manual centrix 3

Manual de operare

Centrix 3

Tehnologii de măsură şi localizare

Locatoare de trasee

Reţele de apă

Reţele de comunicaţii

Reţele de energie electrică

Ediţia: 2 (2007/30)Articol nr.: 89 0007791

Patente: <Patentnummern> Sachnummer: <Sachnummer>

Informare de la SebaKMTManualul sistemului a fost proiectat drept un ghid de operare şi referinţă. A fost conceput pentru a răspunde întrebărilor Dumneavoastră şi să vă ajute să vă rezolvaţi eventualele probleme într-un mod uşor şi rapid. Vă rugăm să începeţi cu consultarea prezentului manual imediat ce aveţi o problemă.

Pentru aceasta, faceţi uz de tabla de materii şi citiţi paragraful relevant cu mare atenţie. În afară de aceasta, verificaţi toate terminalele şi conexiunile instrumentului.

În cazul în care unele întrebări rămân fără răspuns, vă rugam să contactaţi:

Seba Dynatronic®

Mess- und Ortungstechnik GmbH

Hagenuk KMT

Kabelmesstechnik GmbH

Dr.-Herbert-Iann-Str. 6 D - 96148 Baunach

Phone: +49 / 9544 / 68 – 0 Fax: +49 / 9544 / 22 73

Röderaue 41 D - 01471 Radeburg / Dresden

Phone: +49 / 35208 / 84 – 0 Fax: +49 / 35208 / 84 249

E-Mail: [email protected] http://www.sebakmt.com

© SebaKMT

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte din prezentul manual nu poate fi copiat prin fotografiere sau prin altă metodă, în lipsa unui acord scris al firmei SebaKMT. Conţinutul acestui manual poate fi modificat fără nici o obligaţie de notificare. SebaKMT nu poate fi responsabilă pentru erori tehnice de tipar, sau prescurtări din prezentul manual. SebaKMT, de asemenea, respinge toate responsabilităţile pentru daune rezultate în mod direct sau indirect din livrarea sau folosirea prezentului manual.

1-3

Termeni de garanţie

SebaKMT acceptă responsabilităţi pentru reclamaţii în perioada de garanţie, formulate de clienţi, pentru un produs vândut de către SebaKMT, în termenii menţionaţi mai jos.

SebaKMT garantează ca la momentul livrării, produsele SebaKMT sunt libere de orice defect de material sau de fabricaţie, defect care ar putea reduce considerabil valoarea acestora. Această garanţie nu se aplică la erori în softul livrat. Pe perioada de garanţie, SebaKMT acceptă să repare părţile defecte sau să le înlocuiască cu piese noi sau cu piese “ca noi” (cu aceeaşi capacitate de funcţionare şi durata de viată ca şi piesele noi) în conformitate cu dorinţa clientului.

SebaKMT respinge toate reclamaţiile viitoare în perioada de garanţie, în special acelea rezultate din daune consecvenţiale. Fiecare componentă înlocuită de SebaKMT în perioada de garanţie devine proprietatea sa.

Toate reclamaţiile în garanţie împotriva SebaKMT sunt limitate la o perioada de 12 luni de la data livrării. Fiecare componentă livrata în cadrul acestei garanţii va fi şi ea acoperită de garanţie pentru perioada rămasă din cele 12 luni, dar, cel puţin 90 de zile.

Fiecare măsură de remediere a unei reclamaţii în garanţie va fi executata de un departament de service al SebaKMT sau autorizat de acesta.

Pentru a înregistra o reclamaţie, în conformitate cu prevederile prezentei garanţii, clientul trebuie să se plângă de defect, în cazul posibilităţii detectării sale imediate, în termen de cel mult 10 zile de la data livrării.

Prezenta garanţie nu se aplică la orice defect sau daună cauzată de expunerea produsului la condiţii care nu sunt în conformitate cu specificaţiile, de depozitare, transport sau folosire necorespunzătoare, sau prin lucrări de service sau instalare la un atelier neautorizat de SebaKMT. Toate responsabilităţile sunt respinse pentru daune datorate uzurii, catastrofelor naturale, sau legăturii cu componente străine.

Pentru daune rezultate din neîndeplinirea datoriei sale de a repara sau de a re-livra articole sau piese, SebaKMT poate fi făcuta responsabilă numai în cazul unei neglijenţe severe sau rea intenţie. Orice responsabilitate pentru neglijenţe minore este respinsă.

1-4

Declaraţia de conformitate

1-5

Cuprins

1 Indicaţii privind siguranţa.............................................................................................. 1-8 1.1 Note generale .....................................................................................................................1-8 1.2 Atenţionări şi avertizări generale ........................................................................................1-9

2 Ghid rapid ..................................................................................................................... 2-11

3 Specificaţii tehnice....................................................................................................... 3-12 3.1 Specificaţii generale .........................................................................................................3-12 3.2 Specificaţiile Unităţii de Comandă ....................................................................................3-13 3.3 Specificaţii ale metodelor de măsurare ............................................................................3-14

4 Descrierea sistemului .................................................................................................. 4-17 4.1 Elemente de control..........................................................................................................4-18 4.2 Afişaj.................................................................................................................................4-20

5 Punerea sistemului în funcţiune ................................................................................. 5-22 5.1 Pregătirea locului de instalare ..........................................................................................5-22 5.2 Cablarea ...........................................................................................................................5-23

5.2.1 Conectarea echipamentului de securitate .................................................................5-25 5.2.2 Conectarea Centrix la cablul de încercat ..................................................................5-26 5.2.3 Conectarea alimentării cu energie electrică ..............................................................5-27

5.3 Pornirea sistemului ...........................................................................................................5-27

6 Meniuri........................................................................................................................... 6-29 6.1 Navigarea prin meniuri .....................................................................................................6-29 6.2 Meniul principal.................................................................................................................6-31 6.3 Meniul de sistem - .......................................................................................................6-33

6.3.1 Meniul de date - ...................................................................................................6-35 6.3.2 Meniul de setare - ................................................................................................6-36

6.4 Meniuri “în aşteptare” .......................................................................................................6-38 6.4.1 Meniul Help On line - .........................................................................................6-38 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor - .............................................................................6-39 6.4.3 Meniul Istoric - ....................................................................................................6-40 6.4.4 Meniul de Alegere rapidă - .................................................................................6-42

6.5 Funcţia Protocol - ........................................................................................................6-43 6.6 Sub-meniurile măsurătorilor generice...............................................................................6-45

6.6.1 Meniul Teleflex - ...................................................................................................6-45 6.6.2 Meniul funcţii reflectogramă - ...............................................................................6-47

1-6

7 Efectuarea măsurătorilor............................................................................................. 7-49 7.1 Informaţii generale............................................................................................................7-49

7.2 Încercarea izolaţiei - ....................................................................................................7-51

7.3 Măsurători de încercare - ............................................................................................7-53 7.3.1 Încercarea în CC - ................................................................................................7-53 7.3.2 Încercarea VLF - ..................................................................................................7-55 7.3.3 Încercarea mantalei - ...........................................................................................7-57

7.4 Moduri TDR - ...............................................................................................................7-59 7.4.1 Măsurătoare Teleflex - / ..................................................................................7-60 7.4.2 Măsurătoare IFL - / ..........................................................................................7-62

7.5 Prelocalizare - .............................................................................................................7-63 7.5.1 ARM - ...................................................................................................................7-63 7.5.2 Decay - .................................................................................................................7-66 7.5.3 ARM Plus - ...........................................................................................................7-69 7.5.4 Decay Plus - .........................................................................................................7-72 7.5.5 ICE - .....................................................................................................................7-75 7.5.6 ICE trifazat - .........................................................................................................7-79 7.5.7 Ardere ARM de putere - .......................................................................................7-84

7.6 Conversia defectului - .................................................................................................7-87 7.6.1 Arderea - ..............................................................................................................7-87 7.6.2 Arderea de putere - ..............................................................................................7-89 7.6.3 Arderea în CA - ....................................................................................................7-91

7.7 Localizarea exactă - ....................................................................................................7-93 7.7.1 Unda de şoc - .......................................................................................................7-93 7.7.2 Generatorul AF - ..................................................................................................7-95

7.7.3 Localizarea exactă a defectelor de manta - .........................................................7-98

7.7.4 Thyrotron -

.........................................................................................................7-100

8 Închiderea operaţiilor..................................................................................................8-101

9 Întreţinere şi service ...................................................................................................9-102

Anexa 1: Siguranţe fuzibile ...............................................................................................9-103

1-7

1 Indicaţii privind siguranţa

1

Precauţiuni de siguranţă

i special pregătit. Acesta are nevoie să citească cu atenţie manualul.

Simboluri folosite înprezentul manual

Ins importante privind protecţia pe i a echipamentului, siguranţă tehnică, din pre

Simbol Descriere

.1 Note generale

Prezentul manual conţine indicaţiile de baza pentru instalarea şi operarea Centrix. Este extrem de important să vă asiguraţi ca prezentul manual este accesibil operatorului autorizat şProducătorul nu este responsabil pentru daunele aduse materialelor sau persoanelor datorate nerespectarii instrucţiunilor şi indicaţiilor de siguranţă prezentate în acest manual.

Setarea şi operarea sistemului pot fi realizate numai de către personal autorizat şi special pregătit. În conformitate cu DIN VDE 0104 (EN 50191) şi DIN VDE 0105 (EN 50110) ca şi în conformitate cu reglementările de prevenire a accidentelor; prin personal pregătit se înţelege personal care este calificat să lucreze, să analizeze şi să îşi dea seama de pericolele care pot apărea pe durata operaţiilor, care are educaţia profesională, cunoştinţele şi experienţa necesare precum şi cunoaşterea reglementarilor aplicabile. De asemenea trebuie să fie respectate toate reglementările locale.

trucţiunile rsonalului şzentul document sunt etichetate cu unele dintre simbolurile următoare:

Indică o situaţie de risc potenţial care, dacă nu este evitată, ar putea conduce la decese sau răniri grave.

Indică o situaţie de risc potenţial care, dacă nu este evitată, ar putea conduce la răniri uşoare sau moderate ori la daune materiale.

echipamentului dumneavoastră. Nerespectarea lor poate conduce la rezultate inutilizabile ale măsurătorilor.

Note cu informaţii importante şi sfaturi utile asupra operării

Toate reglementările electrice din tara în Lucrul cu echipamentul

Seba KMT care sistemul operează, trebuie respectate. De

tă în acest caz.

Personalul de operare periferice. Ţineţi la distanţă celelalte persoane.

Reparaţii şi întreţinere

e, cel puţin o dată pe an.

SebaKMT oferă de asemenea informaţii privind operarea. Va rugăm să contactaţi departamentul nostru de service pentru informaţii suplimentare.

asemenea, trebuie respectate şi reglementările naţionale privind prevenirea accidentelor ca şi regulile existente privitoare la siguranţă şi operarea echipamentelor ale societăţilor în care se lucrează cu aceste echipamente.

După ce lucrul cu echipamentul s-a încheiat, asiguraţi-va ca l-aţi deconectat de la reţea, protejaţi-l împotriva re-alimentarii accidentale, descărcaţi şi puneţi la pământ instrumentul şi instalaţia pe care s-a lucrat.

Accesoriile originale asigură operarea în siguranţă a echipamentului. Nu este permisă utilizarea accesoriilor care nu sunt originale, garanţia fiind anula

Numai personalului şcolarizat şi special instruit îi este permis sa lucreze în sistem şi în echipamentele

Numai personalul autorizat şi cu suficienta experienţă are dreptul de a opera echipamentul.

Reparaţiile şi service-ul trebuie efectuate numai de către departamentele de service ale SebaKMT sau de către centrele autorizate de aceasta. SebaKMT vă recomandă să efectuaţi verificările şi lucrările de service, la sediul său de servic

AVERTIZARE

ATENŢIE

1-8

1.2 Atenţionări şi avertizări generale

Aplicaţia preconizata

Operarea în siguranţă este realizata numai atunci când utilizarea echipamentului este realizată în conformitate cu scopurile proiectate (vezi secţiunea 4 Descrierea sistemului). Folosirea echipamentului pentru alte scopuri poate conduce la pericole pentru persoane sau daune aduse echipamentului şi instalaţiilor legate de acesta.

Nu pot fi depăşite limitele descrise prin datele tehnice. Operarea produselor SebKMT în medii care condensează poate duce la descărcări electrice, pericole şi deteriorări. Instrumentele ar trebui operate în condiţii temperate. Nu este permis să operaţi produsele SebaKMT în contact direct cu umiditatea, apa sau lângă substanţe chimice agresive sau a gazelor explozive.

Comportamentul la funcţionare defectuoasă

Echipamentul poate fi folosit numai dacă lucrează corespunzător. Dacă apar iregularităţi sau funcţionări defectuoase şi care nu pot fi rezolvate prin consultarea prezentului manual, echipamentul trebuie să fie scos imediat din funcţiune şi marcat ca fiind nefuncţional. În acest caz, informaţi persoana însărcinata să informeze departamentul de service al SebaKMT pentru rezolvarea problemei. Instrumentul poate fi folosit numai după ce funcţionarea defectuoasa a fost rezolvată.

Operarea în condiţii de trafic

Pentru siguranţa operatorilor şi traficului, trebuie respectate reglementările naţionale specifice.

Cinci reguli de siguranţă Cele cinci reguli de siguranţă trebuie urmate întotdeauna atunci când lucraţi cu tensiune înaltă:

1. Decuplaţi energia 2. Protejaţi împotriva re-cuplării accidentale. 3. Reverificaţi pentru confirmare lipsă tensiune. 4. Puneţi la pământ şi scurt-circuitaţi. 5. Acoperiţi sau protejaţi celelalte parţi de instalaţie aflate sub tensiune.

Folosirea stimulatorului cardiac

Procesele fizice din timpul operării la înaltă tensiune pot pune în pericol persoanele care au instalate stimulatoare cardiace şi care se afla în vecinătatea acestor reţele.

Stingerea incendiilor în instalaţiile electrice

• Agent stingător recomandat: dioxid de carbon (CO2) • Dioxidul de carbon nu este conductiv electric şi nu lasă reziduuri. Este sigur să fie

folosit în instalaţii aflate sub tensiune, atât timp cât distanţele minime sunt respectate.

• Este extrem de important să respectaţi instrucţiunile de siguranţă pentru agentul de stingere.

• Se aplică DIN VDE 0132.

1-9

Pericole la operarea cu Înaltă Tensiune (HV)

Atunci când operaţi în instalaţii aflate sub înaltă tensiune este necesară o atenţie specială şi un comportament conştient privind siguranţa, în special în instalaţiile ne-stationare. Trebuie respectate reglementările VDE 0104 referitoare la montajul şi operarea echipamentelor de verificări electrice, respectiv cele corespunzătoare EN 50191, ca şi reglementările şi standardele naţionale specifice.

• Instalaţiile de siguranţă nu trebuie scurtcircuitate sau dezactivate. • Operarea sistemului cere minim doua persoane, deoarece cea de-a doua

persoană trebuie să fie în măsură sa activeze imediat comutatorul de oprire de siguranţă în caz de pericol.

• Pentru evitarea descărcărilor electrice periculoase pe piesele metalice aflate în apropiere trebuie puse la pământ toate părţile metalice.

• Conectarea trebuie făcută numai în condiţii de ne-alimentare cu energie electrică pentru evitarea arcului electric.

• Echipamentul de încercare la înaltă tensiune şi echipamentul de ardere sunt protejate la scurt-circuit. Poate apărea o tensiune periculoasă dacă se deschide un scurt circuit pe durata operării. Dacă este necesar să se măsoare curentul de scurt circuit, este recomandabil să conectaţi un eclator în paralel cu instrumentul de măsură (de ex. un eclator de 90 V).

• Trebuie respectate şi alte precauţiuni de siguranţă atunci când efectuaţi măsurători tranzitorii, când folosiţi instrumente de încercare de înaltă tensiune sau generatoare de undă de şoc.

• Echipamentul şi toate accesoriile trebuie conectate în conformitate cu standardele aplicabile VDE, EN sau DIN, ca şi cu reglementările naţionale specifice.

• Nu plasaţi niciodată autolaboratorul de încercare pe deasupra traseului cablului pe care se efectuează încercarea, pentru a se evita pericolul unui con de tensiune la locul defectului.

• Conectaţi întotdeauna la pământ toate părţile metalice aflate în vecinătatea instalaţiilor aflate sub înaltă tensiune, pentru evitarea descărcărilor periculoase. În mod deosebit, trebuie acordată o mare atenţie operării ne-stationare (mobile).

AVERTIZAR

1-10

2 Ghid rapid

Acest ghid rapid vă asigură numai instrucţiuni elementare despre cum trebuie folosit

sistemul Centrix. Lipsesc de aici informaţii detaliate despre precauţiuni de siguranţă şi astfel ar trebui utilizat numai de către operatorii experimentaţi, care sunt familiarizaţi cu eventualele pericole ale unui sistem de încercări. Pentru detalii vă rugăm să consultaţi întreg manualul

Chiar şi operatorii experimentaţi trebuie să citească cu atenţie toate atenţionările şi avertizările din prezentul document înainte de a folosi sistemul Centrix!

Ghid rapid Următoarele proceduri descriu setul de activităţi necesare pregătirii şi utilizăriisistemului Centrix.

Pasul Acţiunea

1 Conectaţi echipamentul autolaboratorului de încercare în următoarea ordine:

1. Cablul de împământare (cupru) la pământul de protecţie. 2. Cablul FU (subţire/negru) la ţăruşul de pământ, în apropierea

autolaboratorului. 3. Cablul de IT (roşu) la cablul de încercat. 4. Cablul de alimentare (negru) la o priză corespunzătoare de

reţea.

2 Conectaţi sistemul folosind comutatorul de pe divizorul de lucru.

3 Apăsaţi “Reţea ON” pe panoul de comandă, după ce s-a încheiat faza de pornire a softului.

4 Navigaţi către meniul corespunzător, folosind jogdial-ul de pe panoul de comandă (vezi secţiunea 6.1 Navigarea prin meniuri).

5 Selectaţi faza / fazele de încercat (vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor).

6 Porniţi măsurătorile şi, dacă se cere, activaţi calea de Înaltă Tensiune (HV) prin apăsarea butonului HV on corespunzător de pe panoul de comandă (vezi secţiunea 7 Efectuarea Măsurătorilor).

7 Tipăriţi, memoraţi sau exportaţi rezultatele măsurătorilor cu ajutorul articolelor corespunzătoare din meniu (vezi secţiunea 8 Închiderea Operaţiilor).

AVERTIZARE

2-11

3 Specificaţii tehnice

3.1 Specificaţii generale

Specificaţii generale

Următoarele specificaţii generale se aplică la Centrix:

Parametri Valori

Dimensiuni unitatea IT (înaltă tensiune) 1300 mm x 1500 mm x 1250 mm

Greutate (unitatea IT incl. tamburul de cablu) 450 … 850 kg (în funcţie de configuraţie)

Alimentare:

Tensiune nominală

Frecventa

230 V ± 10 %

50/60 Hz, printr-un transformator de separaţie de 3,6 kVA

Condiţii mecanice:

Protecţia autolaboratorului

Protecţia unităţii IT cu cablurile de conexiune

IP 23 cf. EN 60529 cu toate ferestrele, uşile şi trapele închise

IP 00 cf. EN 60529

Siguranţă electrică şi compatibilitate electromagnetică:

Siguranţă electrică

Compatibilitate electromagnetica (EMC)

Protecţie carcasă la IEC/DIN 61140

cf. DIN EN 61010-1/IEC61010-1

cf. EN 55011

I

Limite de mediu:

Temperatura de lucru

- a sistemului

- a unităţii de comanda (separata spaţial)

Temperatura de depozitare

Umiditatea relativă

-25 °C la 55 °C

0 … 55 °C

-40 °C la 70 °C

95 % la 40 °C

Echipament de descărcare (capacitate de descărcare la o lungime de 20 km de cablu)

Domeniu până la 8 kV



5 kJ (20 km)

32 kJ (20km)

32 kJ (20km)

Echipament de conectare

Cablu de înaltă tensiune (80kV)

Cablu Teleflex de joasa tensiune (opţional)

Cablu de alimentare de la reţea

Cablu de împământare reţea

Cablu pentru conectarea la ţăruşul de împământare

3 x 6 mm², sau 1 x 6 mm² / 50 m

50 m cablu coaxial (trifazat)

2 x 2.5 mm², 50 m (4 mm2 la 5 kVA)

16 mm², 50 m

2.5 mm², 10 m

3-12

3.2 Specificaţiile Unităţii de Comandă

Specificaţiile Unităţii de Comandă

Unitatea de comandă are următorii parametri specifici :

Parametri Valori

Numărul maxim de conductori conectaţi 3

Alimentare:

Reţea

230 ± 10 V, 50/60 Hz

Limite de mediu:

Temperaturi de utilizare

0 ... +55 °C

Componente software:

Sistem de operare

Baza de date

Linux (www.linux.com)

PostgreSQL (www.postgresql.org)

Dispozitive periferice:

Afişaj

Memorie

Interfaţă

Panou de comandă

15”-VGA TFT color, 1024x768 pixeli

Memorie interna pentru mai mult de 1000 de măsurători.

Interfaţa USB pentru stick-uri de memorie USB şi imprimante

Reflectometru intern – metode de măsurare

Măsurători cu un singur impuls

Măsurători continue

Măsurători prin mediere

Măsurători diferenţiale

IFL (Intermittent Fault Locating)

Domenii (la V/2 = 80 m/µs) 50 m la 160 km

625 ns … 2 ms

Lăţime impuls 50 ns, 100 ns, 200 ns, 500 ns, 1 µs, 2 µs, 5 µs

Rezoluţie max. 0,1 m

Rata max. de eşantionare 100 MHz

Rata de up-datare aprox. 10 imagini / sec.

Domenii V/2 10 … 149,9 m/µs

Domeniu NVP 0,067 … 1 NVP

Domeniu dinamic >80 dB

Impedanţa la ieşire 50 Ω

Compensare 1600 Ω - ∞, reglabil în paşi.

3-13

http://www.linux.com/

http://www.postgresql.org/

3.3 Specificaţii ale metodelor de măsurare

Măsurarea izolaţiei M ăsurarea izolaţiei are următorii parametri specifici:

Parametri Valori

Tensiunea de încercare 6 V, 500 V, 1000 V

Curentul maxim de încercare 1 A

Domeniu de măsură 10 Ω … 2 kΩ (la 6 V)

20 kΩ … 200 MΩ (la 500 V sau 1000 V)

Încercare în CC Î ncercarea în curent continuu (CC) este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de încercare 0 … 8 kV

8 … 40/801 kV

Curent nominal (In) 195 mA (la 0 … 8 kV)

68 mA (la 8 … 40 kV)

13,5 mA (la 8 … 80 kV)

Curent de scurt circuit (Isc) 650 ± 20 mA (la 0 … 8 kV)

300 ± 10 mA (la 8 … 40 kV)

180 ± 20 mA (la 8 … 80 kV)

Încercarea mantalei Î ncercarea mantalei este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de încercare 0 – 5 kV, 0 – 10 kV, 0 – 15 kV, 0 – 20 kV

Curent de scurt-circuit (Isc) - până la 5 kV - peste 5 kV

650 ± 20 mA

180 ± 20 mA (80 kV versiune 80 kV) 300 ± 10 mA (40 kV versiune 40 kV)

Temporizare localizare exactă 1:3, 1:6, 1:12

ARM (Metoda Arcului

Reflectat)

M ăsurătoarea ARM este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune maximă de referinţă reflectogramă

Până la 60 V (la lăţime maximă de impuls)

Tensiune de aprindere în defect 0 … 32 kV

Decay M ăsurătorile Decay sunt specificate de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune maxima 0 … 40/801 kV

1 În funcţie de configuraţia sistemului

3-14

ARM Plus M ăsurătoarea ARM Plus este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de referinţă reflectogramă 1500 V (în ARM Plus-domeniu 0-4 kV şi 350V)


Impuls triggerare şoc simplu 0 … 4 kV

Impuls triggerare şoc dublu 0 … 8 kV / 0 … 16 kV / 0 … 32 kV

Decay Plus M ăsurătoarea Decay Plus este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de referinţa reflectogramă 1500 V (în ARM Plus-domeniu 0-4 kV şi 350V)


Ardere A rderea este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de ardere (tensiune de aprindere)

0 … 40/802 kV

(în funcţie de configuraţia sistemului)

Curent de scurt circuit (Isc) 300 mA (la 0 … 40 kV)

180 mA (la 0 … 80 kV)

Durata arderii 60 minute

Ardere de curent mare (unitate de ardere

opţională)

A rderea de curent mare este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de ardere (tensiune de aprindere)

0 … 20 kV (mod CC)

0 … 480 V (mod CA)

Curent de scurt circuit (Isc) 40 mA (pentru mod CC)

80 mA (pentru mod CA)

Durata arderii

60 minute (mod ardere de putere)

30 sec. (mod ardere ARM)

Unda de şoc U nda de şoc este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de şoc3 (în funcţie de configuraţia sistemului)

2 kV, 4/8 kV, 16/32 kV

Energie de şoc4 (în funcţie de configuraţia sistemului)

1200 J, 1280 J, 1750 J, 2560 J

2,3,4 În funcţie de configuraţia sistemului

3-15

Decuplare curent de impuls (ICE)

M ăsurătoarea ICE este specificata de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de şoc 0 … 32 kV

ICE trifazat

(pentru sistemele trifazate)

M ăsurătoarea ICE trifazat este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de şoc 0 … 32 kV

Încercarea VLF (Very Low Frequency)

Î ncercarea VLF este specificată de următorii parametri:

Parametri Valori

Tensiune de încercare 0 … 54 kV

Tehnica 0,1 Hz VLF Undă cosinus pătratic

Capacitate max. posibila 5 µF

Generator AF (audiofrecvenţă)

G eneratorul de audiofrecvenţă este specificat de următorii parametri

Parametri Valori

Frecvenţe 0,411 kHz; 0,982 kHz; 8,440 kHz

Putere de ieşire 5 10 / 200 W

Metodele şi valorile efective de lucru prezente în sistemul dumneavoastră depind de configuraţia efectivă a acestuia.

5 În funcţie de generatorul de audio frecvenţă din dotare

3-16

4 Descrierea sistemului

Caracteristici

Centrix este un autolaborator trifazat, cu comandă centralizată, pentru încercarea şi localizarea defectelor de pe cablurile de distribuţie de energie electrică în reţelele de medie şi joasa tensiune.

Următoarea listă cuprinde domeniul întreg de metode de încercare şi măsurători disponibil pentru Centrix. În funcţie de configuraţia sistemului dumneavoastră, anumite opţiuni dintre acestea s-ar putea să nu fie disponibile:

• Măsurarea izolaţiei • Încercare

- încercare în CC - încercare manta - încercare VLF

• Pre-localizare - măsurare Teleflex - ARM - ARM Plus - Decay - Decay Plus - ICE - ICE trifazat - Ardere de putere ARM

• Conversia defectului - Ardere - Ardere de putere - Ardere în CA

• Localizare exactă - Generator de audiofrecvenţă - Undă de şoc - Localizare defecte de manta - Thyrotron

Unitatea de comanda Unitatea de comandă este un reflectometru condus prin meniuri, comandat de un

microprocesor, asemănător unui radar în care se foloseşte tehnica ecourilor de impuls.

Prin adresarea către fiecare modul integrat, unitatea de comandă permite operatorului să iniţieze măsurătorile şi să le regleze cu ajutorul unui singur element de comandă.

Aproape fiecare interacţiune a utilizatorului poate fi realizată cu ajutorul unui jogdial (encoder rotativ cu funcţie de selecţie). Toate mesajele din sistem şi toate rezultatele măsurătorilor sunt indicate pe un display.

Unitatea HV (Înaltă Tensiune)

Unitatea HV conţine toate componentele de înaltă tensiune din Centrix. Aceasta include sursele de înaltă tensiune, comutatoarele de înaltă tensiune, condensatoarele de suprasarcină şi comutatoarele de descărcare.

Unitatea HV mai conţine, de asemenea, modulele de comandă pentru fiecare unitate de înaltă tensiune, echipamentul de siguranţă a sistemului şi modulele de alimentare cu energie electrică, incluzând siguranţele fuzibile.

4-17

4.1 Elemente de control

Introducere Elementul de comandă centralizată pentru măsurători şi încercări este constituit dintr-un panou de comandă. Adiţional exista un panou care conţine anumite elemente de comandă şi instrumente de bază (de ex. comutatorul de oprire de urgenţă, comutatorul de reţea) montate pe divizorul de lucru.

Panoul divizor de lucru

Imaginea de mai jos arata elementele de comanda şi instrumentele montate pe divizorul de lucru.

Elemente de control Panoul de control din divizorul de lucru conţine următoarele elemente:

Element de control

Descriere

1 Comutator de oprire de urgenţă Apăsat: traseul HV dezactivat

Eliberat: traseul HV activat

2 Comutator ON OFF reţea

Reţea OFF Reţea ON

3 Indicator de stare a sistemului

Aprins: sistemul este în funcţiune

Stins: sistemul nu funcţionează

4 Prize de alimentare

5 Conectoare exterioare Aceste conectoare pot fi folosite pentru conectarea de echipament suplimentar (de ex. aparat pentru încercarea izolaţiei, generator de audiofrecvenţă) la circuitul HV Atenţie tensiunea maximă admisibilă la borne 1 kV!

6 Indicator de tensiune reziduală Acest instrument analog de măsură este independent de alimentarea cu energie electrica şi afişează tensiunea reziduală pe obiectul testat (de ex. cablul încercat)

6

5

4

3 2

1

4-18

Panoul de control Imaginea de mai jos arată panoul de control al sistemului:

Elemente de control Panoul de control al sistemului conţine următoarele elemente de control:

Element de control

Descriere

1 Comutator de urgenţă Apăsat: traseul HV dezactivat Eliberat: traseul HV activat

2 Reţea ON Buton pentru a porni alimentarea de la reţea. Dacă acest buton este aprins echipamentul este oprit.

3 Reţea OFF Buton pentru a opri alimentarea de la reţea. Dacă acest buton este aprins echipamentul este pornit.

4 Cheie HV Traseul de înaltă tensiune (HV) al sistemului poate fi blocat / deblocat cu ajutorul unei chei. Astfel, operatorul este capabil să protejeze sistemul împotriva unei activări neautorizate.

HV blocat HV deblocat

5 HV on Buton pentru comutarea HV pe ON. Dacă acest buton este iluminat verde, HV este OFF.

432

5

8

1

7

6

6 HV off Buton pentru comutarea HV pe OFF. Dacă acest buton este iluminat roşu, HV este ON.

7 Jogdial-ul de comutare Jogdial-ul de comutare este elementul primar de comandă şi este folosit pentru a naviga printre articolele de software din meniu, pentru a activa articolele de meniu şi pentru reglarea anumitor valori.

8 Porturi USB Pentru conectarea tastaturii sau a unui stick de memorie USB.

4-19

4.2 Afişaj

Prezentarea afişajului Imaginea de mai jos arată un exemplu tipic de prezentare a afişajului:

Segmentele afişajului Afişajul este structurat în următoarele sub-segmente:

Segment afişaj

Descriere

1 Valori tensiune de alimentare Acest segment arată tensiunea activă şi valoarea curentului din reţeaua de alimentare cu energie electrică.

2 Reflectograme Acest segment arată reflectogramele sau diagramele înregistrate de măsurătorile active sau încărcate din memorie. Este divizat într-o vedere generală (partea de sus) şi o vedere parţială (partea de jos).

3 Conducerea încercării Acest segment arată selecţia făcută pentru măsurătoarea activă: cablul HV sau cablul LV Teleflex (de joasă tensiune - opţional).

4 Data şi ora Acest segment arată data şi ora curente din sistem.

1 2 4

9 8

12

9

3

1011

6

7

5

4-20

Segment

afişaj Descriere

5 Pasul următor Acest segment arată un mesaj scurt care sugerează pasul următor.

Chiar dacă acest pas este în mod normal pasul următor, aceasta este numai o sugestie. În anumite cazuri, poate fi recomandabil să continuaţi cu alţi paşi (de ex. reglaje ale valorilor).

6 Starea fazei Acest segment arată care dintre cele trei faze este pusă la pământ şi care este disponibilă pentru testare.

măsurătoare activă, faza nu mai este pusă la pământ

faza este pusa la pământ

starea fazei este necunoscută

faza este selectată pentru încercare

faza nu este selectată pentru încercare

Pentru mai multe informaţii despre cum să activaţi / dezactivaţi fazele pentru măsurătoare, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor.

7 Bara grafică de stare IT

- bara albastră: arată valoarea nominală a IT aleasă de utilizator

- bara roşie: arată valoarea curentă a IT aplicată la ieşirea din sistem

8 Legendă reflectograme

Acest segment prezintă o legendă a tuturor reflectogramelor active, care se pot distinge prin culori.

9 Parametrii măsurătorii

Acest segment arată valorile tuturor parametrilor importanţi pentru măsurătoare.

10 Meniu de selecţie Acest segment arată toate articolele de meniu disponibile şi care pot fi controlate cu jogdial-ul de selecţie.

Numele articolului selectat este indicat sub meniul de selecţie.

11 Grafic de progres cu bară cu indicator de stare Acest segment indică progresul măsurătorii active şi un indicator de stare.

Sunt folosite următoarele indicatoare de stare:

Activă: măsurătoarea este în desfăşurare

Îngheţ: măsurătoarea este oprita (în pauză)

Gata de triggerare: Măsurătoarea este pornită şi sistemul

aşteaptă să se producă o reflexie.

12 Metoda de măsurare Acest segment arată metoda de măsurare activă.

4-21

5 Punerea sistemului în funcţiune

Precauţiuni de siguranţă • Cel puţin două persoane vor fi prezente atunci când instalaţia de înaltă tensiune

va fi pusă în funcţiune. A doua persoană va fi capabilă să recunoască un risc şi în caz de urgentă să activeze imediat procedura de deconectare.

• Conectaţi întotdeauna la pământ piesele metalice aflate în apropierea instalaţiei de înaltă tensiune, în scopul evitării descărcărilor periculoase.

• În principiu toate cablurile care nu sunt în funcţiune şi care nu sunt necesare pentru încercare trebuie scurtcircuitate şi puse la pământ.

• Nu scurtcircuitaţi şi nu dezactivaţi dispozitivele de siguranţă. • Nu deschideţi un circuit decât dacă sunteţi absolut sigur ca nu poartă curent sau

tensiune (pericol de arc electric).

Urmaţi ordinele date

Sarcinile pregătitoare trebuie efectuate în ordinea descrisă în prezentul capitolul. Esteindispensabilă conectarea corespunzătoare a echipamentelor de siguranţă şi acablului de înaltă tensiune înainte de conectarea la reţeaua de alimentare cu energieelectrică.

5.1 Pregătirea locului de instalare

Pregătirea locului de instalare

Următorii paşi trebuie parcurşi pentru pregătirea locului de instalare şi aautolaboratorului:

Pasul Acţiunea

1 Plasaţi autolaboratorul într-un loc adecvat, plan, lângă punctul de acces la cablul ce va fi testat (dar nu pe traseul cablului). Verificaţi dacă sistemul este aşezat într-o poziţie stabilă.

2 Asiguraţi autolaboratorul împotriva deplasării sau rulării accidentale, prin tragerea frânei de mână şi dacă este necesar, prin montarea unor pene la roţi.

3 Protejaţi locul de instalare şi încercare în conformitate cu reglementările în vigoare, prin montarea de bariere, semne de avertizare şi scurtcircuitoare.

AVERTIZARE

AVERTIZARE

5-22

5.2 Cablarea

Aranjarea echipamentului de

conectare

Imaginea următoare arata aranjamentul tipic al echipamentului de conectare

Echipament de conectare

Echipamentul de conectare este compus din următoarele părţi:

Parte Descriere

1 Tambur cablu de legare la pământ

2 Cablu FU

3 Tambur cablu IT În funcţie de configuraţia dumneavoastră, pot fi prezenţi în sistem trei tamburi monofazaţi IT, sau numai un tambur de cablu trifazat IT

4 Tambur cablu Teleflex (opţional)

5 Tambur cablu de alimentare de la reţea

6 Ieşire cabluri

7 Ţăruş de împământare

7

6

2

3

3

1

4

5

3

5-23

Ieşire cabluri Imaginea următoare arată un exemplu despre cum trebuie amplasate cablurile care

ies din autolaborator prin uşa din spate:

Schema de conectare Următorul desen prezintă schema esenţială de conectare:

1) Conectarea detaliată

încercării.

Ps

Cablu încercat1)

Cîmpă

Cabluri IT

5-2

ablu de mântare

a cablului încercat poate varia în funcţie

Sistem TT

Cablu FU

Cablu de alimentare

4

Ţăruş auxiliar deîmpământare

Sistem TN

ământ istem

Egalizare potenţial, este necesară dacă

nu există

de cerinţele

5.2.1 Conectarea echipamentului de securitate

Nu operaţi niciodată cu autolaboratorul de încercare dacă nu este conectat cablul deîmpământare, cablu prin care se conectează autolaboratorul de încercare lapământul de protecţie şi astfel garantează siguranţă împotriva contactului accidentalpentru întregul sistem.

Asiguraţi-vă că rezistenţa prizei de pământ este sub 2 Ohmi.

Procedura Efectuaţi următorii paşi pentru a conecta în siguranţă echipamentul:

Pasul Acţiunea

1 Eliberaţi frâna tamburului cablului de împământare.

2 Derulaţi cablul şi conectaţi-l la pământ.

3 Prindeţi una din periile de contact, montate la interval de 5 m pe cablu una de alta, sub clema tamburului cablului de împământare. Conectaţi celălalt capăt la pământul de protecţie.

4 Fixaţi frâna tamburului cablului.

5 Derulaţi cablul FU.

6 Înfigeţi ţăruşul de împământare în apropierea autolaboratorului şi conectaţi cablul FU.

7 Conectaţi celălalt capăt al cablului FU la conectorul de pe tamburul cu cablul FU.

AVERTIZARE

5-25

5.2.2 Conectarea Centrix la cablul de încercat

Urmaţi cele cinci reguli de siguranţă

Înainte de conectarea autolaboratorului de măsură la cablul de încercat trebuierespectate întotdeauna cele cinci reguli de siguranţă, aţa cum sunt descrise însecţiunea 1.2 Atenţionări şi Avertizări.

Procedura Faceţi următorii paşi pentru a conecta cablul de IT la cablul de încercat:

Pasul Acţiunea

1 Eliberaţi frâna tamburului cablului IT

2 Derulaţi cablul IT

3 Conectaţi ecranul cablului IT (pământul sistemului) la ecranul cablului de încercat.

4 Conectaţi cablul IT la cablul de încercare folosind crocodilii sau clemele livrate sau un alt echipament corespunzător.

Pentru descrierea detaliată a modului de conectare a cablurilor, vă rugăm să consultaţi secţiunea respectivă din capitolul 7: Efectuarea măsurătorilor.

5 Fixaţi frâna tamburului de cablu.

6 Dacă este necesar, repetaţi procedura începând cu pasul 1, pentru alte cabluri de încercat.

Pentru măsurători TDR de joasă tensiune, poate fi folosit în locul cablului IT, cablulopţional Teleflex.

Conductorii cablului de încercat care nu sunt necesari pentru încercare trebuie conectaţi la pământul sistemului.

AVERTIZARE

AVERTIZARE

5-26

5.2.3 Conectarea alimentării cu energie electrică

Atunci când cablul supus încercării şi sistemul de alimentare cu energie electrică sunt conectate la diferite sisteme de împământare, nelegate unul de celalalt, trebuie stabilită o conexiune între două sisteme de împământare pentru egalizarea de potenţial, cu ajutorul unui cablu având o secţiune de cel puţin 16 mm2.

Procedura Efectuaţi următorii paşi pentru conectarea cablului de alimentare la reţea:

Pasul Acţiunea

1 Eliberaţi frâna de la tamburul cablului de reţea

2 Derulaţi cablul

3 Introduceţi cablul în priza reţelei Conexiunile cu unele tipuri speciale de ieşire de reţea, sau conexiuni directe la conductorii de reţea trebuie să fie făcute prin intermediul unor adaptori speciali (conform VDE sau standardelor naţionale corespunzătoare).

4 Fixaţi frâna pe tamburul de cablu.

5.3 Pornirea sistemului

Circuite de siguranţă Pentru motive legate de siguranţa persoanelor şi protejarea echipamentelor,măsurătorile pot fi realizate numai dacă circuitul de siguranţă corespunzător este activat.Sistemul distinge între două circuite diferite de siguranţă şi verifică dacă respectivelecondiţii sunt îndeplinite.

Circuitul de siguranţă 1 trebuie activat pentru realizarea măsurătorilor LV folosindcablul Teleflex (opţional). Circuitul de siguranţă 2 trebuie activat pentru realizarea demăsurători HV folosind cablul HV.

Următorul tabel descrie ce condiţii trebuie îndeplinite pentru activarea circuitelor desiguranţă.

Condiţie SC1 SC2

Toate comutatoarele de urgenţă trebuie eliberate.

Rezistenţa tranzitorie între ţăruşul de împământare şi pământul de protecţie nu trebuie să depăşească 15 kΩ ± 2 kΩ.

Tensiunea de defect între autolaboratorul de încercare (şasiu) şi ţăruşul de pământ nu trebuie să depăşească 40 V.

Uşile din spate ale autolaboratorului trebuie să fie închise.

Cheia de blocare a HV trebuie deblocată.

Rezistenţa între sistemul de pământ şi pământul de protecţie nu trebuie să depăşească 10,5 kΩ ± 2 kΩ.

Zona de timp de tensiune este mai mica de 1Vs. Acest mecanism de control este folosit pentru evitarea vârfurilor de tensiune periculoase.

AVERTIZARE

În cazul în care condiţiile din Circuitul de siguranţă 1 nu sunt îndeplinite, sistemulafişează un mesaj corespunzător de eroare şi respinge orice măsurători.

În cazul în care condiţiile din Circuitul de siguranţă 2 nu sunt îndeplinite, este afişat unmesaj corespunzător de siguranţă, iar traseul HV este descărcat, pus la pământ şi scurt-circuitat.

5-27

Procedura de cuplare Sistemul poate fi cuplat dacă sunt realizaţi toţi paşii descrişi în secţiunea 5.1,

Pregătirea locului de instalare şi secţiunea 5.2 Cablarea, urmând procedura descrisămai jos:

Pasul Acţiunea

1 Asiguraţi-vă că toate comutatoarele de siguranţă din divizorul de lucru şi de pe panoul de comandă sunt eliberate. Dacă nu este aşa, eliberaţi-le. Activaţi reţeaua folosind comutatorul din divizorul de lucru. 2 Cuplaţi reţeaua folosind comutatorul de pe divizorul de lucru. Rezultat: Indicatorul de stare de sistem de pe divizorul de lucru este aprins şi procesul este iniţiat Apăsaţi butonul Reţea ON de pe panoul de comandă după ce acesta s-a aprins.

3

Rezultat: Butonul Reţea ON se stinge, iar butonul Reţea OFF se aprinde. Pornirea procesului Pe durata procesului de iniţiere, care ia cam 60 de secunde, este afişat pe display

ecranul următor, care conţine indicaţii privind componentele de software:

După pornire, display-ul se comută pe meniul principal (vezi secţiunea 6.2 MeniulPrincipal) şi aşteaptă alte interacţiuni din partea operatorului.

Dacă sistemul recunoaşte o problemă care afectează funcţionalitatea (de ex. uncomutator de siguranţă activat), este afişat pe display un mesaj corespunzător, pânăce problema este rezolvată.

Configuraţia sistemului (limba, imprimanta, etc.) de după pornire corespunde setărilormemorate la ultima utilizare .

5-28

6 Meniuri

6.1 Navigarea prin meniuri

Introducere Controlul operaţiunilor de pe Centrix este realizat prin intermediul unor meniuri carepot fi accesate prin folosirea unui jogdial. Acestea sunt aranjate într-o structură demeniu care conduce la trasee scurte de navigare.

În mod suplimentar, exista patru meniuri „în aşteptare” (ex. meniu istoric, ajutor on-line) care pot fi accesate permanent.

Meniul de selecţie Meniul de selecţie este parte din afişaj şi este comandat prin intermediul jogdial-ului.Este separat în două părţi care reprezintă până la 12 articole de meniu. Articolul demeniu selectat este particularizat printr-un ton de albastru mai deschis.

Navigare prin meniu Articolele de meniu pot fi selectate prin rotirea jogdial-ului. Atunci când este selectatarticolul de meniu dorit , el poate fi activat prin apăsarea jogdial-ului.

Fiecare meniu (cu excepţia meniului principal) conţine un buton “Înapoi” , care nereaduce în meniul imediat superior.

Meniul în aşteptare este accesat / părăsit prin apăsarea pe jogdial în lateral, îndirecţia simbolului respectiv de meniu.

6-29

Activare / dezactivare

setări Anumite articole de meniu servesc drept markeri, indicând dacă o anumită setareeste activată sau dezactivată. În aceste cazuri articolul de meniu care reprezintă ostare activată, este indicat în culoarea verde.

În plus, există articole de meniu care servesc pentru comutarea între două setăridisponibile. Articolele respective de meniu sunt divizate în două părţi şi doar parteasetării active este prezentată cu culoare verde.

Prompt pentru confirmare Anumite funcţii cer o confirmareurmător. În aceste cazuri, este nenaviga printre opţiunile disponibile

(de ex. Şterge măsurătorile, Chiar

Comutare

Marker (setare activă)

Marker (setare inactivă)

D P

Setare activă

6-30

istanţa /NV
a utilizatorului în scopul de a continua cu pasulcesar să apăsaţi jogdial-ul în lateral în scopul de a.
doriţi să ştergeţi toate măsurătorile marcate?)

6.2 Meniul principal

Scop Meniul principal este meniul central, prezentat după pornire. El oferă acces lametodele de măsură şi la configuraţia sistemului.

Prezentarea meniului Următoarea imagine arată vederea pe display a meniului principal.

Articole de meniu Meniul principal conţine următoarele articole de meniu:

Articol de meniu Descriere

Sistem

Sub-meniu pentru configurarea sistemului şi lucrul cu datele, vezi secţiunea 6.3 Meniul de sistem

Încercarea izolaţiei Articol de meniu pentru iniţierea încercării izolaţiei, vezi secţiunea 7.2 Încercarea izolaţiei.

Încercare Sub-meniu pentru măsurători de încercare, conţinând următoarele articole de meniu:

Încercare CC, vezi secţiunea 7.3.1 Încercarea în CC

Încercare VLF, vezi secţiunea 7.3.2 Încercarea VLF

Încercarea mantalei, vezi secţiunea 7.3.3 Încercarea mantalei

Conectori externi, acest articol de meniu poate fi activat pentru efectuarea măsurătorilor de încercare cu echipament extern conectat prin conectorii de pe panoul divizor de lucru (vezi secţiunea 4.1 Elemente de control).

Moduri TDR Sub-meniu pentru măsurători cu reflectometrul, conţinând următoarele articole de meniu:

Teleflex LV, vezi secţiunea 7.4.1 Măsurătoare Teleflex.

Teleflex HV, vezi secţiunea 7.4.1 Măsurătoare Teleflex.

IFL LV, vezi secţiunea 7.4.2 Măsurătoare IFL.

ILF HV, vezi secţiunea 7.4.2 Măsurătoare IFL.

6-31

Articol

de meniu Descriere

Prelocalizare Sub-meniu pentru măsurători de prelocalizare, conţinând următoarele articole de meniu:

ARM, vezi secţiunea 7.5.1 ARM

ARM Plus, vezi secţiunea 7.5.3 ARM Plus.

Decay, vezi secţiunea 7.5.2 Decay.

Decay Plus, vezi secţiunea 7.5.4 Decay Plus.

ICE, vezi secţiunea 7.5.5 ICE.

ICE 3PH, vezi secţiunea 7.5.6 ICE Trifazat.

ARM Ardere de putere, vezi secţiunea 7.5.7 Ardere ARM de putere.

Conversia defectului

Sub-meniu pentru funcţii de conversie a defectului, conţinând următoarele articole de meniu:

Ardere, vezi secţiunea 7.6.1 Arderea.

Ardere de putere, vezi secţiunea 7.6.2 Arderea de putere

Ardere CA, vezi secţiunea 7.6.3 Arderea în CA

Localizare exacta

Sub-meniu pentru funcţii de localizare exactă, conţinând următoarele articole de meniu:

Undă de Şoc, vezi secţiunea 7.7.1 Undă de şoc.

Generator AF, vezi secţiunea 7.7.2 Generatorul AF.

Localizarea defectului de manta, vezi secţiunea 7.7.3 Localizarea exactă a defectelor de manta

Thyrotron, vezi secţiunea 7.7.4 Thyrotron

Protocol Articol de meniu principal pentru accesarea funcţiei de protocol. Funcţia de protocol nu porneşte memorarea datelor măsurătorilor până ce nu este accesata, cel puţin o data, după pornirea sistemului (vezi secţiunea 6.5 Funcţia protocol).

6-32

6.3 Meniul de sistem -

Scop Meniul de sistem oferă posibilitatea de a configura setările de sistem, pentru aimporta, exporta şi a şterge datele de măsurători şi de a obţine informaţii despresistem.

Prezentarea meniului Următoarea imagine arată vederea pe display a meniului de sistem:

Articole de meniu Meniul de sistem conţine următoarele articole de meniu:


Date

Sub-meniu pentru prelucrarea datelor, vezi secţiunea 6.3.1 Meniul de date

Informaţii Sub-meniu pentru informaţii de sistem, conţinând următoarele articole de meniu:

Acest articol de meniu oferă informaţii despre versiunea de soft.

Acest articol de meniu oferă informaţii despre hardul sistemului şi adresa IP a sistemului.

Articol de meniu pentru a vedea jurnalul sistemului, care conţine ultimele 50 operaţii de măsurători şi, dacă este aplicabil, mesajele de eroare corespunzătoare. Mai mult, jurnalul sistemului poate fi exportat pe stick-ul de memorie USB, folosind acest articol de meniu.

Articol de meniu pentru exportul informaţiilor de sistem pe stick-ul de memorie USB.

Articol de meniu pentru a obţine informaţii despre localizarea tastelor pe tastatura conectată.

Setare Sub-meniu pentru setări generale ale sistemului, vezi secţiunea 6.3.2 Meniul de setare.

6-33

Articol de

meniu Descriere

Valori nominale

Pentru fiecare mod de operare pot fi memorate şi stocate drept valori nominale valorile preselectate (ex. pentru lăţime puls, prag de triggerare şi compensare). În plus, valorile nominale pot fi specificate pentru anumiţi parametri de protocol (ex. proprietarul cablului şi inspectorul cablului). Dacă este activat managementul utilizatorului, fiecare utilizator poate memora valorile sale preferate.

Articol de meniu pentru salvarea valorilor curente drept valori nominale.

Articol de meniu pentru a încarcă valorile nominale memorate.

Articol de meniu pentru restaurarea valorilor nominale din fabrica

Unităţi Teleflex

Acest sub-meniu oferă posibilitatea de a specifica în ce fel să fie indicată lăţimea impulsului şi care parametru să fie folosit pentru convertirea valorilor de timp în valori de lungime.

Unitatea tuturor valorilor de lungime poate fi aleasă prin comutare pe următoarele articole de meniu:

- metri (m)

- picioare (ft)

Scalarea axei-X poate fi făcută separat prin comutare pe următoarele articole de meniu:

unitatea este setata pe secunde (s) – timp de dus-întors

unitatea este setată fie în picioare fie în metri, în funcţie de alegere (vezi, mai sus) – distanţa

Dacă este setată o unitate de distanţă (picioare sau metri), este disponibil un articol de meniu suplimentar, pentru alegerea modului în care este specificată viteza de propagare a semnalului:

NVP: Viteza de propagare nominală, specifică rata vitezei de propagare asemnalului faţă de viteza luminii, de ex. NVP 0,53 = 0,53 x c.

viteza: V/2 –specifică viteza de propagare a semnalului ca jumătate faţă deviteza efectivă propriu-zisă.

Tipărirea la imprimantă - PDF Articol de meniu pentru a selecta dacă datele măsurătorii (de ex. reflectogramele) sunt tipărite sau salvate ca fişiere PDF.

Pentru a selecta opţiune 'Tipăreşte la imprimantă', este necesar sa definiţi o imprimantă în meniul de setare, vezi secţiunea 6.3.2 Meniul de setare.

Export fişiere PDF Articol de meniu pentru exportul fişierelor PDF generate prin funcţia de tipărire a meniurilor de măsurători, pe un stick USB.

Service Acest articol de meniu este accesibil numai personalului de service.

Administrare Acest articol de meniu este accesibil numai personalului de service.

6-34

6.3.1 Meniul de date -

Scop Meniul de date asigura posibilitatea importului, exportului şi ştergerii datelor demăsură memorate.

Condiţii primordiale Înainte de export / ştergere, măsurătoarea respectivă trebuie selectată din meniul deistoric. Pentru mai multe informaţii, vezi secţiunea 6.4.3 Meniul Istoric.

Pentru importul / exportul de date este nevoie să introduceţi un stick de memorie înportul USB.

Prezentare Meniu Următoarea imagine arată vederea pe display a meniului de date:

Articole de meniu Meniul de date conţine următoarele articole de meniu:


Şterge măsurătorile

Articol de meniu pentru ştergerea măsurătorilor selectate din istoric. Pentru informaţii despre cum trebuie alese măsurătorile pentru ştergere vă rugăm să consultaţi secţiunea 6.4.3 Meniul Istoric.

Export în Winkis Articol de meniu pentru exportul măsurătorilor selectate. Măsurătorile sunt memorate într-un fişier Winkis pe stick-ul USB. Pentru informaţii despre cum trebuie alese măsurătorile pentru export, vă rugam să consultaţi secţiunea 6.4.3 Meniul Istoric.

Import din Winkis Articol de meniu pentru importul măsurătorilor de pe un stick USB. Se deschide o fereastră de tip browser care permite operatorului să navigheze prin directoarele de pe stick-ul USB.

Cablu Articol de meniu pentru adăugarea unui cablu cu caracteristici specifice, în scopul de a crea o listă completă de tipuri obişnuite de cabluri.

Această listă poate fi accesată printr-o funcţie de protocol, care permite utilizatorului să asigneze tipul curent de cablu la secţiunea specifică de tipuri de cabluri din protocolul curent de măsurători.

Pentru a vizualiza numai o anumită selecţie de tipuri disponibile de cabluri se pot folosi două filtre (tip de cablu şi izolaţie cablu). Tipurile de cabluri memorate pot fi modificate sau şterse numai de către administratorul de sistem.

6-35

6.3.2 Meniul de setare -

Scop Meniul de setare asigura posibilitatea de a schimba setările generale ale sistemuluicum ar fi limba, imprimanta, etc.

Prezentare meniu Următoarea imagine va arata imaginea pe display a meniului de setare:

Articole de meniu Meniul de setare conţine următoarele articole de meniu:


Limba Articol de meniu pentru alegerea limbii interfeţei sistemului.

Afişaj Articol de meniu pentru a alege unul dintre cele câteva tipuri de afişaj.

Data şi ora Articol de meniu pentru setarea datei şi orei curente în sistem.

Setarea imprimantei Articol de meniu pentru alegerea imprimantei conectate dintr-un anumit număr de imprimante cunoscute

Imprimare formulare Articol de meniu pentru alegerea unor şabloane de formulare de tipărit.

Opţiuni În funcţie de configuraţia sistemului, opţiunile de sub-meniu oferă posibilitatea definirii dacă sistemul efectuează automat sau nu următoarele selecţii …

• alege toate fazele pentru încercare când este pornită încercarea de izolaţie,

• alege toate fazele pentru încercare când sunt pornite măsurătorile Teleflex,

• re-setează alegerea fazelor atunci când modul de operare este părăsit / schimbat,

• re-setează domeniul maxim de tensiune selectat atunci când modul de operare este părăsit/schimbat,

• reglează domeniul axei X când este înregistrată o reflectogramă,

• reglează amplificarea pe axa Y, când este înregistrată o reflectogramă

• setează markerul la punctul de interes estimat când este înregistrată o reflectogramă.

6-36

Articol de

meniu Descriere

Tastatura Articol de meniu pentru alegerea tipului de tastatura conectată, dintr-un număr de tipuri de tastaturi disponibile.

Schimbă utilizatorul Articol de meniu pentru schimbarea utilizatorului. După ce a fost selectat un utilizator nou, sunt încărcate datele sale personale. Acest articol de meniu este accesibil numai dacă există cel puţin un utilizator disponibil în baza de date. Contul Utilizator poate fi prelucrat de administratorul sistemului în meniul de administrare.

6-37

6.4 Meniuri “în aşteptare”

Accesibilitate Meniurile în aşteptare sunt accesibile permanent, independent de starea curentă asistemului.

6.4.1 Meniul Help On line -

Scop Help-ul (ajutorul) on line asigură pe ecran mai multe pagini contextuale de ajutorcare pot da operatorului acces rapid la instrucţiunile fundamentale ale sistemului.

Accesibilitate Ajutorul on line poate fi accesat / părăsit prin apăsarea pe jogdial în direcţiasimbolului corespunzător.

Afişare meniu Ajutorul on line este împărţit într-o fereastră de navigaţie şi o fereastră de ajutor.Operatorul poate folosi jogdial-ul pentru a derula paginile de ajutor.

Următoarea imagine arată cum se vede pe display ajutorul on-line:

6-38

6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor -

Scop Meniul de selecţie a fazelor asigură posibilitatea selectării fazelor din cablul conectatce vor fi supuse încercării.

Măsurătorile pot fi efectuate între faze şi pământ (de ex. L1-N) şi / sau între douafaze (de ex. L1-L2).

Accesibilitate

Meniul de selecţie a fazelor poate fi accesat / părăsit prin apăsarea pe jogdial îndirecţia simbolului corespunzător.

În plus, meniul de selecţie a fazelor apare singur pe display înainte de fiecaremăsurătoare.

Navigaţia în meniu Operatorul poate naviga printre opţiunile disponibile cu ajutorul jogdial-ului. Oanumită opţiune poate fi activată / dezactivată prin apăsarea jogdial-ului.

selectată pentru încercare

dezactivată de la încercare

În funcţie de metoda de măsură pot fi activate mai multe opţiuni sau poate fi activatăo singură opţiune.

Schimbările au efect numai după ce meniul de selecţie a fazelor este închis.

Prezentare meniu Următoarea imagine arata un exemplu de alegere a fazelor unde sunt activateopţiunile “L2-N” şi “L1-L2”.

Asiguraţi-vă că selecţia fazelor corespunde cu conectarea efectivă a cablului supus încercării. În caz contrar, datele măsurătorilor sunt memorate cu o asignare greşită a fazelor, ceea ce poate conduce la erori grave. ATENTIE

6-39

6.4.3 Meniul Istoric -

Scop Măsurătorile şi datele lor sunt memorate automat în baza de date, iar meniul istoricoferă acces la aceste date. Prin accesarea unei măsurători din meniul istoric,operatorul poate regăsi măsurătoarea respectivă pe care poate sa o reia cu aceleaşisetări.

Dacă meniul istoric este accesat dintr-un anumit meniu de măsurători, vor fi arătatenumai acele intrări de istoric care corespund metodei de măsură curente indicate peafişaj. Altfel, sunt arătate toate intrările din istoric.

O intrare de istoric poate fi o măsurătoare individuală sau un protocol complet, carea fost creat prin utilizarea protocolului de funcţiuni.

Accesibilitate Meniul istoric poate fi accesat / părăsit prin apăsarea jogdial-ului în direcţiasimbolului corespunzător.

Navigaţia prin meniu Măsurătorile sunt memorate în fişiere în conformitate cu data la care au fostînregistrate. Operatorul poate naviga prin directoare folosind jogdial-ul. Omăsurătoare poate fi selectata prin apăsarea pe jogdial.

Prin apăsarea jogdial-ului câteva secunde poate fi adăugat un comentariu la intrareade istoric, atunci când intrarea respectivă a fost selectată.

Prezentarea meniului Următoarea imagine arata imaginea de ecran a meniului istoric:

Fazele încercate Comentariu

Metoda de

măsură

Data şi ora măsurătorii

Starea ciclului deviaţă a datelor

Tipul specific de măsurătoare

6-40

Caracteristicile defectelor

Starea ciclului de viata a datelor

În mod normal, măsurătoarea rămâne în istoric timp de 7 zile. Următoarele icoanearată cât timp este memorată o măsurătoare:

Icoană Descriere

Măsurătoarea este efectuată fie astăzi fie este marcata pentru memorare permanentă prin Meniul Teleflex, vezi secţiunea 6.6.1 Meniu Teleflex.

Măsurătoarea este memorată 2 zile.

Măsurătoarea este memorată 3 – 5 zile.

Măsurătoarea este memorată 6 zile.

Măsurătoarea este memorată 7 zile. Este ştearsă în timpul următoarei porniri începând cu a opta zi.

Măsurătorile importate de pe un stick USB nu sunt marcate cu o asemenea icoană şisunt memorate permanent.

Aceste valori sunt nominalizate din fabrică şi pot fi modificate la cerere numai decătre personalul de service.

Prelucrarea datelor Pentru a exporta sau a şterge date din Meniul istoric, respectiva măsurătoare sau director trebuie marcate în mod corespunzător prin apăsare pe jogdial în direcţia simbolului corespunzător:

• o dată: marcat pentru ştergere →

• de două ori: marcat pentru export către stick-ul de memorie →

• de trei ori: ne-marcat (revenire la starea iniţială).

Directoarele conţinând măsurători sunt marcate de asemenea simbolizate cu unul dintre icoanele următoare:

Icoană Descriere

Toate măsurătorile din acest director sunt marcate pentru ştergere.

Unele măsurători din acest director sunt marcate pentru ştergere.

Toate măsurătorile din acest director sunt marcate pentru export.

Unele măsurători din acest director sunt marcate pentru export.

Unele măsurători din acest director sunt marcate pentru ştergere iar altele sunt marcate pentru export.

După efectuarea selecţiei, exportul / ştergerea trebuie iniţiată prin intermediul meniului de date, vezi secţiunea 6.3.1 Meniu de date. Selecţia făcută este pierdută la următoarea pornire dacă exportul sau ştergerea nu au fost iniţiate.

6-41

6.4.4 Meniul de Alegere rapidă -

Scop Meniul de alegere rapida oferă posibilitatea de a accesa direct din metodele deîncercare disponibile, fără a lua în considerare poziţia curentă din structura meniului.

Accesibilitate Meniul de alegere rapidă poate fi accesat / părăsit prin apăsarea jogdial-ului îndirecţia simbolului corespunzător.

Prezentare meniu Următoarea ilustraţie arata imaginea de ecran tipic din meniul de selecţie rapidă.Conţinutul meniului de selecţie rapidă poate varia în funcţie de configuraţia efectivă asistemului:

6-42

6.5 Funcţia Protocol -

Scop Funcţia Protocol poate fi utilizată pentru introducerea automată sau manuală adiferitelor date dintr-un proces de măsură (cum ar fi: condiţiile locale, informaţiidespre cablu, rezultate ale măsurătorilor) şi să le colaţioneze într-un protocolformatat care poate fi tipărit.

Pentru introducerea de date, este recomandabil să folosiţi sistemul cu o tastatură USB. Este posibilă de asemenea introducerea datelor şi prin folosirea jogdial-ului.

Accesibilitate Funcţia de protocol poate fi accesată din meniul principal folosind articolul de meniu corespunzător .

Protocoalele sunt stocate de asemenea în istoric, împreună cu măsurătorile individuale. Acelaşi ciclu de viaţă a datelor folosit pentru măsurătorile individuale se aplică şi protocoalelor (vezi 6.4.3 Meniul Istoric). Meniul de date poate fi folosit pentru importul, exportul (ca o tabelă Excell) sau ştergerea protocoalelor (vezi 6.3.1 Meniul de date).

Articole de meniu Funcţiile de protocol conţin următoarele articole de meniu.


Dând click pe acest articol de meniu se pot accesa date generale despre măsurătoare (cum sunt parametrii cablului, condiţiile locale, etc) pe partea stângă. Aceste date pot fi selectate sau editate.

Dând click pe acest articol de meniu se pot accesa date de jurnal (cum ar fi rezultatele măsurătorilor, descrierea defectelor, etc.) pe partea stângă. Aceste date pot fi selectate şi editate.

Acest articol de meniu este folosit pentru încărcarea şabloanelor alternative stocate în sistem.

Acest articol de meniu este folosit pentru tipărirea protocolului activ în formularul şablon de tipărire selectat.

Acest articol de meniu este folosit pentru a porni un nou protocol pe durata unei operaţii în curs de derulare (de exemplu, dacă măsurătoarea este continuată pe un alt cablu). În mod normal, atunci când sistemul este repornit este creat un nou protocol. Protocolul anterior este întotdeauna memorat în Istoric.

Funcţia de protocol poate fi părăsita folosind acest articol de meniu. Valorile introduse până acum sunt păstrate. Câmpurile sunt completate automat cu aceste valori atunci când funcţia de protocol este accesată din nou (dacă între timp nu are loc o re-startare a sistemului).

Intrări automate Parametrii de protocol, care sunt indicaţi de un mic triunghi, sunt completaţi automatcu datele de măsură, imediat ce a fost încheiată o procedura de măsurătoare. Deasemenea, aceşti parametri pot fi editaţi manual. Dacă procedura de măsurăcorespunzătoare este efectuată din nou, datele existente sunt supra-scrise automat.

6-43

Protocoale stocate Un protocol este memorat automat în Istoric, pentru o anumita perioadă de timp.Dacă un protocol este accesat din Istoric, valorile memorate sunt vizibile, dar nu potfi modificate.

Protocoalele chemate din Istoric sunt indicate cu simbolul . Protocolul sesiuniicurente rămâne activ în fundal şi poate fi accesat din nou prin funcţia de protocol,imediat ce se închide protocolul chemat din Istoric.


Acest articol de meniu este folosit pentru a adopta valorile din protocolul memorat (accesat din Istoric) în protocolul sesiunii curente. Nu sunt adoptaţi parametrii care sunt completaţi automat atunci când o procedură de măsură este încheiată, permiţând rezultatelor măsurătorilor înregistrate anterior să rămână în protocolul sesiunii curente. Prin adoptarea datelor de protocol se poate economisi mult timp, dacă, spre exemplu, este făcută o a doua măsurătoare pe un cablu cunoscut care a fost deja testat.

Acest articol de meniu este folosit pentru memorarea permanentă a unui protocol în Istoric, prin aceasta înţelegându-se că nu se mai supune ciclului normal de viaţă a datelor.

6-44

6.6 Sub-meniurile măsurătorilor generice

6.6.1 Meniul Teleflex -

Scop Meniul Teleflex oferă posibilitatea reglării setărilor de măsurătorii aşa cum sunt, de exemplu, poziţia cursorului şi factorul de zoom. Mai mult, acest meniu poate fi folosit pentru memorarea şi tipărirea rezultatelor măsurătorilor.

Accesibilitate Meniul Teleflex este disponibil ca sub-meniu pe durata măsurătorilor TDR şi a măsurătorilor de pre-localizare. Poate fi accesat folosind articolul de meniu

.

Prezentare meniu Următoarea pictogramă arata imaginea ecranului cu meniul Teleflex:

Articole de meniu: Meniul Teleflex conţine următoarele articole:


Trigger Articol de meniu pentru reglarea pragului de triggerare a măsurătorii. În general, pragul de triggerare al măsurătorii este reglat automat la o valoare aplicabilă. Dacă măsurătoarea este interferată de reflexii ale joasei tensiuni care sunt determinate de impulsul de măsură, este recomandabil să creşteţi pragul de triggerare a măsurătorii. La fel, este util să reduceţi pragul de triggerare a măsurătorii, dacă nu se înregistrează nici o reflexie a semnalului.

Disponibilă numai pentru măsurători Decay, ARM Plus şi ICE.

Compensare Articol de meniu pentru reglarea compensării pentru anularea afişării impulsului transmis. Valoarea ar trebui să corespunda impedanţei actuale a cablului.

Disponibilă numai pentru măsurătorile Teleflex, IFL şi ARM.

Amplificare Y Articol de meniu pentru reglarea amplificării pe axa Y.

Domeniu X Articol de meniu pentru reglarea domeniului pe axa X.

Dacă este schimbat domeniul axei X, valoarea filtrului şi lăţimea impulsului vor fi schimbate automat.

6-45

Articol de

meniu Descriere

Cursor Articol de meniu pentru schimbarea poziţiei cursorului pe axa X.

Zoom Articol de meniu pentru creşterea / descreşterea zoom-ului pe axa X, corespunzător poziţiei cursorului.

Memorie Acest articol de meniu asigură următoarele posibilităţi: • să aveţi acces la toate datele memorate permanent prin metoda

curentă de măsură (nu la măsurătorile memorate doar temporar în Istoric).

• să memoraţi permanent o măsurătoare preluata din istoric şi • să memoraţi permanent măsurătoarea curentă.

Tipărire Articol de meniu pentru tipărirea măsurătorii curente. În funcţie de configuraţia sistemului măsurătoarea este tipărită sau este memorată într-un fişier PDF (vezi secţiunea 6.3 Meniul de sistem).

Lăţime impuls Articol de meniu pentru reglarea lăţimii impulsului semnalului de ieşire (50ns … 5 µs).

Disponibil numai la măsurătorile Teleflex şi ARM.

Pentru informaţii despre cum să alegeţi lăţimea optimă de impuls, consultaţi secţiunea 7.1 Informaţii generale

Filtru Articol de meniu pentru reglarea filtrului de trecere (trece-bandă) care specifică domeniul de frecvente de măsură. Semnalele interferenţiale aflate în afara acestui domeniu de frecventa sunt suprimate.

Setarea filtrului este făcută automat la valoarea nominală atunci când se efectuează una dintre operaţiunile următoare: • este schimbată metoda de măsură • este schimbată lăţimea impulsului pe durata măsurătorii Teleflex. • este schimbat domeniul axei X pe durata măsurătorii HV.

/ V/2 sau NVP Articol de meniu pentru reglarea V/2 sau NVP în funcţie de configuraţia sistemului, vezi secţiunea 6.3 Meniu sistem.

Unele dintre aceste articole de meniu (ex. cursorul, zoom-ul) sunt disponibile deasemenea în meniul principal de măsurători, în scopul reducerii paşilor necesari denavigaţie pentru funcţiile folosite cel mai frecvent.

6-46

6.6.2 Meniul funcţii reflectogramă -

Scop Meniul funcţii reflectogramă oferă posibilitatea schimbării poziţiei reflectogramelor, vertical sau orizontal.

Accesibilitate Meniul funcţii reflectogramă este disponibil numai ca sub-meniu pe durata măsurătorilor Teleflex şi ARM. El poate fi accesat folosind articolul de meniu .

Prezentare meniu Următoarea imagine va prezintă vederea de ecran a meniului funcţii reflectogramă:

Articole de meniu

Meniul de funcţii reflectogramă conţine următoarele articole :


Poz.Y reflectograma 1

Articol de meniu pentru deplasarea primei reflectograme (conform ordinii indicate în legenda de reflectograme) de-a lungul axei Y.

Disponibil numai la măsurătorile Teleflex pentru doua sau trei faze, sau la măsurătorile ARM cu reflectograma de referinţă şi reflectograma de defect.


Articol de meniu pentru deplasarea reflectogramei a2a (conform ordinii indicate în legenda de reflectograme) de-a lungul axei Y.

Disponibil numai la măsurătorile Teleflex pentru doua sau trei faze, sau la măsurătorile ARM cu reflectograma de referinţă şi reflectograma de defect.


Articol de meniu pentru deplasarea reflectogramei a3a (conform ordinii indicate în legenda de reflectograme) de-a lungul axei Y.

Disponibil numai la măsurătorile Teleflex pentru trei faze.

Poz.Y toate reflectogramele

Articol de meniu pentru deplasarea tuturor reflectogramelor de-a lungul axei Y.

/ Separare / suprapunere Articol de meniu pentru separarea / suprapunerea mai multor reflectograme în lungul axei Y.

Poziţia Y a reflectogramelor este deplasată cu 50 pixeli una faţă de cealaltă.

Toate reflectogramele sunt deplasate înapoi pe poziţiile originale, una peste cealaltă.

6-47


Deplasare X

Articol de meniu pentru deplasarea tuturor reflectogramelor vizibile pe axa X.

Reflectograma 1/ 1-2

Articol de meniu pentru afişarea unei reflectograme care ilustrează diferenţa dintre reflectograma 1 şi reflectograma 2 (conform ordinii indicate în legenda de reflectograme). Toate celelalte reflectograme sunt ascunse.

Disponibila numai pentru măsurătorile Teleflex la doua sau trei faze sau la măsurătorile ARM cu reflectograma de referinţă şi reflectograma de defect.



Disponibila numai pentru măsurătorile Teleflex la doua sau trei faze sau la măsurătorile ARM cu reflectograma de referinţă şi reflectograma de defect.



Disponibila numai pentru măsurătorile Teleflex pentru trei faze.

X shift 2 Articol de meniu care deplasează una din două reflectograme de-a lungul axei X.

6-48

7 Efectuarea măsurătorilor

7.1 Informaţii generale

Lăţime optimă de impuls Datorită caracteristicilor de atenuare şi dispersie a cablului (care depind defrecvenţă), fiecare semnal care călătoreşte prin cablu se modifică în amplitudine şiformă. Aceasta se aplică atât impulsului emis şi fiecărei reflexii ale acestuia.

Drept rezultat, impulsurile înguste emise şi care au o proporţie mai mare defrecvenţe înalte decât impulsurile mai late se vor deforma mai mult decât acestea dinurmă.

Acest fapt trebuie luat în consideraţie atunci când alegeţi o combinaţie de lăţime deimpuls şi un domeniu de măsură. Aceasta înseamnă că impulsurile scurte suntpotrivite numai pentru încercări la distanţă mică. Pe de o parte, ele asigura o foartebuna rezoluţie locală, dar pe de alta parte, la distanţe mari ele sunt puternic atenuateşi lăţite. Impulsurile late sunt mai puţin atenuate, putând fi astfel recepţionate ecouriclare chiar şi de la distanţe mai mari. Oricum, pentru distanţe scurte, impulsurile lungisunt inferioare celor scurte, datorita rezoluţiei locale limitate.

Următoarele domenii de măsură sunt alocate lăţimii de impuls care poate fiselectată:

Lăţime impuls Domeniu de măsură timp

Domeniu de măsură distanţe (la V/2 = 80 m/µs sau NVP = 0,533)

100 ns până la 6,25 µs Până la 500 m

200 ns 6.25 µs – 31.25 µs 500 m – 2,5 km

500 ns 31.25 µs – 93,75 µs 2,5 km – 7,5 km

1 µs 93,75 µs – 375 µs 7,5 km – 30 km

2 µs 375 µs – 750 µs 30 km – 60 km

5 µs 750 µs - 2 ms 60 km – 160 km

Deoarece impulsurile cu o lăţime mare fac grea deosebirea între evenimenteleapropiate în spaţiu, este recomandabil, chiar şi pentru cablurile lungi, să începeţimăsurătoarea cu un impuls îngust.

Determinarea V/2 / NVP la un cablu cunoscut

În cazul în care este cunoscuta cu exactitate lungimea cablului, valoarea specificaV/2 / NVP pentru cablu poate fi determinată prin intermediul softului Centrix. Pentru aface aceasta trebuie efectuata o reflectogramă (vezi secţiunea 7.4 Moduri TDR) şicursorul trebuie mutat pe ecoul generat de capătul de cablu. După aceasta, trebuiereglată valoarea V/2 / NVP până ce distanţa indicată aferentă poziţiei cursorului sepotriveşte cu lungimea efectivă a cablului.

7-49

Metode pentru

localizarea defectelor Următoarea diagramă prezintă o imagine cu succesiunea paşilor ce trebuie efectuaţi în scopul determinării şi localizării defectului din cablu:

Încercare (CC,VLF,manta) (pag.7-53)

Încercarea cablului

Măsurătoare TDR (Teleflex,IFL)

(pag.7-60) Prelocalizarea poziţiei defectului

Prelocalizare(pag.7-64)

Prelocalizarea poziţiei defectului

Nu s-a detectat defect

defect detectat

Prelocalizare defect de manta (de ex. folosind MFM 5-1)

Localizare exactă (generator AF, şoc)(pag.7-94) Localizare exactă a defectului şi determinarea traseului

Încercare în CC (pag.7-54)

Determinarea tensiunii de descărcare

Conversia defectului (pag.7-88)

Modificarea permanentă a defectului

Defect cu rezistenţă mică (R↓)

Defect cu rezistentă mare (R↑)

Măsurătoare de rezistenţă (pag.7-51)

Verificare a clasificării defectelor

Defect cu rezistenţă mica

(R↓)

defect dependent de tensiune R(U)

Încercarea izolaţiei (cu 500V sau 1000V) (pag.7-51)

Determinarea conductorilor defecţi şi clasificarea defectelor

Localizare defect de manta (pag.7-99)

Localizare exactă a poziţiei defectului de manta

7-50

7.2 Încercarea izolaţiei -

Introducere Scopul încercării izolaţiei este de a clasifica defectele cablului existent în defecte curezistenţă mică sau defecte cu rezistenţă mare. De aceea, este măsurată rezistenţaohmica a izolaţiei între doi conductori (fază-pământ sau fază-fază).

Rezultatul încercării izolaţiei este important pentru alegerea corectă a următoruluipas în procedura de localizare a defectului şi poate fi clasificat după cum urmează:

• nu este nici un defect (nu este nici o deviaţie a valorii rezistentei), • defect cu rezistenţă înaltă • defect cu rezistenţă scăzută (contact între conductori)

Înainte de conectarea cablului ce va fi încercat trebuie îndeplinite toate sarcinile depregătire descrise în capitolul 5 Punerea sistemului în funcţiune.

Trebuie urmate de asemeni instrucţiunile incluse în capitolul 1 Indicaţii privind siguranţa şi în mod deosebit cele cinci reguli de siguranţă.

Conectarea cablului încercat

Pentru încercarea izolaţiei cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

AVERTIZARE

L1 L2 L3

Autolaboratorul de încercări

7-51

Procedura de măsură Pentru a efectua încercarea izolaţiei trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiunea

Alegeţi din meniul principal articolul de meniu , pentru a accesa meniul Încercarea izolaţiei.

1

Rezultat: Pe display apare meniul de selecţie a fazelor.

2 Selectaţi fazele de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor. Este posibil să încercăm izolaţia între toate cele trei faze şi între cele trei faze şi pământ, printr-un singur ciclu de măsură.

3 Selectaţi tensiunea de încercare folosind unul dintre următoarele articole de meniu:

- Tensiune de încercare = 6 V



Porniţi măsurătoarea folosind articolul de meniu . 4

Rezultat: Sistemul pregăteşte măsurătoarea. După o scurtă perioadă de timp, se afişează următorul mesaj:

Apăsaţi “HV on” pentru a activa înalta tensiune

Comutaţi HV on folosind butonul HV on de pe panoul de comandă. 5

Rezultat: Începe încercarea izolaţiei şi valorile rezistenţelor măsurate sunt indicate pe tabelul de pe display.

6 Repetaţi măsurătoarea cu o tensiune de încercare diferită. Rezultatele încercării Rezultatele măsurătorilor sunt afişate în lateral, în coloane separate. Se creează

o nouă coloană pentru fiecare încercare de izolaţie. Coloanele sunt aranjateîncepând de la stânga, cu cele mai recente rezultate ale încercării, cătredreapta, cu rezultatele cele mai vechi ale încercării.

Poate fi afişat în acelaşi timp un număr de maxim şase coloane. Pentru fiecareîncercare de izolaţie nouă va fi ştearsă coloana cu rezultatele cele mai vechi.

Operatorul poate şterge manual ultimele rezultate de încercare folosind articolul demeniu .

7-52

7.3 Măsurători de încercare -

7.3.1 Încercarea în CC -

Introducere Încercarea în CC este o încercare la înaltă tensiune utilizată în special pentrucablurile izolate cu hârtie. Cablurile sunt încercate pentru a verifica rezistentaizolaţiei lor la înaltă tensiune pentru o anumita perioada de timp. Un cablu treceîncercarea cu succes atunci când nu apare nici o străpungere.

Concomitent cu localizarea defectului, procedura de încercare în CC este folosităpentru a determina valoarea tensiunii de străpungere, deoarece este esenţial să secunoască această valoare atunci când se efectuează măsurători de prelocalizare şiproceduri de ardere.

În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, acesta nu trebuie operat la o tensiune mai mare decât cea maximă admisibilă.

Înainte de conectarea cablului ce va fi încercat trebuie îndeplinite toate sarcinile de

pregătire descrise în capitolul 5 Punerea sistemului în funcţiune.



Pentru încercarea în CC cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

Moduri de operare Încercarea în CC poate fi efectuat fie în mod automat Ramp (crescător), fie în modManual.

În modul Ramp, tensiunea CC este crescută în mod constant cu aproximativ 100 V/s(începând de la 0 V) până când se atinge valoarea maximă de tensiune. Din acelmoment această valoare de tensiune se aplică pentru restul perioadei de încercare.Operatorul este capabil să întrerupă / continue creşterea de tensiune, dar nu maipoate schimba tensiunea maximă aleasă.

În modul Manual, operatorul poate regla tensiunea pe durata încercării (între 0 V şimaximumul definit), utilizând jogdial-ul.

AVERTIZARE

AVERTIZARE

L1 L2 L3

Autolaboratorulde încercare

7-53

Procedura de măsură Pentru a efectua încercarea în CC trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiunea

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Încercare

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Încercare în CC 2


3 Selectaţi fazele de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor. Este posibil să încercaţi fazele fie secvenţial, fie pe toate simultan într-un singur ciclu de încercare.

4 Reglaţi domeniul de tensiune maximă aplicabil la încercarea în CC, folosind jogdial-ul.

5 Reglaţi durata încercării folosind articolul de meniu .

6 Selectaţi modul Ramp sau Manual folosind articolul de meniu

.




8 Comutaţi HV on folosind butonul HV on de pe panoul de comandă. Reglaţi tensiunea nominală aplicabilă pentru încercare cu ajutorul jogdial-ului. Domeniul tensiunii nominale este cuprins în domeniul de tensiune maxim definit mai sus.

9

Rezultat: Încercarea în CC porneşte iar pe display se derulează curba de tensiune afişata în timp.

Durata încercării poate fi re-setata pe durata încercării folosind articolul de meniu . În acest caz, înregistrarea anterioară este ştearsă.

Dacă este activ modul Ramp … Dacă este activ modul Manual … 10

Creşterea de tensiune poate fi:

• întreruptă cu art. de meniu şi

• continuată cu art. de meniu .

Tensiunea nominală poate fi reglată cu art. de meniu .

11 După ce încercarea a luat sfârşit sau a fost întreruptă de o străpungere, apare o fereastră care informează operatorul despre reuşita încercării sau despre străpungere. Nota trebuie confirmata de operator prin apăsarea jogdial-ului.

12 Dacă este nevoie, reglaţi domeniul maxim de tensiune (folosind articolul de meniu ), durata încercării sau faza de încercat şi repetaţi încercarea.

7-54

7.3.2 Încercarea VLF -

Introducere Procedura VLF (0,1 Hz tensiune cosinus pătrat) este o încercare în CA utilizatăpentru toate tipurile de cablu. Cablurile sunt încercate pentru a verifica rezistentaizolaţiei lor la înaltă tensiune pentru o anumita perioada de timp.

Un cablu trece încercarea cu succes atunci când nu apare nici o străpungere.

În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, acesta nu trebuie alimentat la o tensiune mai mare decât cea maximă admisibilă.





Pentru încercarea VLF cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

AVERTIZARE

AVERTIZARE

Moduri de operare Încercarea VLF poate fi efectuată în mod automat Ramp şi în mod Manual.



L1 L2 L3


7-55

Procedura de măsură Pentru a efectua încercarea cu VLF trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiunea

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Încercare.

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Încercare VLF. 2


3 Selectaţi fazele de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor. Este posibil să încercaţi fazele fie secvenţial, fie pe toate simultan într-un singur ciclu de încercare.

4 Reglaţi domeniul de tensiune maximă aplicabil la încercarea VLF, folosind jogdial-ul.



.




8 Comutaţi HV on folosind butonul HV on de pe panoul de comandă. Reglaţi tensiunea nominală aplicabilă pentru încercare cu ajutorul jogdial-ului. Domeniul tensiunii nominale este cuprins în domeniul de tensiune maxim definit mai sus.

9

Rezultat: Încercarea VLF porneşte iar pe display se derulează curba de tensiune afişata în timp.

Durata încercării poate fi re-setata pe durata încercării folosind articolul de meniu . În acest caz, înregistrarea anterioară este ştearsa.

Dacă este activ modul Ramp … Dacă este activ modul Manual … 10

Creşterea de tensiune poate fi:

• întreruptă cu art. de meniu şi

• continuată cu art. de meniu .

Tensiunea nominala poate fi reglata cu art. de meniu .

11 După ce încercarea a luat sfârşit sau a fost întreruptă de o străpungere, apare o fereastră care informează operatorul despre reuşita încercării sau despre străpungere. Nota trebuie confirmata de operator prin apăsarea jogdial-ului.

12 Dacă este nevoie, reglaţi domeniul maxim de tensiune (folosind articolul de meniu ), durata încercării sau faza de încercat şi repetaţi încercarea.

7-56

7.3.3 Încercarea mantalei -

Introducere Integritatea mantalei unui cablu izolat în material plastic este o cerinţă importantăpentru a evita intrarea apei în el şi a apariţiei defectelor datorate acesteia.

Mantaua cablului este încercată din punct de vedere al rezistenţei izolaţiei latensiune, pentru o anumita perioada de timp. O manta a trecut încercarea cu succesdacă nu apare nici o străpungere.

În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, acesta nu trebuie operat la o tensiune mai mare decât cea maximă admisibilă.



Trebuie urmate de asemeni instrucţiunile incluse în capitolul 1 Indicaţii privindsiguranţa şi în mod deosebit cele cinci reguli de siguranţă.


Pentru încercarea mantalei cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

AVERTIZARE

AVERTIZARE

Moduri de operare Încercarea mantalei poate fi efectuată în mod automat Ramp şi în mod Manual.



Ecranul cablului încercat nu trebuie legat la pământ!


7-57

Procedura de măsură Pentru a efectua încercarea mantalei trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Încercare.

Selectaţi articolul de meniu pentru accesarea meniului Încercarea mantalei.

2


3 Selectaţi faza conectată la mantaua cablului de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor.

4 Reglaţi domeniul de tensiune maxima aplicabilă la încercarea de manta, folosind jogdial-ul




Rezultat: Sistemul pregăteşte măsurătoarea. După o scurtă perioadă de timp se afişează următorul mesaj:

Apăsaţi “HV ta tensiune

8 Comutaţi HV on folosind oul de comandă. Reglaţi tensiunea nominjogdial-ului. Domeniul tensiunii nommaxim definit mai.

9

Rezultat: Încercarea mancurba de tensiune afişată

Durata încercării poate fide meniu . În acest c

Dacă este activ modul R10

Creşterea de tensiune po

• întreruptă cu art. de şi

• continuată cu art. de.

11 După ce încercarea a luapare o fereastră care sau despre străpungerapăsarea jogdial-ului.

12 Dacă este nevoie, reglade meniu ), durata înîncercarea.

7-58

on” pentru a activa înal

butonul HV on de pe pan
ală aplicabilă pentru încercare cu ajutorul
inale este cuprins în domeniul de tensiune

talei porneşte iar pe display se derulează în timp.

re-setată pe durata încercării folosind articolul az, înregistrarea anterioară este ştearsă.

amp … Dacă este activ modul Manual …

ate fi:

meniu

meniu

Tensiunea nominală poate fi reglată cu art. de meniu .

at sfârşit sau a fost întreruptă de o străpungere, informează operatorul despre reuşita încercării e. Nota trebuie confirmata de operator prin

ţi domeniul maxim de tensiune (folosind articolul cercării sau faza de încercat şi repetaţi

7.4 Moduri TDR -

Introducere Defectele de pe cablu care au o rezistenţă redusă sunt localizate folosind metoda reflexiei impulsului, metodă dovedită ca eficacitate şi larg răspândită. Această metodă funcţionează pe principiul radarului. Ea se bazează pe faptul că un punct din cablu cu o deviaţie importantă a impedanţei caracteristice determină ca o parte din energia transmisă să fie reflectată înapoi. Mărimea reflexiei depinde de mărimea deviaţiei impedanţei caracteristice, numărul de reflexii individuale, lungimea cablului şi distanţa faţă de punctul de defect.

Reflectograma înregistrată arată fiecare deviaţie a impedanţei cablului. În acest fel, nu numai că este detectat şi afişat defectul, dar şi fiecare schimbare de impedanţă, ca de exemplu manşoanele. Aceste puncte pot oferi un ajutor suplimentar în localizarea exactă a defectului.




Modurile TDR (Teleflex şi IFL) pot fi efectuate folosind un cablu HV sau un cabluTeleflex (opţional). În reţelele de joasă tensiune, o măsurătoare care se face folosindcablul Teleflex poate da reflectograme cu vârfuri mai ascuţite.

Fără a lua în calcul ce cablu este folosit (HV sau Teleflex), cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

AVERTIZARE

L1 L2 L3


7-59

7.4.1 Măsurătoare Teleflex - /

Procedura de măsură Pentru a efectua o măsurătoare Teleflex trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Moduri TDR.

Dacă se foloseşte un cablu HV… Dacă se foloseşte un cablu Teleflex…

Selectaţi articolul de meniu pt. a accesa meniul Teleflex HV.

Selectaţi articolul de meniu pt. a accesa meniul Teleflex LV.

2


3 Selectaţi fazele de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor.

Poate fi de ajutor ca în scopul comparării reflectogramelor să selectaţi pentru măsurătoare faza bună şi faza defectă.

4 Reglaţi V/2 / NVP, lăţimea impulsului, compensarea şi filtrul conform parametrilor cablului dumneavoastră, vezi secţiunea 6.6.1 Meniu Teleflex şi secţiunea 7.1 Informaţii generale.

5 Porniţi măsurătoarea folosind articolul de meniu . Dacă lucraţi în modul Teleflex, cuplaţi HV cu ajutorul butonului HV on de pe panoul de comanda.

6

Rezultat: Impulsul este transmis în mod continuu. În funcţie de selecţia fazelor, pe display sunt prezentate una sau mai multe reflectograme, care sunt reîmprospătate cu fiecare impuls reflectat.

Opriţi măsurătoarea folosind articolul de meniu . 7

Rezultat: Măsurătoarea este oprita şi reflectogramele sunt îngheţate pe display. Măsurătoarea poate fi repornită folosind articolul de meniu .

8 Sistemul setează automat un marker la poziţia estimată a defectului. Dacă este necesar reglaţi poziţia markerului pe defect, manual, folosind cursorul.

Dacă reflectogramele nu dau un rezultat aplicabil, încercaţi următoarele reglaje:

reglaţi rezoluţia şi poziţia reflectogramelor folosind meniul funcţii reflectogramă (vezi secţiunea 6.6.2 Meniul funcţii reflectogramă).

reglaţi setările măsurătorii folosind meniul Teleflex (vezi secţiunea 6.6.1 Meniul Teleflex).

verificaţi dacă legarea cablului de încercare corespunde cu selecţia activă a fazelor.

7-60

Măsurători prin mediere În cazul măsurătorilor neclare datorită zgomotelor sau semnalelor interferenţiale, se

poate face o măsurătoare Teleflex care să medieze rezultatele înregistrate pe oanumită perioadă de timp şi care afişează reflectograma medie.

În general, măsurătoarea prin mediere trebuie efectuată într-o manieră analoagăprocedurii descrise la pagina 7-60.

În mod diferit de această procedură, măsurătoarea prin mediere este pornită folosindarticolul de meniu corespunzător

.

După ce măsurătoarea a fost pornită, reflexiile de semnal înregistrate sunt numărate şi indicate în coltul din stânga de jos al display-ului.

Atunci când o măsurătoarea este oprită, aşa cum este descris la pasul 7, contorul vafi îngheţat. Un re-start re-setează contorul. Astfel, măsurătorile înregistrate anteriorre-startului nu vor fi luate în consideraţie de noua reflectogramă prin mediere. Dacăoperatorul nu opreşte manual măsurătoarea, aceasta va fi oprită automat după 256de reflexii.

Măsurătoare cu un singur impuls

Măsurătoarea Teleflex oferă posibilitatea înregistrării reflectogramei cu un singurimpuls.

În general, măsurătoarea cu un singur impuls trebuie efectuată într-o manierăanaloagă procedurii descrise la pagina 7-60. Suplimentar la aceasta procedură,trebuie activat înainte de pasul 5 articolul de meniu

.

7-61

7.4.2 Măsurătoare IFL - /

Introducere Măsurătoarea IFL este o metoda de măsurare Teleflex folosită pentru a vizualizadefecte intermitente (care variază în timp) pe cabluri cu rezistenţă mică, prindetectarea tuturor schimbărilor rapide ale caracteristicilor cablului, de ex.determinate de vibraţii produse de trafic, etc.

De aceea se compune o anvelopă purtătoare a tuturor măsurătorilor înregistrate.Diferenţa între reflectogramele cele mai deflectate se distinge ca o zonă colorată.

Procedura de măsură Pentru a efectua o măsurătoare IFL trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul moduri TDR.

Dacă se foloseşte un cablu HV… Dacă se foloseşte un cablu Teleflex…

Selectaţi articolul de meniu pt. acces la meniul IFL HV.

Selectaţi articolul de meniu pt. acces la meniul IFL LV.

2


3 Selectaţi faza de încercat (pentru măsurătoarea IFL poate fi selectată numai o singură fază) şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor.

4 Regalaţi V/2 / NVP, lăţimea pulsului, compensarea şi filtrul conform parametrilor cablului dumneavoastră, vezi secţiunea 6.6.1 Meniu Teleflex şi secţiunea 7.1 Informaţii generale.

5 Porniţi măsurătoarea folosind articolul de meniu .

Dacă lucraţi în modul Teleflex HV, cuplaţi HV on cu ajutorul butonului HV on de pe panoul de comanda

6

Rezultat: Impulsul este transmis în mod continuu. O reflectogramă totalizatoare este arătată pe display.

Dacă este posibil, un al doilea tehnician sau chiar operatorul poate verifica cablul şi să poate încerca declanşarea manuală a defectului.

Opriţi măsurătoarea folosind articolul de meniu . 7

Rezultat: Măsurătoarea este oprita şi reflectogramele sunt îngheţate pe display. Măsurătoarea poate fi re-pornită folosind articolul de meniu .




reglaţi setările măsurătorii folosind meniul Teleflex (vezi secţiunea 6.6.1 Meniul Teleflex).


7-62

7.5 Prelocalizare -

Introducere Defectele cu rezistenţă mare nu reflectă impulsurile de joasă tensiune alereflectometrului şi, astfel, poziţia defectului nu poate fi recunoscută în reflectogramă.Folosind metoda pre-localizarii, un defect cu rezistenţă mare poate fi influenţat astfelîncât să aibă pentru o perioada limitată de timp o impedanţă joasă. Pe durata acesteiperioade de timp, defectul poate fi localizat folosind metoda normală de reflexie.

O excelentă metoda este forţarea momentană a unui arc electric la poziţia defectului prin aplicarea unei tensiuni înalte pe cablul defect. Pe durata arcului electric, poziţia defectului se transformă într-un punct cu rezistenţă redusă pe care o măsurătoare simultană de reflexie produce un punct de reflexie pentru impulsul de măsură.

7.5.1 ARM -

Introducere Metoda de măsurătoare ARM este folosita pentru a localiza defecte cu rezistenţămare şi defecte intermitente.

Localizarea defectelor folosind ARM necesită ca să fie înregistrate şi apoi comparateuna faţă de cealaltă o reflectogramă de referinţă şi o reflectogramă de defect.Reflectograma de defect este iniţiata de o descărcare capacitivă (undă de şoc) caredetermină un scurt circuit momentan (prin arc) la locul defectului, urmat de un impulsde măsură care va avea o reflexie pe defectul momentan de joasă rezistenţă.

Metoda de măsurătoare ARM cere o descărcare la IT care va determina un arc. În

scopul evitării deteriorării permanente a cablului, valoarea corespunzătoare atensiunii trebuie să fie determinată înaintea măsurătorii ARM prin realizarea uneiîncercări în CC (vezi pagina 7-54). Cablul nu trebuie operat cu o tensiune de şoc maimare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai mare de 4/3 din tensiuneade străpungere determinata pe durata încercării în CC.





Pentru măsurătoarea ARM cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

ATENTIE

AVERTIZARE

L1 L2 L3 Autolaboratorul

de încercare

7-63

Procedura de măsură Pentru a efectua măsurătoarea ARM trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu de pe meniul principal pentru a accesa meniul Prelocalizare

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul ARM 2


3 Selectaţi faza de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor.

4 Reglaţi domeniul de tensiune maximă aplicabil la încercarea ARM, folosind jogdial-ul.

5 Reglaţi V/2 / NVP, lăţimea impulsului, compensarea şi filtrul conform parametrilor cablului dumneavoastră, vezi secţiunea 6.6.1 Meniul Teleflex şi secţiunea 7.1 Informaţii generale.

Porniţi măsurătoarea de referinţă folosind articolul de meniu . 6




Rezultat: HV este pregătită şi după aceasta apare următorul mesaj:

Reglare automata

Aceasta indica faptul ca măsurătoarea este în curs şi nu este necesară nici o interacţiune. După ce măsurătoarea s-a încheiat reflectograma de referinţă este afişata şi apare următoarea instrucţiune:

Comută pe reflectograma de defect.

Dacă reflectograma este aplicabilă …

Dacă reflectograma nu este aplicabilă …

8

Corectaţi parametrii măsurătorii, manual, pentru a se potrivi cerinţelor şi repetaţi măsurătoarea de referinţă folosind articolul de meniu

Procedaţi la pasul 9.

.

9 Porniţi măsurătoarea de defect folosind articolul de meniu .

Setaţi unda de şoc folosind jogdial-ul. 10

Rezultat: Pe display apare următoarea instrucţiune:

Apasă pentru iniţierea măsurătorii.

7-64

Pasul Acţiune

Iniţiaţi unda de HV folosind articolul de meniu . 11

Rezultat: Apare o descărcare pe cablul de încercare.

Dacă se produce un arc … Dacă nu se produce un arc …

Reflectograma cu defect este afişată şi apare următorul mesaj:

Măsurătoarea s-a terminat

Apare următorul mesaj

Nu s-a primit triggerarea

12

Opriţi IT utilizând elementul de meniu .

Reglaţi tensiunea de arc utilizând elementul de meniu şi repetaţi pasul 10.




reglaţi setările măsurătorii folosind meniul Teleflex (vezi secţiunea 6.6.1 Meniul Teleflex) şi repetaţi încercarea pornind cu pasul 6.

reglaţi domeniul maxim de tensiune utilizând articolul de meniu şi repetaţi încercarea pornind cu pasul 6.


7-65

7.5.2 Decay -

Introducere

Măsurătoarea Decay este folosită pentru localizarea defectelor cu rezistenţă mare şia defectelor intermitente pe cabluri care pot fi puse sub tensiune.

Cablul defect este încărcat cu HV până la nivelul unei străpungeri care creează oundă tranzitorie, undă care va calatori între locul defectului şi generatorul HV.Întârzierea acestei unde este folosită pentru a se calcula distanţa până la defect.

În metoda de măsurătoare Decay cablul este încărcat cu IT pentru a genera un arc.În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, acesta nu trebuie operat cu otensiune de şoc mai mare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai marede 4/3 din tensiunea de străpungere determinata pe durata încercării în CC.





Pentru măsurătoarea Decay cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

Procedura de măsură Pentru a efectua măsurătoarea Decay trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu de pe meniul principal pentru a accesa meniul Prelocalizare

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Decay 2



4 Reglaţi domeniul de tensiune maximă aplicabil la încercarea Decay, folosind jogdial-ul

5 Reglaţi V/2 / NVP, pragul de triggerare şi filtrul, vezi secţiunea 6.6.1 Meniul Teleflex şi secţiunea 7.1 Informaţii generale.

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-66

Pasul Acţiune




7 Comutaţi HV on folosind butonul HV on de pe panoul de comandă.

Reglaţi tensiunea nominala folosind jogdial-ul. 8

Rezultat: cablul este încărcat cu tensiunea nominală.


Reflectograma este afişată şi apare următorul mesaj:

Măsurătoare încheiată

Apare următorul mesaj:

Reglaţi tensiunea nominală

9

Decuplaţi HV off cu elementul de meniu

Reglaţi tensiunea nominală până când se produce un arc (cu elementul de meniu ).

10 Determinaţi poziţia defectului conform descrierii de la pag.7-68.






7-67

Distanta până la defect În general, o reflectogramă tipică care reprezintă o undă oscilantă ar trebui să arate

în felul următor:

Deoarece o perioadă completă reprezintă dublul distanţei dintre generatorul HV şilocul defectului, pentru calculul distantei între punctul de conectare la cablu şi defectse aplică următoarea ecuaţie:

Distanţa la defect = distanţa pentru o perioadă completă / 2 – (lungimeacablului de conectare + cablarea internă efectivă). De vreme ce lungimea cablului de conectare şi cablarea internă efectivă depind deconfiguraţia autolaboratorului de încercare şi pot fi determinate cu o măsurătoare deîncercare specială, distanţa unei perioade totale / jumătate poate fi determinatăfolosind cursorul sau metoda descrisă mai jos.

Determinarea distanţei folosind cursoarele

După măsurătoare, reflectograma înregistrată este analizată automat şi este marcatăo perioadă completă de două cursoare. Dacă aceste cursoare nu definesc exact operioada completă, este necesar să le reglaţi manual, după cum este descris maijos:

Pas Acţiune

1 Activaţi cursoarele folosind articolul de meniu .

2 Plasaţi cursorul roşu pe un punct semnificativ de pe reflectogramă (de ex. o poziţie de vârf, sau o poziţie de zero), folosind jogdial-ul.

Apăsaţi jogdial-ul, două secunde. 3

Rezultat: Cursorul albastru este deplasat pe poziţia celui roşu.

Deplasaţi cursorul roşu aproximativ pe distanţa unei perioade, înainte sau înapoi.

4

Rezultat: Distanţa completă şi respectiv jumătatea distanţei dintre cele două cursoare sunt indicate în colţul din stânga jos al display-ului şi pot fi folosite pentru a calcula distanţa până la defect cu ajutorul formulei definite mai sus.

7-68

7.5.3 ARM Plus -

Introducere Măsurătoarea ARM Plus este folosită pentru a localiza defectele cu rezistenţă mareşi defectele intermitente, în special pentru domeniile mari.

Localizarea defectelor cu ajutorul ARM Plus necesită ca să fie înregistrate şi apoicomparate una faţă de cealaltă o reflectogramă de referinţă şi o reflectogramă dedefect.

Reflectograma de defect este iniţiată de o descărcare dublă (undă de şoc) caredetermină un arc stabil şi cu o durată suficientă de ardere la locul defectului, urmatde un impuls de măsură foarte energic (până la 1500V) care va genera o reflexie pedefectul momentan de joasă rezistenţă.

Metoda de măsurătoare ARM Plus cere o descărcare la IT care va determina un arc.În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, valoarea corespunzătoare atensiunii trebuie să fie determinată înaintea măsurătorii ARM prin realizarea uneiîncercări în CC (vezi pagina 7-54). Cablul nu trebuie operat cu o tensiune de şoc maimare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai mare de 4/3 din tensiuneade străpungere determinata pe durata încercării în CC.




Pentru măsurătoarea ARM Plus cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-69

Procedura de măsură Pentru a efectua măsurătoarea ARM Plus trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Prelocalizare.

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniului ARM Plus. 2



4 Reglaţi domeniul de tensiune maximă aplicabil la încercarea ARM Plus, folosind jogdial-ul.

5 Reglaţi V/2 / NVP, lăţimea impulsului, compensarea şi filtrul conform parametrilor cablului dumneavoastră, vezi secţiunea 6.6.1 Meniul Teleflex şi secţiunea 7.1 Informaţii generale.





Rezultat: HV este pregătită şi după aceasta apare următorul mesaj:

Reglare automată

Acesta indică faptul că măsurătoarea este în curs şi nu este necesară nici o interacţiune. După ce măsurătoarea s-a încheiat, reflectograma de referinţă este afişata şi apare următoarea instrucţiune:

Comută pe reflectograma cu defect



8

Procedaţi cu pasul 9. Repetaţi măsurătoarea de referinţă folosind articolul de meniu .


Setaţi tensiunea de undă de şoc folosind jogdial-ul. 10

Rezultat: Apare următoarea instrucţiune:

Apasă pentru iniţierea măsurătorii.

7-70

Pasul Acţiune

Iniţiaţi HV folosind articolul de meniu . 11

Rezultat: Apare o descărcare pe cablul de încercare.


Reflectograma cu defect este afişată şi apare următorul mesaj:



Nu s-a primit triggerarea

12

Decuplaţi HV utilizând elementul de meniu

Reglaţi tensiunea de şoc utilizând şi repetaţi pasul 10.







7-71

7.5.4 Decay Plus -

Introducere Măsurătoarea Decay Plus este folosita pentru localizarea defectelor cu rezistenţămare şi a defectelor intermitente la cablurile cu tensiune de aprindere extrem deînaltă (până la 80 kV).

Localizarea defectelor folosind Decay Plus necesită ca să fie înregistrate şi apoicomparate una faţă de cealaltă o reflectogramă de referinţă şi o reflectogramă dedefect. Reflectograma de defect este inţiată prin încărcarea cablului cu IT până ceare loc o străpungere, ceea ce evocă pre-localizarea cu ajutorul procedurii ARM Pluscu disponibilitatea celei mai înalte tensiuni de aprindere pe care o poate asigurasistemul.

În metoda de măsurătoare Decay Plus cablul este încărcat cu IT pentru a genera unarc. În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, acesta nu trebuie operat cuo tensiune de şoc mai mare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai marede 4/3 din tensiunea de străpungere determinata pe durata încercării în CC.





Pentru măsurătoarea Decay Plus cablul de încercare trebuie conectat în felulurmător:

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-72

Procedura de măsură Pentru a efectua măsurătoarea Decay Plus trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Prelocalizare

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul încercare Decay Plus

2



4 Reglaţi domeniul de tensiune maximă aplicabil la încercarea Decay Plus, folosind jogdial-ul






Rezultat: HV este pregătită şi, după aceasta, apare următorul mesaj:

Reglare automată

Aceasta indică faptul ca măsurătoarea este în curs şi nu este necesară nici o interacţiune. După ce măsurătoarea s-a încheiat, reflectograma de referinţă este afişata şi apare următoarea instrucţiune:

Comută pe reflectograma cu defect



8

Procedaţi cu pasul 9. Repetaţi măsurătoarea de referinţă folosind articolul de meniu .


Reglaţi tensiunea nominala folosind jogdial-ul. 10

Rezultat: cablul este încărcat la tensiunea nominală.

7-73

Pasul Acţiune


Este afişată reflectograma cu defect şi apare următorul mesaj:



Reglează tensiunea nominala

11

Decuplaţi HV utilizând elementul de meniu .

Reglaţi tensiunea nominală până ce se produce o descărcare utilizând elementul de meniu







7-74

7.5.5 ICE -

Introducere Metoda de măsurătoare ICE este folosita pentru localizarea defectelor cu rezistenţămare şi a defectelor intermitente.

Măsurătoarea ICE este iniţiată de o descărcare capacitivă a unui curent de impuls,care determină o descărcare la defect şi care durează câteva milisecunde. Deaceea, o undă care se propagă în interior este reflectată de poziţia defectului şiparcurge drumul între această poziţie şi generatorul HV.

Metoda de măsurătoare ICE cere o descărcare la IT care va determina un arc. În

scopul evitării deteriorării permanente a cablului, valoarea corespunzătoare a tensiunii trebuie să fie determinată înaintea măsurătorii ICE prin realizarea unei încercări în CC (vezi pagina 7-54). Cablul nu trebuie operat cu o tensiune de şoc mai mare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai mare de 4/3 din tensiunea de străpungere determinata pe durata încercării în CC.





Pentru măsurătoarea ICE a unei anumite faze (în acest caz L1), cablul de încercaretrebuie conectat în felul următor:

Mod de operare Operatorul poate alege între două moduri de operare, folosind articolul de meniu :

Mod de operar

e Descriere

Şoc Arcul de defect este forţat de o descărcare capacitivă a unui curent de impuls.

Sarcină Arcul de defect este forţat prin încărcarea cablului cu IT (cu un condensator de undă de şoc montat în paralel).

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-75

Procedura de măsură Pentru a efectua măsurătoarea ICE trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune


Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul încercare ICE 2



4 Reglaţi domeniul de tensiune maxima aplicabil la încercarea ICE folosind jogdial-ul


6 Selectaţi modul de operare folosind articolul de meniu .





Reglaţi tensiunea de şoc folosind jogdial-ul. 9

Rezultat: Apare următoarea instrucţiune:

Apasă pentru iniţierea măsurătorii

Iniţiaţi HV folosind articolul de meniu corespunzător 10

Rezultat: are loc o descărcare în cablul încercat.

Dacă apare un arc … Dacă nu apare un arc …

Reflectograma cu defect este afişata şi apare următorul mesaj:

Măsurătoare terminată


Nu s-a primit triggerare

11

Decuplaţi HV off utilizând elementul de meniu

Reglaţi tensiunea de şoc folosind elementul de meniu şi repetaţi pasul 9.

7-76

Pasul Acţiune

12 Determinaţi poziţia defectului aşa cum se descrie mai jos.






Distanţa până la defect În general, o reflectogramă normală ar trebui să arate în felul următor:

Deoarece o perioadă completă reprezintă dublul distanţei dintre generatorul HV şi locul defectului, pentru calculul distantei între punctul de conectare la cablu şi defect se aplică următoarea ecuaţie:

Distanţa la defect = distanţa pentru o perioadă completă / 2 – (lungimea cablului de conectare + cablarea internă efectivă).

De vreme ce lungimea cablului de conectare şi cablarea internă efectivă depind de configuraţia autolaboratorului de încercare şi pot fi determinate cu o măsurătoare de încercare specială, distanţa unei perioade totale / jumătate poate fi determinată folosind cursorul sau metoda descrisă mai jos.

7-77

Determinarea distanţei

folosind cursoarele După măsurătoare, reflectograma înregistrată este analizată automat şi este marcatăo perioadă completă de două cursoare. Dacă aceste cursoare nu definesc exact operioada completă, este necesar să le reglaţi manual, după cum este descris maijos:

Pas Acţiune

1 Activaţi cursoarele folosind articolul de meniu .

2 Plasaţi cursorul roşu pe un punct semnificativ de pe reflectogramă (de ex. o poziţie de vârf, sau o poziţie de zero), folosind jogdial-ul.

Apăsaţi jogdial-ul, două secunde. 3

Rezultat: Cursorul albastru este deplasat pe poziţia celui roşu.

Deplasaţi cursorul roşu aproximativ pe distanţa unei perioade, înainte sau înapoi.

4

Rezultat: Distanţa completă şi respectiv jumătatea distanţei dintre cele două cursoare sunt indicate în colţul din stânga jos al display-ului şi pot fi folosite pentru a calcula distanţa până la defect cu ajutorul formulei definite mai sus.

Determinarea distanţei

folosind metoda deplasării

O altă posibilitate pentru determinarea distanţei unei perioade complete este metodadeplasării:

Pasul Acţiune

Activaţi metoda deplasării cu articolul de meniu corespunzător . 1

Rezultat: Se creează pe ecran o copie a reflectogramei.

Deplasaţi noua reflectogramă o perioadă înainte sau înapoi, folosind jogdial-ul, până ce poziţiile de zero ale celor doua reflectograme se suprapun.

2

Rezultat: Distanţa indicată în mod curent în meniul de selecţie este distanţa totală a unei perioade complete şi poate fi folosită pentru calculul distanţei până la defect, cu ajutorul formulei definite mai sus.

7-78

7.5.6 ICE trifazat -

Introducere Metoda de măsurătoare ICE trifazat este folosită pentru localizarea defectelor curezistenţă mare şi a defectelor intermitente pe cablurile de branşamente.

Aceasta metoda de măsură trebuie efectuata de către personal specializat, deoareceevaluarea reflectogramelor înregistrării necesită cunoştinţe profunde de specialitate.

Metoda de măsurătoare ICE trifazat cere o descărcare la IT care va determina un arc. În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, valoarea corespunzătoare a tensiunii trebuie să fie determinată înaintea măsurătorii ICE prin realizarea unei încercări în CC (vezi pagina 7-54). Cablul nu trebuie operat cu o tensiune de şoc mai mare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai mare de 4/3 din tensiunea de străpungere determinata pe durata încercării în CC.

Alegerea fazelor Pentru măsurătoarea ICE trifazat, selectia fazelor rezultă din următoarea schemăelectrică:

În meniul de selecţie a fazelor, poate fi activat numai un maxim de două faze pentru măsurători simultane. Măsurătoarea nu poate fi pornită în cazul în care operatorul alege trei faze şi este afişat un mesaj corespunzător.

ATENTIE

7-79

Spre deosebire de alte metode de măsură, reflexia nu este măsurată pe faza

propriu-zisa, ci pe una dintre cele patru bobine de măsură selectabile (P1, P2, P3,S), care permit operatorului să măsoare suma şi diferenţa pentru doua faze. Depindeastfel de bobina de măsură aleasă, care fază şi care polaritate a fazei estemăsurată:

Faza activă

Bobina sumă (S)

Bobina faza 1 (P1)

Bobina faza 2 (P2)

Bobina faza 3 (P3)

L1 L1 L1 - L1

L2 L2 L2 L2 -

L3 L3 - L3 L3

L1, L2 L1+L2 L1-L2 L2 –L1

L1, L3 L1+L3 L1 –L3 L3-L1

L2, L3 L2+L3 –L2 L2-L3 L3

Meniu de selecţie a fazelor

Meniul specific de selecţie a fazelor pentru măsurătoarea ICE trifazată arată în felulurmător:

Meniul pentru alegerea bobinei de măsură aplicabilăpentru măsurătoare (în acest caz P1). Fazele măsurate de respectiva bobina şi polaritatea lor suntindicate între paranteze (corespunzător alegerii activea fazelor)

Meniul pentru alegerea fazelor aplicabile pentrumăsură (în acest caz L1 şi L2)

Schema electrică simplificată arătând fazele activateîn mod curent (întrerupător închis) şi polaritatea lorcorespunzătoare alegerii bobinei de măsură (în acestcaz L2 şi –L2)

7-80



Trebuie urmate de asemeni instrucţiunile incluse în capitolul 1 Sfaturi de siguranţă şi în mod deosebit cele cinci reguli de siguranţă.

Conectarea tipica a cablului încercat

Pentru o măsurătoare tipica ICE trifazat, trebuie efectuate doua măsurători. Pentru prima, cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

Înainte de cea de a doua măsurătoare, cele doua faze selectate (în acest caz L1 şiL2) trebuie puse în scurt la capătul îndepărtat al cablului, aşa cum se vede mai jos:

Mod de operare Operatorul poate alege între doua moduri de operare folosind articolul de meniu :

Mod de operar

e Descriere

AVERTIZARE


de încercare

L1 L2 L3


Şoc Arcul de defect este forţat de o descărcare capacitivă a unui curent de impuls.

Sarcină Arcul de defect este forţat prin încărcarea cablului cu IT (cu un condensator de undă de şoc montat în paralel).

7-81

Procedura de măsură Pentru a efectua măsurătoarea ICE trifazat trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune


Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul de încercare ICE 3PH

2


Selectaţi fazele de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de selecţie a fazelor.

4 Reglaţi domeniul de tensiune maxima aplicabil la încercarea ICE trifazată, folosind jogdial-ul.


6 Selectaţi modul de operare folosind articolul de meniu .




3


Reglati tensiunea de şoc folosind jogdial-ul. 9

Rezultat: Apare următoarea instructiune

Apasa pentru initierea măsurătorii

Iniţiaţi HV folosind articolul de meniu 10

Rezultat: are loc o descărcare în cablul de încercare.


Reflectograma de defect este afişata şi apare următorul mesaj:

Comută pe reflectograma 2

Apare următoarea indicaţie:


11

Continuaţi cu pasul 12. Reglaţi tensiunea de şoc folosind elementul de meniu şi repetaţi pasul 9.

7-82

Pasul Acţiune

12 Schimbaţi conexiunea cablului de încercare aşa cum a fost descris mai înainte.

Porniţi o a doua măsurătoare pentru comparaţie, cu ajutorul articolului de meniu .

13

Rezultat: Apare următorul mesaj:

Apasă pentru iniţierea măsurătorii

Iniţiaţi un impuls HV utilizând elementul de meniu . 14

Rezultat: are loc o descărcare pe cablul de încercat.


Reflectograma de defect este afişata şi apare următorul mesaj:




15

Decuplaţi HV folosind elementul din meniu

.


16 Determinaţi poziţia defectului aşa cum se descrie mai sus.






7-83

7.5.7 Ardere ARM de putere -

Introducere Arderea ARM de putere este folosit pentru localizarea defectelor cu rezistenţă mare. Pentru aceasta, impulsurile TDR sunt transmise într-un arc (vezi de asemenea 7.6.1 Ardere).

Reflectograma de defect care rezultă este comparată cu reflectograma de referinţă înregistrată anterior, cu scopul de a determina poziţia defectului.

În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, acesta nu trebuie operat cu o tensiune de şoc mai mare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai mare de 4/3 din tensiunea de străpungere determinata pe durata încercării în CC.





Pentru arderea ARM de putere pe o anume fază, cablul de încercare trebuieconectat în felul următor:

Triggerare automată Triggerul automat poate fi activat / dezactivat folosind articolul de meniu :

Trigger auto Descriere

On Procesul de ardere se opreşte imediat ce sistemul recunoaşte o conversie semnificativă a defectului.

Off Procesul de ardere se opreşte după ce a expirat timpul de ardere ales.

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-84

Procedura de măsură Pentru a efectua arderea ARM de putere trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiunea


Selectaţi articolul de meniu pentru accesare meniu Ardere ARM de putere.

2



4 Reglaţi domeniul de tensiune maximă aplicabilă la încercarea Ardere ARM de putere, folosind jogdial-ul.

5 Reglaşi V/2 / NVP, lăţimea impulsului, compensarea şi filtrul, vezi secţiunea 6.6.1 Meniul Teleflex şi secţiunea 7.1 Informaţii generale.

6 Activaţi sau dezactivaţi Auto Trigger folosind articolul de meniu .

Porniţi măsurătoarea de referinţa folosind articolul de meniu . 7



Comutaţi HV on folosind butonul HV on de pe panoul de comandă.
8
Rezultat: IT este gata şi după aceasta apare următoarea indicaţie:

Reglare automată

Aceasta indică faptul ca măsurătoarea este în curs şi nu este necesară nici o interacţiune. După ce măsurătoarea s-a încheiat, reflectograma de referinţă este afişată şi apare următoarea indicaţie:

Comută pe reflectograma de defect



9

Continuaţi cu pasul 10. Repetaţi măsurătoarea de referinţă utilizând elementul de meniu .


7-85

Pasul Acţiune

Reglaţi tensiunea nominală cu ajutorul jogdial-ului. 11

Rezultat: Cablul este încărcat la tensiunea nominală.

În cazul în care cablul nu poate fi încărcat, apare următoarea indicaţie:

Arderea nu este posibilă

Dacă apare un arc şi are loc arderea …

Dacă nu apare un arc şi nu are loc arderea …

Reflectograma de defect este reîmprospătată până ce arderea se opreşte şi apare următoarea indicaţie:


Apare următoarea indicaţie:

Arderea nu a pornit

12

Opriţi HV off utilizând elementul de meniu .




Reglaţi durata de ardere utilizând elementul de meniu . Dacă este activat triggerul automat, procesul de ardere se va opri automat imediat ce se va recunoaşte o conversie semnificativă a defectului, chiar dacă a mai rămas din timpul de ardere selectat.





7-86

7.6 Conversia defectului -

7.6.1 Arderea -

Introducere Arderea este folosită pentru generarea unui arc la locul defectului pe cablul deenergie defect, prin creşterea tensiunii unei surse de înaltă tensiune până ce apareun arc electric.

Conturnarea duce la formarea unui arc electric, curentul de ardere fiind curentul descurt circuit al sursei, cu tensiunea de ardere căzând de la câţiva kV la momentulgenerării arcului, până la o valoare de ≤ 200 V.






Pentru arderea unei faze cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

Modurile de ardere Operatorul poate alege între doua moduri de ardere utilizând elementul de meniu:

• Continuu: tensiunea nominala este aplicata în mod continuu pe cablul deîncercare.

• Interval: tensiunea nominala este aplicata cablului de încercare în impulsuri decate 3 secunde cu 3 secunde de pauză între fiecare impuls de tensiune.

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-87

Procedura de măsură Pentru a efectua procedura de ardere trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Conversie defect.

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Ardere. 2



4 Reglaţi domeniul maxim de tensiune aplicabil pentru procedura de ardere folosind jogdial-ul.

5 Reglaţi durata arderii folosind articolul de meniu .

6 Selectaţi modul de ardere cu articolul de meniu .

Porniţi procesul de ardere folosind articolul de meniu . 7

Rezultat: Sistemul pregăteşte procedura de ardere. După o scurtă perioadă de timp se afişează următorul mesaj:



Reglează tensiunea nominală cu jogdial-ul. 9

Rezultat: cablul este încărcat direct cu tensiunea nominală aleasă. Curba de tensiune şi curba de curent sunt trasate pe afişaj.

10 Pe durata procesului de ardere, operatorul poate efectua următoarele reglaje:

• schimbarea tensiunii nominale cu articolul de meniu .

• schimbarea domeniului de curent (nu domeniul de tensiune) pe axa Y folosind articolul de meniu .

• schimbarea modului de ardere folosind articolul de meniu .

11 După ce procesul de ardere este terminat sau întrerupt de către operator, apare pe display o fereastră care trebuie confirmată prin apăsarea jogdial-ului.

7-88

7.6.2 Arderea de putere -

Introducere Arderea de putere este folosita pentru convertirea prin intermediul unui curent deardere ridicat a defectelor cu rezistenţă mare sau a celor intermitente în defecte curezistenţă redusă.







Limitele curentului de ardere

Curentul maxim de ardere poate fi limitat folosind articolul de meniu . Dacă sealege Off, nu este activă nici o limită şi curentul de ardere este setat la un maxim de40 A.

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-89

Procedura de măsură Pentru a efectua procedura de ardere de putere trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal, pentru a accesa meniul Conversie defect.

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Ardere de putere.

2



4 Reglaţi domeniul maxim de tensiune aplicabil pentru procedura de ardere folosind jogdial-ul.






Reglaţi tensiunea nominala cu jogdial-ul. 8

Rezultat: cablul este încărcat direct cu tensiunea nominală aleasă. Curba de tensiune şi curba de curent sunt trasate pe afişaj.



• schimbarea limitei curentului de ardere cu articolul de meniu .

Operatorul poate opri procesul de ardere în orice moment folosind articolul de meniu .

10 După ce procesul de ardere este terminat sau întrerupt de către operator, apare pe display o fereastra care trebuie confirmata prin apăsarea jogdial-ului.

7-90

7.6.3 Arderea în CA -

Introducere Arderea în CA poate fi folosita pentru a converti defectele din reţelele de joasătensiune, în care nu se aplică tensiunea CC datorita conexiunilor private directe.

În plus, poate fi folosită drept o sursă de mare putere în CA în reţelele de joasătensiune cu scopul de a pre-localiza un defect de cablu cu ajutorul metodei căderiide tensiune.







Niveluri de ardere Nivelul de ardere poate fi selectat folosind articolul de meniu . Sunt disponibilepatru niveluri de ardere. Pentru fiecare nivel de ardere se aplică un curent maximdiferit:

Nivel de ardere Curent maxim de ardere

30 V 80 A

75 V 40 A

180 V 16 A

440 V 8 A

Limita curentului de ardere

Curentul de ardere poate fi limitat folosind articolul de meniu . În poziţia Off nuexista o limita şi curentul maxim de ardere corespunde limitei definite de nivelul activde ardere (vezi tabela de mai sus).

Dacă, pe durata unui proces de ardere, curentul de ardere depăşeşte limita definităsau curentul maxim de ardere pentru nivelul activ de ardere, sistemul comutaautomat pe un nivel de ardere mai redus până ce curentul de ardere scade subambele valori.

ATENTIE

AVERTIZARE


de încercare

7-91

Procedura de măsură Pentru a efectua procedura de ardere în CA trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Alegeţi articolul de meniu din meniul principal, pentru a accesa meniul Conversie defect. Alegeţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Ardere în CA. 2


3 Selectaţi faza de încercat şi închideţi meniul de selecţie a fazelor, vezi secţiunea 6.4.2 Meniul de Selecţie a fazelor.

4 Reglaţi domeniul de ardere utilizând articolul de meniu .


6 Selectaţi modul de ardere cu articolul de meniu .





Porniţi arderea de la articolul de meniu . 9

Rezultat: tensiunea de ieşire corespunzătoare nivelului de ardere selectat este cuplată la cablul aflat în încercare. Desfăşurarea curbei de curent este înregistrată pe display.



• schimbarea limitei curentului de ardere cu articolul de meniu .

Operatorul poate opri procesul de ardere în orice moment folosind articolul de meniu .

11 După ce procesul de ardere este terminat sau întrerupt de către operator, apare pe display o fereastră care trebuie confirmată prin apăsarea jogdial-ului.

7-92

7.7 Localizarea exactă -

7.7.1 Unda de şoc -

Introducere Unda de şoc (şocul) este folosită pentru a forţa un arc pe defect, reglabil, carecreează un zgomot la locul de defect ca urmare a descărcării. Astfel, poziţiadefectului poate fi localizată cu exactitate cu ajutorul unei măsurători acustice /magnetice cu un receptor de undă de şoc Digiphone (vezi manualul Digiphone).

Înainte de a trece la procedura de localizare exactă trebuie efectuată o pre-localizarecât mai exactă, cu scopul limitării cât mai mult posibil a secţiunii care trebuiescanată.

Socul necesită descărcări de şoc de IT care produc arcuri electrice. În scopul evitării deteriorării permanente a cablului, acesta nu trebuie operat cu o tensiune de şoc mai mare decât cea permisă de parametrii cablului şi nu mai mare de 4/3 din tensiunea de străpungere determinata pe durata încercării în CC.




ATENTIE

AVERTIZARE


Pentru şoc pe o fază anume cablul de încercare trebuie conectat în felul următor:

Modul de şoc Operatorul poate alege între şoc automat sau şoc manual, prin activarea / dezactivarea articolului de meniu .

• Şoc automat: Impulsul de şoc este generat automat într-un interval definit de timp. Intervalul poate fi reglat între 3 … 30 sec. folosind articolul de meniu

Şocul automat poate fi oprit cu articolul de meniu şi poate fi repornit cuarticolul de meniu .

• Şoc manual: Fiecare impuls de şoc trebuie să fie generat manual folosind articolul de meniu .


de încercare

7-93

Procedura de măsură Pentru a efectua procedura de undă de şoc trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal, pentru a accesa meniul Localizare exactă.

Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Undă de şoc. 2



4 Reglaţi domeniul maxim de tensiune aplicabil pentru procedura de undă de şoc, folosind jogdial-ul.

Domeniul maxim de tensiune ar trebui selectat cu atenţie şi numai cu puţin peste tensiunea de şoc cerută (conform tensiunii maxime permise de specificaţia cablului) în scopul de a obţine cea mai bună energie de şoc (rezultând un zgomot mai mare la locul defectului).

5 Selectaţi modul de şoc cu articolul de meniu .

Porniţi procesul de undă de şoc folosind articolul de meniu . 6

Rezultat: Sistemul pregăteşte procedura de undă de şoc. După o scurtă perioadă de timp se afişează următorul mesaj:



Reglează tensiunea nominală folosind jogdial-ul 8

Rezultat: în funcţie de modul de operare selectat, impulsul de şoc este fie generat automat, fie iniţiat manual (vezi pagina 7-95).

Modul de şoc poate fi schimbat pe durata procesului.

9 Localizaţi exact poziţia defectului folosind un receptor de undă de şoc Digiphone.

10 Opriţi procesul de şoc folosind articolul de meniu .

11 Dacă se cere, reglaţi domeniul maxim de tensiuni folosind articolul de meniu şi repetaţi procedura începând cu pasul 6.

7-94

7.7.2 Generatorul AF -

Introducere Principala utilizare a generatorului AF este localizarea cu acurateţe a defectelor curezistenţă joasă. Mai mult, el poate fi folosit şi pentru a localiza traseul cablului.

Pentru acest scop, generatorul AF transmite în cablu în mod continuu un semnal cucaracteristici specifice, semnal care poate fi apoi localizat cu un receptor adecvat detip Ferrolux (vezi manualul separat Ferrolux).


Trebuie urmate de asemeni instrucţiunile incluse în capitolul 1 Indicaţii privind siguranţa şi în mod deosebit cele cinci reguli de siguranţă. AVERTIZARE


Pentru localizarea exactă a defectului cablul de încercare trebuie conectat astfel:

Pentru localizarea traseului cablului cablul de încercare trebuie conectat atfel:

Pentru acest exemplu în meniul de selecţie a fazelor trebuie selectat “L3-N”.


de încercare


L1 L2 L3

7-95

Caracteristici ale

semnalului Operatorul poate regla caracteristicile semnalului transmis în felul următor:


Putere de emisie

Articol de meniu pentru reglarea domeniului puterii de transmisie între

0,5 W … 200 W.

Frecvenţa 1

Articol de meniu pentru setarea frecventei semnalului la 491 Hz.

Frecvenţa 2

Articol de meniu pentru setarea frecvenţei semnalului la 982 Hz.

Frecvenţa 3

Articol de meniu pentru setarea frecvenţei semnalului la 8440 Hz.

Sinus

Articol de meniu pentru activarea semnalului sinusoidal standard

Signal Select

Articol de meniu pentru activarea unui semnal de audio frecvenţă modulat care dă o indicaţie asupra direcţiei sensului semnalului, mărind astfel în mod clar eficienţa localizării traseului cablului. În consecinţă, acest tip de semnal ar trebui folosit la localizarea traseului în cazul în care există mai multe cabluri, unul lângă altul.

Pentru detectarea acestui semnal specific este folosit sistemul de recepţie Ferrolux FLE 10 / FS10.

Multiplu

Articol de meniu pentru activarea transmisiei tuturor celor trei frecvenţe, una după cealaltă, într-o buclă.

Puls

Articol de meniu pentru setarea transmisiei semnalului de audiofrecvenţă, ca un semnal continuu sau ca impulsuri succesive.

7-96

Procedura de măsură Pentru iniţierea transmisiei de semnal de audio frecvenţa urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiune

1 Alegeţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Localizare exactă.

Alegeţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Generator AF. 2



4 Reglaţi domeniul maxim de putere folosind jogdial-ul.

5 Selectaţi caracteristicile semnalului, aşa cum este descris mai sus.

Porniţi transmisia de semnal folosind articolul de meniu . 6

Rezultat: Sistemul pregăteşte procedura. După o scurtă perioadă de timp se afişează următorul mesaj:


Reglaţi puterea nominală de transmisie folosind jogdial-ul. 7

Rezultat: Semnalul de audiofrecvenţă este transmis pe cablu. Operatorul poate regla caracteristicile semnalului pe durata transmisiei.

8 Localizaţi poziţia defectului sau traseul cablului, folosind un echipamentul corespunzător.

9 Opriţi transmisia semnalului folosind articolul de meniu .

7-97

7.7.3 Localizarea exactă a defectelor de manta -

Introducere Localizarea exactă a defectului de manta se bazează pe metoda pasului detensiune. Curentul de încercare care se scurge la pământ prin defect generează ungradient de potenţial maxim la poziţia respectivă. Acest gradient de potenţial poate filocalizat cu ţăruşi de pământ şi cu un locator de defect de punere la pământ (ex.ESG 80-2).

Înainte de a trece la procedura de localizare exactă trebuie efectuată o pre-localizarecât mai exactă, cu scopul limitării cât mai mult posibil a secţiunii care trebuiescanată.




Pentru localizarea defectului de manta cablul de încercare trebuie conectat în felulurmător:

AVERTIZARE

Caracteristici tensiune de pas

Operatorul poate regla caracteristicile pasului de tensiune după cum urmează:


Interval / Continuu

Articol de meniu pentru alegerea modului de aplicare a tensiunii pe cablu, în mod continuu sau la anumite intervale.

Ciclu de serviciu

Articol de meniu pentru setarea ciclului de serviciu care descrie raportul dintre durata impulsului şi pauza dintre două impulsuri (disponibil numai dacă este selectat modul interval).

De ex. o rată de 1:3 înseamnă că pauza dintre două impulsuri durează de trei ori mai mult decât durata impulsului propriu-zis.

Pauză

Articol de meniu pentru activarea / dezactivarea eliminării unui impuls după trei impulsuri consecutive (disponibil numai dacă este selectat modul interval).

L1 L2 L3

Ecranul cablului încercat nu trebuie legat la pământ!

Autolaboratorul de încercare

7-98

Următorul exemplu arată un impuls de tensiune simplificat, cu un ciclu de serviciu de1:3 şi pauza activată.

Procedura de măsură Efectuaţi următorii paşi pentru iniţierea localizării defectului de manta:

Pasul Acţiunea

1 Alegeţi din meniul principal articolul pentru a accesa meniul Localizare exactă.

Alegeţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Localizare defect de manta.

2



4 Reglaţi domeniul maxim sind jogdial-ul.

5 Selectaţi caracteristicile st descris mai sus.

Porniţi localizarea exactă6

Rezultat: Sistemul pregătimp se afişează următor

Apăsaţi “HV

Reglaţi tensiunea nomin7

Rezultat: Cablul supus aleasă. Curba de tensiun

8 Localizaţi poziţia defectucorespunzător (de ex. ES

9 Opriţi transmisia de sem

10 Dacă se cere, reglaţi dommeniu şi repetaţi proc

7-99

de tensiune aplicabil folo

tensiunii de pas cum a fo

folosind articolul de meniu .

teşte procedura. După o scurtă perioadă de ul mesaj:

on” pentru a activa înalta tensiune

ală folosind jogdial-ul.

încercării este încărcat cu tensiunea nominală e şi curba de curent sunt trasate pe display.

lui de manta, folosind un echipament G 80-2).

nal, folosind articolul de meniu .

eniul maxim de tensiuni folosind articolul de edura începând cu pasul 6.

7.7.4 Thyrotron -

Introducere Thyrotron este o tehnica de ardere intermitentă, folosită la localizarea exactă adefectelor cu rezistenţă mare (cu o tensiune de aprindere de până la 5 kV) folosindun galvanometru. O secvenţă de ardere durează 0,5 ms şi este urmată de o pauzăde 3 secunde.



Pre-încărcare În cazul cablurilor de putere cu o capacitate mare trebuie setată o perioadă de pre-încărcare, în scopul de a permite sistemului să asigure IT la timp.

Perioada de pre-încărcare poate fi setată între 0 … 1,2 ms, folosind articolul demeniu (valoarea nominală este de 0,4 sec).

De ex. dacă perioada de pre-încărcare este setată la 1,2 secunde, sistemul începe încărcarea cablului cu IT după 1,8 secunde din pauza de 3 secunde.

Procedura de măsură Pentru a efectua procedura de ardere Thyrotron trebuie urmaţi următorii paşi:

Pasul Acţiunea

1 Selectaţi articolul de meniu din meniul principal pentru a accesa meniul Localizare exactă.

2 Selectaţi articolul de meniu pentru a accesa meniul Thyrotron.

3 Selectaţi perioada de pre-încărcare, folosind articolul de meniu .

Porniţi procedura Thyrotron folosind articolul de meniu . 4

Rezultat: Sistemul pregăteşte procedura. După o scurtă perioadă de timp se afişează următorul mesaj:



Reglaţi tensiunea nominală cu ajutorul jogdial-ului. 6

Sistemul porneşte ciclul Thyrotron.

Activaţi booster-ul de curent înalt, cu articolul de meniu . 7

Rezultat: Defectul este ars intermitent cu un curent de până la 10A.

Booster-ul poate fi întrerupt folosind articolul de meniu .

8 Localizaţi poziţia defectului folosind un galvanometru ESG 80-2.

9 Comutaţi HV off folosind butonul HV off de pe panoul de comandă.

AVERTIZARE

7-100

8 Închiderea operaţiilor

Imprimarea rezultatelor încercării

În cazul în care o măsurătoare sau o procedură de încercare generează oreflectogramă utilizabilă, operatorul poate tipări această reflectogramă precum şisetările efective de măsură pe imprimantă selectată (vezi secţiunea 6.3.2 Meniul desetare), folosind articolul de meniu .

Dacă nu este disponibilă nici o imprimantă, datele pot fi salvate intr-un fişier PDF.Pentru acest scop, trebuie activate setările sistemului respectiv (vezi secţiunea 6.3Meniul de Sistem).

Memorarea datelor În general, fiecare rezultat de măsurătoare este memorat temporar în meniul deistoric pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu ciclul de viată al datelor(vezi secţiunea 6.4.3 Meniu Istoric).

Mai mult decât atât, rezultatele măsurătorilor pot fi memorate permanent în memoriainternă folosind articolul de meniu din meniul de măsurători.

Export / Ştergere date Operatorul are posibilitatea să aleagă anumite rezultate ale măsurătorilor din istoric,pentru a le exporta sau şterge (vezi secţiunea 6.4.3 Meniul Istoric). Exportul /ştergerea trebuie iniţiată în meniul de date (vezi secţiunea 6.3.1 Meniul de date).

În plus, toate fişierele PDF, generate în urma utilizării funcţiei de imprimare, trebuieexportate pe un stick de memorie USB, folosind articolul de meniu , din meniulsistemului (vezi secţiunea 6.3 Meniul de Sistem).

Dacă exportul / ştergerea datelor nu este iniţiată înainte de oprirea sistemului, suntpierdute atât selecţia din istoric cât şi fişierele PDF.

Oprirea sistemului Sistemul poate fi deconectat în orice moment şi în orice situaţie, folosind comutatorulon/off de reţea de pe panoul divizor de lucru (vezi 4.1 Elemente de control). Sistemuleste descărcat automat şi pus la pământ.

Înainte de a proceda la deconectarea cablului de IT de la cablul supus încercărilor asiguraţi-vă că nu rămâne tensiune reziduală în cablurile de IT, prin verificarea aparatelor de pe panoul de comandă.

AVERTIZARE

8-101

9 Întreţinere şi service

Introducere Vă rugăm să supuneţi autolaboratorul dumneavoastră de încercare unor inspecţiiefectuate de centrul de service autorizat de SebaKMT o dată pe an. În ceea cepriveşte service-ul şi întreţinerea aparatelor şi instrumentelor, vă rugăm să consultaţimanualele de instrucţiuni corespunzătoare. Aceasta se aplică în mod special lainstrumentele operate pe baterii. Lista din tabelul următor cuprinde toateechipamentele din autolaboratorul de încercare care au nevoie de service şiîntreţinere curentă după o anumită perioadă de timp.

Oricând se efectuează lucrări de întreţinere, service sau reparaţii, vă rugăm să vă asiguraţi că sunt luate următoarele precauţiuni de siguranţă:

• Îndepărtaţi prizele cablului de alimentare de la reţea. • Deconectaţi sistemul şi verificaţi că este nefuncţional. • Verificaţi punerea la pământ a ieşirii de înaltă tensiune. • Descărcaţi toate condensatoarele, conectaţi-le la pământ şi scurtcircuitaţi-le

(inclusiv carcasa lor). • Atunci când înlocuiţi o siguranţă fuzibilă: deconectaţi întotdeauna sistemul

de la reţea. • Puneţi semnale de avertizare, pentru a face sigur locul de încercare.

Operaţii de întreţinere Efectuaţi următoarele operaţii de întreţinere curentă la intervalele date:

Interval Operaţiune de întreţinere

La fiecare 2 săptămâni

Verificaţi operarea sigură a uşilor şi comutatoarelor de urgenţă.


Derulaţi integral toate cablurile de pe tamburii lor şi verificaţi ca acestea să prezinte fisuri sau crăpături în izolaţie.

În funcţie de frecvenţa de utilizare cel puţin la fiecare 4 săptămâni

Curăţaţi de murdărie şi praf


Verificaţi fixările conectoarelor la diferitele module

La fiecare 2 ani Schimbaţi uleiul izolator din unităţile de descărcare (0,8 litri de ulei de izolaţie SHELL Diala Oil D) şi curăţaţi cavităţile rezervoarelor de ulei (numai la un centru de service autorizat).

AVERTIZARE

9-102

Anexa 1: Siguranţe fuzibile

Poziţionarea siguranţelor fuzibile

Siguranţele fuzibile sunt localizate în partea din stânga jos a uşii laterale, sub masă,şi sunt aranjate după cum se indică în imaginea de mai jos:

Asignarea siguranţelor Siguranţele sunt asignate după cum urmează:

Siguranţă Caractersitici Funcţia

F1 K16 Siguranţa principală de reţea

F2 K16A Siguranţa principală a generatorului

F3 K16 Siguranţa SNT şi opţiuni

F4 10A C10 Siguranţă sistem de aer condiţionat

F5 6A B6 Siguranţa de reţea rezervă

F6 4A Siguranţă reţea A1/24V

F7 4A Siguranţă reţea A2/24V

F8 spaţiu gol Rezervă

F9 1A Siguranţă reţea pentru:

Măsurare curent LP Măsurare PL U/I Monitorizare pământ LP

F10 2A Monitor TFT

F11 2A Priză

F12 2A Dispozitiv încărcător

F13 2A Iluminat interior

F14 4A Ieşire A1: 24 V stabilizat, unitate de control

F15 4A Ieşire A2: 24 V stabilizat, circuite electronice

F16 8A Ieşire A3: 24V, motoare

F1 F2 F3

F9 … F16

F4 F5 F6-F8

9-103

manual centrix 3

Documents