management corporativ 3

Universitatea Româno-American ă

Dr.Alexandru Ilie, MBA

ManagementulManagementulînîn

Uniunea EuropeanUniunea European ăă

Capitolul 3Capitolul 3



CuprinsCuprins

3.1. Contextul cultural-istoric european

3.2. Contextul socio-economic european

3.1. Particularit ăŃi ale managementului european

3.2. Perspective ale managementului european




Valorile culturale europene

Diversitatea extremă a contextului cultural-istoric european este evidentă, iar în aceste condiŃii numai abordarea nuanŃată, contextualizată, ne poate permite să interpretăm în mod corect particularităŃile acestui posibil model de management.




łările anglo-saxone (M. Britanie, Irlanda, Germania, Olanda, Luxemburg, Austria) se caracterizează prin urbanizare ridicată, o clasă de mijloc puternică, un sistem de valori bazat pe iniŃiativă privată şi spirit intreprenorial, deschidere spre schimbare şi inovare, asumarea de riscuri calculate, dar fireşti progresului economic şi social, libertate deplină de a acŃiona, o puternică identitate naŃională. În aceste Ńări predomină o cultură comercială, caracterizată prin percepŃie, cu înclinaŃie spre acŃiune, entuziasm, prin importanŃa managerilor cu calităŃi de lider.




łările nordice (Danemarca, Suedia, Finlanda) se caracterizează printr-un foarte ridicat sector al asistenŃei sociale, în care statul şi cetăŃenii îşi asumă în mod reciproc obligaŃii, acces liber la resurse, acceptarea conştientă de responsabilităŃi, mai ales de natură socială. În aceste Ńări predomină o cultură birocrată, caracterizată prin gândire, cu înclinaŃie spre cunoaştere, planificare strategică, accent pe control managerial exercitat de un manager care pune accent pe schimbare.




łările latine (FranŃa, Belgia, Spania, Portugalia, ElveŃia), precum şi Ńările din sudul continentului (Grecia, Malta, Cipru) se caracterizează printr-o puternică valorizare a grupului, a familiei. În aceste Ńări cultura este de tip familiar, caracterizată prin sentimente, prin faptul de a simŃi, cu înclinaŃie spre munca în echipă, spre valori sociale şi în care acŃionează un manager vizionar. Acestui grup i s-au adăugat Bulgaria şi România, după aderare.




łările din centrul continentului (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia) se caracterizează prin existenŃa a două sisteme de valori: unul impus de regimul comunist şi care a fost, cu mici excepŃii, relativ acelaşi, şi unul total specific populaŃiei din fiecare Ńară. În aceste Ńări cultura este de tip industrial, caracterizată prin intuiŃie, pliere rapidă la context, aprecierea tehnicii, a informaticii, disciplina în muncă, perspectivă pe termen mediu, asociate unui manager arhitect.




Caracteristici culturale europene• toate popoarele europene sunt creştine;• popoarele europene au creat importante mişcări

artistice şi literare;• Europa a fost marcată de o gândire politică omogenă;• toate Ńările continentului au rădăcini juridice comune;• se manifestă un accent puternic pentru crearea de

oportunităŃi de dezvoltare la locul de muncă;• creşte valoarea autorealizării, care presupune egalitatea

şanselor pentru tot mai mulŃi cetăŃeni;




Continuare• se acordă o atenŃie sporită aspectelor afective şi

plăcute de la locul de muncă;• creşte valoarea calităŃii vieŃii, ceea ce permite situarea

pe prim-plan a unor valori precum: pacea, drepturile omului şi ale minorităŃilor, combaterea sărăciei, a şomajului, a violenŃei;

• creşte importanŃa pe care o au securitatea şi recompensele individuale, precum salariul, şansele personale, siguranŃa şi calitatea locului de muncă.




Particularit ăŃi de natur ă social ă şi economic ă ce caracterizează contextul european:

― crearea pieŃei unice europene, care a urmprit eliminarea barierelor fizice (grănicereşti), a barierelor tehnice (standarde, reglementări, restricŃii cu privire la circulaŃia liberă), a barierelor fiscale (diferenŃe de TVA);

― crearea spaŃiului european (Schengen);

― punerea în practicp a unor politici comune (regionale, sociale, financiare etc.);




Continuare

― apariŃia monedei unice europene;

― continuarea procesului de extindere a UE, cu aderarea Ńărilor pretendente;

― redimensionarea relaŃiilor dintre UE şi celelalte Ńări sau regiuni economice ale lumii (SUA, Japonia, Rusia, China, Africa, America Latină, Asia de Sud-Est)




Obiec Ńii în privin Ńa conceptului de management european :

▪ diferenŃele de ritm în ceea ce priveşte procesul de internaŃionalizare a unor elemente de natură economică

▪ tendinŃa companiilor mari europene mai degrabă spre internaŃionalizare pentru a beneficia de avantaje fiscale, decât spre transeuropenizare

▪ globalizarea activităŃilor economice, fenomen indiscutabil care transcede frontiere fizicem culturale, naŃionale.




Argumente care sus Ńin necesitatea construirii unui management european :

• necesitatea elaborării de către companiile mari transeuropene a unor strategii comune, care să le permită să concureze cu alte companii mari din lume;

• înfiinŃarea de către unele companii mari americane, japoneze sau din alte Ńări a unor filiale de producŃie sau de comercializare în Ńări din Europa;

• înfiinŃarea de către organizaŃiile transeuropene, apărute ca urmare a procesului de extindere a UE, a unor centre europene unice care să se ocupe cu managementul efectiv al acestor activităŃi transnaŃionale.




▪ asigurarea mobilităŃii la nivel european a resurselor umane;

▪ asigurarea unei compatibiliăŃi între obiectivele companiilor mari europene şi obiectivele stabilite de comunităŃile locale sau de Guvernele Ńărilormembre;

▪ crearea de unei identităŃi proprii organizaŃiilor europene bazată pe valorieconomice şi sociale specifice continentului;

▪ accentuarea rolului elementelor manageriale de natură informală, inclusiva celor intreprenoriale, intraprenoriale, inovative;

▪ descentralizarea companiilor transeuropeneîn unităŃi de afaceri.




Modelul de management european necesită

fundamentarea, conceperea, punerea în practică şievaluarea unor strategii la nivelul companiilor europene(de dimensiune mare), astfel încât aceste strategii să

propună obiective, termene, resurse care să permităobŃinerea unui real avantaj concurenŃial necesar pentrurealizarea misiunii.




3.3.1. Tipuri de organizaŃii care funcŃionează în Ńările membre ale UE

a) Grupurile industriale – realizează activităŃi comune şi acŃionează

sinergic pentru a valorifica eficient resursele;

b) Holdingurile industriale – sunt alcătuite din filiale / unităŃi grupateîn funcŃie de ramura de activitate în care acŃionează;

c) Conglomeratele financiare – sunt alcătuite din mai multe firme

a căror corelare este asigurată de echipa managerială prinintermediul pârghiilor financiare, a achiziŃiilor de capital şi prin

restructurări.




3.3.2. Procesul decizional în companiile mari din statele membre UE

Atribu Ńii precise în privin Ńa proceselor decizionale :

→ gradul de descentralizare a autorităŃii decizionale este ridicat;

→ se utilizează managementul participativ ca principiu managerial,precum şi codeterminarea, astfel presupunând nu numaiconsultarea salariaŃilor, dar şi adoptarea în comun a unor decizii;

→ participarea comună a organismelor statului, a firmelor şi a salariaŃilor la adoptarea anumitor decizii;

→ diferenŃele de natură culturală reprezintă unul dintre criteriiledecizionale utilizate în companii.




3.3.3. Managementul şi resursele umane în companiile europene

În statele membre ale Uniunii Europene, atât salariaŃii, cât şi managerii dispun de o solidă pregătire profesională sau managerială.

Euromanagerii sunt bine pregătiŃi din punct de vedere profesional, pentru a cunoaşte domeniul pe care îl conduc, dar dispun şi depregătire managerială, obŃinută ca urmare a unor programe de pregătire managerială, sau a pasiunii pentru meseria de manager.

SalariaŃii au o pregătire impusă de tehnologia folosită, de nivelul tehnic ridicat al utilajelor şi echipamentelor, de calitatea ridicată amateriei prime etc.




► armonizarea legislaŃiei în domeniul relaŃiilor de muncă, pentru a permite libera circulaŃie a forŃei de muncă în statele membre ale uniunii;

► armonizarea practicilor manageriale, pentru a permite euromanagerilor sa poată ocupa funcŃii în companii din orice Ńară europeană;

► desăvârşirea modelului de management european, ca urmare a valorizării avantajelor acestuia, devenite evidente odată cu extinderea spre est a UE;




► plasarea Uniunii Europene în poziŃia de lider în comerŃul internaŃional, în comparaŃie cu SUA şi Japonia;

► conservarea diferenŃelor de natură culturală dintre Ńările membre ale Uniunii,

► analiza atentă a elementelor care marchează politica la nivel mondial, care pot genera influenŃe asupra managementului european;




► schimbarea de viziune în ceea ce priveşte pregătirea euromanagerilor, în sensul identificării, dezvoltării şi utilizării abilităŃilor manageriale care asigură compatibilizarea strategiei companiilor europene cu performanŃele şi dezvoltarea individuală a euromanagerilor;

► creşterea rolului leadership-ului, considerat a avea o contribuŃie devisivă în obŃinerea performanŃelor manageriale;




► schimbarea viziunii în privinŃa controlului activităŃilor desfăşurate de marile companii europene, în sensul

utilizării unor complexe strategii de control, dintre care amintim: controlul personal centralizat, controlul birocratic, controlul axat pe rezultate, controlul cultural;

► gestionarea corectă a potenŃialelor crize care le poate genera aderarea la UE pentru managementul firmelor din statele care au aderat în 2004 şi 2007.

management corporativ 3

Documents