magna carta liberei Întreprinderi Şi interesul public

7/18/2019 Magna Carta Liberei Întreprinderi Şi Interesul Public

http://slidepdf.com/reader/full/magna-carta-liberei-intreprinderi-si-interesul-public 1/6

Magna Carta liberei întreprinderi şi interesul public

Legile dreptului concurenţei în general, şi Legea Sherman înspecial, constituie Magna Carta liberei întreprinderi. Sunt la fel de

importante pentru conservarea libertăţii economice şi sistemului nostruneîngrădit de afaceri precum este Declaraţia Drepturilor pentruprotearea libertăţilor fundamentale ale persoanei. !ar libertatea garantatăfiecărei întreprinderi, indiferent de c"t de mică ar fi, este libertatea de aconcura#.

Dreptul concurenţei guvernea$ă relaţiile de competiţie dintre agenţiieconomici pentru conservarea clientelei lor, dar şi c"ştigarea clienteleirivalilor printr%o conduită care să nu includă practicile patologice inter$ise

de lege.Legiuitorul urmăreşte printr%o serie de reglementări să pă$eascăbuna şi libera desfăşurare a competiţiei economice deoarece numai pe opiaţă liberă de abu$urile arbitrare ale unor agenţi se pot înt"lni forţelecererii şi ofertei pentru stabilirea preţului unui bun sau serviciu şisatisfacerea nevoilor societăţii în cel mai eficient mod.

&inalitatea dreptului concurenţei nu este, aşa cum s%a susţinut la începuturile sale, de$binarea marilor monopoluri industriale pentrudesconcentrarea pieţei, şi nici protearea afaceriştilor ineficienţi deriscurile asumate, aşa cum a evoluat pe parcursul secolului '' şi cumeste abu$iv întrebuinţat deseori de către reclamanţii care urmărescşicanarea competitorilor. Dacă în trecut au fost date diferite interpretărilegilor concurenţei şi scopului acestora, cu precădere în doctrinadreptului anglosa(on în care s%a de$voltat, în pre$ent acestereglementări sunt ustificate de protearea interesului public alconsumatorilor ), piaţa şi concurenţa liberă fiind doar miloacele prin careacest interes poate fi atins cu eficacitate*. +otuşi, se susţine că o piaţă

1 United States v. Topco Assocs., Inc., 405 U.S. 596 (1972), p. 610

(http:s!p"e#e.$!stia.co#!s405 596case.ht#%)

2 Stanci! &. '"pena"!, T"atat de &"ept 'o#e"cia% o#*n, +diia a II-a, Unive"s!%

!"idic 2011, p. 105-106/ heo"hi!, i, op. cit., p. 19/ A"tico%!% 1 din 3eea

'onc!"enei ". 21 din 10 ap"i%ie 1996/ ohn . i"ood, o8e"t . 3ande, The

!nda#enta% oa% o; Antit"!st: <"otectin cons!#e"s, not inc"easin e=cienc>,

ot"e &a#e 3a evie ?o%. @4, Iss!e 1, p. 191-24

'"istina !tac!, 3eis%aia conc!"enei. 'o#enta"ii Bi eCp%icaii, A%% ec 2005,

p. 112

http://supreme.justia.com/us/405/

http://supreme.justia.com/us/405/



complet lipsită de reglementări ar duce la abu$uri şi baroni industriali-care ar controla piaţa- în detrimentul consumatorilor. ste nevoie deintervenţia guvernului pentru stabilirea echilibrului- şi apărareapublicului. şecul pieţei în a oferi ce este mai bun pentru agenţii de peaceasta trebuie reparat prin puterea statală, pentru binele publicului carealtfel ar fi le$at în goana după profit de interese private antagonice

ustiţiei şi unele faţă de altele./entru o mai bună înţelegere a acestei politici legislative trebuie

anali$ată critic perioada sa de concepţie. 0n cea de%a doua umătate asecolului al '!'%lea, capitalismul aproape neîngrădit al Statelor 1nite ale

2mericii a deschis calea îmbogăţirii şi de$voltării continentului, dar maiales a unora dintre cei mai sclipitori antreprenori ai istoriei, care au

înţeles că bogăţia nu este o cantitate fi(ă de transferat de la o persoanăla alta, ci este creată în urma producţiei şi schimbului de valori 3bunurisau servicii4 cerute de către alţi indivi$i ai societăţii. Legile şi Constituţiaţării proteau proprietatea privată, garantau principiul pacta suntservanda, stabileau o politică monetară sănătoasă legată de etalonulaur, inter$iceau barierele comerciale dintre state şi, cel mai important,enumărau limitativ puterile Congresului privind intervenţia legislativă învieţile cetăţenilor 5. 0n consecinţă, piaţa afacerilor americane eraguvernată nu de ordinele îndoielnice ale agenţiilor guvernamentale care

stabilesc astă$i mediul şi limitele comerţului, ci de legi simple şi principiulcaveat emptor, care se dovedea un pa$nic mai bun pentru interesulfiecăruia în parte dec"t o agenţie statală pentru interesul general.

0nsă aceasta era departe de o economie complet liberă, fiindsupusă vicisitudinilor unor tarife protecţioniste, politicilor arbitrare ale uneibănci centrale şi subvenţiilor acordate unora pentru lucrări de

îmbunătăţire a infrastructurii, mai ales căilor ferate. !storia arată căefectele acestor practici au fost nocive at"t pentru afacerişti c"t şi pentru

cetăţeni, iar perioada lipsită de o autoritate centrală în domeniul bancar dintre #6*7 şi 8ă$boiul Civil s%a dovedit a fi cea mai sănătoasă înansamblu. 0n urma 8ă$boiului Civil, stabilindu%se ca obiectiv naţionalconstruirea unei căi ferate transcontinentale, guvernul federal a acordatcătre două companii, ce aveau să pornească din puncte opuse pentru ase înt"lni la miloc, bani şi terenuri pe fiecare milă construită. 2stfel s%aintrodus un element de concurenţă-, firma cea mai eficientă dob"ndindsubsidiile cele mai mari. Ca în toate intervenţiile guvernamentale, însă,

4 'onstit!ia State%o" Unite a%e A#e"icii, A"t. 1, Dn specia% Seci!ni%e @, 9 Bi 10

(http:.!sconstit!tion.netconst.ht#%)



efectele au fost contrare intenţiilor nobile9 în goana pentru acoperireadistanţei celei mai mari în timpul cel mai scurt, antreprenorii- politici audus o campanie de construcţie risipitoare, irosind importante resurse şicapital. Scandalul companiei de construcţie Credit Mobilier ale căreiacţiuni au fost date cu titlu de mită membrilor Congresului, urm"nd capreţul acestora să fie manipulat prin costuri artificial de mari datorităfinanţării publice, a fost motivaţia şi conclu$ia logică a politiciiintervenţioniste. 1nii susţin că asemenea înt"mplări sunt inevitabile şie(cepţionale, însă lecţia neînvăţată se repetase în industria transportuluimaritim unde un antreprenor- asemănător a irosit milioane de dolarisubvenţionaţi p"nă ce a fost falimentat de baronul profitor-nesubvenţionat Cornelius :anderbilt;.

!storicii condamnă episodul şi recunosc că politica intervenţionistăa guvernului a condus la corupţie, însă maoritatea o apără susţin"nd căun sistem de subvenţii era esenţial unei căi ferate transcontinentale.

2cest argument des înt"lnit este dobor"t de cariera magnatului <ames <.=ill. 0n timp ce companiile subvenţionate construiau căi ce aveau sănecesite reparaţii în scurt timp, <ames =ill a finanţat şi planificat cea maiscurtă, profitabilă şi lipsită de corupţie rută transcontinentală. Deşi ască$ut constant preţurile pentru pasageri şi mărfuri, calea ferată >reat?orthern a fost singura transcontinentală care nu a falimentat o singură

dată. 1rm"nd o filosofie de afaceri riguroasă, =ill a condus cele maieficiente căi ferate ale continentului, promov"nd e(porturile în condiţiiavantaoase cumpărătorilor 3căci era convins că se poate auta pe sinenumai aut"ndu%i pe ceilalţi4, e(tin$"ndu%se doar în limita profiturilor şidovedind o înţelegere e(traordinară a economiei de piaţă şi a roluluipreţurilor. /e bună dreptate, nu se temea de competitori, ci de intervenţiaguvernului pe piaţă. La presiunile publicului în urma abu$urilor născutetocmai dintr%o asemenea intervenţie anterioară, s%au inter$is ratele de

transport discriminatoare- şi s%au forţat companiile feroviare să publicepreţurile practicate. =ill, care oferea rate speciale pentru e(portul către

2sia, a fost nevoit să aleagă între a oferi tuturor aceleaşi preţuri scă$ute,lucru imposibil de practicat economic, sau să abandone$e comerţul cu@rientul. Criticile sale faţă de aceste reglementări ridicate în audierileSenatului au fost complet ignorate, iar legile reparatorii nu au făcut dec"tsă pedepsească antreprenorii de succes pentru problemele cau$ate de

5 ?ande"8i%t desEinase ante"io" Bi #onopo%!% %ea% din e Fo" pent"!t"anspo"t!"i%e pe ape%e sa%e. &!p co%aps!% econo#ic %a conc!"ena %!i ?ande"8i%t,

a !"#at pe p%an $!"idic Dn caG!% i88ons v. Hden.



diriarea politică a economiei, şi să ascundă adevărata origine aproblemelor. 1rmările imediate au fost scăderea e(porturilor cu 5AB şiconsecinţe grave pentru comerţul general. Sub steagul dreptuluiconcurenţei, trustul ?orthern Securities al lui <ames =ill a fost di$olvat la

îndemnul /reşedintelui 8oosevelt, cu toate că de la crearea sacompetiţia nu fusese le$ată iar preţurile scă$useră. Curtea Supremă aconsiderat că simpla e(istenţă a unui asemenea trust constituie oameninţare şi o restricţie asupra libertăţii de comerţ pe care Congresul a

înţeles să o recunoască şi să o apere, şi pe care publicul este îndreptăţitsă o aibă proteată7-.

2ceastă interpretare cu forţă de lege în de$voltarea dreptuluiconcurenţei în Statele 1nite a dat naştere unor consecinţe deosebit degrave pentru companiile a căror simplă mărime, indiferent de practici şirealităţi economice, era condamnată. 2cest ca$ evidenţia$ă urmărilenegative ale intervenţionismului, faptul că antreprenorii unei pieţe libere,ghid"ndu%se după profit şi nu interese politice, satisfac nevoile societăţiimult mai eficient dec"t guvernul, şi sensul în care dreptul concurenţeiacţionea$ă vătăm"nd eficienţa şi preţurile scă$ute. 0nsă în focaruldreptului concurenţei modern stă istoria celui mai notoriu monopolist,<ohn D. 8ocefeller, care arată cum monopolul şi alte practiciconsiderate dăunătoare consumatorilor nu sunt rele în sine şi nu pot

sub$ista pe o piaţă cu adevărat liberă. /rimul istoric detaliat alcompaniei lui 8ocefeller, Standard @il, conducătorul pieţei de petrol, afost publicat în #66# de urnalistul progresivist =enr Demarest Llod.8elata că producţia, e(portul, preţul domestic şi în străinătate EalerosenuluiF este de ani controlat de o singură corporaţie- care a împinsspre faliment, ori forţat să fu$ione$e, toate rafinăriile de petrol din ţară,mai puţin cinci din ?eG Hor şi altele c"teva lipsite de importanţă-. /rinconspiraţie- cu unele căi ferate pentru rabaturi, 8ocefeller a eliminat

competitorii care cumpărau petrol nerafinat, şi din po$iţia aceasta dictapreţul. 2 început să plătească mai mult dec"t costul pentru petrolnerafinat şi să v"ndă petrol rafinat pentru mai puţin dec"t costul. 2stfel,s%a încheiat prin a ne forţa să plătim oric"t pofteşte pentru erosen I-.Cea mai cunoscută istorie a companiei aparţine lui !da +arbell, amintită

6 o"the"n Sec!"ities 'o. v. United States, 19 U.S. 197 (1904), p. 27

(http:s!p"e#e.$!stia.co# !s19197case.ht#%)

7 en"> &e#a"est 3%o>d, The Sto"> o; a "eat onopo%>, At%antic onth%>, a"ch

1@@1 (s!8%inie"i%e #e%e) (http:.theat%antic.co#doc1@@10#onopo%>)

http://supreme.justia.com/

http://supreme.justia.com/



printre cele mai bune lucrări de urnalism ale secolului '', care îlcondamnă pe 8ocefeller pentru aceleaşi păcate. +arbell pre$intă piaţarafinatului de petrol ca una iniţial perfectă-, puternic desconcentrată şiconcurenţială, în care consumatorii primeau erosenul la preţurire$onabile- şi v"n$ătorii duceau o viaţă cinstită. 2cestea au sf"rşit c"nd8ocefeller a întins o m"nă mare, nimeni ştie de unde, pentru a le furareuşitele şi a le ştrangula viitorul-. Lecţia pe care o trag economiştii$ilelor noastre din istoria Standard @il este că pe o piaţă liberă carepermite practicile precum înţelegerile, fu$iunile, preţurile anormal- de

oase, etc., antreprenori precum 8ocefeller vor monopoli$a, vor dictapreţurile şi vor forţa consumatorii să contracte$e6.

@ cercetare mai atentă a istoriei indică altceva. 0ntr%adevăr, piaţapetrolului rafinat se apropia de o concurenţă perfectă-. !ntrarea pe eaconsta într%o investiţie de c"teva sute de dolari recuperaţi înmulţit dintr%osingură v"n$are de erosen. 2ceastă piaţă era de fapt incredibil derisipitoare şi suferea de o productivitate minimă, oferind produse instabilecau$atoare de accidente. Cererea era at"t de ridicată înc"t oricine puteaavea succes. 0nsă 8ocefeller a investit destul pentru a construi cea maimare rafinărie din Cleveland şi a aşe$at%o într%o $onă strategică careforţa transportatorii să concure$e pentru el, în timp ce restul le aşe$aul"ngă calea ferată pre$um"nd că vor avea transportul garantat. Cariera

sa în afaceri începuse încă din tinereţe, însă abia acum şi%a valorificat cuadevărat talentele pentru contabilitate şi economisire. /romov"ndinvestiţii în domeniul transporturilor, în cercetare şi în administrareaafacerilor, a angaat şi recompensat pe cei mai străluciţi indivi$i dinindustrie, cu autorul cărora a oferit pe piaţă cel mai curat şi stabilerosen la cel mai mic preţ. 8einvestind şi integr"nd vertical, şi%aacoperit costurile de depo$itare sau transport şi a comerciali$at produsederivate, evit"nd astfel orice risipă, pentru a aunge în scurt timp la o

productivitate şi profitabilitate în$ecită faţă de competitori. 2v"nd oproastă înţelegere a industriilor petroliere şi feroviare, !da +arbell a

@ <a!% "!#an, J3i;tin the o "o# Antit"!st,K o"t!ne, !ne @, 199@:

LMt"!st!"i%eN o"iina%eO #onopo%!"i c"eate p"in ;!Gi!ni, p"ec!# t"!st!% Standa"d

Hi%, sa! e#!%ato"ii si Dn ind!st"ii%e Gah"!%!i, hise>-!%!i, sa! !%ei!%!i din

s#*na de in, pent"! a eCe#p%iEca c*tevaOe"a! deschis intenionate s e%i#ine

conc!"ena, pent"! ca p"e!"i%e s poat E "idicate p*n %a o"ic*t a" d!ce

co#e"!%. ! e"a nevoie de !n o# de Btiin pent"! a-Bi da sea#a c acesta e"a

!n %!c"! "! pent"! cons!#ato"i Bi econo#ie Dn ansa#8%!.K(http:#one>.cnn.co##aaGines;o"t!ne;o"t!nePa"chive199@060@ 24492

indeC.ht#)



susţinut că nu se putea produce erosen ieftin şi că adevăratul avanta allui 8ocefeller stătea în conspiraţia transportului feroviar J. 0nsă8ocefeller a negociat preţurile prin punerea transportatorilor încompetiţie, garantarea unor mari transporturi regulate şi acoperirea unor costuri în înţelegeri e(trem de benefice căilor ferate. 2ceste înţelegeri nuerau nicidecum anticoncurenţiale, ci constau tocmai în esenţaconcurenţei9 o înt"lnire a cererii şi a ofertei pentru stabilirea unui preţbenefic ambelor părţi. Mai mult de at"t, aceste tipuri de reduceri erauaccesibile tuturor. 0n acea vreme cartelurile nu erau ilegale, dar 8ocefeller le%a criticat şi respins din motive de practicabilitate. 0nsă,

încerc"nd să stabili$e$e preţurile volatile şi să convingă alţi rafinatori sănu producă dincolo de puterile lor pentru limitarea risipei, Standard @il aacceptat să participe la unele înţelegeri cu scopul de a limita producţia şi

împărţi pieţele. 2cestea au eşuat aproape imediat, membrii carteluluineput"nd forţa cumpărătorii să achi$iţione$e la preţul lor, nici pe alţii sănu v"ndă mai ieftin. 8ocefeller s%a dovedit neinteresat de un asemeneaplan opus dorinţelor sale de a mări producţia, conving"ndu%se căsingurul mod de a eficienti$a piaţa era să achi$iţione$e el însuşi restulfabricilor. @liver /ane, cel mai mare competitor din Cleveland, aacceptat oferta generoasă a lui 8ocefeller, dar nu înainte de a verificaregistrele contabile ale Standard @il, arăt"ndu%se şocat de profitabilitateacompaniei. 8ocefeller a continuat campania de achi$iţii, oferind preţurimai mari dec"t valoarea fabricilor sau acţiuni Standard @il, alternativămult

http9KKGGG.consiliulconcurentei.roKuploadsKdocsKitemsKid6**)Krrc#%)A#*.pdf

9 Ida Ta"8e%%, The isto"> o; the Standa"d Hi% 'o#pan>, p. 7

(http:a"chive.o"detai%shisto">o;standa"00ta"8!o;t)

magna carta liberei Întreprinderi Şi interesul public

Documents