management financiar- plan managerial

7/23/2019 Management Financiar- Plan Managerial

http://slidepdf.com/reader/full/management-financiar-plan-managerial 1/18

PLANUL MANAGERIAL

1.1Formele capitalurilor.Structura financiara si de capital

Capitalurile întreprinderii pot fi abordate din următoarele puncte de vedere:a ca resurse băneşti;a) ca mijloc sau factor de producţie;

Ca resurse băneşti se exprimă prin componente ale pasivului bilanţului, destinate a finanţa activele peo perioadă determinată de timp.

Ca mijloc sau factor de producţie exprimă totalitatea resurselor materiale care împreună cu ceilalţifactori de producţie munca şi natura, participă la realizarea bunurilor şi serviciilor în scopul obţinerii de profit.n acelaşi timp capitalurile întreprinderii reflectă relaţii între capitalul real şi capitalul fictiv !financiar).

Capitalul real este cel care se "ăseşte în circuitul întreprinderii şi se reflectă în bilanţ, iar cel fictiv!financiar) reprezintă titlurile de proprietate întruc#ipate în #$rtii de valoare, care ofera deţinătorului posibilitatea să %şi însuşeasca în mod ritmic o parte din profit, de re"ulă sub formă de dividende.

n bilanţul întreprinderii capitalul este exprimat după sursa de provenienţă în pasiv, iar după formade materializare în activul bilanţului.

Caracteristica activului este lic#iditatea care creste de sus în jos, iar a pasivului exi"ibilitatea carescade de sus în jos.

Capitalul social este aportul de obicei în bani a acţionarilor sau asociaţilor, repezent$nd totalitateasumelor puse la dispoziţie permanent de către acestia, nefiind exi"ibil dec$t în cazul lic#idării întreprinderii.

Capitalul social este reprezentat de acţiuni care sunt titluri de participare sau înscrisuri tipărite, princare se atestă dreptul de proprietate al posesorilor de capital social, în limita sumei înscrise pe titlu, conferindu&ideţinătorului drepturi în cadrul firmei.

a)Acţiuni preferenţiale %sunt aciuni care plătesc un dividend stabilit, sunt înaintea acţiunilor comune %o preferinţă& dar în urma tuturor obli"aţiunilor. 'referinţa relativă faţă de acţiunile comune poate fi un drept prioritar la profituri, la active în caz de lic#idare sau o poziţie preferenţială, at$t în privinţa profiturilor, c$t şi aactivelor.

Caracteristica de prioritate şi de dividend !în "eneral) fix indică faptul ca acţiunile preferenţiale suntsimilare obli"aţiunilor.

Caracteristici: &valoarea nominală; &dividende cumulative %adică se plătesc înaintea celor comune;

&convertibilitatea în acţiuni comune; &pot fi emise în serii; &pot fi retractabile; &pot avea o rată variabilă sau flotantă;

b)Acţiuni comune&dau dreptul la împărţirea veniturilor şi controlul;&dreptuil de preemţiune adică protecţia acţionarilor împotriva diluării valorii prin noi emisiuni;&nu obli"ă să platească sume fixe către acţionari;&am$narea riscului de pierdere sau de plată a dobănzii la eventuale datorii;&se tranzacţionează la bursa;c)Acţiuni cumulatie! sunt cele care cumulează în valoarea lor nominală şi dividendele cuvenite pe

anii expiraţi. n "eneral creşterea capitalului social se poate înfăptui prin mai multe căi, cum ar fi:&emisiunea de noi acţiuni, modalitate care asi"ură creşterea surselor de finanţare, dar produc o diluare

a acţiunilor şi profitului, care nu este întotdeauna convenabilă acţionarilor.&încorporarea de rezerve sau de alte resurse proprii, operaţiune fără fluxuri monetare, în sensul că nu

aduce disponibilităţi băneşti suplimentare, ci prin emisiunea de acţiuni suplimentare care se repartizează "ratuitacţionarilor sau prin creşterea valorii nominale a acţiunilor existente

&conversiunea obli"aţiilor, inclusive a unor datorii ale întreprinderii în acţiuni, fară aport de lic#idităţisuplimentare, ci prin transformarea unui titlu de credit sau datorii în capitalul neexi"ibil. 'rin aceasta are loc otransformare a creditarului în acţionar.

&plata dividendelor în acţiuni, procedeu ce se aprobă de (dunarea enerală a (cţionarilor şi duce lacreşterea valorii nominale a acţiunilor



&fuziunea, conduce la majorarea capitalului social prin absorbţia unei alte societăţi comercialeCapitalul social poate fi şi micşorat c$nd aportul acţionarilor se diminuează prin răscumpărarea

acţiunilor sau prin deducerea pierderilor din capitalul social.

1." Re#ere! fonduri $i proi#ioane1.Re#erele %constituie o compoentă a capitalurilor proprii ale întreprinderii. *pre deosebire de

capitalul social rezervele nu sunt "eneratoare de dividende. +upă modul de constituire rezervele pot fi: a) le"ale b)statutare c)alte rezervea%Re#ere le&ale ' sunt cele care se re"lementează prin le"i, de exemplu: fondul de rezervă se

constituie la nivelul tuturor întreprinderilor şi are drept scop de a acoperi anumite pierderi care pot să apară pe parcursul derulării activităţilor. n acest context le"islaţia nu numai că nu interzice dar în acelaşi timp obli"ăîntreprinderea să&şi constituie fond de reserva. ondul de rezerva se constituie într&o proporţie de - din profitul brut fără a depăşi /0 din capitalul social. ondul de rezerve le"al mai poate să fie alimentat şi dinexcedentul obţinut ca urmare a v$nzării acţiunilor la un curs mai mare dec$t valoarea nominală.

(%Re#erele statutare %se formează în măsura în care sunt prevăzute în statutul social comun şiele sunt în concordanţă cu le"islaţia în vi"oare. 1le se constituie din profitul net sau se includ pe costurile de producţie. 1le au drept scop efectuarea de repareţii, indemnizaţii pentru concedii, finanţarea unor operaţii în perioada de "aranţie , reducerile de preţ, etc.

c%Alte re#ere %se constituie în mod facultativ fie din profitul net fie din alte resurse . 2ezervele se

folosesc pentru acoperirea pierderilor înre"istrate în unele exerciţii financiare precum şi pentru inte"rarea încapitalul social.

".Fondurile %alături de rezerve la nivelul întreprinderilor se constituie o serie de fonduri folosite pentru finanţarea permanentă. n sfera de fonduri precizate prin le"islaţie intră:

3.fonduri de participare la profit/.fonduri de cercetare % dezvoltare4.fonduri de premiere5.fonduri pentru acţiuni social %culturale-.fundul creşterii surselor proprii de finanţare6. fondul de investiţii7.alte fonduri *ursa de formare a acestor fonduri o constituie profitul, costurile de producţie sau o serie de sume

care se recuperează pe parcursul exerciţiilor financiare.

).Proi#ioanele %sunt elemente ale capitalurilor proprii , constituite în baza unor prevederi le"ale pentru acoperirea unor pierderi probabile. 8a nivelul întreprinderilor se constituie următoarele tipuri de provizioane :3.provizioane pentru riscuri şi c#eltuieli/.provizioane pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs4.provizioane pentru deprecierea creanţelor5.alte provizioane +acă la capitalul social se adau"ă rezervele, fondurile şi provizioanele se obţine capitalul propriu

!Cp) Cp 9 Cs 2 n situaţia în care capitalul propriu e insufficient derulării activelor întreprinderea urmează să

se îndatoreze prin contractarea de credite fie pe termen mediu %lun", fie pe termen scurt.

1.) Fondul de rulment

2evenind la bilanţul contabil, ca sursă complexă de informaţii financiare, accentuăm faptul că în pasivul său, sursele de provenienţă ale capitalului sunt prezentate în ordinea descrescătoare a exi"ibilităţii lor, întimp ce în activ reprezentarea informaţiilor este făcută în ordinea cresc$ndă a "radului de lic#iditate a plasamentelor,respective a capacităţii elementelor de activ din patrimoniul întreprinderii de a reveni la forma iniţială dedisponibilitate bănească.

'roblema exi"ibilităţii resurselor de capital şi a lic#idităţii activelor este considerată ca una din problemele c#eie a "estiunii financiare a întreprinderii, şi în e"ală măsură a ec#ilibrului financiar, deoarece acestec#ilibru %condiţie a finanţării optime a ciclurilor de exploatare %este rezultanta confruntării permanente dintrelic#iditatea activelor şi exi"ibilitatea datoriilor.



nstrumentul, senzorul menit să aprecieze acest ec#ilibru este fondul de rulment, un indicator ceexprimă în diferite forme conţinutul său:

a)ondul de rulment brut reprezintă diferenţa dintre capitalul total !Ct) şi activele imobilizate !(i)ceea ce înseamnă că reprezintă partea din capitalul întreprinderii folosită pentru finanţarea activelor circulante.

2< 9 Ct % (i 9(c !3) b)ondul de rulment net sau financiar se determină prin deducerea din fondul de rulment brut a

datoriilor pe termen scurt2= 9 2< % +>* 9 (c % +>* sau !/)2= 9 !Ct % (i) % +>* !4)

ondul de rulment este definit în ultimă instanţă ca fiind partea din capitalul permanent folosit pentru finanţarea activelor circulante.

+ezvolt$nd relaţia !4), dacă avem în vedere că datoriile pe termen scurt !+>*) deduse dincapitalul total !Ct) dau tocmai capitalul permanent al întreprinderii !Cp) rezultă că:

2= 9 Cp % (i !5) ondul de rulment propriu este acea parte din capitalul propriu ce se foloseşte pentru finanţarea

activelor circulante.(cesta se determnă fie prin scăderea din fondul de rulment net !2=) a datoriilor pe termen lun", fie

prin scăderea din capitalul propriu !Cp) a activelor imobilizate:2' 9 2= % +>8 sau !-)2' 9 !Cp&(i ) !6)

n condiţiile în care dezvolt$nd relaţia !-) ţinem cont de relaţia !5) rezultă :2' 92=&+>8 9 !Cp&(i)& +>8 9 !C'&(i) !7)

+e fapt, existenţa fondului de rulment propriu apare ca o exceptie, fiind pus în evidenţă numai înmăsura în care fondurile proprii depăşesc activele imobilizate, noţiunea se ve#iculează în domeniul teoriei, cazurilefaptice fiind destul de rare.

ondul de rulment, deşi este numit ca atare, nu apare în mod distinct în activul bilanţului. 1l se obţineca mărime folosind informaţiile din bilanţ şi reprezintă un indicator prin care se apreciaza situaţia financiară aîntreprinderii, în funcţie de el mana"erul put$nd decide în conformitate, atunci c$nd în derularea activităţii intervinfactori nedoriţi, iar fluxurile întreprinderii se scurtcircuitează,cum ar fi : neîncasarea la scadenţă a unor clienţi,"oluri de aprovizionare, sta"narea fabricaţiei, nelivrări la termen, neobţinerea la timp a unor credite comerciale sauîmprumuturi bancare, fenomene social&politice ne"ative !"reve). n acelaşi timp, fondul de rulment reprezintă şi oilustrare a felului în care sa realizează finanţarea nevoilor pe seama capitalului permanent al întreprinderii.

ondul de rulment net ! 2 =), noţiune folosită cel mai curent în practica financiară, pune în evidenţă

măsura în care o parte a capitalului permanent a fost alocată pentru finanţarea activelor circulante. (ceastareprezintă, de altfel, re"ula de bază în materie de practic ă financiară.

(ctiv 'asiv

(ctive imobilizate /000 Capital prmanent /400

(ctive imobilizate ?00 +atorii pe termen scurt -00

ond de rulment 400

+eterminarea fondului de rulment

+in sc#emă rezultă clar că 2= reprezintă marja cu care capitalul permanent !Cp) depăşeşteactivele imobilizate !(3), el put$ndu&se determina sub două forme:

a)prin scăderea datoriilor pe termen scurt din totalul activelor circulante: 2=9(c&+>*9?00&-009400

b)prin scăderea din totalul capitalurilor permanente a totalului activelor imobilizate:2=9Cp&(39/400&/0009400

n privinţa mărimii fondului de rulment net pot exista trei posibilitaţi, fiecare dintre ele av$ndsemnificaţii precise din punct de vedere al finanţării întreprinderii şi a înfăptuirii ec#ilibrului financiar :



a) fondul de rulment este mai mic dec$t zero !mărime ne"ativă); b) fondul de rulment este e"al cu zero;

c) fondul de rulment este mai mare dec$t zero !mărime pozitivă)

(ctiveimobilizate

Capital permanent

(i Cp (i Cp

(ctivecirculante +atorii petermen scurt (c +ts (c +ts

a) 2=@0 b) 2=90 c) 2=A0

a) +acă fondul de rulment este o mărime ne"ativă, atunci ponderea datoriilor pe termen scurt înfinanţarea nevoilor devine predominantă, de unde şi o mare presiune dictată de "radul de exi"ibilitate a surselor definanţare. (cest fenomen se suprapune şi unui "rad scăzut de lic#iditate provocat de ponderea ridicată a activelor imobilizate în totalul plasamentelor financiare. n aceste condiţii întreprinderea va face "reu faţă cererii creditorilor săi de a&şi onora la termen obli"aţiile, va trebui să&şi lic#ideze părţi din activele imobilizate !terenuri, clădiri, participaţiuni, alte valori mobiliare), va încerca să obtină am$nări la plată sau noi împrumuturi cu scadenţă maiîndepărtată. Bricum, fenomenul pune în evidenţă ec#ilibrul extrem de fra"il, fără consistenţă, periclitat şicompromis.

=u se recomanda ca o întreprindere productivă să se afle într&o astfel de situaţie întruc$t potinterveni fenomene imprevizibile care fac să apară riscul dezec#ilibrului şi deci să devina în imposibilitate de plată,cum ar fi: falimentul unor clienţi, cra#ul unor bănci, dispariţia debitorilor, cazuri fortuite! incendii, inundaţii etc.).

'rincipiul prudenţial ne somează să evităm astfel de situaţii şi să luăm măsuri ca întreprinderea sădispuna intr&o proporţie de active circulante care să poată fi transformate rapid în lic#idităţi, evit$nd în acest fel blocajele financiare şi restabilind ec#ilibrul financiar.

'rin excepţie, fondul de rulment net ne"ativ poate fi înre"istrat la acele întreprinderi care, prin profilulactivităţii lor, lic#idează şi reînoiesc foarte rapid stocurile: întreprinderile cu ridicata şi cu amănuntul, cele care se bazează pe avansuri sau "aranţii de la clienţi, cele distribuite de ener"ie electrică şi "az.

b) +acă fondul de rulment este nul !e"al cu zero), datoriile pe termen scurt sunt acoperite înexclusivitate de ansamblul activelor circulante. 'entru asi"urarea ec#ilibrului financiar în această situaţie, decidentulse va concentra cu precădere spre menţunerea posibilităţilor de transformare a acestor active în lic#idităţi latermenele dorite şi a confrunta permanent aceste termene cu termenele de exi"ibilitate a datoriilor sale pe termen

scurt. B astfel de situaţie pune în evidenţă o fra"ilitate discutabilă a ec#ilibrului financiar, ce poate conduce lasuspiciuni din partea partenerilor de afaceri, implicit la diminuarea credibilitătii firmei pe piaţă.

c) +acă fondul de rulment net este pozitiv, înseamnă că întreprinderea dispune în ce priveşte ec#ilibrulsău, de acea marjă de si"uranţă necesară funcţionării ei, în aproape orice condiţii, adică îşi permite asi"urarea unuinivel minim dar permanent de active circulante absolut necesare unei bune funcţionări a mecanismului întreprindere:stocuri pentru exploatare mimime, stocuri realizabile pe termen scurt minime, disponibilităţi în casă şi cont minimedar permanente. n fond de rulment pozitiv trebuie în permanenţă dublat de măsuri corespunzătoare accelerăriivitezei de rotaţie a capitalului circulant pe total şi pe fiecare substructură componentă. B imobilizare inutilă într&unstoc fără mişcare devine la fel de pă"uboasă ca şi o am$nare la scadenţă a unor plăţi exi"ibile.

2e"ula de bază folosită în proiectarea ec#ilibrului financiar este că totalul plasamentelor în activecirculante să fie realizate at$t pe seama excedentului dintre capitalul permanent şi activele imobilizate, c$t şi peseama datoriilor pe termen scurt .

(C92=+>* !?)

Ceea ce ne arată că nevoia de capital circulant se acoperă pe seama datoriilor pe termen scurt şi afondului de rulment net.

+eterminarea nevoi de fond de rulment net funcţie de care este posibilă asi"urarea ec#ilibruluifinanciar poate fi făcută pornind de la formula de calcul a acestuia:

2= 9 (C % +>* !D)şi în care calculăm cele două variabile ale fondului:

&activele circulante



&datoriile pe termen scurt. =evoia de fond de rulment va înre"istra o creştere de la o perioadă la alta c$nd diferenţa dintre cele

două variabile este mai mare dec$t zero.

!(C % +>*)A0

B scădere de la o perioadă la alta c$nd diferenţa este mai mică dec$t zero!E(C % +>*)@0 şi se vamenţine la un nivel constant c$nd nu avem diferenţe între perioade.

Calculul acestor diferenţe se face at$t pentru perioada de bază trecută, c$t şi pentru perioada curentă,din calculul perioadei curente excluz$ndu&se acei factori ne"ativi eliminaţi faţă de anul precedent, sau adău"$ndinfluenţa unor factori perturbatori din perioada curentă.

=evoia de fond de rulment nu înseamnă altceva dec$t capital permanent atras în circuit peste nivelulactivelor imobilizate, de unde şi dorinţa lo"ică de a reduce la minimul necesar acest plasament %potrivit dictonului,orice capital costă.

+rept urmare, din relaţia 2= 9 (c % +>* !D) de calcul al 2=, activele circulante nu pot fiminimizate sub un plafon care ar periclita aprovizionarea, fabricaţia şi comercializarea, iar datoriile pe termen scurtnu pot fi majorate peste limita de credibilitate pe care creditorii o acordă întreprinderii.

n consecinţă, pornind de la aceste constatări cu rol de principiu, rezultă că pentru a şti c$t trebuie sainvestim în fondul de rulment % condiţie a înfăptiurii ec#ilibrului financiar % cu un cost de capital c$t mai redus, esteabsolut necesar să cunoştem structura şi comportamentul plasamentelor în active circulante, precum şi structura şi

comportamentul surselor de finanţare pe termen scurt la care are acces întreprinderea.n acest context, re"ula de bază în finanţare este aceea de a finanţa plasamentele în active pe seama

surselor ce au exi"ibilitatea e"ală cu durata de existenţă a activului în cauză. n această situaţie, activele cu caracter permanet vor trebui finanţate numai pe seama resurselor cu caractre permanent, iar cele cu caracter aleator pe seamasurselor de acest fel.

n activele cu caracter permanent se include în primul r$nd activele imobilizate, care aste firesc să fiefinanţate pe seama capitalului permanent: capitalul propriu şi datorile pe termen lun". n al doilea r$nd în activele permanente se include şi o parte din activele circulante care datorită condiţiilor în care se înfăptuieşte ciclul defabricaţie, prezintă un caracter de permanenţă, cu at$t mai mult cu c$t procesul productiv obli"ă la existenţa unor stocuri minime dar permanente pentru si"uranţa aprovizionărilor, continuitatea producţiei !stocuri de produseneterminate şi semifabricate). inanţarea acestor două active se va face din acela datorii pe termen scurt care aucaracter de permanenţă: volumul constant al obli"aţiilor faţă de salariaţi sau volumul constant al creditelor pe termenscurt obţinute de al bănci, alte pasive stabile permanente !datorii faţă de furnizori, faţă de fisc etc.)

B astfel de "rupare, prin prisma caracterului de permanenţă a activelor circulante, pe de o parte, iar pede altă parte, a pasivelor cu exi"ibilitate pe termen scurt, ne permite să realizăm o comparabilitate între plasamenteşi resurse ce au acelaşi comportament, respect$ndu&se întocmai principiul ec#ivalenţei cronolo"ice. n sc#emaurmătoare este redat, în mod simplist modul de realizare a ec#ilibrului financiar al întreprinderii pe termen scurt.

Acti Pasi

(ctive imobilizate Capital permanent

(ctive circulante ond de rulmenta active cu termene permanente b active cu termene aleatorii

+atorii pe termen scurta pasive cu caracter permanent b pasive cu caracter aleatoriu

1xită în lume !ranţa) tendinţa de a se diminua finanţarea pe seama capitalului permanent şi deci de ase reduce fondul de rulment prin suplinirea acestuia pe seama unor împrumuturi bancare pe termen scurt. 1xplicaţiaconstă în aceea că pe măsură ce se reduc dimensiunile fondului de rulment, practic creşte rentabilitatea, datorităfaptului că, în "eneral, dob$nda plătită pentru împrumuturile pe tremen lun" este mai mare dec$t cea pentru creditelecontractate pe termen scurt. n plus, se mai avansează idea că împrumuturile pe termen scurt permit întreprinderii omai mare flexibilitate în manevrarea resurselor de finanţare. 1le oric$nd pot fi modulate şi adaptate exact cerinţelor şi acest lucru foarte rapid, pe c$nd împrumuturile pe termen lun", odată plasate nu mai pot fi manevrate cu uşurinţă.



*ubstituirea împrumutului pe termen lun", cu cel pe termen scurt în finanţarea activelor circulante, duce lareducerea costului său unitar, de unde se poate obţine, în final un profit suplimentar. (cest avantaj, exploatat încondiţii necontrolate, măreşte însă riscul de insolvabilitate, ca urmare a imposibilităţii asi"urării unei re"lărioperative şi corespunzătoare a compatibilităţii necesare între plasamente şi creanţe, cu posibile consecinţe în lipsaacută de lic#idităţii şi asi"urarea onorării obli"aţiilor, ceea ce duce în mod firesc la incapacitatea de plată. +in celeexpuse rezultă, odată în plus importanţa determinării unui fond de rulment optimal, care reprezintă acel fond a caruivariaţie pozitivă sau ne"ativă va determina o variaţie e"ală a rentabilităţii şi a costurilor de risc corespondente.

=evoia de fond de rulment rezultă din mişcarea activelor circulante şi a datoriilor pe termen scurt.1a variază în funcţie de un plan minimal al acticvelor circulante impus de necesitatea de a asi"ura continuitateaaprovizionărilor, fabricaţiei şi a comercializării, evit$ndu&se în acest fel eventualele perturbaţii ale ciclului deexploatare şi de o limită superioară care se doreşte maxim posibilă a datoriilor pe termen scurt, pe care creditoriiîntreprinderii o pot admite în funcie de forţa ei concurenţială. +intre cele două mărimi, nevoia de active circulanteeste cea care determină resursele trebuitoare şi manifestă o oarecare independenţă şi nu invers.

n concluzie, stuctura financiară şi de capital a întreprinderii constituie ilustrarea modului în caremane"ementul financiar al firmei şi&a formulat opţiunile pentru diferite variante de finanţare, de acţiune financiară.Bptimizarea procesului financiar, stabilirea strate"iei şi tacticii financiare, re"larea fluxurilor financiare specificesistemului întreprindere pot avea loc numai prin decizii. 8uarea acestor decizii presupune o fundamentarecorespunzătoare a acestora, acţiune ce presupune, la r$ndul ei, o activitate permanentă de evaluare cantitativă afenomenelor. (cest lucru poate fi înfăptuit numai prin cunoaşterea aprofundată a elementelor constitutive, aconexiunilor şi interdependenţelor cauzale specifice procesului financiar microeconomic.

n evaluarea nevoilor de capital, precum şi a profitului, accentul este pus pe analiză şi calcule previzionale, controlarea nivelului de îndeplinire a măsurilor dispuse, pentru actul conducerii acestea fiind cerinţeimpuse de însăşi existenţa sistemului întreprinde.

*ap. . ELEMEN+ELE PLANULUI MANAGERIAL!ESEN+A ,I R-LUL L-R N A*ES+ PR-*ES

".1 +IP-L-GIA /E*I0IIL-R FINAN*IARE

2olul functiei financiare al intreprinderii se concretizeaza in luarea unor decizii de formare simodificare a capitalurilor.

+eciziile de natura financiara reprezinta un proces rational de ale"ere a unei linii de actiune pe bazaanalizei mai multor solutii pentru asi"urarea continua cu fonduri a activitatii care se deruleaza, urmarirea utilizariiacestor fonduri, care trebuie facuta cat mai eficient.

n practica economica se folosesc mai multe tipuri de decizii financiare :1 Din punct de vedere al perioadei de activitate :

a). curente; b). strate"ice

a). Cele curente se refera la activitatea de zi cu zi a intreprinderii si vizeaza parametri fundamentali le"atide activitatea efectiva in limita celor prevazute in bu"etul de venituri si c#eltuieli.

1xemplu : rambursarea creditelor. b). *trate"ice !de perspectiva), care vizeaza evolutia viitoare a activitatii firme privind

formarea si sporirea capitalului.



2. Dupa natura activitatii la care se refera :a). de finantare; b). de plasamente !de investitii).

• a). Cele de finantare se refera la modul de procurare a capitalului, modificarea lui,costurile pe care le presupune fiecare fel de capital in parte.

• b). +e investitii, se refera la modul cum urmeaza a fi folosit capitalul procurat.

In functie de probabilitatea desfasurarii evenimentelor si a anticiparii starilor viitoare :& decizii in conditii de certitudine, cand rezultatele preconizate sunt si"ure netrebuindcuantificate aleator, probabilitatea desfasurarii evenimentelor fiind spre 300, ca urmare aderularii imediate.& decizii in conditii de incertitudine, cand are loc o dispersie in timp si spatiu a evenimentelor probabile, factorii aleatori nu sunt sub control, probabilitatea derularii in timp si spatiu variindmult intre 0 si 300.

Bperatiunile de infaptuire a deciziilor se realizeaza prin intermediul decontarilor banesti si ainstrumentelor specifice.

In opinia noastra exista trei tipuri de decizii financiare manageriale, functie de tipul problemei de

rezolvat si tipul solutiei de aplicat :

3 +ecizii financiare de rutina;3. +ecizii financiare adaptive;/. +ecizii financiare inovative.

3.+eciziile financiare de rutina au in vedere probleme bine definite, cunoscute si cu variante binecunoscute.

*e iau in conditii de certitudine, implica un efort de "andire minim si se iau curapiditate.

1xemplu : calculul amortismentului, a salariilor, etc./.+eciziile financiare adaptive, au un spectru mai lar", sunt mai complexe si au caracteristica esentiala

un "rad de incertitudine, adica variantele preconizate implica elemente noi, parametrii sperati reprezinta nivelele pro"ramate, sperate in viitor prin derularea activitatii. mportanta acestor decizii consta in continua lor adaptare la piata.

Exemplu: planificarea cifrei de afaceri, a profitului, a trezoreriei, pe luna, trimestru, an.

4.+eciziile inovative, sunt mai rare, sunt strate"ii de aven"ura, pe termen mai indelun"at.mplicaincertitudine si risc, de obicei sunt unice, si se iau in colectiv.

Exemplu: adoptarea unor proiecte de investitii, asocieri, etc.Bbiectivul esential al deciziilor mana"eriale si implicit a functiei financiare a intreprinderii il

reprezinta maximizarea valorii intreprinderii care isi are motivatia ca aceasta apartine actionarilor, care pretindmana"ementului decizii de calitate in conditii de risc si incertitudine astfel incat capitalul propriu prin efectulFlevierG sa se multiplice in conditii de risc minim si cu eficienta continua si ascendenta.

+ecizia financiară este produsul subsistemului financiar al intreprinderii,av$nd le"ătură cu celelaltesubsisteme.

Concluzionăm că decizia financiară este soluţia unei probleme financiare care aplicată în planul tacticduce la realizarea cerinţelor problemei financiare3.

"." RELEAN+A INF-RMA+IEI IN ELA2-RAREA DECIZIEI !"!#E$I!%E

Hana"ementul presupune elaborarea de decizii de rutina, adaptive sau inovative in conditii decertitudine sau incertitudine.

3 Ioria Cristea,=icolae *tefanescu % estiunea inanciara a intrepinderii % 1d. Hirton, >imisoara, 3DD6, pa".5-.



n elaborarea lor mana"erul se informeaza cautand acele informatii, care prin relevanta lor sa contribuiedeterminant la o decizie sau la un act mana"erial de calitate. nformatiile primite sunt prelucrate cu mijloacespecifice si transpuse in decizii. Calitatea deciziilor va fi confirmata la momentul oportun tot de informatii.

nformatia si decizia trebuie in acest context abordate sistemic in sensul ca o informatie de calitate"enereaza o decizie fundamentala care odata validate calitativ va constitui informatia intr&o noua decizie.

&istemul informatic in relevanta sa cuprinde :& relevanta contabilitatii & lic#iditatii;& relevanta costurilor;& relevanta veniturilor;& relevanta cas#&floJului.

a'. Informatia contabila lic#iditatii este relevanta prin caracterul sau istoric, ca punct de confirmare sauinformare a calitatii deciziilor.

(naliza lucrarilor de contabilitate caracterizeaza mutatiile cantitative si calitative ce s&au produs inintervalul de "estiune.

nformatia de contabilitate, reor"anizata si prelucrata prin prisma mana"ementului financiar, devineastfel o informatie relevanta pentru actul decizional.

n privinta lic#iditatii trebuie sa se porneasca de la premiza ca lic#iditatile sunt considerate sursaener"etica pentru mana"ementul financiar.

>rebuie retinut, ca un principiu fundamental, ca orice companie poate supravietui pe perioadesemnificative cu profituri mici sau pierderi, dar nu va supravietui niciodata fara bani lic#izi.

Capacitatea de a plati creditorii si de a onora obli"atii la scadenta are o importanta fundamentala.ara aceasta capacitate, intreprinderea se indreapta inevitabil catre incapacitate de plata, lic#idare si

faliment.'rin sporirea lic#iditatilor se urmareste cresterea eficientei utilizarii capitalului si accelerarea vitezei

sale de rotatie, de"ajarea din circuitul economic a unui profit suplimentar !cas#&floJul) care va fi folosit la reluareacircuitului.

*porul de lic#iditate se obtine printr&o crestere mai accelerata a parametrilor in active mai Frapidlic#ideG % clienti de incasat si solduri in banca % in detrimentul celor mai Flent lic#ideG concretizate in stocuri, precum si printr&o crestere mai moderata a datoriilor pe termen scurt. Concret, cresterea de lic#iditate inseamna ode"ajare de fond de rulment net, consolidarea capacitatii de plata, cresterea eficientei in "estiunea activelor circulante. +e aici imbunatatirea relatiilor si cresterea credibilitatii cu partenerii de afaceri, actionariatul, creditorii,etc.

b'. $elevanta costurilor :

B informatie relevanta pentru cresterea calitatii deciziei mana"eriale o reprezinta costul&expresie baneasca a efortului depus de firma in oferta sa de bunuri si servicii in conditiile economiei de piata.nformatia de cea mai buna calitate in acest demers este oferita de contabilitatea de "estiune.+e aici responsabilitatea mana"ementului firmei in modul de or"anizare a acesteia avand in vedere

caracterul imperativ al le"iuitului, ale"erea intervenind in privinta formei de or"anizare.c'. $elevanta veniturilor :

(laturi de cost, venitul reprezinta un alt factor de influenta asupra profitabilitatii.recvent in fundamentarea deciziei, informatia relevanta o reprezinta venitul incasat.ndicatorul cel mai relevant in deciziile mana"eriale privind veniturile il reprezinta cifra de afaceri,

intrucat :• se utilizeaza in analiza si previziunea prin punctul critic;• exprima utilitatea activitatii intreprinderii;• cuprinde finalitatea "estionarii capitalului avansat, arata ca s&a inc#eiat circuitul bani(marfa(bani)

• este indicatorul care face le"atura cu piata, care confirma utilitatea produsului sau serviciilor, este efectulmecanismului cerere(oferta(pret(concurenta)

• evolutia sa exprima ascendenta sau descendenta firmei pe piata.d'. $elevanta cas*(flo+ului :

*ituatia fluxului de numerar ofera informatii vitale in le"atura cu modul in care se modifica in timp situatiafinanciara a firmei, cu modul in care se finanteaza firma si modul in care isi aloca fondurile pe care le mobilizeaza.

Cas#&floJul, reflecta capacitatea interna a firmei de a sustine productia si reluarea ciclului capitaluluicirculant, oferind o ima"ine interna in le"atura cu capacitatea pentru contractarea unei noi datorii.



*ituatia fluxurilor financiare reflecta masura in care firma a avut sau va avea capacitate or"anica definantare pentru a&si onora datoriile si pentru necesarul de c#eltuieli de investitii.

".) ESEN+A SI R-LUL MANAGEMEN+ULUI FINAN*IAR

Hana"ementul financiar este parte componenta a mana"ementului "eneral al firmei, care dincolo deobiectivele acestuia, avand la baza informatia economica ca mijloc de fundamentare a deciziei, pe care o prelucreazacu metode, te#nici, procedee si instrumente specifice si elaboreaza strate"ii care in conditii de piata variabile, vor asi"ura optimizarea si cresterea eficientei capitalului.

'remiza in definirea mana"ementului financiar o reprezinta caracterul limitat al capitalului ca resursa,ca acesta are un cost si cresterea eficientei utilizarii lui este sin"ura cale de crestere a valorii de piata a intreprinderii.

biectivele managementului financiar sunt :

• strate"ii, pro"noze si planuri financiare privind imbunatatirea indicatorilor la diferite niveluri;• procurarea capitalurilor si optimizarea acestora in timp, ca nivel si structura;• utilizarea eficienta a capitalurilor si reducerea circuitului bani(marfa(bani)

• promovarea efectului de FlevierG a capitalului si prevenirea efectului FmaciucaG;• imbunatatirea rezultatului financiar si repartizarea in conditii optime a acestuia pe destinatii;• promovarea celor mai eficiente politici de finantare, credit bancar si credit comercial;

• cresterea valorii intreprinderii la bursa si de "oodJill;n raport cu ierar#izarea obiectivelor, in cadrul mana"ementului financiar, actioneaza intr&un sistemde interactiune trei mari cate"orii de mana"eri financiari :

1.-op manageri manageri de varf' / care adopta decizii esentiale privind procurarea resurselor si alocarealor, structura capitalului, politicile de credit bancar, comercial, cifra de afaceri, deciziile in conditii de risc, politicade dividende, etc.

2.iddle manageri manageri din linia de mi0loc' % au rolul de implementare a deciziilor din prima linie side evaluare a rezultatelor.

.anagerii din prima linie first line' % sunt cei care conduc colectivele de lucru, transpun in practicadeciziile si raporteaza sistematic rezultatele, analizand impreuna cu mana"erii din linia de mijloc efectele si cauzeleunor rezultate, propunand noi solutii.

".3 MANAGEMEN+UL SI FUN*+IILE SALE

Hana"ementul a fost dintotdeauna dificil, dar astazi este de o inalta dificultate ca urmare a cresteriicomplexitatii te#nolo"iei si a proceselor economico&financiare.

Hana"ementul financiar al intreprinderii consta in sporirea, alocarea si controlul fondurilor sale.(cesta influenteaza fluxul fondurilor prin deciziile sale !financiare, investitii, etc.).'rin intermediul mana"ementului in "eneral ce include si pe cel financiar se urmareste realizarea

obiectivelor societatii prin maximizarea bunastarii actionarilor, maximizarea valorii actiunilor, maximizareacasti"ului, minimizarea riscului. entru realizarea obiectivelor, managementul apeleaz3 la functiile sale, la diferite nivele ale conducerii:

unctiile mana"ementului =ivel strate"ic =ivel tactic =ivel operational

'lan >ermen lun" >ermen mediu >ermen scurt

Br"anizare =ivel inalt =ivel mediu =ivel mic

'ersonal =ivel inalt =ivel mediu =ivel scazut

Conducere >ermen lun" >ermen mediu >ermen scurt

Control >ermen lun" >ermen mediu >ermen scurt

Cele trei nivele de responsabilitate sunt redate de 8anzel astfel:



(.Brientare "enerala

&+ecizii strate"ice&'rospectivare&'olitica "enerala&Bbiective "enerale: &pe termen lun" &maximizarea profitului "lobal

&dezvoltare &securitate Brdinenstructiuni

+area deseama2apoarte

<.estiunea

&+ecizii tactice&Bbiective specifice functiilor si centrelor de responsabilitate &venituri &productie &finante!resurse) &administratie!fiscalitate)

C.1xecutia &Brdine si instructiuni la nivel mediu&2apoarte si autocontrol

Considerand rezultatele financiare ca iesiri ale unui sistem, iar fondurile, diferitele forme alecapitalului ca intrari in sistem, atunci abaterile iesirilor efective de la nivelul prevazut al lor, opereaza corector asupra intrarilor.

".4 +E5NI*I SI M-/ELE /E FUN/AMEN+ARE A /E*I0IIL-R MANAGERIALE

unctie de conditiile in care se dau deciziile, respectiv, de certitudine sau de risc, mana"eriiutilizeaza te#nici specifice de adaptare a acestora.

n conditii de certitudine, cel mai adesea se recur"e la asa numitele te#nici normative.'e masura ce se evolueaza dinspre decizia de rutina spre cea inovativa, respectiv dinspre

certitudine spre incertitudine, te#nicile de adaptare a deciziilor financiare mana"eriale devin tot mai sofisticate. entru deciziile de rutina sunt recomandate doua te*nici de adoptare si anume

3. >e#nica F2e"uli si proceduri standard de operareG& 2*B' % utilizata in situatia in care problemaeste foarte bine cunoscuta, si deci fundamentarea deciziilor se va baza pe te#nici deja validate in practica.

Exemplu : calculul amortismentului./. >e#nica utilizarii sistemelor expert !>*1xp) se bazeaza pe pro"rame pe calculatorcare conduc la decizii bine conturate.

Exemplu : calculul salariilor . In domeniul deciziilor adaptive, se recomanda :3.>e#nica punctului critic, se refera la fundamentarea deciziilor pe un interval mic de timp cu un "rad

de incertitudine scazut./.>e#nica 'aKoff&Hatrix !>'H) sau te#nica matrice a iesirilor, se foloseste in fundamentarea

deciziilor in conditii de incertitudine, motiv pentru care se recur"e la calcul probabilistic. n domeniul deciziilor inovative se recur"e la te#nica arborelui decizional !>(+), fie la modul de

creativitate Bsborne !HCB). n aceste cazuri, "radul de incertitudine este mult mai mare, riscul in crestere, factoriiexterni sub control redus, presupune munca colectiva intrucat sunt multe necunosctute fara solutii confirmate in practica, rezolvarea deciziei depinde de calitatea si profesionalismul mana"erului.



Exista trei modele de fundamentare si adoptare a deciziei manageriale : a). modelul rational;

b). modelul rationalitatii limitate;c). modelul politic sau al compromisului.

a). Hodelul rational se caracterizeaza pe o succesiune de etape in adoptarea deciziei pe caremana"erul trebuie sa le parcur"a obli"atoriu pentru a obtine un "rad cat mai inalt de certitudine.

b). Hodelul rationalitatii limitate, care se bazeaza pe intuitia si experienta mana"erului, ceea ce iiasi"ura economie de timp, acceptand un risc limitat.

c). Hodelul politic sau de compromis, care presupune luarea deciziei in contextul unor conflicte deinterese !actionari, creditori, clienti, furnizori, sindicate) ceea ce ii va da subiectivism deciziei mana"eriale.

+in te#nicile si modelele aratate rezulta ca riscul este iminent oricarei decizii mana"eriale, cadecizia este rezultatul conver"entei factorilor obiectivi si subiectivi in actul mana"erial.

n decizia in conditii de certitudine predomina factorii obiectivi, bazati pe date exacte, validate deexperienta stiintifica, factorul aleator fiind aproape ne"lijabil.

n conditii de incertitudine factorii obiectivi se imbina tot mai mult cu cei subiectivi care tin decalitatile mana"erului, de intuitia si profesionalismul sau.

+in aceasta cauza se recomanda ca astfel de decizii sa fie adoptate in colectiv, care are o capacitatemultipla de previziune a variabilelor aleatoare ce conver" la succesul si precizia deciziei.

*ap.). ME+-/E! *RI+ERII ,I +E5NI*I /E MASURAREA RIS*ULUI N FUN/AMEN+AREA /E*I0IIL-R

MANAGERIALE

).1 /E*I0IA /E INES+I+IE IN *-N/I+I ILE UNUI II+-R SIGUR

n luarea deciziei de investitie se analizeaza distinct / notiuni : 3. capitalul necesar infaptuirii investitiei;

/. efectul dupa darea in functiune a investitiei.rmarind aceste fenomene care se concretizeaza in miscarile de trezorerie se constata ca orice

investitie are / fluxuri monetare sau banesti de sens contrar:• in primul rand unul de iesire % este un flux de moment si care se intinde pe toata durata

efectuarii investitiei;• in al doilea rand un flux de intrare care sunt fluxuri, miscari anuale si care se intind pe

toata durata de viata a investitiei. 4luxul de iesire: se concretizeaza in plasamentele de capital care reprezinta c#eltuiala totala a

investitiei, adica & costul investitiei & pentru darea in functiune a activului imobilizat. n plus mai cuprinde sisumele concretizate in fondul de rulment necesar finantarii activitatii curente.

4luxul de intrare : !sunt fluxuri anuale), priveste amortismentul si profitul pe toata durata normala defunctionare a activelor imobilizate. 8a sfarsitul duratei normale de functionare mai intervin / fluxuri le"ate de :

• valoarea reziduala;• recuperarea fondului de rulment, care s&a format initial pentru derularea activitatii

curente. 4luxurile banesti : reprezinta indicatori ce exprima situatia la zi, respectiv indica care e casti"ul sau

pierderea pentru fiecare an luat in calcul. *e are in vedere relatia :# 9 L# % !C# #), unde :# 9 fluxurile de numerar pentru anul #.L# 9 veniturile anului #C# 9 c#eltuielile anului ## 9 investitia anului #.n analiza economica intreprinsa in procesul investitional trebuie avut in vedere faptul ca imprumutul,

adica indatorarea constituie un venit in procesul de realizare a investitiei si o c#eltuiala pe toata durata de viata a



investitiei.(le"erea variantelor de investitie se face de re"ula pe baza unui criteriu obiectiv si anume

maximizarea valorii actuale nete. (cest criteriu se fundamenteaza pe randamentele descrescatoare aleoportunitatilor de investitii din economie indiferent de preferintele subiective ale consumatorului.

n ipoteza existentei unei piete monetare nestaurata, rata medie a dobanzii e aceea la care se vor actualiza veniturile viitoare ale investitiei de capital in oricare din oportunitatile de investitii cu randamentesuperioare sau e"ale ratei dobanzii. n acest fel rata dobanzii de piata, dobandeste rolul de criteriu obiectiv inevaluarea proiectelor de investitii. 'lusul de rentabilitate care va rezulta din selectia si promovarea proiectelor deinvestitii superioare investitiilor pe piata financiara va contribui la cresterea valorii intreprinderii.

Contributia la acest supliment de valoare se numeste valoare actuala neta.n aprecierea eficientei deciziei de investitie, opereaza in "eneral / criterii:

3 criteriul actualizarii;3. criteriile simple de optiune ce au la baza costurile. -e*nica actualizarii: pentru aducerea valorilor dispersate in timp la un sin"ur moment actual sau viitor.

(ctualizarea se face in / feluri : & prin compunere & prin discontare.

rin compunere:actualizare':se face inspre viitor si in acest sens avem / variante : & formuladobanzii simple;

& formula dobanzii compuse.ormula dobanzii simple se foloseste cand duratele de timp sunt relativ mici si in acest sens se foloseste relatia :

*a 9 *it!3d)x#M.*a 9 suma actualizata;*i 9 suma initiala;d 9 rata dobanzii;# 9 perioada la care se refera..

ormula dobanzii compuse, se utilizeaza relatia :*a 9 *i!3d) la puterea #.

rin discontare: inseamna ca actualizarea se face dinspre viitor. *e utilizeaza relatia :*i 9 *ax3N!3d) la puterea #.

n practica financiara deseori se calculeaza valoarea actuala a unei sume de fluxuri banesti pe bazaunor sume de anuitate constante. n acest fel se calculeaza valoarea actuala:

L(9 OOO OOOO PPP OOOOO 3d !3d)Q !3d)R

n 3 L(9 P S OOOO i93 !3d)i

unde: 9 fluxurile de anuitate constante*e mai calculeaza si valoarea actualizata a unui activ ce produce fluxuri crescande sau descrescande

de rate constante. *e utilizeaza relatia : !3c) !3c)Q !3c)R

L(9 OOO OOOOO OOOOO PPP OOOOOO3d 3d !3d)Q !3d)R

unde: c9 fluxurile descresc$nde sau cresc$nde cu rate constanteCriteriul de optiune pe baza actualizarii tine cont de esalonarea in timp a incasarilor, motiv pentru carese vor urmari indeaproape, 4 cate"orii de indicatori:

3. Laloarea neta actualizata;/. 2ata interna de randament;4. ndicele de rentabilitate.

Laloarea neta actualizata : a unei investitii este e"ala cu diferenta dintre fluxurile banesti create siactualizate sau cas#&floJurile, si c#eltuielile de investitii. +eci putem scrie, ca :

n CJi.



L=(9 S OOOOO O i93 !3d)i

unde: CJi 9cas#&floJ&uri actualizate ale anului a;d 9 rata dobanzii; 9 valoarea investitiei.

Laloarea neta actualizata ne arata cresterea valorii pe care o spera intreprinderea daca adopta proiectul de investitie. +aca valoarea neta actualizata este pozitiva !L=(A0), valoarea intreprinderii creste si inconsecinta proiectul poate sa fie aplicat, adoptat. n situatia in care valoarea neta actualizata este ne"ativa !L=(@0),valoarea intreprinderii scade si ca atare nu se recomanda aplicarea proiectului de investitii.

2ata interna de randament, reprezinta un criteriu fundamental in luarea deciziei de investitie. n acestcontext rata medie a dobanzii, fiind considerata in continuare ca un randament de preferinta in materie de investitii,re"ula valorii nete actualizate de evaluare a proiectelor de investitii poate fi transpusa in termenii de rate derentabilitate a acestora. 1ste vorba in acest caz de rentabilitati specifice , fiecarui proiect de investitie, motiv pentrucare ele se mai numesc si rate interne de randament.

'rin determinarea lor se porneste de la ipoteza ca veniturile viitoare pot sa fie reinvestite constant laaceasta rata interna de randament ce urmeaza sa se determine pentru o anumita perioada, iar pentru mai multe perioade, pentru FnG perioade :

a 'entru o perioada se porneste de la relatia :

o!322)9C3, unde: o 9 investitia initiala; 22 9rata interna de randament; C3 9veniturile viitoare

22 9 C3No&3.

c 'entru FnG perioade se porneste de la relatia :

n n o P S !322)i 9 S Ci

i93 i93 +in aceasta relatie rata interna de randament ar urma sa se calculeze ca simpla necunoscuta din

ecuatia de ordin superior. Calculul se va face prin tatonari repetate ale unor rate de rentabilitate care apropie tot maimult cei / termeni ai e"alitatii.

'roiectele de investitii care vor avea rata interna de randament mai mare decat rata medie a dobanzii,vor fi preferate. n consecinta putem spune ca rata interna de randament este acea rata de actualizare care asi"urae"alitatea dintre valoarea actualizata a cas#&floJului sperat si in acelasi timp actualizat, iar investitia care urmeaza ase realiza, inseamna ca : n Ci

22 9 S OOOOO 9 i93 !3&d)i

n Ci

Lom determina relaţia: S OOOOO O 9 0 OA dacă sunt e"ale profitul este zero i93 !3d)i

ntotdeauna 22 A rata dob$nzii OA valoarea proiectului de investiii este marendicele de rentabilitate : =e arata rentabilitatea relativa a proiectului de investitii. *e determina ca raport intre valoarea cas#&

floJ&urilor actualizate si investitie :

n Ci

n Ci

S &&&&&&&& i93 !3d)i

+eci putem spune că 2 9 OOOOOOOOOOO



Ci9 cas#&floJ&urile anului i 9 investi"aţia

(tunci cand indicele de rentabilitate este mai mare decat 3 !2A3), inseamna ca proiectul de investitiee rentabil si se poate aplica, poate fi luata decizia de investitie.

(tunci cand indicele de rentabilitate este mai mic decat 3 !2@3), adoptarea proiectului de investitie nu erecomandata, trebuind cautate alte variante care sa aduca o eficienta mai mare a plasamentelor pe termen lun". 1xemplu:3)'entru un proiect de investiţii unde investiţia iniţială este de 300.000 mii lei s&au elaborat 4 variante, rata de

actualizare este /0, investiţia urmează a se recupera în - ani, iar cas#&floJ&ul pe - ani se prezintă astfel:

C în mii lei

*ă se alea"ă care din variantele de proiect este cea mai favorabilă şi să se ar"umenteze soluţia aleasă. n Cfi 3-.000 /0.000 40.000 -0.000 ?0.000L(=( 9 S OOOOO O 9 OOOOOO OOOOOOO OOOOOOO OOOOOOO OOOOOOO O 300.000 9 3/,?6

i93 !3d)i 3 0,/ !30,/0)Q !30,/0)T !30,/0)5 !30,/0)-

n Ci 6-.000 50.000 4-.000 3-.000 30.000L(=< 9 S OOOOO 9 OOOOOOO OOOOOOO OOOOOOO OOOOOOO OOOOOOO O300.000 9 345-3,65 i93 !3d)i !3 0,/0) !30./0)Q !30,/0)T !30,/0)5 !30,/0)-

/-.000 /-.000 /-.000 /-.000 /-.000L(=C 9 OOOOOOO OOOOOOO OOOOOOO OOOOOO OOOOOOO O 300.000 9 O/-/4- !30,/0) !30,/0)Q !30,/0)T !30,/0)5 !30,/0)-

L(= @ 0Larianta < este cea mai favorabilă pentru că L(= aste cea mai mare.

/) B investiţie în valoare de /0.000 mii lei "enerează cas#&floJ&uri anuale pe o peioadă de - ani de-000 mii lei.

*ă se calculeze rata internă de randament a acestei investiţii.

n -000 n CiS OOOOOOO 9 /0.000 S OOOOOOO 9

i93 !322)i i93 !322)i

-000 -000 -000OOOOO OOOOOOO PPPPPP OOOOO 9 /0.000

322 !322)Q !322)-

din tabela de actualizare OA 22 între 7 şi ?

n 3 n 3-000 S OOOOOO 9 /0000 OA S OOOOOO 9 5

i93 !322)i i93 !322)i

- -000 S OOOOOOO 9 /0-00

i93 !37)i

n -000S OOOOOO 9 3DD6-

i93 !3?)i

/0-000 O 3DD6-



OOOOOOOOOOOOO OA 3 -4-

/0-00 O /0000 OOOOOOOOOOOO 9 0,D4 -4- 22 9 7,D4

4) 'entru un proiect de investiţii cu valoare iniţială 400000 mii lei s&au elaborat 4 variante. 2ata deactualizare este 3- iar

investiţia urmează a se recupera în 5 ani, amortismentul calcul$ndu&se în rate e"ale, valoarea rezidualăeste nulă.

n varianta ( rata rentabilităţii este constantă 37.n varianta < şi C rata rentabilităţii se realizează conform tabelului:

(nul ( < C

3 37 - 60

/ 37 3- 5-4 37 /0 /05 37 4- 30

*ă se alea"ă varianta optimă folosin criteriul indicelui de rentabilitate. n Ci

S OOOOO i93 !3d)i

2 9 OOOOOOOO A3 ( 9 3- P 40.000 9 7-.000 U anCf 3 9 7-.000 P - P 400.000 9 D0.000C/ 9 7-.000 P 3- P400.000 9 3/0.000C4 9 7-.000 P/0 P 400.000 9 34-.000C5 9 7-.000 P 4- P 40.000 9 3?0.000

D0.000 3/.000 34.-00 3?0.0002 < 9 OOOOOO OOOOOO OOOOOOO OOOOOOO 6 400.000 9 3,/0/5 30,3- !30,3-)Q !30,3-)4 !30,3-)5

2 ( 9 3,3DD32 C 9 3,7657

2ezultă că varianta C este cea mai favorabilă întruc$t are 2 C cel mai mare.

)."/E*I0II /E INES+I+II IN *-N/I+II /E IN*ER+I+U/INE

2iscul unui activ reprezinta variabilitatea prealabila a rentabilitatii viitoare a activului.n conditii de risc rata de rentabilitate reala poate varia fata de rata de rentabilitate asteptata.2iscul este le"at de probabilitatea de a avea o rentabilitate mai mica decat cea asteptata.Brice decizie de investitii !de afaceri) necesita o previziune a unor evenimente, cu un anumit "rad de

incertitudine masurat prin distributia de probabilitate.

(nul 2entabilitatea !Vt)



/000 3-/003 &-/00/ /0

Vmediu 9 3-&-/0 9 30.*e calculeaza deviatia standard:

S !V t!med) O V med)/ i93 !3- %30)Q !&- %30)Q !/0 % 30)Q 4-0

W 9 X OOOOOOOOOO 9 X OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO X 9 OOO 9 34,/n&3 4 &3 /

(ceasta reprezinta media ponderata a deviatiei de la valoarea asteptata.*e calculeaza varianta:

nWQ 9 XS !V i % V med)Q 'i

i93n

W 9 XS !V i % V med) 'i

i93

1xemplu *tarea 'robabilitatea 2ata rentabilitatii 'rodusul0 3 / 4 /x495!3) 0,/0 &0,/0 &0,05!/) 0,-0 0,3- 0,07-!4) 0,40 0,-0 0,3-

2entabilitatea estimata V!mediu)90,/6-. n

V med 9S 'iV i 9 '3V 3 '/V / '4V 4 9 0,/ !&0,/0) 0,- !0,3-) 0,4 !0,-0) 9 0,/6- 9 /6,- i93

Calculul deviatiei standard:

Vi&V!mediu) Vi&V!mediu) !V&Vmediu)x'i&0,/0&0,/6-9&0,56- 0,/36 0,054/ 0,3-&0,/6-9&0,33- 0,0034 0,0066 0,-0&0,/6-9 0,/4- 0,0-- 0,036-

WQ 9 0,0664 W 9XWQ 9 0,/-7- 9 /-,7-

Cele mai multe active financiare nu sunt pastrate izolat, ci ca parte a unui portofoliu !combinatie de active).2iscul si rentabilitatea unui titlu individual trebuie analizate din punctul de vedere al modului cum titlul respectivafecteaza riscul si rentabilitatea portofoliului.

2entabilitatea estimata a portofoliului Vp, este media ponderata a rentabilitatii estimate a titlurilor individuale din portofoliu: n

V p!med) 9Y3V 3!med) Y/V /!med) PPP YnV n!med) 9 S Y jV j!med) j93

1xemplu :irma 2entabilitatea estimata Vmediu +eviatia standard( 0,3?- 0,/55D< 0,33- 0,/55D

+aca formam un portofoliu de 300.000Z, investind -0.000Z in actiuni la firma ( si -0.000Z in actiuni lafirma <, rentabilitatea portofoliului este:



V p!med) 9 Y(V (!med) Y<V <!med) 9 0,- !0,3?-) 0,- !0,33-) 9 0,3- 9 3-

).) +E5NI*I PEN+RU MASURAREA RIS*ULUI IN/II/UAL

1ste utilizata pentru masurarea riscului individual al unui proiect.(re avantajul ca este mai usor de estimat decat riscul de firma si cu cel de piata, care este mult mai "reu de

masurat. Cum in "eneral succesul proiectelor este strans le"at de situatia firmei si a pietei are relevanta pentru celedoua riscuri.

'unctul de plecare pentru analiza riscului individual al unui proiect presupune determinarea incertitudiniiinerente a fluxurilor de numerar ale proiectului.

1stimatiile fluxurilor de numerar sunt valori medii cu o anumita distributie a probabilitatii.+istributiile pot fi relativ in"uste, reflectand o deviatie standard si un risc mic sau pot fi aplatizate,

reflectand incertitudine mare a valorii finale a variabilei si deci un "rad mare de risc individual. =atura distributiei fluxurilor individuale de numerar si corelatiile intre acestea determina natura distributiei

valorii actualizate nete si astfel riscul individual al proiectului.1.!naliza de sensibilitate :Lariabilele care determina fluxurile estimate ale unui proiect se bazeaza pe o distributie de probabilitate, si

nu sunt cunoscute cu certitudine. +aca o variabila c#eie de intrare se sc#imba !ex. =r. unitati vandute) se va sc#imbavaloarea actualizata neta.

>e#nica va indica exact cu cat se va sc#imba valoarea actualizata neta ca raspuns la o modificare a unei

variabile de intrare, mentinand constante celelalte elemente.(naliza de sensibilitate incepe cu o situatie de baza, care este dezvoltata pe baza valorilor estimate pentru

fiecare intrare. iecare variabila este modificata cu cateva

procente peste si sub valoarea estimata, mentinand celelalte variabile constante, se calculeaza apoi o noua valoareactualizata neta pentru fiecare dintre aceste valori, in final multimea valorilor actualizate nete este reprezentata"rafic, in functie de variabila care a fost modificata.

(naliza de sensibilitate !mii Z):L(= !Z)

=r.unitati vandute Costuri variabile pe unitate Costul capitalului

&30 50?0 3346D ?04-0!situatia de baza) 6DD6 6DD6 6DD6

30 DD33 /6// 60042ezultatul s&a obtinut pe calculator.+aca comparam doua proiecte, proiectul cu "rafice mai abrupte ale sensibilitatii este mai riscant, deoarece

in cazul acelui proiect, o eroare relativ mica in estimarea unei variabile, cum ar fi costurile variabile pe unitate, va produce o eroare mare a valorii actualizate nete estimate. (stfel, analiza de sensibilitate ne ofera o mai bunaintele"ere a riscului unui proiect.

*e poate modifica mai mult de o variabila, realizand o analiza de sensibilitate multivariabila, dar "raficelecare ilustreaza efectul fiecarei variabile sunt mai "reu de construit.

n "eneral, riscul unui proiect depinde de sensibilitatea valorii actualizate nete, la variatii ale variabilelor side "ama valorilor probabile ale acestor variabile, reflectata de distributia de probabilitate.

+eoarece analiza de sensibilitate considera doar primul factor, aceasta este incompleta.2.!naliza scenariilor, este o te#nica de analiza a riscului care ia in considerare, atat sensibilitatea valorii

actualizate nete la variatii ale variabilelor c#eie, cat si "ama probabila a valorilor acestor variabile. n analiza

scenariilor, analistul financiar cere mana"erilor sa ima"ineze un set de circumstante nefavorabile sau un scenariu pesimist !nr.mic de unitati vandute, pret de vanzare scazut, costuri variabile pe unitate mari, etc.)si un set decircumstante favorabile sau un scenariu optimist. *e calculeaza apoi valoarea actualizata neta pentru situatia de baza.*cenariu 'robabilitatea

rezultatului !'i)Lolumul vanzarilor !unitati)

'ret de vanzare !Z) L(= !mii Z)

*cenariu pesimist 0,/- 3-000 3-00 -763

*ituatia de baza 0,-0 /0000 /000 6DD6*cenariu optimist 0,/- /-000 /-00 /44D7



nL(=estimat 9 S 'i L(=i 9 0,/- !&-763) 0,-0 !6DD6) 0,/- !/44D7) 9 7D07 Z i93 n +erivaţia WL(= 9 X S ' i !L(=i & L(=estimat)Q 9 3045D Z *tandard L(= i93

Coeficientul de variaţie a proiectului: WL(= 3045D

CLL(= 9 OOOOO 9 OOOOO 9 3,4 1L(= 7D07

*e compara acest coeficient de variatie cu coeficientul de variatie al proiectului FmediuG al companiei, pentru a ne face o idee asupra riscului relativ al proiectului considerat. +aca acesta este 3, atunci concluzia este ca proiectul este cu 40 mai riscant decat cel mediu.

(naliza scenariilor ofera informatii utile despre riscul individual al proiectului. (ceasta se delimiteaza,insa, la cateva rezultate discrete !L(=) ale proiectului, desi in realitate exista o infinitate de posibilitati.

&imularea onte(Carlo:+enumita astfel deoarece s&a dezvoltat din matematica jocurilor de noroc la cazino. (ceasta metoda lea"a

sensibilitatea si distributiile de probabilitate ale variabilelor de intrare.*imularea necesita insa un computer relativ puternic si un pac#et eficient de pro"rame pentru planificarea

financiara. Comporta mai multi pasi:'3 & specificarea distributiei de probabilitate a fiecarei variabile incerte care determina fluxuri monetare;'/ & calculatorul ale"e la intamplare o valoare pentru fiecare variabila incerta !ex. ale"e o valoare pentru numarulde unitati vandute);'4 & valoarea selectata pentru fiecare variabila incerta, impreuna cu valorile pentru factorii consideraticonstanti !ex. impozit pe profit, amortizarea) sunt utilizate in cadrul modelului pentru a determina fluxurile netemonetare pentru fiecare an, care la randul lor sunt utilizate pentru a determina valoarea L(= a proiectului la primaexecutie a simularii.'5 & se repeta pasii / si 4 de mai multe ori, de exemplu de -00 ori, avand -00 valori L(=, obtinand astfel odistributie de probabilitate.Hetoda nu este utilizata frecvent in industrie, in ciuda avantajelor evidente , datorita dificultatilor privindspecificarea corelatiilor dintre variabilele incerte ale fluxului de numerar.

management financiar- plan managerial

Documents