manipularea prin mass

7/25/2019 Manipularea Prin Mass

1/12

Universitatea Transilvania Din Brasov

Facultatea de Sociologie si Comunicare

Specializarea Sociologie

Manipularea prin mass-media

Prof.coord.indr Miai Coman

Student- P!turn! "na-Maria

Sociologie# anul $$$# %r. &


2/12

Manipularea prin mass-media

$ntroducere.

n ultimul timp, ncepand de la instaurarea televiziunii de masa, suntem martorii uneiextraordinare prevalente a practicilor de comunicare n toate domeniile societatii, precum si la odezvoltare exuberanta si multivoca a tehnicilor si tehnologiilor de comunicare.

$nformatia.

Ca prim pas, e bine sa ne oprim asupra cuplului informare-informatie, dezinformareaputnd fi perceputa ca o "negare" a informarii sau, mai bine spus, ca o asimilare de informatii

false, o intoxicare informationala. n opozitie cuinformarea, dezinformareanu vizeazacunoasterea si poate fi nedeliberata, atunci cnd mesajele sunt transmise catre public de catreneprofesionisti (amatorism jurnalistic etc. sau deliberata, implicnd o strategie care are ca efecttransmiterea unor mesaje partial sau total neadevarate, ndreptate spre anumite tinte relevante.!ub aspectneintentional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesionisti. aleitarismulacestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea senzationala acontinuturilor, cu intentia de a strni curiozitatea si interesul unor segmente ct mai largi deopinie. #ourdieu surprinde, ntr$un mod foarte elegant, tocmai acest aspect de "coborre" asenzationalului n cotidian.

%radul de pertinenta cu care sunt prelucrate insuficient "stirile", diversitatea enunturilor, prin

corelarea cu un spatiu (canal de comunicare limitat de inserare ntr$o situatie informationala,deci inevitabilitatea unei selectii a mesajelor, practica uzuala mass$media (distorsionare amesajelor pot duce la dezinformare. &nformatia, ca bun de baza n societatea comunicariigeneralizate, si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicarii categorieiserviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul, cu atat mai mult cu cat practica defolosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia.sumar

$nformarea.

Informarease poate defini ca procesul de transmitere a continutului unui mesaj dinspreun emitator individual sau colectiv nspre un receptor individual sau colectiv prin care se

sporeste nivelul acestuia de cunoastere asupra unor obiecte, procese, fenomene sau actiunisociale. 'upa cum am vazut, scopul oricarui act comunicational este de a transmite informatie.mberto )co spune despre informatieca este cantitatea de noutatece poate fi transmisa princomunicare, fie ca e detinuta implicit de catre o sursa, fie ca e generata de un sistem dedecodificare si reprezinta o variabila direct cuantificabilaa acestui proces. !e pot distinge cincitipuri de informatie (n functie de localizarea, n cadrul tripletelor semnal$semn$mesaj sauemitator$mesaj$receptor, a consistentei informationale *
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Manipularea-prin-massmedia4216161311.php#sumarhttp://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Manipularea-prin-massmedia4216161311.php#sumar


3/12

+ informatia detinuta de sursa $ ceea ce emite sursa n plus fata de ceea cecunoaste receptorul.

+ informatia generata de sistemul de codificare $ plusul de informatie datorattratarii n cheia proprie emitatorului a unor evenimente cunoscute att de receptorct si de emitator.

+ informatia transmisa mecanic$ prezenta mesajului ca atare prin prezentaimplicit -/-0--10 2 a mesajului.

+ informatia datorata traduceriin semne a unui semnal (eveniment.

+ informatia nula $ redundanta

n acesta clasificare se pot regasi astfel toate nivelurile invocate de 3asse4ell si, fara a intra ndetaliile legate de fiecare tip de analiza propus de autor, putem intui faptul ca primele patruforme pot fi manipulate iar ncarcatura informativa poate fi "gestionata", n mod premeditat, decatre emitator. Codurile pot fi exprimate prin limbaj natural, limbaj non$verbal, simboluri

concrete si simboluri abstracte. Combinarea acestor coduri conduce la crearea unui nivelmetacomunicativ care poate sa decontextualizeze mesajul n sensul dorit de sursa de emisie. 'easemenea, codificarea polisemantica a unui mesaj, n sensul unei multitudini de semnificatiiimanente a enuntului, poate genera o diversitate de opinii ce se va rasfrnge ntr$o diversitate deatitudini care poate merge de la adeziune pna la refractarism, ducnd la o tensionare a relatiilorintrapersonala a celor care primesc mesajul.

Manipularea

Conform 'ictionarului de !ociologie, manipularea reprezinta actiunea de a determina unactor social (persoana, grup, colectivitate etc. sa gndeasca si sa actioneze ntr$un modcompatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici capersuasiunea, care distorsioneaza intentionat adevarul, lasnd impresia libertatii de gndire sidecizie.

!pre deosebire de influenta de tipul convingerii rationale, prin manipulare nu seurmareste ntelegerea mai profunda a situatiei, ci inculcarea unei ntelegeri convenabile,recurgndu$se la inducerea n eroare cu argumente falsificate, ct si la apelul paliereloremotionale sau non$rationale. n cazul manipularii, intentiile reale ale celui care transmitemesajul ramn insesizabile celui manipulat.

'in punct de vedere politic, manipularea reprezinta o forma de impunere a intereselorunei clase, grup, colectivitati nu prin mijloace coercitive, la ndemna totusi puterii, ci prininducere n eroare. 'in acest motiv, recurgerea la aceasta cale n situatii de divergenta de interesedevine tot mai frecventa n societatea actuala, manipularea fiind un instrument mai eficient simai puternic dect utilizarea fortei.


4/12

5erbert 6arcurse (scoala de la 7ran8furt este autorul unei ample analize a manipularii,considerata a fi un instrument esential al "societatii industriale de masa". )l evidentiaza formeleparticulare pe care manipularea le ia n diferite sfere ale vietii sociale, ncepnd cu cea politica sisfrsind cu cea economica.

Clasificarea manipularilor (cf. 7iceac, -99: *

6anipulare mica $ modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore ()x* ;omnia-99/, criza artificiala de pine $ facilitarea importurilor $ comisioane 6anipulare medie $ modificari importante ale situatiilor sociale, cu efecte uneori peste

ateptari ()x* experimentul lui 6ilgram2 ;evolutia din decembrie -99< $ disiparearesponsabilitatii prin fragmentarea actelor genocide $ neputinta detectarii vinovatilor

6anipularea mare $ influentarii culturi n care traieste individul ()x* nvatamntul $instrument de perpetuare si nradacinare a conformismului, potrivit ideologiilor curente.

Formele si modurile generale de manipulare ' persuasiunea# dezinformarea# into(icarea)prin minciuna# zvon etc.*

Persuasiunea.

=rin persuasiunentelegem actiunea de a convinge intr$un mod sau altul pe cineva safaca sau sa aleaga un lucru. )ste actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee, incercandsa convinga auditoriul. =ersoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri deargumente dect cele logice sau cele logico$corecte, fiind convinsa de "necesitatea"sau "importanta" aparenta a actiuni sau lucrului respectiv.

=ersuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiazadoar pe cele favora+ile2 ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingere a vorbitorului,de modul in care acesta este capabil sa$si puna intr$o lumina cat mai buna ideea sustinuta.'atorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina forta cuvantului cu atuurileartei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii,televiziunea are cel mai persuasiv tipde mesa, dintre toate mi,loacele de comunicare in masa.

na dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Cateodata cel maibun mod de a influenta persoana$tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii dela aceasta, s$a si intamplat. )ste foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearcasa o ia, ca si cum ar fi deja facuta2 vorbeste$i ca si cum ti$ar fi acceptat deja propunerea, si ca i$arfi facut chiar si placere. 'e asemeni, asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecutface ca propunerea sa fie irezistibila.

Principiul reciprocitatiiconsta in nevoia de a rasplati un favor, fie el cerut sau nu,imediat dupa acceptarea acestuia. >ceasta caracteristica umana transcede orice diferenteculturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice, de la unsimplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii. >cest principiu este usor de folosit* oferaceva, si asteapta$te (sau da o idee despre cum sa fii rasplatit. ? alta modalitate eficienta defolosire a acestui principiu este metoda "usii$n nas".


5/12

n altprincipiuutil este cel al angajamentului si concordantei. ?amenii vor faceaproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le$au avutanterior. Cand vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cuatitudinea manifestata anterior. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice, pe careindividul incearca sa le evite cu orice cost2 deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunilesale anterioare. >cest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". =entru a obtinerealizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua$trei alte cereri mai

mici, de aceeasi natura cu cea reala.

Principiul atribuirii. ?amenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr$un anumitadevar despre ei insisi. n atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri decomportament. 'aca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va face tot ceea ce este specificunui om care are acea caracteristica. 'aca seful ii va spune angajatului ca il considera o persoanacompetenta si care lucreaza mult, angajatul isi va atribui inconstient caracteristica de om carelucreaza mult, si se va comporta ca atare. &ata cum pana si o simpla declaratie poate conduce lasurprize@

Metoda sarmantului. !pre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu se

bazeaza pe acrobatii verbale. )a functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii, manifestidorinta de a asculta si validezi ideile subiectului$tinta. >cesta are libertatea de a decide2 iar tu nuii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. )ste cea mai etica dintre toate tehnicile depersuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel mai mult timp pentru afi realizata.

Dezinformarea

'ezinformarea reprezinta orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces decomunicare, interventie ce modifica deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina nreceptori anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social.

neori este considerata ca fiind echivalenta cu propaganda neagra deoarece vehiculeazainformatii false. )timologia cuvntului vine si sustine aceasta legatura.Desinformation(Arusa dezinformatsia "numele unei divizii B%# raspunzatoare cu propaganda neagra".

? alta definitie acceptata si destul de influenta este cea data de ;. !hultz si ;. %odson(-9. %avreliuc, /DD/, p./


6/12

esecuri etc. sau ofensive (angajarea ntr$o dezinformare. n cea mai mare parte celedoua tipuri de operatiuni se ntrepatund si se autoalimenteaza reciproc ntr$o banalalogica circulara.

+ Specialistii (epertii! -nivelul de elaborare strategica. ;eprezinta planificareaprofesionista a secventelor tactice ale dezinformarii. n aceasta categorie gasimspecialisti n comunicare, n tehnicile de influentare sociala, sociologi, psihologi

sociali, analisti politici etc.

+ Controlorii -nivelul de legatura. !unt alesi dintre persoanele ce stabilesc orelationare eficienta ntre comanditari si agentii de influenta. )i sunt "binevoitorii"care sugereaza cine si n ce conditiiar fi dispus sa participe la dezinformare. >u camisiune racolarea subiectilor interesantidin perspectiva derularii operatiunilor dedezinformare si de a comunica cu regularitate "efectele dezinformarii"

+ #gentii de influenta - nivelul de propagare penetranta, releele. &ndivizi care sebucura de prestigiu n grupul lor si care, datorita statusului de prestigiu, vor ajunge sapropage mesajul cu eficienta sporita. >cestia sunt recrutati din rndul liderilor de

opinie, persoane cu prestigiu academic, stiintific, cultural. Eehnicile uzuale nvederea racolarii lor sunt * santajul ("fiecare are ceva de ascuns" sau cumpararea("fiecare are pretul lui" .

Dezinformatorul este cel care dezinformeaza receptorul (tinta, dar acesta poate sa fie diferitde individul, structura, grupul, institutia care doreste dezinformarea. $intelepot fi att grupurisau segmente ale societatii, ct si indivizi, dar ntotdeauna lideri, oameni ce pot influentadecizional grupul n care se afla. 'ezinformarea desfasurata prin mass$media are cele maieficiente rezultate la nivel social. )fectele dezinformarii depind, pe de o parte, de caracteristiciletintelor (atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii etc., iar pe de alta parte, deposibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informatiilor vehiculate.

$nto(icarea.

7orma de dezinformare, into(icareaconsta in suprasaturarea surselor cu informatiefalsa, in +locarea canalelor de comunicare cu mesa,e mincinoase , diversioniste fie pentru apregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, fie pentru a discredita un mesaj corectasteptat. &nstrumentele sale de baza sunt zvonurile, barfele si comunicatele tendentioase.&ntoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiunimajore sau pentru a$l face neincrezator, ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat.

=rin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate razboaie

ale imaginii, din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si carea sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. )xemplul cel mai apropiat in acest sens il reprezintamodurile in care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si razboaiele din fosta&ugoslavie. (Eeleviziunea sarba a produs un clip in care portretele lui #ill Clinton, 6adeleine>lbright, EonF #lair, 5itler erau mixate pe fondul zvasticii naziste, peste care scria Criminali de;azboi. 3a randul lor, aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi, ca efect al epurarii etnice,in paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor in lagarele de concentrare de la>usch4itz.*


7/12

Minciuna

? specie mai putin tratata, de mesaj deliberat fals, este minciuna. 'eoarece este unconcept cu puternice amprente morale si culturale, subiectul nu a interesat, pna acum ctiva ani,dect pe filosofi, teologi, antropologi si pe psihologi (s$au facut studii cu precadere pe copii.)ste ciudat desi putem spune ca ntlnim minciuni pretutindeni, att n public, ct si n viataprivata, la orice nivel social si n toate socitatile trecute sau prezente.n ziarist britanic spunea ca

anii Gminti este pentru oameni un obicei care dureaza de milenii si nu o lamentabila inovatie de ultimaora, iar dupa cum considera ;us8in (-9DH, p. 1H-$1H/ inducerea n eroare nu a fost consideratantotdeauna si oriunde un act condamnabil. 3a grecii antici sentimentul de admiratie pentru ceicare reuseau sa pacaleasca un strain era uzual.

vonul

Ivonul reprezinta o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa i severifice corectitudinea.

Ivonurile care sunt lansate n circulatie au o functie dubla *

$ functie explicativa

$ functie de atenuare a anumitor tensiuni emotionale.

Circulatia lor este dependenta de contextele societale, de trasaturile de personalitate aleindivizilor si de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitatilor. 3ucrarilelui >llport si =ostman (-9H au pus n evidenta trei legi de transmisie a zvonurilor*

$ legea saraciei (a nivelarii!$ pe masura ce zvonul circula, el tinde sa fie tot maiscurt, mai usor de nteles si de relatat.

$ legea accentuarii $ anumite detalii se vor ntari, dobndind loc central nsemnificatia acestuia

$ legea asimilarii $ informatia se conserva si se reorganizeaza n jurul unormotive centrale. >similarea se poate face la tema centrala,prin condensare,anticiparesau prinstereotipuri verbale.

Bapferer (-9


8/12

=entru public, zvonul evoca ceva misterios, aproape magic. Ivonurile cresc, zboara,serpuiesc, mocnesc, circula. Circulatia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii si aincertitudinilor n fata unei situatii ambigue. )a este corelata cu forma, cantitatea, calitatea sicredibilitatea informatiei oficiale sau formale. Cu ct cea din urma este mai saraca, incompletasau putin credibila, cu att se intensifica propagarea zvonului. 'in acest motiv n societatiletotalitare zvonurile au o mare raspndire (informatia oficiala este gestionata strict. Circulatiazvonurilor se restrnge atunci cnd exista posibilitatea verificarii rapide a adevarului unei

informatii. "Ivonul nu este neaparat fals, n schimb este mereu neoficial. =aralel sau uneori nopozitie cu informatia oficiala, zvonul o contesta, propunnd alte realitati. >sa se explica faptulca mediile de informare (n.a. mass media nu l$au desfiintat". )l va reprezenta un mijloc decomunicare complementar, dar si o informatie paralela, asadar necontrolata.

=entru profesionistii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei defectiunia fiabilitatii informatiei, defectiune ce trebuie eliminata. =entru cetatean si pentru omul politic,lipsa controlului denota lipsa cenzurii si accesul la o realitate obscura sau ascunsa.

n spatiul cultural romnesc trebuie amintita, ca aproape identificndu$se cuzvonul, b%rfa&>ceasta are aceleasi motivatii psihologice (emotionale, afective, cognitive,

putnd fi perceputa ca un laborator de productie a zvonurilor.

Modurile de manipulare specifice televiziunii.6icul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea

conferita de imagine )ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic *.Tipuri de manipulare televizata

+ 6anipularea prin imagine+ 6anipularea prin filmare+ 6anipularea prin montaj+ 6anipularea prin comentariul din off+ 6anipularea prin paginatie

+ 6anipularea prin omisiune+ 6anipularea prin zvonuri mediatice+ 6anipularea prin cenzura+ 6anipularea prin procedeul "a ascunde aratind"+ 6anipularea prin charisma+ 6anipularea prin jurnalisti+ 6anipularea prin mijloacele non$verbale de comunicare

lementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune6anipularea opiniei publice intr$un tal8$sho4, dezbatere, documentar, ancheta in scopul

partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in majoritatea timpuluireprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lungi si intr$

un spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelorbenefice ale partii adverse etc.)xista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul diverselor

productii de televiziune*a*Moderatorul+*Compozitia platouluic*Scenariul )discutiei/emisiunii*

Moderatorul


9/12

=rimul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. &nterventiileacestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare, deoarece moderatorul impune subiectulJtematicade discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta diferita ce poate fiobservata prin elemente de comunicare non$verbala (tonalitate* ton respectuos, dispretuitor,politicos, agasat etc. !tudii facute de sociologi au demonstrat faptul ca, de multe ori,moderatorul, auto$definindu$se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune intrebari care sa$isatisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate nefiind interesante

pentru majoritatea telespectatorilor. 6oralismul moderatorilor este in multe cazuri discutabil.? alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei detimp2 el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a$i intrerupe tocmai candse ajunge in miezul problemelor, astfel pierzandu$se esenta si chiar scopul dezbaterii.

Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut socialmai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la tal8$sho4$uri, numarul derelatii cu &=$uri etc, cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut, chiar dacaeste expert intr$un domeniu, este mai mare.Compozitia platoului

>l doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune $compozitia platoului $ este determinant pentru modul de abordare al problemelor. )xista indivizi

care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. 6odul in care estealcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor, absentaunuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta inconstructia perceptiei privitorilor.

Manipularea prin mi,loace non-ver+ale de comunicare

Comunicarea non$verbala este un proces complex care include omul, mesajul, stareasufleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. &nformatiile legate de aceastacomunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanelepublice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi, fie politicieni, vedete de

cinema sau de televiziune. =rincipalele instrumente ale manipularii in dialoguri si negocieri suntvocea, privirea, gesturile, pozitia corpului (postura, distanta si buzele.

'esi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non$verbaledeoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. ocea se compune din 1 elemente esentiale,care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim*

-ritmul )ce poate alterna de la incet la rapid*

-volumul )care poate varia de la mic la mare*

-tonul )a carui gama oscileaza de la ascutit la grav*.&mpactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei dezbateri

este urmatorul* cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, insa au impact mai scazut fatade celelalte elemente2 tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului de comunicare iarposibilitatea de control este medie2 simbolurile non$verbale au impactul cel mai mare indesfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control.


10/12

>tat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot relevaadevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane pot trezi instinctul, intuitia, "al :$lea simt",presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. 6etalimbajul permite indivizilor sa iimanipuleze pe altii fara ca acestia sa$si dea seama. &n conversatiile directe, efectul maxim alcuvintelor nu depaseste :K. !e spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune, ascultam cuatentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat

(emple de manipulare prin mass media 0n modernitate si 0n contemporaneitate

;emodelarea gndirii n sistemele totalitare (;evolutia 7ranceza, regimurile comuniste,regimul nazist $ cai de a controla mintile oamenilor*

o Controlul comunicatiilor umane $ att a informatiilor primite din exterior, ct si aintracomunicarii (situatii disonante cognitiv

o 6anipularea mistica $ crearea unei aure mistice n jurul grupului conducator,cultul personalitatii

o Cerinta de puritate $ delimitarea stricta ntre pur si impur, ntre bine si rau

o Cultul confesiunii $ confesiunea purifica sufletul

o stiinta sacra $ aura de sacralitate n jurul dogmelor de baza ale ideologieitotalitariste

o ;emodelarea limbajului $ condensarea ntregii complexitati a problematicii umanentr$un nr redus de categorii, strict delimitate, curatate de nuante $ limba de lemn

o 'octrina mai presus de oameni $ ideologia ca adevar absolut

o 'elimitarea sociala $ mpartirea indivizilor in doua categorii distincte * cei al carordrept de a exista este recunoscut si cei care nu au nici un drept

;emodelarea individului se realizeaza prin*

o ;emodelarea comportamentului

o ;estructurarea gndirii

o ;edefinirea structurii emotionale

!palarea creierului

o 'ezghetarea $ distrugerea totala a vechiului element de identitate $ prin hipnoza,confuzie etc.

o !chimbarea $ inocularea nouii identitati $ ritualizare, dorinte de a fi asemanatoretc.

o ;enghetarea $ fixarea noii personalitati

=rogramarea neuro$lingvistica $ prin mesaje subliminale, manipulari subtile

!trategii de influenta cu grad mare de sofisticare ale mass$mediei


11/12

(emple actuale de manipulare prin mass media 0n 1om2nia

%reva profesorilor din noiem+rie &334 - unele posturi T5 si o anumita parte a presei Semnarea acordului de amplasare de +aze americane pe teritoriul 16

7n loc de concluzii

Un amplu sonda, international realizat de %allup in 89:; a relevar urmatoarele fapte'+ doar - din subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen ##C sau L#C suntcredibile2

+ :9K dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si case preocupa sa$si faca cat mai bine treaba.

Un sonda, similar# realizat cu < ani mai tarziu )89:9*# a indicat anumite modificari inperceptia pu+licului asupra modului in care televiziunea informeaza'

+ doar HK dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in modobiectiv2

+ K considerau ca presa este frecvent neobiectiva2+ peste doua treimi dintre ei (


12/12

Bi+liografie

>ries, =hilippe M 'ubF, %eorges (coord.,Istoria vietii private, )d. 6eridiane, #ucuresti,-99:.

#arnes, N.>., Sociologia minciunii, )ditura &nstitutului )uropean, &asi, -99lex, $e'nici de manipulare, )d. =olirom, &asi, /DD/.

=eretti, >ndre de (coord., $e'nici de comunicare, )d. =olirom, &asi, /DD-

;oth, >ndrei,Modernitate si modernizare sociala, )d. =olirom, &asi, /DD/.

-

manipularea prin mass

Documents