Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiROLII\ND, ROMAINMahatma Gandhi/Romain Rolland; trad.: GabrielAwam. -Bucuregti: Herald, 2019

Bibliogr.

ISBN 978-973-117-7 6s-2

I. Avram, Gabriel (trad.)94(540)"19" Gandhi,M.K.M.929 Gandhi,M.K.M

Romain Rolland,MahatmaGandhi"Editions Delamain, Boutelleau et C-ie,

Paris, 1924.

Romain Roltand

MAHATMA GANDHI

O VIATA LEGENDARA

Edifia a II-a

Traducere din limba francezd gi prefafd:GABRIEL AVRAM

EDTTURA *b r+enruo' Bucuregti

CUPRINSAUTOBIOGRAFII

ALE UNOR OAMENI CELEBRI

LevTolstoi o Spovedanie

Charles Darwin o Vtalamea

Benjamin Franklin o Povestea vielii mele

Sigmund Freud o Viala mea gi psihanaliza

Mark Twain o Capitole dtn autobi.ografia mea

Victor Hugo r Autobiografia mea intelectuald.

Nikola Tesla o InvenStile mele

William Butler Yeats o Memorii

Frederick Douglass o Vialaunui sclav ameri.can

Ecaterina cea Mare o Memoriile Earinei

care a schimbat lumea

Virginia Woolf c Jurnalul unei scriitoare

CuvAnt-inainte

Mulfumiri

Capitolul ICapitolul II

Capitolul IIICapitolul IV

Capitolul V

Note

5

19

21

68

99

t281"53

167

CAPITOLUL I

M ar ele suflet M ahatmal,Omul care s-a fdcut Una cu Ftinfa universului.

Ochi intunecafi gi cenugii. Un omule| sldbuf, cu

fa-td ingustd, cu urechi mari gi depdrtate de cap. Cu o

bonetd albd pe cregtet, imbrdcat cu un vegmAnt dinstofd albd simpld, cu picioarele goale. Se hrdnegte cu

orez gi fructe, nu bea decAt api, se culcd pe podea,

doarme pufin gi muncegte fdrf, incetare. Nu pare sd-ipese de trupul sdu flzic. Ceea ce te izbegte la inceput,in cazul lui, este o expresie d.e mare rdbdare ;i de iubirenefdrmuritd. W.W. Pearson, care s-a intdlnit cu el inanul 1913, in Africa de Sud, l-a asemuit cu SfentulFrancisc din Assisi. E simplu ca un copilz, blAnd gi

politicos chiar gi cu adversarii3, de o sinceritate fdripatd4. Se judecd pe sine cu modestie, scrupulos pAnd

la ezitare, pdrAnd cd spune: ,,M-am ingelat"; nu-gi

ascunde niciodatd erorile, nu face niciodatd compro-misuri, nu face uz de nicio diplomafie, se feregte de

22 MAHATMA GANDHI: O VIAIA LEGENDARA

oratorie sau, mai bine zis, nici nu se gdndegte sd facduz de eas; ii repugnl sfl se dezldnfuie in chip de oratorla manifestirile populare, manifestdri in care uneoricorpul sdu flrav este cAt pe ce si fie strivit, in absenfaprietenului sdu Maulana Shaukat Ali, care il apdrd cutrupul sdu atletic; este li.teralmente bolnav din pricinamulfimii care tl adord6; in addncul sufletului, simteaversiune fafa de mobocracy., nu are incredere innorodul nestdpAnit; nu se simte in siguranfa decAtintr-un anturaj mic gi este fericit doar in singurdtate,ascultdnd de acea still small vofce (,,mica voce interi-oard tdcutd") care ii Spune ce sd facd7. . .

Iatd omul care a ridicat la luptA trei sute de mili-oane de hindugi, care a zguduit Imperiul Britanic gi ainaugurat in politica omeneascd cea mai importantdmigcare de 2 000 de ani incoace.

Numele sdu adevdrat esteMohandasKaramchandGandhi. S-a ndscut intr-un sdtuc semiindependent dinnord-vestul Indiei, la Porbandar, oragul alb, aflatldngd Marea Oman, ia 2 octombrie 1869, in sAnul uneirase nestdpAnite, agitate, care pAnd mai ieri se istoveain rdzboaie civile. O rasd practice, avAnd un dezvoltatsiml al afacerilor, gi care strdbdtea rutele comercialedin Aden pAnd la Zanzibar. Bunicui si tatdl sdu au fostprim-ministri, amAndoi cdzAnd in dizgratie din cauza

'Preluarea conducerii unei societdJi de cdtre gloatd.(N. tr.)

CAPITOLUL I

firii lor independente, flind forfafi sd renunfe Ia putere,

viata fiindu-le ameninfatd. Gandhi fdcea parte din-

tr-un mediu avut, a primit o educa{ie aleasd, era inteli-gent gi cultivat, degi nu aparfinea castei superioare.

Parinlii sdi aparfineau de gcoala jainista a hinduis-mului, promovAnd o fiiosofie al cdrei mare principiuera ahimsds, principiu ce trebuia sd se afirme triumfd-tor in intreaga lume.

Pentru jainigti, iubirea ($i nu inteligenfa) repre-

zintd calea care duce spre inima iui Dumnezeu. Tatdl

lui Mahatma nu punea niciun pret pe bani gi le-a

ldsat pufind avere urmagilor, pentru cd igi cheltuise

mai tofi banii pe opere caritabile. Mama viitoruluiconducdtor al Indiei era o fiintd extrem de religioasd,

un fel de SfAntd Elisabeta a hindugilor, care postea,

fdcea pomeni gi ingrijea bolnavii. in sAnul familiei, se

citeau regulat texte din Rdmdyana. La inceput, edu-

cafia micului Mahatma i-a fost incredinfatd unuibrahman, care iI punea sd repete textele lui Vishnue.

Dar mai tArziu, acesta se pldngea cd nu s-a iniliatsuflcient in sanscrit5, iar unul dintre repropurile pe

care Ie adresa educafiei de tip englez era cd aceasta ilface sd piarda comorile limbii sale tradiiionaie. Cu

toate acestea, s-a pus bine la punct cu scripturile hin-duse, dar nu a citit Vedele qiUpanigadele decAt in tra-duceri10. in vremea cAnd inc[ era Ia gcoalS, a traversato gravd crizd religioasA. Revoltdndu-se impotriva

23

?4 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA

hinduismului idolatru gi degenerat, a crezut o peri-oadd cd trebuie sd devind ateu. impreund cu unii din-tre colegii sdi, a comis gi impietifi precum consumulde carne sdvArgit pe ascuns (cel mai groaznic sacrile-giu pentru un hindus!), dar a sfdrgit prin a f, cuprinsde oroare gi dezgustll.

Cdsdtorit de tAndr12, la noudsprezece ani a ple-

cat sd-gi completeze studiile ln Marea Britanie, laUniversitatea din Londra gi la gcoala de Drept. MamaIui nu I-a ldsat sd plece decAt dupd ce acesta i-a pro-mis cd va respecta cele trei reguli jainiste, care con-

stau in abstinen{a de la consumul de vin, de carne gi

abstinenla sexuald. A sosit la Londra in septembrie1BBB. Dupd primele luni de incertitudini si deceptii *gi-a cheltuit cu naivitate banii si timpul pentru a

deveni, dupd cum spune chiar el, un gentlemanenglez -, a dus o viafd strictd gi a muncit asiduu.Prietenii si colegii l-au convins sd citeascd Biblia; darla acea vArstd incd nu era capabil sd o infeleagi. S-a

plictisit incd de ia primele carfi ale VechiuluiTestament gi nu a trecut mai departe de carteaExodului. Dimpotriv6, Ia Londra a descoperit fru-musefea cirfii Bhagavad GftA. A fost coplegit de

mlrefia acestei opere, cdci ea i se pdrea a fi luminade care avea nevoie acest micuf indian exilat.Bhagavad Gttd. i-a redegteptat credinla in suflet. A

CAPITOLUL I

recunoscut: ,,Pentru mine, mdntuirea era posibild

doar prin credinla hindus["13.

S-a intors in India in anui 189L. Tristd relntoar-

cere. Mama lui tocmai murise gi acest fapt i se ascun-

sese. A devenit avocat Ia inalta Curte din Bornhay.

CAfiva ani mai tArziu, a trebuit sd renunle la profesia

sa pentru cd a considerat-o imoratr5. Chiar in vreme

ce profesa avocatura, gi-a rezervat dreptul de a aban-

dona unele spete atunci cAnd i se pdrea cd acestea

aplrd o cauzd nedreaptd. in acele vrernuri existari

deja mari personalitdli indiene care au degteptat inel presentimentul misiunii sale viitoare. Aceste per-

sonaiitdli erau: regele fdrd coroanf, din Bombay, unparsi", Dadabhai, gi profesorul Gokhaie, amAndoi

fdcAnd dovada unei iubiri inflSc5rate pentru taraIor; Gokhale era unul dintre cei rnai lnzestrafi

oameni de Stat, flind printre primii care au militatpentru restaurarea educafiei indiene; Dadabhai era

fondatorul nafionalismului indian (dup5 mdrturiaiui Gandhi)14; ambii barbafi erau modeie de intelep-

ciune gi blAndele.

Dadabhai a fost primul care, stdpAnind ardoareajuveniid a }ui Gandhi, i-a oferit in 1892 prima ieclie

practicd de ahimsE in viafa publica; aceasta consta inpasivitatea eroicd" - dacd este posibil sd alaturi aceste

?5

. Adept al zoroastrismului. (N. fr.)

26 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA

cuvinte -,in elanul pasional al sufletului care rezistain fata raului nu prin rdu, ci prin dragoste. Vom reveniasupra acestor concepte magice care se constituieintr-un mesaj sublim adresat de India lumii intregi.

in 18g3, Gandhi a lnceput sd-gi manifeste acfiu-nile, care s-au desfdgurat pe durata a doud perioade:din 1893 pdnd in 1914 a activat in Africa de Sud, iardupa 1914, in India. Faptul ca actlvismul politic al iuiGandhi din Africa de Sud, vreme de 20 de ani, nu aavut ecou tn Europa este o dovada a ingustimii orizontului de gAndire al bdrbatilor nogtri politici, alistoricilor nogtri. ai gdnditorilor si al clericilor euro_peni, caci este o epopee a sufletuiui fara egal in vre_murile noastre, nu doar prin forla gi constanfasacrificiului, ci si prin victoria finald.

intre anii 1890 si 1891, in Africa de Sud, in specialin provincia Natal, se aflau aproxirnativ 1S0 000 deindieni. Afluxul acestei populatii str"dine provoca insAnui populatiei aibe sentirnente xenofobe, pe careguvernul oficial ie-a interpretat ca f,ind mdsuriostracizante, gi a dorit sA interzicd imigrafia asiatici_1or, fortAndu-i sd plece gi pe cei care apucaserd deja sdse stabileascd acolo. in urrna persecufiilor sistema-tice. viaga acestora devenise intolerahild: impozitemari, raiduri polilienegti umiiitoare, ultraje in public;eviclent, inclusiv lingaje, tdlharii gi distmgeri _ totuisub egida,,civilizagiei albilor,,.

CAPITO LU L I

ln 1893, Gandhi ajunge in Africa de Sud, fiindchemat Ia Pretoria pentru a pleda o cauzd importantf .

in acea vreme, nu clrnogtea nimic despre situafia

indienilor din Africa, gi incd de la primii pagi fdculi inprovincia Natal, in special in Transvaalul olandez,

avea sd cunoascd experienfe amare. Acest hindus

rafinat, care fusese totugi hine primit in Anglia gi care

pAnd atunci ii considerase pe europeni ca f,indu-i prieteni, a fost pus in situatia de a suferi cele mai grCIso-

lane umilinle: dat pe ugd afarh din hotetruri gi cobor6t

din trenuri, insultat, p5lmuit,lovit cu picioarele. S-ar

fi intors indatd in India, dacd nu ar f, avut un contractpe 12luni semnat cu clienfii s5i. Dar in anul in care a

zabovit pe acolo a invhjat ce insearnn5 stlpAnirea de

sine. Odata incheiat terrnenul de L2 luni, se grdhea sd

ajungS. in {ara sa, cAnd a afiat c5 guvernul Africii de

Sud pregdtea un proiect de lege care avea sA le

rdpeasc[ indienilor stabiliti acolo gi ultimele lihertAti.Indienii din Africa nu aveau puterea sa lupte cu auto-

ritafile, erau lipsili de voinld, neorganizafi gi demora-

lizati.l,e trebuia un lider, un suflet rrlare, si atunciGandhi s-a dedicat acestui ideal, ramdnAnd pe loc.

Atunci a inceput lupta epicd a unei rnari congti-

infe, Gandhi, impotriva forfei statale gi a maselor bru-tale. inca avocat in acea epoc5, Gandhi a inceput priua demonstra din punct de vedere juridic itregaiitatile

legilor de excludere a asiaticjlor. DAnd piept cu o

?7

28 MAi.IAI'MA GANfiIII: O \IIATA LEGENDARA

virulenta opozitie, a cAstigat ca\tza, dacd nu de facto,rn5car de jut"e, in fa{a autoritdfiior din Natal si dinLondra. A seinnat nenumdrate petifii, a infiintatCongresutr {ndian din Natal, a format o AsociafieEd"ricativd {nr.-l,iand, ia:'r mai tArziu a fondat un ziar,Xnrii{tn Opinion, publicat in englezd si in trei dialecteindiene. Apoi, dorind sd ie asigure compatrlofilor sdiun trai onorahil in Africa, pentru a-i apara mai bine, a

irrceput sa traiasca alaturi de acestia.

f-a |ohannesburg avea o clientela hogatdls, pe

care a ahandonat-o pentru a se ,,cdsf,tori" cu sdrdcia,dupA exe:nplul lui F'rancisc de Assisi. A lmpdrtasit tra-iui sdracdr:ios a.t indieniior persecutafi din Africa, a

tr5it tncerclrile lor gi le-a impus legea nonrezistenfei.ln X904, ia Fhoenix, in apropiere de Durban, a infiin-tat o colonie agricolA, pe baza ideilor lui Lev Tolstoi,pe care il adn'lira16. Acolo gi-a adunat compatriofii,le-a dat parcele de pamAnt spre a le cultiva 9i a fdcutcu ei legarnAntui soiernn al sdrdciei. El insugi fdceacele mai grele munci. Acoio, in acea colonie agricold,vreme de multi ani, acest popor tdcut a rezistat guver-n5rii oficiaXe. Gandhi gi-a retras compatrio{ii din orase,iar via{a industriald a fdrii a paralizat. A fost ca un felde grevd religioasS, impotriva careia orice violentAnu putea da rezultate, ca in vremurile Romei imperi-ale, care ti ostraciza pe primii cregtini. Dar foarteputini dintre acei cregtini au irnpins doctrina iertarii

CAPITOI.UL I

si a iubirii pAna in punctul culrninant atins de Gandhi,care le-a. venit in ajutor gi persecr.ltnr"ilr:r, ctLt"ts_-. et:aLr" st

eri ameninfati. Ori de c&i:e ori statul Africii cle Sild s-a

;-rftrat in fala unor gra\re periccle, Gancfhi a sr:s,nendat

starea de nonparticipane a indienilor la serviciilepublice qi a of'erit ajutor autoritiitiiclr. fn 1899" ?n tirn-pul Razboiuiui Burilor, a infiintat o fi}ial5 indiana a(lrucii Rogii, care a fosi de dcud ori citata pe c;:dini_;.l

rle zi, cu elogii pentru bravura det care a daf dcvat_ia intimpul rdzboiului. in 19t14, a izhucnit un foc;ii: cie

ciumd la Johannesl:u.rg, iar G;ararihi a infrin{al urr spl-tal. in 1906, l:a;tinasii s-au. rasculat tr-l Nata-l, iartlandhi a luat parte tra rdzhoi, in fruntea uni:i corp de

brancardieri, fapt pentru care guvernul d-in Natal i-arnullumit in rnod puhiic.

Dar aceste servicii nabile nu aLt potolit filrla xeno-lirbilor. Aruncat in lnchisoare in rnai multe rAnduriT.chiar Ia scurtd vrerne dup6 ce prinr-ise rnu.lturnirileoficialilor pentru serviciile aduse in tirnpul rhzboiuluirlin Natal, Gandhi a fost condamnat la rnuncEr silnic$,;r fost bdtut de populalia furioasals, iar odati aproaper:a a murit din cauza loviturilor prirnite.

Gandhi a cunoscut astfel toate suferintetre si te.rate

rrmilinfeie, dar nimic nu i-a schirnhat crerlinta in rnisi-unea pe care trehuia sd o indeplineasca. Dimpotrivd,suferinfa l-a intarit. ln 1908, ca r#spuns la vinlenlelerlin Africa de Sud, a scris faimoasa c;irticicfr intitulai5

7q

30 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA

Hind Swardj., o adevdratd evangheiie a iubirii ero-

iceie. Lupta Lui Gandhi a durat 20 de ani gi a atinspunctul culminant intre 1907 gi 1914. Guvernui Africiide Sud a emis fn grabd o nout lege de alungare a asi-

aticilor, in ciuda opoziliei englezilor luminati. Abia

atunci a organizat Gandhi ac{iunea de nonrezistenfiIa scard nafionald.

in septembrie 1906,Ia Johannesburg, indienii au

depus in mod solemn jurdmAntui ,,Rezistentei pasive".

Toti asiaticii care locuiau ln Africa de Sud, indiferentde rasd, de casth, de religie, de avere, sdraci sau bogali,

au aderat ia acest tip de rezistenf5. Chinezii din Africas-au raliat gi ei protestului indienilor. Guvernul a tri-mis la inchisoare rnii de indieni; din lipsa de inchi-sori, mulli au fost tinuti prizonieri in mine. Dar

recluziunea pf,rea sd exercite o atracfie speciald pen-

tru ace$ti dezmogteniti ai soartei. Generalul Smuts,

care era persecutoml sef, i-a numit Consci.entious

Objectors.-. Gandhi a fost incarcerat in trei rAnduri2o,

au existat gi mor{i, gi rnartiri, dar migcarea nu a sidbit;

dimpotrivd, a crescut in amploare. in 191-3, migcarea

iui Gandhi s-a rdspAndit din Transvaal pAnd in Natal,

iar nurneroasele greve, mitinguri de amploare gi unmarg in masd al indienilor prin tot Transvaalul au

sensibilizat opinia publica din Africa si din Asia.

. 0 Cartd indiana a drepturilor. (N. tr.)

.. Persoane care, dintr-un anumit motiv, refuzd servi-ciul rnilitar. (N. tr.)

CAPITNLUL I

Indignarea a cuprins intreaga Indie, iar viceregele,

lordul Harding, a devenit eI insugi ecoul acestornemr.rllumiri, intr-un discurs pronuntat Ia Madras.

NeirnblAnzita tenacitate gi fascinafia pe care oexercita acest mare suflet au cucerit inimile, iar for-

fele guvernamentale au trehuit sA se inciine in fafaacestei eroice blAndefi'Zl. CeI mai indArjit dintre ofici-ali, generalul Smr-lts, care in 1909 declara cd nu va

sterge niciodata din Constitufie paragrafui care-i

ostraciza pe indieni, a fost nevoit, la cinci ani dupS

aceea, sd anuleze acest paragraF2. 0 comisie imperi-ala britanicd i-a dat dreptate iui Gandhi, in general,

asupra tuturor revendicarilor formulate de acesta. in1914, o ordonanfd a suprimat impozitul de trei iivreimpus indienilor gi a acordat drept de rezidenfd tutu-ror ceior din Natai care doreau s5 rdmAnd acolo ca

lucrdtori liberi. Dupd 20 de ani de sacrificii, migcarea

de nonrezistenfh a invins.Mahatma Gandhi s-a reintors in India avAnd pre-

stigiul unui iider. $i acolo o rnigcare nafional.d de

independenfe era pe cale sd izbucneascd., lncd de lainceputul secolului. Cu 30 de ani inainte, se infiinfaseun Congres nafional indian la inifiativa cAtorva englezi

inteligenti: A.O. Hurne, sir William Wedderburn, Iibe-rali ai epocii victoriene care, cll mulfi ani inaintea luiGandhi, rnenfinuserd o stare de lucruri ioialjstd,incercdnd sd irnpace interesele trndiei cu suveranita-

31