permite operatorului regional sa-si acopere intr-o perioada scurta de timp pierderile provenite din fluctuatia periodica;

Aplicarea la timp a cresterilor tarifare incluse in Contractul de Finantare cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, pentru asigurarea surselor de cofinantare in cadrul Programului Fonduri de Coeziune;

Instituirea unui program/sistem financiar viabil, corelat cu mecanismul de ajustare a tarifelor, pentru acoperirea costurilor de operare si de intretinere si indeplinirea atat a standardelor de mediu, cat si a obiectivelor strategice ale operatorului regional.

In sumar: 1. Tarifele au crescut in mod real in ultimii 5 ani, in zona deserita de operatorul regional. 2. Tarifele pentru apa si cele pentru canalizare sunt unificate, ele fiind majorate an de an, in conformitate

cu Planul de tarife din cadrul Contractului de Finantare cu Ministerul Mediului. 3. Nivelul actual al tarifelor pentru serviciile de apa din judetul Caras-Severin nu lasa suficient loc pentru

dezvoltare, astfel incat sa acopere investitia necesara pentru conformarea integrala cu Directivele Europene. Astfel, pentru implementarea Fazei a II-a de investitii vor fi necesare cresteri suplimentare de tarife, dar dupa anul 2015, an in care se atinge limita maxima de suportabilitate.

2.7. RESURSELE DE APA

EPTISA ROMANIA SRL





2.7.1. GENERALITATI

Resursele de apa disponibile in judetul Caras-Severin se compun din ape de suprafata si ape subterane. Reteaua hidrografica se compune din 3 bazine hidrografice: BEGA-TIMIS-CARAS, NERA-CERNA si DUNAREA. Principalele surse de apa subterana sunt fronturile de puturi din bazinele hidrografice Bega – Timis – Caras si Nera – Cerna, si de-a lungul fluviului Dunarea. In sectiunea 2.3.4 sunt furnizate mai multe informattii pe aceasta tema. In tabelul de mai jos este prezentata o sinteza a cantitatilor de apa totale disponibile (din surse de suprafata si subterne) care pot fi utilizate la nivelul judetului.

Tabelul 2.63 - Resursele de apa disponibile (milioane m3) din judetul Caras-Severin

Resursa de suprafata Resursa din subteran

Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

98 177 10 7,5

Sursa: Sistemul de gospodarirea apelor Caras -Severin Resursele de apa teoretice sunt date de cantitatea de apa disponibila in regim natural, adica fara lucrarile hidrotehnice, in timp ce resursele tehnic utilizabile includ, pe langa regularizarile de debit, si lacurile de acumulare si alte lucrari hidrotehnice. In judetul Caras-Severin, din totalul surselor de apa disponibile, apa de suprafata reprezinta 96%, iar cea subterana numai 4%. Resursele de apa bruta identificate pot fi considerate strategice, dat fiind ca aprovizioneaza 46% din

populatia judetului, si toate sunt gestionate de SC AQUACARAS SA, operatorul regional care asigura

alimentarea cu apa potabila si colectarea si epurarea apelor uzate din judet. SC AQUACARAS SA nu detine

insa in proprietate aceste resurse.

Pentru cele opt aglomerari cu peste 10.000 de persoane s-au identificat 76 de surse sau puncte de

alimentare cu apa. Delimitarea zonelor de captare s-a facut tinand cont de prevederile legislative si studiile

complexe realizate amonte de zona de captare in bazinele hidrografice, din punctul de vedere al topografiei

si hidrogeologiei. Acestea sunt descrise in sectiunea 2.10 a capitolului. In mare parte, apa isi are izvoarele in

regiuni muntoase nepopulate, dar o mare parte din apa acumulata amonte de captare se foloseste pentru

producerea energiei electrice.

Alimentarile pot fi caracterizate dupa cum urmeaza:

Asigurarea apei pentru potabilizare dintr-o singura sursa sau mai multe surse combinate ; Asigurarea apei pentru potabilizare se face din ape de suprafata, puturi de adancime si din izvoare ; Distributie directa a apei fara dezinfectare.

Aceste multiple variatii se datoreaza geologiei zonei, marcata de rocile metamorfice ale lantului carpatic, de

unul din cele mai mari complexe carstice din Romania si de inceputul platoului sedimentar al campiei

Timisoarei.

Elaborarea propunerilor pentru alimentare cu apa a comunitatilor care nu au sisteme de apa Tipul sursei de apa de exploatat este corelat foarte indeaproape cu geologia locala, deci s-a facut un studiu pe aceasta baza, iar concluziile sunt date in sectiune 2.7. Astfel, se poate intocmi o estimare de costuri pentru dezvoltarea infrastructurii. In general, zonele joase pot fi alimentate din puturi, cu o adancime tipica de 150 m, suficienta pentru a izola apa folosita de poluarea de la suprafata. Apa este de regula de calitate atat de buna, incat nu se impune clorinarea ei. Un put cu diametrul de 200 mm – 250 mm va avea in general un randament de 10-20 l/s. Tratarea se face intr-un rezervor de acumulare, urmata de dezinfectare prin injectarea in circuit a clorului, in statia de pompare.

EPTISA ROMANIA SRL





Acolo unde se foloseste apa de suprafata, dintr-un lac sau dintr-o apa curgatoare, se impune un proces clasic de tratare, alcatuit din decantare si filtrare, urmate de clorinare. Aceste unitati de procesare suplimentare maresc costurile, deci ori de cate ori se poate, se va prefera solutia unui put de adancime. Monitorizarea resurselor de apa

La ora actuala exista trei tipuri de monitorizare:

Monitorizarea calitatii apei brute folosite pentru productia de apa potabila, desfasurata de SC AQUACARAS SA.

Monitorizarea nivelului si calitatii apei de suprafata si apei subterane, pentru evaluarea starii resursei in conformitate cu Directiva Europeana 2000/60/EC. Aceasta se face de catre Autoritatea Bazinala a Apelor Banat.

Monitorizarea evacuarilor de apa uzata in vederea aplicarii principiului „poluatorul plateste“. Aceasta este desfasurata Autoritatea Bazinala a Apelor Banat.

Administratia Apele Romane executa o monitorizare integrata a resurselor de apa. Aceasta cuprinde analiza punctelor reprezentative ale unei sectiuni de rau sau acvifer; unele resurse de apa bruta folosite pentru productia de apa potabila si majoritatea punctelor de evacuare a efluentului de orice fel: menajer, industrial sau agricol. De asemenea, cuprinde si analiza de nivel si cantitativa a apei, in vederea prevenirii inundatiilor. Exista o retea functionala de statii hidrologice. In plus, se fac prelevari cu frecventa variabila, in general lunar, din resursele principale folosite pentru productia de apa potabila. Conform datelor furnizate de Autoritatea Bazinala a Apelor Banat., incepand cu anul 2005, controalele au cuprins:

191 puncte de apa de suprafata: o 44 in lacuri o 147 in ape curgatoare, inclusiv cele 81 de statii hidrometrice

356 puncte de apa subterana 155 puncte de evacuare apei uzate

Reteaua a fost extinsa fata de anul 2006 si cuprinde acum, pentru intreg bazinul Banat (date de pe Internet):

86 statii hidrometrice 519 puncte de apa subterana 58 pluviometre 40 sectiuni de control al calitatii apei curgatoare

Nota: Pentru apa subterana sunt definite 3 clase cu tipuri diferite de monitorizare: Clasa 1 pentru puturi de mica adancime amplasate pe cursuri majore de apa Clasa 2 pentru puturi de mica adancime intercursuri Clasa 3 pentru puturi de adancime (peste 50 metri)

Mai precis, monitorizarea integrata desfasurata de Apele Romane se face prin 13 tipuri de supraveghere (sursa: SGA Caras-Severin):

Sectiuni de supraveghere S Monitoring operational O Monitoring de referinta R Zone vulnerabile V Ihtiofauna iH Habitaturi si specii HS Conventii internationale Ci Sectiuni hidromorfologice Hm Sectiuni cu modificarea hidromorfologiei CAPM Viata piscicola F Potabilizare D Cea mai buna sectiune disponibila BAS Reteaua de sectiuni Cianet

Laboratorul central al SC AQUACARAS SA din Resita este autorizat de Ministerul sanatatii pentru a face analize pentru apa potabila,iar re-autorizarea fiind reinoita la fiecare 2 ani.Laboratorul este controlat anual de Directia judeteana de sanatate publica. Frecventa analizelor pentru apa bruta este stabilita prin

EPTISA ROMANIA SRL





HG 100/2002, modificata prin HG 662/2005 si HG 567/2006, si ea depinde de productia de apa si de populatia deservita. Se incepe cu doua analize fizico-chimice si bacteriologice pe an pentru izvoarele mici, putandu-se ajunge la 6 analize pe zi pentru parametrii sensibili ai apelor de suprafata importante, cum sunt cele care alimenteaza orasul Resita. Analiza sistematica a apei brute a fost implementata incepand cu anul 2008 si noul program de monitorizare si control a fost aprobat conform Legii 458/2002 cu completarile si modificarile ulterioare. Autoritatea bazinala pentru Ape Banat (sucursala regionala a Administratiei Nationale ”Apele Romane”) nu monitorizeaza decit cursurile de apa codificate, care fac parte din domeniul public de interes national. Punctele de prelevare pot fi comune cu cele folosite de SC AQUACARAS SA sau pot fi diferite. De exemplu, in bazinele de captare ale lacurilor Secu si Grebla (surse principale pentru orasul Resita), Apele Romane pot folosi 12 puncte diferite de prelevare, pe cand SC AQUACARAS SA se concentreaza doar pe calitatea apelor brute de la prize. Avantajul este posibilitatea de partajare a informatiilor, de schimb de date si permite realizarea unei imagini de ansamblu asupra calitatii apelor raului amonte de zona de captare. Frecventa prelevarilor de probe realizata de Apele Romane in zonele de captare este de 12 ori pe an. Frecventa poate fi marita in situatii de necesitate: poluare, dezvoltarea algelor, eutrofizare etc.

Apele Romane au sarcina stabilita prin lege de a monitoriza evacuarile de ape uzate epurate in cursurile

codificate. De exemplu, sunt monitorizate 28 de deversari in orasul Resita (sursa: Apele Romane, 2007). Dat

fiind ca resursele pentru productia de apa potabila sunt concentrate in punctele cele mai inalte (protectie

naturala – aductiune prin gravitatie), numai cateva din punctele de evacuare a apelor uzate se afla in zonele

de captare. Frecventa prelevarii este adaptata la debit si gradul de incarcare organica a efluentului, fiind de

circa 12 pe an pentru deversarile principale si majorata in caz de anomalii.

In urma studierii resurselor din cele opt orase unde alimentarea cu apa este gestionata de SC

AQUACARAS SA, s-au identificat cateva cerinte de nivel general si care sunt comune tuturor resurselor de

apa.

Inregistrarea datelor este esentiala pentru buna cunoastere a functionarii prizei de apa:

Prima problema este calitatea apei. Laboratorul central al SC AQUACARAS SA din Resita este operational in 2008 si autorizat pentru 23 de parametri. Prevederile legale privind monitorizarea apei brute trebuie sa fie respectate. Modul in care se realizeaza monitorizarea de control pentru apa bruta si tratata Laboratorul Central AQUACARAS realizeaza monitorizarea de control a apei brute pentru potabilizare, a apei produse si distribuite si eficienta procedeelor de tratare,cu accent pe tehnologia de dezinfectie in scopul determinarii daca apa este corespunzatoare sau nu din punct de vedere al parametrilor relevanti prevazuti in Legea 458/2002 republicata in 2011 si Legea 311/2004.distribuita populatiei conform unui program stabilit conform HG 974/2004.Laboratorul Central AQUACARAS este autorizat de Ministerul Sanatatii pentru realizarea montorizarii de control si prelevarea probelor. De asemenea laboratorul este in curs de acreditare RENAR.

Frecventa de prelevare a probelor de apa bruta, respectiv a parametrilor de determinat, se realizeaza conform HG.100/2002 si se regaseste in anexa procedurii de lucru PL-LCA -07.

Producatorul de apa preleveaza si analizeaza un numar standard de probe de apa la iesirea din statia de tratare, conform H.G.974/2004, in functie de volumul mediu de apa produs pe zi.

Producatorul de apa preleveaza si analizeaza un numar de probe de apa din fiecare zona de aprovizionare conform programului de monitorizare. Monitorizarea pentru retelele de distributie se realizeaza tinand seama de urmatoarele:

- tipul de sursa de distributie - numarul de locuitori ai unei zone de aprovizionare se estimeaza dupa rezidenta

permanenta - se identifica primele teritorii aprovizionate din surse unice si se inregistreaza ca o

singura zona de aprovizionare

EPTISA ROMANIA SRL





- zona de aprovizionare in care apa potabila provine din una sau mai multe surse de distributie este subdivizata in zone de aprovizionare separate, daca exista diferente semnificative in calitatea apei din teritoriu

Doua analize de apa bruta pe zi sunt un minimum necesar, care trebuie sa creasca pe cat posibil, avandu-se

in vedere patru obiective:

pentru a se tine cont de variatiile sezoniere (nivel ridicat/scazut al apei) si pentru a se stabili mai precis evolutia anuala si interanuala,

pentru a se tine cont de conditiile hidrometrice diferite, mai ales pentru apa de suprafata sau acvifere carstice, a caror calitate este mult influentata de ploaie,

pentru a se evidentia in raportarile analitice potentialii poluanti din amonte, mai ales cei putin vizibili, cum ar fi bacteriile, nitratii sau pesticidele,

pentru a se identifica punctele slabe ale unui bazin de captare sau front de captare.

Multe asemenea cazuri pot fi gasite in jurul resurselor de apa ale celor opt orase si sunt dezvoltate in

recomandarile pentru fiecare zona de captare. In cazul apei de suprafata, un bazin mare si complex ca acela

care alimenteaza Resita are nevoie de mai multe puncte de monitorizare. Un front de captare care

pompeaza apa de la diferite adancimi si prin diferite sisteme (pompare, sifonare), cum este cel de la

Moldova Noua, va necesita cel putin trei puncte de prelevare pentru evaluarea calitatii apei brute.

In acest sens, este esentiala o buna colaborare intre SC AQUACARAS SA si S.G.A. Caras-Severin, pentru

reducerea costurilor si promovarea interesului reciproc. Trebuie sa existe un schimb de date intre cele doua

institutii stabilit printr-un protocol.

O a doua problema este uzura instalatiilor tehnice. Daca gospodarirea resurselor bazate pe izvoare nu

este prea solicitanta, utilizarea puturilor necesita totusi unele precautii. Telul trebuie sa fie acela de a asigura

durabilitatea resursei. Problema se refera la capul putului – partea vizibila a instalatiei – dar si la interiorul

putului. Trebuie sa se faca frecvent evaluarea coroziunii – care poate duce la prabusire – si la colmatarii.

Sunt necesare inspectii fizice – exista acum mijloacele, prin dezvoltarea inspectarii video – si desfasurarea

unor probe periodice de pompare.Pentru a realiza aceste controale este necesar ca operatorul regional sa-si

procure astfel de echipamente sau sa incheie contract de prestari servicii cu o firma specializata.

Testele de pompare sunt cea mai buna metoda de gestionare a unui put sau foraj. Exista doua tipuri de

teste:

Teste in trepte: regimul de functionare al pompei este marit in trepte (3 - 5 trepte de cate 2 - 4 ore, in general), pana se ajunge la debitul critic. Debitul stabilizat obtinut dupa fiecare treapta este trecut pe un grafic, cu puterea de pompare corespunzatoare. Curba specifica obtinuta se compara cu cea obtinuta la forarea putului si cu testele anterioare, unde exista asemenea date. Pe baza acestui test, se poate evalua din datele obtinute performanta putului (adica, mai bine zis, a putului in contextul acviferului sau) si gradul de colmatare (sau de dezvoltare, caci este posibil si opusul colmatarii). UN alt avantaj al testului este calibrarea regimului optim de pompare – pentru a se evita sub- sau supra-exploatarea – si o justificare pentru adancimea de instalare a pompei. Aceasta optimizare debit pompa/adancime are un impact direct asupra costurilor, fiind vorba de achizitionarea de echipamente, dar si de cheltuieli curente pentru energia electrica consumata de pompa.

EPTISA ROMANIA SRL





Dupa testarea in trepte, cand se cunoaste regimul optim de pompare, se poate desfasura un test de debit constant. Forajele sau puturile sunt pompate la o rata de descarcare constanta, pentru o perioada de timp variind intre 24 si 72 de ore. Debitul de descarcare astfel obtinut va fi in general randamentul necesar de exploatare pe viitor. Debitul obtinut este inregistrat pentru putul de pompare si pentru cele de observatie. Datele de timp si debit descarcat se folosesc pentru analiza cantitativa (estimarea parametrilor hidraulici, cum ar fi transmisivitatea, capacitatea de stocare) si calitativa a raspunsului acviferului la pompare. In timpul efectuarii acestui test, se estimeaza si marimea conului de depresiune, care ii ofera informatii esentiale hidrogeologului insarcinat sa delimiteze perimetrul de protectie.

A treia problema, nu mai putin importanta, este delimitarea perimetrelor de protectie sanitara.

Trebuie retinut ca HG 930/2005 stipuleaza ca, in calculul parametrilor hidrogeologici ai stratului purtator de

apa, se foloseste timpul de tranzitie subterana al unei particule active hidrodinamic.

Trebuie delimitate trei zone:

Zona cu regim sever de protectie: timpul de tranzitie subterana este de minimum 20 de zile pentru orice particula, posibil contaminata, care ar putea trece inauntrul bazinului. In cazul in care nu exista date disponibile, limita va fi de minimum 50 m in amonte si 20 m in aval de captare, si 20 m in lateral (pe directia de curgere, in cazul puturilor). In ce priveste captarea de izvor, limita va fi de minimum 50 m in amonte si 20 m de ambele parti ale captarii.

Zona de restrictie: timpul de tranzitie este de 50 de zile. Zona hidrogeologica (izvoare, drenuri, panze freatice): Se refera la bazinul captarii si a fost

trasata de consultantul pentru asistenta tehnica in cazul tuturor resurselor de apa ale celor opt orase, ca baza de lucru. Pentru cursurile de apa de suprafata, zona cu regim sever de protectie este de 100 m in amonte de priza si 25 m in aval, si cate 25 m lateral.

Pentru alimentarile cu apa din subteran au fost realizate, in conformitate cu prevederile legislatiei specifice,

studii hidrogeologice pentru delimitarea celor trei zone, urmand ca ele sa fie materializate. In cazul de fata s-

a realizat un studiu de birou pentru stabilirea limitelor bazinului de alimentare cu apa, in fiecare punct de

prelevare a apei brute

In prezent nu sunt materializate pe teren perimetrele de protectie hidrogeologica pe teritoriul judetului

Caras-Severin.

Implicarea autoritatilor locale si a deconcentratelor in definirea si implementarea lor este fundamentala. Este

esential ca acestea sa fie realiste, intelese de toate partile cointeresate si sa nu faca obiectul unor conflicte

de interese.

EPTISA ROMANIA SRL





BCF Front captare Bocsa (8 puturi) NERA Raul Nera

BUH Galeria Buhui ODF Ursoane in Ocna de Fier

CCF Front captare Caransebes (15 puturi) ORR Raul Oravita

CER Raul Cerna OTS Gara Oravita (3 puturi)

COL Colonovatul Mare si Mic (2 izvoare) REC Izvorul Rece

CRI Barajul Crisma SEC Lacul Secu

DOM Izvorul Doman SIM Simion (3 izvoare)

GRE Lacul Grebla SOD Sodol (7 izvoare)

JIT Izvorul Jitin SUG Tunelul Sursa

KRA Kraksenthal (2 izvoare) SUL Lacul Suvarov

MCF Front captare Moldova (20 puturi) VAT Izvorul Valea Tereziei

MCW Put beton Moldova Noua ZER Lacul Zervesti/Raul Sebes

MOR Izvorul Grota Morii

Fig 2.17 – Amplasarea punctelor de apa gestionate de SC AQUACARAS SA

EPTISA ROMANIA SRL





2.7.2. APA DE SUPRAFATA

Resursele de apa de suprafata sunt reprezentate de rauri, izvoare si lacuri.

Sursa: Planul de gospodarire a apelor pentru bazinul hidrografic Banat 2004 Fig. 2.18 – Corpurile de apa de suprafata din bazinul hidrografic Banat

2.7.2.1 CANTITATEA DE APA

Debitul potential prelevat din sursele de apa de suprafata amplasate pe raza judetului, este prezentat in

tabelul de mai jos:

Tabelul 2.64 - Debitul potential al captarilor din ape de suprafata (m3/zi) din judetul Caras-Severin

Localitatea Sursa de apa (rau, izvor)

Debitul (m3/zi) Localitatea Sursa de apa

(rau, izvor) Debitul (m

3/zi)

Resita Valiug 20.000,0 Prigor Prigor Putna 294,5

Borlovenii Vechi Nera 500,0

Patas

Doman 66,0 Socol Pirneaura Izvor 6,2

Sodol 566,0 Coronini Coronini Cralievat 234,0

Baile Herculane Herculane 2.750,0 Manastire

Otelu Rosu Bistra Marului 7.770,0 Berzeasca Berzeasca Piriul Berzeasca 243,0

EPTISA ROMANIA SRL





Caransebes Zervesti 9.300,0 Armenis Armenis P.Biban P.Dragota

550,0

Oravita Near 2.333,0 Fenes P.Diavoia 78,3

Valea Ciclovei 1.814.0 Domasnea Domasnea Izvorul Pamintul Rosu si Izvor Priol-Reolfa

184,2

Canicea Izvorul Canicea 63,0

Valea Oravitei 260,0 Zavoi Zavoi Valea Bolvasnita 1369.8

Maru

Magura

V.Bistrei

23 August

Voislova

Valea Tereziei 26,6 Sichevita Sichevita Camenita 87,6

Gornea

Colonovat 30,0 Toplet Toplet Izvorul Bigar,Izvorul I Barza si Izvorul III Barza

730,6 Grota Morii 240,0 Barza

Bozovici Taria 300,0 Cornea Cornea-Macoviste

Izvor coasta 32,8

Cuptoare-

Crusovat Dren suprafata amplasat pe Riul Mehadica

41,0

Mehadia Sfardinul Mare 300,0 Bucosnita Bucosnita P.Golet 54,8

Petrosnita 109,5

Golet 21,9

Valisoara P.Golet 78,3

Valiug (N.A.) Goznuta 590,0 Goruia Goruia P.Goruia 58,0

Sasca Montana N.A. Galeria Mina Sasca

50,0 Marga Marga P.Manzu 95,4

Brebu Nou/Garana Izvor de coasta 35,6 Rusca Montana Soimu x

Brebu Nou 3 izvoare de coasta

42,7 Eftimie Murgu Eftimie Murgu P.Rudaria 93,2

Ciudanovita N.A. Jitin 120,0 Bania Bania P.Bania 243,8

Dalboset Soputu Vechi P.Sopot 96,7 Carasova Carasova Izvorul Cefarovat si lazarovat

46,5

Iabalcea 8,2

Iablanita Iablanita Izvorul Sverdinul Mare

80,0 Lupac Lupac P.Lupac 126,0

Turnu-Ruieni Turnu-Ruieni Raul Sebes 390,0 Armenis Armenis P.Biban;P.Dragota

549,60

Berzeasca Berzeasca P. Berzeasca 243,0

Coronini Coronini Izvorul Manastirea si

Iz.Cralevat

234,0

Borlova 450,6 Garnic Garnic Pestera Filipovodira

9,5

Padina Matei Pestera Padina Matei

Lapusnicu Mare Lapusnicu Mare Piriul Lapusnicul

Moceris Paraul Moceris

Zervesti 233,0 Prigor Prigor R.Putna 294,5

Borlovenii Vechi Raul Nera 500,0

Patasi

Socol Parneura Izvor 6,2

Sursa: Planul de amenajare a teritoriului judetean Caras-Severin (PATJ)

2.7.2.2 CALITATEA APEI

A fost facuta o evaluare a calitatii diferitelor surse de apa bruta, pe baza cerintelor de calitate enuntate prin Directiva Consiliului 75/440/EEC din 1975, referitoare la cerintele de calitate ale apelor de suprafata destinate potabilizarii. Prelevarile de probe de apa bruta au fost facute de SC AQUACARAS SA. Conform Sintezei calitatii apelor realizata de Autoritatea bazinala de apa Banat, starea ecologica si chimica a cursurilor de apa, rezultata din campania de monitorizare, poate fi considerata buna. Tabelele de mai jos prezinta aceste rezultate si starea globala din sectiunile de monitorizare:

Tabelul 2.65 – Starea finala a cursurilor de apa din judetul Caras-Severin, 2008

Bazinul hidrografic Cursul de apa Starea finala

BEGA-TIMIS-CARAS TIMIS II

PARAUL RECE I

BISTRA I, II

BISTRA MARULUI II

EPTISA ROMANIA SRL





Bazinul hidrografic Cursul de apa Starea finala

BARZAVA II

SECUL II

CARAS II

NERMED II

GARLISTE II

JITIN II

ORAVITA II

LISAVA II

CICLOVA II

NERA-CERNA NERA II

PRIGOR II

STEIER II

MINIS II

BEU I

CERNA II

BELARECA II

GLOBU II

VALEA MARE II

DUNAREA VALEA MARE II

DRAGOSTELE II

Tabelul 2.66 – Repartitia sectiunilor de control pe clase de calitate,

Bazinul hidrografic Total

sectiuni control

Repartitia sectiunilor de control pe clase de calitate

I II III IV V

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

BEGA-TIMIS-CARAS 17 2 11,8 12 70,6 2 11,8 1 - -

NERA-CERNA 9 1 11,1 8 88,9 - - - - -

DUNARE 2 2 100 - - - - - - -

Total 28 5 17,9 20 71,4 2 7,14 1 - -

2.7.3. APA SUBTERANA

EPTISA ROMANIA SRL





Sursa: Planul de gospodarire a apelor pentru bazinul hidrografic Banat 2004

Fig. 2.19 – Corpurile de apa subterana din bazinul hidrografic Banat

2.7.3.1 CANTITATEA DE APA

In privinta debitului potential al resurselor de apa subterana, tabelul de mai jos contine o trecere in revista la

nivelul judetului:

Tabelul 2.67 - Debitul potential de captare din surse subterane (m3/zi) in judetul Caras-Severin

Localitatea Sursa de apa Debit (m

3/zi)

Localitatea Sursa de apa Debit (m

3/zi)

Bocsa Puturi adancime 2.476,0 Socol Puturi adancime 80,0

Caransebes Acvifer 1.000,0 Gradinari Puturi medii 120,0

Moldova Noua Acvifer 5.500,0 Vermes Puturi adancime 1,265,0

Berzovia Puturi adancime 2.592,0

Parneaura Socol

Fantana 20,0

Cornulet Banat Puturi adancime 86,0 Obreja, Iaz Puturi adancime

Nu exista date

Sursa: Planul de amenajare a teritoriului judetean Caras-Severin (PATJ)

2.7.3.2 CALITATEA APEI

In general, calitatea apei subterane este buna. Conform Sintezei calitatii apelor realizata de Autoritatea bazinala de apa Banat a avut loc o imbunatatire a calitatii apei fata de anii anteriori. Bazinul hidrografic BEGA-TIMIS-CARAS prezinta o imbunatatire a calitatii, dar s-a depasit cel putin un indicator de calitate. Zonele critice (unde sunt depasite limitele maxime pentru substante organice, amoniu,

EPTISA ROMANIA SRL





fosfati si mangan) sunt Lugoj si Caransebes (raul Timis), si se datoreaza in principal epurarii inadecvate a apelor uzate. Pentru celelalte doua bazine hidrografice, calitatea apei s-a imbunatatit si nu s-au inregistrat depasiri ale limitelor.

2.8. POLUAREA APEI

Ca o pre-conditie a Masurii ISPA in judetul Caras-Severin, a fost elaborat in anul 2009 un Plan integrat de prevenire a poluarii la nivelul operatorului regional SC AQUACARAS SA. A fost stabilit si un plan de actiune in ce priveste resursele de apa si deversarile de apa uzata.

Asa cum aratam anterior, salubritatea oraseneasca nu este multumitoare la nivel global si evacuarile de ape

uzate neepurate raman un fenomen obisnuit. Imbunatatirea situatiei se va realiza numai dupa finalizarea

proiectului ,finantat din fonduri structurale, pentru modernizarea si extinderea infrastructurii in domeniul

alimentarii cu apa si canalizarii pentru cele 8 aglomerari.

Pe de alta parte, dezvoltarea turismului ar putea crea noi probleme. Un control mai profund si mai eficace al

instalatiilor de salubrizare este necesar, mai ales in privinta zonelor inconjuratoare ale marilor lacuri: Secu,

Gozna, Trei Ape, dar si Poiana Marului si Baile Herculane, care sunt utilizate si pentru productia de apa

potabila. De asemenea, intra in discutie si intreg teritoriul parcurilor nationale. Ecoturismul s-a dezvoltat mult

in ultimii ani, si in Romania, ca si in restul Europei. Siturile cele mai atractive sunt amplasate in regiuni

carstice, unde vulnerabilitatea este maxaima. Conformitatea sistemului de canalizare al noilor asezari, la fel

ca si al celor existente, trebuie sa fie strict controlata.

Pe perioada de studiu nu s-au identificat in zonele de captare locuri de depozitare a deseurilor sau evacuari

de ape uzate epurate.Planul de management integrat al zonelor de captare care va fi elaborat va avea rolul

sa implice toti actorii responsabili in managementul durabil al surselor de apa.

In concluzie, nici o situatie critica nu a fost intalnita cu privire la industrie sau agricultura, motivele principale

fiind doua:

Elevatia resurselor de apa – lacuri la altitudine sau izvoare de deal –, acestea fiind deasupra activitatilor principale, concentrate in vai (Resita, Anina in cea mai mare parte);

Activitatea economica relativ restransa din judetul Caras Severin. Aceasta, istoriceste orientata spre minerit, este in prezent in curs de modificare profunda si se impune vigilenta acum mai mult ca oricand.

Potentiale riscuri de poluare pot fi gasite la Bocsa, Caransebes si Moldova Noua. Acestea vor fi descrise

detaliat in continuare.

2.8.1. SURSELE MAJORE DE POLUARE

Sursele majore de poluare din judetul Caras-Severin sunt volumele de apa uzata deversate in anul 2008, prezentate in tabelele de mai jos: Tabelul 2.68 - Sursele majore de poluare (2013)

EPTISA ROMANIA SRL





Sursa de poluare Activitatea Corpul de apa Volumul de apa uzata (mil. m

3)

Poluanti specifici

Gradul de epurare a apei uzate

(%)

BH BEGA-TIMIS-CARAS

SC AQUACARAS SA RESITA

Apa, apa uzata Barzava 12,450 CBO5, amoniu, fenol, suspensii

Tratare insuficienta

SC TMK (CSR) RESITA Industrie siderurgica

Barzava, Valea Mare Terova

5,707 CBO5, amoniu, fenoli, suspensii

Tratare suficienta

SC AQUACARAS SA CARANSEBES

Apa, apa uzata Timis 1,692 CBO5, amoniu, fenoli, suspensii


UZINA CONSTR. MASINI RESITA

Constructii de masini

Barzava 0,641 CBO5, amoniu, suspensii

Tratare suficienta

BH NERA-CERNA

SC AQUACARAS SA HERCULANE

Apa, apa uzata Cerna 0,641 CBO5, amoniu, suspensii


PRIMARIA BOZOVICI Apa, apa uzata Minis 0,024 CBO5, amoniu, suspensii

Fara tratare

PRIMARIA MEHADIA Apa, apa uzata Bela Reca 0,042 CBO5, amoniu, suspensii

Fara tratare

BH DUNAREA

SC MOLDOMIN SA (minele Varad, Suvarov, Florimunda)

Industrie miniera Dunarea 0,355 Suspensii Tratare insuficienta

SC AQUACARAS SA M. NOUA

Apa, apa uzata Dunarea 0,164 CBO5, amoniu, fenoli, suspensii

Fara tratare

Sursa: Raport de mediu 2008 – APM Caras-Severin Tabelul 2.69 - Volume de apa uzata evacuate (2011)

Bazinul hidrografic

Volumul de apa uzata (mil. m3 / an)

Total evacuat

din care:

Fara tratare necesara

Netratata Insuficient tratata Suficient tratata

BEGA-TIMIS-CARAS 23,807 2,566 4,728 1,748 14,765

NERA-CERNA 0,76 0 0,066 0 0,694

DUNARE 0,78 0,355 0,394 0 0,031

Total 25,347 2,921 (11,52%) 5,188 (20,47%) 1,749 (6,9%) 15,490 (61,11%)

Sursa: Raport de mediu 2008 – APM Caras-Severin

2.8.2. IMPACTUL DEVERSARILOR DE APA UZATA

Din punctul de vedere al utilizarii apei de suprafata si subterane, impactul deversarilor de efluenti (tratati sau netratati) poate fi multiplu. Cele mai relevante efecte sunt:

- Impact negativ asupra utilizarii apelor de suprafata/subterane pentru potabilizare ; - Impact negativ asupra utilizarii apelor de suprafata/subterane pentru irigatii. - Reducerea utilizarii apelor de suprafata pentru piscicultura si pescuit. - Impact negativ asupra utilizarii in scopuri industriale (racire, procesare, spalare). - Impact negativ asupra utilizarii apelor de suprafata in scopuri de recreere. - Impact negativ general asupra ecosistemelor acvatice care au nevoie de protectie.

Problemele provocate de deversarea apelor uzate pot fi de natura igienica, toxica, fizica sau estetica.

2.8.2.1 IMPACTUL ASUPRA APEI DE SUPRAFATA

Apa de suprafata este in principal afectata de evacuarea apelor uzate neepurate sau partial epurate orasenesti sau industriale. Poluarea cu materii organice a corpurile de apa are loc sub diferite forme, cum ar fi canalizare menajera, resturi vegetale sau scurgeri din grajduri si pe locuri de pasunat. Cand bacteriile si protozoarele din apa incep sa descompuna aceasta materie organica, consuma oxigenul dizolvat. Dupa ce nivelul de oxigen scade sub 2-5 parti la milion, multe specii de pesti si de micro-fauna de pe fundul apei nu mai pot supravietui, ceea ce duce la perturbari ale lantului trofic.

EPTISA ROMANIA SRL





Agentii patogeni sunt un alt tip de poluare foarte daunatoare. Ei pot sa provoace multe boli, incepand cu cele respiratorii sau dermatologice de mai mica gravitate si terminand cu febra tifoida si dizenteria. Organismele patogene sunt bacterii, virusi si protozoare. Ele patrund in corpurile de apa prin apa uzata neepurata din canalizare, ape meteorice contaminate, fose septice, scurgeri de la fermele zootehnice si mai ales ambarcatiuni care deverseaza apa uzata. Desi microscopice, aceste organisme poluante au un efect devastator, prin capacitatea lor patogena. Pentru evaluarea impactului deversarilor de apa uzata asupra apelor de suprafata, se folosesc datele de monitorizare obtinute din sectiunile de control ale Administratiei Nationale ”Apele Romane” . Calculele se bazeaza pe ecuatia de dilutie pentru CBO5. Se iau in calcul valorile inregistrate pentru acest parametru si debitul mediu de efluent deversat de statia de epurare in receptorul natural, in comparatie cu valorile aceluiasi parametru si debitul mediu din amonte de statia de epurare (date de monitorizare furnizate de Apele Romane). Asa cum aratam in capitolul precedent, majoritatea statiilor de epurare existente functioneaza cu randamente foarte scazute. Din cauza ca aeratoarele rezervoarelor de namol activat nu functioneaza, procesele de tratare se limiteaza la sedimentarea suspensiilor solide.

2.8.2.2 IMPACTUL ASUPRA APEI SUBTERANE

Riscurile de poluare a apei subterane rezulta din: Pierderile de ape uzate din retelele de canalizare, din cauza sparturilor din conducte, a imbinarilor

defectuoase, a corodarii vanelor si conductelor, si altor probleme de structura a retelelor. Uzura fizica a foselor septice si latrinelor. Infiltratii dinspre gropile de gunoi menajer si industrial care nu au sisteme de colectare sau ale

caror sisteme functioneaza prost. Poluari accidentale din activitati industriale. Poluarea difuza cauzata de zonele unde se depoziteaza neconform dejectiile animaliere.

Poluarea provocata de fose septice sau haznale este greu de evaluat, din cauza lipsei datelor de monitorizare. Pentru a se putea face afirmatii categorice in aceasta problema, ar fi nevoie de studii si investigatii extinse in interiorul si exteriorul localitatilor. Pe de alta parte, se cuvine remarcat ca acest tip de poluare poate avea efecte insemnate, deci in cazul in care apa subterana este utilizata ca sursa de alimentare cu apa a populatiei sau este utilizata in alte scopuri, se impune studierea cu maxima atentie a problemei. Apa subterana din aceste zone este poluata microbiologic, dar gradul de poluare pare sa fie minor si provocat de haznale, mai degraba decat de alte cauze. Avand in vedere ca sistemele de canalizare sunt vechi si uzate, scurgerile din aceste sisteme pot si ele sa contribuie mult la degradarea apei subterane din jurul acestor orase. In zona rurala s-au dezvoltat ferme zootehnice de dimensiuni mari, ceea ce duce la acumularea unor volume mari de dejectii animaliere. Acestea se evacueaza in gropile de gunoi ale satelor, care nu sunt conforme. Impactul asupra mediului este reprezentat de ocuparea terenului si de contaminarea apei freatice. Deseurile rezultate din activitatile de crestere a animalelor, daca sunt imprastiate de o maniera controlata pe sol, sub forma de ingrasamant organic, dupa parcurgerea unui proces de fermentare si fara depasirea limitelor de biodegradabilitate, nu afecteaza calitatea solului. In judetul Caras Severin, aria de teren afectata de gunoiul animal nu este semnificativa. Degradarea solului are drept cauze si urmatoarele activitati industriale: exploatarile miniere de suprafata aflate in conservare, haldele de steril, iazurile de decantare si depozitete de deseuri menajere neconforme pe care s-a sistat depozitarea. Activitatile industriale, si mai ales cele miniere aflate in conservare sau inchise, reprezinta surse directe sau indirecte de contaminare a apei subterane.

2.8.3. MANAGEMENTUL SI EVACUAREA NAMOLULUI DE EPURARE

In prezent, namolul rezultat din statiile de epurare este stocat si procesat in rezervoare Imhoff, rezervoare de aerare si, in unele cazuri, fermentat in rezervoare anaerobe. Pentru deshidratarea namolului se folosesc platforme de uscare, indiferent de marimea statiei de epurare.

EPTISA ROMANIA SRL





In general, se aplica urmatoarele metode de evacuare a namolului: Descarcare in gropi de gunoi si rampe de gunoi, care in majoritatea cazurilor nu corespund nici

standardelor UE, nici legislatiei romanesti. Uz agricol (rar). Acolo unde s-au construit platforme de uscare, acestea fie nu sunt operationale, fie nu au fost

deloc folosite (ceea ce inseamna ca namolul decantat din statia de epurare a fost evacuat direct in receptor).

Strategia pentru namol este elaborata, dar nu s-a inceput implementarea. Cadrul legal pentru utilizarea in agricultura a namolului de epurare este dat de Directiva 86/278/EC si de Ordinul Ministrului Nr. 344/2004. Metodele de stocare sau de utilizare a namolului rezultat din statiile de epurare, si care trebuie sa fie stipulate in autorizatiile de functionare, au ca rol sa reduca pe cat posibil efectele negative asupra mediului. Legea apelor nr.107/1996, modificata si amendata de Legea nr. 310/2004, stipuleaza ca este interzis sa se evacueze namol in ape de suprafata, In prezent, in Romania, namolul rezultat din statiile de epurare este depozitat in depozitele de deseuri menajere conforme. Directiva nr. 86/278/CEE asupra protectie mediului, si in particular asupra protectiei solului acolo unde se foloseste namol de epurare in agricultura, a fost adoptata in legislatia romaneasca prin Ordinul Ministrului nr. 49/2004 de aprobare a regulamentelor de protectie a mediului si a solului, acolo unde se foloseste namol de epurare in agricultura (OM nr. 66/27.01.2004). Situatia curenta in ce priveste managementul namolului la nivel judetean este prezentata in Tabelul de mai jos: Tabelul 2.70 - Managementul namolului la ora actuala

Nr. Orasul Managementul namolului la ora actuala

1 Anina Nu se face managementul namolului.

2 Baile Herculane Namolul este deshidratat pe platforme de uscare cu capacitatea proiectata de 4,5 m3/zi.

3 Bocsa Nu se face managementul namolului.

4 Caransebes Au fost proiectate platforme de uscare, dar nu s-au construit; namolul se pompeaza intr-o mica laguna care se poate goli printr-un incarcator cu cupa frontala, la care exista acces printr-o rampa de beton.

5 Moldova Noua Nu se face managementul namolului.

6 Oravita Statia nu asigura decat un proces de diluare, supernatantul fiind deversat direct in rau.

7 Otelu Rosu Rezervoarele Imhoff sunt pline de namol care sta acolo de multa vreme; de aici ar trebui sa fie pompat, dar instalatia nu este operationala; namolul este transportat pe platforme de uscare proiectate la capacitatea de 2,5 m

3/zi.

8 Resita Aceasta statie a fost reabilitata prin Masura ISPA; namolul este deshidratat pana la un continut solid minim de 22%; exista platforme de stocare temporara pentru namolul uscat, unde acesta va ramane timp de minimum 14 zile.

9 Comune Nu se face managementul namolului.

EPTISA ROMANIA SRL





2.9. CONSUMUL CURENT DE APA

2.9.1. Sistemul de alimentare cu apa Resita

Tabelul 2.72 Cerinta de apa pentru Resita anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA RESITA

Locuitori Locuitori rezidenti

Total 71568

Conectati 67525

Neconectati 4044

Grad de deservire % 94.35

Tip consumatori

Consumatori Casnici

Gospodarii individule case

Contorizati 4714

Necontorizati 612

Asociatii de proprietari

Contorizati 761

Necontorizati

Consumatori Non-casnici

Agenti economici Contorizati 719

Necontorizati 82

Institutii Contorizati 160

Necontorizati 4

Total numar conexiuni nr. 7052

TOTAL conexiuni contorizate nr. 6353

TOTAL conexiuni necontorizate nr. 699

Grad de Contorizare % 90.09

Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 2600345

Non-Casnic Agenti economici mc/an 1085849

Institutii mc/an 371518

Consum Total Facturat mc/an 4057712

Pierderi de apa

Pierderi reale mc/an 5313076

Pierderi aparente mc/an 391454

Consum autorizat nefacturat mc/an 873419

Nivelul NRW mc 6577949

% 61.85

Debite specifice

Q zi mediu mc/h 29138.80

Q zi maxim mc/h 33294.86

Q or maxim mc/h 1581.57

Consum specific/capita/zi l/cap 105.51

EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Resita

Consum casnic (mc/an) 2600345 Consum ag. economici (mc/an) 1085849 Consum institutii (mc/an) 371518

NRW (mc/an) mc/an 6577949

% 61.85

1

Consum casnic (mc/an) Consum ag. economici (mc/an)

Consum institutii (mc/an) NRW (mc/an)

Repartitia cerintei de apa Resita anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.9.2. Sistemul de alimentare cu apa Caransebes

Tabelul 2.73 Cerinta de apa pentru Caransebes anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA CARANSEBES


Total 24689

Conectati 22724

Neconectati 1965


Tip consumatori

Consumatori Casnici


Contorizati 1750

Necontorizati


Contorizati 371

Necontorizati


Agenti economici

Contorizati 164

Necontorizati 36


Necontorizati 13





Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 853625




Pierderi de apa





% 61.67

Debite specifice





EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Caransebes



% 61.67

1



Repartitia cerintei de

apa Caransebes anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.9.3. Sistemul de alimentare cu apa Bocsa

Tabelul 2.74 Cerinta de apa pentru Bocsa anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA BOCSA


Total 15842

Conectati 12950

Neconectati 2892


Tip consumatori

Consumatori Casnici


Contorizati 1585

Necontorizati 152


Contorizati 162

Necontorizati


Agenti economici

Contorizati 156

Necontorizati


Necontorizati 1





Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 435351




Pierderi de apa





% 55.55

Debite specifice





EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Bocsa



% 55.55

1



Repartitia cerintei de apa Bocsa anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.9.4. Sistemul de alimentare cu apa Otelu Rosu

Tabelul 2.75 Cerinta de apa pentru Otelu Rosu anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA OTELU ROSU


Total 10134

Conectati 9467

Neconectati 667


Tip consumatori

Consumatori Casnici

Gospodarii individule

case

Contorizati 1778

Necontorizati 270


Contorizati 150

Necontorizati


Agenti economici

Contorizati 109

Necontorizati


Necontorizati





Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 359769




Pierderi de apa





% 58.39

Debite specifice





EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Otelu Rosu



% 58.39

1




apa Otelu Rosu anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.9.5. Sistemul de alimentare cu apa Moldova Noua

Tabelul 2.76 Cerinta de apa pentru Moldova Noua anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA MOLDOVA NOUA


Total 12076

Conectati 8214

Neconectati 3862


Tip consumatori

Consumatori Casnici


case

Contorizati 467

Necontorizati 111


Contorizati 191

Necontorizati


Agenti economici

Contorizati 124

Necontorizati


Necontorizati





Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 221471




Pierderi de apa





% 37.11

Debite specifice





EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Moldova Noua



% 37.11

1




apa Moldova

Noua anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.9.6. Sistemul de alimentare cu apa Oravita

Tabelul 2.77 Cerinta de apa pentru Oravita anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA ORAVITA


Total 10008

Conectati 7848

Neconectati 2160


Tip consumatori

Consumatori Casnici


case

Contorizati 765

Necontorizati 176


Contorizati 170

Necontorizati


Agenti economici

Contorizati 121

Necontorizati 44


Necontorizati 2





Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 251664




Pierderi de apa





% 55.73

Debite specifice





EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Oravita



% 55.73

1



Repartitia cerintei de apa Oravita anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.9.7. Sistemul de alimentare cu apa Anina

Tabelul 2.78 Cerinta de apa pentru Anina anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA ANINA


Total 7485

Conectati 5807

Neconectati 1678


Tip consumatori

Consumatori Casnici


Contorizati 1481

Necontorizati 131


Contorizati 60

Necontorizati


Agenti economici

Contorizati 121

Necontorizati 44


Necontorizati 6





Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 173819




Pierderi de apa





% 51.71

Debite specifice





EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Anina



% 51.71

1




apa Anina

anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.9.8. Sistemul de alimentare cu apa Baile Herculane

Tabelul 2.79 Cerinta de apa pentru Baile Herculane anul 2012:

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA BAILE HERCULANE


Total 5008

Conectati 4286

Neconectati 722


Tip consumatori

Consumatori Casnici


case

Contorizati 488

Necontorizati 106


Contorizati 11

Necontorizati


Agenti economici

Contorizati 107

Necontorizati 33


Necontorizati 2





Cerinta de apa

Consumul de apa

Casnic mc/an 129864




Pierderi de apa





% 64.19

Debite specifice





EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Baile Herculane



% 64.19

2.9.9. Consum aglomerari rurale mai mari de 2000 PE

Zone Rurale

Alimentare cu Apa

Consum casnic Consum noncasnic Cerinta de apa (mc/an)

Populatie conectata

Consum casnic (mc/an)

Qspecific (l/cap/zi)

Consum ag.ec.

(mc/an)

Consum institutii (mc/an)

Total consum facturat (mc/an)

Nivelul NRW

mc/an %

Mehadia Rural 1800 53000 80.67 7224 3000 63224 35889 36.21

Bozovici Rural 1100 25000 62.27 15100 3000 43100 13247 23.51

Toplet Rural 1560 39522 69.41 11225 5065 55812 12251 18.00

1




apa Baile

Herculane anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





2.10. DOTARILE EXISTENTE SI PERFORMANTA LOR CURENTA

2.10.1. Sistemul de alimentare cu apa Resita

În prezent, sistemul de alimentare cu apă al oraşului Reşiţa furnizează apă oraşului Reşiţa, satului Câlnic şi ca urmare a lucrărilor finantate prin masura ISPA, satului Terova. Captarea apei Apa bruta necesara sistemului de alimentare cu apa din municipiul Resita, provine din doua surse: lacul Secu si izvoarele Sodol. Principala sursa de apa bruta este lacul Secu, care se gaseste in conditii bune de functionare si este situata la 6 km in amonte de localitate. Priza este proprietatea fabricii de otel MTK. A fost pusa in functiune in anul 1964. Priza se afla la aproximativ 15 m sub nivelul maxim al apei in lac. Categorie conform NTPA 013 – Conform HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (modif. de HG 662/2005, HG 567/2007, HG 210/2007) – apa bruta captata din sursa Lacul Secu se incadreaza in grupa A3. Exista insa deficiente ale captarii de apa bruta din izvoarele Sodol, acestea fiind puse in functiune inca din anul 1953, avand o vechime considerabila. Captarea apei se realizeaza gravitational si este inmagazinata

intr-un bazin colector cu o capacitate de 12 m3

. Debitul mediu este de 7 l/s. Captarea nu are electricitate si este operata manual de operatori in doua schimburi. Aceasta sursa aprovizioneaza cu apa cartierele Marginea, Lend si Stavila. Apa bruta captata aici este tratata prin dezinfectie cu clorura de var in bazinul colector si apoi este transportata in reteaua de distributie. Aductiuni apa bruta Transportul apei brute de la captarea din lacul Secu la Statia de Tratare se realizeaza prin intermediul unei aductiuni din beton cu un diametru de 800 mm avand o lungime de 4,515 m si o vechime de peste 30 ani. Apa bruta de la izvoarele Sodol este transportata la bazinul colector printr-o aductiune din fonta avand un diametru de 100 mm si o lungime de 1,712 m si o vechime de peste 30 ani. Aductiunea de la izvoarele Sodol pana la reteaua de distributie este veche si inregistreaza fecvent pierderi de apa. Statia de tratare Apa bruta din lacul Secu este tratata in statia de tratare Resita. Capacitatea statiei este de 600 l/s. Aceasta a fost reabilitata prin proiectul ISPA in anul 2010. Este amplasata in partea de NE a municipiului Resita la cota 306 m, pe strada Parcului nr. 1. Categorie conform NTPA 013 – Conform HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (modif. de HG 662/2005, HG 567/2007, HG 210/2007) – apa bruta captata din sursa Lacul Secu se incadreaza in grupa A3. Calitate apa tratata - Conform L 458/2002 Legea privind calitatea apei potabile (modif. şi compl. de L 311/2004, L 124/2010, OG 11/2010, OG 1/2011, republicat de art. II din L 182/2011). Principalele procese tehnologice sunt urmatoarele: • Coagulare/Floculare; • Decantare; • Filtrare rapida pe nisip; • Dezinfectie in bazin de contact; • Rezervoare; • Corectia duritatii (dioxid de carbon si apa de var). Instalatii de dozare aditionale au fost instalate si pot functiona ocazional: • Pre-oxidare (dioxid de clor); • Carbune activ pudra. Apa bruta este adusa la statia de tratare prin pompare de la statia de pompare Samota printr-o aductiune cu diametrul de 1,000 mm. In functie de calitatea apei brute, debitul poate fi directionat catre unul din urmatoarele procese: coagulare, floculare si decantare, procese ce au loc in decoantoare, sau direct filtrare pe filtrele rapide de nisip. Statii de pompare

EPTISA ROMANIA SRL





Statia de pompare Samota Apa bruta din lacul Secu este transportata gravitational la statia de pompare Samota. Aceasta statie pompeaza apa catre statia de tratare. Statia de pompare Samota este alcatuita din doua grupuri de pompare. Un grup de pompare (Samota 1) cuprinde 2 pompe WILO, avand urmatoarele caracteristici (Q

p= 300 l/s, P=

200 KW, v=1450 1/min) si o conducta de refulare cu un diametru de 700 mm. Cel de-al doilea grup de pompare (Samota 2) cuprinde 3 pompe WILO cu urmatoarele caracteristici (Q

p=

300 l/s, P= 200 kW, v=1450 1/min) si o conducta de refulare cu diametrul de 1,000 mm. Pentru a transporta apa potabila in cartierul Doman este folosita o statie de pompare. Aceasta este situata in interiorul statiei de tratare si este echipata cu 2 pompe GRUNDFOS CR 32-11-2, cu urmatoarele

caracteristici: Qp = 30 m

3

/h; P = 22 kW, Hp= 100.4 m.

Statia de pompare Moroasa I deserveste consumatorii din cartierul Moroasa I. Prima parte a fost construita in 1953, iar rezervorul de aspiratie de celelalte rezervoare au fost construite in 1956. Statia de pompare cuprinde 3 pompe de tip GRUNDFOS 64-2-1 avand urmatoarele caracteristici (Q

p= 64

m3

/h, P= 11 KW, Hp= 37.2 m). Doua din cele trei pompe sunt active si una este in stand-by.

Statia de pompare Moroasa II deserveste consumatorii din cartierul Moroasa II, fiind construita in anul 1976. Statia pompeaza apa potabila catre rezervoarele gravitationale. Sunt doua grupari de pompe fiecare din acestea continand cate doua electropompe. Intreaga statie de pompare functioneaza automat. Fiecare grup de pompare cuprinde doua pompe de tip GRUNDFOS CR 45-4, avand urmatoarele caracteristici (Q

p= 45

m3

/h, P= 18.5 KW, Hp= 100.4 m). Una din cele doua pompe este activa, cealalta este in stand-by.

Statia de pompare cu hidrofor Opeltz este situata la intersectia strazilor Vantului si Randul 3. A fost construita in anul 1956 si in prezent functioneaza automat. Grupul de pompare cuprinde 2 pompe de tip

GRUNDFOS 15-6, avand urmatoarele caracteristici (Qp= 17 m

3

/h, P= 5.5 kW, Hp= 67.3 m).

Statia de pompare cu hidrofor Caraiman este localizata la intersectia strazilor Caraiman si Bucegi. A fost construita in 1989 si functioneaza in mod automat. Grupul de pompare cuprinde 2 pompe de tip GRUNDFOS

15-6, avand urmatoarele caracteristici (Qp= 17 m

3

/h, P= 5.5 kW, Hp= 67.3 m).

Toate statiile de pompare au fost reabilitate prin proiectul ISPA in anul 2010. Nu sunt deficiente raportate de operator. Aductiuni apa tratata Transportul apei brute de la captarea din lacul Secu la Statia de Tratare se realizeaza prin intermediul unei aductiuni din beton cu un diametru de 800 mm avand o lungime de 4,515 m. Din statia de tratare (ST) apa este transportata gravitational catre rezervoarele care alimenteaza reteaua de distributie. Transportul apei potabile de la ST la rezervoarele Lunca Barzavei se realizeaza printr-o aductiune din otel cu un diametru nominal de 800 si 1000 mm, avand o lungime totala de 4608 m. De la rezervor apa curge gravitational in reteaua de distributie printr-o conducta de otel cu diametrul de 500 mm pe o lungime totala de 1,420 m. Transportul apei potabile de la ST la rezervoarele Lunca Pomostrului se realizeaza printr-o conducta din otel cu diametre cuprinse intre 300 si 800 mm pe o lungime totala de 5,644 m. De la rezervoare apa curge printr-o conducta din otel cu diametru nominal de 300 mm pe o lungime de 548 m pana in reteaua de distributie. Tot din rezervoarele Lunca Pomostrului apa este transportata catre rezervoarele Moroasa II printr-o aductiune cu diametrul de 200 mm, avand o lungime de 709 m. Din rezervoarele Moroasa II in reteaua de distributie apa curge printr-o aductiune din otel cu un diametru de 200 mm cu o lungime de 1,286 m. De la ST la statia de pompare Moroasa I apa potabila este transportata printr-o aductiune cu diametre nominale cuprinse intre 250 si 400 mm si o lungime totala de 3,971 m. Din rezervoarele Moroasa I pana in reteaua de distributie apa curge printr-o aductiune din otel cu diametrul de 250 mm avand o lungime totala de 35 m. Apa tratata de la izvoarele Sodol curge pana in reteaua de distributie printr-o conducta din fonta cu un diametru de 200 mm pe o distanta de 3,877 m.

EPTISA ROMANIA SRL





Aductiunile gravitationale care fac legatura intre rezervoare si reteaua de distributie sunt vechi ( peste 30 ani) si uzate;

Aductiunea de la izvoarele Sodol pana la reteaua de distributie este veche (peste 30 ani) si inregistreaza fecvent pierderi de apa. Rezervoare

Rezervoare de inmagazinare Resita – Zona de alimentare cu apa.

Nr. Locatie Zona deservita Tip Anul construirii

Capacitate

(m3

)

1 Lunca

Barzavei

Partea de nord a municipiului

Rezervoare ingropate realizate din beton

armat 1977 2x3000

2 Dealul

Cerbului

Partea centrala a municipiului

Rezervoare ingropate realizate din beton

armat 1964 2x750

3 Moroasa I Cartierul Moroasa I Rezervoare ingropate

realizate din beton armat

1956 2x350 2x300

4 Moroasa II Cartierul Moroasa II Rezervoare ingropate


1976 2x300 1x100

5 Opeltz Strada Vantului Rezervoare ingropate


1956 1x100

Reteaua de alimentare cu apa

Reteaua de distributie are o lungime de 130.348 km, conductele avand diametre cuprinse intre 75 mm si 400 mm, realizate din otel, fonta si PEID. Aproximativ 53.98% (70.4 km) din reteaua de distributie sunt intr-o stare avansata de degradare, deoarece sunt realizate din otel neprotejat si azbociment cu o varsta de peste 35 de ani. Urmatorul tabel prezinta reteaua de distributie functie de material, lungime si diametre.

Material Diametru Lungime

[mm] [km] [%]

PEID 110-400 59.817 45.89

Fonta 76-325 11.589 8.89

Otel 76-400 58.942 45.22

TOTAL Lungime 130.348 100%

Deficiente: Captare: Principalele deficiente raportate de operator la sursa Sodol sunt: • Lipsa debitmetrelor; • Cabinele izvoarelor sunt avariate; • Instalatia hidraulica este veche si prezinta avarii dese. Aductiuni: • Aductiunile gravitationale care fac legatura intre razervoare di reteaua de distributie sunt vechi si uzate; • Aductiuna de la izvoarele Sodol pana la reteaua de distributie este veche si inregistreaza fecvent pierderi de apa. Rezervoare: • Rezervoarele sunt vechi si prezinta fisuri; • Structura de rezintenta a rezervoarelor prezinta avarii semnificative ; • Instalatiile hidraulice sunt uzate Retele: • Reteaua nu acopera in proportie de 100% zona rezidentiala a Resitei (90.84%);

EPTISA ROMANIA SRL





• Conductele sunt vechi si au avarii dese (70.4 km). Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Pentru corectarea deficientelor inregistrate, in cadrul contractelor de lucrari CS-CL-01 „Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Resita, Bocsa, Anina si Oravita” si ” CS-CL-06 „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Resita” se realizeaza urmatoarele obiective: Reabilitarea captarii din Izvoarele Sodol: Sursa de apa Sodol cuprinde 7 izvoare si o camera de colectare a apei brute provenita de la cele 7 izvoare. Se va proiecta si executa reabilitarea cabinelor izvoarelor si a camerei de colectare, precum si inlocuirea instalatiilor hidraulice din interiorul constructiilor Statie noua de clorare Sodol care va cuprinde; Cladire noua pentru statia de clorare; Unitate noua de electro-clorare cu capacitatea maxima de 1000 g/h; Instalatii hidraulice si electrice, inclusiv implementarea sistemului SCADA in statie Statia de dezinfectare a apei va fi dimensionata pentru un debit de apa de 4697 m

3/zi.

Rezervor de contact:dezinfectia apei brute se va face intr-un rezervor de contact cu o capacitate de minim 100 mc. Rezervorul va fi o constructie supraterana, din otel inox. Inlocuirea conductei de transport apa si reabilitare tunel pe o lungime de 1325 m, PAFSIN, 2xDe 500 mm; Inlocuirea conductei de transport apa intre rezervoarele Lunca Barzavei si reteaua de distributie pe o lungime de 541 m, PEID, 2xDe 250 mm; Inlocuirea conductei de transport apa intre captarea Sodol si reteaua de distributie pe o lungime de 3712 m, PEID, De 250 mm; Inlocuirea conductei de aductiune care face legatura intre rezervoarele Dealul Cerbului si reteaua de distributie pe o lungime de 687 m, PEID, De 315 mm; Extindere conducta de transport apa pana in Cartierul Poiana Golului pe o lungime de 1936 m, PEID, De 125 mm. Reabilitare rezervor Lunca Barzavei, V=2x3000 mc; Reabilitare rezervor Dealul Cerbului, V=2x750 mc; Reabilitare rezervor Moroasa I, V=2x200 mc; Reabilitare rezervor SP Moroasa I, V=2x350 mc; Reabilitare rezervor Moroasa II.1, V=1x300 mc; Reabilitare rezervor Moroasa II.2, V=1x300 mc; Lucrarile prevazute pentru reabilitarea rezervoarelor se refera la reabilitarea structurii civile a rezervorului, a camerei de vane, a instalatiilor hidraulice si electrice, precum si integrarea in sistemul SCADA. Reabilitare rezervor aspiratie Moroasa II SP, V=1x44 mc; Reabilitare rezervor SP Opeltz, V=1x100 mc; Lucrarile prevazute pentru reabilitarea rezervoarelor se refera la reabilitarea structurii civile a rezervorului, a camerei de vane subsol si a instalatiilor hidraulice. Constructie rezervor Poiana Golului, V=100 mc - Pentru a asigura alimentarea gravitationala a locuitorilor cartierului Poiana Golului s-a propus un rezervor cu capacitatea de 100 mc, amplasat la cota 324 mdMN Constructie rezervor Driglovat, V=100 mc - Pentru a asigura alimentarea gravitationala a locuitorilor zonei Driglovat s-a propus un rezervor cu capacitatea de 100 mc, amplasat la cota 411 mdMN. Statii de pompare apa potabila Pentru ridicarea presiunii in anumite zone, precum si pentru alimentarea celor doua rezervoare noi propuse prin proiect s-au prevazut sapte statii de pompare apa potabila, astfel:

Denumire SP/Amplasament Caracteristici

Statie de pompare apa potabila SPH1 - Strada Velceanu Iosif

1A+1R, Q = 4 l/s, Hp = 33 m

Statie de pompare apa potabila SPH2 – Strada Ciprian Porumbescu

1A+1R, Q = 7 l/s, Hp = 45 m

Statie de pompare apa potabila SPH3 – Strada Banaduc 1A+1R, Q = 5 l/s, Hp = 37 m

Statie de pompare apa potabila SPH4 - Strada 24 Ianuarie 1A+1R, Q = 6 l/s, Hp = 56 m

Statie de pompare apa potabila SPH5 – Strada Butovat 1A+1R, Q = 2 l/s, Hp = 36 m

Statie de pompare apa potabila SPH6 – Strada Golului 1A+1R, Q = 1,5 l/s, Hp = 65 m

EPTISA ROMANIA SRL





Inlocuirea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 14.914 m, PEID De 110 mm – 400 mm; Inlocuirea retelei de distributie va avea ca efect diminuarea pierderilor pe retea. Se vor inlocui, in primul rand, tronsoanele din otel si tronsoanele cu un grad ridicat de uzura, pe care se inregistreaza numeroase avarii.

In tabelul urmator sunt prezentate strazile pe care au fost proiectate lucrarile de reabilitare a retelei de distributie:

Inlocuire retea de distributie a apei in Municipiul Resita

Diametru (mm) Lungime

(m) Material conducta PEID

110 3.951 PE100,SDR17

160 1.502 PE100,SDR17

200 1.662 PE100,SDR17

225 806 PE100,SDR17

250 234 PE100,SDR17

315 1.440 PE100,SDR17

400 5.319 PE100,SDR17

Total 14.914

Extinderea retelei de alimentare cu apa cu 16.065 m, PEID De 110 mm – 225 mm. Reteaua de distributie se va extinde cu o lungime de 16.065 m (inclusiv lungime traversari) si se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cu diametre cuprinse intre De 110 mm si De 225 mm.

Extindere retea de distributie a apei in Municipiul Resita

Diametru (mm) Lungime

(m) Material conducta PEID

110 12.809 PE100, SDR17; PE100 - RC, SDR17

125 1.545 PE100 - RC, SDR17

160 299 PE100, SDR17

200 104 PE100, SDR17

225 1.308 PE100, SDR17

Total 16.065

Odata cu extinderea retelei de alimentare cu apa se vor realiza bransamente pentru toti consumatorii care se vor conecta. Concluzii: Investitiile aflate in curs de implementare prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficientele identificate la nivelul sistemului de alimentare Resita. Totusi, o parte din retele de distributie si de transport apa existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia. In cadrul sistemului de alimentare Resita au fost intreprinse masuri de control activ al pierderilor( Anexa Raport estimare pierderi Resita, Caransebes si Baile Herculane) iar datele obtinute coroborate cu inregistrarile efectuate de Operator si cu experienta in exploatare a acestuia au dus la identificarea tronsoanelor cu cele mai mari deficiente si includerea acestora in lista cu prioritati in vederea reabilitarii. Rezultatele obtinute sunt prezentate sumar mai jos.

EPTISA ROMANIA SRL





mc/zi mc/an

Aductiune

apa bruta7500 OL/Beton 800 56 25 1968 825.4 301268.3

Aductiune

apa tratata7593 OL 800 56 24 1968 626.0 228490.8

Aductiune

apa tratata700 OL 400 58 3 1965 64.9 23690.7

Aductiune

apa tratata4200 OL 400 59 15 1969 328.6 119922.9

Aductiune

apa tratata1200 OL 400 59 5 1969 109.2 39850.3

Aductiune

apa tratata1230 F 300 45 5 1956 130.3 47541.7

Aductiune

apa tratata720 OL 200 45 3 1959 57.1 20832.1

Aductiune

apa tratata1060 OL 200 45 5 1961 94.9 34654.0

Aductiune

apa tratata700 OL 200 43 4 1961 74.0 27024.4

Aductiune

apa tratata700 OL 400 45 3 1961 57.0 20822.7

Parametri fizici

Tronson Alimentare Moroasa II (G. Enescu - Rezervor S.P.)

Tronson Statie de pompare Moroasa II - Rezervor Livezilor

Tronson Statie de pompare Moroasa II - Rezervor Dusan

Tronson intre Str. Carpati - Randul II (Opelt)

Tronson intre Semafor Muncitoresc- Pod Cultural

Tronson intre Strada Carpati si Semafor Muncitoresc

Tronson iesire tunel - R. Lunca Barzavei, R. Dealul Cerbului

Pierderi realeTotal

Tronson intre Baraj Secu si STAP Resita

Numar avarii

raportateMaterial Diametru

Presiune

medie mcAPIFTip Lungime

Locatie tronson

Hotel Semenic - Coborare D. Cerbului

Uzina Apa (Carpati) - Semafor Muncitoresc

mc/zi mc/an

Distributie 240 OL 400 42 3 1960 11 34.6 12623.6

Distributie 560 OL 400 38 7 1960 15 82.2 29999.7

Distributie 400 OL 200 36 5 1960 11 57.1 20854.1

Distributie 1300 OL 200 48 11 1965 46 146.2 53376.1

Distributie 300 OL 150 35 3 1970 6 33.8 12351.3

Distributie 600 F 100 38 5 1965 48 58.9 21481.6

Distributie 850 F 100 34 7 1966 76 77.9 28438.4

Distributie 1000 OL 100 37 7 1970 64 81.4 29714.5

Distributie 240 OL 150 40 2 1974 5 18.2 6630.0

Distributie 2500 OL 150 40 15 1973 84 181.7 66328.1

Distributie 230 OL 100 33 2 1976 4 13.0 4726.9

Distributie 290 OL 100 35 2 1969 5 22.6 8256.3

Distributie 400 OL 100 33 3 1968 37 32.9 12014.3

Distributie 650 OL 100 40 3 1973 34 36.5 13307.7

Distributie 200 OL 100 32 1 1973 8 10.8 3958.1

Distributie 430 F 100 41 2 1974 25 24.6 8982.6

Distributie 340 F 100 37 2 1973 17 17.5 6400.0

Distributie 280 OL 100 35 1 1973 12 13.6 4979.8

Distributie 210 OL 100 34 1 1973 8 11.2 4083.7

Distributie 150 OL 100 36 1 1974 4 6.9 2528.2

Distributie 660 OL 100 39 2 1975 32 27.7 10116.7

Distributie 500 OL 100 38 2 1974 26 23.7 8661.9

Distributie 220 OL 100 40 1 1974 7 12.2 4436.8

Distributie 440 OL 100 38 2 1971 18 23.7 8645.9

Distributie 1000 OL 100 42 3 1970 64 37.7 13743.9

Distributie 870 OL 100 41 3 1971 55 37.1 13538.5

Distributie 1900 OL 100 42 6 1974 84 75.2 27458.4

Distributie 600 OL 100 38 2 1973 36 23.8 8688.5

Distributie 1200 OL 100 39 4 1972 78 48.2 17608.4

Distributie 300 OL 100 40 1 1976 11 12.2 4459.2

Distributie 100 OL 100 38 1 1976 4 4.9 1802.6

Distributie 1000 OL 200 55 8 1976 35 47.9 17478.7

Tronson Str. Berzavei

Tronson Str. Pacii

Zona Lupacului (Dusan) - Haldina

Zona Micro I (Blocuri)

Zona Micro III (Blocuri)

Zona Micro IV Surianu

Zona Micro IV (Tarcului - Cibin)

Tronson Tusnad - Buzias

Tronson Complex Intim

Tronson Str. Cerna (P. T. 11 - Lic. Mate-Fizica)

Tronson Str. Zadei

Tronson Str. Molizilor

Tronson Str. Pomostului

Tronson Str. Graz

Tronson P. Maior - Camera de Comert

Tronson Str. Nalbelor

Tronson P-ta Traian Vuia (Facultate, Bl. 800)

Tronson Domanului - Str. Funicularului

Tronson Zona Biserica, Centrul Civic

Tronson Str. 1950

Tronson Str. Otelului - M. Viteazu

Tronson Calnic (Iesire Epurare) - Moniom

Tronson Strada Romanilor

Zona Mociur (Coborare Dealul Cerbului)

Tronson Str. Calarasilor

P-ta Republicii Semafor - Oglinzi

Str. Fantanilor Blocuri- Bd. Revolutia din Decembrie

Tronson Caransebesului (Batator) - Intim

Tronson Bulevardul Muncii

Numar

bransamente

Tronson Inel Herculane (Bd. Republicii - Herculane)

Pierderi reale

Tip Lungime Material DiametruPresiune

medie

Numar avarii

raportatePIF

Parametri fiziciTotalLocatie tronson

Pod Cultural - Moroasa I (Rezervor Deal)

Calea Caransebesului

EPTISA ROMANIA SRL





Totodata sistemul de alimentare cu apa trebuie extins in vederea deservirii noilor zone rezidentiale din municipiul Resita. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.10.2. Sistemul de alimentare cu apa Caransebes

Sistemul de alimentare cu apa Caransebes deserveste municipiul Caransebes si localitatea alaturata Jupa. Captarea apei Sursa de apa a zonei de alimentare cu apa Caransebes este lacul de acumulare Zervesti situat la 8 km departare. Acesta este un lac artificial, care primeşte apă din lacul Poiana Măruşui, de pe râul Bistra Mărului, la peste 13 km spre est. Lacul de acumulare Poiana Mărului este folosit pentru generarea energiei electrice la Turnu Ruieni, iar debitul ajunge în lacul Zerveşti printr-o conductă de 800 mm diametru. Debitul din lacul Zerveşti este adus în staţia de tratare Caransebeş printr-o conductă de oţel cu diametrul 800 mm, cu o sarcină hidraulică de cca 15 m. Priza se află aproape de fundul lacului. Categorie conform NTPA 013 – Conform HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (modif. de HG 662/2005, HG 567/2007, HG 210/2007) – apa bruta captata din sursa Lacul Zervesti se incadreaza in grupa A3. Statia de tratare Statia de tratare este amplasata in intravilanul orasului Caransebes. Debitul de apă brută este de 180 - 200 l/s şi capacitatea maximă de tratare este de circa 300 l/s (1080 m

3/h),

cu condiţia ca turbiditatea apei să rămână scăzută. Staţia a fost construită în 1980 cu un debit nominal de 500 l/s. Dezvoltarea staţiei a continuat timp de 8 ani, până în 1989, iar o parte din filtre şi un rezervor de 5000 m

3 nu au mai fost terminate.

Procesul aplicat în staţie cuprinde: - adăugarea reactivului de floculare , - microfiltrare , - filtre rapide cu nisip - dezinfectare . - vechiul rezervor de 5000 m

3 pentru apă tratată , în funcţiune

- recentul rezervor de 5000 m3 cu apă tratată, neterminat

mc/zi mc/an

Distributie 600 OL 400 48 9 1970 38 89.2 32568.7

Distributie 900 OL 400 48 12 1963 57 123.6 45112.5

Distributie 1600 OL 400 48 11 1963 18 193.3 70566.3

Distributie 960 OL 400 48 6 1960 12 108.8 39726.9

Distributie 310 OL 400 40 3 1960 15 50.8 18551.3

Distributie 830 OL 300 40 10 1963 33 149.4 54528.1

Distributie 855 OL 300 40 10 1964 42 149.4 54538.6

Distributie 840 OL 300 42 12 1964 34 111.3 40613.6

Distributie 1300 OL 200 42 20 1970 48 185.8 67800.6

Distributie 920 OL 200 45 11 1950 36 131.8 48089.8

Distributie 220 OL 200 45 2 1958 8 27.6 10068.2

Distributie 1110 OL 200 35 11 1950 28 73.3 26749.5

Distributie 1500 OL 150 48 9 1963 33 158.4 57832.4

Distributie 1000 OLxF 200 40 10 1965 67 149.6 54599.6

Distributie 500 OL 200 48 2 1965 12 35.4 12935.7

Distributie 1200 OL 150 50 9 1970 67 87.5 31940.4

Distributie 500 OL 150 50 6 1970 21 59.4 21664.3

Distributie 420 F 150 45 4 1960 22 50.0 18257.6

Distributie 110 F 150 45 1 1956 4 10.8 3951.0

Distributie 380 F 150 45 3 1956 6 36.1 13176.5

Distributie 900 F 150 30 9 1970 21 54.4 19853.2

Distributie 1110 OLxF 150 30 11 1968 28 66.5 24268.2

Distributie 520 F 100 30 5 1965 12 30.2 11035.9

Distributie 200 F 100 30 2 1980 8 10.9 3977.0

Distributie 1130 OL 150 40 10 1970 44 121.3 44273.9

Locatie tronsonParametri fizici

Total

Pierderi reale


medie

Numar avarii

raportatePIF

Numar

bransamente

Tronson Pod Cultural - V. Domanului

Tronson Pod Cultural - Inel Centrul Civic

Tronson Bloc Potcoava Parc Industrial (V. Terovei)

Tronson Izvor (Albastrelelor) - Rezervor 3000

Tronson Inel Tarcului - Fagarasului

Bd.Republicii, Tarcului - R epublicii Bl. 28

Tarcului - Rodnei - Rarau (Camin UCMR)

Inel Centru Doman

Casa de cultura-Inel P-ta Sud (GA Petculescu-Horea)

Moise Groza - Revolutia din Decembrie - A. I. Cuza

Tronson - Moise Groza

Str. Timisoarei (Curatatorie Chimica) - Str. Barzavitei

Zona Caminelor

Micro III (Kaufland - Progresului)

Calea Caransebesului

Tronson Str. Sportului - P. Maior

Tronson P. Maior (Shop - Sportului)

Tronson Liceu CSR - Statia Metrologica

Tronson Liceu CSR - Str. Graz

Bd. Revolutia·din Decembrie - Statia Peco Agip

Str. Timisoarei (Iosif Velceanu - Curatatoria Chimica)

Str. Timisoarei (Camin Caras) - Dedeman

Tronson Str. I. Vidu

Str. Timisoarei Blocuri

Tronson Progresului - Daliilor- Gladiolelor

EPTISA ROMANIA SRL





În ce priveşte calitatea apei tratate, un parametru fizico-chimic nu este niciodată conform cu standardele româneşti: duritatea totală, permanent sub valoare minimă normată de 5° German. In perioadele ploioase, turbiditatea apei creşte uneori peste limita normată românească de 5 NTU. Dar, având în vedere că treapta microfiltrării nu este în prezent funcţională, acest lucru ar putea explica neconformitatea turbidităţii. Aductiuni Transportul apei brute de la captarea Zervesti pana la sistemul de alimentare cu apa Caransebes se realizeaza printr-o conducta de aductiune realizata din beton precomprimat, cu un diametrul de 800 mm. Lungimea totala a aductiunii este de aproximativ 4.4 km. Conducta are o vechime considerabila, dar este in stare buna de functionare.

Aducţiunea existentă la Caransebeş (m)

Materialul/Vechimea Aducţiunea

400 1000

Oţel 30 – 40 ani 5542 144

Total = 5.686 m 5542 144

Reteaua de distributie Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei din Caransebeş este de 50.532 m. Prin masura ISPA au fost reabilitati 12,160 m. Mai putin lucrarile executate prin masura ISPA, intreaga reţea prezinta un grad avansat de uzură, din cauza vechimii. Reţeaua de distribuţie existentă în Caransebeş (m) Materialu

l/ Vechime

a

Distributţie – diametrul nominal DN (mm)

50 80 90 100 110 125 150 200 250 300 315 400 630

Oţel 20 – 30 ani

119 2122 132

Oţel 30 – 40 ani

836 459 2767 819 454 2710 849

Oţel >40 ani

193 5639 11886 3698 212 503 5850

Fontă >40 ani

202 1980 954

Azbocime t 30-40 ani

462 521 1075

Beton 20-30 ani

1680

PEHD <10 ani

315

Total = 50.532 m

1029

6419 315 19217 - 89 9201 2922 1156 6699 - 2755 -

ISPA = 12.160 m

- - - - 2350 1120 - 670 4950 - 1820 - 1250

Deficiente Statia de tratare existenta este veche si uzata si nu contine toate procesele tehnologice necesare potabilizarii apei. Toate obiectele tehnologice ale statiei de tratare sunt vechi si uzate. Reteaua de distributie nu acopera intreaga zona rezidentiala a municipiului Caransebes; Conductele sunt vechi si prezinta avarii dese depasind perioada normata de utilizare; Folosirea unor materiale necorespunzatoare (s-au produs avarii repetate care au crescut pierderile de apa, implicand reparatii frecvente si costisitoare). Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Pentru corectarea deficientelor privind tratarea si distributia apei, in cadrul contractelor de lucrari CS – CL – 02 „Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Otelu Rosu, Moldova Noua, Caransebes si Baile Herculane” si CS-CL-07 „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Caransebes si Baile Herculane” se propune realizarea urmatoarelor obiective:

EPTISA ROMANIA SRL





Reabilitare Statie de tratare Lucrarile au in vedere tratarea apei brute la standardele de apa potabila si cerintele in privinta calitatii stabilite prin Directiva Europeana 98/83/CE si transpusa in legislatia din Romania prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata de Legea 311/2004, de Ordonanta 11/2010 si de Ordonanta 1/2011. Pentru statia noua de tratare a apei Caransebes proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:

Camin de debitmetru apa bruta;

Statie de reactivi;

Pre-clorare cu hipoclorit;

Decantoare lamelare;

Filtre rapide de nisip;

Dezinfectie finala;

Bazin de stocare si ingrosare namol, inclusiv statie de pompare namol;

Instalatie pentru deshidratarea namolului, inclusiv depozit temporar pentru depozitarea namolului deshidratat;

Centru operational si laborator pentru determinarea calitatii apei;

Laborator mobil pentru determinarea calitatii apei;

Post de transformare nou si Generator electric de urgenta;

Sistem SCADA. Statie de tratare va fi proiectata pentru un debit maxim zilnic de 9500 m

3/zi.

Pentru asigurarea volumului de compensare zilnica pentru reteaua de distributie a orasului este necesar un volum de 5.000 mc. Acest volum de apa se va asigura cu ajutorul a 2 rezervoare, fiecare cu o capacitate de 2.500 mc.

Reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 6.091 m. Acest lucru va avea ca efect diminuarea pierderilor pe retea. Se vor inlocui, in primul rand, tronsoanele din otel si tronsoanele cu un grad ridicat de uzura, pe care se inregistreaza numeroase avarii.

Rezumatul inlocuirilor in reteaua de distributie – Caransebes

DN (mm) 110 125 315 Total (m)

L (m) 3.467 2.205 419 6.091

Extinderea retelei de alimentare cu apa cu 6.892 m. Reteaua se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cu diametrul De 110 mm. Odata cu reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa se vor reabilita/executa si bransamentele la consumatorii pe care reteaua ii deserveste.

Concluzii: Investitiile aflate in curs de implementare prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficientele identificate la nivelul sistemului de alimentare Caransebes. Totusi, o parte din retele de distributie si de aductiune existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia. In cadrul sistemului de alimentare Caransebes ( Anexa Raport estimare pierderi Resita, Caransebes si Baile Herculane) au fost intreprinse masuri de control activ al pierderilor iar datele obtinute coroborate cu inregistrarile efectuate de Operator si cu experienta in exploatare a acestuia au dus la identificarea tronsoanelor cu cele mai mari deficiente si includerea acestora in lista cu prioritati in vederea reabilitarii. Rezultatele obtinute sunt prezentate sumar mai jos.

EPTISA ROMANIA SRL





mc/zi mc/an

Distributie 300 OL 100 42 3 1966 10 36.2 13211.6

Distributie 840 OL 100 42 8 1964 22 96.6 35248.6

Distributie 185 F 100 35 2 1966 8 22.0 8027.8

Distributie 211 OL 100 37 2 1965 10 22.6 8266.1

Distributie 145 OL 100 40 1 1970 6 11.8 4315.6

Distributie 225 OL 100 40 2 1970 14 23.6 8603.9

Distributie 480 OL 100 40 4 1970 14 47.2 17220.4

Distributie 781 OL 100 38 6 1972 27 69.0 25193.5

Distributie 400 F 100 35 3 1972 16 33.1 12086.8

Distributie 1384 F 100 38 10 1968 63 115.1 42022.1

Distributie 500 OL 100 35 4 1971 23 44.1 16103.4

Distributie 450 OL 100 40 3 1970 20 35.5 12953.2

Distributie 493 OL 150 35 4 1972 22 44.1 16100.8

Distributie 1295 OL 100 35 10 1970 93 110.3 40275.1

Distributie 785 OL 150 38 5 1972 56 57.7 21048.2

Distributie 1200 OL 150 40 8 1975 67 94.6 34541.8

Distributie 1000 OL 150 36 8 1976 56 89.5 32669.0

Distributie 256 OL 150 34 2 1973 14 21.7 7936.7

Distributie 200 OL 100 34 2 1973 9 18.5 6739.9

Distributie 245 OL 100 33 2 1971 11 21.4 7813.9

Distributie 75 F 70 37 1 1968 3 6.8 2484.4

Distributie 300 OL 80 40 2 1970 20 23.7 8635.4

Distributie 94 OL 100 35 1 1973 8 7.7 2820.5

Distributie 130 OL 100 33 1 1973 11 10.7 3909.6

Distributie 150 OL 100 37 1 1972 8 11.4 4150.3

Distributie 380 OL 80 40 2 1974 29 23.8 8669.1

Distributie 80 OL 100 40 1 1970 6 5.9 2161.0

Distributie 200 F 100 33 2 1974 9 17.1 6252.5

Distributie 450 OL 100 37 3 1972 23 34.1 12451.0

Distributie 518 OL 150 40 3 1969 43 35.6 12981.8

Distributie 300 F 100 38 2 1970 17 23.1 8413.7

Distributie 776 OL 150 35 5 1974 43 55.3 20184.8

Distributie 776 OL 100 35 5 1976 43 55.3 20184.8

Distributie 250 OL 80 30 2 1972 14 17.4 6342.7

Distributie 1020 OL 150 35 6 1972 36 66.5 24254.5

Distributie 150 OL 100 30 1 1974 8 10.2 3731.9

Distributie 90 OL 80 35 1 1970 5 5.5 2023.0

Distributie 140 OL 100 30 1 1976 6 8.2 2991.9

Distributie 358 F 80 30 2 1976 22 20.5 7482.2

Distributie 125 F 100 30 1 1974 6 8.2 2987.1

Distributie 200 OL 100 35 1 1975 12 12.2 4451.4

TotalLocatie tronsonParametri fizici

Tip Lungime Material

Pierderi reale

Tronson - Strada Sarmisegetuza

DiametruPresiune

medie

Numar avarii

raportatePIF

Tronson - Ardealului-case

Numar

bransamente

Tronson - Strada Crisan

Tronson - Strada Pipirigul Mic

Tronson - Strada Potocului


Tronson - Strada Traian Doda

Tronson - Strada Trapsa

Tronson - Strada Cetatii

Tronson - Strada Episcop N.Popeea

Tronson - Strada Pipirigul Mare

Tronson - Strada Decembrie 1918

Tiglarie - Narciselor, Liliacului, Trandafirilor

Tiglarie - Gradinitei, Alunisului

Cartier Balta Sarata

Traian Doda - aeroport

Tronson - C.D. Loga

Tronson - Rapsodiei: blocuri

Tronson - Strada Halici

Tronson - Strada Herce

Tronson - Strada Bradului

Tronson - Strada C.Porumbescu

Tronson - Strada G.Cosbuc

Tronson - Strada I.L.Caragiale

Tronson - Strada Plopului

Tronson - Strada Teiului

Tronson - Strada 1 Mai

Tronson - Strada Zabranului

Tronson - Strada S. Barnutiu

Tronson - Strada G.Enescu

Tronson - Strada Cazarmii

Tronson - Strada Cazarmii-blocuri

Tronson - Strada Decembrie 1918 bl. D

Tronson - A.I.Cuza: Sc.Ajutatoare - Statie Epurare

Tronson - AI. Rapsodiei

Tronson - C.D.Loga bl. D1-D2

Tronson - Cernei A

Tronson - Cernei B

Tronson - Luta lovita

Tronson - M.Kogalniceanu


Distributie 346 OL 100 45 4 1970 24 49.9 18214.6

Distributie 181 OL 100 45 2 1970 9 25.0 9111.1

Distributie 614 OL 100 45 7 1972 11 87.3 31879.6

Distributie 306 OL 100 45 3 1972 22 40.0 14606.1

Distributie 223 OL 100 45 2 1972 16 27.5 10033.5

Distributie 70 OL 80 45 1 1972 5 8.7 3192.0

Distributie 219 OL 100 45 2 1974 16 28.7 10482.9

Distributie 219 F 100 45 2 1973 16 27.5 10031.6

Distributie 200 OL 100 45 1 1975 14 15.1 5509.9

U.M.Total

Nivelul anual al


medie

Numar avarii

raportatePIF

Numar

bransamente

Parametri fiziciLocatie tronson

Tronson Strada Horea

Tronson Strada Horea

Tronson Strada Libertatii

Tronson Strada M.Sadoveanu


Tronson Strada Capitan l.Temes

Tronson Strada Capitan l.Temes

Tronson Strada Profesor I. Tomici


EPTISA ROMANIA SRL





Totodata sistemul de alimentare cu apa trebuie extins in vederea deservirii tuturor zonelor rezidentiale din Caransebes. Priza de apa existenta se va inlocui printr-o captare de suprafata din raul Sebes, in apropiere de deversarea lacului Zervesti. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.10.3. Sistemul de alimentare cu apa Bocsa

Sistemul de alimentare cu apa Bocsa deserveste orasul Bocsa compus din 3 zone adiacente: Bocsa Romana, Vasiova si Bocsa Montana. Captarea apei In prezent Bocsa foloseste o singura sursa de apa localizata la 6 km in partea de vest a orasului. Frontul de captare este alcatuit din 8 foraje, numerotate de la F1 la F8 conectate la statia de tratare din apropiere. Aceste lucrari au fost realizate in anul 1982.

In prezent fiecare foraj este echipat cu o pompa AEG cu un debit de 80 m3

/h (22.2 l/s) si inaltime de pompare de aproximativ 25 m, avand o putere de 10.5 kW. De la puţuri vin opt conducte de aducţiune, care deversează în rezervorul din staţia de tratare.

mc/zi mc/an

Distributie 86 OL 150 30 1 1972 5 5.1 1869.4

Distributie 325 OL 150 30 2 1972 16 20.5 7471.8

Distributie 234 OL 150 30 1 1972 12 14.3 5232.3

Distributie 296 OL 100 30 2 1972 15 18.4 6725.7

Distributie 1429 OL 200 38 7 1975 53 81.1 29599.3

Distributie 279 OL 150 35 1 1973 16 14.5 5276.5

Distributie 140 OL 50 30 1 1978 8 7.2 2623.4

Distributie 700 OL 60 30 4 1977 37 35.9 13117.0

Distributie 255 OL 100 35 1 1975 13 14.4 5267.6

Distributie 280 OL 50 37 1 1974 16 14.9 5428.5

Distributie 123 F 150 33 1 1977 7 6.5 2361.4

Distributie 85 F 150 30 1 1977 4 5.1 1869.1

Distributie 65 OL 100 27 1 1975 3 4.8 1766.2

Distributie 100 OL 100 35 1 1974 6 5.6 2026.7

Distributie 420 OL 80 35 2 1976 23 22.2 8114.3

Distributie 148 OL 100 30 1 1974 8 8.2 2994.4

Distributie 190 OL 150 30 1 1977 16 9.2 3376.1

Distributie 187 OL 150 30 1 1977 12 9.2 3375.1

Distributie 265 OL 100 30 1 1977 17 13.4 4873.6

Distributie 278 OL 80 30 1 1977 23 13.4 4877.7

Distributie 576 OL 100 30 3 1969 48 30.8 11235.6

Distributie 150 F 100 30 1 1970 11 8.2 2995.0

Distributie 300 F 100 30 2 1970 21 15.4 5621.6

Distributie 220 OL 80 35 1 1972 16 11.1 4060.8

Distributie 120 OL 100 30 1 1976 6 6.2 2248.6

Distributie 120 OL 100 35 1 1970 7 5.6 2034.1

Distributie 120 OL 100 30 1 1972 9 5.2 1880.2

Distributie 180 OL 100 32 1 1975 10 8.5 3104.9

Distributie 220 OL 100 32 1 1974 12 10.6 3879.5

Distributie 300 F 100 38 1 1976 14 12.8 4681.5

Distributie 350 OL 80 37 1 1978 25 14.9 5455.7

Distributie 150 OL 100 33 1 1978 8 6.5 2370.7

Distributie 200 OL 100 34 1 1974 10 8.8 3209.6

Distributie 80 OL 80 30 1 1977 3 5.1 1867.5

Distributie 250 OL 100 35 1 1976 10 12.2 4469.8

Distributie 300 OL 100 33 1 1978 17 13.0 4741.4

Distributie 70 OL 80 25 1 1978 2 4.7 1700.2

Distributie 100 OL 80 28 1 1975 3 5.0 1809.3

Distributie 100 OL 80 25 1 1974 3 4.7 1708.1

Distributie 70 OL 80 25 1 1979 2 4.7 1700.2

Distributie 160 OL 80 30 1 1979 5 6.2 2261.2

Distributie 100 OL 50 25 1 1980 5 5.6 2044.4

Distributie 250 F 100 30 1 1982 14 10.3 3763.5

Distributie 200 F 100 35 1 1980 11 7.8 2859.5

Distributie 184 F 100 32 1 1978 12 7.5 2725.7

Locatie tronson Total

Tronson - Sesu Rosu Bl 3-5-7-9

Tronson - Tarinei A

Tronson - Tarinei C

Parametri fizici


medie

Numar avarii

raportatePIF

Numar

bransamente

Pierderi reale

Tronson - M. Mic A

Tronson - M. Mic B

Tronson - M. Mic C

Tronson - DN 68km 3,2

Tronson - M.Viteazu- Episcopiei

Tronson - Strada Nedeea

Tronson - Strada Padesului

Tronson - Strada Pajistei

Tronson - Strada Parangului

Tronson - P-ta Caransebes 700

Tronson - P-ta G-ral Dragalina

Tronson - P-ta Lemnelor

Tronson - Splaiul Sebesului

Tronson - St. Jianu

Tronson - Tarcului

Tronson - Tarinei B

Tronson - Tarinei bl .B6,87,88

Tronson - Zona ACH module

Tronson - Sesu Rosu F1-F4

Tronson - Racovita-IC Bratianu

Tronson - Piata Revolutiei

Tronson - Strada Ep. Badescu

Tronson - Strada Primar Burdea

Tronson - Strada Traian

Tronson - Racovitei - IC Bratianu

Tronson - Spitalului

Tronson - Strada Gradinilor

Tronson - Luta lovita-blocuri

Tronson - Rapsodiei-blocuri

Tronson - Dr I Sarbu

Tronson - Al Bujorului -blocuri

Tronson - Splai Sebes-blocuri

Tronson - Strada Scorilo

Tronson - Strada Nedeia

Tronson - Strada Parang

Tronson - Strada Erugii

Tronson - Strada Pinilor

Tronson - Splai Potoc

Tronson - Fundatura CFR

Tronson - Racovitei-blocuri

Tronson - Strada Sebesului

Tronson - M. Mic D

EPTISA ROMANIA SRL





Aducţiunile de apă brută sunt următoarele:

F1 are o conductă directă, din fontă, DN200, cam de 350 m lungime,

F2 conductă din fontă DN200, cca 750 m; F3 conductă din fontă DN200, cca 400 m. Cele două se unesc imediat înaintea staţiei, iar F4 comunică cu F3 printr-o conductă de oţel DN250.

F5 şi F6 au aducţiuni din oţel DN250, cu lungime de circa 850+150 m.

F7 şi F8 au aducţiuni din oţel DN200, cca 950+200 m. A doua sursa este reprezentata de o captare de suprafata „Ursoane” – localizata la Ocna de Fier, debit:circa 21 mc/h, conectata la rezervorul de inmagazinare “Tata Oancea 2”. Lucrarile au fost realizate in anul 2009. Cea de-a doua sursa –„Ursoane” nu are prevazuta dezinfectia cu clor. Statia de tratare Statia de tratare existenta a fost construita in anul 1968. Suprafata amplasamentului este mare si cuprinde o cladire cu 5 etaje unde are loc tratarea apei si cladirea transformatorului. Diferitele unităţi de procesare sunt amplasate după cum urmează: Subsol: rezervor semi-îngropat şi staţie de pompare, Un rezervor cu capacitatea de 400 m

3 (10x10x4 m), aflat la subsol şi cu acces de la parter, primeşte apa din

puţuri. Rezervorul este echipat cu şicane şi cu plutitor de nivel. Apa este pompată spre distribuţie din staţia de pompare, aflată la subsolul clădirii staţiei. Pompele sunt după cum urmează:

trei seturi de pompe GRUNDFOS tip NK 80-250/252 BAQE, 180 m3/h, 80 m sarcină hidraulică,

motor de 55 kW, 2970 rpm, o pompă de 230 m

3/h, 80 m, motor de 75 kW,

o pompă de 300 m3/h, 80 m, motor AEG de 110 kW, 3000 rpm,

o pompă de 500 m3/h, 80 m, motor de 200 kW. Aceasta nu este folosită niciodată.

Toate sunt vechi de cel puţin 11 ani. Primul nivel: birouri, laborator, toalete, acces la rezervor, admisia celor 4 aducţiuni de apă brută şi camera de clorinare, izolată, Nivelul al doilea: 2 filtre de nisip, niciodată puse în funcţiune, Nivelurile al treilea şi al patrulea au rezervoare din beton intermediare, Nivelul al cincilea: filtre de nisip pentru apa brută, cu sprinklere pentru aerare Statia de pompare

Godinova cuprinde un bazin de aspiratie cu capacitatea de 200 m3

si o statie de pompare echipata cu pompele descrise in tabelul de mai jos:

Nr. Nume, destinatie,

componente

Caracteristici tehnice P, Q, H

Cantitate Anul

punerii in functiune

1 Pompa tip TERMA

P=75; Q=175; H=60;

1 1974

2 Pompa tip STORK

P=37; Q=100; H=40;

1 2003

3 Pompa tip TERMA

P=27; Q=80; H=35;

1 1974

Se considera ca pompele sunt in stare buna de functionare avand caracteristici tehnice acceptabile. Chiar si dupa extinderea retelei de distributie in Bocsa Vasiova si Bocsa Montana echipamentele disponibile pot indeplini conditiile impuse de noua configurare a sistemului. Rezervoare Cinci rezervoare sunt situate in Bocsa, dar numai 3 dintre ele sunt functionale. Facilitatile de inmagazinare disponibile in acest moment sunt prezentate in urmatorul tabel:

Nr. Nume Capacitate Material Observatii

1 Rezervorul din statia de tratare 400 m3

Beton Rol de inmagazinare si aspiratie

2 Rezervorul Bocsa Romana 500 m3

Beton Rezervor tampon (nu este conectat la sistem)

3 Rezervorul “Godinova” 200 m3

Beton Rezervor de inmagazinare-aspiratie

EPTISA ROMANIA SRL





4 Rezervorul “Tata Oancea” 750 m3

Beton Rezervor tampon

5 Rezervorul “Tata Oancea 2” 1,000 m3

Beton Rezervor de inmagazinare (nu este conectat la sistem)

Retea de distributie Lungimea totală a sistemului de distribuţie a apei din Bocşa este de 36.186 m.

Materialul/ Vechimea

Aducţiune Distribuţie – diametre nominale DN (mm)

200 400 25-32 75 80 100 110 125 150 160 200 250

Oţel < 10 ani

Oţel 10 – 20 ani

Oţel 20 – 30 ani 181 2397 1148 5100

Oţel 30 – 40 ani 5306 6670 8797 1787 6371 5789

Oţel >40 ani

Fontă >40 ani 857

PEHD <10 ani 231 3528

Total = 11.976m + 36.186m

5306 6670 412 2397 1148 8797 3528 1787 6371 857 10889 -

ISPA = 10.000m - - - - - - 3105 - - 4743 - 2152

TOTAL = 11.976m + 46.186m

Deficiente Captare Pompele care echipeaza forajele au fost instalate in 2003. In momentul punerii in functiune nu au fost noi si nu au fost alese astfel incat sa asigure o functionare corespunzatoare a sistemului, prin urmare acestea au o eficienta scazuta, un consum mare de energie, iar debitul pompat este mic. Deoarece conductele sunt realizate din otel neprotejat si au o varsta de peste 40 de ani, starea lor ridica probleme si este necesar sa fie inlocuite. Valorile turbiditatii si bacteriologiei in apa bruta sunt foarte ridicate. Statia de tratare Statia nu functioneaza adecvat, si nici un proces nu este controlat, cu exceptia clorarii; Instalatiile sunt uzate; Consumul de energie este mare; Cladirea este intr-o stare avansata de degradare si nu este sigura. Toate aceste echipamente, pompe, tevile de evacuare din otel sudat si instalatiile electrice sunt in stare nesatisfacatoare, perioada lor de functionare normala este pe sfarsite de aceea trebuie inlocuite. Rezervorul nu este impermeabil şi infiltraţiile se văd cu ochiul liber, mai ales în subsol . Toate componentele metalice ale rezervorului sunt corodate (scara, tolele, barele aparente), în principal datorită vaporilor de clor. Toate aceste echipamente, ţevile de evacuare (oţel sudat) şi instalaţiile electrice corespondente sunt în stare proastă şi se află la finele duratei normate de exploatare. Toate trebuie să fie înlocuite. Reteaua de distributie Cu excepţia conductelor PEHD, care sunt în stare bună, restul reţelei este vechi şi afectate de un grad avansat de uzură. Conductele vechi din fonta si otel cu un grad mare de coroziune care inregistreaza avarii dese, pierderi mari de apa si totodata au efect negativ asupra calitatii apei. Reteaua de distributie nu acopera intreaga zona rezidentiala in Bocsa Montana si Bocsa Vasiova. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Pentru corectarea deficientelor privind tratarea si distributia apei, in cadrul contractelor de lucrari CS – CL – 01 „Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Resita, Bocsa, Anina si Oravita” si CS-CL-08 „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Bocsa” se propune realizarea urmatoarelor obiective: Reabilitarea a patru foraje (F2, F3, F7 si F8) din frontul de captare existent, inclusiv zona de protectie sanitara; Inlocuirea conductelor de aductiune ce realizeaza transportul apei brute de la foraje la statia de tratare, in lungime de aproximativ 1400 m; Conductele vor fi din PEID, PN 6, De 250 mm

Statie de clorare noua - pe baza de NaOCl care va cuprinde:

Cladire noua pentru statia de clorare;

Unitate noua de electro-clorare cu capacitatea maxima de 500 g/h;

EPTISA ROMANIA SRL





Instalatii hidraulice si electrice, inclusiv implementarea sistemului SCADA in statie.

Statia de dezinfectie a apei va fi dimensionata pentru un debit de apa de 4383 m3/zi.

Dotari laborator pentru determinarea calitatii apei; Post de transformare nou; Sistem SCADA. Rezervor nou de înmagazinare apa, 1 unitate ( 2 bucati, V = 200 mc); Reabilitarea conductei de aductiune apa tratata pe o lungime de 2.000 m.Conductele de transport apa tratata se vor inlocui pe o lungime totala de 2000 m. Se vor inlocuitronsoane de conducta metalica cu conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cudiametru De 400 mm. Reabilitarea retelei de distributie pe o lungime de 582 m;

De (mm) Lungime(m)

110 444

125 128

Total retea 572

Total retea+subtraversari 582

Extinderea retelei de distributie cu 18.527 m.

De (mm) Lungime(m)

110 15.228

125 1.287

160 1.687

Total retea 18.202

Total retea+subtraversari 18.527

Statii noi de pompare: Statie de pompare apa tratata din incinta statiei de tratare, grup pompare :Qp=222 m3/h,Hp=55 mCA , 3 (2+1R) pompe cu turatie variabila, Statie de pompare cu hidrofor dotata cu (1+1R) pompe cu caracteristicile urmatoare:Qp=3.6 m3/h, Hp= 25 mCA. Concluzii: Investitiile aflate in curs de implementare prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficientele identificate la nivelul sistemului de alimentare Bocsa. Totusi, o parte din retele de distributie si de aductiune existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia. Totodata sistemul de alimentare cu apa trebuie extins in vederea deservirii tuturor zonelor rezidentiale din Bocsa. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.10.4. Sistemul de alimentare cu apa Otelu Rosu

Sistemul de alimentare cu apa Otelu Rosu deserveste in prezent orasul Otelul Rosu si localitatea adiacenta

Cireasa.

Captarea apei In prezent apa bruta este prelevata din lacul de acumulare Magura situat pe raul Bistra. Aceasta sursa inregistreaza variatii mari de turbiditate, iar priza este intr-o stare avansata de degradare. Facilitatea de captare este in proprietatea otelariei Otelu Rosu. Categorie conform NTPA 013 – Conform HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (modif. de HG 662/2005, HG 567/2007, HG 210/2007) – apa bruta captata din sursa Lacul Magura- raul Bistra Marului se incadreaza in grupa A3. Statii de pompare In Otelu Rosu nu exista statii de pompare, deoarece apa curge gravitational din rezervor direct in reteaua de distributie Statie de tratare Staţia de tratare a apei (existentă) Otelu Rosu a fost construită în 1975 in intravilanul orasului Otelu Rosu, proiectata pentru un debit nominal de circa 100 l/s (360 m

3/h). Debitul actual corespunzător cererii curente

este de circa 47 l/s (170 m3/h).

EPTISA ROMANIA SRL





Procesul de tratare cuprinde: floculare, decantare, filtrare prin filtre rapide şi dezinfectare. Apa brută intră în staţia de tratare gravitational, trecand din bazinul de amestec unde se adauga policlorura de aluminiu, in sase decantoare orizontale, fiecare avand o latime de 2 m si o lungime de 30 m. Debitul de proiectare al acestor decantoare este de 150 l/s. Apa decantata este filtrata prin trei filtre rapide pe nisip care

au o suprafata totala de 24 m2

. Filtrele sunt spalate la fiecare 72 de ore cu apa si aer.

Apa filtrata curge intr-un rezervor cu o capacitate de 2,500 m3

. Dezinfectia apei se realizeaza in interiorul rezervorului prin adaugarea de hipoclorit de sodiu, prin intermediul unei pompe automate de dozare. Cladirea statiei de tratare este veche, prezinta fisuri si pierderi de apa. Aductiuni Lungimea totala a conductelor de aductiune de apa bruta si apa tratata din sistemul Otelu Rosu este de aproximativ 4.9 km. Urmatorul tabel prezinta descrierea conductelor de aductiune:

Nr Configurare Lungime (km)

Diametru (mm)

Material

1 Aductiune apa bruta de la statia de tratare a otelariei – statia de tratare Otelu Rosu

0.4 400 Otel

2 Aductiune apa bruta de la statia de tratare a otelariei – statia de tratare Otelu Rosu

0.4 400 Azbociment

3 Aductiune apa tratata de la ST Otelu Rosu – Reteaua de distributie

1.6 300 Otel

4 Aductiune apa tratata de la ST Otelu Rosu – Reteaua de distributie

2.5 400 Otel

Total lungime (km) 4.9

Reţeaua de distribuţie existentă în Oţelu Roşu (m)


Distribuţie – diametru nominal DN (mm)

50 80 100 110 150 160 200 250 300 400 ?

Oţel 30 – 40 ani 4298 15114 8268 3744 2522

Azbociment 30-40 ani

547 1962

Fontă >40 ani 2987

Neclasificat 1034

Total = 40.476 m 4298 - 18101 - 8268 - 547 1962 3744 2522 1034

ISPA = 7.065 m - - - 5485 - - 1580 - - - -

Deficiente Sursa existenta de alimentare cu apa este proprietatea companiei S.C. Ductil Steel S.A Apa bruta inregistreaza variatii mari de turbiditate, iar priza este intr-o stare avansata de degradare. Cladirea statiei de tratare este veche, prezinta fisuri si pierderi de apa. Conductele din otel si fonta ductila sunt vechi si corodate, inregistreaza avarii dese; datorita terenului si a configuratiei existente a retelei de distributie, rezervorul nu poate asigura presiunea necesara pentru toti consumatorii. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Pentru corectarea deficientelor privind tratarea si distributia apei, in cadrul contractelor de lucrari CS-CL-02 „Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Otelu Rosu, Moldova Noua, Caransebes si Baile Herculane”si CS-CL-11 „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Otelu Rosu” se propun realizarea urmatoarelor obiective: Front de captare nou (F1, F2, F3, F4); Frontul de captare va fi alcatuit din patru foraje de mare adancime (200 m), debitul de exploatare al fiecarui foraj fiind de 16 l/s. Conform studiului hidrogeologic preliminar debitele de exploatare ale forajelor din zona studiata sunt q = 4,9 – 7,5 l/s, corespunzatoare unor denivelari cu valori de S = 7,95 - 37,0 m. Debitul de apa captat din cele patru foraje se va suplimenta cu apa bruta din captarea existenta cu scopul de a asigura necesarul de apa pentru alimentarea tuturor consumatorilor localitatii Otelu Rosu, urmand ca in viitor front de captare sa fie suplimentat, astfel incat sa se poata renunta la captarea existenta. Conducte de aductiune;

EPTISA ROMANIA SRL





Se vor proiecta si executa conducte de aductiune care vor transporta apa bruta de la foraje la rezervorul de inmagazinare existent amplasat in incinta statiei de tratare. Conductele vor fi din PEID, PN 6, De 125 mm si vor avea o lungime de aproximativ 1500 m. Reabilitare rezervir de 2500mc. Statie noua de clorare; Statia de clorare va fi dimensionata astfel incat sa asigure dezinfectia debitului de apa necesar alimentarii cu apa a intregului sistem de alimentare cu apa Otelu Rosu (debit de apa captat din cele patru foraje suplimentat cu debit de apa din captarea existenta). Statia de clorare va cuprinde urmatoarele:

Cladire noua;

Unitate noua de electro-clorare cu capacitatea maxima de 500 g/h;

Instalatii hidraulice si electrice, inclusiv implementarea sistemului SCADA in statie. Statia de dezinfectare a apei va fi dimensionata pentru un debit de apa de 3941 m

3/zi.

Aductiune noua de apa tratata in lungime totala de 2.101 m si se va executa din conducta de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cu diametrul de De 500 mm Reabilitarea rezervorului de inmagazinare existent – 1 unitate (V=2.500 mc); Reabilitarea retelei de distributie – 15,902 km; si se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID), PE100, PN10, cu diametre de De 110, 200, 315 si 400 mm. Odata cu extinderea retelei de alimentare cu apa se vor realiza bransamente pentru noii consumatori care se vor conecta. Extinderea retelei de distributie – 5,069 km si se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cu diametrul de De 110 mm. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate. Totusi, o parte din retele de distributie existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia. Totodata frontul de captare si retelele de distributie trebuie extinse in vederea deservirii noilor zone rezidentiale din Otelu Rosu. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.10.5. Sistemul de alimentare cu apa Moldova Noua

Sistemul de alimentare cu apa Moldova Noua deserveste orasul Moldova Noua si localitatile adiacente Moldova Veche si Macesti. Captarea apei Orasul Moldova Noua are doua surse de apa subterana: Sursa Macesti. Aceasta sursa este compusa din 20 de foraje (doar 10 din ele sunt functionale) localizate pe malul Dunarii intr-o zona intre Moldova Veche si Macesti. In prezent, din acest front de captare este alimentata cu apa Moldova Veche. Fiecare foraj are o adancime cuprinsa intre 25 si 35 m si un debit cuprins intre 19 si 25 l/s.

Foraj Caracteristici Observatii

F1 – F7 Nefunctionale Sunt inundate de infiltratiile patrunse prin digul de protectie, fara a exista posibilitatea de drenare. Nivelul apei infiltrate nu depaseste nivelul forajelor. Aductiunea care transporta apa bruta la gospodaria de apa are o lungime de 700 m si un diametrul de 200 mm; aceasta este veche si uzata.

F8 – F16 3 nefunctionale

6 functionale echipate cu pompe de tip Wilo. Fiecare pompa are urmatoarele caracteristici: P = 3.7

Si aceste foraje au probleme, fiind inundate fara a exista posibilitatea de drenare, ceea ce

EPTISA ROMANIA SRL





kW, Q = 40 m3/h. face ca apa extrasa sa nu fie de

buna calitate Aductiunea care transporta apa bruta la gospodaria de apa are o lungime de 900 m si un diametru de 200 mm; aceasta este veche si uzata.

F17 – F20 foraje echipate cu pompe care au fost reabilitate prin programul ISPA in anul 2010. Acestea au fost echipate cu pompe Wilo (P = 7.5 kW and Q = 60 m

3 /h).

Aductiunea care transporta apa bruta la gospodaria de apa are o lungime de 1,100 m (300 m conducte realizate din otel cu diametrul de 200 mm si 800 m conducte realizate din PEID cu diametrul de 110 mm).

Sursa Florimunda. Aceasta sursa este situata in Moldova Noua pe strada 1 Decembrie 1918. Apa bruta este prelevata dintr-un put sapat. Statie de tratare In sistemul de alimentare cu apa din Moldova Noua exista doua puncte de tratare: Apa bruta din sursa Macesti este tratata in statia de clorare situata in incinta gospodariei de apa. Clorarea se realizeaza cu hipoclorit de sodiu.

Apa bruta din sursa Florimunda este tratata prin dezinfectie cu solutie de clorura de var, care este adaugata direct in putul sapat. Statie de pompare In sistemul de alimentare cu apa Moldova Noua exista o singura statie de pompare in functiune. Aceasta

este situata in incinta gospodariei de apa. Statia pompeaza apa tratata din rezervorul (1,000 m3

) din gospodarie catre rezervorul Dealul Viilor. Aceasta este echipata cu 3 pompe dupa cum urmeaza: O pompa de tip Grundfos SP 215 (pusa in functiune in anul 2003, momentan este in stand-by) cu

urmatoarele caracteristici: - Debit: Qp

= 200 m3

/h; - Inaltime de pompare: H = 80 m;- Putere : P = 75 kW.

Doua pompe Wilo (puse in functiune in anul 2010) cu urmatoarele caracteristici: - Debit: Qp

= 120 m3

/h; -

Inaltime de pompare: H = 80 m; - Putere: P = 37 kW. Rezervoare

Rezervorul din interiorul gospodariei de apa este realizat din beton simplu ,are o capacitate de 1,000 m3

. A fost proiectat pentru a inmagazina apa bruta din frontul de captare si pentru a alimenta cu apa rezervorul Dealul Viilor.

Rezervorul Dealul Viilor este realizat din beton simplu si are capacitate totala de 2,500 m3

(1x500 +

2x1,000). Cele doua rezervoare 2x1,000 m3

sunt folosite pentru inmagazinarea apei potabile provenita din gospodaria de apa si de aici apa curge gravitational in reteaua de distributie din Moldova Veche.

Al treilea rezervor (500 m3

) nu este functional. Instalatia hidraulica si structura rezervoarelor sunt in stare avansata de degradare. Rezervorul Moldova Noua este realizat din beton simplu, fiind alcatuit din doua compartimente cu o

capacitate totala de 500 m3

. Acest rezervor nu mai este in functiune. Instalatia hidraulica si structura rezervoarelor sunt in stare avansata de degradare. Reţeaua de distribuţie existentă în Moldova Nouă (m)

Materialul /Vechimea

Aducţiun

e Distribuţie – diametrul nominal DN (mm)

32 50 80 100 110 125 150 200 250 300 350

Oţel 30 – 40 ani

- - 6542 446 1429 - - 1720 2210 - - -

Total = 12.347 m

- - 6542 446 1429 - - 1720 2210 - - -

Reţeaua de distribuţie existentă în Moldova Veche (m)

EPTISA ROMANIA SRL





Materialul /Vechimea

Aducţiune

Distribuţie – diametrul nominal DN (mm)

400 32 50 80 100 110 125 150 200 250 300 350

Oţel 30 – 40 ani

3514 140 2411 3069 870 844 788 250 1262

Azbociment 30-40 ani

1368 2885

Total = 3.514 m + 13.887 m

3514 140 2411 - 3069 - 870 844 2156 - 3135 1262

ISPA = 8.510 m

680 3240 2415 2175

Deficiente Debit captat insuficient, facilitatile de captare sunt vechi si avariate Tratare insuficienta. Prezenta conductelor vechi din otel, puternic corodate care conduc la avarii frecvente si au efect negativ asupra calitatii apei Acoperire insuficienta. Instalatia hidraulica si structura urmatoarelor rezervoare sunt in stare avansata de degradare: Rezervorul din gospodaria de apa, rezervorul Moldova Noua si Rezervorul Dealul Viilor Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa din Moldova Noua si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind captarea si tratarea apei au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL2 – „Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Otelu Rosu, Moldova Noua, Caransebes si Baile Herculane” si CS – CL9 „Reabilitare retele apa si canalizare Moldova Noua”.

• Reabilitarea a doua foraje (F6 si F7) din frontul de captare existent, inclusiv zona de protectie sanitara

• Conducte de legatura intre foraje si de aductiune ce realizeaza transportul apei brute de la foraje la rezervorul de apa bruta din incinta statiei de tratare, in lungime de aproximativ 210 m;

Trei statii noi de clorare; Cladirile statiilor de clorare vor fi amplasate in incinta statiei de tratare existente, in incinta amplasamentului rezervoarelor Dealul Viilor si in incinta amplasamentului rezervoarelor Moldova Noua Se vor proiecta si executa trei statii de dezinfectie a apei pe baza de NaOCl si fiecare va cuprinde:

Cladire noua pentru statia de clorare;Unitate noua de electro-clorare cu capacitatea maxima de 500 g/h;Instalatii hidraulice si electrice, inclusiv implementarea sistemului SCADA in statie.

Rezervoare de înmagazinare apa, 6 unitati, dupa cum urmeaza: - rezervorul din Moldova Veche, cu capacitatea V = 1000 mc; - rezervoarele Dealul Viilor, cu capacitatea V = 2x1000 mc; - rezervorul Dealul Viilor, cu capacitatea V = 500 mc; - rezervoarele din Moldova Noua, cu capacitatea V = 2x250 mc. Reabilitarea conductei de aductiune apa tratata pe o lungime de 7.035 m Reabilitarea conductei de aductiune se va realiza prin inlocuirea pe o lungime totala de 7.035 m a acesteia cu doua conducte de polietilena de inalta densitate, PN10, cu diametru De 200 mm Reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 15.074 m. Reteaua de distributie se va reabilita prin inlocuirea conductelor vechi cu conducte noi de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, pe o lungime de 15.074 m (retea: 14.965 m si subtraversari:109 m) si se va executa din conducte, cu diametru De 110 ÷200 mm.; Extinderea retelei de alimentare cu apa cu 5615 m. Reteaua de distributie se va extinde cu o lungime totala de 5.615 m (retea L= 5496 m + traversari L=119 m) se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN6, cu diametrul de De110 mm Statii noi de pompare: Statie de pompare apa tratata localizata pe dealul Viilor, si va realiza pomparea apei potabile din statia de tratare pana in rezervorul din Moldova Noua; va fi echipata cu (2+1R) pompe eficiente din

EPTISA ROMANIA SRL





punct de vedere energetic cu urmatoarele caracteristici: - Qp = 48.6 mc/h; Hp = 90 mCA Statie de pompare cu hidrofor localizata pe strada 1 Decembrie 1918, va fi echipata cu (1+1R) pompe eficiente din punct de vedere energetic cu urmatoarele caracteristici:- Qp = 13 mc/h; Hp = 90 mCA. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva cea mai mare parte deficiente identificate. In vederea deservirii noilor zone rezidentiale din Moldova Noua precum si din localitatea adiacenta Macesti, situata in imediata apropiere a frontului de captare, se propune prin POS Mediu faza II extinderea retelelor existente de distributie a apei.

2.10.6. Sistemul de alimentare cu apa Oravita

Sistemul de alimentare cu apa Oravita deserveste orasul Oravita. Captarea apei In prezent apa bruta este prelevata din patru captari si o sursa subterana dupa cum urmeaza: Captarea Izvorul Rece, situata la aproximativ 4 km in afara orasului si cuprinde un izvor de coasta. Debitul de proiectare al captarii este de 6 l/s. In perioadele secetoase, debitul scade la 2-3 l/s. Apa bruta este colectata intr-un bazin din beton cu o capacitate de 8 m3. Aceasta constructie este in functiune din anul 1927. De aici, apa bruta curge gravitational si ajunge la un rezervor unde este tratata prin dezinfectie cu hipoclorit de sodiu. Captarea Valea Oravitei este localizata la aproximativ 2.5 km in afara orasului. Captarea are un debit proiectat de 6 l/s. Debitul mediu prelevat este de 1.7 l/s. Apa bruta este colectata intr-un bazin din beton cu o capacitate de 12 m3, iar apoi curge intr-un alt bazin cu o capacitate de 12 m3; ambele bazine sunt in stare avansata de degradare si necesita masuri de reabilitare, deoarece sunt in functiune din anul 1927. Din acest punct apa bruta curge gravitational si ajunge la un rezervor unde este tratata prin dezinfectie cu clor. Captarea Simion este localizata la aproximativ 7 km in afara orasului si cuprinde trei izvoare de coasta. Debitul proiectat al captarii este de 29 l/s, iar in perioadele secetoase acesta scade la 20-21 l/s. Apa din fiecare izvor este colectata in cate un bazin din beton cu o capacitate de 12 m3. Apoi aceasta curge gravitational prin trei conducte din otel cu un diametru de 150 mm si ajunge intr-un bazin de colectare realizat din beton cu o capacitate de 28 m3. Aceasta captare este in functiune din 1967. Captarea Galeria Nicolae face parte dintr-un proiect in derulare si cuprinde un izvor. Debitul proiectat al captarii este de 6 l/s. Apa bruta este colectata intr-un bazin din beton armat ce cuprinde un filtru, o zona de decantare a apei si o conducta de preaplin. Apa curge gravitational si ajunge la gospodaria de apa. Front de captare este localizat in partea de nord a orasului in Zona Garii. Cuprinde trei foraje situate la o distanta de aproximativ 300 m unul de altul. Fiecare foraj este echipat cu o pompa submersibila care

refuleaza intr-un rezervor de Polstif cu o capacitate de 50 m3

. In aceeasi gospodarie de apa sunt de asemenea si o statie de pompare si o unitate de dezinfectie. Forajele F1 si F2 au o adancime de 167 m si un debit de 5.5 l/s. Sunt echipate cu pompe submersibile de tip

Grundfos care au urmatoarele caracteristici: Q = 17.5 m3

/h; H = 60 m; P = 4.5 kW. Al treilea foraj, F3, are o adancime de 80 m si un debit de 5.5 l/s. Este echipat cu o pompa submersibila care are aceleasi caracteristici ca si in cazul primelor doua foraje. Forajele furnizeaza apa pentru intreaga populatie din Zona Garii. Sunt in stare buna de functionare, fiind puse in functiune in anul 2008. Statii de pompare In sistemul de alimentare cu apa Oravita apa curge gravitational din doua, si cele mai importante, gospodarii de apa, Gospodariile Dealul Ciclovei si Lacul Mare, direct in reteaua de distributie. Totusi, apa colectata din frontul de captare, situat in nordul orasului, trebuie sa fie pompata in retea pentru a se asigura debitul si presiunea necesara la consumatori. De aceea, apa prelevata din fiecare foraj este pompata prin intermediul unei statii de pompare echipata cu trei pompe eficiente din punct de vedere energetic, care au urmatoarele caracteristici:

O pompa activa de tip Grundfos cu urmatoarele caracteristici: Q = 17.5 m3

/h; Hmin

= 40 m

O pompa in stand-3

min

35.85 m3

min 7.5 kW.

Statii de tratare

EPTISA ROMANIA SRL





Orasul Oravita este aprovizionat cu apa bruta din cinci surse. Procesul de tratare consta in dezinfectia cu clor si are loc in mai multe statii de clorare. Apa colectata la captarea Simion este tratata in gospodaria de apa Dealul Ciclovei, unde apa este inmagazinata in doua rezervoare si este dezinfectata cu hipoclorit de sodiu (NaOCl), cu ajutorul unei pompe dozatoare de tip MAGDOS LT, instalatie care este in stare buna de functionare. Apa prelevata din captarile Izvorul Rece si Valea Oravitei este dezinfectata cu hipoclorit de sodiu (NaOCl) in interiorul gospodariei de apa Lacul Mare, unde apa bruta este depozitata intr-un rezervor cu o capacitate de

100 m3

. Procesul de dezinfectie are loc prin intermediul unei pompe dozatoare de tip MAGDOS LT, care este in stare buna de functionare. Fiecare din cele 3 foraje dispune de cate o statie de clorare ce cuprinde un rezervor de polietilena cu o

capacitate de 1 m3

in care de inmagazineaza hipoclorit de sodiu, si o pompa dozatoare pentru un debit maxin de Q

max = 20 l/h. Forajul F2 are in plus o unitate automata de deferizare.

Aductiuni Lungimea totala a aductiunilor existente de apa bruta si apa tratata, din Oravita, este de aproximativ 12.45 km. Aceste conducte fac legatura intre captari, gospodarii de apa si reteaua de distributie. Descrierea aductiunilor este prezentata in urmatorul tabel:

Nr Configurare Lungime (km) Diametru (mm) Material

1 Aductiune de apa bruta de la izvoarele Simion 1, 2 si 3 – bazinul de colectare Simion

0.58 150 Otel

2 Aductiune de apa bruta de la bazinul colector Simion – rezervorul Dealul Ciclovei

3.13 250 Otel

3 Aductiune de apa bruta de la bazinul colector Simion – rezervorul Dealul Ciclovei

0.5 250 Azbociment

4 Aductiune de apa tratata de la rezervorul Dealul Ciclovei – reteaua de distributie

0.84 250 Otel

5 Aductiune de apa bruta de la captarea Izvorul Rece – rezervorul Lacul Mare

2.37 150 Otel

6 Aductiune de apa bruta de la captarea Izvorul Rece – rezervorul Lacul Mare

1.13 150 Azbociment

7 Aductiune de apa bruta de la captarea Valea Oravitei – rezervorul Lacul Mare

1.1 150 Fonta

8 Aductiune de apa bruta de la captarea Valea Oravitei – rezervorul Lacul Mare

0.3 150 Otel

9 Aductiune de apa bruta de la captarea Galeria Nicolae – rezervorul Lacul Mare (proiect in derulare)

2.5 110 PEID


Rezervoare Apa tratata este inmagazinata in urmatoarele rezervoare:

• Rezervoarele Dealul Ciclovei cu o capacitate de 2 x 750 m3

; aceasta este cea mai mare facilitate de inmagazinare din Oravita si cuprinde doua rezervoare ingropate realizate din beton armat.

• Rezervorul Lacul Mare cu o capacitate de 100 m3

; aceasta facilitate de inmagazinare cuprinde un rezervor realizat din beton armat.

• Rezervorul Galeria Nicolae are o capacitate de 2 x 50 m3

; aceasta unitate de stocare cuprinde doua rezervoare realizate din otel protejat si are urmatoarele caracteristici: D = 3 m; H = 7.62 m. • Rezervoarele Zona Garii – trei rezervoare din POLSTIF, ingropate, care deservesc fiecare din cele trei

foraje; fiecare rezervor are o capacitate de 50 m3

si urmatoarele caracteristici: D = 3 m; H = 7.62 m. Retea de distributie Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei din Oraviţa este de 27.372 m. Reţeaua de distribuţie este veche şi într-o stare avansată de uzură, mai puţin porţiunile din ţevi PEHD.


Aducţiune


400 32 50 80 100 110 125 150 200 250 300 400

Oţel 30 – 40 ani 1710 157 2549 326 6811 2089 1316 892

Azbociment 883 216 619 943

EPTISA ROMANIA SRL






Aducţiune


400 32 50 80 100 110 125 150 200 250 300 400

30-40 ani

Fontă >40 ani 408 965

PEHD <10 ani 170 5828

Total = 1.710 m + 27,372 m

1710 157 3127 - 5374 5828 216 7430 - 3032 1316 892

ISPA = 8.700 m

- - - - 7350 1350 - - - - -

Deficiente: Captarile Simion, Izvorul Rece si Valea Oravitei sunt intr- stare necorespunzatoare si necesita reabilitare. Aductiunile sunt vechi si avariate, datorita coroziunii conductelor au un efect negativ asupra calitatii apei. Reteaua de distributie prezinta conducte vechi din otel si fonta. Conductele din otel sunt puternic corodate ceea ce conduce la avarii dese si deterioreaza calitatea apei Reteua de distributie nu acopera total zona populate. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa din Oravita si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind captarea, tratarea si distributia apei au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL1 – „ Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Resita, Bocsa, Anina si Oravita”si CS – CL10 – „Reabilitare si extindere a conductelor de aductiune, reteaua de distributie si de canalizare in Oravita” urmatoarele investitii: Reabilitare captari Simion, Valea Oravitei, Izvorul Rece Inlocuirea conductelor de aductiune care transporta apa bruta de la cele trei captari Simion, Valea Oravitei si Izvorul Rece la rezervoarele de inmagazinare Camine de debitmetru: - debitmetru pentru masurarea debitului de apa bruta amplasat pe conducta de aductiune care transporta apa de la captarea Simion la rezervoarele de inmagazinare Dealul Ciclovei. - camin de debitmetru pentru masurarea debitului de apa bruta amplasat pe conducta de aductiune care transporta apa de la captarile Izvorul Rece si Valea Oravitei la rezervorul de inmagazinare Lacul Mare Statii de clorare: inlocuirea instalatiilor de clorare existente cu cate un sistem format din rezervor de hipoclorit si pompe dozatoare 1A+1R, care sa realizeze dezinfectia apei brute provenita de la cele trei captari. Renovarea celor doua cladiri in care se gasesc instalatiile de clorare existente si in care se vor amplasa noile sisteme de clorare Aductiune apa tratata Reabilitarea a 2 conducte de aductiune apa tratata, cu o lungime cumulata de 844 m (399+445) - Conducta de aductiune noua de apa tratata (denumita A1) din PEID; PE 100; PN 10; De 160 mm, cu lungimea de L = 399 m, care va face legatura prin gravitatie intre rezervorul existent de apa Dealul Ciclovei si reteaua de distributie apa a orasului. - Conducta de aductiune noua de apa tratata (denumita A2) din PEID; PE 100; PN 10; De 160 mm, cu lungimea de L = 455 m, care va face legatura prin gravitatie intre rezervorul existent de apa Dealul Ciclovei si reteaua de distributie apa a orasului. Reabilitarea rezervoarelor de inmagazinare apa – 2 unitati (2 x 750 mc si 100 mc);

Statii de pompare noi – 4 unitati, cu urmatoarele caracteristici: Statie de pompare cu hidrofor 1 – str. Nucilor, echipata cu (1+1) pompe eficiente, cu Q=3,6 mc/h; H=30 m. Statie de pompare cu hidrofor 2 – str. Trandafirilor, echipata cu (1+1) pompe eficiente, cu Q=3,6 mc/h; H=30 m. Statie de pompare cu hidrofor 3 – str. Ciclovei, echipata cu (1+1) pompe eficiente, cu Q=3,6 mc/h; H=30 m. Statie de pompare cu hidrofor 4 – str. Valea Aurului, echipata cu (1+1) pompe eficiente, cu Q=3,6 mc/h; H=20 m. Reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 6.245 m; se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID), PE100, PN10, cu diametre de De 110 mm. Extinderea retelei de alimentare cu apa cu 2.734 m, se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cu diametrul de De 110 mm. Concluzii:

EPTISA ROMANIA SRL





Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul sistemului de alimentare cu apa Oravita. Totusi, o mica parte din retele de distributie existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia. Totodata retele de distributie si capacitatea bazinului de la captare trebuie extinse in vederea deservirii noilor zone rezidentiale din Oravita precum si acoperirea localitatilor adiacente Brosteni si Rachitova. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.10.7. Sistemul de alimentare cu apa Baile Herculane

Sistemul de alimentare cu apa Baile Herculane deserveste Orasul Baile Herculane si localitatea adiacenta Pecinisca. Captarea apei In prezent apa bruta este prelevata din lacul de acumulare Herculane situat pe raul Cerna. Debitul de dimensionare al prizei este de 135 l/s. Categorie conform NTPA 013 – Conform HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (modif. de HG 662/2005, HG 567/2007, HG 210/2007) – apa bruta captata din sursa Lacul de acumulare Herculane se incadreaza in grupa A3. Statii de pompare Singura statie de pompare din Baile Herculane este cea situata in incinta statiei de tratare. Folosindu-se aceasta statie, apa tratata este pompata in rezervorul cu capacitatea de 1,500 m3. Statia de pompare este echipata cu 2 pompe Wilo si o pompa Grundfos, avand urmatoarele caracteristici: Q = 180 m3/h; H = 55 m. Cea de-a patra pompa din statia de pompare este de tip Grundfos si are urmatoarele caracteristici: Q = 180 m3/h;H = 48 m. Pompele au fost puse in functiune in anul 1975. Statia de tratare Apa tratata necesara localitatii este furnizata de statia de tratare Baile Herculane. Aceasta a fost construita in anul 1975 si are o capacitate de 110 l/s. Apa bruta intra in statie printr-o camera de amestec unde se adauga sulfat de aluminiu. Dupa procesul de amestecare, apa este distribuita in patru decantoare suspensionale, avand urmatoarele dimensiuni: BxLxH=6x6x7.5 m. Apa decantata este filtrata in sase filtre rapide pe nisip cu o suprafata totala de 72 m2. Sub filtre exista un rezervor cu o capacitate de V=630 m3 unde este inmagazinata apa filtrata. In acest rezervor se realizeaza si dezinfectia apei prin adaugare de hipoclorit de sodiu cu ajutorul unei pompe dozatoare.

Aductiuni Lungimea totala a aductiunilor de apa bruta si tratata existente in Baile Herculane este de aproximativ 9.74

km. Decsrierea aductiunilor este prezentata in tabelul urmator: Nr. Configurare Lungime (km) Diametru (mm) Material

1 Aductiune de apa bruta de la captarea Herculane – ST Baile Herculane

4.4 500 Otel

2 Aductiune de apa tratata de la ST Baile Herculane – reteaua de distributie

1.03 300 Otel


0.96 200 PEID


3.35 400 Otel


Rezervoare Apa tratata este inmagazinata in 2 rezervoare dupa cum urmeaza:

• un rezervor situat in incinta statiei de tratare cu o capacitate de V=1,500 m3

;

• doua rezervoare situate in parcul Vicol cu o capacitate de V=2x1,000 m3

. Distribuţia apei

EPTISA ROMANIA SRL





Lungimea totală a reţelei de distribuţie din Băile Herculane este de 13.180 m. Aducţiunea principală şi reţeaua de distribuţie a apei din Băile Herculane (m)


Aducţiune Distribuţie – diametrul nominal DN (mm)

400 500 80 100 110 125 140 150 180 200 250 300

Oţel < 10 ani

Oţel 10 – 20 ani

Oţel 20 – 30 ani

Oţel 30 – 40 ani 3048 241 552 615 8528 1003 879

Oţel >40 ani

Fontă >40 ani

PEHD <10 ani 366 380 583 274

Total = 3.289m + 13.180m

3048 241 - 918 - 995 - - - 9111 1003 1153

ISPA = 2.990 m - - - - 770 1200 - - - 1020 - -

TOTAL = 3.289m + 16.170m

- - - 918 770 2195 - - - 10131 1003 1153

Deficiente Apa bruta inregistreaza o turbiditate ridicata. Statia de tratare este intr-o stare necorespunzatoare si necesita masuri majore de reabilitare. Aductiunea prezinta tronsoane din otel corodate care necesita inlocuire. Rezervoarele sunt stare avansata de degradare si necesita masuri de reabilitare Pompele din statia de pompare apa tratata situata in incinta statiei de tratare au consum mare de energie. Structura cladirii statiei de pompare este in stare necorespunzatoare si necesita reabilitare. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa din Baile Herculane si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind captarea, tratarea si distributia apei au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL – 02 „Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Otelu Rosu, Moldova Noua, Caransebes si Baile Herculane” si CS-CL-07 „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Caransebes si Baile Herculane” urmatoarele investitii: Statia noua de tratare a apei Baile Herculane - proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:

Camin de debitmetru apa bruta;

Statie de reactivi;

Decantoare lamelare;

Filtre rapide de nisip;

Statie de pompare apa filtrata;

Dezinfectie finala;

Bazin de stocare si ingrosare namol, inclusiv statie de pompare namol;

Instalatie pentru deshidratarea namolului, inclusiv depozit temporar pentru depozitarea namolului deshidratat;

Centru operational si laborator pentru determinarea calitatii apei;

Post de transformare nou si generator electric de urgenta;

Sistem SCADA. Statia de tratare va fi proiectata pentru un debit maxim zilnic de 3859 m

3/zi.

Tot namolul care rezulta din procedeul de tratare va fi tratat astfel incat sa aiba un continut minimum de solide de 35%. Reabilitare rezervor de inmagazinare existent cu capacitatea de 1500 mc.S-a propus reabilitarea acestui rezervor, masurile propuse fiind lucrari de renovare a structurii rezervorului, inlocuirea instalatiilor hidraulice si electrice, precum si monitorizarea nivelului apei prin SCADA. Reabilitarea retelei de distributie pe o lungime de 2.771 m; Extinderea retelei de distributie cu 353 m (retea 315 m si supratraversare 38 m). Statie de pompare cu hidrofor – localizara pe strada Coronini, va fi echipata cu 2(1+1A) pompe eficiente din punct de vedere energetic cu urmatoarele caracteristici: Q = 6 mc/h; H = 50 mCA. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul sistemului de alimentare cu apa Baile Herculane. Totusi, o parte din retele de distributie existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia.

EPTISA ROMANIA SRL





In cadrul sistemului de alimentare Baile Herculane au fost intreprinse masuri de control activ al pierderilor ( Anexa Raport estimare pierderi Resita, Caransebes si Baile Herculane) iar datele obtinute coroborate cu inregistrarile efectuate de Operator si cu experienta in exploatare a acestuia au dus la identificarea tronsoanelor cu cele mai mari deficiente si includerea acestora in lista cu prioritati in vederea reabilitarii. Rezultatele obtinute sunt prezentate sumar mai jos.

Totodata retele de distributie trebuiesc extinse in vederea deservirii noilor zone rezidentiale din Baile Herculane si Pecinisca precum si realizarea, prin intermediul unei conducte de transport, a alimentarii cu apa a sistemului de distributie existent din localitatea adiacenta Mehadia. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.10.8. Sistemul de alimentare cu apa Anina

Sistemul de alimentare cu apa Anina deserveste orasul Anina si localitatea alipita Steierdorf. Captarea apei Localitatea Anina are o sursa de suprafata si 6 surse subterane. Aceste sunt descrise astfel: Sursa Buhui. Este cea mai importanta sursa de apa a Aninei, avand un debit minim de 20 l/s (in perioadele secetoase) si un debit maxim de 60 l/s (in perioadele ploioase). Sursa ValeaTerezei. Aceasta sursa cuprinde doua izvoare cu un debit ce variaza intre 1.4 si 8 l/s (functie de sezon), ceea ce face ca sursa sa nu fie una nesigura. Sursa Colonovatul Mare. Aceasta sursa cuprinde doua izvoare cu un debit ce variaza intre 0.1 si 3 l/s (functie de sezon), ceea ce face ca sursa nu sa fi sigura. Sursa Colonavatul Mic. Aceasta sursa cuprinde un izvor cu un debit ce variaza intre 0.4 si 8 l/s (functie de sezon), ceea ce face ca aceasta sursa sa fie nesigura. Sursa Kraksenthal. Sursa cuprinde doua izvoare cu un debit ce variaza intre 0.5 si 3 l/s (functie de sezon), fapt ce face ca sursa sa nu fie sigura. Sursa Grota Morii. Sursa cuprinde un izvor cu un debit ce variaza intre 3 si 8 l/s (functie de sezon), fapt ce face ca sursa sa fie nesigura. Sursa Jitin. Aceasta sursa cuprinde un izvor Statii de pompare

Statie pompare Caracteristici pompe Anul punerii in functiune

Statie pompare apa tratata in rezervorul Oras Nou

P1: Debit: Qp

= 150 m3

/h; Inaltime de

pompare: 135 m; Putere: P = 110 kW.

2004

• P2: Debit: Qp

= 60 m3

/h; Inaltime de

pompare: 200 m;Putere: P = 75 kW.

2001

Statie pompare apa tratata in rezervorul Dealul Crucii

P3: Debit: Qp

= 64 m3

/h; Inaltime de

pompare: 90 m; Putere: P = 22 kW.

2009

Statie pompare apa bruta din sursa Krasenthal in rezervorul Maial

P1: Putere: P = 15 kW.

- Debit: Qp =20 m

3

/h;

- Inaltime de pompare: 135 m;

2007

• P2: Debit: Qp = 20 m

3

/h;

- Inaltime de pompare: 135 m; - Putere: P = 22 kW.

1998

mc/zi mc/an

Distributie 3700 OL 300 35 28 1974 87 328.1 119772.2

Distributie 1500 OL 200 34 9 1970 72 104.2 38049.1

Distributie 1200 OL 200 34 8 1970 64 92.5 33773.8

Distributie 1280 OL 200 35 8 1975 51 94.0 34302.6

Distributie 620 OL 200 37 5 1972 22 60.2 21981.7

Distributie 210 OL 200 37 1 1968 8 12.1 4429.8

Distributie 600 OL 150 35 4 1970 21 46.9 17136.6

Distributie 2530 OL 150 42 16 1973 74 206.1 75238.5

Distributie 100 PE 125 35 1 1994 4 8.2 2997.1

Distributie 170 PE 110 35 1 1994 6 11.8 4291.5

TotalLocatie tronson

Tronson - N. Stoica de Hateg

Strada Castanilor ( Bazar Manolea -Pensiunea Prezident)

Tronson - Strada Pecinisca

Tronson - Strada Cernei (Hotel Cerna - Primarie)

Tronson - Piata 1Mai (Biserica Catolica - Posta Veche)

Izvorului (Posta Veche -Restaurantului Hercules)

Tronson - Zavoiului (blocul social -pod Geta)

Tronson - Strada Abatorului

Strada Jdrele (tronsonul Str.Pacii - Pensiunea Jojo)

Pierderi reale


medie

Numar avarii

raportatePIF

Numar

bransamente

Tronsonul Renel - Hotel Minerva

Parametri fizici

EPTISA ROMANIA SRL





Statie pompare apa bruta din captarea Grota Morii in rezervorul Maial

P1: - Debit: Qp = 40 m

3

/h;

- Inaltime de pompare: 240 m;

- Putere: P = 75 kW.

2002 (nu este in stare buna de functionare) Instalatia hidraulica si structura cladirii au fost realizate in anul 1950 si sunt in stare necorespunzatoare.

Statie pompare apa bruta din captarea Jitin in rezervorul Bradet

• P1: - Debit: Qp

= 30 m3

/h; Inaltime de

pompare: 220 m; - Putere: P = 55 kW.

2002 (nu este in stare buna de functionare)

P2: - Debit: Qp

= 30 m3

/h; - inaltime de

pompare: 240 m; - Putere: P = 55 kW.

2001 (nu este in stare buna de functionare)

Statie de tratare In sistemul de alimentare cu apa Anina sunt patru puncte de tratare: • Apa bruta din sursa Buhui este tratata prin dezinfectie cu hipoclorit de sodiu, care este adaugat in rezervor (2x90 mc). Procesul de tratare are loc in statia de clorare situata in amonte de rezervorul Casa Elevului. Apa bruta din sursa Valea Terezei este tratata prin dezinfectie cu hipoclorit de sodiu. Procesul de tratare are loc in statia de clorare situata in amonte de rezervorul Casa Elevului. • Apa bruta din sursa Kraksenthal este tratata cu hipoclorit de sodiu, solutia fiind adaugata in rezervoarele Maial. Apa bruta prelevata din captarea Grota Morii este pompata intr-un filtru deschis, iar apa filtrata este pompata in rezervoarele Maial. • Apa bruta din sursa Jitin este tratata cu hipoclorit de sodiu, solutia fiind adaugata in rezervorul Bradet. Apa bruta din sursele Colonavatul Mare si Colonovatul Mic este distribuita fara a fi tratata. Rezervoare Rezervorul Filter Buhui este realizat din beton simplu si are o capacitate de 180 mc, repartizata in doua compartimente (fiecare compartiment are o capacitate de 90 mc Rezervorul Oras Nou este construit din beton simplu,si are o capacitate de 2,500 mc. Rezervorul Dealul Crucii este un rezervor ingropat construit din beton simplu, si are o capacitate de 180 mc. Rezervorul Casa Elevului este realizat din beton simplu, are o capacitate de 480 mc. Rezervorele Maial sunt realizate din beton simplu, au capacitate totala de 390 mc (1x90 + 2x150). Rezervorul Bradet este realizat din beton simplu, are o capacitate de 90 mc. Aductiuni Conductele de aductiune din Anina transporta apa tratata si au o lungime totala de 9.2 km si diferite diametre asa cum sunt prezentate in urmatorul tabel:

Material Diametru (mm) Lungime (km) Anul punerii in functiune

Otel 110 5,1 1985, 2003

150 2,6 1985

300 0,1 1985

PEID 140 1,4 2010

Total lungime 9,2

Reteaua de distributie Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei din Anina este de 36.887 m. Cu excepţia ţevilor PEHD, care sunt în stare bună, restul este vechi şi foarte uzate. Situaţia sistemului de apă existent este prezentată în tabelul de mai jos. Reţeaua existentă de distribuţie a apei de la Anina (m)


Diametrul nominal – DN (mm)

25 32 50 80 100 110 125 140 150 180 200 300

Oţel < 10 ani 582 863

Oţel 10 – 20 ani 2026 879 1547

Oţel 20 – 30 ani 123 110 579 2967

Oţel 30 – 40 ani 901 251 1662 567 1394 135 80

Oţel >40 ani 221 3301 2157 874 4190 1980

Fontă >40 ani 2551 382 1668 213

PEHD <10 ani 3303 714 657

Total = 36.887 m 1245 6855 7776 4506 9573 - - - 6494 135 80 213

ISPA = 5.430 m 2170 1860 1400

EPTISA ROMANIA SRL





TOTAL = 42.317 m 1245 6855 7776 4506 9573 2170 1860 1400 6494 135 80 213

Deficiente Sursele de suprafata nu asigura debitul necesar, facilitatile de captare sunt vechi si uzate. Apa bruta din sursele Colonovatul mare si Colonovatul Mic nu este tratata. Facilitatile de dezinfectie sunt foarte vechi. Majoritatea statiilor de pompare sunt in stare necorespunzatoare: instalatiile hidraulice si cladirile sunt avariate. Conductele de aductiune sunt vechi, au avarii dese, pierderi semnificative datorita in principal starii avansate de coroziune. Rezervoarele au instalatii hidraulice vechi si au avarii dese. In plus, structura cladirilor nu este corespunzatoare. Reteaua de distributie are acoperire insuficienta. Conductele din reteau de distributie sunt vechi, au avarii dese si pierderi mari datorita gradului mare de coroziune a celor din otel si fonta. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de alimentare cu apa din Anina si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind captarea, tratarea si distributia apei au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL1 – „ Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Resita, Bocsa, Anina si Oravita” si CS – CL12 – „Reabilitare retele apa si canalizare Anina” urmatoarele investitii: Statie noua de tratare a apei in Anina, compusa in principal din:

- Statie de pompare apa bruta

- Decantor lamelar

- Filtre rapide cu nisip

- Statia de clorare. Se va proiecta si executa o statie de dezinfectie a apei pe baza de NaOCl, care va cuprinde:Cladire noua pentru statia de clorare;Unitate noua de electro-clorare cu capacitatea maxima de 500 g/h;Instalatii hidraulice si electrice, inclusiv implementarea sistemului SCADA in statie.Statia de dezinfectie a apei va fi dimensionata pentru un debit de apa de 1976 m3/zi.

- Reactivi si gospodaria de reactivi

- Bazin pentru stocare si ingrosare namol

- Statie de pompare namol

- Cladire prelucrare namol

- Depozit temporar de namol

- Statie de pompare supernatant

- Statie de pompare apa tratata existenta Aductiuni Se reconfigurareza sistemul existent de alimentare cu apa al orasului Anina, care pe viitor va avea o singura sursa de apa bruta, mai exact lacul Buhui si o statie noua de tratare. De la statia de tratare, apa tratata va fi transportata la rezervoarele existente si intre acestea, prin 5 conducte de aductiune noi de apa tratata Conductele noi de aductiune apa tratata vor avea o lungime totala de 8,426 Km si se vor executa din conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cu diametre cuprinse intre de De 140 mm si De 250 mm, Rezervoare Rezervor de inmagazinare nou V=100 mc Rezervorul va fi amplasat in incinta rezervorului existent denumit Oras Nou V = 2500 mc. Reabilitarea rezervorului existent de inmagazinare apa denumit Maial I, cu capacitatea V = 90 m3

Reabilitarea rezervorului existent de inmagazinare apa denumit Maial II, cu capacitatea V = 2x150 m3

Reabilitarea rezervorului existent de inmagazinare apa denumit Dealul Crucii, cu capacitatea V = 180 m3

Reabilitarea rezervorului existent de inmagazinare apa denumit Casa Elevului, cu capacitatea V = 480 m3

EPTISA ROMANIA SRL





Reabilitarea rezervorului existent de inmagazinare apa denumit Bradet, cu capacitatea V = 90 m3 Statii noi de pompare apa – 3 unitati Statie de pompare cu hidrofor 1 – in interiorul noii statii de tratare, echipata cu (2+1) pompe eficiente, cu Q=60 mc/h; H=90 m. Statie de pompare cu hidrofor 2 – langa rezervorul Casa Elevului, echipata cu (2+1) pompe eficiente, cu Q=30 mc/h; H=120 m. Statie de pompare cu hidrofor 3 – langa rezervorul Casa Elevului, echipata cu (2+1) pompe eficiente, cu Q=30 mc/h; H=120 m Reteaua de distributie se va reabilita pe o lungime de 7.430m si se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID), PE100, PN10, cu diametre de De 110 mm. Reteaua de distributie se va extinde cu o lungime de 4.132 m si se va executa din conducte de polietilena de inalta densitate, PE100, PN10, cu diametrul de De 110 mm. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul sistemului de alimentare cu apa Anina. Totusi, o parte din retele de distributie existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia. Totodata, in vederea deservirii noilor zone rezidentiale din Anina si Steierdorf, se popune extinderea retelelor de distributie si transport, un nou rezervor si o noua statie de pompare. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II. La data actualizarii prezentului Masterplan, situatia semnarii contractelor de lucrari este prezentata in tabelul urmator : Tabelul 2.87 Centralizator date semnare contracte de lucrari

DENUMIRE CONTRACT DATA SEMNARII VALOAREA (LEI, FARA TVA)

CS-CL-01 Construirea si reabilitarea surselor de apa si a statiilor de tratare din Resita, Bocsa, Anina si Oravita

17.12.2013 10.668.171,60

CS-CL-02 Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Otelu Rosu, Moldova Noua, Caransebes si Baile Herculane

09.12.2013 37.842.397,50

CS-CL-03 Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Resita, Bocsa, Anina si Oravita

29.11.2013 33.007.340,47

CS-CL-04 Construirea si reabilitarea statiilor de epurare inOtelu Rosu, Moldova Noua si Baile Herculane

12.11.2013 24.389.344,00

CS-CL-05 Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Caransebes

07.05.2014 27.271.673,88

CS-CL-06 Reabilitarea si extinderea aductiunilor, retelei de distributie si a retelei de canalizare din Resita

07.04.2014 55.500.000,00

CS-CL-07 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Caransebes si Baile Herculane

26.06.2014 32.200.000,00

CS-CL-08 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Bocsa

05.08.2014 40.076.858,52

CS-CL-09 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Moldova Noua

25.06.2014 30.168.611,47

CS-CL-10 Se estimeaza semnarea in

EPTISA ROMANIA SRL





Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Oravita

cursul lunii august 2014

CS-CL-11 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Otelu Rosu

21.07.2014 27.700.000

CS-CL-12 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Anina

23.04.2014 26.580.000

2.10.9. DOTARILE EXISTENTE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APA IN COMUNELE JUDETULUI CARAS SEVERIN

Introducere Contextul hidrogeologic poate fi estimat din harta geologica simplificata stabilita pentru studiul Planului de Amenajare Teritoriala a Judetului (PATJ). Initial destinata sa ofere o imagine de ansamblu asupra contextului geotehnic (cerintele pentru fundatii in functie de conditiile terenului), aceasta poate si sa dea o idee relevanta despre distributia diferitelor acvifere sau corpuri de apa subterana in sensul Directivei Apei 2000/60/EC. Aceste date pot constitui un indicator util al potentialelor surse de apa pentru alimentare, in cadrul global pe care il constituie un Master Plan. De exemplu, zona carstica a sinclinalului calcaros Resita – Moldova Noua contine numeroase izvoare alimentate din distemul natural de drenaj din subteran. In aceasta zona, este riscant sa se foreze dupa apa, deoarece zacamintele nu sunt continue. Mai mult decat atat, solul este in general prea subtire pentru a se putea sapa un put productiv. Pe de alta parte, izvoarele naturale – unele cu apa de calitate buna – fac inutile puturile. Contextul geologic Studiul PATJ identifica 6 tipuri de geologie:

Loessuri corespunzatoare unui strat subtire de sedimente eoliene, observate in mod specific in lunca Dunarii;

Pamanturi potential contractile, corespunzatoare solului argilos, asociate aici sedimentarii cuaternare (piedmont glacis si conuri de dejectie rezultate din eroziunea intensiva a lantului carpatic). Ele apar in nord-vestul judetului, la marginea Campiei Timisoara;

Roci carbonatate corespunzatoare cutei Resita – Moldova Noua (calcare secundare); Roci stancoase: metamorfice (gneiss si para-gneiss, cuartites, amfibolite, micasisturi), eruptive

(granit si grano-diorit) si vulcano-sedimentare. Acestea constituie ariile montane principale (Semenic, Muntele Mic, Muntele Mehedinti etc.) acoperind mare parte din judet;

Aluviuni constand din nisipuri, pietrisuri si mal; Deluviu corespunzator sedimentelor de eroziune provenite in principal din rocile metamorfice,

eruptive si vulcano-sedimentare. Contextul hidrogeologic Plecand de la aceasta clasificare, s-au stabilit 5 clase hidrogeologice specifice pentru Master Plan, corespunzand proprietatilor acviferelor, astfel:

1. Pamanturi potential contractile; 2. Roci carbonatate; 3. Roci stancoase; 4. Loessuri si deluviu; 5. Aluviuni.

EPTISA ROMANIA SRL





Fig. 2.20 – Geologia judetului Caras-Severin

Fiecare asezare (in afara de cele opt orase) a fost repartizata in una din aceste clasificari, din care se poate stabili care tip de sursa de apa este cel mai probabil sa fie adecvata pentru alimentarea asezarii respective sau care tip de sursa de apa nu va fi in nici un caz posibil de exploatat. Tabelul 2.88 - Geologia si hidrogeologia asezarilor in comunele rurale

Asezarea Denumire comuna

Nr. Geotehnica

Armenis ARMENIS 9 Aluviuni

Fenes ARMENIS 9 Deluviu

Plopu ARMENIS 9 Roci stancoase

Sat Batran ARMENIS 9 Aluviuni

Sub Margine ARMENIS 9 Deluviu

EPTISA ROMANIA SRL






Nr. Geotehnica

Bania BANIA 10 Deluviu

Garbovat BANIA 10 Deluviu

Bautar BAUTAR 11 Aluviuni

Bucova BAUTAR 11 Deluviu

Cornisoru BAUTAR 11 Roci stancoase

Prevenciori BAUTAR 11 Deluviu

Berliste BERLISTE 12 Potential contractile

Iam BERLISTE 12 Potential contractile

Milcoveni BERLISTE 12 Potential contractile

Rusova Veche BERLISTE 12 Potential contractile

Rusova Noua BERLISTE 12 Potential contractile

Berzasca BERZASCA 13 Aluviuni

Bigar BERZASCA 13 Roci carbonatate

Cozla BERZASCA 13 Roci stancoase

Drencova BERZASCA 13 Aluviuni

Liubcova BERZASCA 13 Aluviuni

Berzovia BERZOVIA 14 Potential contractile

Fizes BERZOVIA 14 Potential contractile

Ghertenis BERZOVIA 14 Potential contractile

Bolvasnita BOLVASNITA 15 Aluviuni

Varciorova BOLVASNITA 15 Aluviuni

Bozovici BOZOVICI 16 Aluviuni

Poneasa BOZOVICI 16 Aluviuni

Prilipet BOZOVICI 16 Aluviuni

Valea Minisului BOZOVICI 16 Aluviuni

Apadia BREBU 17 Deluviu

Brebu BREBU 17 Deluviu

Valeadeni BREBU 17 Deluviu

Brebu Nou BREBU NOU 18 Deluviu

Garana BREBU NOU 18 Deluviu

Buchin BUCHIN 19 Aluviuni

Lindenfeld BUCHIN 19 Deluviu

Poiana BUCHIN 19 Deluviu

Prisian BUCHIN 19 Aluviuni

Valea Timisului BUCHIN 19 Aluviuni

Bucosnita BUCOSNITA 20 Aluviuni

Golet BUCOSNITA 20 Aluviuni

Petrosnita BUCOSNITA 20 Aluviuni

Valisoara BUCOSNITA 20 Aluviuni

Carasova CARASOVA 21 Roci carbonatate + Deluviu

Iabalcea CARASOVA 21 Roci carbonatate + Deluviu

Nermed CARASOVA 21 Deluviu

Carbunari CARBUNARI 22 Roci carbonatate

Stinapari CARBUNARI 22 Roci carbonatate

Ciclova Romana CICLOVA ROMANA

23 Roci carbonatate + Potential contractile

Ilidia CICLOVA ROMANA


EPTISA ROMANIA SRL






Nr. Geotehnica

Socolari CICLOVA ROMANA


Ciuchici CIUCHICI 24 Potential contractile

Macoviste CIUCHICI 24 Potential contractile

Nicolint CIUCHICI 24 Potential contractile

Petrilova CIUCHICI 24 Potential contractile

Ciudanovita CIUDANOVITA 25 Roci carbonatate + Deluviu

Jitin CIUDANOVITA 25 Deluviu

Cavaran CONSTANTIN DAICOVICIU

26 Aluviuni

Maciova CONSTANTIN DAICOVICIU

26 Aluviuni

Matnicu Mare CONSTANTIN DAICOVICIU

26 Aluviuni

Pestere CONSTANTIN DAICOVICIU

26 Aluviuni

Prisaca CONSTANTIN DAICOVICIU

26 Aluviuni

Zagujeni CONSTANTIN DAICOVICIU

26 Aluviuni

Copacele COPACELE 27 Aluviuni

Ohaba - Matnic COPACELE 27 Aluviuni

Ruginosu COPACELE 27 Aluviuni

Zorile COPACELE 27 Deluviu

Cornea CORNEA 28 Deluviu

Crusopvat CORNEA 28 Deluviu

Cuptoare CORNEA 28 Deluviu

Macoviste CORNEA 28 Deluviu

Arsuri CORNEREVA 29 Deluviu

Bogaltin CORNEREVA 29 Deluviu

Bojia CORNEREVA 29 Deluviu

Borugi CORNEREVA 29 Deluviu

Camena CORNEREVA 29 Deluviu

Ciresel CORNEREVA 29 Deluviu

Cornereva CORNEREVA 29 Deluviu

Costis CORNEREVA 29 Deluviu

Cozia CORNEREVA 29 Deluviu

Cracu Teiului CORNEREVA 29 Deluviu

Cracu Mare CORNEREVA 29 Deluviu

Dobraia CORNEREVA 29 Deluviu

Dolina CORNEREVA 29 Deluviu

Gruni CORNEREVA 29 Deluviu

Hora Mare CORNEREVA 29 Deluviu

Hora Mica CORNEREVA 29 Deluviu

Inelet CORNEREVA 29 Deluviu

Izvor CORNEREVA 29 Deluviu

Lunca Florii CORNEREVA 29 Deluviu

Lunca Zaicii CORNEREVA 29 Deluviu

Mesteacan CORNEREVA 29 Deluviu

Negiudin CORNEREVA 29 Deluviu

Obita CORNEREVA 29 Deluviu

EPTISA ROMANIA SRL






Nr. Geotehnica

Pogara CORNEREVA 29 Deluviu

Pogara de Sus CORNEREVA 29 Deluviu

Poiana Lunga CORNEREVA 29 Deluviu

Prisacina CORNEREVA 29 Deluviu

Prislop CORNEREVA 29 Deluviu

Rustin CORNEREVA 29 Deluviu

Scarisoara CORNEREVA 29 Deluviu

Strudena CORNEREVA 29 Deluviu

Strugasca CORNEREVA 29 Deluviu

Sub Crang CORNEREVA 29 Deluviu

Sub Plai CORNEREVA 29 Deluviu

Tatu CORNEREVA 29 Deluviu

Topla CORNEREVA 29 Deluviu

Zanogi CORNEREVA 29 Deluviu

Zbegu CORNEREVA 29 Deluviu

Ziona CORNEREVA 29 Deluviu

Zmogotin CORNEREVA 29 Deluviu

Coronini CORONINI 30 Roci carbonatate

Sfanta Elena CORONINI 30 Loessuri

Barz DALBOSET 31 Deluviu

Boina DALBOSET 31 Deluviu

Boinita DALBOSET 31 Deluviu

Dalboset DALBOSET 31 Deluviu

Prislop DALBOSET 31 Deluviu

Resita Mica DALBOSET 31 Deluviu

Sopotu Vechi DALBOSET 31 Deluviu

Binis DOCLIN 32 Potential contractile

Doclin DOCLIN 32 Potential contractile

Tirol DOCLIN 32 Potential contractile

Calina DOGNECEA 33 Roci stancoase

Dognecea DOGNECEA 33 Roci stancoase

Canicea DOMASNEA 34 Deluviu

Domasnea DOMASNEA 34 Deluviu

Eftimie Murgu EFTIMIE MURGU 35 Roci stancoase

Ezeris EZERIS 36 Deluviu

Soceni EZERIS 36 Deluviu

Dezesti FARLIUG 37 Deluviu

Duleu FARLIUG 37 Deluviu

Farliug FARLIUG 37 Deluviu

Remetea-Pogonici FARLIUG 37 Deluviu

Scaius FARLIUG 37 Deluviu

Valea Mare FARLIUG 37 Deluviu

Brezon FOROTIC 38 Potential contractile

Comoraste FOROTIC 38 Potential contractile

Forotic FOROTIC 38 Potential contractile

Surducu Mare FOROTIC 38 Potential contractile

Garnic GARNIC 39 Roci carbonatate

EPTISA ROMANIA SRL






Nr. Geotehnica

Padina Matei GARNIC 39 Roci carbonatate

Glimboca GLIMBOCA 40 Aluviuni

Garliste GORUIA 41 Deluviu

Giurgiova GORUIA 41 Deluviu

Goruia GORUIA 41 Deluviu

Gradinari GRADINARI 42 Potential contractile

Greoni GRADINARI 42 Potential contractile

Globu Craiovei IABLANITA 43 Deluviu

Iablanita IABLANITA 43 Deluviu

Petnic IABLANITA 43 Deluviu

Lapusnicel LAPUSNICEL 44 Deluviu

Parvova LAPUSNICEL 44 Deluviu

Sumita LAPUSNICEL 44 Deluviu

Lapusnicu Mare LAPUSNICU MARE

45 Roci carbonatate + Aluviuni

Moceris LAPUSNICU MARE

45 Aluviuni

Luncavita LUNCAVITA 46 Deluviu

Verendin LUNCAVITA 46 Deluviu

Clocotici LUPAC 47 Deluviu

Lupac LUPAC 47 Deluviu

Rafnic LUPAC 47 Deluviu

Vodnic LUPAC 47 Deluviu

Marga MARGA 48 Aluviuni

Vama Marga MARGA 48 Aluviuni

Maureni MAURENI 49 Potential contractile

Sosdea MAURENI 49 Potential contractile

Globurau MEHADIA 50 Aluviuni

Mehadia MEHADIA 50 Aluviuni

Plugova MEHADIA 50 Aluviuni

Valea Bolvasnita MEHADIA 50 Deluviu

Mehadica MEHADICA 51 Deluviu

Lescovita NAIDAS 52 Aluviuni

Naidas NAIDAS 52 Potential contractile

Ciuta OBREJA 53 Aluviuni

Iaz OBREJA 53 Aluviuni

Obreja OBREJA 53 Aluviuni

Var OBREJA 53 Deluviu

Ocna de Fier OCNA DE FIER 54 Roci carbonatate + stancoase

Cornutel Banat PALTINIS 55 Deluviu

Delinesti PALTINIS 55 Deluviu

Ohabita PALTINIS 55 Deluviu

Paltinis PALTINIS 55 Deluviu

Rugi PALTINIS 55 Deluviu

Belobresca POJEJENA 56 Aluviuni

Divici POJEJENA 56 Aluviuni

Pojejena POJEJENA 56 Aluviuni

Radimna POJEJENA 56 Loessuri

EPTISA ROMANIA SRL






Nr. Geotehnica

Susca POJEJENA 56 Aluviuni

Borloveni Noi PRIGOR 57 Deluviu

Borloveni Vechi PRIGOR 57 Deluviu

Patas PRIGOR 57 Aluviuni

Prigor PRIGOR 57 Aluviuni

Putna PRIGOR 57 Deluviu

Racasdia RACASDIA 58 Potential contractile

Vraniut RACASDIA 58 Potential contractile

Barbosu RAMNA 59 Potential contractile

Ramna RAMNA 59 Potential contractile

Valeapai RAMNA 59 Potential contractile

Rusca Montana RUSCA MONTANA

60 Roci stancoase

Ruschita RUSCA MONTANA

60 Roci stancoase

Sacu SACU 61 Aluviuni

Salbagelu Nou SACU 61 Aluviuni

Tincova SACU 61 Deluviu

Bogodint SASCA MONTANA

62 Potential contractile

Potoc SASCA MONTANA


Sasca Montana SASCA MONTANA

62 Roci carbonatate + stancoase

Sasca Romana SASCA MONTANA

62 Roci carbonatate + stancoase

Slatina – Nera SASCA MONTANA


Brestelnic SICHEVITA 63 Deluviu

Camenita SICHEVITA 63 Deluviu

Carsie SICHEVITA 63 Roci carbonatate

Cracu Almaj SICHEVITA 63 Deluviu

Crusovita SICHEVITA 63 Deluviu

Curmatura SICHEVITA 63 Roci carbonatate

Frasinis SICHEVITA 63 Roci carbonatate

Gornea SICHEVITA 63 Deluviu

Liborajdea SICHEVITA 63 Loessi

Lucacevat SICHEVITA 63 Deluviu

Martinovat SICHEVITA 63 Deluviu

Ogasu Podului SICHEVITA 63 Deluviu

Sichevita SICHEVITA 63 Deluviu

Streneac SICHEVITA 63 Roci carbonatate

Valea Ravensca SICHEVITA 63 Deluviu

Valea Sichevitei SICHEVITA 63 Deluviu

Valea Orevita SICHEVITA 63 Roci stancoase

Zanou SICHEVITA 63 Deluviu

Zasloane SICHEVITA 63 Deluviu

Ilova SLATINA – TIMIS 64 Aluviuni

Sadova Veche SLATINA – TIMIS 64 Aluviuni

Sadova Noua SLATINA – TIMIS 64 Aluviuni

Slatina Timis SLATINA – TIMIS 64 Aluviuni

Bazias SOCOL 65 Loessuri

EPTISA ROMANIA SRL






Nr. Geotehnica

Campia SOCOL 65 Aluviuni

Parneaura SOCOL 65 Aluviuni

Socol SOCOL 65 Aluviuni

Zlatita SOCOL 65 Aluviuni

Carsa Rosie SOPOTU NOU 66 Aluviuni

Dristie SOPOTU NOU 66 Deluviu

Poienile Boinei SOPOTU NOU 66 Deluviu

Rachita SOPOTU NOU 66 Deluviu

Ravensca SOPOTU NOU 66 Deluviu

Sopotu Nou SOPOTU NOU 66 Aluviuni

Stancilova SOPOTU NOU 66 Roci carbonatate

Urcu SOPOTU NOU 66 Aluviuni

Valea Rachitei SOPOTU NOU 66 Deluviu

Valea Rosie SOPOTU NOU 66 Roci carbonatate

Bratova TARNOVA 67 Deluviu

Tarnova TARNOVA 67 Deluviu

Rusca TEREGOVA 68 Deluviu

Teregova TEREGOVA 68 Deluviu

Carnecea TICVANIU MARE 69 Potential contractile

Secaseni TICVANIU MARE 69 Aluviuni

Ticvaniu Mare TICVANIU MARE 69 Potential contractile

Ticvaniu Mic TICVANIU MARE 69 Potential contractile

Barza TOPLET 70 Aluviuni

Toplet TOPLET 70 Aluviuni

Borlova TURNU RUIENI 71 Deluviu

Cicleni TURNU RUIENI 71 Deluviu

Dalci TURNU RUIENi 71 Deluviu

Turnu Ruieni TURNU RUIENI 71 Deluviu

Zervesti TURNU RUIENI 71 Aluviuni

Zlagna TURNU RUIENI 71 Aluviuni

Valiug VALIUG 72 Deluviu

Mercina VARADIA 73 Potential contractile

Varadia VARADIA 73 Potential contractile

Ersig VERMES 74 Potential contractile

Izgar VERMES 74 Potential contractile

Vermes VERMES 74 Potential contractile

Ciortea VRANI 75 Potential contractile

Iertof VRANI 75 Potential contractile

Vrani VRANI 75 Potential contractile

23 August ZAVOI 76 ?

Magura ZAVOI 76 Aluviuni

Maru ZAVOI 76 Aluviuni

Poiana Marului ZAVOI 76 Roci stancoase

Valea Bistrei ZAVOI 76 Aluviuni

Voislova ZAVOI 76 Aluviuni

Zavoi ZAVOI 76 Aluviuni

Zorlencior ZORLENTU MARE

77 Deluviu

EPTISA ROMANIA SRL






Nr. Geotehnica

Zorlentu Mare ZORLENTU MARE

77 Deluviu

Mai precis, pentru fiecare dintre cele 5 clase: (1) Pamanturile potential contractile vor fi adecvate pentru puturi, constand din zeci de metri de sedimente variate, printre care nisip, pietris sau roci carbonatate continentale. Exista in judet unele exemple de puturi mai vechi si mai noi cu rezultate satisfacatoare in ce priveste

cantitatea si calitatea. Resursa de apa profita in general de un strat gros de argila care impiedica transferul

rapid al poluarii de suprafata si asigura fixarea naturala a poluantilor. Exemple reprezentative de puturi sunt

cele de la statia de tratare a apei Bocsa, respectiv 8 puturi cu tubulatura de otel. Exemple mai recente ar fi

cele de la statia de tratare a apei Berzovia (realizate in 2006) si alimentate dintr-un singur foraj, care a

inlocuit cele 420 de fantani individuale si cele 24 de fantani publice ale comunei (2.171 locuitori – una dintre

cele mai mari comune din zona rurala). Ultimul exemplu este implementarea in 2008 a trei puturi intr-un

cartier populat din Oravita. Aceasta amplasare locala a oferit avantajul alimentarii pe distanta redusa – cu

risc redus de pierderi – si a inlocuit extractia de apa de suprafata din raul Nera, la departare de aproape 20

km.

Costul unui put este estimat in prezent la 200 € pe metru liniar, incluzand forajul, tubulatura si dotarea (pietris margaritar in jurul sitei, injectarea cu ciment). Acestui cost i se adauga cel al pompei submersibile, al conductei de apa, al curentului electric si al tratarii apei (in cel mai bun caz, simpla dozare cu clor direct in circuit). Toate acestea pot chiar sa dubleze pretul unui put de apa, deci un buget de 60.000 € este un minimum pentru un put forat de 150 m adancime, cu tubulatura de PVC (exclusiv studiile hidrogeologice si racordarea la retea). (2) Roci carbonatate – corespunzand regiunii carstice – adecvate pentru surse din izvoare. Putem gasi variate formule de captare, incepand cu conducte pozate pe pamant spre camera de captare, cu drenuri si decantare. Marea problema cu aceasta resursa este sensibilitatea ei la orice fel de poluare si riscuri de infiltrare directa prin pierderi sau doline in bazinul de captare. Prin urmare, delimitarea bazinului hidrogeologic si implementarea perimetrelor de protectie (conform HG 930/2005) sunt fundamentale in acest context. Din fericire, majoritatea izvoarelor au bazine de captare in intregime naturale si fara poluare umana. Riscurile majore constau in cresterea turbiditatii dupa ploile abundente si poluarea bacteriologica din instalatiile de canalizare si de salubrizare ale asezarilor umane din amonte, mai ales in zonele turistice. Aceste probleme se pot rezolva prin decantare simpla din pestera/camera de priza a izvorului sau imediat dupa iesirea din pestera, eventual cu filtrarea prin pat de nisip, si prin clorinare. Cateva avantaje ale izvoarelor ar fi ca pot avea un debit relativ constant si amplasarea lor la altitudine permite adesea alimentarea prin gravitatie. (3) Rocile stancoase vor fi considerate, cu rare exceptii, sterile ca resurse de apa.

Prin urmare, unica alternativa existenta in acest context este apa de suprafata, cu toate dezavantajele ei:

sensibilitate la turbiditate, necesitatea absoluta a dezinfectarii, impactul direct al poluantilor din bazinul

hidrografic. Daca pentru asezarile cele mai mari aceste masuri se pot lua in conditii fiabile – iar Resita si

Caransebes sunt cele mai bune exemple –, in cazul celor mici, unde tratarea apei este mai putin precis

controlata si monitorizata, reprezinta un risc serios.

(4) Loessurile si deluviile vor fi de asemenea considerate, in general, ca nepermitand exploatarea apei subterane. Desi pentru nevoi individuale se pot preta la exploatare subterana, uzul colectiv va fi rareori posibil, din cauza productiei scazute. Dat fiind ca acest material geologic este foarte eterogen, local se pot intalni si conditii favorabile. Multe dintre studiile de fezabilitate ale ultimilor ani au cautat sa estimeze grosimea stratului, in perspectiva implementarii unui foraj. Unele aplicatii s-au realizat deja cu succes, cum ar fi la Paltinis (proiect PHARE din anul 2000) si satul din apropiere Cornutel Banat (cu finantare proprie in 2007). Pentru aceste doua sate, cele doua puturi au inlocuit 191 de fantani de mica adancime sensibile la poluarea menajera. Totusi, acviferul exploatat difera de panza freatica anterior folosita, dat fiind ca adancimea la care s-au forat cele doua puturi este de 130 si respectiv 150 m. O a doua alternativa in acest context este utilizarea unei transee de drenaj ca aceea realizata pentru satul Cornea in 2007. Aceasta captare permite un debit de pompare de 300 m

3/h si aprovizioneaza 2.178 de

EPTISA ROMANIA SRL





oameni prin cele 400 de bransamente si 8 cismele. Din nou, studiul contextul hidrogeologic, implementarea solutiei adecvate si un important fond SAPARD de 33 mld. lei au fost cheia succesului. Aceasta sursa a inlocuit circa 580 de fantani de mica adancime. (5) Aluviunile se vor preta la implementarea puturilor la scara mare.

Vaile largi sedimentare se preteaza in acest scop si in anii saizeci au fost facute cu succes unele amenajari

la Caransebes (valea Timisului) si la Moldova Noua (lunca Dunarii). Totusi, ele necesita intretinere si

investitii periodice, generand cheltuieli pentru pompare, tratare si purjarea retelei. Ca urmare, la Caransebes

si la Moldova Noua, fronturile de captare cu puturi sunt treptat inlocuite cu alte resurse utilizabile direct prin

gravitatie.

Analiza si propuneri Utilizandu-se aceste clasificari hidrogeologice si datele de teren obtinute prin consiliul judetean, a fost efectuata o estimare a resurselor probabile, pe tipuri, pentru fiecare asezare. Acest lucru a permis identificarea asezarilor critice, unde nu exista resurse sau cele existente este probabil sa fie degradate (in general, cursuri de apa in aval de localitati dens populate sau de activitati cu potential poluant, cum ar fi industrie sau agricultura). Rezultatele analizei sunt prezentate in tabelul urmator. Concluzia de ansamblu este aceea ca alimentarea cu apa in judetul Caras-Severin se foloseste de amplasarea in mediu muntos si de marea varietate a terenurilor. Prin urmare, sunt adesea posibile mai multe variante diferite, pentru aceeasi locatie: captare de izvor, apa de suprafata, puturi de mica adancime sau de mare adancime.

Tabelul 2.89 – Solutii alternative pentru alimentarea cu apa curenta a comunelor rurale

Asezarea Nr. Proiect Izvor Put de mica

adancime

Put forat de

adancime

Apa de suprafata

Probleme Explicatie

Armenis 9 X Apa din paraul Dragota este deja folosita pentru toata populatia. Exista finantare pentru o viitoare statie de tratare a apei.

Fenes 9 X Apa din paraul Dragota este deja folosita pentru toata populatia. Exista finantare pentru o viitoare statie de tratare a apei.

Plopu 9 X Puturi private.

Sat Batran 9 X Puturi private + 1 put public.

Sub Margine

9 X Puturi private + 1 put public.

Bania 10 X Paraul Bania. Ar putea fi folosit si pentru o parte din satul Girbovat.

Garbovat 10 Put de mica adancime

X Puturi private + 5 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru doua puturi forate racordate la retea.

Bautar 11 Apa de suprafata

X X Puturi private. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa captata din raul Bistra la Bucova. Ar alimenta Bautar, Bucova, Cornisoru si Vama Marga.

Bucova 11 Apa de suprafata

X Puturi private. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa captata din raul Bistra la Bucova. Ar alimenta Bautar, Bucova, Cornisoru si Vama Marga.

Cornisoru 11 Apa de suprafata

X Puturi private. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa captata din raul Bistra la Bucova. Ar alimenta Bautar, Bucova, Cornisoru si Vama Marga.

EPTISA ROMANIA SRL





Prevenciori 11 X Puturi private. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa captata din raul Bistra la Bucova. Ar alimenta Bautar, Bucova, Cornisoru si Vama Marga.

Berliste 12 Put forat X Puturi private si 5 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa din puturi forate.

Iam 12 Put forat X Puturi private si 4 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa din puturi forate.

Milcoveni 12 Put forat X Puturi private si 4 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa din puturi forate.

Rusova Veche

12 Put forat X Puturi private si 2 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa din puturi forate.

Rusova Noua

12 Put forat X Puturi private and 2 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa din puturi forate.

Berzasca 13 X X Alimentare cu apa.

Bigar 13 X Captari de izvoare publice si private.

Cozla 13 X X Colonie miniera. O captare de izvor.

Drencova 13 X X Puturi private.

Liubcova 13 Put forat X X Puturi private si 3 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa din puturi forate.

Berzovia 14 X Alimentare cu apa din puturi forate.

Fizes 14 Izvor X Puturi private si 40 puturi publice.

Ghertenis 14 Put forat X Puturi private si 19 puturi publice. Racordarea la alimentare cu apa Berzovia este in curs.

Bolvasnita 15 Apa de suprafata

X Puturi private si 2 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru o captare din rau.

Varciorova 15 Apa de suprafata

X Puturi private si 4 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru o captare din rau.

Bozovici 16 X Bozovici si Prilipet se alimenteaza partial din lacul Taria. Raul Nera e folosit pentru spital (60 pers.). Restul populatiei (40%) foloseste puturi private.

Poneasa 16 X Fosta colonie hidrotehnica. Foloseste un izvor.

Prilipet 16 X Bozovici si Prilipet se alimenteaza din lacul Taria. Retea in curs de executie.

Valea Minisului

16 X Puturi private

Apadia 17 Neclar X

Brebu 17 Neclar X X Poluare menajera in apa de suprafata.

EPTISA ROMANIA SRL





Valeadeni 17 Neclar X

Brebu Nou 18 X Zona turistica, deci populatie permanenta redusa. Cf. Apele Romane (2005), exista o captare din paraul Brebu (numai pentru turisti).

Garana 18 X Zona turistica, deci populatie permanenta redusa. Cf. Apele Romane (2005), exista o captare din paraul Brebu (numai pentru turisti).

Buchin 19 X Satele Buchin, Prisian si Valea Timisului au 2 puturi comune si retea in fiecare localitate.

Lindenfeld 19 X Asezare abandonata.

Poiana 19 X X Izvorul Poiana alimenteaza tot satul.

Prisian 19 X Satele Buchin, Prisian si Valea Timisului au 2 puturi comune si retea in fiecare localitate.

Valea Timisului

19 X Satele Buchin, Prisian si Valea Timisului au 2 puturi comune si retea in fiecare localitate.

Bucosnita 20 X Puturi private + 6 puturi publice.

Golet 20 X Puturi private + 5 puturi publice.

Petrosnita 20 X Puturi private + 10 puturi publice.

Valisoara 20 X Puturi private + 8 puturi publice.

Carasova 21 Izvor X X Puturi private + 18 puturi publice + izvoare. Din grupul de izvoare, cele trei mai mari pot fi folosite pentru alimentare publica.

Iabalcea 21 X X Puturi private + 2 puturi publice.

Nermed 21 X Puturi private + 4 puturi publice. Carbunari 22 X X Retea publica dintr-o captare de izvor.

Stinapari 22 Izvor X X Pozitie inalta, deasupra resurselor. Proiect in curs: extinderea retelei din Carbunari.

Ciclova Romana

23 Apa de suprafata

X X Puturi private si publice. Izvoarele principale (Simion) alimenteaza Oravita. Proiect de retea din parau (captarea fostei fabrici de bere).

Ilidia 23 X X X Puturi private si publice. Paraul Vicinic este de asemenea folosit. Fara retea.

Socolari 23 X X X Puturi private si publice. Este folosit si lacul Ochiul Beiului. Fara retea.

Ciuchici 24 Apa de suprafata

X X Puturi private + 16 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa in Ciuhici, Macoviste, Petrilova si Nicolint din paraul Vicinic.

EPTISA ROMANIA SRL





Macoviste 24 Apa de suprafata

X X Puturi private + 7 puturi publice. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa in Ciuhici, Macoviste, Petrilova si Nicolint din paraul Vicinic. Exista p conducta de apa care coboara prin Macoviste, venind din raul Nera la Sasca Montana spre Oravita (fosta aductiune abandonata in 2008).

Nicolint 24 Apa de suprafata


Petrilova 24 Apa de suprafata


Ciudan-ovita

25 Izvor X X Captare de izvor. Proiect propus, dar fara finantare, pentru captare de izvor comuna celor doua asezari.

Jitin 25 Izvor X X Puturi private. Proiect propus, dar fara finantare, pentru captare de izvor comuna celor doua asezari.

Cavaran 26 Put (mica adancime)

X X Puturi private + 4-5 puturi publice. Exista interes pentru un studiu de fezabilitate destinat alimentarii cu apa in sistem public.

Maciova 26 X X Puturi private + 12 puturi publice.

Matnicu Mare

26 Put (mica adancime)

X X X Puturi private + 1 put public. Exista interes pentru un studiu de fezabilitate destinat alimentarii cu apa in sistem public.

Pestere 26 X X Puturi private + 8 puturi publice.

Prisaca 26 Put forat X X X Poluare menajera in apa de suprafata.

Zagujeni 26 Put forat X X X Poluare menajera in apa de suprafata.

Copacele 27 Put forat X X Poluare menajera in apa de suprafata.

Ohaba - Matnic

27 Put forat X X Poluare menajera in apa de suprafata.

Ruginosu 27 X X Nu se cunoaste cantitatea disponibila din parau. Poluare menajera.

Zorile 27 X X Nu se cunoaste cantitatea disponibila din parau.

Cornea 28 X X Dren de captare + statie de tratare pentru toata comuna.

Crusovat 28 X X Dren de captare + statie de tratare pentru toata comuna.

Cuptoare 28 X X Dren de captare + statie de tratare pentru toata comuna.

Macoviste 28 X X Dren de captare + statie de tratare pentru toata comuna.

Arsuri 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Bogaltin 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse

EPTISA ROMANIA SRL





sigure pentru alimentare publica.

Bojia 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Borugi 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Camena 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Ciresel 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Cornereva 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Costis 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Cozia 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Cracu Teiului

29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Cracu Mare 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Dobraia 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Dolina 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Gruni 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Hora Mare 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Hora Mica 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Inelet 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Izvor 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Lunca Florii


Lunca Zaicii


Mesteacan 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Negiudin 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Obita 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Pogara 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Pogara de Sus


Poiana Lunga


Prisacina 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Prislop 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Rustin 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Scarisoara 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Strudena 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Strugasca 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Sub Crang 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Sub Plai 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Tatu 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

EPTISA ROMANIA SRL





Topla 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Zanogi 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Zbegu 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Ziona 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Zmogotin 29 X Asezari dispersate, nu exista resurse sigure pentru alimentare publica.

Coronini 30 X Retea de apa potabila dintr-un izvor (85% acoperire). Restul trebuintelor sunt acoperite din puturi private.

Sfanta Elena

30 X Posibil sa existe un izvor disponibil.

Barz 31 X X Poluare menajera si agricola.

Boina 31 X X Poluare menajera si agricola.

Boinita 31 X X Poluare menajera si agricola.

Dalboset 31 X X Poluare menajera si agricola.

Prislop 31 X X Poluare menajera si agricola.

Resita Mica

31 X X Poluare menajera si agricola.

Sopotu Vechi

31 X

Binis 32 Put forat X X Proiect de retea. Put dedicat asezarii Binis.

Doclin 32 Put forat X X Proiect de retea. Put dedicat asezarii Doclin.

Tirol 32 In asteptare

X X Puturi private + 8 puturi publice. Amplasare in aval de Doclin (poluare menajera a apei de suprafata).

Calina 33 X X Puturi private + 5 puturi publice. Exista mai multe izvoare in carst.

Dognecea 33 X Numeroase puturi private si 43 de puturi publice.

Canicea 34 X Puturi private + 10 puturi publice. Nu sunt resurse pentru o retea publica.

Domasnea 34 X Puturi private si publice + 2 izvoare: Pamintul Rosu la 3,8 km de Domasnea si Priod Leorfa la 4,8 km de Domasnea.

Eftimie Murgu

35 X Captare de suprafata + ST + retea.

Ezeris 36 X X Puturi private si 12 puturi publice. Poluare menajera in apa de suprafata.

Soceni 36 X X Puturi private si 12 puturi publice. Poluare menajera in apa de suprafata.

Dezesti 37 Put forat X X 3 puturi planificate la Dezesti, care vor alimenta satele Dezesti, Farliug si Scaius.

Duleu 37 X X Puturi private si 11 puturi publice. Poluare menajera in apa de suprafata.

Farliug 37 Put forat X X 3 puturi planificate la Dezesti, care vor alimenta satele Dezesti, Farliug si Scaius.

EPTISA ROMANIA SRL





Remetea-Pogonici

37 X X Puturi private si 6 puturi publice. Poluare menajera in apa de suprafata.

Scaius 37 Put forat X 3 puturi planificate la Dezesti, care vor alimenta satele Dezesti, Farliug si Scaius.

Valea Mare 37 X X Puturi private si 6 puturi publice. Apa de suprafata e departe de sat.

Brezon 38 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Comoraste 38 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Forotic 38 Put forat X X Poluare menajera in apa de suprafata. Proiect pentru puturi.

Surducu Mare

38 X X

Garnic 39 X Captare izvoare Garnic.

Padina Matei

39 Izvor X 3 izvoare. Unul va fi captat pentru alimentare publica.

Glimboca 40 X X X Garliste 41 Izvor X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Giurgiova 41 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Goruia 41 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Gradinari 42 X X

Greoni 42 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Globu Craiovei

43 Apa de suprafata

X Proiect de captare din paraul Globu Craiovei.

Iablanita 43 Apa de suprafata

X X Proiect de captare din paraul Sfargin, dar acesta este afectat de poluare meanjera.

Petnic 43 Apa de suprafata

X Paraul din vest este protejaz natural, dar trebuie verificata cantitatea. Intentii de forare a unui put de adancime, dar geologia nu pare sa fie adecvata.

Lapusnicel 44 X X Nu se cunoaste cantitatea disponibila din parau.

Parvova 44 X

Sumita 44 X Fara resurse de apa.

Lapusnicu Mare

45 Izvor X X Proiect propus: captare de izvor comuna cu satul Moceris.

Moceris 45 Izvor X X Proiect propus: captare de izvor comuna cu satul Lapusnicu Mare.

Luncavita 46 Izvor X X Proiect in executie pentru alimentare publica dintr-un izvor.

Verendin 46 X X Nu se cunoaste cantitatea disponibila din parau.

Clocotici 47 X X Nu se cunoaste cantitatea disponibila din parau.

Lupac 47 Put de mica adancime

X X Fatani traditionale si un put de la o fosta mina.

EPTISA ROMANIA SRL





Rafnic 47 X Fara resurse de apa.

Vodnic 47 X Fara resurse de apa.

Marga 48 X

Vama Marga

48 Apa de suprafata

X Puturi private. Studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa dintr-o captare pe raul Bistra la Bucova, care aa aprovizioneze Bautar, Bucova, Cornisoru si Vama Marga.

Maureni 49 Put forat X

Sosdea 49 Put forat X X

Globurau 50 Apa de suprafata

X X Poluare menajera. Proiect de captare apa de suprafata comuna cu satul Plugova. Fara finantare.

Mehadia 50 X X Poluare menajera in apa de suprafata.

Plugova 50 Apa de suprafata

X X Poluare menajera. Proiect de captare apa de suprafata comuna cu satul Globurau. Fara finantare.

Valea Bolvasnita

50 X X

Mehadica 51 Apa de suprafata

X Proiect de captare la 2 km amonte pentru evitarea poluarii menajere dinspre Verendin. Fara finantare.

Lescovita 52 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Naidas 52 X X Diferite resurse, inclusiv un put forat.

Ciuta 53 X X X Retea comuna alimentata din 2 puturi la Iaz + 2 puturi la Obreja.

Iaz 53 X X X Retea comuna alimentata din 2 puturi la Iaz + 2 puturi la Obreja.

Obreja 53 X X X Retea comuna alimentata din 2 puturi la Iaz + 2 puturi la Obreja.

Var 53 X X Put de 140 m deja executat. Reteaua urmeaza sa fie executata.

Ocna de Fier

54 X X Izvorul fostei mine, propuse a se folosi pentru orasul Bocsa. Acesta ar putea acoperi si nevoile din Ocna de Fier.

Cornutel Banat

55 X Fara resurse de suprafata sau mica adancime (nivel topo ridicat).

Delinesti 55 Put forat X X Studiu de fezabilitate si proiect numai pentru Delinesti.

Ohabita 55 X Posibil parteneriat cu Delinesti pentru captarea din apa de suprafata.

Paltinis 55 X X Poluare menajera in apa de suprafata de la Rugi.

Rugi 55 Put forat X X

Belobresca 56 X

Divici 56 X

Pojejena 56 X

Radimna 56 X

Susca 56 X X

Borloveni Noi

57 Put forat X Studiu de fezabilitate pentru puturi.

EPTISA ROMANIA SRL





Borloveni Vechi

57 X Posibila captare de suprafata in comun cu satul Patas.

Patas 57 X Posibila captare de suprafata in comun cu satul Borlovenii Vechi.

Prigor 57 X Poluare menajera si agricola.

Putna 57 X

Racasdia 58 X X Paraul din nord este sigur dar nu se cunoaste cantitatea disponibila.

Vraniut 58 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Barbosu 59 X

Ramna 59 X X Valeapai 59 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Rusca Montana

60 Apa de suprafata

X Studiu de fezabilitate pentru o captare de suprafata din paraul Soimul.

Ruschita 60 X X Se poate folosi si un parau pe langa cele 7 izvoare (4 km departare de Ruschita )captate in prezent, care alimenteaza 150 persoane.

Sacu 61 Put forat X X X Apa de suprafata = Timis

Salbagelu Nou

61 X Fara resurse disponibile pentru alimentare publica. Necesita studiu de fezabilitate pentru put.

Tincova 61 X Nu se cunoaste cantitatea disponibila in parau.

Bogodint 62 X

Potoc 62 X

Sasca Montana

62 X Raul Nera.

Sasca Romana

62 X Se va partaja in comun cu Sasca Montana.

Slatina – Nera

62 X X Conducta de apa existenta care trece prin Slatina-Nera, dinspre captarea de la Sasca Montana (raul Nera) spre Oravita (fosta aductiune abandondata in 2008).

Brestelnic 63 X X Nu se cunoaste cantitatea.

Camenita 63 X X Posibila poluare menajera a apei de suprafata dinspre Zanou.

Carsie 63 X Fara resurse de apa (posibil un izvor).

Cracu Almaj

63 X Fara resurse de apa.

Crusovita 63 X Fara resurse de apa.

Curmatura 63 X Fara resurse de apa (posibil un izvor).

Frasinis 63 X Fara resurse de apa (posibil un izvor).

Gornea 63 X X X Comun cu Sichevita.

Liborajdea 63 X

Lucacevat 63 X Fara resurse de apa.

Martinovat 63 X X Parau la 1 km est.

EPTISA ROMANIA SRL





Ogasu Podului


Sichevita 63 X X Captare cu drenuri in lungul emisarului.

Streneac 63 X X Paraie la 1 km est si vest.

Valea Ravensca

63 X

Valea Sichevitei

63 X

Valea Orevita

63 X Poluare menajera redusa.

Zanou 63 X

Zasloane 63 X X Poluare menajera mare.

Ilova 64 X X Parau mic, insuficient.

Sadova Veche

64 Apa de suprafata

X X Apa poluata (valea Timisului).

Sadova Noua


Slatina Timis

64 X X Paraul din vest este pastrat.

Bazias 65 Fara resurse de apa. Nu exista date despre aceasta asezare.

Campia 65 X

Parneaura 65 X

Socol 65 X Put 43 m adancime.

Zlatita 65 X X Put 30 m adancime + retea. Compania INSTAL S.R.L. alimenteaza cu apa 400 de persoane, din captarea proprie in raul Nera.

Carsa Rosie

66 X X Poluare menajera si agricola.

Poienile Boinei

66 X Fara resurse de apa suficiente.

Rachita 66 X X Poluare dinspre Valea Rachitei.

Ravensca 66 X

Sopotu Nou

66 Apa de suprafata

X X Poluare menajera si agricola.

Stancilova 66 Apa de suprafata

X X Captare de izvor pentru 22 locuitori.

Urcu 66 Apa de suprafata

X X Poluare menajera de la Carbunari.

Valea Rachitei

66 Apa de suprafata

X X Nu se cunoaste cantitatea disponibila.

Valea Rosie 66 Apa de suprafata

X X Izvor disponibil.

Bratova 67 X Fara resurse de apa identificate pentru alimentare publica.

Tarnova 67 Apa de suprafata

X X Sursa este un mic parau (nu se cunoaste debitul). Proiectul va asigura 60 hidranti de incendiu, 40 cismele si 50-100 bransamente case, exclusiv pentru casele cu fosa septica. Va exista o statie de pompare si filtrare prin nisip.

Rusca 68 X

Teregova 68 X

Carnecea 69 X X

Secaseni 69 X

EPTISA ROMANIA SRL





Ticvaniu Mare

69 X X Patru puturi forate pentru ambele sate (170 m adancime).

Ticvaniu Mic

69 X Patru puturi forate pentru ambele sate (170 m adancime).

Barza 70 X X X Captare izvoarele 1 si 1bis, raul Valea Mare, la est de Barza. Alimenteaza S.C. Semag S.A.: 110 persoane.

Toplet 70 X X X Izvorul Bigar, la 1 km amonte de localitatea Toplet, o alimenteaza pentru toata populatia.

Borlova 71 X Captare la Borlova comuna pentru satele Borlova, Turnu Ruieni si Zervesti.

Cicleni 71 Fara resurse de apa. Debitul redus dintr-un put de mica adancime ar putea fi suficient pentru aceasta comunitate mica.

Dalci 71 Racordare la reteaua Borlova prin fonduri locale.

Turnu Ruieni

71 X Captare la Borlova comuna pentru satele Borlova, Turnu Ruieni si Zervesti.

Zervesti 71 Captare la Borlova comuna pentru satele Borlova, Turnu Ruieni si Zervesti.

Zlagna 71 X

Valiug 72 X Un parau, altul decat Breazova (care acopera 90% din nevoi).

Mercina 73 X X Studiu de fezabilitate pentru un sistem public comun la Mercina si Varadia.

Varadia 73 X X Studiu de fezabilitate pentru un sistem public comun la Mercina si Varadia.

Ersig 74 Izvor X X X

Izgar 74 X X

Vermes 74 X X

Ciortea 75 X

Iertof 75 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Vrani 75 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

23 August 76 ? Nelocalizat.

Magura 76 Apa de suprafata

X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Maru 76 Apa de suprafata

X

Poiana Marului

76 X

Valea Bistrei

76 Apa de suprafata


Voislova 76 X X Poluare menajera (apa de suprafata).

Zavoi 76 Apa de suprafata


Zorlencior 77 Put forat X X Studiu de fezabilitate pentru un put forat la Zorlentu Mare.

Zorlentu Mare

77 Put forat X X Studiu de fezabilitate pentru un put forat la Zorlentu Mare.

Amenajari existente in comuna Armenis Comuna Armenis cuprinde urmatoarele localitati:

Armenis

EPTISA ROMANIA SRL





Fenes Plopu Sat Batran Sub Margine

Sistem de alimentare cu apa Exista sisteme de alimentare cu apa in satele Armenis si Fenes.

LOCALITATEA Armenis Fenes

Locuitori bransati 1093

Bransamente Gospodarii

(nr.) Agenti economici

Institutii publice 9

Anul punerii in funtiune

Tip captare / numar Pr. Dragota Pr. Biban

Volum captat (mc/an) 200750

Sistemul de St. tratare capacit.

alimentare cu apa tip tratare Deznisipator , Decantor

Lungime aductiune (m) 4500

Rezervoare (nr. x mc) 1x300

Lungime distributie (m) 4290

Statii de pompare (nr.)

Hidranti (nr.)

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Bania Bania cuprinde urmatoarele localitati:

Bania Garbovat

Sistem de alimentare cu apa Satul Bania are sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Bania


Bransamente Gospodarii 290

(nr.) Agenti economici 7


Anul punerii in funtiune 2013

Tip captare / numar Pr. Bania



alimentare cu apa tip tratare Nefunctionala





Hidranti (nr.) 7

Cismele (nr.)

EPTISA ROMANIA SRL





Facilitati existente in comuna Bautar Bautar cuprinde urmatoarele localitati:

Bautar Bucova Cornisoru Prevenciori

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Berliste Berliste cuprinde urmatoarele localitati:

Berliste Iam Milcoveni Rusova Veche Rusova Noua

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Berzasca Berzasca cuprinde urmatoarele localitati:

Berzasca Bigar Cozla Drencova Liubcova

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Berzasca are un sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Berzasca






Tip captare / numar Pr.Berzasca


Sistemul de St. tratare capacit. 300mc/zi

alimentare cu apa tip tratare Deznisipator,Decantor, Filtrare,Radiati Ultraviolete





Hidranti (nr.) 18

Cismele (nr.) 7

Facilitati existente in comuna Berzovia Berzovia cuprinde urmatoarele localitati:

Berzovia Fizes Ghertenis

EPTISA ROMANIA SRL





Sistem de alimentare cu apa Numai satul Berzovia are sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Berzovia Ghertenis

Locuitori bransati

Bransamente Gospodarii 398 105


Institutii publice


Tip captare / numar F1=214m



alimentare cu apa tip tratare Clorinare


Rezervoare (nr. x mc) Metalic 1x500


Statii de pompare (nr.) 1

Hidranti (nr.) 80 47

Cismele (nr.) 35 65

Facilitati existente in comuna Bolvasnita Bolvasnita cuprinde urmatoarele localitati:

Bolvasnita Varciorova

Sistem de alimentare cu apa Exista sistem de alimentare cu apa in satele Bolvasnita si Varciorova

LOCALITATEA Bolvasnita Varciorova

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar Foraj 1

Volum captat (mc/an)


alimentare cu apa tip tratare

Lungime aductiune (m) 250 750

Rezervoare (nr. x mc) 2x100 mc

Lungime distributie (m) 5510 7160



Cismele (nr.) 3 5

Facilitati existente in comuna Bozovici Bozovici cuprinde urmatoarele localitati:

Bozovici

EPTISA ROMANIA SRL





Poneasca Prilipet Valea Minisului

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Bozovici are sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Bozovici






Tip captare / numar Acumularea Taria


Sistemul de St. tratare capacit. ST nefunctionala

alimentare cu apa tip tratare Nu se trateaza





Hidranti (nr.) 3

Cismele (nr.) 4

Facilitati existente in comuna Brebu Brebu cuprinde urmatoarele localitati:

Brebu Apadia Valeadeni

Sistem de alimentare cu apa Sistemul de alimentare cu apa pentru toate satele este in curs de executie 2.10.1.9.10 Facilitati existente in comuna Brebu Nou Brebu Nou cuprinde urmatoarele localitati:

Brebu Nou Garana

Sistem de alimentare cu apa Exista sisteme de alimentare cu apa in ambele sate.

LOCALITATEA Brebu Nou Garana

Locuitori bransati


(nr.) Agenti economici 8 17

Institutii publice 3 3

Anul punerii in funtiune 1978 1978

Tip captare / numar 3 Izvoare de coasta 1 Izvor de coasta

Volum captat (mc/an) 15600 13000


alimentare cu apa tip tratare Clorinare Clorinare


EPTISA ROMANIA SRL





Rezervoare (nr. x mc) 1x150 1x150



Hidranti (nr.) 3 6

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Buchin Buchin cuprinde urmatoarele localitati:

Buchin Lindenfeld Poiana Prisian Valea Timisului

Sistem de alimentare cu apa In Buchin, Poiana, Prisian si Valea Timisului exista un singur sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Buchin Valea Timisului Prisian

Locuitori bransati 318 440 240

Bransamente Gospodarii 108 122 85

(nr.) Agenti economici 2 1 1

Institutii publice 5 3 2


Tip captare / numar F1 = 128






Lungime distributie (m) 2270 4395 1750


Hidranti (nr.) 11 18 9

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Bucosnita Bucosnita cuprinde urmatoarele localitati:

Bucosnita Golet Petrosnita Valisoara

Sistem de alimentare cu apa Toate satele comunei au sistem de alimentare cu apa. Un sistem alimenteaza satele Bucosnita, Petrosnita si Golet iar sistemul al II-lea alimenteaza satul Valisoara

LOCALITATEA Bucosnita Petrosnita Golet Valisoara

Locuitori bransati

Bransamente Gospodarii 160 200 135 168


EPTISA ROMANIA SRL





Institutii publice


Tip captare / numar Pr. Golet Pr. Golet

Sistemul de Volum captat (mc/an) 20000 40000 8000 28607

alimentare cu apa St. tratare capacit.

tip tratare Deznisipator, Decantor , 2x Filtre , Clorinare

Deznisipator, Decantor , 2x Filtre , Clorinare


Rezervoare (nr. x mc) 1x300 1x300 1x200 1x200

Lungime distributie (m) 3650 4000 2950 3750


Hidranti (nr.) 28 30 25 30

Cismele (nr.) 8 10 8 10

Facilitati existente in comuna Carasova Carasova cuprinde urmatoarele localitati:

Carasova Iabalcea Nermed

Sistem de alimentare cu apa Exista un sistem comun de alimentare cu apa pentru Carasova si Iabalcea.

LOCALITATEA Carasova Iabalcea

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar Izv. Cefarovat , Izv. Lazarovat


Sistemul de St. tratare capacit. 200 l/s






Hidranti (nr.) 73

Cismele (nr.) 14

Facilitati existente in comuna Carbunari Carbunari cuprinde urmatoarele localitati:

Carbunari Stinapari

Sistem de alimentare cu apa Sistem de alimentare comun pentru ambele sate.

EPTISA ROMANIA SRL





LOCALITATEA Carbunari Stinapari






Tip captare / numar Captare de izvor








Hidranti (nr.) 26

Cismele (nr.) 4

Facilitati existente in comuna Ciclova Romana Ciclova Romana cuprinde urmatoarele localitati:

Ciclova Romana Ilidia Socolari

Sistem de alimentare cu apa Exista alimentare cu apa in satul Ciclova Romana

LOCALITATEA Ciclova Romana

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar F1=120m, F2=165m








Hidranti (nr.) 31

Cismele (nr.) 6

Facilitati existente in comuna Ciuchici Ciuchici cuprinde urmatoarele localitati:

Ciuchici

EPTISA ROMANIA SRL





Macoviste Nicolint Petrilova

Sistem de alimentare cu apa Nu exista sisteme de alimentare cu apa. S-a intocmit un studiu de fezabilitate pentru o alimentare cu apa a satelor Ciuchici, Macoviste, Petrilova si Nicolint, din paraul Vicinic. Statia de tratare va fi amplasata in amonte de satul Macoviste, la 200 m distanta, si va deservi satele mentionate. Facilitati existente in comuna Ciudanovita Ciudanovita cuprinde urmatoarele localitati:

Ciudanovita Jitin

Sistem de alimentare cu apa Satul Ciudanovita este impartit in doua: 1) Colonia, unde exista o retea de apa; 2) Satul propriu-zis, unde nu exista retea de apa.

LOCALITATEA Ciudanovita






Tip captare / numar Pr. Jitin





Rezervoare (material/ nr. x mc) 3 buc



Hidranti (nr.) 7

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Constantin Daicoviciu Constantin Daicoviciu cuprinde urmatoarele localitati:

Cavaran Maciova Matnicu Mare Pestere Prisaca Zagujeni

Sistem de alimentare cu apa Cavaran, Maciova, Matnicu Mare si Pestere nu au alimentare cu apa, dar pentru satele Prisaca si Zagujeni s-a finalizat un proiect de alimentare cu apa. Pentru satele Cavaran, Maciova si Matnicu Mare exista proiecte in curs de realizare.

LOCALITATEA Prisaca Zagujeni


EPTISA ROMANIA SRL









Tip captare / numar F1=200, F2=200







Statii de pompare (nr.) 1 2

Hidranti (nr.) 5

Cismele (nr.) 1

Facilitati existente in comuna Copacele Copacele cuprinde urmatoarele localitati:

Copacele Ohaba-Matnic Ruginosu Zorile

Sistem de alimentare cu apa Exista sistem de apa comun pentru satele Copacele si Ohaba Matnic.

LOCALITATEA Copacele Ohaba Matnic

Locuitori bransati





Tip captare / numar F1=140








Hidranti (nr.) 4 3

Cismele (nr.) 10 8

Facilitati existente in comuna Cornea Cornea cuprinde urmatoarele localitati:

Cornea Crusovat Cuptoare

EPTISA ROMANIA SRL





Macoviste Sistem de alimentare cu apa Toate localitatile comunei au sisteme de alimentare cu apa. Exista un sistem comun pentru localiatile Cornea si Macoviste si un sistem comun pentru Crusovat si Cuptoare.

LOCALITATEA Cornea Mocoviste Cuptoare Crusovat

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar Izv. De Coasta Dren de suprafata, R. Mehadica



alimentare cu apa tip tratare Filtrare, Clorinare Filtrare , Clorinare

Lungime aductiune (m)

Rezervoare (material/ nr. x mc) 1x300 1x500

Lungime distributie (m)


Hidranti (nr.)

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Cornereva Cornereva cuprinde urmatoarele localitati:

Cornereva Arsuri Bogaltin Bojia Borugi Camena Ciresel Costis Cozia Cracu Mare Cracu Teiului Dobraia Dolina Gruni Hora Mare Hora Mica Inelet Izvor Lunca Florii Lunca Zaicii Mesteacaan Negiudin Obita Pogara Pogara de Sus Poiana Lunga Prisacina

EPTISA ROMANIA SRL





Prislop Rustin Scarisoara Strugasca Strudena Sub Crang Sub Plai Topla Tatu Zanogi Zbegu Zmogotin Ziona

Sistem de alimentare cu apa Nu exista sistem de alimentare cu apa in nici o parte a comunei. Facilitati existente in comuna Coronini Coronini cuprinde urmatoarele localitati:

Coronini Sfanta Elena

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Coronini are sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Coronini

Locuitori bransati




Anul punerii in funtiune 1962 si reabilitat in 1995

Tip captare / numar Izv. Manastirea , Izv. Cralevat



alimentare cu apa tip tratare Clorinare periodic


Rezervoare (material/ nr. x mc) 1x200



Hidranti (nr.)

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Dalboset Dalboset cuprinde urmatoarele localitati:

Dalboset Barz Boina Boinita Prislop Resita Mica Sopotu Vechi

Sistem de alimentare cu apa

EPTISA ROMANIA SRL





Exista o retea de alimentare cu apa si o statie de tratare a apei in satul Sopotu Vechi, dar restul comunei nu are sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Sopotu Vechi

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar Pr. Sopot


Sistemul de St. tratare capacit. 150






Hidranti (nr.) 8

Cismele (nr.) 14

Facilitati existente in comuna Doclin Doclin cuprinde urmatoarele localitati:

Doclin Binis Tirol

Sistem de alimentare cu apa Toate localitatile au sisteme de alimentare cu apa

LOCALITATEA Doclin Binis Tirol

Locuitori bransati 207 294 216




Anul punerii in funtiune 2011 2011 2009

Tip captare / numar F1 = 130m , F2 = 130m

F1 = 80m , F2 = 92m , F3 = 100m

F1

Volum captat (mc/an) 11997 11997 3000

Sistemul de St. tratare capacit. 9 l/s 9 l/s 5 l/s

alimentare cu apa tip tratare Clorinare Clorinare Clorinare

Lungime aductiune (m) 1322 1980 800

Rezervoare (nr. x mc) 2x50 2x50 2x50




EPTISA ROMANIA SRL





Cismele (nr.) 21 18 7

Facilitati existente in comuna Dognecea Dognecea cuprinde urmatoarele localitati:

Dognecea Calina

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Domasnea Domasnea cuprinde urmatoarele localitati:

Domasnea Canicea

Sistem de alimentare cu apa Exista alimentare cu apa pentru ambele localitati

LOCALITATEA Domasnea Canicea

Locuitori bransati 1070 300



Institutii publice


Tip captare / numar Izv. Pamantul Rosu, Izv. Priol Reolfa

Izv. Canicea



alimentare cu apa tip tratare Pastile Javell


Rezervoare (nr. x mc) Beton Armat 1x300 1x100



Hidranti (nr.) 2

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Eftimie Murgu Eftimie Murgu cuprinde urmatoarele localitati:

Eftimie Murgu Sistem de alimentare cu apa Satul are sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Eftimie Murgu






Tip captare / numar Pr. Rudaria



EPTISA ROMANIA SRL





alimentare cu apa tip tratare Deznisipator , Decantor ,

Filtrare





Hidranti (nr.) 53

Cismele (nr.) 5

Facilitati existente in comuna Ezeris Ezeris cuprinde urmatoarele localitati:

Ezeris Soceni

Sistem de alimentare cu apa Exista sisteme de alimentare cu apa pentru ambele localitati.

LOCALITATEA Ezeris Soceni






Tip captare / numar F1=130 (in conservare), F2=145,

F3=artezian

F1=120m, F2=120m



alimentare cu apa tip tratare Clorinare Clorinare






Cismele (nr.) 3 3

Facilitati existente in comuna Farliug Farliug cuprinde urmatoarele localitati:

Farliug Dezesti Duleu Remetea-Poganici Scaius Valea Mare

Sistem de alimentare cu apa Exista sistem comun de alimentare cu apa pentru localitatile Farliug, Scaius si Dezesti

LOCALITATEA Farliug Dezesti Scaius

Locuitori bransati

EPTISA ROMANIA SRL









Tip captare / numar F1=119, F2=120, F3=120







Statii de pompare (nr.) 1 1 1



Facilitati existente in comuna Forotic Forotic cuprinde urmatoarele localitati:

Forotic Brezon Comoraste Surducu Mare

Sistem de alimentare cu apa Nu exista nici un sistem de alimentare cu apa, doar o documentatie tehnica pentru alimentarea cu apa a satului Forotic. Facilitati existente in comuna Garnic Garnic cuprinde urmatoarele localitati:

Garnic Padina Matei

Sistem de alimentare cu apa Exista sisteme de alimentare cu apa pentru toata comuna.

LOCALITATEA Garnic Padina Matei






Tip captare / numar Izv. de coasta Izv. de coasta









EPTISA ROMANIA SRL





Cismele (nr.) 0 19

Facilitati existente in comuna Glimboca Glimboca cuprinde urmatoarele localitati:

Glimboca Sistem de alimentare cu apa Existenta sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Glimboca






Tip captare / numar F1=200m


Sistemul de St. tratare capacit. 4361l/zi

alimentare cu apa tip tratare Filtrare, Clorinare





Hidranti (nr.)

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Goruia Goruia cuprinde urmatoarele localitati:

Goruia Garliste Giurgiova

Sistem de alimentare cu apa Satul Goruia are un sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Goruia




Institutii publice


Tip captare / numar Pr. Goruia

Sistemul de Volum captat (mc/an) 21155


tip tratare Deznisipator, Decantor , Filtrare , Clorinare


EPTISA ROMANIA SRL








Hidranti (nr.)

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Gradinari Gradinari cuprinde urmatoarele localitati:

Gradinari Greoni

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Gradinari are alimentare cu apa.

LOCALITATEA Gradinari

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar F1, F2, F3 = 7m F4 = 120m



tip tratare Decantare , Filtrare , Clorinare





Hidranti (nr.) 37

Cismele (nr.) 18

Facilitati existente in comuna Iablanita Iablanita cuprinde urmatoarele localitati:

Iablanita Globu Craiovei Petnic

Sistem de alimentare cu apa Toate cele trei sate au sisteme de alimentare cu apa. LOCALITATEA Iablanita Globul Craiovei Petnic






Tip captare / numar Izv. Sverdinul Mare St. freatic de suprafata F1=200m


EPTISA ROMANIA SRL





Sistemul de St. tratare capacit. 300 mc/zi 300 mc/zi 300 mc/zi

alimentare cu apa tip tratare Filtrare , Clorinare 2xFiltre , Clorinare Clorinare






Cismele (nr.) 1 2

Facilitati existente in comuna Lapusnicel Lapusnicel cuprinde urmatoarele localitati:

Lapusnicel Parvova Sumita

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Lapusnicu Mare Lapusnicu Mare cuprinde urmatoarele localitati:

Lapusnicu Mare Moceris

Sistem de alimentare cu apa Exista sistem de alimentare cu apa pentru ambele localitati

LOCALITATEA Lapusnicul Mare Moceris




Institutii publice


Tip captare / numar Pr. Lapusnic Pr. Moceris









Cismele (nr.) 7 4

Facilitati existente in comuna Luncavita Luncavita cuprinde urmatoarele localitati:

Luncavita Verendin

Sistem de alimentare cu apa Nu exista.

EPTISA ROMANIA SRL





Facilitati existente in comuna Lupac Lupac cuprinde urmatoarele localitati:

Lupac Clocotici Rafnic Vodnic

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Lupac are un sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Lupac

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar Pr. Lupac



tip tratare Deznisipator , Decantor , Filtrare .





Hidranti (nr.) 8

Cismele (nr.) 3

Facilitati existente in comuna Marga Marga cuprinde urmatoarele localitati:

Marga Vama Marga

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Marga are alimentare cu apa.

LOCALITATEA Marga






Tip captare / numar Pr. Manzu


alimentare cu apa St. tratare capacit. 9l/s

tip tratare Deznisipator , Decantor,

Filtrare , Clorinare


EPTISA ROMANIA SRL








Hidranti (nr.) 50

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Maureni Maureni cuprinde urmatoarele localitati:

Maureni Sosdea

Sistem de alimentare cu apa Exista un sistem comun de alimentare cu apa pentru ambele sate

LOCALITATEA Maureni Sosdea

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar F1, F2 = 200 m





Rezervoare (nr. x mc) 1x500mc



Hidranti (nr.) 10

Cismele (nr.) 13

Facilitati existente in comuna Mehadia Mehadia cuprinde urmatoarele localitati:

Mehadia Globurau Plugova Valea Bolvasnita

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Mehadia are alimentare cu apa

LOCALITATEA Mehadia






Tip captare / numar Pr. Sverdinul Mare

EPTISA ROMANIA SRL






Sistemul de St. tratare capacit. Nefunctionala

alimentare cu apa tip tratare Deznisipator, 2xDecantor,

3xFiltre.





Hidranti (nr.) 4

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Mehadica Mehadica cuprinde urmatoarele localitati:

Mehadica Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Naidas Naidas cuprinde urmatoarele localitati:

Naidas Lescovita

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Obreja Obreja cuprinde urmatoarele localitati:

Obreja Ciuta Iaz Var

Sistem de alimentare cu apa Toate localitatiele din comuna au sistem de alimentare cu apa

LOCALITATEA Obreja Var Ciuta Iaz

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar F1 , F2 = 250 F1 , F2 = 150m F1 , F2 = 120








Hidranti (nr.)

EPTISA ROMANIA SRL





Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Ocna de Fier Ocna de Fier cuprinde urmatoarele localitati:

Ocna de Fier Sistem de alimentare cu apa Nu exista Facilitati existente in comuna Paltinis Paltinis cuprinde urmatoarele localitati:

Paltinis Cornutel Banat Delinesti Ohabita Rugi

Sistem de alimentare cu apa Satele Cornutel Banat si Paltinis au sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Paltinis Cornutel






Tip captare / numar F1=150 F1=130


Sistemul de St. tratare capacit. 5,6 l/s 5,6 l/s






Hidranti (nr.) 2 3

Cismele (nr.) 1

Facilitati existente in comuna Pojejena Pojejena cuprinde urmatoarele localitati:

Pojejena Belobresca Divici Radimna Susca

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Prigor Prigor cuprinde urmatoarele localitati:

Prigor

EPTISA ROMANIA SRL





Borlovenii Noi Borlovenii Vechi Patas Putna

Sistem de alimentare cu apa Doar satul Putna nu are sistem de alimentare cu apa LOCALITATEA Prigor Borlovenii Noi Borlovenii Vechi Patas

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar R. Putna F1=120m R. Nera

Sistemul de Volum captat (mc/an) 107520 34252 182500

alimentare cu apa St. tratare capacit. 2,51 l/s

tip tratare Deznisipator , Decantor , Filtrare , Clorinare

Clorinare Deznisipator, Decantor,

Statie Filtrare





Hidranti (nr.) 14 4 6 6


Facilitati existente in comuna Racasdia Racasdia cuprinde urmatoarele localitati:

Racasdia Vraniut

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Ramna Ramna cuprinde urmatoarele localitati:

Ramna Barbosu Valea Pai

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Rusca Montana Rusca Montana cuprinde urmatoarele localitati:

Rusca Montana Ruschita

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Sacu Sacu cuprinde urmatoarele localitati:

Sacu

EPTISA ROMANIA SRL





Salbagelu Nou Tincova

Sistem de alimentare cu apa Exista sistem de alimentare cu apa in satul Sacu.

LOCALITATEA Sacu

Locuitori bransati





Tip captare / numar F1 , F2 , F3 = 7,5m


alimentare cu apa St. tratare capacit. 200mc/zi

tip tratare Filtrare, Corectie PH, Denitrificare,

Clorinare





Hidranti (nr.) 11

Cismele (nr.) 26

Facilitati existente in comuna Sasca Montana Sasca Montana cuprinde urmatoarele localitati:

Sasca Montana Bogodint Potoc Sasca Romana Slatina-Nera

Sistem de alimentare cu apa Doar satele Sasca Montana si Sasca Romana au sistem comun de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Sasca Montana Sasca Romana

Locuitori bransati





Tip captare / numar

Volum captat (mc/an) Izvor, Pr. Iuspar






EPTISA ROMANIA SRL






Hidranti (nr.) 33

Cismele (nr.) 15

Facilitati existente in comuna Sichevita Sichevita cuprinde urmatoarele localitati:

Sichevita Brestelnic Camenita Carsie Cracu Almaj Crusovita Curmatura Frasinis Gornea Liborajdea Lucacevat Martinovat Ogasu Podului Streneac Valea Orevita Valea Ravensca Valea Sichevitei Zanou Zasloane

Sistem de alimentare cu apa Numai satele Gornea si Sichevita au sistem comun de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Sichevita Gornea






Tip captare / numar Pr. Camenita



alimentare cu apa tip tratare Filtrare, Clorinare


Rezervoare (nr. x mc) 3x150; 1x500; 1x75



Hidranti (nr.) 72

Cismele (nr.) 24

Facilitati existente in comuna Slatina Timis Slatina Timis cuprinde urmatoarele localitati:

Slatina Timis Ilova Sadova Noua

EPTISA ROMANIA SRL





Sadova Veche Sistem de alimentare cu apa Conform informatiilor primate de la Apele Romane, doar satul Sadova Veche are un sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Sadova Veche

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar F1 = 230








Hidranti (nr.)

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Socol Socol cuprinde urmatoarele localitati:

Socol Bazias Campia Parneaura

Sistem de alimentare cu apa Doar satul Bazias nu detine sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Socol Parneura Zlatita Campia

Locuitori bransati 409 64 368 320




Anul punerii in funtiune 1987 1973 1980 1974

Tip captare / numar F1 = 25m Izvor F1=10m Foraj

Volum captat (mc/an) 23422 2292 2160 1051.2



Lungime aductiune (m) 670m 235m 870m 3000

Rezervoare (nr. x mc) 1x150 , 2x5

1x8 1x50 1x5



Hidranti (nr.)

EPTISA ROMANIA SRL





Cismele (nr.) 8 3 8 15

Facilitati existente in comuna Sopotu Nou Sopotu Nou cuprinde urmatoarele localitati:

Sopotu Nou Carsa Rosie Dristie Poienile Boinei Ravensca Rachita Stancilova Urcu Valea Rachitei Valea Rosie

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Tarnova Tarnova cuprinde urmatoarele localitati:

Tarnova Bratova

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Teregova Teregova cuprinde urmatoarele localitati:

Teregova Rusca

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Ticvaniu Mare Ticvaniu Mare cuprinde urmatoarele localitati:

Ticvaniu Mare Carnecea Ticvaniu Mic Secaseni

Sistem de alimentare cu apa Doar satele Ticvaniul Mare si Ticvaniul Mic au sistem comun de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Ticvaniul Mare Ticvaniul Mic




Institutii publice


Tip captare / numar F1,F2=170 m





Rezervoare ( nr. x mc) 1x300


EPTISA ROMANIA SRL






Hidranti (nr.) 1

Cismele (nr.) 22

Facilitati existente in comuna Toplet Toplet cuprinde urmatoarele localitati:

Toplet Barza

Sistem de alimentare cu apa Exista sistem de alimentare cu apa in ambele sate.

LOCALITATEA Toplet Barza




Institutii publice


Tip captare / numar Izv. 1 Barza, Izv. 3 Barza , Izv. Bigar





Rezervoare (nr. x mc) 2x120, 1x500



Hidranti (nr.)

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Turnu Ruieni Turnu Ruieni cuprinde urmatoarele localitati:

Turnu Ruieni Borlova Cicleni Dalci Zervesti Zlagna

Sistem de alimentare cu apa Doar satele Cicleni si Zlagna nu au sistem de alimentare cu apa

LOCALITATEA Turnu Ruieni Borlova Zervesti Dalci

Locuitori bransati 648 1095 405 191


(nr.) Agenti economici 3 3 2 1

Institutii publice 4 1 1 1


Tip captare / numar R. Sebes

Volum captat (mc/an) 142350 164469 85082 34675

EPTISA ROMANIA SRL





Sistemul de St. tratare capacit. 80 mc/h

alimentare cu apa tip tratare Deznisipator , 2xDecantor , Floculare , Filtrare , Clorinare

Lungime aductiune (m) 2800 3900 1600 1100




Hidranti (nr.) 17 14 12 14

Cismele (nr.) 7 10 4 5

Facilitati existente in comuna Valiug Valiug cuprinde urmatoarele localitati:

Valiug Sistem de alimentare cu apa Exista sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Valiug






Tip captare / numar 1


Sistemul de St. tratare capacit. 1950 mc/luna



Rezervoare (nr. x mc)



Hidranti (nr.) 18

Cismele (nr.)

Facilitati existente in comuna Varadia Varadia cuprinde urmatoarele localitati:

Varadia Mercina

Sistem de alimentare cu apa Exista un sistem de alimentare cu apa in satul Varadia.

LOCALITATEA Varadia

Locuitori bransati



Institutii publice


Tip captare / numar F1, F2 =25m

EPTISA ROMANIA SRL





Volum captat (mc/an) 350mc/an







Hidranti (nr.) 21

Cismele (nr.) 13

Facilitati existente in comuna Vermes Vermes cuprinde urmatoarele localitati:

Vermes Ersig Izgar

Sistem de alimentare cu apa Numai satul Vermes are un sistem de alimentare cu apa.

LOCALITATEA Vermes






Tip captare / numar F=408-artezian



alimentare cu apa tip tratare Clorinare periodic





Hidranti (nr.) 32

Cismele (nr.) 6

Facilitati existente in comuna Vrani Vrani cuprinde urmatoarele localitati:

Vrani Ciortea Iertof

Sistem de alimentare cu apa Nu exista. Facilitati existente in comuna Zavoi Zavoi cuprinde urmatoarele localitati:

Zavoi

23 August

EPTISA ROMANIA SRL





Magura

Maru

Poiana Marului

Valea Bistrei

Voislova Sistem de alimentare cu apa Toata comuna are alimentare cu apa. LOCALITATEA Zavoi Maru Magura Valea Bistrei 23-Aug Voislova


Bransamente Gospodarii 176 250 93 88 150 96


Institutii publice 6 3 3 2 1 3

Anul punerii in funtiune 2004 2004 2004 2004 2004 2005

Tip captare / numar Pr. Bolvasnita



alimentare cu apa tip tratare Deznisipator , Decantor , Filtru , Clorinare


Rezervoare (nr. x mc) 2 x200 , 1x500, 2x400



Hidranti (nr.) 13 16 4 6 5 5

Cismele (nr.) 5 5 5 2 1 5

Facilitati existente in comuna Zorlentu Mare Zorlentu Mare cuprinde urmatoarele localitati:

© Zorlentu Mare © Zorlencior

Sistem de alimentare cu apa Nu exista.

2.11. INFRASTRUCTURA DE CANALIZARE

2.11.1. Aglomerarea RESITA

Aglomerarea Resita include localitatile: Resita, Calnic, Terova. Sistemul de canalizare existent in Resita (inclusiv Calnic si Terova) este de tip mixt. Apa uzata colectata este epurata in statia de epurare situata in nordul localitatii in cartierul Calnic. Emisarul este raul Barzava. Raul Barzava, alcatuieste alaturi de raurile Timis, Caras, Cerna si Nera reteaua hidrografica a judeteului Caras Severin. Cursul raului Barzava constituie un culoar de legatura intre Resita si campia Timisului.Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna, Valiug si Secu. Raul Barzava este unul din principalii afluenti ai raului Timis, cu o lungime de 154 km si suprafata a bazinului de receptie de 435 kmp. Conform Raportului – Starea mediului in judetul Caras-Severin in anul 2012 elaborat de APM Caras-Severin privind Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile „acest tip de monitoring s-a efectuat în 23 sectiuni de supraveghere, fiind monitorizati indicatorii din grupa nutrientilor, iar cu frecventă mărită se monitorizează parametrul „nitrati”. Acest tip de monitoring s-a aplicat în acele zone, unde a existat suspiciunea că, corpurile de apă sunt vulnerabile sau sunt cu risc de a fi poluate cu nitrati din surse agricole.

EPTISA ROMANIA SRL





Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile

Nr.crt. Corp de apa Curs de apa Sectiunea Azotati Val.medie mg/l

15. RW5.38-B5 (Barzava-Cf.Fizes – frontiera RO-SMR

Barzava Loc. Partos 12,319

Cele 23 sectiuni monitorizate s-au incadrat in limitele admise (azotati<50 mg/l) conform HG 964/2000 cu completarile ulterioare” Conform aceluasi Raport, in ceea ce priveste Monitorizarea si caracterizarea sectiunilor de potabilizare, „În Spatiul Hidrografic Banat, conform Manualului de operare, au fost monitorizate 11 prize de apă (râuri si lacuri)”.

Monitorizarea si caracterizarea sectiunilor de potabilizare in anul 2012

B.H Nume sectiune de prelevare/priza

Sursa de apa

Debit mediu prelevat in anul 2012

Populatie deservita (nr.loc)

Tipul captarii conf.HG 100/2002

Indicatori depasiti

Barzava Priza

potabilizare Resita

Barzava ac. Secu

12 532, 487 68 456 A2 -

Reteaua de canalizare:

Material Diametru (mm) Lungime (km) Varsta (ani)

Retea canalizare menajera

Beton 200 - 1000 40,92 peste 30 ani

PVC 250 - 500 28,22 15 – 20 ani

Pafsin 1000 1,97 15 – 20 ani

Retea de canalizare meteorica

Beton 200 - 1000 53,39 peste 30 ani

Retea de canalizare unitara

Beton 200 - 1000 17,4 peste 30 ani

Total 141,9

Statii de pompare apa uzate Nu sunt statii de pompare apa uzata in sistemul de canalizate din municipiul Resita. Statie de epurare Statia de epurare a municipiului Resita este amplasata pe malul raului Barzava in partea de nord a orasului, in cartierul Calnic si a fost reabilitata prin programul ISPA in anul 2010. Statia de epurare are o capacitete de 125,000 L.E. Sistemul de canalizare are o capacitate hidraulica de peste 1,000 l/s. Debitul de varf influent in SEAU este de 855 l/s. Diferenta intre debitul influent si debitul de varf influent in SEAU este deversata intr-un canal de evacuare situat la capatul retelei de canalizare. Acest debit este astfel deversat direct in rau printr-un

colector din beton cu diametrul de 1,200 mm. Debitul mediu zilnic este de 29,925 m3

/zi. Indicatorii de calitate ai influentului sunt: − CBO

5 - 251 mg/l;

− CCO-Cr - 502 mg/l; − MTS - 293 mg/l; − N

T - 41.8 mg/l;

− PT

- 8.4 mg/l.

Indicatorii de calitate ai efluentului sunt: − CBO

5 - 25 mg/l;

− CCO-Cr - 125 mg/l; − MTS - 35 mg/l;

EPTISA ROMANIA SRL





− NT

- 10 mg/l;

− PT

- 1 mg/l.

Procesul care are loc in SEAU RESITA este un proces de epurare biologica in doua trepte cu treapta A (incarcari mari) si treapta B (incarcari mici). In cadrul treptei B, in plus fata de procesul de nitrificare-denitrificare, este prevazut si un proces anaerobic imbunatatit pentru reducerea fosforului. Namolul in exces este tratat in rezervoare de fermentare, este deshidratat si depozitat in depozitul de deseuri. Biogazul rezultat este folosit pentru incalzire. Statia de epurare cuprinde urmatoarele obiecte principale: - Camera de admisie si gratare rare; - Bazin pentru retinerea apelor pluviale; - Gratare fine; - Deznisipator aerat combinat cu bazin de aerare treapta A cu incarcare mare; - Decantoare primare; - Statie de pompare intermediara; - Bazin de aerare (treapta B) cu suflante; - Decantoare secundare si statie de pompare pentru namol de recirculare; - Gura de varsare efluent; - Ingrosator namol brut; - Rezervor de fermentare; - Bazin de inmagazinare namol; - Unitate de deshidratare namol; - Zona de depozitare namol; - Statie de pompare supernatant; - Rezervor de gaz, arzator, centrala termica. Cantitatea totala de namol produs este de 6,137 kg PS/zi (614 m³/zi), cu un total de namol in exces produs de 3,410 kg ES/zi (490 m³/zi). Namolul primar si cel activat in exces va fi ingrosat in concentratorul gravitational; continutul de substanta uscata rezultat din concentrare este de 5%. Dupa concentrare namolul

va fi transportat la fermentare. Cantitatea maxima de namol ingrosat este de 191 m3

/zi. Cantitatea medie

este de 153 m3

/zi. Deficiente Reteaua de canalizare menajera - Acoperire insuficienta. Infiltratii importante. Procesul de indepartare a fosforului nu este functional. Namolul deshidratat are continut de substanta uscata de 20% si nu este potrivit pentru a fi depozitat in depozitul de namol. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Resita si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL03 – „Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Resita, Bocsa, Anina si Oravita” si CS – CL 06 – „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Resita” Descrierea solutiei Statiei de epurare Resita

Din analizele realizate pe apa uzata din statia de epurare a municipiului Resita au rezultat urmatoarele deficiente:

Procesul biologic de indepartare a fosforului nu este functional;

Namolul deshidratat are un continut de substanta uscata de maxim 25%, necorespunzator pentru depozitarea in depozitul de namol.

Avand in vedere deficientele descrise se propun urmatoarele lucrari de reabilitare a statiei: LINIA APEI

Epurare avansata

Stație reactivi pentru îndepărtarea fosforului LINIA NĂMOLULUI

Statie de deshidratare mecanica avansata a namolului.Se va construi o statie noua de deshidratare mecanica a namolului, pentru obtinerea unei concentratii minime de 35% s.u.

EPTISA ROMANIA SRL





Platformă pentru depozitarea temporară a nămolului deshidratat.Platforma de depozitare namol va avea capacitate pentru stocarea namolului deshidratat pentru o perioada de cel putin doua saptamani. Instalatie de preparare-dozare var Retea de canalizare Inlocuire retea de canalizare in lungime totala de 1.183 m, PVC De 315 – 400 mm; Extindere retea de canalizare in lungime totala de 46.392 m, PVC De 250 – 400 mm, PAFSIN De 1000 mm. Statii de pompare ape uzate: Statie de pompare ape uzate SPAU 1: 1A+1R, Q = 16 l/s, Hp = 8,5 m, P = 7,5 kW, conducta de refulare cu o lungime de 262 m, PEID, De 160 mm; este amplasata pe Str. Traian Doda Statie de pompare ape uzate SPAU 2: 1A+1R, Q = 11 l/s, Hp = 9 m, P = 4 kW, conducta de refulare cu o lungime de 542 m, PEID, De 140 mm; este amplasata pe Str. Banaduc Statie de pompare ape uzate SPAU 3: 1A+1R, Q = 5 l/s, Hp = 8 m, P = 2,2 kW, conducta de refulare cu o lungime de 155 m, PEID, De 90 mm; este amplasata pe Str. Bistra; Statie de pompare ape uzate SPAU 4: 1A+1R, Q = 8 l/s, Hp = 8 m, P = 2,2 kW, conducta de refulare cu o lungime de 65 m, PEID, De 110 mm; este amplasata pe Str. Bistra; Statie de pompare ape uzate SPAU 5: 1A+1R, Q = 4 l/s, Hp = 4,5 m, P = 2,2 kW, conducta de refulare cu o lungime de 61 m, PEID, De 90 mm; este amplasata pe Str. Scanteia; Statie de pompare ape uzate SPAU 6: 1A+1R, Q = 5 l/s, Hp = 5,5 m, P = 2,2 kW, conducta de refulare cu o lungime de 42 m, PEID, De 90 mm; este amplasata pe Str. Mociur; Statie de pompare ape uzate SPAU 7: 1A+1R, Q = 4 l/s, Hp = 8,5 m, P = 2,2 kW, conducta de refulare cu o lungime de 88 m, PEID, De 90 mm; este amplasata pe Str. 1 Mai; Statie de pompare ape uzate SPAU 8: 1A+1R, Q = 10 l/s, Hp = 6 m, P = 4 kW, conducta de refulare cu o lungime de 32 m, PEID, De 140 mm; este amplasata in SEAU; Statie de pompare ape uzate SPAU 9: 1A+1R, Q = 15 l/s, Hp = 11 m, P = 7,5 kW, conducta de refulare cu o lungime de 380 m, PEID, De 160 mm; este amplasata pe Str. Traian Doda. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Resita. Totusi, o parte din retele de canalizare existente si din colectoare necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii infiltratiilor. Totodata retele de canalizare trebuie extinse in vederea deservirii intregii aglomerari Resita, respectiv noilor zone rezidentiale din Resita. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II

2.11.2. Aglomerarea CARANSEBES

Sistemul de canalizare din aglomerarea Caransebes este un sistem unitar. Acesta functioneaza in mod gravitational, iar apa uzata este epurata in statia de epurare Caransebes, situata pe strada A.I. Cuza. Emisarul statiei de epurare Caransebes este raul Timis. Timisul izvorăste de pe versantul estic al Muntilor Semenic, de sub vârful Piatra Goznei (1.145 m), de la altitudinea de 1.135 m, si pe o lungime de 244 km (pe teritoriul tării noastre) colectează apele a 150 de râuri, cu o lungime a retelei hidrografice de 2.434 km si o densitate de 0,33 km/km

2. Acest râu este un afluent

direct al Dunării, confluenta situându-se pe teritoriul Serbiei. Suprafata bazinului este de 7.310 km2. În

bazinul râului Timis scurgerea medie multianuală are valori cuprinse între 2 l/s/km2 si 40 l/s/km2. Principalii

săi afluenti sunt: Bistra, cu o lungime de 60 km si o suprafată a bazinului colector de 919 km2, Bârzava, cu

lungime de 154 km si suprafată a bazinului de receptie de 1.202 km2 si Moravita în lungime de 47 km si cu o suprafată a bazinului de receptie de 435 km

2.

Conform Raportului – Starea mediului in judetul Caras-Severin in anul 2012 elaborat de APM Caras-Severin privind Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile „acest tip de monitoring s-a efectuat în 23 sectiuni de supraveghere, fiind monitorizati indicatorii din grupa nutrientilor, iar cu frecventă mărită se monitorizează parametrul „nitrati”. Acest tip de monitoring s-a aplicat în acele zone, unde a existat suspiciunea că, corpurile de apă sunt vulnerabile sau sunt cu risc de a fi poluate cu nitrati din surse agricole.



7 RW5.2_B4 ( Timis – Cf.Sebes Timis Av.cf.Potoc 3,527

EPTISA ROMANIA SRL





– cf.Tapia)

8 RW5.2_B6 ( Timis – evacuare CG Lugoj – cf.Timisana

Timis Am.cf.Timisana 2,652

9 RW5.2_B7 ( Timis – cf.Timisana – frontiera ROSMR

Timis Loc.Sag 3,934




Sursa de apa




Indicatori depasiti

Timis Priza

potabilizare Caransebes

Timis ac. Zervesti

3 006,348 25 260 A2 -

Timis Priza potabilizare Otelu Rosu

Bistra Marului

2 248,931 11 712 A2 -

Timis Priza potabilizare

Nadrag Nadrag 217,595 2 285 A2 suspensii

Timis Priza potabilizare

Lugoj Timis 4 346,011 40 350 A2 -

Reteaua de canalizare


Retea canalizare menajera

Beton 200 - 800 40,94 peste 30 ani

Total 40,94

In medie in sistemul de canalizare sunt 562 avarii pe an. Statii de pompare ape uzate In sistemul de canalizare nu exista statii de pompare ape uzate, apa uzata curgand gravitational pana la statie de epurare Caransebes. Statia de epurare Emisarul statiei de epurare Caransebes este raul Timis. Apa uzata colectata ajunge la statia de epurare Caransebes care cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice: a. Treapta de epurare mecanica • Camera de admisie; • 2 gratare care se curata manual; • 1 bazin de indepartare a grasimilor; • 2 decantoare primare; b. Treapta de epurare biologica • 2 bazine de aerare ; • 2 decantoare secundare; • 2 rezervoare de fermentare a namolului; • 1 pat de uscare a namolului; c. Treapta de epurare chimica • Statie de clorare; • Bazin de contact cu sicane.

EPTISA ROMANIA SRL





Deficiente Sistemul de canalizare existent nu acopera intreaga zona rezidentiala a aglomerarii Caransebes. Statia de epurare are urmatoarele deficiente: • Echipamente aflate intr-o stare avansata de uzura fizica, functioneaza cu greu; • Procesul de epurare nu este compatibil cu valorile parametrilor de calitate ai apei uzate; • Obiectele tehnologice sunt vechi si uzate; • Statia nu are capacitate suficienta. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Caransebes si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL 05 „Construcţia şi reabilitarea staţiei de epurare in Caransebes” si CS – CL 07 – „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, a retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Caransebes si Baile Herculane” Statie de epurare noua in Caransebes Se realizeaza pe amplasamentul stației existente care se va demola. Stația nouă va avea următoarele carcteristici:

capacitate stație: 29.700 l.e.;

epurare mecanică și biologică cu treaptă terțiară - aerare prelungită cu stabilizarea simultană a nămolului (fermentare aerobă);

deshidratare mecanică a nămolului și platforme de depozitare intermediară a nămolului;

apa epurată va fi deversată în râul Timiș. Tehnologia de epurare propusa cuprinde o treapta mecanica fara decantor primar si o treapta de epurare avansata (indepartare C, nitrificare si denitrificare cu aerare prelungita si precipitare chimica a fosforului). Namolul rezultat va fi deshidratat la 22% s.u.. Proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:

Demolarea structurilor existente

Deversor ape pluviale

Prevederea gratarelor rare si fine

Indepartarea nisipului si a grasimii

Deversor 2 ape pluviale

Aerare extinsa nitrificare/denitrificare namol activ (tratare bilogica)

Reducere fosfor pe cale chimica

Decantare finala

Conducta evacuare si gura de deversare

Ingrosare namol

Deshidratare namol

Depozitare temporara a namolului deshidratat

Cladire administrativa, laborator, dispecerat, centrala termica si atelier mecanic LINIA APEI

Intrare statie

Cameră de admisie în statie si deversor

Statie de receptie pentru namolul provenit din fose septice

Clădire grătare rare si dese

Statie de pompare apă uzată

Deznisipator-separatorul de grasimi cu insuflare de aer

Debitmetru cu ultrasunete si punct de prelevare probe din influent

Deversor amonte de treapta biologică Epurare biologică

Bazin de nămol activat (aerare prelungită, nitrificare - denitrificare)

Statie de suflante pentru bazinele cu nămol activat (izolate fonic)

Camera de distributie la intrarea în decantorul secundar

Statie reactivi pentru îndepărtarea fosforului

Decantoare secundare

Debitmetru cu ultrasunete si punct de prelevare probe din efluent

EPTISA ROMANIA SRL





Conducta de evacuare si gura de varsare

LINIA NĂMOLULUI

Din procesele de epurare rezultă: nămol în exces (deja stabilizat în bazinul cu nămol activat cu aerare

prelungită) care va fi îngrosat si mai apoi deshidratat la 22% substantă uscată după cum prevede strategia

nămolului.

Statie pompare nămol recirculat si în exces

Concentrator mecanic nămol în exces

Bazin tampon pentru nămol concentrat

Unitate deshidratare mecanică

Statie de pompare supernatant

Platformă pentru depozitarea temporară a nămolului deshidratat Clădire administrativă si laborator Reteaua de canalizare Reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime de 12.101 m; S-au prevazut tuburi din PVC SN8, cu diametre cuprinse intre Dn 250 mm si Dn 500 mm, respectiv PAFSIN SN 10.000 cu diametre cuprinse intre Dn 600 mm Dn 1.000.

Extinderea retelei de canalizare pe o lungime de 20.168 m; Reteaua de canalizare se va executa din tuburi din PVC SN8, cu diametrul cuprins intre 250 - 315 mm.

Statii de pompare ape uzate – 4 bucati. SPAU 1 – localizata langa podul vechi peste raul Timis echipata cu (1+1) pompe. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici: Debit: Qpompa = 108 m3/h; Inaltime pompare: H = 7 m. SPAU 2 – localizata pe strada Nicolae Balcescu echipata cu (1+1) pompe eficiente din punct de vedere economic. Statia va fi dotata cu sistem de separare de solide. Pompele vor avea urmatoarele caracteristici: Debit: Qp = 54 m3/h;Inaltime pompare: H = 43 m. SPAU 3 – localizat pe strada Carasului echipata cu (1+1) pompe. Pompele vor functiona submersibil si uscat cu rotor ce permite trecerea particulelor solide din apa cu o dimensiune de 75 mm si vor avea urmatoarele caracteristici:Debit: Qp = 23 m3/h;Inaltime pompare: H = 16 m. SPAU 4 – localizata pe strada 1, echipata cu (1+1). Pompele vor functiona submersibil, prevazute cu tocator si vor avea urmatoarele caracteristici: Debit: Qp = 7,2 m3/h;Inaltime pompare: H = 8 m. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Caransebes. Totusi, o parte din retele de canalizare existente si din colectoare necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii infiltratiilor. Totodata retele de canalizare trebuie extinse in vederea deservirii intregii aglomerari Caransebes. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.11.3. Aglomerarea BOCSA

Sistemul de colectare a apelor uzate din Bocsa este un sistem mixt. Reteaua de canalizare Realizarea sistemul de canalizare a inceput in anul 1952, cand un colector cu diametrul de 800 mm a fost pozat pe stazile din nordul drumului national. Acesta a fost extins in anul 1960 pe o lungime de 800 m cu un alt colector cu diametrul de 500 mm, si apoi a fost extins in anul 1970 cand au fost construite blocurile. Construirea statiei de epurare nu a fost niciodata finalizata, iar colectorul principal cu diametre intre 800 si 1000 mm, deverseaza direct in Moravita, un izvor local afluent al raului Barzava. Reteaua de canalizare existenta este de tip mixt si cuprinde 8.01 km colectoare cu diametre cuprinse intre 300 mm si 1000 mm, realizate din beton.


Sistem combinat

Beton 300 0,54 peste 30 ani

EPTISA ROMANIA SRL





400 0,26 peste 30 ani

600 0,45 peste 30 ani

800 - 1000 3,98 peste 30 ani

Retea de canalizare meteorica

Beton 300 - 600 0,6 peste 30 ani

1000 2,18 peste 30 ani

Total 8,01

Statii de pompare apa uzata In sistemul de canalizare nu sunt statii de pompare apa uzata. Statie de epurare In anii 1970 s-a inceput constructia unei statii de epurare pentru a deservi blocurile aflate in constructie in aceeasi perioada. In statie nu au fost niciodata montate instalatiile si utilajele necesare, iar reteaua nu a fost extinsa pana in amplasamentul statiei. Statia nu poate fi reabilitata, astfel incat autoritatile locale au hotarat sa se construiasca o statie noua, pe un amplasament din apropierea celui vechi, amplasament care este in proprietatea autoritatilor locale. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Bocsa si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL 03 „Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Resita, Bocsa, Anina si Oravita” si CS – CL 08 – „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din localitatea Bocsa” Descrierea solutiei Statiei de epurare Bocsa Proiectul propune in orasul Bocsa o noua statie de epurare ape uzate situata langa amplasamentul statiei de epurare existent, statie ce se afla intr-o stare avansata de degradare, fiind scoasa din functiune. Apa uzata epurata va fi deversata in raul Barzava. Raul Barzava, alcatuieste alaturi de raurile Timis, Caras, Cerna si Nera reteaua hidrografica a judeteului Caras Severin. Cursul raului Barzava constituie un culoar de legatura intre Resita si campia Timisului.Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna, Valiug si Secu. Raul Barzava este unul din principalii afluenti ai raului Timis, cu o lungime de 154 km si suprafata a bazinului de receptie de 435 kmp. Conform Raportului – Starea mediului in judetul Caras-Severin in anul 2012 elaborat de APM Caras-Severin privind Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile „acest tip de monitoring s-a efectuat în 23 sectiuni de supraveghere, fiind monitorizati indicatorii din grupa nutrientilor, iar cu frecventă mărită se monitorizează parametrul „nitrati”. Acest tip de monitoring s-a aplicat în acele zone, unde a existat suspiciunea că, corpurile de apă sunt vulnerabile sau sunt cu risc de a fi poluate cu nitrati din surse agricole.



15. RW5.38-B5 (Barzava-Cf.Fizes – frontiera RO-SMR

Barzava Loc. Partos 12,319




Sursa de apa




Indicatori depasiti

Barzava Priza

potabilizare Resita

Barzava ac. Secu

12 532, 487 68 456 A2 -

EPTISA ROMANIA SRL





Populatia echivalenta a noii statii de epurare va fi de 11.600 L.E. Tehnologia de epurare propusa cuprinde o treapta mecanica fara sedimentare primara, epurare biologica avansata cu aerare prelungita, nitrificare denitrificare si defosforizare chimica in decantoarele secundare precum si o linie de prelucrare a namolului. Namolul rezultat va fi deshidratat la 22% s.u.. Proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:

Pretratarea apei uzate brute, prin prevederea gratarelor rare si dese;

Pomparea apei uzate brute;

Indepartarea nisipului si a grasimii;

Egalizarea/omogenizarea debitelor si incarcarilor;

Aerare extinsa si nitrificare/denitrificare cu namol activat (tratare biologica);

Decantare finala;

Ingrosare mecanica a namolului;

Bazin tampon de namol;

Deshidratare mecanica a namolului;

Depozitare temporara a namolului deshidratat;

Cladire administrative, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic. LINIA APEI

Investițiile propuse în noua stație de epurare apă uzată pe linia apei sunt:

Epurare mecanica

Camera de admisie si by-pass a statiei de epurare


Cladire gratare rare si dese

Stație de pompare apă uzată

Deznisipator separator de grasimi cu insuflare de aer

Debitmetru cu ultrasunete și punct de prelevare probe din influent

Bazin de egalizare debite si incarcari Epurare biologică

Bazin de namol activat (aerare prelungita, nitrificare-denitrificare)

Statie de suflante pentru bazinele cu namol activat

Stație reactivi pentru îndepărtarea fosforului

Camera de distribuție la intrarea în decantoarele secundare

Decantor secundar

Debitmetru cu ultrasunete și punct de prelevare probe din efluent

Conducta de evacuare si gura de varsare LINIA NĂMOLULUI

Statie de pompare namol recirculat si in exces

Concentratoare mecanice namol in exces

Bazin tampon si statie de pompare pentru namol concentrat

Unitate deshidratare mecanica a namolului


Platformă pentru depozitarea temporară a nămolului deshidratat

Cladire administrativa si laborator

Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul statiei Reteaua de canalizare Reabilitare retea de canalizare in lungime totala de 831 m; Se vor inlocui conductele vechi cu tuburi din PVC SN 8, cu diametrul nominal cuprins intre 250 si 400 mm. Extindere retea de canalizare in lungime totala de 47.208 m Reteaua de canalizare se va extinde cu o lungime de 47.208 m (retea: 46.084 m + traversari: 1.124m) si se va executa din tuburi din PVC, cu diametrul de De 200 ÷ 250 mm, SN 8 si tuburi din ceramica cu diametrul De 400 mm. Statii noi de pompare ape uzate: Statie de pompare ape uzate SPAU 1 (str. Funicularului): 1+1R pompe Qtotal =30 l/s, Hp = 9 mCA si conducta de refulare PEID, De 200 mm, L = 253 m;

EPTISA ROMANIA SRL





Statie de pompare ape uzate SPAU 2 (str. Bichistin): 1+1R pompe Qtotal =30 l/s, Hp = 12 mCA si conducta de refulare PEID, De 200 mm, L = 416 m; Statie de pompare ape uzate SPAU 3 (str. Tarinei): 1+1R pompe Qtotal =2,5 l/s, Hp = 11 mCA si conducta de refulare PEID, De 63 mm, L = 170 m; Statie de pompare ape uzate SPAU 4 (str. Oituzului): 1+1R pompe Qtotal =2,5 l/s, Hp = 13 mCA si conducta de refulare PEID, De 63 mm, L = 183 m; Statie de pompare ape uzate SPAU 5 (str. Ion Vidu): 1+1R pompe Qtotal =15 l/s, Hp = 29 mCA si conducta de refulare PEID, De 160 mm, L = 563 m; Statie de pompare ape uzate SPAU 6 (str. Mihail Gaspar): 1+1R pompe Qtotal =10 l/s, Hp = 8 mCA si conducta de refulare PEID, De 125 mm, L = 54 m; Statie de pompare ape uzate SPAU 7 (str. Tiberiu Botlik): 1+1P pompe Qtotal =2,5 l/s, Hp = 21mCA si conducta de refulare PEID, De 63 mm, L = 495 m; Statie de pompare ape uzate SPAU 8 (str. Marmorei): 1+1R pompe Qtotal =25 l/s, Hp = 7 mCA si conducta de refulare PEID, De 200 mm, L = 139 m; Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Bocsa. Totusi, o parte din retele de canalizare existente si din colectoare necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii infiltratiilor. Totodata retele de canalizare trebuie extinse in vederea deservirii intregii aglomerari Bocsa. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.11.4. Aglomerarea OTELU ROSU

Sistemul de canalizare existent in aglomerarea Otelu Rosu cuprinde: • Retea de canalizare de tip divizor cu o lungime totala de 16.9 km; • Statie de epurare. Apa meteorica este colectata in rigole din beton sau pietris si este descarcata direct in cursurile de apa care traverseaza aglomerarea. Retea de canalizare



400 - 600 6,5 peste 30 ani

600/900 0,7 peste 30 ani

Total 16,9

Statii de pompare apa uzata Sistemul de canalizare din aglomerarea Otelu Rosu nu cuprinde statii de pompare apa uzata, deoarece configurarea terenului natural favorizeaza curgerea gravitationala a apei uzate catre punctul de deversare. Statii de epurare Apa uzata menajera colectata in aglomerarea Otelu Rosu este epurata in statia de epurare existenta situata pe o proprietate privata. Profilul tehnologic al SEAU cuprinde urmatoarele obiecte: Camera de admisie - Camera de adnisie este realizata din beton si este echipata cu doua deversoare din lemn. Gratar rar - Gratarul rar este realizat din 11 bare de metal cu urmatoarele dimensiuni: 40 x 10 mm, pozitionate echidistant la 40 mm. Gratarul este inclinat la 120 ° fata de luciul apei. Deznisipator - Treapta de deznisipare este compusa din doua camere orizontale. Acest obiect a fost proiectat pentru a retine nisipul cu dimensiuni cuprinse intre 0.2 si 2 mm, dar este intr-o stare necorespunzatoare si nu functioneaza la capacitate maxima. Debitmetru Parshall -Este un canal din beton armat proiectat pentru a masura debitul de apa uzata. Acesta este intr-o stare avansata de degradare.

EPTISA ROMANIA SRL





Decantoare primare - Exista 4 decantoare primare realizate din beton armat de tip IMHOFF, care au un diametru de 8 m si o inaltime de 7 m. Structura acestora se afla intr-o stare avansata de degradare, in prezent nu sunt functionale. Statie de pompare namol primar - Linia namolului primar a fost proiectata pentru ca namolul sa curga gravitational de la decantoarele primare pana la statia de pompare si apoi este pompat pe paturile de uscare. Aceasta statie este un cheson cu diametrul de 4.50 m, echipat cu (1+1) pompe care au urmatoarele

caracteristici: Q = 28 m3

/h; H = 15 m; P = 4 kW. In prezent aceasta statie de pompare nu este functionala. Paturi de uscare namol - In statia de epurare existenta sunt 4 paturi de uscare, fiecare avand o suprafata de

600 m2

. Suprafata totala a paturilor de uscare este de 2,400 m2

. Paturile sunt imprejmuite de un perete din beton, iar sub ele exista un sistem de drenare folosit pentru colectarea supernatantului. Pe aceste paturi

poate fi depozitat aproximativ 2.5 m3

/zi de namol cu o umiditate de 95%. Statie de pompare supernatant - Statia de pompare supernatant este echipata cu (1+1) pompe care au

urmatoarele caracteristici:Q = 28 m3

/h; H = 15 m; P = 4 kW. In prezent aceasta statie nu functioneaza. Deficiente Retea de canalizare Acoperire insuficienta; Colectoare vechi si uzate, cu avarii dese si cu panta insuficienta astfel incat se produc colmatari ale acestora. Dificultate in interventii deoarece colectoarele sunt pe proprietati private. Statie de epurare Toate obiectele din SEAU sunt intr-o stare avansata de degradare si au eficienta scazuta. Statia este situata pe o proprietate privata. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Otelu Rosu si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL 04 „Construcţia şi reabilitarea staţiilor de epurare in Otelu Rosu, Moldova Noua, Baile Herculane” si CS – CL 11 – „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Otelu Rosu” Statie de epurare noua in Otelu Rosu Se realizeaza pe un amplasament nou, in localitatea Otelu Rosu. Statia de epurare va primi apa uzata din aglomerarea Otelu Rosu. Capacitatea noii statii de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este de 8.000. Emisarul este raul Bistra. Raul Bistra este unul din principalii afluenti ai raului Timis, cu o lungime de 60 km si o suprafată a bazinului colector de 919 km

2

Cursul de apa Bistra a fost analizat in Raportul „Starea mediului in judetul Caras-Severin in anul 2012 elaborat de APM Caras-Severin” Conform acestui Raport in ceea ce priveste Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile „acest tip de monitoring s-a efectuat în 23 sectiuni de supraveghere, fiind monitorizati indicatorii din grupa nutrientilor, iar cu frecventă mărită se monitorizează parametrul „nitrati”. Acest tip de monitoring s-a aplicat în acele zone, unde a existat suspiciunea că, corpurile de apă sunt vulnerabile sau sunt cu risc de a fi poluate cu nitrati din surse agricole.



10 RW5.2.20_B2 ( Bistra – av.cf.Bistra Marului)

Bistra Loc.Obreja 3,819

Cele 23 sectiuni monitorizate s-au incadrat in limitele admise (azotati<50 mg/l) conform HG 964/2000 cu completarile ulterioare” In ceea ce priveste Statia de epurare, proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:


Statie de pompare apa uzata bruta

Bazin deznisipator-separator de grasimi

EPTISA ROMANIA SRL





Bazin de egalizare debite si omogenizare incarcari

Aerare extinsa nitrificare/denitrificare namol activat

Precipitarea chimica a fosforului

Decantare finala

Ingrosare namol

Deshidratare namol


Cladire administrative, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic

LINIA APEI

Camera de intrare si by-pass a statiei de epurare

Unitate de receptie pentru namolul provenit din fose septice

Clădire grătare rare si dese


Deznisipator-separatorul de grasimi cu insuflare de aer


Bazin de egalizare debite si incarcari Epurare biologică

Bazin de nămol activat (aerare prelungită, nitrificare - denitrificare)

Statie de suflante pentru bazinele cu nămol activat (izolate fonic)


Camera de distributie la intrarea în decantoarele secundare


Statie pompare apa uzata epurata



LINIA NĂMOLULUI

Din procesele de epurare rezultă: nămol în exces (deja stabilizat în bazinul cu nămol activat cu aerare prelungită) care va fi îngrosat si mai apoi deshidratat la 22% substantă uscată după cum prevede strategia nămolului.

Statie pompare nămol recirculat si în exces

Concentrator mecanic nămol în exces

Bazin tampon si statie de pompare pentru nămolul concentrat

Unitate deshidratare mecanică a namolului



Clădire administrativă si laborator Reteaua de canalizare Reabilitare retea de canalizare in lungime totala de 7,348 km; S-au prevazut tuburi din PVC, cu diametre de De 250 mm si 315 mm, SN 8. Extindere retea de canalizare in lungime totala de 22,172 km. Se va executa din tuburi din PVC,cu diametrul de De 250 mm si 315 mm, SN 8. Statii de pompare ape uzate: 5 unitati SPAU 1 Str Ciresului SPAU 2 Str Mihai Eminescu SPAU 3 Str Otelarilor SPAU 4 Str Kogalniceanu SPAU 5 Str Hategului Concluzii:

EPTISA ROMANIA SRL





Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Otel Rosu. Totusi, o parte din retele de canalizare existente si din colectoare necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii infiltratiilor, precum si extinderea retelelor de canalizare in vederea deservirii intregii aglomerari. Deoareace se propune extinderea retelelor de canalizare, noul Consultant va trebui sa justifice, daca este cazul, pe baza investigatiilor aprofundate (masuratori debite, analize apa uzata, etc) necesitatea extinderii capacitatii de epurare a SEAU Otelu Rosu. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.11.5. Aglomerarea MOLDOVA NOUA

Reteaua de canalizare Lungimea totala a retelei de canalizare existenta este de aproximativ 19.5 km colectoare realizate din PVC (4.2 km) si beton (15.3 km), cu diametre cuprinse intre 250 mm si 600 mm.



300 7,1 peste 30 ani



PVC 250 3,4 15 – 20 ani

315 0,8 15 – 20 ani

Total 19,5

Statii de pompare ape uzate In Moldova Veche exista o statie de pompare apa uzata care pompeaza apa uzata, colectata in partea de sud a zonei, direct in fluviul Dunare. Statie de epurare Orasul Moldova Noua nu beneficiaza de o statie de epurare, apa uzata colectata este deversata in rau care

traverseaza localitatea sau in fluviul Dunare. Deficiente Acoperire insuficienta; Colectoare vechi si avariate; Infiltratii importante. Poluarea accentuala a raurilor din localitate. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Moldova Noua si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL 04 „Construcţia şi reabilitarea staţiilor de epurare in Otelu Rosu, Moldova Noua, Baile Herculane” si CS – CL 09 – „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, Retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Moldova Noua” Descrierea solutiei Statiei de epurare Moldova Noua Se realizeaza o satie de epurare noua care va primi apa uzata din localitatea Moldova Noua. Capacitatea noii statii de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este de 7000. Sistemul de canalizare este separativ. Emisarul este fluviul Dunarea (Fluviul Dunărea mărgineste Spatiul Hidrografic Banat, lungimea acestui tronson fiind de 145 km). Proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:



Statie pompare apa uzata

Aerare extinsa nitrificare/denitrificare namol activ

Indepartarea chimica a fosforului

Decantare finala

Ingrosare namol

Deshidratare namol


EPTISA ROMANIA SRL





Cladire administrativa, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic

LINIA APEI

Camera de admisie de intrare si by-pass a statiei de epurare






Bazin de egalizare debite si incarcari

Epurare biologică


Bazine biologice







LINIA NĂMOLULUI


Concentrator mecanic namol in exces





Cladire administrativa si laborator Reteaua de canalizare Reabilitare retea de canalizare pe o lungime de 12.002 m (retea:11962m si subtraversari 40m); Se vor inlocui conductele vechi cu tuburi din PVC SN 8, cu diametrul nominal de 250 mm. Extindere retea de canalizare cu 13.201 m (retea:13010m si subtraversari 191m) se va executa din tuburi din PVC, cu diametrul de De 250 mm, SN 8. Statii noi de pompare ape uzate: 2 unitati: Statie de pompare ape uzate SPAU 1 (intersectie str. Vlasch Kraj cu str. Dunarii): 1+1R pompe Qp =3 mc/h, Hp = 21mCA si conducta de refulare PEID, Dn 110mm, L = 1240 m; Statie de pompare ape uzate SPAU 2 (intersectie str. Sf Varvara cu str. Dunarii): 1+1R pompe Qp =3 mc/h, Hp = 23 mCA si conducta de refulare PEID, De 110 mm, L = 1578 m. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Moldova Noua. Totusi, retele de canalizare trebuie extinse in vederea deservirii intregii aglomerari Moldova Noua, respectiv noilor zone rezidentiale din Moldova Noua, Moldova Veche precum si cartierul Macesti. Localitatea adiacenta Macesti va face parte din aglomerarea Moldova Noua, fiind deservite de aceasi statie de epurare. Deoareace se propune extinderea retelelor de canalizare si in Macesti, noul Consultant va trebui sa justifice, daca este cazul, pe baza investigatiilor aprofundate (masuratori debite, analize apa uzata, etc) necesitatea extinderii capacitatii de epurare a SEAU Moldova Noua. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.11.6. Aglomerarea ORAVITA

Reteaua de canalizare

EPTISA ROMANIA SRL





In aglomerarea Oravita exista o retea de canalizare de tip unitar cu o lungime totala de 9.8 km. Clectoarele sunt realizate din PAFSIN si azbociment. Reteaua existenta este impartita in doau retele care deservesc zone diferite ale orasului. Cele mai vechi colectoare sunt in functiune din anul 1965, ele deservind o zona cu blocuri din nordul orasului. Colectoarele sunt realizate din azbociment. In anul 1990 aceasta retea a fost extinsa pentru a acoperii intreaga parte de nord a orasului. Apa uzata colectata este deversata pe un camp de la periferia orasului. In anul 2008 o noua retea de canalizare a fost realizata in partea de sud o orasului. Colectoarele sunt realizate din PAFSIN si acopera doar 4 strazi. In prezent, colectoarele functioneaza cu probleme pe una dintre strazi apa acumulandu-se pe conducte, datorita pantei negative a radierelor pe sectorele respective. Colectoarele existente deverseaza direct in raul Oravita in mai multe puncte.


Azbociment 200 - 500 8,5 peste 35 ani

PAFSIN 600 1,3 15 – 20 ani

Total 9,8

Statii de pompare apa uzata Sistemul de canalizare din aglomerarea Oravita nu cuprinde nici o statie de pompare apa uzata, deoarece panta naturala a terenului favorizeaza curgerea gravitationala a apei uzate catre punctele de deversare, in aproape toate zonele acoperite de reteaua de canalizare. Statie de epurare In Oravita nu exista statie de epurare Deficiente Retea de canalizare – acoperire insuficienta, In anul 2010, in sistemul de canalizare din aglomerarea Oravita au fost inregistrate 125 avarii. Cele mai multe probleme sunt legate de colmatarea colectoarelor in zona unde acestea au panta negativa. Apa uzata este deversata in emisar fara a fi epurata, ceea ce reprezinta un real pericol pentru mediu. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Oravita si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL 03 „Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Resita, Bocsa, Anina si Oravita” si CS – CL 10– „ Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Oravita” Descrierea solutiei Statiei de epurare Oravita Proiectul propune realizarea unei statii de epurare noi. Capacitatea noii statii de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este de 11.200. Sistemul de canalizare este mixt. Emisarul este raul Oravita. Cursul de apa Oravita a fost analizat in Raportul „Starea mediului in judetul Caras-Severin in anul 2012 elaborat de APM Caras-Severin” Conform acestui Raport in ceea ce priveste Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile „acest tip de monitoring s-a efectuat în 23 sectiuni de supraveghere, fiind monitorizati indicatorii din grupa nutrientilor, iar cu frecventă mărită se monitorizează parametrul „nitrati”. Acest tip de monitoring s-a aplicat în acele zone, unde a existat suspiciunea că, corpurile de apă sunt vulnerabile sau sunt cu risc de a fi poluate cu nitrati din surse agricole.



20 RW5.3.10.a_B1 ( Oravita (Magurean))

Oravita Am.cf.Lisava-Brosteni

2,758

Cele 23 sectiuni monitorizate s-au incadrat in limitele admise (azotati<50 mg/l) conform HG 964/2000 cu completarile ulterioare” In ceea ce priveste Statia de epurare, tehnologia de epurare propusa cuprinde o treapta mecanica fara decantor primar si o treapta de epurare avansata (indepartare C, nitrificare si denitrificare cu aerare prelungita) si o treapta de prelucrare a namolului. Namolul rezultat va fi deshidratat la 22% s.u.. Proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:

EPTISA ROMANIA SRL





Prevederea deversorului amonte de SE



Statie pompare apa uzata

Bazin de omogenizare/egalizare debite

Deversor treapta II


Precipitarea chimica a fosforului

Decantare finala

Ingrosare namol

Bazin stocare namol ingrosat

Deshidratare namol


Cladire administrative, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic

LINIA APEI

Intrare stație

Cameră de admisie în stație și deversor



Stație de pompare apă uzată



Bazin de egalizare debite si incarcari

Deversor amonte de treapta biologică Epurare biologică



Stație reactivi pentru îndepărtarea fosforului

Camera de distribuție la intrarea în decantoarele secundare

Decantor secundar



LINIA NĂMOLULUI

Din procesele de epurare rezultă: namol în exces (deja stabilizat in bazinul cu namol activat cu aerare prelungita) care va fi ingrosat si mai apoi deshidratat la 22% substanta uscata după cum prevede strategia namolului.


Concentrator mecanice namol in exces




Platformă pentru depozitarea temporară a nămolului deshidratat - Platforma de depozitare namol va avea capacitate pentru stocarea namolului deshidratat pentru o perioada de cel putin 6 luni.

Cladire administrativa si laborator Reteaua de canalizare Reabilitarea retelei de canalizare pe str. Racasdiei, pe o lungime de 402 m. S-au prevazut tuburi din PVC, cu diametre de De 250 mm, SN 8.

EPTISA ROMANIA SRL





Extinderea retelei de canalizare cu o lungime de 21.669 m.Se va executa din tuburi din PVC, cu diametrul de De 250 mm, SN 8, cu exceptia tronsonului final de pe str. Brosteni, ce se va realiza din conducta avand De 315 mm, SN 8. Statii de pompare – 11 unitati SPAU 1 Str Mihai Viteazu SPAU 2 Str Vasile Alecsandri SPAU 3 Str Spitalului SPAU 4 Str Vasile Alecsandri SPAU 5 Str Răcăsdie SPAU 6 Str Avram Iancu SPAU 7 Str Horia SPAU 8 Str Grădinilor SPAU 9 Str Timisoarei SPAU 10 Str Closca SPAU 11 Str Nucilor Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Oravita. Totusi, o parte din retele de canalizare existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii infiltratiilor. Totodata retele de canalizare trebuie extinse in vederea deservirii intregii aglomerari Oravita, respectiv noilor zone rezidentiale. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.11.7. Aglomerarea BAILE HERCULANE

Reteaua de canalizare Reteaua de canalizare este de tip divizor cu o lungime totala de 15.9 km



PVC 250 - 315 6,3 15 – 20 ani

Total 15,9

Statii de pompare apa uzata Sistemul de canalizare din aglomerarea Baile Herculane cuprinde 3 statii de pompare apa uzata dupa um urmeaza: • SPAU 1 – situata pe strada Zavoiului, este un cheson cu diametrul de D=2 m si inaltimea de H=5 m; Statia

este echipata cu 2 pompe submersibile, fiecare avand urmatoarele caracteristici:Q = 8.33 m3

/h; H = 6.4 m. • SPAU 2 – situata pe strada Pecinisca, este un cheson cu diametrul de D=2 m si inaltimea de H=5 m; este

echipata cu 2 pompe submersibile, fiecare avand urmatoarele caracteristici:Q = 3.67 m3

/h;H = 9.6 m. • SPAU 3 – situata pe strada Abatorului, este un cheson cu diametrul de D=2 m si inaltimea de H=5 m; este

echipata cu 2 pompe submersibile, fiecare avand urmatoarele caracteristici Q = 34 m3

/h; H = 7.7 m. Statia de epurare Apa uzata menajere colectata din aglomerarea Baile Herculane este epurata in statia de epurare existenta, situata pe malul stang al raului Cernei. CERNA are o lungime de 79 km, iar bazinul său de receptie are o suprafată de 1.360 km

2. Cerna si-a

dezvoltat cea mai mare parte a cursului pe linia tectonică dintre grupele Muntilor Cernei-Gugu si Vâlcan-Mehedinti. Lungimea retelei hidrografice din bazinul hidrografic Cerna este de 524 km, densitatea acesteia fiind de 0,39 km/km

2. Scurgerea medie multianuală variază cu altitudinea. În zona superioară a bazinului

hidrografic se întâlnesc debite specifice ce oscilează în jurul valorii de 50-55 l/s/km2 (zona izbucului Cernei).

Conform Raportului – Starea mediului in judetul Caras-Severin in anul 2012 elaborat de APM Caras-Severin privind Monitorizarea si caracterizarea sectiunilor de potabilizare, „În Spatiul Hidrografic Banat, conform Manualului de operare, au fost monitorizate 11 prize de apă (râuri si lacuri)”.


EPTISA ROMANIA SRL






Sursa de apa Debit mediu prelevat in anul 2012



Indicatori depasiti

Cerna Priza

potabilizare Baile Herculane

Cerna ac.Herculanee

1 871,095 5 956 A2 -

Cerna Priza

potabilizare Mehadia

Sverdinul mare

300,22 1800 A2 -

Statia de epurare are o capacitate de 155 l/s. Profilul tehnologic al SEAU cuprinde urmatoarele obiecte:

Gratare rare; Deznisipator-separator de grasimi aerat; Decantoare primare orizontale – 2 unitati care au urmatoarele carcteristici: BxLxH=2.5x15x4

m; Bazine de namol activat – 2 unitati, din care numai unul este functional si este aerat cu o

instalatie mecanica; Decantoare secundare – 2 unitati cu urmatoarele caracteristici: BxLxH=7x7x4 m; din cele

doua bazine, numai unul este functional si este echipat cu pod raclor; Instalatie pentru namol de recirculare; Ingrosator de namol; Stabilizator de namol; Statie de pompare namol primar; Statie de pompare namol fermentat;

Paturi de uscare cu o suprafata totala de 2,440 m2

. Deficiente Unele colectoare inregistreaza avarii frecvente si necesita masuri de reabilitare. Toate obiectele din SEAU sunt intr-o stare avansata de degradare si necesita reabilitare. Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Baile Herculane si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL 04 „Construcţia şi reabilitarea staţiilor de epurare in Otelu Rosu, Moldova Noua, Baile Herculane” si CS – CL 07 – „Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, a retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Caransebes si Baile Herculane” Descrierea solutiei Statiei de epurare Baile Herculane Se realizarea o statie de epurare noua localizata pe amplasamentul existent din localitatea Baile Herculane. Capacitatea noii statii de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este de 7.500. Sistemul de canalizare este de tip divizor. Emisarul este raul Cerna. Proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:

Demolarea structurilor existente



Statie pompare apa uzata influenta


Indepartarea chimica a fosforului

Decantare finala

Ingrosare namol

Deshidratare namol


Cladire administrative, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic LINIA APEI

EPTISA ROMANIA SRL





Camera de intrare si by-pass a statiei de epurare




Deznisipator - separator de grasimi cu insuflare de aer


Bazin de egalizare debite si incarcari EPURARE BIOLOGICĂ


Statie de suflante pentru bazinele cu nămol activat







Concentrator mecanic namol in exces





Clădire administrativă si laborator Reteaua de canalizare Reabilitare retea de canalizare pe o lungime de 660 m; Se vor inlocui conductele vechi cu tuburi din PVC SN 8, cu diametrul nominal de 250 mm. Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Baile Herculane. Totusi, o parte din retele de canalizare existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii infiltratiilor. Totodata retele de canalizare trebuie extinse in vederea deservirii intregii aglomerari Baile Herculane, respectiv noilor zone rezidentiale. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II.

2.11.8. Aglomerarea ANINA

Reteaua de canalizare Reteaua de canalizare este de tip unitar cu o lungime totala de 12.6 km; • retea de canalizare menajera cu o lungime totala de 11.8 km; • retea de canalizare meteorica cu o lungime totala de 6.9 km;





400 0,30,4 peste 30 ani


Zidarie din piatra

4,0 peste 40 ani

PVC 200 1,1 15 – 20 ani

250 7,9 15 – 20 ani

315 2,8 15 – 20 ani

Total 24,4

Statie de epurare

EPTISA ROMANIA SRL





In localitatea Anina se afla in curs de construire o statie de epurare care va epura apa uzata colectata din cartierul Steierdorf. Celelalte zone din orasul Anina nu beneficiaza de o statie de epurare, prin urmare apa uzata colectata este deversata in izvoarele care traverseaza localitatea.

Statia de epurare din cartierul Steierdorf este o statie compacta care are o capacitate de Q=450 m3

/zi (1 x 3,000 l.e.). Aceasta este situata in partea de sud-est a localitatii Anina. Principalele obiecte tehnologice ale SEAU din cartierul Steierdorf sunt: Treapta de epurare mecanica: Bazin de omogenizare si site cu, curatare manuala; Statie de pompare apa uzata; Statie de site automata; Decantoare primare (cu posibilitate de indepartare a nisipului si grasimilor); Statie de dozare polimer pentru indepartarea fosforului; Treapta de epurare biologica: Bazin de namol activat cu bio-filtre fixe echipate astfel: Bio-filtre fixe; Echipament de aerare cu bule fine; Mixer pentru denitrificare. Treapta de tratare a namolului: Bazin de ingrosare a namolului primar si a celui in exces; Instalatie automata pentru deshidratarea namolului; Platforma de depozitare a namolului deshidratat. Sistem de dezinfectie cu UV. Statie de masurare a parametrilor apei epurate. Deficiente Acoperire insuficienta; Colectoare vechi si avariate; Infiltratii importante. Statie de epurare - Epurare insuficienta si poluare semnificativa a izvoarelor din oras Investitii in curs de realizare prin POS Mediu faza I Luand in considerare situatia actuala a sistemului de canalizare din Anina si a deficientelor acestuia, urmatoarele investitii privind colectarea si tratarea apelor uzate au fost considerate prioritare si propuse spre realizare in cadrul contractelor de lucrari CS – CL 03 „Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Resita, Bocsa, Anina si Oravita” si CS – CL 12 – „ Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Anina” Descrierea solutiei Statiei de epurare Anina Proiectul propune realizarea unei statii de epurare noua, pe un amplasament nou in localitatea Anina. Statia de epurare va primi o parte din apa uzata din localitatea Anina. Capacitatea noii statii de epurare, exprimata in locuitori echivalenti este de 2.000. Sistemul de canalizare este de tip divizor. Emisarul este paraul Anina. Populatia echivalenta a noii statii de epurare va fi de 2.000 L.E. Proiectul conceptual se bazeaza pe urmatorul flux tehnologic:

Camera de distributie si by-pass

Statie de pompare apa bruta


Unitate compacta de epurare mecanica

Unitate bazine pentru epurare biologica

Stocare coagulant

Unitate dezinfectie apa epurata


Rezervor de namol in exces

Statie pompare namol in exces

Bazin pentru stabilizarea namolului

Statie de suflante pentru stabilizarea namolului

EPTISA ROMANIA SRL





Statie de concentrare si deshidratare namol

Platforma pentru depozitarea temporara a namolului deshidratat

Cladire administrative, laborator, dispecerat, central termica si atelier mecanic LINIA APEI

Camera de distributie a statiei de epurare si by-pass


Statie de pompare apa uzata bruta

Debitmetru cu ultrasunete și punct de prelevare probe din influent EPURARE MECANICA

Unitate compacta de pretratare

Epurare biologică

Unitate de bazine pentru epurare biologica

Unitate de dezinfectie UV pentru efluentul deversat

Stocare coagulant



Din procesele de epurare rezulta namol in exces care va fi stabilizat intr-un bazin subteran, va fi ingroșat si mai apoi deshidratat la 22% substanta uscata, asa cum prevede strategia namolului.

Rezervor de namol in exces

Statie de pompare namol in exces

Bazin pentru stabilizarea namolului

Statie de suflante pentru stabilizarea namolului

Statie de prelucrare namol

Platforma pentru depozitarea temporara a namolului deshidratat - Platforma de depozitare namol va avea o capacitate pentru stocarea namolului deshidratat pentru o perioada de cel putin 6 luni.

Cladire administrativa si laborator

Reteaua de canalizare Reabilitare retea de canalizare in lungime totala de 2.011 m; S-au prevazut tuburi din PVC SN8, cu diametre de De 250 mm. Extindere retea de canalizare in lungime totala de 26.657 m. Se va executa din tuburi din PVC, cu diametrul de De 250 mm, SN 8. Statii de pompare ape uzate – 8 bucati SPAU 1 Str. Izvorului (pe teren str. Maial) SPAU 2 Str. Sf. Varvara SPAU 3 Str. Teilor SPAU 4 Cartier Bradet SPAU 5 Garliste SPAU 6 Cartier Bradet SPAU 7 Str. Cris SPAU 8 Str. Fagarasului Concluzii: Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarii Anina. In vederea deservirii intregii aglomerari Anina, respectiv noilor zone rezidentiale, retelele de canalizare trebuie extinse. Toate aceste investitii suplimentare sunt propuse a fi finantate prin POS Mediu faza II. La data actualizarii prezentului Masterplan, situatia semnarii contractelor de lucrari este prezentata in tabelul urmator :

EPTISA ROMANIA SRL





DENUMIRE CONTRACT DATA SEMNARII VALOAREA (LEI, FARA TVA)

CS-CL-01 Construirea si reabilitarea surselor de apa si a statiilor de tratare din Resita, Bocsa, Anina si Oravita

17.12.2013 10.668.171,60

CS-CL-02 Construirea si reabilitarea surselor de apa si statiilor de tratare a apei in Otelu Rosu, Moldova Noua, Caransebes si Baile Herculane

09.12.2013 37.842.397,50

CS-CL-03 Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Resita, Bocsa, Anina si Oravita

29.11.2013 33.007.340,47

CS-CL-04 Construirea si reabilitarea statiilor de epurare inOtelu Rosu, Moldova Noua si Baile Herculane

12.11.2013 24.389.344,00

CS-CL-05 Construirea si reabilitarea statiilor de epurare in Caransebes

07.05.2014 27.271.673,88

CS-CL-06 Reabilitarea si extinderea aductiunilor, retelei de distributie si a retelei de canalizare din Resita

07.04.2014 55.500.000,00

CS-CL-07 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Caransebes si Baile Herculane

26.06.2014 32.200.000,00

CS-CL-08 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Bocsa

05.08.2014 40.076.858,52

CS-CL-09 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Moldova Noua

25.06.2014 30.168.611,47

CS-CL-10 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Oravita

Se estimeaza semnarea in cursul lunii august 2014

CS-CL-11 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Otelu Rosu

21.07.2014 27.700.000

CS-CL-12 Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din Anina

23.04.2014 26.580.000

2.11.9. DOTARILE EXISTENTE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE APA UZATA IN COMUNELE JUDETULUI CARAS SEVERIN

Dotari existente pentru comuna Armenis Comuna Armenis cuprinde urmatoarele localitati:Armenis,Fenes,Plopu,Sat Batran,Sub Margine

EPTISA ROMANIA SRL





Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Armenis

Locuitori racordati 899

Racorduri la Gospodarii racordate

reteaua de canalizare Agenti economici



Emisar R. Timis

Volum colectat (mc/an) 200750

capacit.(l.e.) 2791

Statia epurare debit 695 mc/zi

Sistemul de NTPA 001

canalizare Lungimea retelei (m) 4840

L. colectoarelor principale (m)


In localitatea Fenes sunt propuse pentru finantare prin OG 7 lucrari de canalizare si Statie de Epurare. Localitatile Plopu,Sat Batran si Sub Margine nu dispun de sisteme de canalizare. Dotari existente pentru comuna Bania Comuna Bania cuprinde urmatoarele localitati:Bania si Garbovat Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista o statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Bautar Comuna Bautar cuprinde urmatoarele localitati:Bautar,Bucova,Cornisoru si Prevenciori Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Berliste Comuna Berliste cuprinde urmatoarele localitati: Berliste,Iam,Milcoveni,Rusova Veche si Rusova Noua Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Prin proiectul integrat »Canalizare menajera si statie de epurare in localitatile comunei Berliste » finantat prin Masura 322 sunt propuse pentru finantare lucrari de canalizare si statie de epurare destinate colectarii si epurarii apele uzate din toate satele componente ale comunei. Dotari existente pentru comuna Berzasca Comuna Berzasca cuprinde urmatoarele localitati:Berzasca,Bigar,Cozla,Drencova si Liubcova Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Berzasca

EPTISA ROMANIA SRL






Racorduri la Gospodarii racordate 335

reteaua de canalizare Agenti economici 6



Emisar Pr.Berzasca


capacit.(l.e.)






In satul Bigar sunt in executie sistem de canalizare si Statie de Epurare, lucrari finantate prin masura 322 Localitatile Cozla,Drencova si Liubcova nu dispun de sistem de canalizare si Statie de Epurare Dotari existente pentru comuna Berzovia Comuna Berzovia cuprinde urmatoarele localitati:Berzovia, Fizes si Ghertenis In localitatile Berzovia si Fizes sunt in executie sisteme de canalizare, lucrari finantate prin masura 322. Tot prin masura 322 se finanteaza lucrarile de executie a unei Statii de Epurare ( 10 000 P.E.) in satul Fizes, statie de epurare care deserveste si satul Berzovia. Localitatea Ghertenis nu dispune de sistem de canalizare. Dotari existente pentru comuna Bolvasnita Comuna Bolvasnita cuprinde urmatoarele localitati:Bolvasnita si Varciorova Ambele sate dispun de facilitati de colectare si epurare a apelor uzate, lucrari finantate prin Masura 322. Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Bolvasnita Varciorova

Locuitori racordati



Institutii publice


Emisar parau Bolvasnita

Volum colectat (mc/an)

capacit.(l.e.)

Statia epurare debit 210mc/zi


canalizare Lungimea retelei (m) 5400 10000



Dotari existente pentru comuna Bozovici Comuna Bozovici are in componenta urmatoarele localitati :Bozovici,Poneasca,Prilipet,Valea Minisului Sistemul de canalizare

EPTISA ROMANIA SRL





LOCALITATEA Bozovici






Emisar


capacit.(l.e.)

Statia epurare debit



L. colectoarelor principale (m) 500


Localitatile Poneasca,Prilipet si Valea Minisului nu dispun de facilitati de colectare si epurare a apelor uzate Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Brebu Comuna Brebu cuprinde urmatoarele localitati:Brebu, Apadia si Valeadeni Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. In satul Brebu sunt propuse pentru finantare pe Masura 322 lucrari de canalizare Dotari existente pentru comuna Brebu Nou Comuna Brebu Nou cuprinde urmatoarele localitati:Brebu Nou si Garana Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate, functionala. Dotari existente pentru comuna Buchin Comuna Buchin cuprinde urmatoarele localitati:Buchin,Lindenfeld,Poiana,Prisian si Valea Timisului In localitatile Buchin si Prisian sunt propuse pentru finantare prin OG 7 si HG 439 lucrari de canalizare si Statie de epurare. Satele Lindenfeld,Poiana si Valea Timisului nu dispun de facilitati de colectare si epurare a apelor uzate Dotari existente pentru comuna Bucosnita Comuna Bucosnita cuprinde urmatoarele localitati:Bucosnita,Golet,Petrosnita si Valisoara Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Bucosnita Petrosnita Valisoara

Locuitori racordati

EPTISA ROMANIA SRL







Institutii publice

Anul punerii in funtiune Nepus in functiune Nepus in functiune

Emisar Raul Timis Raul Timis

Volum colectat (mc/an) Nepus in functiune Nepus in functiune

capacit.(l.e.) 2600 1144

Statia epurare debit 540 mc/zi 156 mc/zi





Satul Golet nu dispune de facilitate de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Carasova Comuna Carasova cuprinde urmatoarele localitati:Carasova, Iabalcea si Nermed In satul Carasova se afla in executie lucrari de colectare si epurare ape uzate, finantate prim Masura 322 Satele Iabalcea si Nermed nu dispun de sisteme de colectare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Carbunari Comuna Carbunari cuprinde urmatoarele localitati:Carbunari si Stinapari Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Ciclova Romana Comuna Ciclova Romana cuprinde urmatoarele localitati:Ciclova Romana,Ilidia si Socolari Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Ciuchici Comuna Ciuchici cuprinde urmatoarele localitati :Ciuchici,Macoviste,Nicolint si Petrilova Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Ciudanovita Comuna Ciudanovita cuprinde urmatoarele localitati:Ciudanovita si Jitin Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Ciudanovita





EPTISA ROMANIA SRL





Anul punerii in funtiune Statie de epurare nefunctionala

Emisar


capacit.(l.e.)






Satul Jitin nu dispune de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Constantin Daicoviciu Comuna Constantin Daicoviciu cuprinde urmatoarele localitati:Cavaran,Maciova,Matnicu Mare, Pestere, Prisaca si Zagujeni Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Prisaca Zagujeni

Locuitori racordati 500 700

Racorduri la Gospodarii racordate 140 160

reteaua de canalizare Agenti economici 4 4



Emisar Pr. Macicas


capacit.(l.e.) 1500






Proiecte promovate : Canalizare si Statie de epurare sat Cavaran, finantare prin HG 577 Canalizare satele Pestere si Maciova, finantare prin PNDR Canalizare sat Matnicu Mare, finantare prin HG 577 Dotari existente pentru comuna Copacele Comuna Copacele cuprinde urmatoarele localitati:Copacele,Ohaba-Matnic,Ruginosu si Zorile Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Copacele Ohaba Matnic

Locuitori racordati


EPTISA ROMANIA SRL






Institutii publice


Emisar Pr. Valea Secaneasca

Volum colectat (mc/an) Nepusa in functiune

capacit.(l.e.) 1200

Statia epurare debit 91,78 mc/zi





Satele Ruginosu si Zorile nu dispun de facilitate de colectare si epurare a apelor uzate Dotari existente pentru comuna Cornea Comuna Cornea cuprinde urmatoarele localitati:Cornea,Crusovat,Cuptoare si Macoviste Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Proiecte promovate : Canalizare satele Cornea si Cuptoare Dotari existente pentru comuna Cornereva Comuna Cornereva cuprinde urmatoarele localitati:Cornereva, Arsuri, Bogaltin, Bojia, Borugi, Camena, Ciresel, Costis,Cozia,Cracu Mare,Cracu Teiului,Dobraia,Dolina,Gruni,Hora Mare,Hora Mica,Inelet,Izvor, Lunca Florii,Lunca Zaicii,Mesteacan,Negiudin,Obita,Pogara,Pogara de Sus,Poiana Lunga, Prisacina, Prislop,Rustin,Scarisoara,Strugasca,Strudena,Sub Crang,Sub Plai,Topla,Tatu,Zanogi,Zbegu,Zmogotin,Ziona Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Coronini Comuna Coronini cuprinde urmatoarele localitati:Coronini si Sfanta Elena In satul Coronini sunt propuse pentru finantare prin OG7 lucrari pentru canalizare si statie de epurare. Satul Sfanta Elena nu dispune de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Dalboset Comuna Dalboset cuprinde urmatoarele localitati:Dalboset,Barz,Boina,Boinita,Prislop,Resita Mica,Sopotu Vechi Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Doclin Comuna Doclin cuprinde urmatoarele localitati:Doclin,Binis,Tirol Sistemul de canalizare

EPTISA ROMANIA SRL





LOCALITATEA Doclin Binis

Locuitori racordati

Racorduri la Gospodarii racordate 69 98




Emisar Pr. Fizes Pr. Garliste

Volum colectat 2011 1200 1300

Sistemul de (mc) 2012

canalizare capacit.(l.e.) 595 840

Statia epurare debit 80mc/zi 120mc/zi

NTPA 001

Lungimea retelei (m) 10477 8186



Satul Tirol nu dispune de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Dognecea Comuna Dognecea cuprinde urmatoarele localitati:Dognecea,Calina In satul sunt propuse pentru finantare de la Bugetul de Stat lucrari de canalizare si statie de epurare Satul Calina nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Domasnea Comuna Domasnea cuprinde urmatoarele localitati:Domasnea si Canicea Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Domasnea




Institutii publice


Emisar Pr. Domasnea


capacit.(l.e.)






Satul Canicea nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate.

EPTISA ROMANIA SRL





Dotari existente pentru comuna Eftimie Murgu Eftimie Murgu cuprinde urmatoarele localitati:

Eftimie Murgu Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Eftimie Murgu






Emisar Pr. Rudaria

Volum colectat (mc/an) Nepus in functiune

capacit.(l.e.) 2000






Dotari existente pentru comuna Ezeris Comuna Ezeris cuprinde urmatoarele localitati:Ezeris si Soceni Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Ezeris Soceni

Locuitori racordati



Institutii publice


Emisar Pr. Tau Pr. Tau

Volum colectat (mc/an) Nepus in functiune Nepus in functiune

capacit.(l.e.) 1000 1000

Statia epurare debit 1,13l/s 1,43l/s



L. colectoarelor principale (m) 2100 1800


Dotari existente pentru comuna Farliug Comuna Farliug cuprinde urmatoarele localitati:Farliug,Dezesti,Duleu,Remetea-Poganici,Scaius,Valea Mare

EPTISA ROMANIA SRL





Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Forotic Comuna Forotic cuprinde urmatoarele localitati:Forotic,Brezon,Comoraste si Surducu Mare Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Garnic Comuna Garnic cuprinde urmatoarele localitati:Garnic si Padina Matei Sistemul de canalizare

Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Glimboca Glimboca cuprinde urmatoarele localitati:

Glimboca Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Glimboca





Anul punerii in funtiune Nu este pusa in functiune

Emisar R. Bistra


Sistemul de capacit.(l.e.) 1700

canalizare Statia epurare debit 225 mc /zi

NTPA 001

Lungimea retelei (m) 5550



Dotari existente pentru comuna Goruia Comuna Goruia cuprinde urmatoarele localitati:Goruia,Garliste si Giurgiova Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Gradinari Comuna Gradinari cuprinde urmatoarele localitati:Gradinari si Greoni

EPTISA ROMANIA SRL





Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Iablanita Comuna Iablanita cuprinde urmatoarele localitati:Iablanita,Globu Craiovei si Petnic In satele Petnic si Globul Craiovei sunt in executie lucrari la sistemul de canalizare si statie de epurare, finantare prin Masura 322 In satul Iablanita nu exista facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Lapusnicel Comuna Lapusnicel cuprinde urmatoarele localitati:Lapusnicel,Parvova si Sumita In satele Lapusnicel si Parvova sunt in executie lucrari la sistemul de canalizare, finantare prin Masura 322. Satul Sumita nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Lapusnicu Mare Comuna Lapusnicu Mare cuprinde urmatoarele localitati:Lapusnicu Mare si Moceris Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Luncavita Comuna Luncavita cuprinde urmatoarele localitati:Luncavita si Verendin In satele Luncavita si Verendin sunt in executie lucrari la sistemul de canalizare, finanate prin Masura 322 Dotari existente pentru comuna Lupac Comuna Lupac cuprinde urmatoarele localitati:Lupac,Clocotici,Rafnic si Vodnic Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Marga Comuna Marga cuprinde urmatoarele localitati:Marga si Vama Marga In satul Marga se executa lucrari de canalizare si executie Statie de epurare, finantare prin OG 7 Satul Vama Marga nu beneficiaza de facilitati de canalizare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Maureni Comuna Maureni cuprinde urmatoarele localitati:Maureni si Sosdea Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare

Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Mehadia Comuna Mehadia cuprinde urmatoarele localitati:Mehadia, Globurau,Plugova si Valea Bolvasnita Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate.

EPTISA ROMANIA SRL





Dotari existente pentru comuna Mehadica Comuna Mehadica este compusa numai din satul Mehadica. Nu exista facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Naidas Comuna Naidas cuprinde urmatoarele localitati:Naidas si Lescovita Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Obreja Comuna Obreja cuprinde urmatoarele localitati:Obreja, Ciuta, Iaz si Var Sistemul de canalizare

Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Ocna de Fier Comuna Ocna de Fier este compusa numai din satul Ocna de Fier. Nu exista facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Paltinis Comuna Paltinis cuprinde urmatoarele localitati:Paltinis, Cornutel Banat, Delinesti, Ohabita si Rugi In satul Paltinis sunt propuse pentru finantare lucrari la sistemul de canalizare. Satele Cornutel Banat, Delinesti, Ohabita si Rugi nu beneficiaza de facilitate de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Pojejena Comuna Pojejena cuprinde urmatoarele localitati:Pojejena, Belobresca, Divici, Radimna si Susca Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. In satele Pojejena si Belobresca sunt propuse pentru finantare lucrari la sistemul de canalizare Dotari existente pentru comuna Prigor Comuna Prigor cuprinde urmatoarele localitati:Prigor, Borlovenii Noi, Borlovenii Vechi, Patas si Putna Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Borlovenii Noi Borlovenii Vechi Patas

Locuitori racordati



Institutii publice


Emisar Pr. Iablacina Nera

Volum colectat (mc/an) Nepusa in functiune Nepusa in functiune

capacit.(l.e.) 830 1300

Statia epurare debit 124 mc/zi 195 mc/zi

EPTISA ROMANIA SRL






canalizare Lungimea retelei (m) 3055 3488 3694



Satele Prigor si Putna nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate Dotari existente pentru comuna Racasdia Comuna Racasdia cuprinde urmatoarele localitati:Racasdia si Vraniut In satul Racasdia sunt propuse pentru finantare prin Masura 322 lucrari de canalizare si statie de epurare,. Satul Vraniut nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Ramna Comuna Ramna cuprinde urmatoarele localitati:Ramna, Barbosu si Valea Pai Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Rusca Montana Comuna Rusca Montana cuprinde urmatoarele localitati:Rusca Montana si Ruschita Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Sacu Comuna Sacu cuprinde urmatoarele localitati:Sacu, Salbagelu Nou, si Tincova Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Sacu






Emisar R. Timis


capacit.(l.e.) 1000






Satele Salbagelu Nou, si Tincova nu beneficiaza de facilitate de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Sasca Montana

EPTISA ROMANIA SRL





Comuna Sasca Montana cuprinde urmatoarele localitati:Sasca Montana, Bogodint, Potoc, Sasca Romana si Slatina-Nera Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Sichevita Comuna Sichevita cuprinde urmatoarele localitati:Sichevita, Brestelnic, Camenita, Carsie, Cracu Almaj, Crusovita, Curmatura, Frasinis, Gornea, Liborajdea, Lucacevat, Martinovat, Ogasu Podului, Streneac, Valea Orevita, Valea Ravensca, Valea Sichevitei, Zanou si Zasloane Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Sichevita Gornea






Emisar


capacit.(l.e.)






Localitatile Brestelnic, Camenita, Carsie, Cracu Almaj, Crusovita, Curmatura, Frasinis, Liborajdea, Lucacevat, Martinovat, Ogasu Podului, Streneac, Valea Orevita, Valea Ravensca, Valea Sichevitei, Zanou si Zasloane nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Slatina Timis Comuna Slatina Timis cuprinde urmatoarele localitati:Slatina Timis, Ilov, Sadova Noua si Sadova Veche Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Sadova Veche

Locuitori racordati



Institutii publice

Anul punerii in functiune

Emisar R. Timis


capacit.(l.e.)



EPTISA ROMANIA SRL





canalizare Lungimea retelei (m)



Satele Slatina Timis, Ilov, Sadova Noua nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Socol Comuna Socol cuprinde urmatoarele localitati:Socol, Bazias, Campia si Parneaura In satul Socol sunt in curs de finalizare lucrarile de canalizare si statie de epurare, finantate prin masura 322. Satele Bazias, Campia si Parneaura nu beneficiaza de facilitati de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Sopotu Nou Comuna Sopotu Nou cuprinde urmatoarele localitati:Sopotu Nou, Carsa Rosie, Dristie, Poienile Boinei, Ravensca, Rachita, Stancilova, Urcu, Valea Rachitei si Valea Rosie In satul Sopotu Nou sunt in curs de finalizare lucrarile de canalizare si executie statie de epurare, finantare prin Masura 322. Satele , Carsa Rosie, Dristie, Poienile Boinei, Ravensca, Rachita, Stancilova, Urcu, Valea Rachitei si Valea Rosie nu beneficiaza de facilitate de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Tarnova Comuna Tarnova cuprinde urmatoarele localitati:Tarnova si Bratova Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Teregova Comuna Teregova cuprinde urmatoarele localitati:Teregova si Rusca Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Ticvaniu Mare Comuna Ticvaniu Mare cuprinde urmatoarele localitati:Ticvaniu Mare, Carnecea, Ticvaniu Mic si Secaseni Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Toplet Comuna Toplet cuprinde urmatoarele localitati:Toplet si Barza Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Turnu Ruieni Comuna Turnu Ruieni cuprinde urmatoarele localitati:Turnu Ruieni,Borlova, Cicleni, Dalci, Zervesti si Zlagna

EPTISA ROMANIA SRL





Sistemul de canalizare

LOCALITATEA Turnu Ruieni Borlova Zervesti Dalci

Locuitori racordati 580 880 393 160

Racorduri la Gospodarii racordate 140 207 120 44

reteaua de canalizare Agenti economici 3 3 2 1

Institutii publice 4 1 1 1


Emisar R. Sebes


capacit.(l.e.)



canalizare Lungimea retelei (m) 4000 5200 2500 2500



Satele Cicleni si Zlagna nu beneficiaza de facilitate de colectare si epurare ape uzate. Dotari existente pentru comuna Valiug Comuna Valiug se compune numai din satul Valiug Sunt propuse pentru finantare lucrari de canalizare si executie statie de epurare. Dotari existente pentru comuna Varadia Comuna Varadia cuprinde urmatoarele localitati:Varadia si Mercina Sistemul de canalizare

Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Vermes Comuna Vermes cuprinde urmatoarele localitati:Vermes, Ersig si Izgar Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Vrani Comuna Vrani cuprinde urmatoarele localitati:Vrani, Ciortea si Iertof Sistemul de canalizare

Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Zavoi Zavoi cuprinde urmatoarele localitati:Zavoi, 23 August, Magura, Maru, Poiana Marului, Valea Bistrei si Voislova Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare.

EPTISA ROMANIA SRL





Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate. Dotari existente pentru comuna Zorlentu Mare Comuna Zorlentu Mare cuprinde urmatoarele localitati:Zorlentu Mare si Zorlencior Sistemul de canalizare Satele din aceasta comuna nu au canalizare. Statia de epurare Nu exista statie de epurare a apelor uzate.

EPTISA ROMANIA SRL





2.12. VOLUMUL DE APA UZATA COLECTAT

2.12.1. Aglomerarea Resita

SISTEMUL DE COLECTARE RESITA


Total nr. 71568

Bransati nr. 65290

Nebransati nr. 6278


Tip consumatori

Casnic Gospodarii 5166

Non Casnic Agenti economici 801

Institutii 164

Total numar bransamente nr. 6131

Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 2469599



Total Facturat mc/an 3811047

Infiltratii si aflux de apa meteorica mc 6496893

% 63.03

Debite specifice





Sistem colectare apa uzata Resita

Consum casnic (mc/an) 2469599 Consum ag. economici (mc/an) 1024902

Consum institutii (mc/an) 316546 Infiltratii mc/an 6496893

1


Consum institutii (mc/an) Infiltratii (mc/an)

Colectare apa uzata

Resita anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





(mc/an) % 63.03

2.12.2. Aglomerarea Caransebes

SISTEMUL DE COLECTARE CARANSEBES


Total nr. 24185

Bransati nr. 18743

Nebransati nr. 5442


Tip consumatori



Institutii 76


Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 702549





% 65.19

Debite specifice





Sistem colectare apa uzata Caransebes


Consum institutii (mc/an) 111138 Infiltratii mc/an 1835654

1



Colectare apa uzata

Caransebes anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





(mc/an) % 65.19

2.12.3. Aglomerarea Bocsa

SISTEMUL DE COLECTARE BOCSA


Total nr. 15842

Bransati nr. 8320

Nebransati nr. 7522


Tip consumatori



Institutii 13


Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 265531





% 37.21

Debite specifice





Sistem colectare apa uzata Bocsa


Consum institutii (mc/an) 12262

1



Colectare apa uzata Bocsa anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





Infiltratii (mc/an)

mc/an 191157

% 37.21

2.12.4. Aglomerarea Otelu Rosu

SISTEMUL DE COLECTARE OTELU ROSU


Total nr. 11724

Bransati nr. 4118

Nebransati

nr. 7607


Tip consumatori



Institutii 19


Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 134422





% 61.06

Debite specifice





Sistem colectare apa uzata Otelu Rosu

1



Colectare apa uzata

Otelu Rosu anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL






Consum institutii (mc/an) 35091 Infiltratii

(mc/an)

mc/an 381592

% 61.06

2.12.5. Aglomerarea Moldova Noua

SISTEMUL DE COLECTARE MOLDOVA NOUA


Total nr. 12076

Bransati nr. 7589

Nebransati nr. 4487


Tip consumatori



Institutii 10


Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 201570





% 35.04

Debite specifice




Consum specific/capita/zi

l/cap 72.77

Sistem colectare apa uzata

Moldova Noua

1



Colectare apa uzata

Moldova Noua anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL







(mc/an)

mc/an 129095

% 35.04

2.12.6. Aglomerarea Oravita

SISTEMUL DE COLECTARE ORAVITA


Total nr. 9049

Bransati nr. 6978

Nebransati nr. 2070


Tip consumatori



Institutii 16


Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 225774





% 38.61

Debite specifice





1



Colectare apa uzata

Oravita anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





Sistem colectare apa uzata Oravita



(mc/an)

mc/an 177125

% 38.61

2.12.7. Aglomerarea Anina

SISTEMUL DE COLECTARE ANINA


Total nr. 7485

Bransati nr. 4525

Nebransati nr. 2960


Tip consumatori



Institutii 28


Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 115623





% 53.49

Debite specifice





1



Colectare apa uzata Anina

anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





Sistem colectare apa uzata Anina



(mc/an)

mc/an 196351

% 53.49

2.12.8. Aglomerarea Baile Herculane

SISTEMUL DE COLECTARE BAILE HERCULANE


Total nr. 5008

Bransati nr. 3310

Nebransati nr. 1698


Tip consumatori



Institutii 11


Apa uzata Colectata

Apa uzata facturata

Casnic mc/an 99106





% 53.26

Debite specifice





1



Colectare apa uzata Baile

Herculane anul 2012

EPTISA ROMANIA SRL





Sistem colectare apa uzata Baile Herculane



(mc/an)

mc/an 390291

% 53.26

2.13. EVACUAREA NAMOLULUI

Generalitati Namolul este generat atat de tratarea apei pentru potabilizare, cat si de procesele de epurare a apelor uzate. Namolul rezultat din tratarea apei va avea un continut organic scazut si contine compusi derivati din coagulanti folositi in procesul de tratare. Acest namol va fi deci unul relativ inert si fara beneficii pentru agricultura. Se preconizeaza ca acest namol sa fie depozitat in depozitul ecologic de la Lupac. Namolul rezultat din statiile de epurare, pe de alta parte, va avea un continut organic ridicat, deci potential pentru a fi utilizat in agricultura. Metoda de indepartare preferata in Europa este utilizarea lui agricola ori de cate ori se poate, dar trebuie lavute in vedere si alte metode – sol artificial,incinerare, compostare, depozitare in gropi de gunoi – atunci cand nu se poate acest lucru.

Potentialul reutilizarii in agricultura a namolului de epurare este conditionat de multi factori, printre care: Gradul in care fermierii si consumatorii accepta acest gen de utilizare a namolului,

Costurile economice ale diferitelor metode de indepartare, Calitatea namolului, mai ales prezenta metalelor grele, a parazitilor si altor contaminanti, Restrictiile legislative, Disponibilitatea terenurilor adecvate si tipul de agricultura practicata.

Aceasta sectiune a capitolului analizeaza asadar in termeni generali ce se poate face in privinta indepartarii namolului de epurare din judet.

Legislatia La ora actuala, Romania a implementat numeroase reglementari legate direct sau indirect de tratarea si/sau indepartarea namolului, incluse in legislatia privitoare la managementul deseurilor. Ordinul Ministrului nr. 95/2005, publicat in Monitorul Oficial Partea I nr. 194/2005, stabileste criteriile de acceptare si procedurile preliminare pentru depozitarea deseurilor. Iata cerintele cadrului legislativ din Romania:

Persoanele juridice care genereaza deseuri sunt obligate sa tina evidenta lor. Datele centralizate anual vor fi transmise la cerere catre autoritatile locale de protectia mediului.

Depozitele pentru deseurile orasenesti solide trebuie sa fie amplasata la minimum 1 km departare de zonele locuite, exceptie facand cazurile in care studiul de impact asupra mediului specifica alta distanta, care sa evite perturbarea persoanelor sau a mediului (Ordinul Ministrului Sanatatii nr.1028/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si recomandarilor pentru mediul de viata al populatiei, publicat in Monitorul Oficial Monitor nr. 785/2004).

Catalogul European al Deseurilor a fost tradus si inclus in HG nr.856/2002.

Depozitarea necontrolata a deseurilor este interzisa.

Persoanele juridice pot sa-si organizeze propriile depozitari, acolo unde pot sa faca indepartarea finala a deseurilor proprii.

Testarea si analizarea caracteristicilor indicate in OM nr. 95/2005.

Perioada operationala a unei gropi de gunoi comunitare trebuie sa fie de minimum 20 de ani.

Groapa de gunoi va fi monitorizata dupa inchidere pe o perioada de timp stabilita de autoritatea competenta pentru protectia mediului, dar nu mai putin de 30 de ani.

EPTISA ROMANIA SRL





Distanta dintre nivelul hidrostatic cel mai ridicat al apei subterane si cel mai de jos punct al suprafetei inferioare a stratului de izolare a bazei depozitului nu trebuie sa fie mai mica de 1 m (OM nr. 757/2004, art.3.1.2).

Principalele reglementari care definesc responsabilitatile pentru serviciile de management al deseurilor publice sunt:

Legea 326/2001 referitoare la serviciile publice de gospodarie comunala („Legea 326“) si

Ordonanta nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor („Ordonanta 87“).

Legea 326 asigura cadrul juridic general pentru infiintarea, organizarea, monitorizarea si

managementul serviciilor publice de gospodarie comunala, in timp ce Ordonanta 87 asigura

prevederile specifice pentru implementarea cerintelor legale in materie de salubrizare.

Pe langa acestea, mai sunt relevante in domeniu si urmatoarele acte legislative:

Ordonanta nr. 71/29.08.2002 privind serviciile publice de administrare;

Legea nr. 215/23.04.2001 a administratiei publice locale;

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul sau juridic;

Legea nr. 219/1998 de reglementare a concesiunilor;

Ordonanta nr. 16/24.01.2202 privind parteneriatele public-privat;

Ordonanta de Urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale;

Ordonanta nr. 344/2004 privind epurarea apelor uzate si folosirea in agricultura a namolului de epurare;

HG nr. 188/2002 modificata de HG nr. 352/2005 privind colectarea, epurarea si descarcarea in mediul acvatic;

Standardele SR 13400-1998 – Salubrizarea localitatilor. Namolul (Articolul 2.6) – Standardul stipuleaza ca numai namolul rezultat din statiile de epurare orasenesti este admis spre depozitare in groapa de gunoi, dar dupa fermentare si indepartarea in proportie de 60-70% a continutului de apa. Aceste cantitati ar putea fi estimate conform normelor tehnice existente. Concentratiile maxime de metale grele in sol (mg/kg substanta uscata si pH>6.5) sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul 2.91 – Concentratia maxima de metale grele in sol

Parametrul Valoarea maxima admisa

(mg/kg substanta uscata)

Cadmiu 3

Cupru 100

Nichel 50

Plumb 50

Zinc 300

Mercur 1

Crom 100

Concentratiile maxime de metale grele in namolul imprastiat pe teren agricol utilizat in agricultura sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul 2.92 – Concentratia maxima de metale grele in namolul imprastiat pe teren agricol

Parametrul Valoarea maxima admisa

(mg/kg substanta uscata)

Cadmiu 10

Cupru 500

Nichel 100

Plumb 300

Zinc 2.000

Mercur 5

Crom 500

Cobalt 50

EPTISA ROMANIA SRL





Arsenic 10

AOX (suma compusilor organohalogenati) 500

PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) 5

PCB (bifenili policlorurati) 0,8

Pentru utilizarea in agricultura a namolului sunt necesare urmatoarele documente: - Permis de aplicare a namolului emis de autoritatea judeteana pentru mediu, - Studiu agrochimic intocmit de Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice si aprobat

de Directia Judeteana pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Utilizatorii de namol sunt obligati:

sa-l anunte pe producatorul de namoluri despre schimbarea culturilor, sa faca incorporarea in sol a namolului in aceeasi zi in care a fost aplicat, sa-l anunte pe producatorul de namoluri daca s-au razgandit in ce priveste utilizarea namolului,

inainte de transportare. Utilizarea namolurilor de epurare este interzisa in urmatoarele situatii:

pasuni, teren cu arbusti de la care se recolteaza fructe, culturi de legume si fructe, in livezi, cu zece luni inainte de cules.

Producatorul de namoluri are urmatoarele obligatii:

sa anunte autoritatea judeteana pentru mediu si pe potentialii utilizatori de namoluri in legatura cu eventualele elemente poluante ideintificate in namol,

sa identifice utilizatorii de namoluri si zonele agricole (inclusiv zone sensibile) care au conditiile necesare pentru utilizarea namolului, pe baza unui Studiu agrochimic aprobat,

sa-i contacteze pe utilizatorii de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare.

Producatorul de namol trebuie sa obtina Permisul de aplicare pe baza unui Permis de activitate.

In plus, producatorul de namoluri trebuie sa comunice autoritatilor judetene, cu o luna inainte: -productia de namol si oferta de namol pentru utilizare in agricultura, -compozitia namolului, -informatii privind tratarea namolului, -date de identificare ale utilizatorilor de namol, -date de identificare (localizare) privind zonele de utilizare, -ciclul si locul de utilizare a namolului, -tipul de cultura.

sa asigure transportul si aplicarea,

sa anunte autoritatea judeteana pentru mediu daca s-au incalcat conditiile initiale mentionate in Permisul de aplicare, daca s-a schimbat zona de aplicare sau daca utilizatorul a refuzat namolul,

sa aleaga alta metoda de indepartare (depozitare sau incinerare) daca nu s-a obtinut Permisul de aplicare, daca s-a schimbat zona sau daca nu exista loc de aplicare a namolului,

sa tina evidenta datelor despre: -productia de namol si oferta de namol pentru aplicare in agricultura, -compozitia namolului, -informatii privind tratarea namolului, -date de identificare despre utilizatorii de namol, -date de identificare (localizare) a zonelor,

sa dea toate informatiile cerute de autoritatile locale si judetene competente,

sa intocmeasca un Studiu agrochimic de monitorizare speciala asupra solului si a terenului unde se aplica namolurile produse.

Producatorul de namoluri, in acest caz AQUACARAS, detine intreaga responsabilitate pentru calitatea, cantitatea, transportul si aplicarea in zonele agricole a namolului, precum si pentru efectele si consecintele asupra mediului si a sanatatii oamenilor.

EPTISA ROMANIA SRL





2.13.1. RISCURI OPERATIONALE SI CERINTE DE CALITATE A NAMOLULUI

Orice strategie de gospodarire a namolului este inerent riscanta, practic si economic, chiar si atunci cand calitatea acestuia este conforma cu standardele de rigoare nationale sau CE, dat fiind ca toate debuseele depind in ultima instanta de acceptarea de catre recipient a namolului. In consecinta, este de dorit, dar rareori realizabil, ca un producator de namol de epurare sa detina un control absolut asupra debuseelor pentru namolul produs.

In mod inevitabil, exista limite fizice asupra capacitatii de utilizare a namolului in orice debuseu disponibil local, dar motivul principal al esecului operational in a asigura orice debuseu specific are de obicei legatura cu calitatea namolului.

Factorii uzuali care pot afecta obtinerea unor debusee sunt stabilitatea (fermentabilitate si miros) si calitatea fizica (continutul de apa).

Tabelul de mai jos rezuma proprietatile anticipate ale namolului, optime si minimale, necesare pentru fiecare

debuseu, derivate din analiza cerintelor.

Tabelul 2.93 - Cerintele de calitate a namolului pentru potentiale debusee Debuseul Cerinte de calitate esentiale Calitatea optima a namolului Calitatea minima a namolului

Agricultura Nivel redus al mirosului si al riscurilor pentru sanatate

Stabilizat si uscat Turta stabilizata

Imbunatatiri funciare Umiditate redusa pentru usurinta manipularii

Stabilizat si uscat Turta nestabilizata

Productia de ciment/ Incinerare Valoare calorifica ridicata, umiditate redusa

Nestabilizat si uscat Turta nestabilizata

Productia de biogaz Nivel ridicat de carbon pentru productia de metan

Turta nestabilizata Lichid nestabilizat (ingrosat)

Productia de compost Nivel ridicat de carbon, umiditate moderata

Turta nestabilizata Turta stabilizata

Depozitare in gropi de gunoi Stabil fizic, reactivitate scazuta Stabilizat si uscat Nestabilizat si uscat

Tabelul de mai jos rezuma principalele cauze posibile pentru care nu se obtin debusee potential fezabile si

cum s-ar putea rezolva acestea.

Tabelul 2.94 - Riscuri, cauze si remedii in situatia cand nu se obtin debusee pentru namol Debuseul Riscul plauzibil Cauza probabila Posibil remediu

Agricultura Fermierii nu accepta namolul, partial sau in totalitate

Capacitatea insuficienta Calitate slaba

Se ofera si se aplica gratis Tratare la nivelul cerut (stabilizare si/sau uscare)

Imbunatatiri funciare Autoritatile silvice refuza namolul

Calitate slaba Capacitate insuficienta Nu exista bani pentru transport

Tratare la nivelul cerut Fara remediu Se suporta costul doar daca nu exista alt debuseu disponibil

Productia de ciment/ Incinerare Fabrica de ciment/incineratorul refuza namolul

Umiditate excesiva Tratare la nivelul cerut (uscare)

Productia de biogaz Esec comercial Neeconomica Fara remediu (sau subventionare), stabilirea unei strategii de rezerva

Productia de compost Materie prima insuficienta, capacitate insuficienta, piata inexistenta, esec comercial

Umiditate mare, procesare dificila, calitate slaba a produsului, neeconomic

Reducerea proportiei de namol compostat, namol partial uscat

Depozitare in gropi de gunoi Refuzul operatorului gropii de gunoi

Nu exista capacitate Calitate inacceptabila

Fara remediu Tratare la nivelul cerut (stabilizare sau uscare)

EPTISA ROMANIA SRL





2.13.2. INDEPARTAREA DESEURILOR SOLIDE IN JUDETUL CARAS SEVERIN

Pentru judetul Caras Severin a fost intocmit un Master plan de management al deseurilor solide. Acest document propune o singura rampa de gunoi pentru deseurile solide, localizata in zona Lupac, deservita de sase statii de transfer: Otelu Rosu, Bozovici, Pojojena, Oravita, Baile Herculane, si Semenic.

Tabelul 2.95 – Sumarul statiilor de transfer si rampii de gunoi propuse in judetul Caras Severin

Nr.crt. Localitatea Zona Tipuri de procesare Fractii - sortari Cantitate (t/an)

1 LUPAC 1 sortare, compostare

depozitare finala

2 sau mai multe 95.000

2 BOZOVICI 2 colectare, transfer 1 4.000

3 POJOJENA 3 colectare, transfer 2 9.000

4 ORAVITA 4 colectare, transfer 2 9.200

5 BAILE HERCULANE 5 colectare, transfer 2 6.800

6 OTELU ROSU 6 colectare, transfer 2 9.800

7 SEMENIC 7 colectare, transfer 2 sau mai multe 680

Figura de mai jos indica distributia amplasamentelor:

Fig. 2.21 - Propunerea privind indepartarea deseurilor solide in judetul Caras-Severin

Activitatile principale in amplasamentul Lupac sunt colectarea si sortarea din Zona 1 si receptia tuturor deseurilor solide sortate din celelalte zone, recuperarea din fractia uscata a hartiei/cartonului, plasticului, metalelor, lemnului si sticlei, si compostarea fractiei umede intr-o zona special amenajata (2,70 ha). La Pojojena, Oravita, Baile Herculane si Otelu Rosu, activitatile sunt colectarea in doua fractii din zona aferenta si transportul la depozitul principal. La Bozovici, activitatile sunt colectarea intr-o singura fractie si transportul la Lupac.

2.13.3. NAMOLUL REZULTAT DIN TRATAREA APEI

a) Cantitatile de namol rezultat din tratarea apei Cantitatile estimate de namol rezultat din statiile de tratare a apei ale judetului sunt:

EPTISA ROMANIA SRL





Tabelul 2.96 – Namolul rezultat din statiile de tratare principale ale judetului Caras Severin

Localitatea Namol de tratare din ape de suprafata

Volumul* (m

3/an)

RESITA 506

CARANSEBES 156

BAILE HERCULANE 43

SLATINA-TIMIS, ARMENIS 26

ANINA 8

BERZASCA 9

PRIGOR, BOZOVICI 12

MEHADIA 87

VALIUG 4

BANIA 4

TOTAL 855

*cantitati estimate

b) Eliminarea namolului rezultat din tratarea apei O statie de tratare a apei produce cantitati mari de namol in urma proceselor de tratare a apei brute, cum ar

fi floculare, filtrare si coagulare. Continutul organic (amoniu si fosfor) este redus, deci principala posibilitate de eliminare este prin depozitarea in gropi de gunoi. Totusi, uneori este folosit pentru conditionarea solului, chiar daca nu ar fi un mod durabil de utilizare – odata imbunatatita structura solului la parametrii doriti, nu va mai fii nevoie de namol.

2.13.4. NAMOLUL REZULTAT DIN STATII DE EPURARE A APELOR UZATE

a) Cantitatile de namol de epurare Figura de mai jos indica distributia statiilor de epurare din judet pentru aglomerari cu LE > 2000. Exista si

alte statii de epurare, dezvoltate pentru comunitati mai mici, dar nu sunt indicate aici.

Fig. 2.22 – Distributia statiilor de epurare in judetul Caras Severin

Legislatia UE impune ca asezarile cu un numar de Locuitori Echivalent (LE) peste 2.000 sa aiba retea de canalizare si statie de epurare. Pentru satele mai mici, epurarea nu este necesara, dar acest lucru nu se

EPTISA ROMANIA SRL





admite in judetul Caras Severin, si Consiliul Judetean are in intentie sa realizeze statii de epurare pentru toate asezarile. Costul unei asemenea initiative va fi foarte ridicat, ceea ce reduce mult posibilitatile de materializare a acestei intentii. Foarte probabil ca numai asezarile cu populatie > 2000 vor avea statie de epurare. Pana la sfarsitul anului 2015, toate asezarile cu un echivalent populatie de peste 10.000 vor avea statii de epurare functionale. Statia de epurare de la Resita este operationala de circa 2 ani. Procesul tehnologic include fermentarea namolului si deshidratarea mecanica, ceea ce va produce un namol cu 20% substanta uscata (SU). Nu exista suficient spatiu pentru stocarea unei cantitati mari de namol in acest amplasament, deci va trebui sa se construiasca o amenajare in acest scop, daca se doreste utilizarea in agricultura a namolului. Cel mai probabil, aceasta va fi in vestul orasului Resita, precum si una in vestul orasului Bocsa, unde cererea are va fi probabil cea mai mare. Daca nu se obtin permisele necesare pentru folosinta in agricultura, pana la inceperea productiei de namol, acesta va trebuie sa fie depozitat in gropi de gunoi. Amenajarea de depozitare mentionata mai sus va avea ca rezultat uscarea namolului, deci dupa 6 luni s-ar putea sa ajunga la 30-40% SU, deci umiditate de 60-70%. Pentru celelalte statii de epurare valorificarea/eliminarea finala a namolului este prezentata in strategia actualizata. In concluzie:

Baza: 35% substanta uscata Procesare: Aerare extinsa Productie: 0,09 tone s.u./zi pe 1000 LE

Tabelul 2.97 – Productia estimata de namol de epurare dupa implementarea proiectului

Denumirea aglomerarii

Proces de tratare namol

Cantitate de namol 35% SU

(tone/an)


(m3

/an)


(tone/an)


(m3

/an)

Resita Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat +

tratare cu var

7.514,01 6.533,92 - -

Caransebes Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat

- - 3.464,43 3.149,48

Bocsa Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat

- - 1,725.16 1,568.33

Otelul Rosu Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat

- - 1.202,09 1.092,81

Moldova Noua Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat

- - 913,68 830,60

Oravita Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat

- - 1.139,75 1.036,14

Anina Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat

- - 685,98 623,62

Baile Herculane Stabilizat anaerob, ingrosat, deshidratat

- - 702,33 638,48

TOTAL 7.514,01 6.533,92 9.833,42 8.939,48

Tabelul 2.98 - Productia estimata de namol de epurare pana in 2018

Statia de epurare Namolul pe statie de tratare in 2018

Volum (m

3/an)

Azot (N) (tone/an)

Fosfor (P) (tone/an)

RESITA 8689 372 26

CARANSEBES 2952 126 9

ANINA 776 33 2

BAILE HERCULANE 1764 76 5

BOCSA 4044 173 12

MOLDOVA NOUA 1168 50 3

ORAVITA 1041 45 3

OTELU ROSU 1367 59 4

ARMENIS 200 9 1

BANIA 96 4 0

EPTISA ROMANIA SRL





BAUTAR 302 13 1

BERLISTE 100 4 0

BERZASCA 229 10 1

BERZOVIA 314 13 1

BOLVASNITA 116 5 0

BOZOVICI 192 8 1

BREBU NOU 6 0 0

BUCHIN 158 7 0

BUCOSNITA 230 10 1

CARBUNARI 94 4 0

CICLOVA ROMANA 180 8 1

CIUCHICI 92 4 0

CIUDANOVITA 57 2 0

CONSTANTIN DAICOVICIU 107 5 0

COPACELE 100 4 0

CORNEA 160 7 0

CORNEREVA 250 11 1

CORONINI 138 6 0

DALBOSET 192 8 1

DOCLIN 150 6 0

DOGNECEA 150 6 0

DOMASNEA 110 5 0

EFTIMIE MURGU 134 6 0

EZERIS 104 4 0

FARLIUG 166 7 0

FOROTIC 141 6 0

GARNIC 113 5 0

GORUIA 70 3 0

GRADINARI 162 7 0

IABLANITA 196 8 1

LAPUSNICEL 97 4 0

LAPUSNICU MARE 146 6 0

LUNCAVITA 216 9 1

LUPAC 222 10 1

MAURENI 194 8 1

MEHADIA 337 14 0

MEHADICA 68 3 0

NAIDAS 97 4 0

OBREJA 239 10 1

OCNA DE FIER 58 2 0

PALTINIS 150 6 0

POJEJENA 242 10 1

PRIGOR 280 12 1

RACASDIA 160 7 0

RAMNA 131 6 0

RUSCA MONTANA 154 7 0

SACU 233 10 1

SASCA MONTANA 139 6 0

SICHEVITA 201 9 1

EPTISA ROMANIA SRL





SLATINA – TIMIS 232 10 1

SOCOL 169 7 0

SOPOTU NOU 107 5 0

TARNOVA 140 6 0

TEREGOVA 333 14 1

TICVANIU MARE 143 6 0

TOPLET 223 10 1

TURNU RUIENI 269 12 1

VALIUG 72 3 0

VARADIA 113 5 0

VERMES 130 6 0

VRANI 92 4 0

ZAVOI 104 4 0

ZORLENTU MARE 235 10 1

TOTAL GENERAL 53069 2273 156

b) Calitatea namolului de epurare

Pentru calculele de aici, s-a pornit de la ipoteza ca tot namolul rezultat din statii de tratare va fi in proportie covarsitoare neindustrial, deci de origine menajera si adecvat aplicarii pe pamant. Mai concret, am presupus ca nu va exista nici un fel de contaminare cu metale grele.

Din pacate, nu exista statii de epurare care sa produca namol in cantitati mari, singura fiind cea de la Resita, dar si acolo numai o mica parte din apele uzate ale orasului care ajung in statie este efectiv procesata.

In consecinta, este imposibil sa stabilim cu certitudine care va fi calitatea namolului. Pe de alta parte, in judet nu se mai desfasoara decat putine activitati industriale, iar revitalizarea economica

este putin probabil sa se bazeze pe industria grea. Cel mai probabil, apele uzate vor avea un caracter menajer, deci namolul produs va fi la fel ca acum, adica necontaminat cu metale grel. Compozitia normativa a namolului menajer este urmatoarea:

Tabelul 2.99 – Compozitia normativa a apei uzate brute si a namolului de epurare Nr.crt. Componenta N P Pb Zn

1 Concentratii specifice in apa uzata (g/LE*zi)

11,00 1,80 - -

2 Concentratii specifice in apa uzata (mg/l)

73,33 12,00 - -

3 Concentratii specifice in namolul menajer (mg/kgSU)

117,00 20,00 max.300,00 max.2.000

c) Indepartarea namolului de epurare

Optiunea 1: Refolosire in agricultura Refolosirea in agricultura este optiunea preferata, dat fiind ca este si cea preferata in general de UE si ar

putea avea un avantaj economic, reducand necesarul de ingrasaminte chimice. Referitor la tipurile de terenuri din judet , exista doua posibilitati: aplicare pe teren arabil si aplicare pe teren

impadurit. Varianta aplicarii in paduri nu este considerata practica, din cauza accesului dificil si a starii drumurilor, iar

sistemul reticular necesar pentru distribuirea namolului ar fi prohibitiv de scump. Namolul nu poate fi imprastiat pe pasuni sau pe alte terenuri nearabile, din cauza riscului de scurgere, prea

mare in sezoanele ploioase. Prin urmare, namolul trebuie sa fie imprastiat pe teren arabil.

Aplicarea namolului pe sol se face numai in perioada in care este posibil accesul si incorporarea namolului

fara dificultati, imediat dupa distribuire. In general, dispunerea pe teren a namolului se face primavara si

toamna, inainte de arat.

Trebuie respectate catea lucruri in cadrul utilizarii namolului:

- Necesitatile nutritionale ale plantelor;

EPTISA ROMANIA SRL





- Sa nu fie prejudiciate apele de suprafata si din sol; - Valorile pH-ului din sol trebuie mentinute peste 6,5.

Pentru ariile unde se foloseste namolul trebuie monitorizati factorii de mediu (solul, apa, flora). Perioada de

utilizare in agricultura este destul de scurta, respectiv 2 - 4 luni, deci va fi nevoie de o anume suprafata

pentru stocare. Parte din namol poate fi dusa la fermele dispuse sa-l accepte, dar acest lucru va duce

fermentare anaeroba, deci mirosuri urate, cand se deschide rezervorul si namolul se imprastie pe pamant.

Cantitatea de namol care poate fi aplicata in siguranta pe teren arabil depinde de culturile practicate, si, de regula, factorul critic va fi continutul de azot. Limitele variaza intre circa 120 kg/ha-an pentru orz, si 225 kg/ha-an pentru cartofi.

Pentru calculele de aici, am considerat ca se aplica limita minima, respectiv 120 kg N/ha-an. Valoarea totala a azotului in namolul produs zilnic va fi de circa 8,7 kg/zi pe 1000 LE. Pentru un numar total al populatiei de 353.928 LE, aceasta inseamna 3,08 t N/zi sau 1120 t N/an. Prin urmare, va fi nevoie de o suprafata de 9.370 ha de teren arabil pentru aplicarea namolului. In judet exista 127.240 ha de teren arabil, localizat in partea de vest. Desi ar fi posibila acoperirea a 7,4% din total, dificultatile logistice de transportare si imprastiere a namolului vor fi mari. Mai rezonabil ar fi sa se transfere namolul la distante de 30-50 km de la punctul de productie, ceea ce inseamna ca toate statiile de epurare de la vest de Muntele Seminic ar putea aproviziona cu namol bazinele hidrografice ale raurilor Caras, Nera, Poganis, Barzava si al Dunarii. Aceasta lasa neacoperite asezarile din interiorul si de la estul coridorului Timis-Cerna, respectiv in bazinele cursurilor de apa Bistra, Caras si Cerna-Belereca. Ar fi de preferat o zona de aplicare in jurul localitatilor Otelu-Rosu/Caransebes sau, eventual, cateva zone mai punctual localizate. Aceasta ar insemna insa aplicarea namolului pe un teren folosit actualmente pentru pasunat. Aplicarea namolului s-ar putea sa fie suficienta pentru a imbunatati proprietatile acestui teren, astfel incat sa devina arabil, dar este o problema care trebuie sa fie studiata mai amanuntit. Ministerul Agriculturii a fost consultat in ceea ce priveste refolosirea in agricultura a namolului. Reprezentantii ministerului sunt de parere ca ar putea fi un mod valoros de ridicare a productivitatii agricole. Tabelul de mai jos rezuma evaluarea Ministerului Agriculturii cu privire la terenul arabil de pe o raza de 20 km in jurul statiilor de epurare.

Tabelul 2.100 – Potentialul pentru aplicarea in agricultura a namolului, pe o raza de 20 km in jurul statiilor de epurare

Nr. Statia de epurare Localitatile

Suprafetele (ha)

Total

Din care:

arabil fructe si legume

pasune faneata

1 Resita Resita 19765 1082 136 3964 2533

Lupac 6657 1224 206 2088 1111

Tirnova 4959 686 4 1160 1488

Valiug 9838 16 0 762 267

Ezeris 7516 931 26 2070 1136

TOTAL 48735 3939 372 10044 6535

2 Caransebes Caransebes 7008 1532 132 2217 929

Buchin 8285 1012 242 3424 1860

Bucosnita 9755 1073 296 2268 1758

Bolvasnita 8885 767 341 2993 1120

Paltinis 10003 1599 424 2341 750

TOTAL 43936 5983 1435 13243 6417

3 Bocsa Bocsa 12202 2055 99 1371 309

Ramna 9599 2836 282 3649 191

Doclin 10553 3382 135 1677 315

Ocna de Fier 2172 2 0 99 11

Dognecea 7566 145 8 761 661

TOTAL 42092 8420 524 7557 1487

4 Oravita Oravita 16264 3878 180 3125 575

Ciclova Romana 11327 2463 191 2645 714

Ciudanovita 5333 356 5 1247 506

Gradinari 2576 2576 0 940 257

Racasdia 6136 4860 0 608 141

EPTISA ROMANIA SRL





Nr. Statia de epurare Localitatile

Suprafetele (ha)

Total

Din care:

arabil fructe si legume

pasune faneata

TOTAL 41636 14133 376 8565 2193

5 Moldova Noua Moldova Noua 14584 944 63 2944 750

Coronini 2594 1080 32 557 248

Pojejena 12285 1378 0 3036 684

TOTAL 29463 3402 85 6537 1682

6 Anina Anina 14553 22 0 466 424

Bozovici 19579 1177 323 4300 1514

Prigor 30137 2089 291 3591 1714

Eftimie Murgu 9870 994 315 1706 478

Bania 20592 1720 377 4566 853

TOTAL 94731 6002 1306 14629 4983

7 Baile Herculane Baile Herculane 10548 67 3 434 352

TOTAL 10548 67 3 434 352

8 Toplet Toplet 9396 686 4 443 592

TOTAL 9396 686 4 443 592

9 Otelu Rosu Otelu Rosu 6382 479 67 1531 895

Zavoi 39600 611 78 18123 2437

Glimboca 4242 528 170 989 311

Obreja 12608 1381 326 2726 1060

TOTAL 56450 2999 641 23369 4703

10 Berzovia Berzovia 13075 7723 100 2269 128

Ramna 9599 2836 277 3649 191

Maureni 10100 7783 0 1334 261

Vermes 11441 4827 246 2493 161

TOTAL 44215 23139 623 9745 741

11 Mehadia Mehadia 17408 862 130 3683 560

Iablanita 1157 1711 241 2116 981

Cornea 4620 1508 178 1657 787

TOTAL 33585 4081 549 7456 2328

12 Teregova Teregova 33121 1186 551 7600 4670

Armenis 14337 806 368 2504 1989

Domasnea 5402 562 489 1678 959

Luncavita 5159 1052 257 1189 1500

TOTAL 58019 3606 1665 12971 9118

13 Carasova Carasova 14145 1460 70 2882 2622

TOTAL 14145 1460 70 2882 2622

14 Berzasca Berzasca 28063 973 6 2806 1079

Sichevita 10570 2000 76 1004 1700

Girnic 3711 843 21 515 323

TOTAL 42344 3816 103 4325 7427

TOTAL JUDET 569295 81733 8033 122200 51180

Suprafata totala de teren arabil din judet, aflata pe o raza de 20 km departare de o statie de epurare, se cifreaza deci la circa 81.733 ha. La o rata de aplicare de 120 kg/ha-an, va fi deci nevoie de acceptabilitate a namolului pe aproximativ 10 - 11% din aceasta suprafata. Nu s-a facut deocamdata nici o analiza a distributiei acestei suprafete de teren, dar se vede clar ca namolul de la Resita va trebui sa fie transportat pe o distanta mai mare decat 20 km, fiindca nu exista teren suficient in jurul statiei, pe aceasta raza de 20 km. In general vorbind, insa, indicatorii sugereaza ca este posibila refolosirea in agricultura a namolului de epurare, in limita unor distante rezonabile. Optiunea 2: Incinerarea

Namolul de epurare poate fi ars intr-un incinerator special in situ sau co-incinerat cu alte deseuri.

Instalatiile speciale de incinerare se preteaza in statiile de epurare mari, in general cele cu o capacitate de

peste 400.000 locuitori, sau acolo unde nu mai exista alta solutie: unde namolul are un continut ridicat de

metale grele sau unde nu exista nici fabrica de ciment, nici incinerator pentru gunoiul menajer. Solutia

aceasta are si anumite dezavantaje:

- Necesita operatori special calificati, - Are costuri mari de investitie si operare,

EPTISA ROMANIA SRL





- Cenusa produsa trebuie sa fie depozitata in gropi de gunoi speciale pentru deseuri periculoase.

In judetul Caras-Severin nu este planificata construirea nici unui incinerator, in viitorul apropiat, deci aceasta

solutie nu pare sa fie de interes in acest caz.

Optiunea 3: Compostare

Strict vorbind, compostarea namolului este un proces de tratare care poate sa-i imbunatateasca mult

calitatea, dar pentru statiile de epurare aceasta poate fi considerata si o optiune, cand compostarea se face

de catre o terta parte.

De regula, compostarea namolului necesita un material de umplutura, care sa asigure structura fizica

deschisa pentru descompunere aeroba termofila. Materialele folosite in general sunt deseurile agricole,

resturile vegetale din parcuri si gradini, deseuri industriale (indeosebi din industria lemnului) si deseuri

orasenesti separate.

In cazul nostru particular, compostarea la statia de epurare nu este avantajoasa, din mai multe motive:

Inainte de a se demara un asemenea proiect, trebuie sa avem siguranta ca exista suficiente debusee pentru compost, dar si suficiente posibilitati de aprovizionare cu material de umplutura, in volumele si la preturile adecvate. Acest criteriu impune un studiu de piata detaliat, care depaseste sfera de cuprindere a acestui material.

Compostarea in situ necesita o suprafata mare disponibila si genereaza mirosuri neplacute, fum si zgomot.

Compostarea este costisitoare, din punctul de vedere al costurilor de investitie sau al celor de operare.

Compostarea este o varianta de interes daca exista conditii favorabile de piata si un material de umplutura

convenabil.

Optiunea 4: Depozitarea finala in depozit ecologic

Pana acum, depozitarea in gropi de gunoi a fost varianta principala de eliminare a namolului de epurare. Pe

viitor, insa, aceasta optiune va fi varianta restrictiva, tinand cont de politica si legislatia U.E. care stipuleaza

ca „statele membre isi vor stabili o strategie nationala de implementare a reducerii deseurilor biodegradabile

care ajung la groapa de gunoi, nu mai tarziu decat 2020“ (Directiva privind regimul deseurilor , transpusa prin

Legea nr.211/2011). Aceasta solutie se alege atunci cand nu exista alte posibilitati:

Cand concentratia de contaminanti face imposibila aplicarea pe teren sau alta metoda de reciclare;

Cand aplicarea pe teren sau forestier sau utilizarea in scop de imbunatatiri funciare nu sunt fezabile, din cauza topografiei sau a unor costuri totale neeconomice ;

Cand nu exista capacitate de incinerare disponibila sau in apropierea statiei. Cantitatea care poate ajunge la groapa de gunoi nu poate depasi maximum 10% din cantitatea zilnica de gunoi orasenesc solid care se elimina. Optiunea 5: Combustibil

Utilizarea crescanda a electricitatii produse din surse regenerabile constituie o parte importanta din pachetul

de masuri necesare pentru respectarea Protocolului Kyoto. In acest sens, o Directiva a Parlamentului

European si a Consiliului (2001/77/EC) a fost adoptata cu scopul promovarii unui grad sporit de folosire a

resurselor regenerabile in productia de energie electrica.

Folosirea surselor regenerabile de combustibil este atragatoare din punctul de vedere al mediului, din punct

de vedere politic si ca mijloc durabil de reducere a emisiilor de CO2 din activitati industriale care consuma

cantitati mari de combustibili folosili. Aceasta varianta va deveni tot mai atractiva si economic, prin

EPTISA ROMANIA SRL





implementarea masurilor adoptate de UE (Directiva certificatelor tranzactionabile pentru emisii de carbon

03/87/EC) pentru a ajuta statele membre sa-si respecte obligatiile ce le revin in baza Protocolului Kyoto.

Desi UE s-a angajat sa reduca emisiile de gaze de sera cu 8% in perioada 2008 - 2012, Romania nu are

obligatii cuantificate privind reducerea sau limitarea acestor emisii.

O folosinta frecventa, si adesea benefica, a namolului, este ca inlocuitor de combustibil in cuptoarele

fabricilor de ciment. Dar, cata vreme nu se poarta discutii concrete pe aceasta tema, pentru organizarea

pasilor urmatori, nu este o optiune de luat in considerare.

Optiunea 6: Productia de biogaz

Utilizarea crescanda a electricitatii produse din surse regenerabile constituie o parte importanta din pachetul

de masuri necesare pentru respectarea Protocolului Kyoto. In acest sens, o Directiva a Parlamentului

European si a Consiliului (2001/77/EC) a fost adoptata cu scopul promovarii unui grad sporit de folosire a

resurselor regenerabile in productia de energie electrica

Succesul comercial al initiativelor de folosire a surselor regenerabile de energie in Romania va depinde de

gradul de sprijin din partea Guvernului si de perioada pe care Guvernul este dispus sa acorde acest sprijin.

2.14. ANALIZA OPTIUNILOR SI CRITERII

Numai doua solutii poat fi considerate realiste la ora actuala:

A.Valorificarea finala in agricultura/silvicultura/terenuri ceea ce va impune urmatoarele: Fermentarea si, eventual, uscarea la soare a namolului in statiile de epurare, pentru a fi evitate toate

riscurile de mediu si a face namolul cat mai atragator posibil pentru agricultori, Stocarea timp de 9 luni a namolului de epurare, Incarcarea, transportarea si imprastierea namolului ; Instituirea unui program de imprastiere a namolului, care sa includa monitorizarea solurilor si

implementarea stricta a Planului de actiune pentru ape uzate industriale. Producerea de sol artificial.

B.Depozitarea finala in depozitul ecologic Lupac: Fermentarea si deshidratarea namolului in statia de epurare, pana la minimum 30% substanta

uscata, eventual si tratarea cu var pentru o stabilizare mai buna si continut mai mare de SU, Punerea in functiune a rampe de gunoi ecologice in conformitate cu directivele UE si buna practici in

domeniul protectiei mediului.

Pentru a putea compara aceste doua solutii, se vor folosi urmatoarele criterii:

Tabelul 2.101 Criterii de comparare a solutiilor

Criteriul Descriere

Fezabilitate Daca este convenabil sau dificil sa se puna in practica solutiile, sub aspect tehnic si administrativ.

Aspectele operationale Cat de convenabil sau de dificil este sa se aplice/exploateze in timp fiecare solutie.

Riscurile pentru mediu Contributia sau nu a solutiilor la reducerea efectelor nedorite cum ar fi mirosuri neplacute si

zgomot.

Aspectele de dezvoltare

durabila

Gradul de atractivitate al solutiilor din punctul de vedere al planului de reducere a emisiilor de

CO2 sub Directiva CE sau Protocolul Kyoto.

Costuri Comparatie intre costurile aferente fiecarei solutii, de investitie si de operare.

EPTISA ROMANIA SRL





Concluzii Pana in acest moment, refolosirea in agricultura pare sa fie cea mai practica solutie, avand in vedere interesul real din partea societatilor agricole de mari dimensiuni ale judetului. Deja se poarta discutii in acest sens. A fost elaborata strategia actualizata pentru valorificarea/eliminarea namolului si un Plan de actiune. In data de 28 mai 2013 a fost organizata o intilnire preliminara cu toate institutiile deconcentrate in scopul demararii activitatilor prevazute in Planul de actiune pe termen scurt.

2.14.1. AMENAJARILE PENTRU APE UZATE INDUSTRIALE

Ca urmare a informatiilor obtinute in cadrul intalnirilor cu reprezentantii SC AQUACARAS SA si a vizitelor

efectuate la fata locului, am reusit sa elaboram o baza de date cu toate deversarile industriale, incepand cu

Resita (vezi Anexa A3.). Aceasta baza de date cuprinde detalii referitoare la fiecare ramura industriala

prezenta, originea apelor uzate rezultate din procesele lor de activitate, detalii privind preepurarea,

caracteristicile apelor uzate (de exemplu: metale grele, grasimi etc.) si volumele de apa alimentata si de apa

uzata descarcata. Baza de date se reactualizeaza anual. In prezent nu exista contracte specifice pentru

agenti economici, in afara celor uzuale de facturare a apei, ceea ce face ca gradul de contact regulat sa fie

mai degraba limitat.Contractul pentru agentii economici trebuie sa fie conform cu cerintele din legislatia

specifica si regulamentul ADI Banat. O parte esentiala a Planului de actiune consta in imbunatatirea acestui

contact cu agentii economici industriali care deverseaza ape uzate si introducerea acordului de preluare ape

uzate industriale. Planul de actiune pentru apele uzate industriale va fi actualizat pina la sfirsitul anului,

urmand ca ele sa fie discutata si aprobat de operatorul regional.

2.14.2. Organizatiile de reglementare si control

Urmatoarele organizatii au responsabilitati pentru monitorizarea si controlarea deversarilor de ape industriale

in judetul Caras-Severin, fiind participanti activi in acest domeniu:

SC Aquacaras SA este unicul furnizor de servicii orasenesti de apa si canalizare pentru cele 8 aglomerari si autoritatea contractanta pentru furnizarea apei potabile si a serviciilor de canalizare catre beneficiarii industriali (chiar daca unele intreprinderi surse proprii de alimentare cu apa, de exemplu puturi si captari din ape de suprafata).

Administratia Nationala ”Apele Romane” este responsabila pentru stabilirea limitelor de evacuare si monitorizarea tuturor deversarilor in receptorii naturali, agentii economici fiind la randul lor obligati prin legislatie sa aiba programe de auto-monitorizare aprobate de organele de apa si sa raporteze organelor de ape rezultatele monitorizarii ;

Agentia pentru Protectia Mediului (APM) monitorizeaza conformarea cu reglementarile legale in ce priveste protectia mediului pentru factorii de mediu aer si sol. APM nu are responsabilitati stabilite pentru factorul de mediu apa. APM verifica si respectarea autorizatiilor si avizelor de mediu.

Administratia Nationala ”Apele Romane” este autoritatea competenta desemnata pentru administrarea domeniului public de interes national al apelor. De asmenea, monitorizeaza si calitatea apei brute folosite pentru alimentarea populatiei cu apa potabila si calitatea efluentului deversat in mediu.

Garda Nationala de Mediu (GNM) raspunde pentru implementarea politicii guvernului in materie de respectare a prevederilor legale si de aplicare a legislatiei de protectia mediului.

Inspectia de stat a apelor are responsabilitatea de a indruma, inspecta si controla respectarea prevederilor legale si a actelor de reglementare din domeniul gospodaririi apelor si sigurantei barajelor.

EPTISA ROMANIA SRL





2.14.3. Reglementari aplicabile

Principalele directive UE si reglementari nationale legate de controlul si tratarea deversarilor industriale sunt:

Directiva 91/271/EEC privine epurarea apelor uzate orasenesti HG 188/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea Normelor privind

conditiile necesare pentru deversarea apelor uzate in mediul acvatic, care este o adaptare a Directivei 91/271/EEC

Normativul NTPA 001/2002 privind stabilirea concentratiilor maxime de poluanti pentru apele uzate orasenesti si industriale deversate in receptori naturali

Normativul NTPA 002/2002 privind conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele orasenesti de canalizare si in statiile de epurare

Normativul NTPA 011/2002 privind colectarea, epurarea si descarcarea apelor uzate in retelele de canalizare orasenesti.

Atunci cand statia de epurare functioneaza, este esential sa fie controlate substantele prioritare descarcate in canalizare, pentru ca procesele de epurare si namolul debarasat sa nu fie afectate, in cazul in care vreo substanta neautorizata patrunde in reteaua de canalizare.

2.15. MECANISMELE DE CONTROL EXISTENTE

2.15.1. Contracte de prestare a serviciilor de canalizare

Apa uzata industriala se defineste ca fiind apa folosita de un agent economic care fabrica un produs, cum ar

fi alimente, obiecte din metal, textile etc. In aceasta categorie nu intra institutiile, cum ar fi scoli, birouri si

spitale, unde apa uzata este dintr-o sursa „menajera“. Apele uzate industriale care se evacueaza in sistemul

de canalizare trebuie sa fie controlate prin intermediul unui contract intre intreprinderea industriala si

operatorul SC AQUACARAS SA. In multe intreprinderi industriale din orasul Resita, aceste ape uzate se

epureaza la fata locului si se evacueaza direct in emisar.

Contractul, care include si alimentarea cu apa, stabileste drepturile si obligatiei operatorului de apa-canal,

precum si drepturile si obligatiile beneficiarului, volumul de apa furnizata, volumul de apa uzata care se va

prelua, tarifele si modalitatile de plata. Contractele au trei anexe:

Anexa 1 defineste numarul, marimea, localizarea etc. a debitmetrelor; Anexa 2 defineste parametrii de calitate ai apelor uzate (valori maxime admise); Anexa 3 defineste indicatorii de performanta, inclusiv penalizari financiare pentru incalcarea

prevederilor contractului.

2.15.2. Conditiile contractuale si penalizarile pentru incalcarea lor

SC AQUACARAS SA stabileste limitele de continut ale apei, care intr-o oarecare masura au legatura cu

procesul specific de activitate al beneficiarului industrial. Pentru marii producatori de ape uzate, operatorul

AQUACARAS SA stabileste de regula valori maxime admise mai stricte decat cele definite in standardul

national pentru deversarea in canalizare (NTPA 002/2002). Personalul operatorului efectueaza regulat

(uneori mai des decat o data pe luna) masuratori, pentru verificarea conformarii. Daca valoarea concentratiei

oricarui parametru depaseste limita admisa, se impune o penalizare (in conformitatea cu HG 472/2000).

Penalizarea calculeaza prin inmultirea tarifului cu un anumit factor, care depinde de gradul de magnitudine al

neconformarii. De exemplu, pentru depasirea unui singure valori maxime admise, cu 0-50 la suta, se

EPTISA ROMANIA SRL





percepe tariful inmultit cu factorul 1,5. Penalizarea maxima se aplica pentru depasirea unei limite cu 200 la

suta, caz in care se aplica tariful de cinci ori.

Majoritatea utilizatorilor industriali analizati (care deverseaza in canalizare) nu au statie de preepurare sau

au o amenajare minimala in acest sens, iar dotarile detinute nu sunt adecvate deseurilor produse sau nu se

folosesc in mod curent. Pe de alta parte, companiile vizitate care evacueaza in emisar, au o instalatie de

preepurare pentru apele uzate tehnologice, dar nu a reiesit prea clar cum sunt acestea separate de apele

uzate menajere care se duc in canalizare.

Modul in care se realizeaza monitorizarea de control pentru apa uzata si epurata

Calitatea apelor uzate colectate/epurate/deversate este masurata si monitorizata in fiecare Exploatare. In

cadrul Laboratorului Central, la compartimentul de analize ape uzate, se efectueaza determinari pe probele

de apa uzata provenind din apa epurata deversata in emisar cat si apele uzate deversate direct in emisar.

Sunt prelevate probe de apa uzata de persona special instruit din fiecare exploatare a societatii din

punctele stabilite, la intrarea in statiile de epurare, la iesirea din statiile de epurare si din gurile de deversare

directe.

Exploatarile :Oravita, Anina, Bocsa, Moldova Noua, preleveaza probele de apa uzata, o data pe luna si le

transporta la Laboratorul Central , la compartimentul de analize apa uzata/epurata de la Resita, conform

programului de mai jos:

Tabelul 2.102 Frecventa monitorizarilor de apa uzata Exploatarea Saptamana/ziua monitorizata

1. 2. 3. 4.

Exploatarea Anina

Luni - - -

Exploatarea Bocsa

- Marti - -

Exploatarea Oravita

- - Miercuri -

Exploatarea Moldova Noua - - - Joi

Exploatari : Otelu Rosu, Baile Herculane, preleveaza probele de apa uzata, o data pe luna si le transporta la Laboratorul Central , la compartimentul de analize apa uzata/epurata de la Caransebes,conform

programului de mai jos: Exploatarea Saptamana/ziua monitorizata

1. 2. 3. 4.

Exploatarea Otelu Rosu

Marti - - -

Exploatarea Baile Herculane - Joi - -

In plus se efectueaza si probele comune cu Apele Romane, prelevate o data pe luna, dupa un program stabilit de catre acestia. Pentru statia de epurare Resita si Caransebes, se efectueaza determinari zilnice, pentru intrare/iesire statie, analize complete pe probe medii si punctuale cu frecventa din 4 in 4 ore la parametrii cu probleme. Monitorizarea agentilor economici potentiali poluatori Agentii economici potentiali poluatori sunt impartiti pe grupe de risc in functie de activitatea desfasurata si apele uzate deversate in reteaua de canalizare, in grupa I de risc si grupa II de risc. Sef Laborator Central stabileste parametrii monitorizati pentru fiecare grupa de risc. Sef exploatare/sef sector canal stabilesc de comun acord impreuna cu reprezentantul agentului economic potential poluator punctele de prelevare a probelor de ape uzate. Monitorizarea deversarilor de ape uzate se face de catre Sef Laborator Central. Fiecare agent economic potential poluator cuprins in Lista agentilor economici potentiali poluatori este monitorizat, prelevandu-se probe de apa uzata deversata in reteaua de canalizare. Probele de apa uzata se preleveaza de catre reprezentantul Laboratorului Central. Cu rezultatele determinarilor pentru probele de apa uzata se completeaza Fisa agentului economic potential poluator. Laboratorul Central calculeaza depasirile – in % - pentru fiecare parametru monitorizat. La momentul actual se monitorizeaza agentii din Resita, urmand si agentii potentiali poluatori din celelalte

EPTISA ROMANIA SRL





exploatari ale lui AQUACARAS : Caransebes, Baile Herculane, Otelu Rosu, Anina , Oravita, Bocsa, Moldova Noua. In 2012 s-au monitorizat 28 de agenti,din care la 12 au fost evidentiate depasiri ale valorilor limita admise.

2.15.3. Acorduri de mediu si autorizatii de functionare

Dupa obtinerea unui acord de preluare din partea operatorului regional, intreprinderile trebuie sa obtina o

aviz de gospodarirea apelor din partea Administratiei Nationale ”Apele Romane” daca preleveaza apa din

sursa si un acord de mediu de la APM.

Acordurile de mediu se emit in conformitate cu Legea 265/2005 si, de regula, au la baza documentatii

intocmite de coonsultanti specialisti in domeniu. Ele cuprind obligativitatea ca agentii economici care

evacueaza ape uzate industriale in retelele de canalizare sa obtina din partea operatorului regional a

acordului de preluare si numai informativ conditiile stabilite in privinta deversarii de ape uzate industriale (de

obicei, prin simpla cerinta de respectare a normativului NTPA 002/2002 si cu cerinta de asigurare a

preepurarii, acolo unde aceasta este necesara pentru respectarea normativului).

2.15.4. Aprobarile de deversare

Agentii economici care deverseaza ape uzate direct in receptorii naturali trebuie sa obtina si o aprobare in

acest sens din partea Administratiei Apele Romane. Monitorizarea acestor deversari este similara cu cea

pentru acordurile de mediu si intra in sarcina Administratiei Apele Romane.

2.15.5. Conditiile minimale

Calitatea minimala a apei uzate evacuate in canalizarea de gospodarie comunala, inainte de intrarea in

statia de epurare gospodarita de un operator regional, este cea prezentata in tabelul de mai jos, care preia

valorile din normativul romaneasc NPTA 002/2002 cu referire la:

Temperatura (sub 35oC)

Concentratiile maxime ale metalelor neferoase

Concentratia totala maxima de metale neferoase (sub 10 mg/dm3)

Ape uzate menajere provenite din spatii sociale cum ar fi toaleta, baie sibucatarie, grasimi,

uleiuri, ceara

Nutrienti, adica azot si fosfor

Substante organice toxice care sunt daunatoare vietii animalelor sau plantelor, cum ar fi pesticide,

soolventi, bifenili policlorurati, dioxine etc.

Tabelul 2.103 – Concentratiile maxime pentru apele uzate evacuate in sistemele de canalizare

orasenesti (NTPA 002/2002)

Nr. Indicatorii de calitate U/M Val. max.

Metoda analitica

1. Temperatura °C 40

2. pH unitati pH 6.5-8.5 SR ISO 10523-97

3. Suspensii solide mg/dm3 350 STAS 6953-81

4. CBO5 mgO2/d3 300 STAS 6560-82

SR ISO 5815/98

5. Azot in forma ionilor de amoniac (NH)4+1 mg/dm3 30 STAS 8683-70

6. CDO (metoda bicromatului) mg/dm3 500 SR ISO 6060/96

7. Fosfor total (P) mg/dm3 5,0 STAS 10064-75

8. Cianide totale (CN) mg/dm3 1,0 SR ISO 6703/1-98

9. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S-2) mg/dm3 1,0 SR ISO 10530-97

10. Sulfiti (SO3)-2 mg/dm3 2 STAS 7661-89

11. Sulfat (SO4)-2 mg/dm3 600 STAS 8601-70

12. Fenoli (C6H5OH) volatili in vapori de apa mg/dm3 30 STAS 7167-92

13. Substante reductivile cu solventi organici mg/dm3 30 SR 7587-96

14. Detergenti sintetici biodegradabili mg/dm3 25 SR ISO 7875/1,2-96

EPTISA ROMANIA SRL





15. Plumb (Pb) mg/dm3 0,5 STAS 8637-79

16. Cadmiu (Cd) mg/dm3 0,3 SR ISO 5967/93

17. Crom total (Cr+3)+(Cr+6) mg/dm3 1,5 STAS 7884-91

SR ISO 9174-98

18. Crom hexavalent (Cr+6) mg/dm3 0,2 STAS 7884-91

SR ISO 11083-98

19. Cupru (Cu+2) mg/dm3 0,2 STAS 7795-80

20. Nichel (Ni+2) mg/dm3 1,0 STAS 7987-67

21. Zinc (Zn+2) mg/dm3 1,0 STAS 8314-87

22. Mangan total (Mn) mg/dm3 2,0 SR 8662/1-96

SR ISO 6333-96

23. Clor liber rezidual (Cl2) mg/dm3 0,5 STAS 6364-78

SC AQUACARAS SA a introdus valorile de mai sus, conform normativului mentionat, in cadrul unui „contract

cadru“ care guverneaza relatia dintre operatorul de apa-canal si clientul industrial. In aceasta perioada de

tranzitie, cand amenajarile de colectare si procesare ale operatorului regional sunt in curs de reabilitare, nu

se efectueaza decat un grad foarte restrans de monitorizare a deversarilor in reteaua de canalizare.

Totusi, in conditiile contractului cadru, clientul are posibilitatea sa ia toate masurile, inclusiv sa intervina in

procesul sau de productie sau sa desfasoare un proces de preepurare, pentru a preveni depasirea limitelor

de mai sus.

Tabelul 2.104 – Baza de date cu companiile industriale importante (>1.000 m3/an) a) Agenti economici care deverseaza in emisar si in canalizare

Tipul de activitate Locul de evacuare Raport Nr.AQ Denumirea Date analitice

TOTAL apa furn.

m3/an

TOTAL la canal m

3/an

Diferenţa

m3/yr m3/yr m3/an

Steel forging emisar + menajer la canal GR 1828 SC.TMK RESITA SA Da 1,140,588 468,160 672,428 Steel forging & engineering emisar + menajer la canal 3441 UCM RESITA SA Da 592,802 204,308 388,494 Steel forging & engineering emisar 9 5642 U.C.M.TURNATE SRL 156,892 District heating emisar + menajer la canal 3637 SC.CET ENERGOTERM SA Da 32,718 54 32,664 Domestic emisar + menajer la canal 3694 SC ARSENAL-RESITA SA 48,828 17,838 30,990 Steel components & ph adjust emisar 10 5643 MIBAROM RESITA SRL 13,300 Oxygen - cooling water emisar 2 5640 U.C.M.OXY GAZ SRL 11,914 Food - pasta emisar + menajer la canal 1041 PANGRAM SA 34,500 24,828 9,672 Offices emisar 4556 REGISTRUL AUTO ROM 9,600 Closed June 2008 5641 U.C.M AUTOPLUS SRL 4,568 Offices & concrete mixing product + menajer la canal 4398 HIDROCONSTR.BISTRA 4,182 410 3,772 Wood products emisar 5650 SC.BURGEROM SRL 2,782 Brick manufacture emisar 5472 SC REFRACERAM SRL 2,632

5028 PRODMEC 2,158 Offices canal > one site 4540 ANTREPR.DUSAN&FIUL 2,818 708 2,110 Hotel canal in cel puţin 2 locuri 3438 TURIST SEMENIC S.A. 1,695 birouri canal in cel puţin 2 locuri 3061 REG.NAT.PADURI RES. 1,394 birouri canal in cel puţin 2 locuri 3589 DIR.APELOR BANAT-TM- 3,356 2,112 1,244 textile canal in cel puţin 2 locuri 4830 GRUPPO ITALIANO MODA 1,000 atelier auto emisar + menajer la canal 3 1562 SC.URBAN RESITA SRL 5,484 4,670 814 birouri emisar + menajer la canal 4816 AS.SPORT.GLORIA R-TA 1,402 612 790 warehouses & restaurant emisar + menajer la canal 1568 CARAS SA 9,034 8,434 600 prod. carne emisar + menajer la canal GR 2924 SC PRESTAREA RESITA 1,694 1,580 114 prod. carne emisar + menajer la canal 11 3741 GOSPODARUL 12,110 12,030 80

nu sunt date

EPTISA ROMANIA SRL





b) Agenti economici care deverseaza numai in canalizare

Tipul de activitate Locul de evacuare Raport Nr. AQ Denumirea consumatorului Date analitice

TOTAL apa furn.

m3/an

TOTAL la canal m

3/an

stadion de fotbal canal 5347 FOTBAL CLUB SCOLAR 87,112 87112 prod. carne canal 5 3649 C+C 61,868 61868 textile canal 1 1747 SC CONFECTII SA 40,248 40248 birouri canal 6 5471 PRESCOM S.A. 34,732 34732 birouri canal 7 2825 PETROM SA 23,954 23954 conf. metalice canal 4 2052 FAB.DE REDUCT.RENK 21,094 21094 birouri canal 3432 U C M RESITA SA II 19,980 19980 birouri canal 4187 CAM.SI CANTINA UNIV. 18,240 18240 birouri canal 5398 SC.ENEL DISTR.BANAT 16,308 16308 birouri canal 3466 UNIV.EFTIMIE MURGU 14,400 14400 birouri canal 1823 CROSI SA RESITA 13,712 13712 birouri canal 12 5530 HIDRO ENGINEERING SA 13,440 13440 birouri canal 3710 SCP CASE SA 12,076 12076 conf. metalice canal 2867 PLASTOMET SA Y 12,000 12000 birouri şi prod. lemn canal 5168 SILVANUS SRL 10,220 10220 birouri canal 4796 C.F.R.PATRIMONIU 8,072 8072 birouri canal 5536 COMALEX SRL 5,412 5412 birouri canal 1586 CASA CULTURA A SIND. 5,176 5176 birouri canal 1699 CODA SERV SRL 4,990 4990 birouri canal 3047 ROM ITAL COM SRL 4,976 4976 birouri canal 3680 RETA 4,536 4536 birouri canal 5050 SC.VEST MARCONS SRL 4,216 4216 birouri canal 5281 NEW LINE SRL 3,726 3726 dep. fier vechi canal 3010 REMAT CARAS SEVERIN 3,708 3708 birouri canal 5528 ASOC.PROPR.BL.800 3,678 3678 no data canal 4028 MARBEK SRL 3,624 3624 birouri canal 5458 DANCEA PROPERTIES 3,570 3570 birouri canal 5590 S.C.SHOP GSM SRL 3,528 3528 birouri canal 4057 CONSPROIECT SRL 3,096 3096 birouri canal 3450 UM RESITA-SRI 0653 3,088 3088 birouri canal 5496 ARCA-SERV 3,028 3028 birouri canal 3627 MONALISA COMTUR SRL 2,944 2944 birouri canal 1913 ROMTELECOM SA TM 2,918 2918 birouri canal 5481 ENERG ROM SA 2,904 2904 birouri canal 3714 COMALIMENT SA 2,634 2634 birouri canal 5197 UNICONSTRUCT 2000 2,624 2624 birouri canal 5455 SC PIETE RESITA SRL 2,522 2522 birouri canal 5022 SC.LISIPROD SRL 2,430 2430 birouri canal 4214 PUIU CENDA PROD SRL 2,414 2414 birouri canal 5631 MATCON SRL 2,250 2250 birouri canal 4918 C.SERV.SOC.COMUNIT. 2,244 2244 birouri canal 1519 CAM.DE COMERT SI IND 2,200 2200 birouri canal 5392 RCS & RDS SA 2,170 2170 birouri canal 5489 EXE CENTER SRL 2,064 2064 birouri canal 5321 BONA DEA IMPEX SRL 2,052 2052 birouri canal 4698 NERA SHOPING CENTER 1,908 1908 birouri canal 4896 ALLIANZ-TIRIAC ASIG. 1,884 1884 birouri canal 5400 SC.UNIPEC PREST SRL 1,814 1814 birouri canal 1581 ANOTIMPURI PRODEXIM 1,798 1798 birouri canal 4013 SC.FABRIANO PREST 1,766 1766 birouri canal 4498 MOL ROMANIA PETROL. 1,680 1680 birouri canal 5612 FAST FOOD FLO&GABI 1,632 1632 birouri canal 4939 MIRUNA INTERNATIONAL 1,616 1616 birouri canal 1332 B-CA COMERCIALA ROM. 1,598 1598 birouri canal 3126 S.N.I.F CARAS-SEV. 1,540 1540 prod. carne canal GR 4961 SC.ARTIMA SA 1,486 1486 birouri canal 5504 DUET SRL 1,480 1480 birouri canal 5365 SC.ARTIMA SA 1,472 1472 birouri canal 4774 BIROUL VAMAL RESITA 1,404 1404 birouri canal 3007 SC DRUMURI-PODURI SA 1,404 1404 birouri canal 5154 SC.MEGACOM IMPEX SRL 1,382 1382 birouri canal 1394 BISER.PETICOSTALA 1,344 1344 birouri canal 1399 BISERICA BAPTISTA 1 1,344 1344 birouri canal 3526 SCM VIITORUL CARASAN Y 1,332 1332 birouri canal 5021 CLUB.SP.MUNCIT.R-TA 1,320 1320 birouri canal 5569 TRANSPROTECTOR 1,300 1300 birouri canal 4790 MEMORY SERV 1,286 1286 birouri canal 5556 ADMIL-DRIVER SRL 1,266 1266 birouri canal 4600 SC MURARIU TRADING 1,228 1228 birouri canal 5585 FERDINAND TOBIAS SRL 1,220 1220 birouri canal 3018 SC RESICONF SA 1,220 1220 birouri canal 4308 BOWEDI MFC IMPEX SRL 1,200 1200 birouri canal 3659 REG.CFR.TM SUC.R-TA 1,200 1200

EPTISA ROMANIA SRL





2.16. SUFICIENTA DATELOR

2.16.1. DISPONIBILITATEA SI CALITATEA DATELOR

Pentru strangerea datelor privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate, a fost necesar sa reactualizam datele pentru a avea o imagine realista asupra situatiei actuale din judetul Caras-Severin. In acest scop, am elaborat un chestionar, care acopera toate datele tehnice relevante, precum si datele socio-economice (vezi Anexa A2). Chestionarele principale au fost distribuite, in numele Consultantului, de catre Consiliul Judetean, catre toate autoritatile locale din comunele din judet, insotite de sesiuni de discutii intre Consultant si reprezentantul C.J. cu reprezentantii consiliilor locale, la sediul acestora. Chestionare le-au fost inmanate si departamentelor relevante din cadrul Consiliului Judetean, culegand toate datele disponibile la nivel de judet si pentru a se obtine informatiile necesare despre problemele tehnice ale tuturor amenajarilor administrate in domeniul alimentarilor cu apa si in cel al sistemelor de canalizare. Consultantul s-a deplasat la Autoritatea bazinala de ape Banat-Timisoara pentru a obtine date din autorizatiile de gospodarirea apelor emise pentru o parte din comunele din judet.

2.16.2. CONCLUZII

Nu toate autoritatile contactate au raspuns la timp; in unele cazuri, datele sunt contradictorii, si a fost nevoie de discutii suplimentare, pentru a ne face o idee mai clara despre situatia existenta si pentru a evalua necesarul real de investitii. Chestionarele sunt prezentate in Anexa A2. O descriere generala a riscurilor de deversare a apelor uzate industriale, pentru judetul Caras Severin, este prezentata in Anexa B3. In perioada de culegere a datelor, Consultant s-a confruntat cu urmatoarele probleme:

- returnarea lenta a chestionarelor completate, consumand din timpul Consultantului - numeroase raspunsuri arata gradul de superficiabilitate a celor care le-au intocmit; - prea putine informatii despre poluatorii industriali; - foarte putine planuri urbanistice si de amenajare sunt actualizate (urban si industrial); - putine date despre calitatea apei; - lipsa de transparenta a autoritatii bazinale de apa datorita constrangerilor legislative.

Dupa strangerea, verificarea, reluarea intensiva a chestionarii spre clarificare si discutarea datelor si informatiilor disponibile, a reiesit ca datele sunt suficiente pentru pregatirea prezentului Master Plan.

2.16.3. DEFICIENTE CURENTE

In urma campaniei de culegere a datelorsi a evaluarii situatiei curente, cu privire la infrastructura de apa-canal din judetul Caras-Severin, principalele aspect sunt rezumate mai jos. Alimentarea cu apa Investitiile in curs de implementare prin POS Mediu faza I vor rezolva in mare masura deficientele identificate la nivelu lsistemelor de alimentare cu apa din cele 8 orase din judet: Resita, Caransebes, Bocsa, OteluRosu, Moldova Noua, Oravita, Baile Herculane si Anina. Totusi, o parte din retele de distributie si de aductiune existente necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii pierderilor de apa, asigurand astfel eficientizarea activitatii Operatorului Regional, cu impact asupra sustenabilitatii financiare a acestuia. Totodata sistemele de alimentare cu apa trebuie extinse in vederea deservirii noilor zone rezidentiale din orase. Toate orasele din judet si o parte din comunele rurale detin sisteme de alimentare cu apa, iar deficientele constate sunt rezumate in cele ce urmeaza :

EPTISA ROMANIA SRL





Deficiente generale Deficiente specifice

Mediulurban :

- Pierderi mari de apa (aprox. 30-50%) ;

- Retelele de distributie nu deservesc intreaga populatie a localitatilor ;

- Capacitatile captarilor de apa sunt insuficiente pentru acoperirea cererii de apa;

Mediul rural :

- In majoritatea zonelor rurale nu se asigura accesul locuitorilor la surse de alimentare cu apa care sa acopere necesarul de apa si care sa respecte conditiile de potabilitate, conform cu Directiva 98/83 CCE pentru apa potabilă şi Legea privind calitatea apei potabile 458/2002,modificată şi completata prinLegea 311/2004 din Romania

Prize de apa care nu sunt in proprietatea operatorului Datorita temperaturilor ridicate din timpul verii, se accentuează fenomenul de secetă meteorologică, care în timp conduce la instalarea secetei hidrologice, respectiv la reducerea debitelor resurselor de apă. In aceste conditii alimentarea cu apa a populației este puternic perturbată și suferă restricții severe în timpul perioadelor de secetă prelungită. În perioadele secetoase, multe fântâni seacă, ceea ce provoacă o lipsă acută de apă pentru locuitorii din zona.

Cea mai importanta problema este calitatea slaba a apei, mai ales in fantanile publice ale localitatilor rurale. Pentru asigurarea conformitatii in ce priveste alimentarea cu apa, toate comunele ale caror probe de apa nu se incadreaza in limitele de potabilitate conform legislatiei in vigoare, trebuie sa-si dezvolte sisteme de alimentare cu apa conforme pana in anul 2015. Alte probleme critice sunt lipsa datelor de analiza a apei si riscurile la care sunt supuse sursele de apa de suprafata. Se impun eforturi generale in materie de control si protectie a calitatii apei, de reabilitare si protectie a surselor subterane. Apauzata

Metoda de abordare in ce priveste colectarea si epurarea apelor uzate va fi determinata si de datele pana la care trebuie sa fie implementata Directiva Europeana 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.In functie de aceste conditii, trebuie in primul rand sa se realizeze o epurare imbunatatita, care merge in paralel cu masurile de reabilitare a retelelor de canalizare existente, obtinandu-se astfel:

1. Reducerea eficienta a infiltrarilor in si din retelele de canalizare;

2. Operarea eficienta a statiilor de epurare;

3. Eliminarea oricarui risc de contaminare din partea clientilor –agentieconomici;

4. Cresterea gradului de racordare la retea.

Investitiile care se vor realiza prin POS Mediu Faza I vor rezolva in mare parte deficiente identificate la nivelul aglomerarilor urbane din judetul Caras Severin (aglomerari identificate in jurul celor 8 orase din judet: Resita, Caransebes, Bocsa, Otelu Rosu, Moldova Noua, Oravita, Baile Herculane si Anina). Totusi raman o serie de investitii necesare in vederea conformarii cu Directiva Europeana 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane:

EPTISA ROMANIA SRL





- o parte din retelele de canalizare existente si din colectoare necesita lucrari de reabilitare in vederea reducerii infiltratiilor ;

- retelele de canalizare trebuie extinse in vederea deservirii intregilor aglomerari, respectiv noilor zone rezidentiale ;

- extinderea capacitatilor de epurare existente in vederea preluarii consumatorilor din aglomerari.

capitolul 2 - aquacaras.roaquacaras.ro/wp-content/uploads/2015/07/cap.2-analiza-situatiei... ·...

Documents