MANAGEMENTUL RISCURILOR MACROECONOMICE

1. Caracterizaţi în profunzime conţinutul conceptului de risc?

Rentabilitatea unui agent economic poate fi apreciat ǎ doar dacǎ seine seama de riscul asumat!

Riscul  semnificǎ  pre"udiciul potenial la care sunt e#pusepatrimoniul$ interesele %i acti&itatea agentului economic!

Riscul este acel fenomen care e#primǎ posibilitatea apariiei unore&enimente mai mult sau mai puin controlabile$ care pot influena re'ultatele acti&it ǎiieconomico(socialeale agentului economic!

Riscul repre'intǎ nesigurana unor re'ultate &iitoare! Riscul este unfenomen care se produce )n &iitor$ dar nu poate fi pre'is )ntr(un timp pre'ent cu e#actitatedeoarece e#istǎ nesigurana producerii lui!

Riscul afectea'ǎ )ntreaga acti&itate &iitoare a unui agent economicinfluen*nd c+eltuielile$ &eniturile %i implicit profitul!

,!p!d!&! al Managementului prin risc trebuie s ǎ  )nelegem at*tposibilitatea unui c*%tig$ c*t %i posibilitatea reali' ǎrii unor pierderii! Astfel el este un elementde ba'ǎ )n luarea deci'iilor$ iar studiul riscului mai detaliat ar putea indica soluii de cre%terea eficenei economice!

-rincipalele cau'e care generea' ǎ riscul$ ar putea fi.( specificul aciunii desf ǎ%urate( concurena( calitatea actului managerial( relaia cu clienii$ furni'orii %i b ǎncile( lipsa informaiilor /ine#actitatea acestora0( )mpre"urǎri de forǎ ma"orǎ /calamitǎi naturale0 sau fortuite /nepre& ǎ'ute$ e#! incendii$ furt$accidente0!

Riscul pre'intǎ urmǎtoarele trǎsǎturi specifice.( riscul este un e&eniment incert$ mai mult sau mai puin controlabil1 dar posibil$ originea luiafl*ndu(se )n incertitudine( riscul este un e&eniment p ǎgubitor /material sau moral0( efectele riscului$ odatǎ produse nu mai pot fi )nl ǎturate( riscul apare )n toate acti&it ǎile umane$ )n raporturile dintre oameni sau )n raporturile om(naturǎ!

Riscul este un element de incertitudine care poate afecta acti&itateaunui agent economic sau derularea unei operaiuni economice!

2. Principalele tipuri de riscuri şi impactul acestora la nivelmacroeconomic?

2ormele pe care le )mbracǎ  riscul sunt di&erse$ ele put*ndu(semanifesta mai intens sau mai puin intens la ni&elul agentului economic!

 3n acti&itatea practicǎ cel mai adesea la ni&elul agentului economicse &orbe%te despre riscul de arǎ /riscul macroeconomic0$ riscul etnic$ riscul de e#ploatare$riscul de faliment %i riscul comercial!

Astfel )n principal pot fi )nt*lnite urm ǎtoarele categorii de riscuri.1. Du pǎ originea factorilo r care le genereazǎ

a0 Riscuri interne. sunt generate de factori care ac ionea'ǎ )n interiorul unei )ntreprinderii %isunt legate mai ales de management /modul de conducere$ organi'are0 %i de producie/desfǎ%urarea acti&itǎii firmei respecti&e0!

Cau'e. fraude pro&ocate de anga"ai$ gre&e ale personalului$accidente de muncǎ  datoritǎ  nerespectǎrii normelor de protecie a muncii$ defeciuni )nfuncionarea mi"loacelor fi#e$ etc!

Cuprinde. riscul de ino&aie$ risc de e#ploatare$ risc de funcionare aproduselor!b0 Riscuri externe. sunt determinate de factori din afara )ntreprinderii$ factori 'onali$naionali %i c+iar internaionali1 care afectea' ǎ acti&itatea firmei )n cau'ǎ!

Cau'e. ma"orarea impo'itelor de c ǎtre stat$ oscilaii ale cursului&alutar$ modificǎri nefa&orabile ale dob*n'ii bancare$ calamit ǎi naturale$ etc!

Cuprinde. riscul de nee#ecutare /beneficiarul nu mai &rea s ǎ ridicemǎrfurile contractate0$ risc de insol&abilitate$ risc &alutar$ risc de natur ǎ  politicǎ$ risc cucaracter natural!

2. Du pǎ nivelul la care este localizata0 Risc macroeconomic /Risc de arǎ$ la ni&elul ǎrii0. probabilitatea pierderilor din acti&it ǎiinternaionale ca urmare a unor e&enimente economice$ politice sau sociale specifice fiec ǎreiǎri!

Cau'e. gre&e$ con&ulsii sociale$ r ǎ'boaie ci&ile$ sc+imbǎri deGu&erne$ modificǎri de politicǎ$ recesiune economicǎ$ restricii de con&ertibilitate a monedeinaionale )n &alut ǎ$ restricii de transfer al fondurilor )n strǎinǎtate$ inflaie$ %oma"$ e&oluianefa&orabilǎ a ratei dob*n'ii pe pia ǎ$ sistemul "uridic$ etc!b0 Risc sectorial /al afacerii0. este determinat de caracteristicile sectorului )n care firma )%idesfǎ%oarǎ  acti&itatea$ fiind dependent de sistemul politic$ de infrastructur ǎ$ legislaie$culturǎ$ concurenǎ$ etc!c0 Risc microeconomic  /al firmei0. este determinat de factori endogeni$ specifici fiec ǎrei )ntreprinderi )n parte!

Alte tipuri de riscuri.4! Riscul de e#ploatare /economic0. e#prim ǎ incapacitatea firmei de a se adapta la timp %i cucele mai mici costuri la &ariaiile mediului economico(social %i reflect ǎ  &ariabilitateare'ultatului economic )n funcie de condiiile de e#ploatare$5! Riscul de faliment /de insol&abilitate0. repre'int ǎ imposibilitatea de onorare a obligaiilorscadente ale firmei$ n ǎscute din anga"amente anterioare contractate$ din operaii curente$determinabile pentru continuarea acti&it ǎii!6! Riscul financiar. reflectǎ &ariabilitatea profitului net$ a ratei de randament a capitalurilorproprii care se datorea'ǎ  )ndatorǎrii /E2ECTUL ,E LE7IER0 %i modificǎrii structuriifinanciare a )ntreprinderii!8! Riscul comercial /de desfacere0. este riscul de apariie a pierderilor )n urma relaiilor cuclienii sau ca urmare a modific ǎrii condiiilor pieei! Acesta poate fi. riscul pri&ind bonitateapartenerilor$ riscul pri&ind e#ecutarea contractelor$ riscul specific furni'orilor de mǎrfuri$ etc!9! Riscul in&estiional. repre'int ǎ  posibilitatea ca in&estiia actualǎ  sǎ  nu reali'e'erentabilitatea a%teptatǎ!:! Riscul bancar. repre'intǎ fenomenul care apare pe parcursul derul ǎrii operiunilor bancare%i care pro&oacǎ efecte negati&e asupra acti&it ǎilor respecti&e$ prin diminuarea profitului$ )nregistrarea de pierderi$ afectarea funcionalit ǎii bǎncii$ producerea unuia poate genera )nlan %i alte e&enimente ad&erse!;! Risc de afacere. risc de e%ec )n atingerea tintelor de business datorit ǎ  strategiilornepotri&ite$ resurselor inadec&ate!<! Risc de credit. riscul ca o parte din debitori s ǎ nu plǎteascǎ sumele datorate!=! Risc su&eran. riscul de credit asociat c u )mprumutarea Gu&ernului!4>! Risc de piaǎ. risc datorat sc+imbǎrilor pieei$ include. riscul ratei dob*n'ii$ r! sc+imb ǎrilore#terne$ r! preului aciunilor a m ǎrfurilor!44! Risc de lic+iditate. riscul de neplat ǎ datoritǎ lipsei fondurilor!45! Risc operaional. riscul unor pierderi datorate aciuni proceselor$ oamenilor$ infrastructurii$sau te+nologiei!46! Riscul politic. riscul cǎ &a e#ista o sc+imbare )n cadrul politic al ǎrii!48! Riscul de mediu. risc ca o organi'aie s ǎ sufere o pierdere ca re'ultat al unui accidentde mediu determinat de acesta sau de alii cu impact asupra afacerii!49! Riscul legal. riscul ca afacerile s ǎ nu se conforme'e cerinelor legale sau reglementate!4:! Riscul reputaiei. riscul ca reputaia unei organi'aii s ǎ fie afectatǎ!

. !ta"iliţi relaţia dintre P.#.$% P.&.$ şi creşterea economicǎ?

1. Produsul intern "rut 'P.#.$0. e#primǎ  totalitatea bunurilor %iser&iciilor destinate consumului final$ obinute de c ǎtre toţi agenţii economici  /auto(toni şistrǎini0 care )%i desfǎ%oarǎ acti&itatea în interiorul ţǎrii )n decursul unei perioade de timpde 4 an!

-!I!? se determinǎ.( prin )nsumarea &alorilor ad ǎugate brute /7!A!?0 alte tuturor bunurilor in toate sectoareleeconomiei /i0

 P . I . B=∑ (V . A . Bi)=V . A . Bindustrie+V . A . B agriculturǎ +V . A. Bturism+…

( f ie prin sc ǎderea din -rodusul global brut /-!G!?0 a Consumului intermediar /

C i 0!

P.#.$ ) P.*.$ +C 

i

2. Produsul naţional "rut 'P.&.$, . repre'intǎ totalitatea bunurilor %iser&iciilor destinate consumului final$ obinute doar de agenţii economici naţionali/auto(toni 0 care )%i desfǎ%oarǎ  acti&itatea at*t în interiorul c-t şi în exteriorul ţǎrii )ndecursul unei perioade de timp de 4 an!

-!N!? se determinǎ.

 

( sc ǎderea din -!I!? a 7!A!? reali'ate pe teritoriul naional de ageni economici str ǎini /

V . A . Bstr ǎ ini 0 1 %i se adunǎ 7!A!? reali'atǎ de agenii

e co no mi ci n a io na li / au to +t on i0 p e t er it or iu l a lt or s ta te /

V . A . Bautohtoniî nalte state 0!

-!N!? @ -!I!? (V . A . B

str ǎ ini

V . A . B

autohtoniî nalte state  

-!N!? nominal @ este determinat anual /pe ba'a preurilor c urente0-!N!? real @ este determinat pentru un anumit an /pe ba'a preurilor comparabile0

. Creşterea economicǎ 'C.., . constǎ  )n sporirea re'ultateloracti&itǎii economice la ni&el macroeconomic$ printr(o producie superioar ǎ  de bunuri %iser&icii!

Cre%terea economicǎ  se e#primǎ  prin ritmul de cre%tere aindicatorilor macroeconomici /-!I!?$ -!N!?0$ &ariaia acestor indicatori are o important ǎlegǎturǎ cu e&oluia demograficǎ /a populaiei0!

C!E @ P . N . B

r  1   (

 P .N .Br 0

 P . N . Br  1

 @ -!N!? real )n anul anterior

 P .N .Br 0

 @ -!N!? real )n anul de referin ǎ

C!E B locuitor @ P . N . Br  1  B loc! (

 P .N .Br 0  B loc!

 I C . E=

 P . N . Br1

 P . N . Br0

∙100

Cu c*t -!I!? %i -!N!? sunt mai mari$ pre'int ǎ cre%teri importante$ cuat*t C!E a ǎrii este mai mare %i aduce beneficii ma"ore pentru ar ǎ. cre%terea standarduluide &iaǎ$ atenuarea sǎrǎciei$ modificǎri )n structura consumului /scade satisfacerea ne&oilorinferioare %i cre%te preocuparea pentru ne&oile superioare. cultur ǎ$ recreere$ comunicare$etc0!

Rom*nia a )nregistrat )n trimestrul 6 )n 5>44 un -!I!? de 1/%/0mld. 3#. 

Rom-nia )n 5>45 este pe locul 10 în 4opul celor mai nesigure/riscante0 economii $ cu risc de faliment din lume$ cu o.

Datorie externǎ totalǎ. 0%550 mld. 6R7 /no&! 5>440Rata inflaţiei. %/8 /trimestrul 8$ T8 5>44 0Rata şoma9ului. %28 /T6 5>440(Cea mai riscant ǎ  economie în 2012, cu datorii mari este Grecia ,

urmat ǎ  de Portugalia, Pakistan, Venezuela, Argentina, Irlanda, Ucraina, Egipt, Ungaria,Italia,

Cea mai sigur ǎ  economie în 2012 din lume este Norvegia, urmat ǎ 

de !UA, El"e#ia, $inlanda, Australia, %ong &ong, 'oua eeland ǎ , )area *ritanie +i ermania-

  /. Caracterizaţi principalele o"iective ale politicilormacroeconomice?

Macroeconomia se ocupǎ cu studiul structurii %i comportamentuluide ansamblu al Economiei naionale sau asupra Economiei mondiale!

,e asemenea se ocupǎ  %i cu adoptarea deci'iilor de politicǎmacroeconomicǎ!

Indiferent de ni&elul de de'&oltare$ fiecare ar ǎ tinde spre un ni&el %io calitate a &ieii tot mai ridicat ǎ! ,in acest de'iderat /dorinǎ0 re'ultǎ  cǎ  obiecti&eleprincipale ale politicilor macroeconomice sunt.a0 reali'area unei cre%teri %i de'&oltǎri economice reale1b0 reducerea deficitului bugetar1c0 reducerea continuǎ a %oma"ului1d0 stabilitatea preurilor %i combaterea tendinelor inflaioniste1e0 asigurarea ec+ilibrului ?alanei de pl ǎi e#ternef0 asigurarea ec+itǎii sociale /dreptǎii$ egalitǎii sociale0!

Orice model politic ia )n considerare &ariabila timp$ ca' )n careobiecti&ele politice capǎtǎ un caracter dinamic %i se grupea' ǎ )n 6 categorii.a0 Obiecti&e statice. care presupun atingerea unui anumit ni&el dorit )n spaiul sc opurilor /dee#! Gu&ernul )%i propune ca )n urmǎtoarele 45 luni ni&elul %oma"ului s ǎ a"ungǎ la un anumitni&el01b0 Obiecti&e de staionaritate. care presupun atingerea %i meninerea )n continuare a unuianumit ni&el dorit )n spaiul scopurilor$ prin utili'area unor instrumente statice /de e#!Gu&ernul )%i propune sǎ coboare inflaia la o anumit ǎ &aloare 6D %i sǎ o meninǎ pe totparcursul anului urmǎtor01c0 Obiecti&e traiectorii. care presupun atingerea unei sec&ene de obiecti&e punctuale pe unori'ont de timp dat /de e#! Gu&ernul )%i poate propune e&oluia soldului ?alanei de plai pe oanumitǎ  traiectorie trasatǎ cu a"utorul unor &alori acceptabile ale soldului acesteia0! Oricetraiectorie politicǎ  se mai nume%te %i inter&al politic $ depinde de originea politicii %i delungimea traiectoriei scop!

:. *estionarea dezec(ili"relor prin politica fiscalǎ?

-olitica fiscalǎ. este componenta politicii financiare$ care are dreptscop macrostabili'area economicǎ prin intermediul IM-OFITELOR$ TAELOR %i c+eltuielilorgu&ernamentale! -olitica fiscal ǎ  mai este denumitǎ  poli ticǎ "uget arǎ$ deoareceinstrumentali'area ei se face prin intermediul ?UGETULUI -U?LIC /?!G!C! ?ugetuluigeneral consolidat format din ?ugetul de stat %i ?ugetele locale0!

2ormularea unei politici fiscale presupune s ǎ se stabileascǎ.( ce loc &or ocupa impo'itele %i ta#ele )n totalul resurselor financiare publice1( ce tipuri de impo'ite &or alimenta cu prec ǎdere &isteria publicǎ$ impo'itele pe &enit$ profit %ia&ere /capital0 sau cele pe consum /T!7!A0$ sau operaiunile comerciale internaionale1( care este gradul de fiscalitate )n raport cu -!I!? pe care )l consider ǎ posibil /%i necesar0 deatins fǎrǎ pre"udicii pentru populaie $ )ntreprindere1( cum &or fi reparti'ate sarcinile fiscale )ntre persoanele fi'ice %i cele "uridice1( dacǎ ni&elul impozitelor pe venit &a fi acela%i pentru toate grupurile sociale$ indiferent destructura lor socio(profesionalǎ1 iar ni&elul impozitelor pe profit &a fi acela%i pentru toatepersoanele "uridice$ indiferent de tipul %i m ǎrimea societǎii1( dacǎ impo'itele &or fi utili'ate ca mi"loace de alimentare a ?ugetului cu resurse financiare%i &or ser&i ca instrument de influenare a &ieii economice1( dacǎ politica fiscalǎ se &a )ncadra la ni&el internaional cu alte ǎri din aceea%i 'onǎgeograficǎ1 dacǎ politica ar fi una original ǎ$ dictatǎ de condiiile locale economice$ sociale %ide interesele naionale!

 

0. Care sunt principalele caracteristici macroeconomiceesenţiale necesare ;nalizei riscului de ţarǎ?

Anali'a elementelor ?alanei de pl ǎi nu este destinatǎ sǎ substituiein&estigarea caracteristicilor macroeconomice eseniale pentru )nelegerea dinamicii unoreconomii naionale$ ci doar s ǎ  complete setul de conclu'ii pe care se fundamentea' ǎ

estimǎrile %i pre&i'iunile referitoare la ni&elul %i e&oluia Riscului de ar ǎ!La un ni&el primar al Anali'ei riscului de ar ǎ este necesar sǎ se ia

 )n considerare caracteristicile urmǎtoare.( structura economiei /contribuia ramurilor la reali'area -!I!?$ utili'area -!I!?$ Tabloul intr ǎri(ie%iri al conturilor naionale %i Tabelul economic de ansamblu01( calitatea managementului macroeconomic /e&oluia principalilor indicatori macroeconomici$deficitele economiei01( mǎrimea %i structura datoriei e#terne1( structura %i perspecti&ele e#porturilor1( structura politicǎ1( credibilitatea Gu&ernului$ at*t pe plan intern c*t %i pe plan e#ten!

. !u"liniaţi c-teva mǎsuri de ordin politic% social şi de mediueconomic care ar putea determina reducerea Riscului de ţarǎ al Rom-niei?

Rom*nia pentru a obine un rating a riscului de ar ǎ c*t mai bun petermen lung$ care sǎ ducǎ la o cre%tere tot mai mare a )ncrederii )n Economia rom*neasc ǎ %ipentru a(%i )ndeplinii anga"amentele fa ǎ  de forurile /pieele$ autoritǎile0 internaionaletrebuie sǎ urmǎreascǎ urmǎtoarele mǎsuri de ordin politic$ social %i economic.a0 Mǎsuri politice.( alinierea Legislaiei rom*ne%ti la cea european ǎ1( limitarea corupiei prin restr*ngerea ariei de cuprindere a deci'iei publice$ renunarea lapresiunile de ordin politic e#ercitate asupra managerilor$ etc!b0 Mǎsuri sociale.( atingerea obiecti&elor sociale stabilite )n Tratatul de aderare1( un grad mai ridicat de ocupare al forei de munc ǎ /crearea %i ocuparea de noi locuri demuncǎ mai multe %i mai bune01( de'&oltarea spiritului antreprenorial /)nfiinarea %i de'&oltarea de noi )ntreprinderi01( calitatea muncii /locuri de munc ǎ mai bune %i la un mod mai ec+ilibrat de combinare a &ieiiprofesionale cu &iaa personalǎ1 salarii re'onabile01( calitatea politicii sociale /grad ridicat de protecie social ǎ$ e#istena unor ser&icii sociale decalitate %i accesibile tuturor1 crearea de oportunit ǎi reale pentru toi indi&i'ii1 )mbinareaproducti&itǎii cu satisfacia personal(profesionalǎ01( calitatea relaiilor industriale /adaptarea cu succes la sc+imb ǎrile industriale$ adic ǎ al noilorte+nologii %i al cercet ǎrii )n progresul economic1 )nt ǎrirea dialogului social1 promo&areacompetiti&itǎii si a solidaritǎii )n acest domeniu prioritar cu cel mai ridicat caracter denoutate01( adaptabilitatea )ntreprinderilor %i a anga"ailor acestora la standardele de munc ǎ conformnormelor U!E!c0 Mǎsuri economice.( consolidarea sistemului financiar(bancar$ de'&oltarea pieei de capital$ de'&oltarea ?urseide &alori pentru a conferi funcionalitate mai ridicat ǎ economiei de pia ǎ$ participarea maiacti&ǎ %i mai determinatǎ a bǎncilor comerciale la efortul de restructurare a economiei1( relansarea in&estiiilor pentru rete+nologi'area %i moderni'area infrastructurilor( orientarea produciei spre e#port!

,irecii ce ar trebui sǎ  de&inǎ prioritǎi naionale pentru a puteareduce deficitul destul de ridicat al ?alanei de pl ǎi /no&! 5>44 8$56 mld! EURO0!