Managementul organizaţiilor neguvernamentale – nonprofit

Cooperare intrasectorialăCooperare intersectorială

Tipuri de parteneriate• Parteneriatele pot fi clasificate astfel ,:• a) în funcţie de caracterul juridic:• - parteneriate formal;• - parteneriate informal;• b) în funcţie de obiectivul urmărit:• - parteneriate de reprezentare;• - parteneriate operaţionale, care la rândul lor pot fi:• - parteneriate pe termen lung; • - parteneriate pe termen scurt; respectiv, • - parteneriate cu finanţare;• - parteneriate fără finanţare.• Agenţia pentru Informarea şi Dezvoltarea Organizaţiilor

Neguvernamentale, Organizaţii neguvernamentale. Ghid practic, Seria Biblioteca ONG, Timişoara, 2002, pag. 42-43

Cooperare intrasectorială

• Formele de cooperare în interiorul sectorului pot fi clasificate în funcţie de scopul, durata şi gradul de formalizare a acestor relaţii. Analiza relaţiilor din interiorul sectorului scot în evidenţă lipsa unei strategii viabile, parteneriate care s-au realizat în timp au avut la bază iniţiative ale unor lideri ai unor organizaţii.

Forme de colaborare

• Schimbul de informaţii şi participarea reciprocă la diferite evenimente

• Evenimente de dezvoltare sectorială• Coaliţiile ad-hoc• Folosirea în comun a resurselor• Complementaritatea serviciilor prin transfer• Reţelele• Organizaţiile umbrelă• Participarea comună în programe şi proiecte

Probleme ce afectează colaborarea

• Lipsa transparenţei în diseminarea informaţiei,

• Probleme ce ţin de cultura organizaţională • Probleme la nivel executiv – experienţe

anterioare,• Interes scăzut pentru impact• Lipsa resurselor.

Cooperare intersectorială Relaţia dintre AP şi ONG

• Relaţia dintre APL şi ONG diferă de la ţară la ţară şi poate fi influenţat de mărimea sectorului.

• O tipologie a relaţiei sector asociativ – administraţie este propusă de John Clark în studiul său „The Relationship Between the State and the Voluntary Sector”. Astfel, avem trei tipuri de relaţii: o relaţie de dependenţă a O.N.G.-urilor faţă de stat (în care acestea pur şi simplu implementează programele Guvernului şi sunt dependente financiar de el); în al doilea rănd, vorbim despre o relaţie antagonistă (în care nici una dintre părţi nu doreşte reconcilierea sau colaborarea); în ultimul rând avem relaţia caracteristică democraţiilor liberale care presupune o colaborare şi un parteneriat la care fiecare parte este liberă să adere sau nu.

Relaţia dintre AP şi ONG

• Cea mai utilizată formă de colaborare este furnizarea de servicii publice: SUA; Germania, Olanda, Franţa şi în foarte multe ţări aflate în dezvoltare,

• Motivaţia acestor relaţii se datorează încrederii de care se bucură organizaţiile în ţările respective sau a principiului subsidiarităţii.

Bariere în dezvoltarea relaţiilor AP - ONG• un mediu puternic politizat,

• preferinţa unor O.N.G.-uri pentru izolare,• neîncrederea funcţionarilor publici în capacitatea

sectorului asociativ de a putea furniza servicii publice,• fonduri limitate,• grupul de beneficiar: la O.N.G. – uri foarte bine definit la

AP. general,• incapacitatea de rezolva unele probleme ce se manifestă

în ambele sensuri,• dorinţa factorului politic de a nu întări sectorul non-profit,• dependenţa unor ONG-uri de donatori străini

Îmbunătăţirea relaţiei AP - ONG• încurajarea discuţiilor publice şi facilitarea accesului la

informaţii;• simplificarea diverselor proceduri administrative, cum ar

fi cea de constituire, de contabilitate, audit, etc.;• stimulente pentru O.N.G.-uri: subvenţii, scăderea

impozitului pe profit;• colaborarea: includerea organizaţiilor neguvernamentale

în implementarea unor programe sau proiecte;• implicarea în procesul de luare al deciziilor: participarea la

diverse întâlniri, mese rotunde, seminarii, etc.; • cale de comunicare a informaţiilor publice: O.N.G.-urile

pot fi folosite ca şi o metodă în plus pentru propagarea informaţiilor publice.

Situaţia din România. Relaţia Adm. centrală - ONG

• începând cu anul 1996 schimbare de trend,• apariţia la nivelul administraţiei centrale a

unor structuri însărcinate cu relaţia cu sectorul asociativ,

• schimbările percepute ca fiind pozitive se datorează mai mult unor relaţii individuale şi mai puţin sunt abordări de tip structură

Relaţia APL – ONG la nivelul administraţiei locale

Obstacolele principale în calea dezvoltării unor relaţii consistente între autorităţile locale şi ONG-ri sunt determinate de trei factori.

• Mai întâi, trebuie remarcat că rolul ONG-lor nu este cunoscut de aleşii locali.

• În al doilea rând din cauza procesului lent de descentralizare autorităţile locale au puteri şi fonduri limitate.

• În al treilea rând se constată un nivel scăzut de dezvoltare a abilităţilor personalului de la nivelul administraţiei locale care este expus într-o măsură mai mică la noi modalităţi de gîndire şi organizare a muncii comparativ cu cel al ONG-lor.