cursul nr 3 management

60
CURSUL NR.3 FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA “Sectorul sanatatii” este reprezentat de o gama larga de personal care acorda servicii de ingrijiri de sanatate. SERVICIILE PRIMARE DE SANATATE Sunt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori pentru ingrijiri la domiciliu etc. Pana in 1989, asistenta primara in Romania a fost furnizata in principal printr-o retea nationala de dispensare. Dispensarele apartineau Ministerului Sanatatii si erau administrate de Existau de asemenea, dispensarele de intreprindere care acordau ingrijiri de sanatate angajatilor si dispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale elevilor si personalului din invatamant. spitalul local care detinea fondurile locale atat pentru ingrijirile primare cat si cele secundare de sanatate. Dispensarele furnizau ingrijiri de sanatate populatiei dintr-un teritoriu arondat.

Upload: maria-iuliana

Post on 13-Aug-2015

85 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

amg

TRANSCRIPT

Page 1: CURSUL NR 3 Management

CURSUL NR.3

FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA“Sectorul sanatatii” este reprezentat de o gama larga de personal

care acorda servicii de ingrijiri de sanatate.SERVICIILE PRIMARE DE SANATATESunt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori

pentru ingrijiri la domiciliu etc.Pana in 1989, asistenta primara in Romania a fost furnizata in

principal printr-o retea nationala de dispensare.Dispensarele apartineau Ministerului Sanatatii si erau

administrate de Existau de asemenea, dispensarele de intreprindere care acordau

ingrijiri de sanatate angajatilor si dispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale elevilor si personalului din invatamant.

spitalul local care detinea fondurile locale atat pentru ingrijirile primare cat si cele secundare de sanatate. Dispensarele furnizau ingrijiri de sanatate populatiei dintr-un teritoriu arondat.

Page 2: CURSUL NR 3 Management

In anul 1989 a fost reglementata organizarea si functionarea cabinetelor medicale publice si private in una din cele patru forme:

a)Cabinete medicale individuale ce apartineau unui medic responsabil de toate serviciile si resursele fiind legal raspunzator de activitatile cabinetului.

b)Cabinete grupate apartinand unui grup de medici care impart resursele (echipamentul si spatiul) dar ale caror activitati medicale sunt separate, fiecare dintre acestia fiind legal raspunzatori de activitatile desfasurate.

c)Cabinete asociate aparatinand unui grup de medici care impart resursele, spatiul si activitati medicale in care toti medicii au aceeasi specialitate, unul singur fiind raspunzator legal de toate activitatile.

d)Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart resursele, spatiul si activitatile medicale, avand specialitati medicale diferite, societatea fiind legal responsabila de activitatile personalului

Page 3: CURSUL NR 3 Management

SERVICIILE AMBULATORII DE SPECIALITATE

Acestea sunt furnizate de reteaua de servicii ambulatorii din spitale, centre de sanatate, centre de diagnostic si tratament, cabinate specializate.

Anterior in Romania furnizorii de ingrijiri secundare de sanatate erau policlinicile predominante in zonele urbane. Majoritatea policlinicilor acordau servicii gratuite, personalul medical era platit pe baza unui sistem salarial si furniza servicii medicale ambulatorii publice.

In prezent policlinicile, fie au devenit ambulatorii de spital, fie centre independente de diagnostic si tratament ori s-au divizat in cabinete medicale individuale.

Incepand cu anul 1990 s-au organizat cabinete medicale private, iar personalul medical care isi desfasoara activitatea in cadrul acestor cabinete trebuie sa detina avizul de libera practica si o autorizatie de functionare a cabinetului medical.

Seviciile ambulatorii private pot fi acreditate pentru toate specialitatile, inclusiv pentru servicii ambulatorii de chirurgie.

Page 4: CURSUL NR 3 Management

SERVICIILE MEDICALE SPITALICESTI

Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, proprietate publica sau privata, care asigura servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare, de ingrijire, in caz de graviditate, maternitate si ingrijirea nou-nascutilor.

Page 5: CURSUL NR 3 Management

In Romania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite caracteristici:

1. In functie de teritoriu spitalele se clasifica in:- judetene;- municipale si orasenesti;comunale.2. In functie de specificul patologic spitalele se clasifica in:- generale;- de urgenta;- de specialitate;- pentru bolnavii cu afectiuni cronice3. In functie de regimul juridic al proprietatii spitalele pot fi:- publice;- private;-mixte.4. In functie de modul de finantare spitalele pot fi:

- spitale cu finantare din fonduri publice;- spitale cu finantare din fonduri private;- spitale cu finantare mixta.5. Din punct de vedere al invatamantului si cercetarii stiintifice

medicale, spitalele se clasifica in:- spitale clinice;- spitale universitare.

Page 6: CURSUL NR 3 Management

Spitalul judetean este spitalul general care asigura asitenta medicala a

judetului. Spitalele municipal si orasenesc sunt spitale care au in

componenta cel putin specialitatile de baza (medicina interna, pediatrie,

obstretica-ginecologie, chirurgie) si sunt organizate la nivelul municipiilor sau oraselor unui judet.

Spitalul comunal este unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta

medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate, avand sectii de medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie.

Spitalul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei

din cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie si chirurgie.

Spitalul de specialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o

singura specialitate.

Page 7: CURSUL NR 3 Management

Spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de

specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat, avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de necesitati poate avea un serviciu mobil de urgenta-reanimare si transport medicalizat.

Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care durata

de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei.

Spitalul public este spitalul proprietate publica a statului sau al unitatiilor

administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice

Page 8: CURSUL NR 3 Management

Spitalul privat este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice de drept privat.

Spitalul clinic este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici in specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua.

Spitalul universitar este spitalul organizat in centre universitare medicale in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica universitara are in structura ei una sau mai multe sectii clinice. Sectiile clinice sunt sectiile de spital in care se desfasoara activitati de invatamant universitar.

Page 9: CURSUL NR 3 Management

Structura organizatorica a spitaluluI cuprinde dupa caz:

sectii, departamente, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice si

administrative, servicii de asistenta prespitaliceasca si transport

urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri aprobate

de Ministerul Sanatatii si Familiei.

Page 10: CURSUL NR 3 Management

Spitalele pot avea in componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate.

Serviciile medicale furnizate de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale sanitare, proteze.

Formele de spitalizare sunt: spitalizarea continua, spitalizarea de zi si de o zi.Prin regulamentul de organizare si functionare al spitalului si fisele posturilor

aprobare de conducerea spitalului se stabilesc activitatile, modul de organizare si functionare, atributiile si responsabilitatile personalului.

Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii si Familiei, autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publice.

In spitale se pot desfasuta si activitati de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar si post universitar precum si activitati de cercetare stiintifica medicala.

Page 11: CURSUL NR 3 Management

Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa caz a Cologiului Mediciilor din Romania, Colegiului Farmacistiilor din Romania sau a Ordinului Asistentiilor Medical si Moaselor din Romania.

Page 12: CURSUL NR 3 Management

Infiintarea sau desfiintarea spitalelor publice se face prin hotarare a Guvernului instiintata de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Consiliului Local sau Judetean. In actul de infiintare al spitalului public se stabilesc cel putin urmatoarele elemente: denumire, tipul spitalului, tipul finantarii, numarul de paturi si categoria serviciilor medicale spitalicesti acordate.

Page 13: CURSUL NR 3 Management

Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de administratie, comitetul director, directorul general.

Comitetul director si directorul general reprezinta conducerea executiva a spitalelor publice.

Directorul general este numit de catre consiliul de administratie prin concurs.

Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical, directorul economic, contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului director sunt numiti de catre consiliul de administratie in urma concursurilor sustinute pentru o perioada de patru ani.

In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din medici sefi de sectie, sefi de compartimente, laboratoare sau compartimente.

Page 14: CURSUL NR 3 Management

Atributiile comitetului director din spitalele publice sunt:

- elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului;

- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii spitalului in concordanta cu nevoiele de servicii medicale ale populatiei;

- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze;

- raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si dispune masuri de imbunatatire a activitatii spitalului;

- conduce operativ intreaga activitate a spitalului.

Page 15: CURSUL NR 3 Management

Consiliul de administratie este constituit din 7-9 membri in functie de marimea spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele consiliului de administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla din numarul total.

Membri consiliului de administratie sunt: - un reprezentant al Ministerului Sanatatii si Familiei

sau al Directiei de Sanatate Publica, dupa caz;- doi reprezentanti numiti de Consiliul Judetean si Local;- un reprezentant al Finantelor Publice Locale;- un reprezentant al Colegilor Mediciilor din Romania;- un reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali si

Moaselor din Romania;- directorul general al spitalului;0 doi reprezentanti ai Senatului universitar pentru

spitalele clinice si universitare.

Page 16: CURSUL NR 3 Management

Atributiile principale ale consiliului de administratie sunt:- aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului;- organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director

general, director general adjunct medical si celorlalte functii de director. Presedintele consiliului de administratie numeste in functie persoanele care au promovat concursul;

- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii spitalului, in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populatiei;

- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze intr-un exercitiu financiar;

- analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si activitatea directorului general si a comitetului director, dispunand masuri de imbunatatire a activitatii;

- negociaza si incheie prin presedinte si directorul general contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate

Page 17: CURSUL NR 3 Management

Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie,la solicitarea majoritatii membrilor sai, a presedintelui sau a directorului general si ia decizii cu majoritate simpla din numarul total al membrilor.

Membri Consiliului de a Administratie primesc o indemnizatie de sedinta in proportie de 20% din salariul Directorului General

Page 18: CURSUL NR 3 Management

Directorul general trebuie sa aiba competenta de management sanitar si sa incheie contract de administrare pe un mandat de patru ani, cu consiliul de administratie pe baza criteriilor stabilite de catre Ministatul Sanatatii si Familiei cu posibilitatea reinnoirii acestuia.

Directorul general este ordonator de credite si reprezinta spitalul in relatiile cu tertii, conduce activitatea comitetului director fiind presedintele acestuia.

In spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene, comitetul director este constituit din: director general, director general adjunct medical, director economic, director de ingrijiri de profesie asistent medical, contabil sef pentru spitalele cu peste 500 de paturi.

Comitetul director este numit de consiliul de administratie in baza concursurilor sustinute. Comitetul director conduce intreaga activitate a spitalului intre sedintele consiliului de administratie.

Page 19: CURSUL NR 3 Management

Conducerea spitalelor publice raspunde in fata Directiei de Sanatate Publica si/sau Ministerului Sanatatii si Familiei, in fata Ministerului de Resort pentru indeplinirea atributiilor care ii revin.

Revocarea membrilor comitetului director in cazul nerealizarii indicatorilor de performanta a activitatii stabiliti in contractul de adminsitrare sau in cazul savarsirii de abuzuri sau abateri se face de catre consiliul de adminsitratie la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei, a Directiei Judetene de Sanatate Publica in functie de subordonare sau Ministerului de resort.

Page 20: CURSUL NR 3 Management

Sectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt conduse de catre un sef de departament, un sef de sectie, sef de laborator sau sef de serviciu.

Aceste functii se ocupa din concurs organizat in conditiile legii.

In spitalele publice, functiile de sefi de departament, sef de compartiment, sef de laborator sau farmacist sef vor putea fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti cu o vechime de minim 5 ani in specialitatea respectiva.

Page 21: CURSUL NR 3 Management

Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa si sa raporteze catre Directia de Sanatate Publica Teritoriala si constituie baza de date la nivel national pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale. Documentatia primara va fi pastrata, securizata si asigurata sub forma de document scris si/sau electronic constituind arhiva spitalului.

Page 22: CURSUL NR 3 Management

FINANTAREA SPITALELOR

Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume obtinute, in conditiile legii de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli.

Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza cu consiliul de administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate private.

Page 23: CURSUL NR 3 Management

Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de asigurari de sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:

- de la bugetul de stat si bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei;

- de la bugetul consiliului judetean, pentru spitalele judetene;

- de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele locale;

- de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea sanitara proprie

Page 24: CURSUL NR 3 Management

De la bugetul de stat se asigura:- desfasurarea activitatilor cuprinse in

programele nationale de sanatate;- dotarea cu echipamente medicale de inalta

performanta;- investitii legate de construirea de noi spitale

si pentru finalizarea celor aflate in executie;- expertizarea, transformarea si consolidarea

constructiilor grav afectate de seisme si alte cazuri de forta majora;

- activitati specifice unitatilor cu retea sanitara proprie.

Page 25: CURSUL NR 3 Management

Bugetele locale asigura finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea constructiilor noi si realizarea unor lucrari de reparatii curente si capitale, precum si pentru dotarea spitalelor cu aparatura medicala.

- Spitalele publice pot realiza venituri proprii suplimentare din:donatii si sponsorizari;

- asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare medicala si farmaceutica;

-inchirierea temporara a unor spatii medicale, dotari cu echipamente sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale;

- contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele de asigurari private sau agenti economici;

- editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;- servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea

pacientilor sau angajatilor;- servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea

pacientilor.

Page 26: CURSUL NR 3 Management

Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se elaboreazade conducerea spitalului fiind aprobat si supus validarii pana la data de 31 decembrie a anului curent Directiei Judetene de Sanatate Publica sau Ministerului Sanatatii si Familiei respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonati.

Privind partea de cheltuieli propusa pentru a fi acoperita prin finantare de la bugetele locale se va obtine si avizul consiliului local respectv.

Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate publica, Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonare. De asemenea, executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial si consiliului local si/sau judetean, dupa caz, daca beneficiaza de finantare din bugetele locale. Directiile de Sanatate Publica analizeaza executia bugeturilor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale si le inainteaza Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort, dupa caz. Daca sunt constatate abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, Directia de Sanatate Publica le sesizeaza si face propuneri pe care le propunere spre aprobare conducerii Ministerului Sanatatii si Familiei.

Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face de catre Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii si Familiei, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sau alte organe abilitate prin lege.

Page 27: CURSUL NR 3 Management

Fondul de dezvoltare al spitalului se constituie din urmatoarele surse:

- amortizarea calculata lunar si cuprinsa in cheltuielile spitalului;

- sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile;

- sponsorizarile cu destinatia “dezvoltare”; 20% din excedentul bugetului de venituri si

cheltuieli inregistrat la finele exercitiului financiar.

Fondul de dezvoltare este utilizat pentru procurarea echipamentelor si aparaturii medicale si de laborator necesare desfasurarii activitatii spitalului.

Page 28: CURSUL NR 3 Management

FINANTAREA SECTORULUI SANATATII

Schimbarile esentiale intervenite in finantarea sectorului serviciilor de sanatate, imbraca urmatoarele aspecte:a) Serviciile medicale vor fi finantate in principal din

contributiile populatiei asigurate;b) Colectarea contributiilor este asigurata de casele de

asigurari de sanatate;c) Prin plata contributiilor fiecare persoana asigurata este

protejata impotriva costurilor cauzate de imbolnaviri si accidente si este indreptata catre serviciile de sanatate furnizate prin intermediul mediciilor de familie si al spitalelor, medicamente si materiale sanitare in functie de nevoile de ingrijiri medicale;

d) Casa de Asigurari de Sanatate foloseste fondurile colectate in principal pentru plata serviciilor realizate de furnizorii de servicii de sanatate pe baza contractului incheiat, in contract fiind stipulate cantitatea, calitatea si pretul serviciilor de sanatate;

e) Spitalele vor trebui sa acopere cheltuielile serviciilor de sanatate realizate, prin prezentarea notei de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate, potrivit contractului.

Page 29: CURSUL NR 3 Management

Legea 146/1999 are urmatoarele implicatii:- spitalele devin furnizori de servicii de sanatate care-si “vand”

aceste servicii caselor de asigurari de sanatate pe baza contractelor medicale incheiate in acest scop de cele doua parti;

- spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru serviciile de sanatate furnizate;

a luat nastere o “piata a serviciilor de sanatate” in care spitalele concureaza pentru contracte medicale;

- reforma financiara accentueaza importanta unui bun management al spitalului, managerii trebuind sa imbunatateasca organizarea serviciilor de sanatate pe care spitalul le furnizeaza in scopul obtinerii efectelor pozitive in utilizarea resurselor si in calitatea serviciilor;

- spitalele trebuie sa realizeze un echilibru intre venituri si cheltuieli, sa utilizeze in mod eficient resursele, sa antreneze angajatii in vederea atingerii obiectivelor propuse.

Page 30: CURSUL NR 3 Management

Spitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le pot furniza. Aceste pachete de servicii pot cuprinde:

- servicii medicale ambulatorii;- servicii medicale in regim de internare;- servicii medicale de urgenta;- asitenta medicala prenatala, intranatala si

postnatala;- servicii medicale de recuperare;- servicii de asistenta stomatologica;- ingrijiri la domiciliu;- medicamente, materiale sanitare, proteze.

Page 31: CURSUL NR 3 Management

Contractele cu Casele de Asigurari de SanatateIn cea mai mare parte spitalele primesc resursele financiare

prin prezentarea notelor de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate pentru serviciile de sanatate prestate. Serviciile sunt “vandute” caselor de asigurari de sanatate in baza unui contract incheiat intre cele doua parti.

Acest contract trebuie sa specifice:- numarul serviciilor de sanatate ce urmeaza a fi

furnizate persoanelor asigurate pentru o perioada de cel mult un an;

- pretul serviciilor medicale;Contractul trebuie sa tina cont de interesul persoanelor

asigurate, de echilibrul financiar al asigurarilor de sanatate, de calitatea serviciilor. CAS trebuie sa plateasca spitalelor pentru furnizarea de servicii medicale, cel putin la nivelul costurilor de productie.

Page 32: CURSUL NR 3 Management

Contractele cu persoane fizice sau juridice Resursele financiare pot proveni din donatii

si/sau sponsorizari de la persoane fizice sau juridice. Donatiile sunt facute cu o anumita destinatie, de exemplu pentru cumpararea unor echipamente medicale specifice, efectuarea de reparatii sau constructia unor incaperi sau aripi dintr-un spital. Sponsorizarile sunt oferite pentru furnizarea anumitor servicii sau activitati.

Page 33: CURSUL NR 3 Management

Contractele cu administratia locala Potrivit legii administratiei publice si legii

finantelor publice locale, autoritatile publice locale pot aproba credite bugetare pentru finantarea cheltuielilor spitalicesti din cadrul bugetelor locale. Finantarea este furnizata la cererea managerilor de spitale care trebuie sa ofere autoritatilor locale argumente convingatoare pentru alocarea de fonduri de la bugetele locale in scopul bunei functionari a spitalelor. Autoritatile locale pot garanta fonduri de la bugetele locale pentru cheltuieli, pentru materiale, servicii si investitii.

Page 34: CURSUL NR 3 Management

Contractele cu Ministerul Sanatatii si FamilieiIn conformitate cu legea 146/1999, privind

organizarea, functionarea si finantarea spitalelor, Ministerul Sanatatii si Familiei trebuie sa furnizeze spitalelor resurse financiare pentru:

- realizarea programelor nationale de sanatate;- achizitionarea de aparatura medicala de inalta

tehnologie;- realizarea reparatiilor capitale;- realizarea unor activitati stabilite prin ordin al

ministrului sanatatii, cum ar fi: activitati de invatamant si cercetare, recuperarea capacitatii de munca.

Page 35: CURSUL NR 3 Management

Contractele cu bancileSpitalele pot avea acces la credite bancare pe

termen scurt fiind necesare pentru asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru completarea lipsurilor financiare temporare (incapacitati de plata), pentru o perioada de timp variind intre o luna si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor echivalente pentru serviciile de sanatate furnizate pe durata acelei perioade.

Page 36: CURSUL NR 3 Management

ADMINISTRAREA SPITALELOR

Incepand cu anul 1998 sistemul serviciilor de sanatate din Romania s-a aflat in plina reforma.

Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul Sanatatii si Familiei si includ:

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din Romania;

- garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate;

- obtinerea unui sistem de ingrijiri de sanatate mai bine calificat.

Sub incidenta noilor reglementari, spitalele sunt in masura sa-si genereze veniturile proprii, potrivit autonomiei de care dispun.

Page 37: CURSUL NR 3 Management

Managerii spitalului sunt responsabili de “sanatatea financiara” a spitalelor pe care le conduc. Acestia trebuie sa se preocupe de toate aspectele spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor medicale oferite.

Managerii de spitale trebuie sa creeze sau sa aprobe politicile ce raspund principalelor probleme si necesitati legate de strategia spitalului si obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea de capital circulant necesara, marimea datoriilor pe care spitalul si le poate permite pe termen scurt, mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe care spitalul le poate oferi, etc.

Page 38: CURSUL NR 3 Management

Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte:

a) Principiile care stau la baza contractarii serviciilor de ingijire a sanatatii;

b) Resursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute prin contractele de servicii de sanatate;

c) Asigurarea resurselor materiale;d) Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale

furnizate persoanelor asigurate;e) Investitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a

numarului de paturi, procurarea echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat reducerea costurilor de spitalizare.

f) Sursele financiare si natura lor.

Page 39: CURSUL NR 3 Management

Politica de dezvoltare si functionare a spitalelor se stabileste inaintea inceperii anului fiscal; este analizata de echipa manageriala a spitalului si apoi devine programul de activitate a spitalului.

Politicile de dezvoltare trebuie sa reflecte aspecte precum:

- politica de salarizare a personalului;- desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in

cadrul limitelor veniturilor actuale si ale cheltuielilor aprobate de buget;

- reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea cheltuielilor in limita bugetului;

- monitorizarea activitatii medicale si financiare care trebuie sa reflecte echilibrul dintre venituri si cheltuieli.

 

Page 40: CURSUL NR 3 Management

Principala responsabilitate a managerilor de spitale consta in evaluarea performantelor financiare, care se masoara dupa urmatoarele standarde:

- performantele spitalului comparate cu performantele anterioare,

- cu performantele altor spitale din tara sau din aceeasi regiune,

- cu scopurile financiare stabilite prin buget.

Page 41: CURSUL NR 3 Management

RESURSELE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITARRECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL

Prin recrutarea personalului medical se intelege atragerea si descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante. Recrutarea personalului medical constituie o activitate importanta a compartimentelor de personal, contribuind la “achizitionarea” unui personal pregatit profesional si eficient.

Activitatea de recrutare a personalului medical cuprinde aspecte precum:

- analiza cerintelor postului vacant;- intocmirea specificatiilor aferente activitatii in

postul vacant;- identificarea surselor unde pot fi gasiti posibili

candidati (universitati si scoli posliceale sanitare, reteaua de cunostiinte);

- atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate.

Page 42: CURSUL NR 3 Management

Selectia si incadrarea personalului reprezinta componente majore ale functiunii de personal ce se desfasoara cu participarea managementului unitatii sanitare.

Selectionarea si incadrarea personalului se bazeaza pe urmatoarele elemente:

- studii atestate de certificate sau diplome;- vechimea in munca;- postul detinul anterior;- calitatile, cunostiintele, deprinderiile,

aptitudinile si comportamentele persoanelor in cauza.

Page 43: CURSUL NR 3 Management

Selectia consta intr-un ansamblu de procese de analiza a calitatilor si pregatirii profesionale a candidatilor in scopul numirii pe posturile vacante.

In Romania metodele si tehnicile folosite pentru selectia personalului medical sunt urmatoarele:

1. convorbirea cu candidatii recrutati – interviul;2.cercetarea referintelor;3. probele de verificare a cunostiintelor;

Page 44: CURSUL NR 3 Management

1. Convorbirea cu candidatii recrutati – interviulDatele personale ale candidatului cuprinse in CV-uri sau formularele

completate in vederea inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau un reprezentant al sau cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei vacante.

Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice metoda interviului constituie o metoda importanta de selectie a personalului.

Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiei reprezinta una din metodele cele mai eficiente de selectie a candidatilor.

Aplicand-o, se asigura in general stimularea candidatului de a relata despre experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale.

Limitele metodei constau in:- dificultati in conceperea unui sistem unitar de apreciere a

candidatilor;- caracterul subiectiv al rezultatului interviului. Avantajul pe care-l prezinta aceasta metoda rezida in increderea personala

in candidat a examinatorilor care efectueaza selectia.

Page 45: CURSUL NR 3 Management

2. Cercetarea referintelor si calificarilor candidatilor

Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ce priveste selectia candidatilor. Din urma referintelor se pot obtine informatii suplimentare privind activitatea candidatului, detalii ale comportamentului acestuia, relatiile cu colegii si superiorii sai si in general, despre eficienta realizarilor sale. Se pot obtine referinte utile de la unitatea de invatamant absolvita de candidat, fostii colegi sau sefi ai acestuia.

Page 46: CURSUL NR 3 Management

3. Probele de verificare a cunostiintelorProbele de verificare a cunostiintelor sunt metode

stiintifice de selectie a personalului medical, constand in participarea candidatilor la un examen sau concurs, utilizandu-se teste de cunostiinte si probe practice.

Comisia de examinare a candidatilor selecteaza din numarul candidatilor pe aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant.

In scopul eliminarii subiectivismului se utilizeaza si teste de aptitudini si deprinderi. Finalitatea lor consta in masurarea si aprecierea unor elemente privind aptitudinile si calitatile candidatilor.

Page 47: CURSUL NR 3 Management

Elaborarea criteriilor de apreciere a calitatilor persoanelor cerute pentru indeplinirea unui gen de activitate face obiectul psihotehnicii.

Testele alcatuiesc o metoda psihologica de investigare constand din una sau mai multe probe, identice pentru toti candidatii, cu o grila de apreciere a realizarii lor si de masurare a performantelor.

Psihotehnica urmareste stabilirea unui raport intre insusirile fizico-psihice ale candidatului, conditiile de munca si specificul activitatii.

Activitatea de selectie a personalului implica respingerea unor candidati.

Scopul selectiei consta in descoperirea candidatului care corespunde cel mai bine postului sau functiei vacante.

Candidatilor respinsi trebuie sa li se comunice motivul respingerii si posibilitatile pe care le au in continure pentru a fi incadrati pe alte posturi.

Page 48: CURSUL NR 3 Management

FORMAREA SI PERFECTIONAREA PERSONALULUI

Prin formarea personalului sunt desemnate procesele prin care salariatii isi insusesc intr-un cadru organizat, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si comportamentele necesare exercitarii unor ocupatii necesare unitatii respective.

Activitatea de formare a personalului se afla in stransa legatura cu cea de perfectionarea a acestuia, reprezentand anamblul proceselor prin care salariatii unei unitati sanitare isi imbogatesc, in baza frecventarii unor programe organizate special de unitatea respectiva sau institutii de invatamant superior, cunostinte, aptitudini, deprinderi si comportamente in domenii in care au deja o calificare de baza, in baza realizarii la un nivel superior a obiectivelor si sarcinilor ce le revin.

Page 49: CURSUL NR 3 Management

Programele de formare si perfectionare, in functie de esalonarea realizarii se impart in continue si discontinue.

Programele continue se deruleaza intr-o singura perioada, fara intreruperi, in afara sarbatorilor legale, fiind utilizate in special pentru formarea de specialisti.

Avantajele programelor continue sunt: - concentrarea cursantilor asupra continutului

procesului de pregatire;- continuitatea procesului de invatare;- favorizarea schimbului de opinii intre participanti.Dezavantaje : - persoanele implicate in procesul de

pregatire continua sunt dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in realizarea obiectivelor compartimentelor implicate.

Page 50: CURSUL NR 3 Management

Programele discontinue implica doua-trei subperioade de pregatire intr-o institutie cu profil didactic, dupa care personalul implicat in programul de pregatire discontinua isi reia activitatea la locul de munca.

Avantajul consta in reducerea problemelor cauzate de absenta personalului, data fiind scurtarea perioadei compacte in care lipseste.

Page 51: CURSUL NR 3 Management

EVALUAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI

Evaluarea personalului cuprinde ansamblul proceselor prin intermediul carora se emit judecati de valoare asupra salariatilor dintr-o unitate sanitara, in calitate de titulari ai unor posturi, in vederea relevarii elementelor esentiale ale modului de realizare a obiectivelor, sarcinilor si de exercitare a competentelor si responsabilitatilor, a acordarii de recompense si/sau sanctiuni, a stabilirii modalitatilor de perefectionare a pregatirii si a continuarii perspectivelor de promovare.

Evaluarea asigura suportul informational atat pentru decizii privind acordarea recompenselor, promovare, perfectionare, cat si pentru decizii strategice si tactice care se bazeaza intr-o proportie apreciabila pe calitatea resurselor umane.

Page 52: CURSUL NR 3 Management

Un rol important in procesul de evaluare il joaca metodele si tehnicile de evaluare care se impart in : generale si speciale.

a) Metodele generale de evaluare sunt: notatia, aprecierea globala si aprecierea functionala.

Notatia – consta in acordarea unei note care exprima gradul in care titularul unui post realizeaza obiectivele circumscrise acestuia.

Aprecierea globala – consta in formularea unor evaluari generale prin care se sintetizeaza principalele calitati, in special, munca si rezultatele in munca ale persoanei respective. Aprecierea globala se concretizeaza in calificative.

Aprecierea functionala consta in formularea unei evaluari pe baza compararii calitatilor, cunostintelor, aptitudinilor, deprinderilor si comportametelor unei persoane, cu cerintele postului actual sau avut in vedere a i se atribui, punand in evidenta concordantele si neconcordantele constatate.

Page 53: CURSUL NR 3 Management

b) Metodele de evaluare speciale sunt folosite doar pentru anumite categorii de personal, in special managerii si specialistii de inalta calificare.

Dintre metodele din aceasta categorie cele mai frecvent intrebuintate sunt:

cazul, testele de autoevaluare, centrul de evaluare.

Page 54: CURSUL NR 3 Management

Cazul – presupune constituirea unei comisii de evaluare care examineaza munca persoanei in cauza in vederea luarii unei decizii importante referitoare la aceasta sau pentru elucidarea unor dubii. Comisia de evaluare cuprinde 5-7 persoane, intre care: seful ierarhic direct al persoanei evaluate, alti manageri si specialisti de la compartimentul de specialitate.

Avantajele folosirii metodei constau in eliminarea in mare masura a subiectivismului si caracterul multilateral al acesteia.

Metoda testelor de autoevaluare consta in una sau mai multe baterii de teste, concepute special pentru titularii anumitei categorii de posturi. Managerii respectivi compara rezultatele complectarii testului cu rezultatele etalon ale tesului sau incadreaza punctajul realizat in grila de evaluare pusa la dipozitie o data cu bateriile de teste.

 

Page 55: CURSUL NR 3 Management

Centrele de evaluare reprezinta un sistem specializat de evaluare ce consta in evaluarea persoanei in cauza, timp de 3-5 zile, printr-un complex de metode de evaluare: jocuri manageriale, teste psihologice, discutii in grup fara conducator, teme pregatite individual, dezbateri de cazuri etc.

In perioada in care persoana in cauza da aceste probe, singura sau impreuna cu alte persoane, aflate in aceeasi situatie, este observata de membrii grupului de evaluare, pe baza unui ghid de evaluare special elaborat. In final, pe baza rapoartelor intocmite de acestia, in urma dezbaterilor se stabileste evaluarea finala insotita de o recomandare privind decizia ce urmeaza a fi luata.

Un mijloc de valorificare a rezultatelor evaluarii personalului o reprezinta promovarea.

Criteriile de promovare a personalului sunt: studiile, vechimea in munca, postul detinut anterior, calitatile, cunostinele, deprinderile si aptitudinile.

Page 56: CURSUL NR 3 Management

MOTIVAREA PERSONALULUI

Motivarea ca fundament al functiei de antrenare presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si moral-spirituale cu rezultatele obtinute de catre personal in realizarea obiectivelor.

In functie de modul de conditionare al satisfactiilor personalului, de rezultatele obtinute, motivarea poate fi pozitiva sau negativa.

Page 57: CURSUL NR 3 Management

Motivarea pozitiva are in vedere cresterea contributiei personalului la realizarea obiectivelor unitatii respective, pe baza amplificarii satisfactiilor sale din participarea la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite.

Motivarea pozitiva, prin numeroasele satisfactii pe care le genereaza, contribuie la ridicarea moralului si dezvoltarea individuala a salariatilor, la conturarea unui climat organizational propice muncii si performantelor ridicate in organizatie.

Motivarea negativa vizeaza sporirea contributiei personalului la indeplinirea obiectivelor organizatiei prin diminuarea satisfactiilor (reduceri de salarii, amenzi, retrogadari, mustrari, invective etc) in procesul muncii sau a amenintarii cu reducerea lor, daca sarcinile si obiectivele de realizat nu sunt realizate.

Motivarea negativa prin generarea de frecvente insatisfactii la salariatii organizatiei contribuie la un moral scazut al acestora, la inhibarea lor si instaurarea unui climat organizational tensionat, defavorizant obtinerii unor rezultate perfomante.

Page 58: CURSUL NR 3 Management

In functie de natura mijloacelor utilizate pentru motivarea personalului se disting doua tipuri de motivare: economica si moral-spirituala.

Motivarea economica- reprezinta motivarea ce vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de ordin economic ale salariatilor, principalele motivatii utilizate fiind: salariile, primele, participarile la profit, gratificatiile, penalizarile la salariu, imputatii financiare in cazul unor erori si/sau lipsuri din gestionarea resurselor organizatiei, amenzi pentru savarsirea de abateri.

Motivarea moral-spirirtuala vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de natura moral-spirituala, ce vizeaza aptitudinile si comportamentele salariatilor.

In realizarea motivarii moral-spirituale se folosesc ca motivatii: acordarea de catre manageri a increderii in salariati, exprimarea de multumiri si laude, evaluarea contributiei cu caracter general sau sub forma de critici, lansarea de avertismente, mustrari si invective, acordarea de titluri onorifice, medalii etc.

Page 59: CURSUL NR 3 Management

In functie de natura relatiilor motivationale care se produc si amplasamentul sursei care genereaza efectul motivational, motivarea este intrinseca sau extrinseca.

Motivarea intrinseca (interna)- consta in determinarea salariatului sa se implice pentru a atinge rezultate la locul de munca, intrucat prin aceste procese el obtine satisfactii ce tin de eul si de personalitatea sa.

Motivarea intrinseca este centrata pe individ, fiind o relatie intre asteptarile, pereceptiile si simturile sale si continutul muncii si al comportamentului sau, pe care nemijlocit le realizeaza. Motivarea intrinseca este rezultatul participarii salariatului in cauza la activitatile unitatii resepctive. In lipsa participarii, motivarea intrinseca nu se manifesta.

Motivarea extrinseca (externa)- consta in determinarea salariatului sa se implice, sa obtina rezultate la locul de munca pentru ca acestea vor genera din partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral-spirituale care ii vor produce satisfactii.

Motivarea extrinseca este o relatie individ-organizatie, avand drept continut satisfacerea asteptarilor salariatului fata de reactiile organizatiei fata de el, in raport cu eforturile, comportamentul si rezultatele sale.

Page 60: CURSUL NR 3 Management

In functie de personalitatea umana avuta in vedere cu prioritate, delimitam doua categorii de motivare: cognitiva si afectiva.

Motivarea congnitiva vizeaza dimensiunea intelectuala a salariatului, bazandu-se pe satisfacerea nevoilor individuale de informare, de a cunoaste, a invata, innova si a “controla” mediul in care isi desfasoara activitatea.

Pentru realizarea motivarii cognitive managerii apeleaza la motivatii formale, informale, economice si moral-spirituale, specific fiind faptul ca utilizarea acestor motivatii este centrata pe dezvoltarea si folosirea capacitatii intelectuale a salariatilor, subordonata derularii proceselor de munca si indeplinirii obiectivelor in cadrul organizatiei.

Motivarea afectiva vizeaza dimensiunea afectiva strict umana a salariatului, concetrandu-se asupra satisfacerii nevoilor sale de ordin sentimental in cadrul organizatiei. Motivarea afectiva are in vedere ca salariatul sa se simta bine la locul de munca, sa fie apreciat, simpatizat de colegi, sefi si subalterni, sa se manifeste fata de el simpatie si consideratie, sa se bucure de prestigiu etc.