MANUAL DE METODE DE INSPECTIECUPRINS

CUVÂNT INTRODUCTIV

SECŢIUNEA A : CADRUL LEGISLATIV ŞI ORGANIZATORIC AL ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ3.4 Acte normative în domeniul de competenţă al Inspecţiei Muncii3.5 Inspecţia Muncii3.6 Rolul şi atribuţiile inspectorului de muncă - funcţionar public

Anexa 1: Acte normative a căror aplicare este de competenţa inspectorului de muncăAnexa 2: Directive ale Uniunii Europene transpuse în legislaţia română de securitate şi sănătate în muncăAnexa 3: Norme specifice de protecţie a muncii în aplicare

SECŢIUNEA B : REGULI DE BAZĂ ÎN EFECTUAREA INSPECŢIILOR4 Inspecţia5 Procesul de inspecţie6 Controlul obligatoriu7 Măsuri legale8 Controlul obligatoriu - măsuri legale9 Colaborarea cu alte instituţii

SECŢIUNEA C: METODE DE INSPECŢIE8.1 Introducere8.2 Inspecţia - sistem în întreprinderi mari8.3 Inspecţia - sistem în întreprinderi mici şi mijlocii8.4 Metoda de inspecţie prin control tematic8.5 Metoda de inspecţie prin impunerea de măsuri cu direcţie specială ( MDS )8.6 Metoda de inspecţie prin campanie

SECŢIUNEA A: CADRUL LEGISLATIV ŞI ORGANIZATORIC AL ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

1.1 ACTE NORMATIVE ÎN DOMENIUL DE COMPETENŢĂ AL INSPECŢIEI MUNCIIPrincipalele acte normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt:

- Legea nr. 90/1996 a Protecţiei Muncii, republicată;- Legea nr.108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, cu modificările şi completările ulterioare- H.G. 767/1999 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, cu modificările şi

completările ulterioare;- Normele Generale de Protecţia Muncii;- Norme metodologice de aplicare a Legii Protecţiei Muncii, după cum urmează:

1. Norme privind autorizarea funcţionării persoanelor juridice din punct de vedere al protecţiei muncii;2. Norme privind certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de

protecţie şi de lucru şi avizarea introducerii lor în fabricaţie;3. Norme privind certificarea calităţii, din punct de vedere al securităţii muncii, a echipamentelor tehnice;4. Norme privind avizarea documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi de instruire în domeniul protecţiei

muncii;5. Norme privind clasificarea minelor din punct de vedere al emanaţiilor de gaze;6. Norme privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa accidentelor de muncă şi

declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa bolilor profesionale, precum şi a celorlalţi indicatori care definesc morbiditatea profesională;

7. Norme privind finanţarea cheltuielilor pentru realizarea măsurilor de protecţie a muncii;8. Norme privind locul de muncă cu pericol deosebit şi pericol iminent de accidentare;

- Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă, aplicabile activităţilor din economia naţională;- Normativul Cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.

3.4 INSPECŢIA MUNCII

Inspecţia Muncii, înfiinţată şi organizată în baza Legii nr. 108/1999 cu modificările şi completările ulterioare şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, aprobat prin H.G. 767/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii

Sociale, prin care se exercită atribuţii de autoritate de stat în domeniul muncii, relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.Obiectivele principale ale activităţii Inspecţiei Muncii, aşa cum decurg din Legea nr. 108/1999, sunt următoarele:

În îndeplinirea obiectivelor sale prevăzute în Legea nr. 108/1999, Inspecţia Muncii are următoarele atribuţii: În domeniul relaţiilor de muncă controlează: În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: Asistenţa de specialitate

În domeniul relaţiilor de muncă: În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

Organizarea Inspecţiei MunciiStructura organizatorică a Inspecţiei Muncii, aprobată prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale,

prevede:

1.3 ROLUL ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORULUI DE MUNCĂ - FUNCŢIONAR PUBLICInspectorii de muncă sunt obligaţi:Inspectorii de muncă au următoarele drepturi:

SECŢIUNEA B : REGULI DE BAZĂ ÎN EFECTUAREA INSPECŢIILOR2. INSPECŢIA

3.4 DEFINIŢIE ŞI OBIECTIVE

Inspecţia este o activitate care în mod normal se desfăşoară sub formă de vizite într-o unitate, pentru a se controla modul în care sunt cunoscute, aplicate şi respectate reglementările în vigoare în domeniul de competenţă (relaţii de muncă, securitate şi sănătate în muncă, condiţii de muncă).

În cadrul inspecţiilor se verifică dacă angajatorul se ocupă în mod sistematic, competent şi eficient de punerea în aplicare a atribuţiilor ce-i revin potrivit legislaţiei în vigoare .

Obiectivul inspecţiilor este de a-l determina pe angajator să respecte reglementarile în vigoare şi de a adopta măsurile necesare în cazul în care s-au constatat nereguli.Inspecţia se poate desfăşura în diverse moduri, în funcţie de obiectivele urmărite şi de specificul unităţii.

-inspecţie efectuată în urma apariţiei unei situaţii neprevăzute, de criză-inspecţie planificată din timp .-discutată cu un superior, colegi de specialitate şi/sau cu specialişti-grupuri de lucru pluridisciplinare-evalua starea mediului de muncă pe baza unei convorbiri telefonice sau -întrevederi la sediul inspectoratului teritorial de muncă

2.2 ALEGEREA METODEI ADECVATE

factorii care influenţează alegerea metodei sunt: -ansamblul de riscuri, -numărul de angajaţi, -specificul şi localizarea unităţii, -complexitatea formei de organizare şi

-obiectivele inspecţiei. În cadrul inspecţiei, inspectorul va face o evaluare bazată pe

-datele obţinute din dialogul cu angajatorul, persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii şi angajaţi.

-diferitele tipuri de documente solicitate, precum şi -observaţiile făcute în timpul inspecţiei. -informaţii importante, prin interviuri -investigaţii speciale, cum ar fi măsurători privind igiena muncii.

Proiecte sau campanii de control interinstituţionaleProiecte tematice de control, teritoriale prin care se creează o viziune unitară şi de ansamblu.

2.3 METODE DE INSPECŢIE

2.3.1 Inspecţia directă (Inspecţia dintr-o perspectivă unitară) “inspecţia obişnuită”, în care mediul de muncă este controlat unitar, incluzând cele patru elemente ale sistemului de muncă: executant, sarcina de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă. 2.3.2 Inspecţia cu direcţie specială se controlează

-unul sau mai mulţi factori ai mediului de muncă, -condiţiile de muncă ale unui anumit grup profesional, -un segment redus al procesului de producţie sau -aplicarea unei anumite prevederi.

se poate desfăşura uneori sub formă de campanie de control.

2.3.3 Inspecţia – sistem verificarea activităţii de control intern al mediului de muncă desfăşurată de către angajator, utilizand materiale de evaluare (chestionare, check-listuri etc.). Constă în

-interviuri structurate cu angajaţii, -observaţii,

-examinarea de documente, -întrevederi cu conducerea şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, şi -inspectarea mediului de muncă.

2.3.4 Alte metode de inspecţie -metodele combinate, cum ar fi impunerea de Măsuri cu Direcţie Specială (MDS) şi -campaniile de control . Evaluările ulterioare constau în măsuratori, verificări, analize de laborator, expertizări prin care se determină existenţa

unor factori de risc sau se măsoară nivelul acestora (radiaţii, pulberi, zgomot, vibraţii), folosindu-se metodologii standardizate sau proceduri omologate.

3. PROCESUL DE INSPECŢIEPentru o mai bună prezentare, procesul de inspecţie a fost împărţit în trei etape principale, fiecare constituind o

rubrică separată în tabelele de mai jos: PLANIFICARE; VIZITA DE INSPECŢIE ; ACTIVITĂŢI ÎN COMPLETARE

“Paşii procesului”, criteriile de calitate cu statut de norme de lucru(cu caracter imperativ). “Conţinutul procesului” – comentarii la normele de lucru

Inspectorul de muncă trebuie:3. PROCESUL DE INSPECŢIE3.1 PLANIFICARE

3.1.1 Alegerea unităţii ce urmează a fi inspectată să aleagă unitatea care va face obiectul

controlului şi să clarifice scopul inspecţiei;

alegerea unităţii se face în funcţie de riscuri, date statistice, ramură de activitate, misiuni ordonate, reclamaţii şi sesizări.

Planul anual de activitate realizat programul cadru anual de acţiuni al inspectoratului teritorial

de muncă aprobat de către inspectorul general de stat adaptat trimestrial şi pus în aplicare prin graficele lunare de

control proprii strategie de control

obiectivele priorităţile planificate de inspectoratul teritorial de muncă

controalele vizează domeniile de activitate sau unităţile cu grad mare de risc condiţiile de muncă diferite pentru femei şi bărbaţi integrarea în muncă a persoanelor cu handicap senzorial şi

locomotor, a imigranţilor şi a copiilor planificare – timp pentru

activităţi de urmărire şi valorificare (controlul aducerii la îndeplinire a cerinţelor dispuse ca urmare a unor inspecţii anterioare),

rapoartele semestriale ale angajatorilor adresate inspectoratului teritorial de muncă privind realizarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru normalizarea mediului de muncă, în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale

urmărească îndeaproape rezultatele activităţii sale în tot decursul anului

să poarte consultări şi să strângă informaţii.

sugestii şi informaţii din diferite surse: alţi inspectori, mass-media, statisticile Inspecţiei Muncii (evidenţa tuturor accidentelor

de muncă şi a bolilor profesionale înregistrate)3.1.2 Activităţi preliminare

să pună la punct detaliile esenţiale înainte de începerea inspecţiei;

reactualizeze cunoştinţele privind legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,

pregătească ţinuta corespunzătoare,

echipamentul personal de protecţie (dacă este cazul), planifice călătoria, mijlocul de transport. În general echipamentul individual de protecţie se asigură de către angajator în funcţie de riscurile existente.

să verifice în baza de date, aspectele referitoare la unitatea respectivă;

să ia cunoştinţă de rezultatele controalelor anterioare din documente, baza de date;

să ia legătura cu inspectorul care a efectuat ultima inspecţie în unitatea respectivă.

Pot apărea cazuri când se impune contactarea altor instituţii publice care efectuează controale în acea unitate

să elaboreze o strategie de desfăşurare a inspecţiei;

să pună la punct planificarea inspecţiei, alegerea metodei şi să stabilească responsabilităţile în cadrul echipelor de control, în cazul în care sunt desemnate să participe mai multe persoane.

să aibă în vedere necesitatea consultării şi colaborării cu alte inspectorate teritoriale de muncă în ceea ce priveşte angajatorii şi/sau alte persoane care răspund de îndeplinirea condiţiilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi care-şi desfăşoară activitatea în raza mai multor inspectorate teritoriale de muncă;

vezi punctul 7.1. Este posibil ca alte inspectorate teritoriale de muncă să se fi

ocupat de o problemă de mediu de muncă sau să fi realizat vreun proiect care prezintă interes pentru respectiva inspecţie.

Atunci când inspecţia vizează persoane răspunzătoare de securitatea şi sănătatea în muncă, care îşi desfăşoară activitatea pe raza mai multor inspectorate teritoriale de muncă, este adesea necesară consultarea cu inspectoratele în cauză.

să anunţe vizita de inspecţie. În mod normal angajatorul sau cel vizat de inspecţie trebuie anunţat în prealabil, în legătură cu efectuarea inspecţiei. Inspectorul va menţiona numele persoanelor ce vor participa la inspecţie;

anunţarea inspecţiei se poate face telefonic, prin intermediul unei scrisori sau printr-o altă modalitate; obiectivele şi durata vizitei trebuie clarificate; în cazul în care acest lucru este necesar, inspecţia poate fi efectuată fără anunţare prealabilă.

să ia cu el documentele şi formularele necesare în desfă-şurarea inspecţiei.

să ia cu sine actele normative (legi, hotărâri de guvern, check-listuri, broşuri, manuale, instrucţiuni etc.), care completează sau explică pe înţelesul tuturor anumite norme, echipament tehnic, instrumente de măsură, cameră video, aparatură video, documentaţie tehnică, situaţia accidentelor de muncă produse în unitatea care urmează să fie controlată etc.

3.2 VIZITA DE INSPECŢIE3.2.1 Efectuarea inspecţiei

să ia legătura cu reprezentantul angajatorului sau cu cel ce va fi supus verificării; în mod normal, la inspecţie va fi prezent un reprezentant al angajatorului;

dacă reprezentanţii angajatorului sau persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii nu pot fi prezenţi, se va lua în considerare oportunitatea amânării inspecţiei la o dată ulterioară, atâta timp cât nu există riscuri serioase şi iminente legate de mediul de muncă.

Detaliile privind inspecţia vor fi stabilite de comun acord de către inspectorul de muncă şi angajator. În cazul în care angajatorul se opune, inspectorul de muncă va solicita sprijinul organelor de poliţie.

- să ia legătura cu persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii din acea unitate; în mod normal acestea sau alţi reprezentanţi ai personalului vor fi prezenţi la inspecţie;

dacă inspecţia nu poate fi efectuată fără ajutorul unor interpreţi, aceasta se va amâna la o dată ulterioară, atâta timp cât nu există riscuri serioase şi iminente legate de mediul de muncă.

- să decidă dacă este nevoie de interpreţi pentru a se putea desfăşura inspecţia;

inspectorul se prezintă, îşi prezintă colegii din echipa de inspecţie (dacă este cazul), precum şi instituţia pe care o reprezintă şi rolul acesteia; angajatorul se prezintă la rândul său, îşi prezintă colaboratorii şi unitatea în care activează; inspectorul de muncă conduce inspecţia şi informează care sunt punctele esenţiale pe care le va atinge pe parcursul desfăşurării controlului.

- să înceapă vizita prin prezentarea şi explicarea scopului şi a planului inspecţiei, precum şi a duratei preconizate;

se vor verifica şi completa datele din documentele de inspecţie.

- să se asigure că denumirea juridică a angajatorului sau a celui supus controlului este consemnată corect şi complet în documentele de inspecţie (materialul care stă la baza unei inspecţii);

să dea un exemplu bun celorlalţi, solicitând echipamentul individual de protecţie şi folosindu-l ( spre exemplu, prin utilizarea căştii de protecţie sau a echipamentului antifonic), dacă este cazul.

- să respecte normele de protecţie a muncii valabile în unitatea respectivă şi să utilizeze echi-pamentul personal de protecţie necesar în

efectuarea vizitei;- să ofere materiale informative în legătură cu

actele normative privind mediul de muncă, adecvate în unitatea respectivă;

norme metodologice, broşuri etc.

- să consemneze în scris observaţiile şi precizările care au însemnătate în finalizarea inspecţiei, inclusiv acele nereguli care au fost remediate pe durata inspecţiei;

însemnările sunt făcute direct în documentele de inspecţie, constituind baza procesului verbal, a inspecţiilor ulterioare, a unor memorii sau a însemnărilor de serviciu.

- să consemneze în scris eventualele informaţii suplimentare apărute ulterior inspecţiei.

în cazul obţinerii unor astfel de informaţii suplimentare se vor face însemnări care se vor anexa la documentele de inspecţie.

3.2.2 Încheierea vizitei de inspecţie- să încheie vizita de inspecţie cu o evaluare de

ansamblu a mediului de muncă şi a activităţii desfăşurate pentru menţinerea condiţiilor normale de securitate şi sănătate în muncă. Să-l informeze pe angajator sau pe cel vizat de inspecţie asupra rezultatelor inspecţiei;

inspectorul de muncă trebuie să treacă în revistă riscurile şi neregulile. Să prezinte succint cerinţele şi recomandările pe care intenţionează să le formuleze.

- să-l informeze pe angajator sau pe cel vizat de inspecţie în legătură cu conţinutul procesului verbal de inspecţie sau cu o eventuală continuare a investigării problemelor care au făcut obiectul inspecţiei;

să-l anunţe pe angajator că inspectoratul teritorial de muncă trebuie să fie informat în legătură cu măsurile luate. Să avertizeze că ignorarea măsurilor necesare poate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală dupa caz, potrivit legii.

- să decidă dacă neregulile constatate justifică o interdicţie imediată sau avertizarea în legătură cu o eventuală interdicţie;

vezi punctele 5.1, 5.2.

- să decidă dacă se impune luarea unei hotărâri privind aplicarea de sancţiuni contravenţionale sau dacă în cazul respectiv, fapta săvârşită constituie infracţiune care se pedepseşte potrivit legii. Să-l informeze pe angajator în legătură cu continuarea procesului;

vezi punctul 5.3.

- să decidă dacă se impune formularea unor cerinţe în timpul inspecţiei. Formularea acestor cerinţe se va face în scris (vezi precizările de la punctul 3.3.1 referitoare la acest lucru);

dacă este necesară remedierea imediată a unor nereguli legate de mediul de muncă, fără să fie necesară impunerea unei interdicţii imediate, se vor face solicitări scrise la locul inspecţiei. În anumite cazuri cerinţele pot fi stabilite în prealabil.

- să hotărască termenele limită de răspuns, pe care angajatorul va trebui să le respecte.

să-l informeze pe angajator în legătură cu obligativitatea de a răspunde într-un interval dat.

3.3 ACTIVITĂŢI ÎN COMPLETARE3.3.1 Coordonarea inspecţiei

- să consemneze în baza de date a inspectoratului teritorial de muncă, cât mai rapid cu putinţă, datele documentelor de inspecţie;

vezi punctul 3.2.1.

- să înainteze procesul verbal de inspecţie celui care are calitatea de angajator din punct de vedere juridic;

procesul verbal se adresează celui care poartă răspunderea pentru îndeplinirea condiţiilor pentru mediul de muncă, în cazul în care persoana în cauză are altă atribuţie decât aceea de angajator.

- să descrie clar în procesul verbal de inspecţie, în baza cărui tip de responsabilitate, şi-a întemeiat cerinţele, în cazul în care cerinţele dispuse se adresează unei persoane având altă calitate decât aceea de angajator;

procesul verbal de inspecţie trebuie să fie bine structurat şi să aibă rubrici clare.

- să descrie clar şi concret lipsurile constatate şi să formuleze cerinţe clare pentru remedierea acestora; să formuleze clar recomandările şi precizările, astfel încât să nu fie percepute ca cerinţe;

- să specifice clar în procesul verbal de inspecţie care sunt prevederile legale pe care se bazează cerinţele formulate, făcând trimiteri la articolele şi alineatele în cauză, precizând numele actului normativ respectiv;

în procesul verbal se va face trimitere la acea prevedere din lege sau la acel act normativ pe care se bazează cerinţele formulate.

- să solicite în procesul verbal de inspecţie ca inspectoratul teritorial de muncă să fie înştiinţat până la o anumită dată, în legătură cu măsurile adoptate şi / sau planificate pentru a remedia neregulile descrise şi a răspunde cerinţelor formulate;

să se asigure că procesul verbal precizează momentul în care a avut loc inspecţia, numele celor care au participat şi atribuţiile lor;

este responsabilitatea inspectorului de muncă ca procesul de inspecţie să fie concluzionat rapid.

- să semneze procesul verbal şi să-l înregistreze în arhiva inspectoratului teritorial de muncă;

- să trimită angajatorului o copie a procesului verbal de inspecţie, cu confirmare de primire;

în momentul în care procesul verbal a fost expediat, acesta devine document public.

- să modifice, în scris, cerinţele din procesul verbal dacă apar noi date care fac ca cerinţele formulate iniţial să nu mai fie adecvate sau de actualitate; să-i informeze, în scris, pe angajator şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii în legătură cu modificările operate.

se expediază un exemplar angajatorului unităţii controlate. Copii ale procesului verbal pot fi trimise, spre exemplu, persoanelor cu funcţii de conducere implicate, departamentelor din unitate, preşedintelui consiliului de administraţie, sindicatelor etc.

3.3.2 Controlul punerii în aplicare a cerinţelor dispuse

- fiecare inspectorat teritorial de muncă trebuie să aibă un sistem de centralizare a datelor şi o monitorizare continuă a problemelor care au făcut obiectul controalelor;

- sistemul presupune supravegherea respectării termenelor limită de răspuns la cerinţele din procesul verbal;

- vezi punctul 6.1.- să-l contacteze pe angajator, dacă inspectoratul

teritorial de muncă nu a primit nici un răspuns la procesul verbal;

- se va trimite o înştiinţare scrisă pentru a-i reaminti angajatorului faptul că trebuie să dea un răspuns la procesul verbal. În cazul în care, din conţinutul răspunsului reiese că cerinţele nu au fost sau nu urmează a fi îndeplinite, se ia legătura cu angajatorul.

- să consemneze răspunsul angaja-torului în însemnările de serviciu. Acest lucru este valabil atât în cazul unui răspuns verbal din partea angajatorului, cât şi în cazul efectuării unui control cu ocazia unei inspecţii ulterioare;

după înregistrare, însemnările de serviciu sunt anexate la dosar.

- să se asigure că în cazul prelungirii termenului de răspuns la cererea angajatorului, acest lucru este consemnat în registru;

inspectorul va urma procedurile inspectoratului teritorial de muncă în cauză.

- să evalueze calitatea răspunsului scris al angajatorului. În cazul în care cerinţele nu au fost îndeplinite deloc sau au fost îndeplinite parţial, inspectorul va înştiinţa angajatorul că este pasibil de pedeapsă şi va sesiza organele de urmărire penală, în situaţiile prevăzute de lege.

vezi punctul 5.2.1. Înştiinţarea privind propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală, în situaţiile prevăzute de lege. Inspectorul va urma procedurile inspectoratului teritorial de muncă în cauză, în vederea continuării procesului de inspecţie.

3.3.3 Încheierea procesului de inspecţie- să verifice înainte de încheierea procesului de

inspecţie dacă cerinţele au fost îndeplinite. pentru ca procesul de inspecţie să poată fi considerat încheiat,

este nevoie de o înştiinţare verbală sau scrisă din partea angajatorului sau a acelui vizat de inspecţie în care acesta să anunţe remedierea neregulilor sesizate. În unele cazuri procesul poate fi încheiat dacă există un plan corespunzător de măsuri care acoperă un anumit interval de timp. Dacă există dubii în legătură cu înştiinţarea trimisă de angajator se va efectua un control sub formă de inspecţie.

- să încheie procesul de inspecţie atunci când consideră că cerinţele au fost îndeplinite. În mod normal angajatorul sau cel vizat de inspecţie, precum şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, vor fi înştiinţaţi în legătură cu aceasta.

procesul de inspecţie este încheiat în scris, însemnările fiind semnate şi datate.

4. CONTROLUL OBLIGATORIUOPRIREA LUCRULUI DE CĂTRE ANGAJAT (ÎN TEMEIUL ART. 19 DIN LEGEA NR. 90/1996 A

PROTECŢIEI MUNCII, REPUBLICATĂ)Angajatul este obligat:- să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă;- să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de propria persoană şi de alte persoane participante la procesul de muncă;- să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională.Inspectorul de muncă este autorizat:- să efectueze o vizită de inspecţie în cazul în care activitatea, la un loc de muncă dintr-o întreprindere, a fost întreruptă de către un angajat sau de către persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii şi să se asigure că angajatorul, reprezentantul acestuia , angajatul care a oprit lucrul şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii au posibilitatea de a fi prezenţi cu această ocazie;- să ia în considerare doar circumstanţele direct legate de problema care a condus la întreruperea activităţii de către un angajat sau persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.Inspectoratul teritorial de muncă trebuie:- să soluţioneze contestaţiile referitoare la oprirea lucrului de către angajat, la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să comunice angajatului care a oprit lucrul şi angajatorului, decizia adoptată.SISTAREA ACTIVITĂŢII SAU OPRIREA DIN FUNCŢIUNE A ECHIPAMENTELOR TEHNICE DE CĂTRE INSPECTORUL DE MUNCĂ (ÎN TEMEIUL ART. 22 DIN LEGEA NR. 90/1996 A PROTECŢIEI MUNCII, REPUBLICATĂ)Inspectorul de muncă este autorizat:- să dispună sistarea unei activităţi sau oprirea din funcţiune a echipamentelor tehnice când constată o stare de pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională şi să sesizeze, dupa caz, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale precum şi organele de urmărire penală;- să efectueze sau să solicite măsurători şi determinări pentru clarificarea unor situaţii de pericol şi să ia probe de produse şi materiale pentru examinarea lor în afara unităţii, atunci când situaţia constatată o impune;- să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă la sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de muncă organizat de aceasta;- să ceară informaţii de la orice persoană care participă la procesul de muncă cu privire la activitatea de protecţie a muncii;- să solicite persoanei juridice /fizice documentele şi informaţiile necesare realizării controlului sau cercetării accidentelor de muncă;- să ia legătura cu inspectorul şef al inspectoratului teritorial de muncă sau altă persoană împuternicită să ia decizii privind impunerea de interdicţii imediate, (vezi punctul 5.1. ).Inspectoratul teritorial de muncă trebuie: să soluţioneze contestaţiile referitoare la măsurile dispuse de către inspectorul de muncă în cazul sistării unor activităţi, sau opririi din funcţiune a unor echipamente tehnice şi să comunice angajatorului decizia adoptată.4.3. SESIZAREA INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ DE CĂTRE COMITETUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, ATUNCI CÂND SE CONSTATĂ ÎNCĂLCAREA NORMELOR LEGALE DE PROTECŢIE A MUNCII SAU CÂND ÎNTRE CONDUCĂTORUL UNITĂŢII ŞI CEILALŢI MEMBRI AI COMITETULUI EXISTĂ DIVERGENŢE PRIVIND MODUL ÎN CARE SE ASIGURĂ SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA LUCRĂTORILOR (ÎN TEMEIUL ART. 34 DIN NORMELE GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII)Inspectoratul teritorial de muncă trebuie:- să dispună inspecţia la unitatea de unde a provenit sesizarea;- să trateze problema astfel încât să conducă la adoptarea unei hotărâri scrise ca urmare a întocmirii de către comitetul de securitate şi sănătate în muncă, a unei sesizări;- să verifice dacă sunt îndeplinite cerinţele formulate în Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996, republicată şi în Normele Generale de Protecţia Muncii, precum şi în alte acte normative specifice, care au legătură cu conţinutul sesizării;- să verifice acurateţea sesizării. Acest lucru se va face cu promptitudine;- să decidă asupra modului în care va decurge comunicarea cu unitatea respectivă, pe durata desfăşurării procesului;- indiferent de rezultatul anchetei dispuse cu ocazia sesizării înaintate de către comitetul de securitate şi sănătate în muncă, inspectoratul teritorial de muncă se va asigura că hotărârea în această privinţă este luată de către direcţiile şi factorii de răspundere cu atribuţii în domeniu, stabiliţi prin Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii şi a inspectoratelor teritoriale de muncă;

- să trimită un răspuns la sesizarea întocmită de comitetul de securitate şi sănătate în muncă care a solicitat adoptarea unei poziţii. Inspectoratul teritorial de muncă va proceda în mod similar şi în cazul sesizărilor venite de la angajaţi în probleme de securitate şi sănătate în muncă şi condiţii de muncă;- în cazul în care hotărârea inspectoratului teritorial de muncă este potrivnică, comitetul de securitate şi sănătate în muncă va fi înştiinţat că poate adresa contestaţie la organul ierarhic superior, respectiv Inspecţia Muncii.5. MĂSURI LEGALE5.1 SISTAREA ACTIVITĂŢII

- în acele cazuri în care inspectorul de muncă constată o stare de pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, va lua legătura cu inspectorul şef/inspectorul şef adjunct care coordonează activitatea privind securitatea şi sănătatea în muncă/şeful compartimentului control securitate şi sănătate în muncă din cadrul inspectoratului teritorial de muncă respectiv. Dacă acest lucru nu este posibil sau dacă pericolul este atât de grav încât timpul nu permite nici măcar o convorbire telefonică, inspectorul însuşi va decide sistarea activităţii, în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996, republicată, oferind în acelaşi timp informaţii privind modalitatea de a contesta hotărârea la organul ierarhic superior.

- sistarea activităţii este decisă până la eliminarea cauzelor care au impus-o. În procesul verbal de sistare se va specifica faptul că aceasta intră în vigoare imediat.

- trebuie să se verifice dacă documentul prin care s-a decis sistarea activităţii este adresat corect celui care are calitatea de angajator din punct de vedere juridic sau unei alte persoane care poartă răspunderea pentru îndeplinirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă.

- lipsurile vor fi descrise în detaliu şi vor fi însoţite de trimiteri la legislaţia în vigoare.- în cazul în care angajatorul refuză să preia documentul sau să ia act de primire, inspectorul va încerca să coopteze un

martor.- inspectorul şef/inspectorul şef adjunct care coordonează activitatea privind securitatea şi sănătatea în muncă va fi anunţat

în legătură cu emiterea documentului de sistare. Dacă inspectorul intenţionează să rămână pe teren câteva zile, va fi contactat compartimentul legislaţie-contencios pentru a primi asistenţă în vederea emiterii hotărârii definitive.

- inspectoratul teritorial de muncă analizează comunicarea angajatorului şi decide în consecinţă închiderea cazului sau o nouă acţiune de control.

- dacă munca periculoasă este deja interzisă printr-o prevedere generală a cărei nerespectare se sancţionează, nu va fi necesară emiterea unei noi interdicţii. În schimb, angajatorul sau un alt responsabil în cauză vor fi informaţi în legătură cu conţinutul prevederii şi obligaţia de a o respecta prin întreruperea imediată a acelei activităţi.

- la întoarcerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă, inspectorul va înregistra fără întârziere documentele de inspecţie.

5.2 INTERDICŢII

5.2.1 Înştiinţarea angajatorului privind sesizarea organelor de urmărire penală

Inspectorul de muncă trebuie:- să discute cu conducerea inspectoratului teritorial de muncă şi să se consulte cu direcţia legislaţie-contencios privind posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală, în cazul în care angajatorul nu a adus la îndeplinire măsurile dispuse, în următoarele situaţii:a) când se constată neluarea măsurilor prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională;b) când se constată nerespectarea de către orice persoană, a măsurilor stabilite cu privire la protecţia muncii, la locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creează posibilitatea producerii unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională;c) când se constată repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării deficienţelor pentru care s-a dispus oprirea acestora sau sistarea activităţii.- să procedeze astfel încât angajatorul sau persoana împotriva căreia s-a luat hotărârea să aibă posibilitatea de a lua poziţie faţă de înştiinţarea privind începerea urmăririi penale. Cu această ocazie, angajatorului îi pot fi expediate şi copii după eventuale documente de care încă nu a luat cunoştinţă. - să se asigure că informaţiile obţinute în urma interviurilor cu persoanele din unitate sau pe alte căi, şi care sunt de însemnătate pentru problema în discuţie, sunt consemnate în scris şi sunt veridice. 5.2.2 Emiterea documentelor de sistareInspectorul de muncă trebuie:- să examineze şi să evalueze informaţiile pe care le are la dispoziţie. - să se consulte cu conducerea şi juristul inspectoratului teritorial de muncă asupra formulării corecte din punct de vedere juridic şi lingvistic a documentelor de sistare;- să decidă dacă documentele emise vor fi însoţite de amenzi. Cuantumul amenzii va fi stabilit conform legii.5.2.3 Încălcarea dispoziţiilor de sistare a activităţii- inspectorul de muncă trebuie să verifice dacă măsurile au fost luate. În cazul în care încă se mai constată nereguli, acestea

vor fi consemnate în scris şi raportate conducerii inspectoratului teritorial de muncă.- în situaţia în care inspectoratul teritorial de muncă constată, în urma unor vizite sau sesizări, că angajatorul a încălcat

dispoziţiile de sistare a activităţii, va sesiza organele de urmărire penală.- inspectoratul teritorial de muncă va urmări modul de soluţionare a dosarului şi va considera cazul încheiat, după

pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.- pentru abateri grave repetate, inspectoratul teritorial de muncă poate solicita radierea societăţii din registrul comerţului.

- juristul este cel care va reprezenta inspectoratul teritorial de muncă în procesul privind aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi penale.

5.3 SANCŢIUNI- vezi normele de lucru şi instrucţiunile cu caracter intern6. CONTROLUL OBLIGATORIU – MĂSURI LEGALE6.1 URMĂRIRE ŞI EVALUARE- fiecare inspectorat teritorial de muncă trebuie să aibă un sistem de centralizare a datelor şi de monitorizare continuă a

problemelor care au făcut obiectul controalelor.- inspectoratul teritorial de muncă trebuie să urmărească îndeaproape cazurile în care s-au emis documente de sistare a

activităţii sau alte interdicţii, astfel încât hotărârea definitivă să se adopte cât mai repede.- dacă un caz este de competenţa organelor de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă trebuie să sesizeze această

instituţie fără întârziere.- înainte de închiderea unui caz, inspectoratul teritorial de muncă trebuie să verifice dacă toate cerinţele dispuse au fost

îndeplinite.- închiderea cazurilor în care au fost emise documente de sistare a activităţii sau alte interdicţii se va face prin hotărârea

conducerii inspectoratului teritorial de muncă.7. COLABORAREA CU ALTE INSTITUŢII7.1 COLABORAREA CU ALTE INSPECTORATE TERITORIALE DE MUNCĂCoordonarea controalelor între inspectoratele teritoriale de muncă se impune în următoarele situaţii:a) în situaţia în care un agent economic îşi desfăşoară activitatea pe raza mai multor judeţe;b) în cazul controalelor zonale şi a acţiunilor comune desfăşurate pe baze stabilite prin reglementări interne;c) controale desfăşurate în vederea soluţionării unor probleme comune mai multor inspectorate teritoriale;d) acţiuni în cadrul campaniilor organizate de Inspecţia Muncii.

7.2 COLABORAREA CU ALTE INSTITUŢII inspectoratele teritoriale de muncă cooperează cu alte instituţii pentru soluţionarea problemelor legate de relaţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, în baza unor protocoale în care se stabilesc condiţiile colaborării.

3.2 PROCESUL DE INSPECŢIE – inventarierea Paşilor procesului şi a NORMELOR DE LUCRU

3.1 PLANIFICARE 3.2 VIZITA DE INSPECŢIE 3.3 ACTIVITĂŢI ÎN COMPLETARE3.1.1 Alegere unitate

3.1.2Activităţi preliminare

3.2.1 Efectuarea inspecţiei

3.2.2 Încheierea vizitei de inspecţie

3.3.1 Coordonarea inspecţiei

3.3.2 Controlul punerii în aplicare a cerinţelor

3.3.3 Încheiere proces de inspecţie

Inspectorul trebuie:-să aleagă unitatea şi să clarifice scopul inspecţiei;-să poarte consultări şi să strângă informaţii.

Inspectorul trebuie:-să pună la punct detaliile importante în vederea inspecţiei;-să verifice în baza de date unitatea respectivă;-să elaboreze o strategie de desfăşurare a inspecţiei;-să aibă în vedere necesitatea consultării şi colaborării cu alte ITM în ceea ce priveşte angajatorii şi/sau alte persoane care răspund de starea mediului de muncă şi care îşi desfăşoară activitatea în raza mai multor ITM;-să anunţe vizita de inspecţie-să ia cu el documentele şi formularele necesare în desfăşurarea inspecţiei.

Inspectorul trebuie:-să ia legătura cu angajatorul, cu reprezentantul angajatorului sau cu cel vizat de inspecţie.;-să ia legătura cu persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii din acea unitate;;-să decidă dacă este nevoie de interpreţi pentru a se putea desfăşura inspecţia;-să înceapă vizita prin prezentarea şi explicarea scopului şi a planului inspecţiei, precum şi a duratei preconizate;-să se asigure că denumirea juridică a angajatorului sau a celui supus controlului este consemnată corect şi complet în documentele de inspecţie;-să respecte normele de protecţie a muncii valabile în unitatea respectivă şi să solicite echipament individual de protecţie pentru locurile de muncă ce urmează a fi inspectate;-să ofere materiale informative în legătură cu actele normative privind mediul de muncă în unitatea respectivă;-să consemneze în scris observaţiile şi precizările care au în-semnătate în finaliza-rea inspecţiei, inclusiv acele nereguli care au fost remediate pe durata inspecţiei; -să consemneze în scris eventualele informaţii suplimen-tare apărute ulterior inspecţiei.

Inspectorul trebuie:-să încheie vizita de inspecţie cu o evaluare a stării de securitate şi sănătate în muncă şi a activităţii necesare pentru menţinerea condiţiilor optime pentru mediul de muncă.;-să-l informeze pe angajator sau pe cel vizat de inspecţie în legătură cu conţinutul procesului verbal de inspecţie sau cu o eventuală continuare a investigării problemelor care au făcut obiectul inspecţiei;-să decidă dacă neregulile constatate justifică o interdicţie imediată sau înştiinţarea în legătură cu o eventuală interdicţie;-să decidă dacă se impune luarea unei hotărâri privind aplicarea de amenzi sau dacă, în cazul respectiv, fapta săvârşită constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii.;-să decidă dacă se impune formularea unor cerinţe în timpul inspecţiei. Formularea acestor cerinţe se va face în scris (vezi 3.3.1);-să hotărască termenele limită de răspuns pe care angajatorul va trebui să le respecte.

Inspectorul trebuie:-să înregistreze documentele de inspecţie cât mai curând posibil;-să adreseze procesul verbal de inspecţie celui care are calitatea de angajator din punct de vedere juridic;-să descrie clar în procesul verbal de inspecţie în baza cărui tip de responsabilitate, şi-a întemeiat cerinţele -să descrie clar şi concret lipsurile constatate şi să formuleze cerinţe clare pentru remedierea acestora; -să formuleze clar recomandările şi precizările, astfel încât să nu fie percepute ca cerinţe;-să specifice clar în procesul verbal de inspecţie care sunt prevederile legale pe care se bazează cerinţele formulate, cu trimiteri la capitolele şi articolele în cauză,;-să solicite în procesul verbal de inspecţie ca inspectoratul teritorial de muncă să fie anunţat până la o anumită dată, în legătură cu măsurile adoptate şi /sau planificate pentru a remedia neregulile descrise şi a răspunde cerinţelor formulate;-să se asigure că procesul verbal precizează momentul în care a avut loc inspecţia, numele celor care au participat şi atribuţiile lor;-să semneze procesul verbal şi să-l înregistreze în arhiva inspectoratului teritorial de muncă;-să expedieze procesul verbal de inspecţie cât mai curând posibil, cu confirmare de primire; -să modifice, în scris, cerinţele din procesul verbal dacă apar noi date care fac ca cerinţele formulate iniţial să nu mai fie adecvate sau de actualitate. Să-i informeze, în scris, pe angajator şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii în legătură cu modificările operate.

Inspectorul trebuie:-să-l contacteze pe angajator, dacă ITM nu a primit nici un răspuns la procesul verbal;-să consemneze răspunsul angaja-torului în însemnările de serviciu. -să se asigure că, în cazul prelungirii termenului de răspuns la cererea angajaorului, acest lucru este consemnat în registru;-să evalueze calitatea răspunsului scris al angajatorului. În cazul în care cerinţele nu au fost îndeplinite deloc sau au fost îndeplinite parţial, inspectorul va înştiinţa angajatorul privind propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală.

Inspectorul trebuie:-să verifice înainte de încheierea procesului de inspecţie dacă cerinţele au fost îndeplinite;-să încheie procesul de inspecţie atunci când consideră că cerinţele au fost îndeplinite. În mod normal angajatorul sau cel vizat de inspecţie, precum şi persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, vor fi înştiinţaţi în legătură cu aceasta.

SECŢIUNEA C : METODE DE INSPECŢIE

8.1 INTRODUCERE 8.2 INSPECŢIA - SISTEM ÎN ÎNTREPRINDERI MARI 8.3 INSPECŢIA - SISTEM ÎN ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII 8.4 METODA DE INSPECŢIE PRIN CONTROL TEMATIC 8.5 METODA DE INSPECŢIE PRIN IMPUNEREA DE MĂSURI CU DIRECŢIE SPECIALĂ ( MDS ) 8.6 METODA DE INSPECŢIE PRIN CONTROLUL ÎN CAMPANIE

8.1 INTRODUCEREMetodele de inspecţie sunt: “Proceduri sistematice de inspectare a mediului de muncă

care trebuie să fie consemnate în scris, testate, eficiente şi capabile să ofere o bază solidă şi suficientă în identificarea lipsurilor şi a riscurilor în ceea ce priveşte mediul de muncă şi activitatea de protecţie a muncii”.

În elaborarea metodelor s-au luat în considerare factorii de calitate în conformitate cu strategia Inspecţiei Muncii privind metodele de inspecţie cum ar fi

- respectarea legislaţiei, - eficienţa, - -omogenitatea şi credibilitatea,.

Este foarte important să se aibă în vedere că anumite metode, să fie corecte din punct de vedere juridic

- chestionarele şi - interviurile precum şi alte instrumente de lucru, ca - prevederile de determinare a parametrilor mediului de lucru.

8.2 INSPECŢIA - SISTEM ÎN INTREPRINDERI MARI8.2.1 Descriere generală

Metoda se foloseşte în controlul activităţii sistematice de protecţie a muncii din unităţi şi organizaţii mari. Inspecţia presupune în general 4 faze:

- pregătirea inspecţiei, - controlul propriu-zis, - întocmirea şi redactarea documentelor de inspecţie, - urmărire şi evaluare.

8.2.2 Domeniul de aplicare8.2.3 Obiectivul urmăritObiectivul metodei este: de a identifica eventualele riscuri / lipsuri din mediul de muncă şi activitatea de protecţie a muncii,

pe baza analizei efectuate de inspectorii de muncă în cadrul inspecţiei propriu-zise şi cu ajutorul unor interviuri structurate, conţinând întrebări deschise adresate angajaţilor şi persoanelor aflate în conducerea sectoarelor inspectate, însoţite de observaţii în ceea ce priveşte condiţiile de muncă;

de a-i determina, pe angajator şi pe angajaţi, să se implice sistematic în activitatea de protecţie a muncii;

asigurarea preventivă a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor, în conformitate cu cerinţele de securitate şi sănătate a muncii şi realizarea controlului din acest punct de vedere în toate activităţile din economia naţională;

eficientizarea continuă a organizării inspecţiei în primul rând prin reducerea timpului afectat întocmirii documentelor de inspecţie;

asigurarea cadrului organizatoric de participare în luarea deciziilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a sindicatelor şi reprezentanţilor angajaţilor, deoarece se urmăreşte:

verificarea modului de organizare şi de funcţionare a acestuia din toate punctele de vedere, referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;

modul de implicare a personalului ; cunoaşterea riscurilor existente şi principalele măsuri adoptate ; identificarea punctelor slabe în activitatea specifică atât în activitatea de organizare

cât şi în cea de aplicare propriu-zisă ; cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice la nivelul punctelor de lucru.

8.2.4 Pregătirea / cunoştinţele anterioare8.2.5 Planificare8.2.5.1 Criterii

Principalele criterii avute în vedere la planificarea unei inspecţii sunt: mărimea unităţii; nivelul potenţialului de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională la locurile

de muncă inspectate; influenţa procesului tehnologic asupra condiţiilor de muncă; situaţia accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale ; morbiditatea; gradul de dispersie a locurilor de muncă etc.

8.2.5.2 TematicaInspecţia-sistem are la baza o tematică, în concordanţă cu specificul unităţii respective, care

trebuie să cuprindă în principal următoarele aspecte: modul de îndeplinire a măsurilor stabilite în controalele anterioare; preocuparea managerială privind organizarea activităţii de protecţie a muncii, inclusiv a

comitetelor de securitate şi sănătate în muncă; numărul accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirilor profesionale, analiza împrejurărilor şi

cauzelor acestora şi a măsurilor stabilite; activitatea de instruire şi informare a angajaţilor, în toate fazele procesului de muncă; identificarea locurilor de muncă cu pericol deosebit şi iminent de accidentare precum şi

stabilirea măsurilor corective care se impun; identificarea factorilor de risc, evaluarea nivelului de risc, respectiv a nivelului de

securitate a locurilor de muncă, secţiilor şi unităţilor; monitorizarea stării de sănătate a angajaţilor, programul de lucru, intensitatea şi ritmul

muncii, munca tinerilor şi a femeilor gravide; certificarea echipamentelor tehnice din punct de vedere al securităţii muncii; dotarea cu EIP şi EIL, cu materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie; modul de respectare a planurilor de revizii şi reparaţii pentru fiecare echipament; preocuparea managerilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi securitate la locul

de muncă, în general şi la cele cu condiţii deosebite, în special; autorizarea personalului de specialitate (electricieni, sudori, macaragii, legători de sarcini

etc.); autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere al protecţiei muncii; cheltuielile de protecţie a muncii; modul de respectare a prevederilor normelor de protecţia muncii în faza de cercetare,

proiectare şi execuţie; instruirea personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, dotarea cabinetelor de

protecţie a muncii, asigurarea corespunzătoare a propagandei în acest domeniu; pregătirea conducătorilor locurilor de muncă din punct de vedere al protecţiei muncii; controlul privind modul de respectare a prevederilor normelor de protecţie a muncii la

locurile de muncă.8.2.5.3 Activităţi preliminareAcordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui controlPregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncăDupă nominalizarea echipei de lucru se pregătesc informaţiile necesare controlului, astfel:

principalele activităţi desfăşurate în unitatea respectivă; număr de angajaţi; accidente de muncă sau alte evenimente produse în timp în cadrul acestei unităţi; eventuale acte de control anterioare; pregătirea unor chestionare, întrebări, check-listuri, documente specifice de control,

tematică de control etc; realizarea controalelor medicale şi a supravegherii stării de sănătate a angajaţilor; personal încadrat în locuri de muncă în condiţii deosebite; altele.

8.2.6 Alegerea spre inspectare a sectoarelor unităţii8.2.7 Inspecţia / vizita de inspecţie8.2.7.1 Efectuarea inspecţiei8.2.7.2 Încheierea inspecţiei8.2.7.3 Procesul verbal al inspecţiei

Fiecare inspecţie este finalizată printr-un proces verbal, care obligatoriu va cuprinde: numele inspectorului; temeiul legal al efectuării inspecţiei ;

perioada inspecţiei; datele de identificare ale societăţii, inclusiv clasificare CAEN (cod diviziune); numele altor persoane care au participat (au însoţit inspectorul), precum şi numele delegaţilor

societăţii; obiectivele inspecţiei (tematica); numărul de anexe cu constatările făcute şi măsurile dispuse; termenul de remediere a tuturor deficienţelor; sancţiuni contravenţionale aplicate sau propuneri de urmărire penală, după caz; locurile de muncă, instalaţiile şi/sau echipamentele tehnice pentru care s-a dispus oprirea

(temporară sau definitivă ) din funcţionare precum şi datele de identificare ale echipamentelor tehnice;

numărul de exemplare în care s-a întocmit procesul verbal; semnătura inspectorilor şi semnătura de luare la cunoştinţă a conducătorilor unităţii; numerele de înregistrare (unitate şi ITM); în mod obligatoriu, un exemplar din procesul verbal de inspecţie se depune la unitate şi un

exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pentru urmărirea măsurilor ; procesul verbal al inspecţiei se transmite după şedinţa de încheiere.

8.2.8 Activităţi în completare8.2.8.1 Urmărirea-evaluarea-valorificarea controlului / Controlul executării cerinţelor impuse

8.3 INSPECŢIA - SISTEM ÎN ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII8.3.1 Descriere generală8.3.1.1 Domeniul de aplicare8.3.1.2 Pregătirea / cunoştinţele anterioare8.3.2 Planificare8.3.2.1 Activităţi preliminare8.3.3 Inspecţia / vizita de inspecţie8.3.3.1 Efectuarea inspecţiei8.3.3.2 Încheierea inspecţieiÎntrevedere cu conducerea unităţii pentru comunicarea concluziilor

8.4 METODA DE INSPECŢIE PRIN CONTROL TEMATICControlul tematic, reprezintă o altă formă de inspecţie, dar care diferă de metoda inspecţiei-sistem, prin faptul că verifică doar un număr limitat de aspecte din multitudinea problemelor existente la nivelul unităţii.

Din punct de vedere al abordării controalelor tematice se pot distinge mai multe forme şi anume:

pe baza activităţilor proprii unităţii( de proiect); pe baza unor probleme dispuse ; inopinat; de analiză.

8.4.1 Control tematic pe baza activităţilor proprii unităţii (de proiect)8.4.1.1 Acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui control8.4.1.2 Pregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncă8.4.1.3 Anunţarea şi şedinţa preliminară cu conducerea societăţii8.4.1.4 Activităţi premergătoare - pregătitoare8.4.1.5 Realizarea controlului8.4.1.6 Analiza şi formularea cerinţelor8.4.1.7 Şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii8.4.1.8 Redactarea şi transmiterea procesului verbal8.4.1.9 Urmărirea – evaluarea – valorificarea controlului8.4.2 Control tematic pe baza unor probleme dispuse8.4.3 Controlul tematic inopinat8.4.4 Control tematic - analiza8.4.4.1 Acordul inspectoratului teritorial de muncă pentru realizarea acestui control8.4.4.2 Pregătirea controlului la nivelul inspectoratului teritorial de muncă8.4.4.3 Anunţarea şi şedinţa preliminară cu conducerea societăţii8.4.4.4 Activităţi premergătoare - pregătitoare8.4.4.5 Realizarea inspecţiei8.4.4.6 Analiza şi formularea cerinţelor

8.4.4.7 Şedinţa de încheiere cu conducerea şi reprezentanţii unităţii8.4.4.8 Redactarea şi transmiterea procesului verbal8.4.4.9 Urmărirea – evaluarea - valorificarea controlului

8.5 METODA DE INSPECŢIE PRIN IMPUNEREA DE MĂSURI CU DIRECŢIE SPECIALĂ – MDS

8.5.1 Descriere generalăEvaluare, urmărire şi valorificare8.5.2 Domeniul de aplicare

Impunerea de măsuri cu direcţie specială (MDS) poate fi aplicată:Motivele care stau la baza impunerii de cerinţe de MDS:Aria de aplicare a MDSObiectivul urmărit

8.5.3 Pregătirea / cunoştinţele anterioare8.5.4 Planificare8.5.4.1 Activităţi preliminare Inspecţii preliminare Elaborarea MDS – nota de sinteză - motivare, bazată pe controale, analize anterioare Exemple de formulare a cerinţelor de tip MDS Descrierea accidentelor şi a riscurilor Lista de control Cum se elaborează lista de control? Ce trebuie avut în vedere în formularea întrebărilor de pe lista de control MDS? Câte cerinţe de măsuri trebuie să conţină lista de control?8.5.5 Inspecţia / vizita de inspecţie8.5.5.1 Efectuarea inspecţiei

În efectuarea inspecţiei trebuie să se ţină seama de următoarele:Activităţi, consideraţii:

8.5.5.2 Încheierea inspecţieiCum se încheie inspecţia?

8.5.6 Activităţi în completareTrecerea în revistă a rezultatelor

8.5.7 Evaluare, urmărire şi valorificare / Controlul executării cerinţelor impuse

8.6 METODA DE INSPECŢIE PRIN CAMPANIE 8.6.1 Descriere generală8.6.2 Domeniul de aplicare

ResurseObiectivul urmărit

8.6.3 Pregătirea / cunoştinţele anterioare Pregătirea / cunoştinţele anterioare

8.6.4 Planificare8.6.4.1 Activităţi preliminare

Preavizul vizitei de inspecţie Şedinţă pregătitoare Check-listuri / chestionare Inspecţii preliminare Formularele pentru evaluarea rezultatelor

8.6.5 Inspecţia / vizita de inspecţie8.6.5.1 Efectuarea controlului

Efectuarea controlului Sondaje Convorbiri / interviuri Inspectarea propriu-zisă a mediului de muncă

8.6.5.2 Încheierea controluluiÎntrevedere cu conducerea pentru comunicarea concluziilor

8.6.6 Activităţi în completare8.6.6.1 Coordonarea finală

Procesul verbal de inspecţie8.6.6.2 Urmărire şi valorificare

1. Stabilirea obiectivului campaniei2. Motivarea campaniei3. Durata campaniei4. Perioadele de desfăşurare ale campaniei5. Necesar de resurse6. Pregătirea campaniei ( la fiecare etapă se va nominaliza termenul şi persoana care răspunde

de acţiune)7. Desfăşurarea controalelor8. Valorificarea campaniei9. Condiţii de succes sau riscuri de neatingere a obiectivului doritCondiţii de succesRiscuri de neatingere a obiectivului dorit