187746584 manipularea prin presa

Manipularea prin presă Cristea Maria

Lacar Delia

Manipularea prin presă

“Invazia marţienilor”

În seara de Halloween (31 oct) a anului 1938,

în Statele Unite, un program de radio ce

transmitea muzică spaniolă a fost întrerupt de

un buletin de ştiri în cadrul căruia se anunţa

observarea unor explozii neobişnuite pe planeta

Marte. După care, programul a continuat.

Ceva mai târziu, din nou o întrerupere, pentru a

transmite un reportaj în direct din statul New

Jersey unde un “cilindru uriaş” a lovit

pământul “cu o forţă teribilă”. Se pare că în

acel moment un milion de americani ascultau

emisiunea.


Pe măsură ce continua “reportajul de la faţa

locului”, panica se răspândea. Înfricoşaţi,

reporterii relatau cum această “avangardă a

invadatorilor de pe Marte” a început să

cucerească New Jersey şi să ucidă pe oricine ar

fi putut să se opună. În cadrul emisiunii se

auzeau tot mai des apeluri ale autorităţilor către

populaţie, pentru evacuarea unor întregi zone.

În acea seară, sute de mii de americani au intrat

în panică şi mulţi dintre ei şi-au părăsit

locuinţele pentru a scăpa de “invazia

marţienilor”.

Mărturii luate după eveniment:

“Ne-am sărutat unii pe alţii pentru că ne

aşteptam să murim dintr-o clipă în alta!”, îşi

amintea un ascultător.

“Ne-am uitat pe fereastră şi Wyoming Avenue

era negru de maşini. Mi-am dat seama că

oamenii încercau să fugă, să scape…”


Ce se întâmplase de fapt?

-Era în epoca de dinaintea apariţiei televiziunii,

radioul era singura sursă de divertisment;

- Era seara de Halloween – americanii se

deghizează în fantome, monştri, etc.

- Orson Wells, împreună cu colegii săi de la

Mercury Theater, s-au gândit să adapteze

radiofonic romanul SF Războiul lumilor şi şi-au

dat silinţa să fie cât mai real;

- foarte mulţi au ratat începutul întrucât

urmăriseră o altă emisiune celebră de pe un alt

post. Au comutat pe pe postul respectiv, dar nu

auziseră explicaţiile.


Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle

În ultima decadă a lunii martie din 1954, în ziarele

din Seattle au început să apară tot mai multe

informaţii despre avarierea parbrizelor de automobile

din pricina unor ciupituri foarte fine şi a unor bule

apărute în sticlă. Până atunci nimeni nu remarcase

fenomenul şi viaţa decurgea în linişte. După ce au

citit articolele, mai toţi posesorii de automobile din

Seattle au descoperit că, într-adevăr, parbrizele lor

erau ciupite şi presărate ici acolo cu bule minuscule.

În următoarele 3 săptămâni s-a răspândit zvonul că

respectivele stricăciuni erau produse de nişte bande

de vandali care terorizau oraşul. Telefoanele poliţiei

sunau încontinuu. Mii de cetăţeni raportau noi

stricăciuni pe parbrizele lor, iar alţii chemau poliţia

pentru a-i prinde pe vandalii care “tocmai au dispărut

după colţ”.

Manipularea prin mass-media

Epidemia ciupiturilor de parbrize din

Seattle

Poliţia s-a dovedit depăşită de evenimente,

mai ales că nu reuşise să prindă niciun

bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a

declarat că stricăciunile raportate sunt mult

prea numeroase pentru a mai încredinţa

cazul poliţiei şi a cerut guvernatorului

statului Washington, precum şi

preşedintelui Statelor Unite (Dwight

Eisenhower), să ia măsuri urgente.

Oamenii au început să-şi acopere parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori să le

ţină numai în garaje. Nefiind depistată nicio bandă de vandali, a început să

se răspândească zvonul că ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric.


Epidemia ciupiturilor de parbrize din

Seattle

Ce s-a întamplat de fapt?

O simplă farsă a presei! Câteva săptămâni

mai târziu, tot ziarele au arătat că tot ceea

ce se întâmpla în Seattle nu era decât o

isterie colectivă, provocată de faptul că,

pentru prima dată, oamenii au fost

determinaţi să se uite cu atenţie la

parbrizele maşinilor (întotdeauna ciupite şi

cu bule minuscule) în loc să privească prin

ele, aşa cum fac de obicei.

Nu se mai ştie cine a avut năstruşnica idee de a provoca respectiva psihoză.

Atunci a fost vorba de un renghi jucat cititorilor. Tehnica rămâne însă

valabilă. Ea a fost şi va mai fi folosită de artizanii manipularii în scopuri

mult mai grave decât o simplă farsă.


Campania electorală americană 1988

Bush – Dukakis

În sondaje, Bush se afla mult în spatele lui

Dukakis şi majoritatea analiştilor credeau că

Dukakis e imposibil de întrecut. Spre surpriza

generală, în numai câteva luni George Bush a

redus handicapul, l-a anulat şi a câştigat

alegerile. Cei mai mulţi analişti politici

consideră că Willie Horton a jucat rolul

principal în această răsturnare. Revista Time îl

numea cel mai valoros om din echipa lui Bush.

Cine era acest Willie Horton?

Un delincvent afro-american care fusese eliberat dintr-o închisoare din

statul Massachusetts, înainte de termen, în cadrul unui program de

reabilitare. Imediat după eliberare, a fugit în statul Maryland, unde a violat

o femeie, după ce i-a rănit concubinul. Dukakis era guvernator în

Massachusetts când se derula acest program de reabilitare.


Campania electorală americană 1988

Bush – Dukakis

În campanie, Bush l-a acuzat că acţionează

prea moale atunci când se pune problema

combaterii criminalităţii.

Echipa lui Bush a pregătit imediat o serie de

clipuri electorale în care era prezentată figura

lui Horton în cele mai sinistre posturi, imagini

cu delincvenţi care intră şi ies în voie pe poarta

închisorii, etc.

Clipurile au indus în opinia publică sentimentul că justiţia americană e prea

blândă cu criminalii şi că îi favorizează în detrimentul cetăţenilor obişnuiţi.

Şi că doar alegerea ca preşedinte a unui “tip dur” le va asigura liniştea.

Bush a câştigat alegerile.


Manipulare - generalităţi

Definiţie: În termenii psihologiei sociale

putem vorbi de manipulare atunci când o

anumită situaţie socială este creată

premeditat pentru a influenţa reacţiile şi

comportamentul manipulaţilor în sensul dorit

de manipulator.

Precizări

-nu mass-media manipulează (manipularea de către mass-media), ci alţii

manipulează prin mass-media; Nu “Televizorul minte poporul”, ci “Se minte

poporul cu televizorul”!

- mass-media reprezintă doar un instrument de manipulare: cel mai eficace

- în spatele lor stau oameni şi interese (cel mai adesea economico-politice)


Tehnici de manipulare

1. Câştigarea simpatiei

Exemplu: membrii sectei Hare Krishna au pus

la punct un sistem extrem de simplu şi de

eficient pentru adunarea fondurilor. Un

membru al sectei, ras în cap şi îmbrăcat în

togă albă, se plasează în sala de sosiri a unui

aeroport şi îi aşteaptă pe călători cu o floare

în mână. Ocheşte o “victimă” şi îi oferă o

floare, insistând să o primească fără nicio

obligaţie, doar aşa, ca semn al iubirii între

semeni.

Dacă darul este acceptat, imediat membrul sectei scoate o mică revistă a cultului şi o

oferă şi pe aceasta, dar de această dată contra unei … mici donaţii. Foarte puţini sunt

aceia care pleacă numai cu floarea, fără a face vreo donaţie.

Vezi şi unii cerşetori de la noi!

Vezi comportamentul copiilor faţă de părinţi când vor să obţină ceva!



1. Tehnica “piciorul în uşă”

Aceasta constă într-un

principiu simplu: a cere puțin la

început sau a obține o concesie,

pentru a dobândi mai mult apoi,

defapt pentru a obține ceea ce ai

vizat de la început.



2. Tehnica “trântitul uşii în faţă”

Prezentarea prealabilă a unei cereri aproape

imposibil de de accpetat, prin

comparaţie cu care următoarea solicitare

să pară mult mai rezonabilă şi să aibă

mult mai multe şanse să fie acceptată.

Exemplu: În 1975, psihologul Robert Cialdini a

imaginat un experiment menit să analieze

efectul acestei tehnici. A întrebat pe elevii

unui colegiu dacă acceptă să însoţească un

grup de copii handicapaţi timp de 2 ore la

grădina zoologică. Au acceptat 16%.

Unui alt grup de elevi i s-a prezentat în prealabil o propunere mai amplă: recrutăm

voluntari dintre elevi care să lucreze fără plată două ore pe zi, trei zile pe

săptămână în calitate de consilieri la Centrul de detenţie a minorilor. N-a vrut

nimeni. Apoi a venit cu cealaltă ofertă, expusă mai sus. Au acceptat 50 %.

- Vezi principiul după care funcţionează grevele!



3. Tehnica “avem o problemă”

Se creează în mod artificial o problemă

pentru a justifica nişte legi sau pentru a

determina oamenii să ceară ei înşişi

măsuri pe care, altfel, nu le-ar accepta

niciodată.

Exemplu: În 1992, în România, televiziunea

naţională a prezentat mai multe zile la rând

informaţii oficiale privind o iminentă criză

de pâine, din cauza lipsei de grâu. Câteva

zile mai târziu, oamenii au răsuflat uşuraţi

aflând tot de la televizor că guvernul a

rezolvat situaţia prin acceptarea unor masive

importuri de grâu. Mai târziu s-a aflat din presă că, de fapt, criza fusese artificial creată pentru a

justifica masivele importuri, aducătoare de comisioane fabuloase pentru cei care le-

au derulat. În realitate, ţăranii români aveau suficient grâu pentru a satisface

necesarul la nivel naţional, dar li s-a oferit un preţ ridicol, tocmai pentru a-i

determina să refuze comercializarea, în aşteptarea unui preţ mai bun.

- Vezi războaiele americane



4. Diversiunea

Distragerea atenţiei publice de la probleme

importante prin inserarea de ştiri cu

caracter distractiv sau de minimă

importanţă.

Variaţii:

- Evenimente importante trecute cu

vederea (mitingul Arhiepiscopului Ioan

Robu)

- Tratarea lucrurilor importante prin spirit

de “băşcălie”.

- Prezentarea ştirilor în mod părtinitor, în

funţie de cine stă în spatele televiziunii /

ziarului.



4. Diversiunea

Exemple:

În 1995, reţeaua americană de televiziune

ABC a acuzat compania Philip Morris

de manipularea procentelor de nicotină

inscripţionate pe pachetele de ţigări.

Reţeaua ABC a fost dată în judecată de

fabricantul de ţigarete, cerându-i-se

daune în valoare de 15 miliarde de

dolari. ABC era în momentul respectiv în negocieri de preluare cu compania

Disney. Speriată de perspectiva scăderii acţiunilor la bursă, conducerea

postului a preferat să dezmintă afirmaţia.

Exemple: a doua zi după căderea lui Băsescu, 3 pagini de internet de la 3

televiziuni din ţară aratau în acelaşi timp următoarele:



4. Diversiunea

- Prezentarea de ştiri în totalitate

“fabricate”

Două exemple internaţionale celebre:

1. În ianuarie 1992, Regis Faucon şi Patrick

Poivre d’Arvor au realizat un montaj cu

Fidel Castro, înregistrat într-o conferinţă

de presă, răspunzând la anumite

întrebări, anumitor ziarişti. În interviul

prezentat, Fidel Castro răspundea de fapt

la alte întrebări şi altor persoane, dar ei

au “fabricat” montajul în studio, mixând

întrebările cu sunetul de ambianţă şi

potrivindu-le cu răspunsurile originale.



4. Diversiunea

- Prezentarea de ştiri în totalitate

“fabricate”

Două exemple internaţionale celebre:

2. Michael Born, ziarist din Germania, a

falsificat în 1996, total sau parţial, 32

reportaje care conţineau imagini cu

subiecte fierbinţi: filiala germană a Ku-

Klux-Klanului, traficanţi de heroină,

neonazişti, copii exploataţi, etc. În

realitate, cele mai multe imagini fuseseră

filmate cu actori şi figuranţi.

Reportajele au fost difuzate pe postul privat Stern TV, au fost văzute de peste

4 milioane de telespectatori şi au atras importante sume de bani din

publicitate. Born a fost condamnat la 4 ani închisoare.

Vezi recentul scandal cu privire la reportajul “înscenat” de BBC despre

emigranţii români din Hyde Park!

Manipularea prin presă Tehnici de manipulare

5. Ușa în față

- Se traduce prin a cere un lucru enorm, imposibil de

acceptat pentru ca mai apoi să faci o cerere care să

pară rezonabilă în raport cu prima și să ai mai

multe șanse de a obține ce vrei

- Exemplu:

Cine nu s-a confruntat cu o cerere din partea unui amic

pentru un împrumut cu o sumă de bani imensă?

Am auzit cei mai mulți dintre noi o formulare de

genul: ,,Aș avea nevoie de 10 milioane, am intrat

într-o belea și nu am la cine să apelez etc.” Ne

scuzăm jenați că nu avem suma respectivă să-l

ajutăm pe bietul prieten la nevoie, în timp ce

amicul ne spune că i-ar fi fost de folos ,,și 5

milioane”, se mulțumește și cu atât numai să-l

ajutăm. Ce să faci, ca prieten, aduni toți banii din

casă și îi dai, oarecum jenat că nu l-ai putut ajuta

cu toată suma, fără să banuiești ca defapt îi

trebuiau doar 5 milioane.

Manipularea prin presă Tehnici de manipulare

6. Momeala

- Constă în a obține acordul unei persoane pentru o acțiune,

fără ca aceasta să cunoască amploarea reală a acelei acțiuni,

adică efortul sau costul de orice fel la care este supus.

- Exemplu:

- Sigur vi s-a întâmplat ca mama, tata, fratele, iubita, prietenul

să vă roage exact în timpul unui film sau a unui meci

transmis la TV să mergeți iute până jos ca să cumpărați pâine

,,că tocmai s-a terminat” el/ea fiind prins cu ceva mult mai

important decât ce făceați dvs. Apoi să-și aducă aminte din

ușă, ”dacă tot cobori”, că ar trebui și apă minerală, ba chiar

să vă strige la lift ”ah...și am uitat să-ți spun, trebuie să mergi

la prima stație că la colț e închis”. Câți dintre voi ați mai dat

inapoi o dată îmbrăcați și ajunși în fața liftului? Defapt și de

drept, cel care va trimis știa toate aceste amănunte de prima

data: voia să cumpere pâine și apă minerală pentru care avea

de mers până la prima stație, dar n-avea chef sa o faca, așa că

printr-o tehnică simplă a obținut acest lucru de la dvs. Fără

ca măcar să ridice tonul, deși, în acel moment poate nici dvs.

Nu aveați chef să vă duceți. Pe scurt, va manipulat!



7. Alte tehnici

- Apelarea la emoţiile telespectatorilor /

cititorilor

- Moda apelării la experţi (mereu aceiaşi)

- Menţinerea publicului în ignoranţă

187746584 manipularea prin presa

Documents