AflMinistraţiunea ?i Tipografia.BSAŞOV, piaţa mare №. 30.

Scrisori nefr&ncate no ae primesc. M&nuscripie nu se retrimet.INSERATE se primesc la AD­

MINISTRAŢIILE In Braşov şi la urm âtdrele Blrour! de anunolurl:

In Y ien a : N. Duke» Nachf. ■ax. AuQenfeld 4 Emerloh Lesner. Helnrioh Sohalak. Rudelf Moaşe. A. Oppetlks Nachf. Anton Oppellk. In B u d ap esta : A. V. Qoldber- oer, Eksteln Bernat. In Ham- Dtirg.’ Marolyl & Uehmann.

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ria garmond pe o ooldnă 6 or. fi 30 cr. timbra pentru o pu­blicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

RECLAME pe pagina a 3.a o seria 10 or. său 30 bani.

RE DAC ŢI UNEA,

Jb. "CT X- L S Z I

w f t A Z E T A “ i e s e î n f l â c a r e (Ji.

Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Pe un an 12 fl., pe s6se luni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentrn România şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franol. Se prenumeră la tote ofi-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentnl neutru Bra iiţAdmmistraţmnea, Piaţa n alt

Târgul Inului Nr. 30, ele cil I.: Pe un an 10 fl., pe şest luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă : Pe un ai 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pi' trti luni 3 fl. — Un esemplar 5 or. v. a. s6u 15 bani. — Atât abo­namentele c&t şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 105. Braşov, Joi 13 <25) Maitt. 1899.

Maghiarisare in infinit.Aşa am fost condamnaţi de sorte

se ne consumăm puterile şi se ne pierdem vremea cea scumpa, ce am pute*o folosi pentru alte bune şi fo- lositore, luptând mereu in contra nebunelor planuri şi încercări de m aghiarisare şi de cutropire a tutu­ror faselor vieţii n6stre naţionale, planuri şi încercări, cari ies din pa* n ent ca bureţii şi par a nu mai ave sfîrşit.

Astăcjî ni-se atacă limba, mâne scola, în a ltă cji biserica şi organi- saţia e i ; odată e vorba de maghia- risarea numelor funcţionarilor, er altă-dată de m aghiarisarea numelor localităţilor, văilor şi munţilor din ţeră. Şi pe când încă n’am isprăvit se ne dam s6mă despre tota estensiu- nea periculului dintr'o parte, etă că ne vedem atacaţi şi bombardaţi din drepta şi din stânga.

Am ajuns în statul modern un­guresc cu şovinismul violent pănă acolo, încât noi Românii dimpreună cu cele-lalte naţionalităţi, suntem din t6te părţile încinşi de focul mai m ult seu mai puţin vehement diri- g ia t asupră-ne din gurile revolvere­lor, puseilor, m itrallieuselor şi tunu­rilor înverşunaţilor combatanţi pen­tru ideia „statului naţional unitar m agh iaru.

E în adever curios a urmări ac­tiv itatea desfăşurată în dimensiuni mari şi c ’o grabă febrilă a maghia- risatorilor. încă n ’au început bine una şi se apucă de alta. După sfor­ţările miniştrilor de ju stiţia şi de culte a îndesui preoţimea naţionali­tăţilor în tâscul pregătit pentru ea prin sistemul machiavelic al ajuto- relor de stat şi al întregirei venite lor preoţesci, t6sc din care preoţii naţionalişti ne maghiari întraţî în ta ­larul lor cinstit preoţesc vor ave se iese îm pestriţaţi cu şinore unguresc! şi cu pene în pălăriă — urmeză acum paralel acţiunea pentru ma­ghiarisarea numelor localităţilor.

Se credea un moment, că fai- mósa lege privitóre la acésta bote­zare pe unguresce a numelor de lo­calităţi, a fost pusă pentru timp mai îndelungat la dosar. Dér cei-ce au presupus aşa ceva s’au înşelat.

Nu pot birui nici maghiarisa- torii cu munca stérpâ, ce li-o cau- sézá furia ce i-a cuprins, care se póte caractérisa numai cu cuvintele folosite odinioră de tata maghiari- sării Sechenyi, care a c|is, că trebue se facă şi din pietri Maghiari. Acum iese la lumină, că una din comisiu- nile nenumërate, cari sunt însărci­nate, spre paguba visteriei statului, cu acésta muncă nenorocită, şi care p0rtă numele de „comisiunea albu­mului comunelor din ţ0rău, a hotă- rît în şedinţa sa dela 16 Februarie a. c. se „reguleze44 mai întâiü nu­mele oraşelor şi după [aceea se se apuce de m aghiarisarea numelor ce­lorlalte comune mai mari şi mai mici.

Pe basa acestei hotărîri vine acum oficiul central statistic din Peşta se adreseze o circulară cu data de 8 Maiü cătră tóté primă­riile oraşelor cu „m agistrat regu latw, provocându-le se umple o cólá cu întrebări, ce li-s’a alăturat, pănă la finitul lunei acesteia.

Aceste întrebări se refer la di­feritele nume ale oraşelor în tóté limbile şi la alte numiri ce sunt în us etc. etc. cerêndu-se între altele së arate şi cum sună aceste nume după scrierea m aghiară etc.

Vom reveni asupra acestei cir­culare, ca şi care nu s’a mai pome­nit nicăiri de când esistă state în lume. Nici pe sfert nu sunt încă umplute nenumëratele coli de în­trebare, ce au inundat ţâra tot nu­mai în scopul de m aghiarisare şi centralisare, şi étá vin alte noue. Se mai 4ică acum cineva, că supuşii statului ungar nu sunt cei mai feri­ciţi pe întreg globul?

Desvglirea statuei Albrecht.In 21 Maiti n. s’a făcut în Viena des-

vălirea statuei archiducelui Albrecht c’o pompă deosebită. Timpul era admirabil. Afară de Maj. Sa monarchul, de faţă erau aprope toţi membrii casei domnitore, prin­ţul regent de Bavaria Leopold, t6te per­sonele princiare, ce se aflau în Viena, re- presentantul împăratului german, delega- ţiunile regimentelor, cari portă numele fos­tului archiduce, personagiile înalte din ar­mata austro ungară, din „Landwehra şi honTecjime şi un mare num£r de represen- tanţl din tote părţile ai armatei comune. Poporaţiunea Vienei încă a manifestat cel mai viu interes faţă de festivitate, ea însă din causa ângustimei locului n’a putut privi de apr6pe serbarea.

După orele 12 trupele desemnate au eşit în ţinută de gală cu musica în frunte şi şî-au ocupat locurile lor. Cătră 2 ore sosiră personele la desvălirea statuei. Puţin înainte de ora 2 sosi şi Maj. Sa. Mu*ica întonâ „Gotterhalte“ şi tobele su­nau Monarchul purta uniforma de mareşal cu ordinul Maria Teresia, având alături pe adjutantul suprem contele Paar.

După-ce sosi în cortul ridicat anume, arcniducele Bainer adresă monarchului o cuTântare, în care cjise, că îndată după mortea archiducelui Albrecht în şirurile ar­matei se concepu planul de a-se ridica o statiă neuitatului archiduce, care totdâuna a das la victoriă stogurile armatei. Armata se rimte fericită şi pătrunsă de-o adâncă gratitudine, că Maj. Sa a fost atât de gra­ţios să primâscă acestă statuă, ca un dar din partea armatei sale din incidentul ju ­bileului de 50 de ani de domniă. Vorbitorul încleiâ reînoind asigurările de fid e lita te ne- cliitită a armatei, care în cursul vâcurilor a staf tare şi va susţine şi pe viitor proba faţă ou Drî-ce adversar.

La acâstă vorbire Maj. Sa răspunse:„Mulţămeso pentru cuvintele înălţă­

tor», ce mi-a adresat Alteţa Vostră îu nu- meb armatei Mele. A fost o ideiă conce­puţi din sentimente măreţe, ca fericitului maieşal archiduce Albrecht, a cărui inimă şi jutere de fapte a fost dedicată proble- meor apărării şi nouă tuturor, să-i ridicaţi o s&tuă şi cu prilegiul unei i}ile de mare însemnătate să mi o dedicaţi Mie. Primesc

cu adâncă mulţămită acest monument dela armata Mie atât de scumpă. Fiă, ca aoel spirit, care a înfiinţat acâstă statuă, să pă­trundă ca o moştenire preţiosă a nostră pe aceia, cari după noi se vor lupta sub stin­dardul Austro-Ungariei pentru tron şi pa- triă. Să cadă acum vălul de pe statuă".

Vălul a că^ut, musicele intonară „Gotterhalte“, trupele au dat salvă, ăr ar­tileria de pe piaţa Schwarzenberg a dat 72 salve de tun. După acesta episcopul de tabără Belopotocky a sfinţiţ statua, apoi s’a servit un Te deum. S’a cântat apoi un imn ocasional.

Pe piedestalul statuei este gravată următorea inscripţiă: „Puterea armată a Austro-Ungariei, Majestăţii Sale împăratu­lui şi regelui Francisc Iosif I, supremului beliduce, pentru (]iua de 2 Decemvre 1898u.

După amia^i la ora 5 s’a dat un prând, la care au fost oficiali membrii casei domnitore, personele princiare străine, ata­şaţii militari şi număroşi oficerî, dr în re­duta pactului s’a dat o masă pentru cei­lalţi ospeţî. La prima masă Maj. Sa a go­lit un păhar în sănătatea domnitorilor străini, cari şi-au trimis representanţl la festivitate.

Sâra la 6ra 8 s’a dat o representaţiă la opera Curţii, la care au fost oficiali nu­mai oficerî. Cu acâsta serbările s’au sfîrşit.

Serbarea dilei de 10 Maiu îu Bncurescî.

Sărbarea dilei de 10 Maifl, ce s’a fă­cut alaliă erl în Bucure3cl, a fost favori- sată de un timp splendid şi a avut cel mai desăvârşit succes.

Afară de Bucuresci, lume multă din provincia a mişunat totă cjiua pe strade, dând oraşului un aspect de sărbăt6re ob- ştâscă. La decoraţiunea oficială a oapitalei, cu mult bun gust făcută, s’au adăugat de- coraţiunile caselor particulare, împodobite mai tote în calea Victoriei cu stegur* şi corone naţionale.

Serbarea a fost vestită capitalei în zotii dilei, cu 21 lovituri de tun. încă dela orele 9, stradele pe care avea să trecă cor­tegiul regal, începuseră a-se umple de lume. Pănă la ora 10 circulaţia devenise impo-

FOTLETONUL „GAZ. TRANSU.

0 poveste ciudată.— După Henry Z. —

„Sufletul mi-1 simt apăsat de-o melan­colia durerosă când noptea nâgră acopere totul, când ploia cade desă, âr vântul de tomuă lasă în urmă-i un ecou de jale. îm i amintesc vremile de altă-dată , când în nopţi întunecose de veghere trece pe dina­intea mea cruda reminiscenţă a unei iubiri pierdute pe veclu.

Astfel îmi vorbia un bun prietin al meu într’o seră ploi6să de tomnă. După ce ’şl resuci o ţigară în salonul elegant mobilat, umplut cu lumina tremurătore din- tr ’un candelabru, el se pregătea să-mi isto- risescă o aventură ciudată, care în viaţa lui de eremit i-a rămas ca o relicviă. Afară ploua gârlă şi sufla un viscol grozav. Întu­necimea nopţii făcea să nu vec}I la doi paşi. Prietinul meu, după-ce scose câte-va fumuri din ţigară, începu să istorisâscă:

E mult de atunci. Eram cam de două­

zeci de ani. Părinţi nu aveam, nici fraţi ori surori, er de rude puţin mă durea ca­pul. Studiam puţin şi-mi era de nesuferit viaţa uşuratică a celor, cari mă încunjurau. Ca să fiu cu atât mai retras, mi-am închiriat o casă la ţâră. Mă sculam cu ^iua ’n cap, făceam plimbări prin pădure, după amia^I eşiam la câmp şi culcat pe iarbă aşteptam amurgul sării, ca privind apunerea sorelui să simt farmecul naturei. Ierna făceam vâ- nătore şi mai ceteam. Aşa mi-am petrecut viaţa timp de trei ani.

Aici se opri şi pe fruntea lui trecu par’ că un nor, căci ea se încreţi. Apoi continua astfel:

Acum începe povestea mea. Era t6mnă. Piua fusese ploiosă, şi noptea ca şi asta. Un rece crivăţ sufla şi picurii de ploie se risipeau în jocul vântului. Priveam pe fe- restră şi sufletul meu posomorit simţia far­mecul unei astfel de nopţi. D’odată cineva bate la uşă şi deodată cu bătaia o şi des­chide. Când mi-am întors capul, văd îna- inte-ml un bărbat; el s’apropie de mine fără să-i fi cjis un cuvânt şi mă întreba, decă cunosc pe princesa C... — «Daa răs-

puisei involuntar. — „Alteţa Sa te r0gă să biövoescl a veni cu mine“.

O cunosceam şi vorbisem cu ea chiar în oai multe rânduri. Multe vorbe ciudate amau(]it cjicendu-se despre ea, mai ales însi de felul traiului isolat, ce-1 ducea în med aprópe sălbătic. Ea nu primia pe ni- ttenî şi nu se ducea aprópe nicăiri. Făcea me-orl câte o escursiune, dér şi atunci în- oţită numai de un servitor bătrân. Prin- esa era frumosă: figură palidă şi ovală, chl mari arcuiţi de nisce gene lungi şi ogre, ochi visători şi de-o durerosă me- lfacoliă.

Avea păr castaniu şi nicl-odată n-l purta frisat, o coafură simplă cu două bele cărând pe tâmple. Bijuteriile le des- piţuia şi un singur inel purta în degetul ce mic, având şi acesta în loc de piatră unmonogram cu corona princiară. Ea nu făca lux şi şedea la ţâră într’un vechiü casei ruinat.

Cu tot timpul urît, mă învălii într’o mára şi însoţit de trimisul princesei am porit spre castel. Ploua grozav şi vântul urla Tintre ramurele uscate. De-odată în-

trarăm în pădure. însoţitorul meu, care pă­rea de marmoră, avea faţă posomorită şi încadrată de-o barbă căruntă, avea priviri seriose şi creţele de pe frunte îi dedeau un aspect sinistru. El tăcea ca pământul, cu ochii plecaţi în jos şi cu mers apăsat şi regulat. Purta pălăriă calabresă, pe care din când în când fi-o îndesa pe frunte.

Arborii de alungul îngustei cărări se înalţau spre cer, ca nisce schelete. In cli­pele acele nu mă gândeam unde mă duc, nici nu-mi torturam mintea cu rolul pe care am să-l joc. Prea mult iubeam natura şi farmecul unei astfel de nopţi, decât să mă dau pradă la cugetări de felul aoesta. O admiraţiă fără de margini îmi producea totdâuna să văd cerul brăzdat de fulgere, să aud, cum tunetul se pierde în văi, să văd norii uriaşi plimbându-se pe infinitul lor ocean, şi să assult cum se deslănţue furtuna.

Era vijeliă şi mă aflam în pădure c’un om, pe care nu-1 mai vădusem nici­odată. Fulgerele ne luau vederea, trăsnetul cădea la doi paşi gata să ne isbâscâ, însă cu tote acestea tovarăşul meu habar n’avea :

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 105.—1899

sibilă şi ordinea a început să fiă greu men­ţinută.

La orele 10 jum. s’a oficiat la Mitro­polia un Te-Deum de cătră I. P. S. S. Mitropolit Primat, încunjurat de înaltul cîer. La acest Te-Deum au asistat MM. LL. Regele şi Regina, AA. LL. RR. Prin­cipele Ferdinand şi Principesa Maria cu micii principi, toţi d-nii miniştri, corpul diplomatic în mare ţinută, preşedintele co­misiei interimare a oraşului, înalţii fuucţio- narî ai Statului, oficerii superiori din gar- nisóna Bucuresci, etc.

Plecarea dela palat a Suveranilor a fost vestită prin 101 tuDurl.

Pe tot paroursul dela palat la Mitro- poliă, detaşamente din regimentele 21 de dorobanţi şi 1 de geniu erau înşirate pe o margine a trotuarului.

La orele 11 începură sé sosescă pe bulevard d-nii miniştri cu d nele şi corpul diplomatic, cari luară loc în tribuna regală.

Peste 20 de minute sosi M. S. Regina cu A. S. R. Principesa Maria şi micii prin­cipi, în trăsură deschisă, trasă de patru cai negri. La orele 11 şi jumătate fix sosi M. S. Regele, călare pe un cal negru, încun- jurat de st&tul major. Suveranii şi cu deo­sebire M. S. Regina, au fost aclamaţi la intrarea în bulevard într’un mod frenetic de imensa mulţime. Sosind ,M. S. Regele s’a apropiat de tribuna regală, s’a întreţi­nut puţin cu d-nii miniştri şi corpul diplo­matic, apoi a luat loc în roudul din faţa statuei lui Mihaiü Vitézül şi a primit de filarea.

La ora 12 şi un sfert începe defila­rea trupelor, în sunetul unei mari mus'cl militare. Trupa defiîeză în ordinea urmă- tóre: Comandantul Corpului II de arma ă :d. general E. Ariou, cu statul său major. Musicile trupelor din paradă. Plutonul ofi- cerilor din garnisóná, cuprinzând: ofioerii fără trupă, aceia ai diferitelor şcoli şi ser viciurl, preoum şi oficerii de reservă. Două compănii ale scólei de oficerl: comandan­tul scólei de oficerl, d. colonel C. Cioa. S íó la militară de artilerie şi geniu : coman­dant d. lt.-colonel Aronovici. Institutul ine- dieo-militar: Director medic de corp de armată : d. dr. Zorileanu. Scóla militară d*< administraţiă. Scóla de poduri şi şosele. Comandantul diviziei 4-a infanterie d. ge­neral Carcaleţ^anu, eu statal său major. Batalionul Nr. 5 vănătorl: comandant d. maior Claudian. Batalionul nr. 6 vânători: comandant d. Maior Cristu.

In ordinea defilârei a trecut apoi brigada a 8-a de infanteriă comandată de generalul ei A. S. R. Principele Ferdinand. Ajuns în faţa M. S. Regelui, după salutul militar, Alteţa Sa merge să-şi ia locul la drépta Suveranului. Fără de veste, calul se împiedecă, alunecă cu amândouă piciórele de dinainte; A. S. R. Principele Ferdinand ▼ró să sară de pe cal, care însă într’o mişcare bruscă trântesce pe călăreţ.

mergea drept cu pas sigur înainte, având tóté cunosoinţele topografice ale pădurei.

Când întrarăm în sat era trec t de miecfal nopţii. Eram u4i pănă la cămaşă, însă mergând înainte cu nepăsare ajunse­răm peste puţin la castel. Castelul încun* jurat de ziduri în ruină avea aspectul unei cetâţuie şi din curte se aucjia lătratul trist al cânilor.

Tăcut şi majestos se înălţa castelul, în ferestrile lui nici o lumină nu licăria, părea că nu e locuit. Am ocolit zidul în faţa unei portiţe de fier şi ne oprirăm. Am întrat în curte. Ne aflam la una din aripile castelului când 0tă, că'doi câni mari se reped spre noi, dór cunoscându-ş! stă­pânul se retraseră dând din codă. După ce închise pórt&, însoţitorul meu mi a dis: flCred, că eşti obosit; décá doresc! să te presenţl Alteţei Sale, vei trece íntáiü pe la mine, unde vei aştepta, şi în urmă te voiü conduce în apartamentele stăpânei meleu.

Am dat din cap ca semn de afirmare.(Va urma.)

S’a sărit imediat în ajutorul călăreţu­lui, care fără de nio! o confusiune se rid i­case deja şi se pregătea să îucalece. Emo- ţiunea, ce se răspândise în public în primul moment, a dispărut de îndată-ce principele a fost véf^ut din nou pe cal la drépta Su­veranului.

Nelinişte* trecută, defilarea se conti­nuă în modul următor: regimentul Mihaiü- Viteazu Nr. 6, trei bat&lióne, în frunte ou compania bacalaureaţilor, comandată de d. maior Lumbru, comandant d. colonel Boe- rescu. Regimentul IV Ilfov Nr. 21 (trei batalióne). Regimentul Nr. 1 geniu (două batalióne). Stat Majorul cetăţei. Regimen­tul Nr. 2 cetate, (10 companii). Compania de pompieri.

Inspectorul general al Artileriei, d. General Popescu. Comandantul artileriei corpului 2 de arm ată: Regimentul Nr. 2 Artilerie (5 baterii); Regimentul Nr. 6 Ar­tilerie (5 baterii); Regimentul Nr. 10 Ar­tilerie (5 baterii); Bateria de munte. Es cadronul Nr. 2 Tren (9 secţii).

Inspector general al Cavaleriei: d. general S. Bâicoianu. Comandantul brigá­déi 2-a de călăraşi; Regimentul Nr. 5 ro­şiori (4 escadróne); Regimentul Nr. 3 Că­lăraşi (4 escadróne).

Divisionul gendarml călări (2 esca­dróne).

Defilarea s’a terminat la ora 1 jumă­tate. Ţinuta trupelor — corectă în cea mai mare parte — a mulţumit pe Suveran, care a dat dese-orî semne de vădită mulţămire.

După defilare M. S. Regele s’a mai întreţinut puţin cu membrii corpului di­plomatic. La órele 1 şi jumătate M. S. Re­gele şi A. S. R. principele Ferdinand s’au întors călări la palat. La trecerea M, S. Reginei, care se afla în trăsură împreună cu A. S. R. principesa Maria şi micii prin­cipi, publicul a isbucnit din nou în urale.

Séra centrul capitalei şi în special ca­lea Victoriei a fost feeric iluminată. Un public imens făcea circulaţia absolut impo­sibilă. La órele 8 şi jumătate Suveranii au eşit în trăsură şi s’au îndreptat spre şosea. Pe când MM. LL. se aflau prin dreptul ministerului de finanţe a început plóia aprópe torenţială, aşa, că Suveranii au fost nevoiţi să se întorcă la palat.

Plóia nu a ţinut însă, decât numai vre-o 4ece minute.

Alteţele Lor Regale principele şi prin­cipesa au eşit după plóe şi după ce au parcurs calea Victoriei pănă la şosea s’au întors la palatul dela Cotrocenl.

La órele 12 nóptea animaţiunea pe stradele capitalei era încă în plinul ei.

0 declaraţia a tinerimei.>Din partea tinerimei române universiiare

din Cluşiti suntem rugaţi a da publicităţii uraâ- tórea daclaraţiune:

Măhniţl profund, am luat canosciaţă de strigătorul delict naţional săvîr^it la Arad în contul intereselor poporului şi bi- sericei nóstre gr. or.

Alegerea de episcop a vicarului de tristă figură Iosif Goldiş o consideră loţl Românii de bine, nepreocupaţi şi neanga­ja ţi în servii oculte, ca o lovitură te­merară adusă prestigiului onórei românesc! şi moralităţii nóstre bisericesc!.

Un vânzător al neamului şi al bise- ricei, osândit odinioră de înşi-şl actualii săi agenţi electorali şi aderenţi servili, a fost pus în fruntea unei eparchii româ- nescl, în dispreţul principiilor iubirei de neam, moralităţii, ordinei şi consequenţei, oar! tot-dóuna au constituit un decor al temperamentului românesc.

Incontestabil, adevăraţii culpabili pen­tru acéstá făptuire nenorocită sunt acei pretinşi naţionalişti grupaţi în jurul „Tri­bunei Poporuluiu dela Arad, car! fără de nici o remuşcare s’au aliat cu detestabilele elemente guvernamentale mobilisate de vrăjmaşii neamului şi bisericei nóstre pen­tru a aşeda în scaunul episcopesc de Arad pe un deputat mameluc, amic al păgânelor leg! poreclite bisericesc!.

Dela înfiinţarea sa, „Tribuna Popo.ru- lu i“ s’a făcut organul unei duplicităţi po­litice, care aducea şi aduce servicii numai celor, ce vréu desbinarea şi învrăjbirea poporului român.

Acum, prin campania lor pentru Gol­diş — mascată de pretinse aspiraţii salu­tare intereselor epar^htei dela Arad, ome­

nii „Tribunei Poporului44 s’au coborît la ultimul grad al politicei iloiale, specula tive, duşmăn0să binelui românesc.

In scopul de-a pune episop pe vân­zătorul biserioei, „Tribuna Poporului44 şi-a luat refugiul la armele cele mai detestate de opinia publică románéscá: la intrigă, calumniâ, confesionalism şi la falsul şi egoistul patriotism local. Ér după-ce prin teróre şi făţărniciă şi-au vă4ut ajuns sco­pul, s’au declarat şi făţiş aderenţii apos­tatului

E peste ori-ce îndoiâlă, că în situaţia asta „Tribrna Poporului14 nu mai póte fi considerată ca sincer organ naţional, ci numai oa un organ de clică, de intrigă, de vrajbă şi ură între fraţi.

De aceea, ca fii iubitori ai neamului si bisericei nóstre naţionale, ne vedem ne­voiţi să adresăm opiniei publice româuesci următorele hotârîrl ale tinerimei universi­tare din Cluşifl:

Protestăm cu indignare în contra ale- gerei de episcop a apostatului;

înfierăm atitudinea din cale afară cul­pabilă şi antinaţională a foii „Tribuna Po- poruluia, faţă de care declarăm, că ne-am perdut ori-ce încredere, şi de aoi înainte o vom combate cu tóté mijlócele permise;

rugăm întreg publicul românesc, de a şl ti ag« consecinţele faţă cu organul, ce s’a dovedit de atâtea-ori a nu fi sincer a- p*rător intereselor de obşte românesc! ;

aducem viile nóstre mulţumite orga­nelor naţionale „Tribuna44 şi „Gazeta Tran­silvan ie i pentru lupta dezinteresată, demnă şi deschisă în contra apostatului şi în con­tra amicilor săi guvernamentali şi pseudo- caţionalişti.

Liviu Pandria, cand. de adv. Ioan Scurtu, cand. de prof., Emanoil Mocean, stud. în drept. Augustin Caliani, cand. de rrof., Iosif Maiorescu, stud. univ., Alesandru Pop, stud. juris, Aur. Oprea, stud. în drept, Const. Virgil Tunciu, stud în drept, Gr. Novacoviciü, stud. în drept, Mihail Spăriosu, stud. în drept, Aurel Ija, stud. med., Aurel Căpuşan stud. în drepr, iuliu Chirillă, stud. în drept, Lucian Bálint, stud. în drept, V. Must**, rig. med., D. Lăsau, s>tud. în drept., Virgil Pop, stud. iar., Ioan Tisieni, stud. jurist. Virgiliu Mu- reşianu., stud. în drept, Aurel Moldovan, stud în drent, Emil Sabo, stud. fi o s , Alesandru Morar, stud. în drept. Emiliu Ostate, August Deac, stud. în drept, Iuliu Deeian, stud iur., N î c o I . Lazar, st.nd. în drept, Alexandru Aciu, Aug Mircea, stud. în drept, Aurel O. Sava, stud. în drept, Andrea, Ioan Vpscan, .«tud. în drepturi, Emil Nestor, stud med., George Repede, stud juris.

Revistă externă.P r o t e s t a r e î n c o n t r a t a x e l o r l a

JP o r ţ i l e d e f i e r . „Fremdtnblatt“ este in­format, că din nou mai multe state străine protestâză în contra taxelor, ce vrâ să le pună Ungaria la Porţile de fier. Intre a- ceste state amintesce mai íntáiü pe Anglia, apoi pe Rusia.

C o l o n i a a u s t r i a c ă î n A f r i c a . Co­respondentul vienes al lui „Times* comunică acestei foi, că cercurile înalte politice din Viena se ocupă serios cu câştigarea unei colonii în Africa. Deja s’a indicat teritorul, ce ar fi se se ocupe. El se află în ţinutul Rio Oro, îu faţă cu insulele Can«rice. „Fremdenblattu crede a sci, că ministrul austriac de comerciü are deja cunoscinţă despre acest lucru şi a promis deja a da sprijinul seu. Se < ice, că teritorul contem­plat e forte avantagios, clima e sănătosă şi e acomodat pentru cultivarea de fructe sudice.

P r o t e s t u l T u r c i e i . Porta a îusârei> nat pe ambasadorii săi din Paris şi Lon­dra să protesteze în contra convenţiei scrise referitóre la Africa, încheiată între Anglia şi Francia. Ambasadorii amintiţi au fost însărcinaţi tot-odată a declara, că e neco­rectă acea stipulaţiune din convenţiă după care Francia şi Anglia stabilesc frontiera de sud a statului vasal turceso din Egipt.

M o n u m e n t u l l u i S a d i C a r n o t a fost inaugurat în presenţa d-lui Loubet, preşedinte al Republicei, şi a miniştrilor Dupuy, Delombre şi Krantz în Díjon. D-1 Dupuy a pronunţat un discurs reamintind devotamentul lui Carnot pentru ţeră în timpul preşedinţiei sale şi părerile de rău unanime dovedite Franciéi de străinătate la asasinarea lui Carnot. Oratorul a vorbit apoi de partea, ce a avut Carnot în for­marea unei alianţe, care a modificat condi- ţiunile morale şi politice ale Europei. Pri­mind corpul de oficerl, d-1 Loubet 4iso, că armata ese din popor şi tot acolo se în- tórce. Ea împărtăşesee sentimentele sale cele mai nobile, dér câte odată v a i! are

pasiunile sale, căci cum ar puté chiar fi altfel ? Dér armata are sentimentul cel mai absolut al datoriei sale şi este adânc de­votată Republicei. Guvernul nu va părăsi nici-odată armata, căreia este adânc alipită.

La banchetul oferit de oraş ministrul Loubet a ridicat un toast pentru prosperi­tatea oraşului Dijon, reamintind eroismul Dijonienilor în 1871 şi anunţând, că a au- torisat oraşul să adaugă la armele sale crucea legiunei de onóre.

SC1RILE DILELî— 12 (24) Maiü.

înmormântarea lu i V. P. Bologa.După cum aflăm, înmormântarea regreta­tului dirigent al fiilialei „Albina44, Valerie P. Bologa, în urma hotărîrei luate a4i din partea direcţiunei din Sibiiu a „Albinei44, se va face pe spesele institutului. Direc­ţiunea a însărcinat pe preşedintele său, d-1 Petru Nemeş, ca împreună cu d-1 membru al direeţiunei S, Damian „să aducă la cu- noscinţă dómnei văduve espresiunea pro­fundei sale dureri pentru perderea prin mórte a valorosului funcţionar a institu­tu lu i La înmormântare, pe lângă membrii de aici, direcţiunea va fi representatâ şi prin d-1 director esecutiv Parteniu G'osma.— Amintim tot-odată, că osămintele pă­mântesc! ale decedatului au fost transpor­tate adi la 4 óre dela locuinţa propriă în casa rece a bisericei române din Gróverl, fiind petrecut de rudenii şi număroşl amic! şi cunoscuţi.

In loc de cununi trecétóre la si­criul neuitatului Valeriu Bologa, Domnul şi Dómna Dr. Otavian Russu, advocat în Si­biiu, au contribuit cu 15 îl., ér d-1 şi dómna Simeon Damian, advocat îu Braşov, 20 fl. pentru masa studenţilor români din Braşov. — Direcţiunea şcolară le mulţă- mesce pentru nobilul dar.

Legea despre maghiari sarea numi­rilor de localităţi va fi executată. Comi- siunea însărcinată cu compunerea unui al­bum despre tóté comunele din ţeră a adre­sat circulare tuturor primarilor, provocân- du-’i să dea răspuns pănă la finea lunei acesteia la tóté întrebările, ce li-se pun cu privire la numirile de pănă acum a locali­tăţilor. Totodată pot să-’şi esprime do­rinţa, că pentru localitatea lor, care nume să rămâuă cel oficios?

Mandatul dela Ceica. Oficiósa „Pol. Ért.44 anunţă, că pentru cercul electoral al Ceicei, devenit vacant prin alegerea lui Goldiş de episcop al Aradului, partida gu­vernamentală a numit candidat din partea i>a pe Dr. Kupsa Victor, concepist în mi- nisteriul de finanţe.

Afacerea episcopului Zmejanovicî. Oficiósa „Kel. Ert.“ desminte scirea altei oficióse unguresc!, care vestise, că episco­pul de Vârşeţ Zmejanovicî şi-a cerut ier­tare dela patriarchul sârbesc. Zmejanovicî a făcut ce-i drept o visită patriarchului, dér el u’a declarat acestuia, decât că acu* sele ridicate în contra lui BrankovicI nu sunt de natură personală şi că demnitatea de patriarch cere, ca el să se purifice. Zme­janovicî a şi provocat la acésta pe patri­archul. Afacerea prin urmare nu-i înche­iată. — Tot „Kel. Ért.tt aduce soirea fan­tastică, că în procesul verbal s’a luat o propunere, ca metropolitul român gr. or. să fiă rugat a se ocupa cu acésta afacere, eventual episcopii români gr. or. să fiă ru­gaţi a desbate în comun cu episcopii sâr­besc! acusele ridicate în contra patriarchu­lui BrankovicI.

Nenorocire la minele dela Anina.O telegramă din Lugoş anunţă, că în urma unei sur pături, ce s’a întâmplat îu minele de cărbuni dela Anina, muncitorul Ioan Sporea a fost momentan omorît, ér alţi trei muncitori au fost răniţi de mórte.

Concert. Pe când trupa germană de opere a d-lui Bauer se afla încă în Braşov, s’a esprimat dorinţa din sînul publicului, de-a da oeasiune mult talentatei cântăreţe, d-rei Ella Gmeiner, orig nară din Braşov,

Nr. 105.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.T

să cânte cu aosa trupă da opere. Precum ni-se spune, diu causa corespondenţei în­târziate din partea direcţiunei nu s’a pu­tut realisa acostă aşteptare. La înoita do­rinţa esprimată în cercurile mu9icale din loc, d-ra Gmein^r s’a decis a da un con­cert în 2 Iunie st. n. în otelul „Orient" (deorece casa de concerte este ocupată acum de trupa teatrală maghiară), la care concert va da concurs şi logodnicul său, <1-1 Iuliu Kieffer, cântăreţ de operă în Oarlsruhe, care şi a căştigat în lumea mu- «icală un nume distins. Atragem atenţiu­nea iubitorilor de musică asupra acestui interesant concert.

Serbare-Pnskin în Rusia. Tocmai *acum se împlinesc ICO de ani, de când s’a născut renumitul poet rus Puşkin. Din in­cidentul acesta se vor face în Rusia ser­bări în cjilele de 26, 27 şi 28 Maiii n. In teatrele oraşelor mai mari se vor da re- presentaţii de gală, se vor Oficia liturgii pentru mântuirea sufletescă a marelui poet, »e vor ţină conferenţe şi disertaţiuni în şcole, societăţi etc. Serbarea va fi la oulme la mormântul poetului in claustrul Soja torsky. Dela Petersburg va merge aoolo un tren separat, care va duce pe partici­panţi pănă la staţia Ostrod, âr de aici vor trebui să facă calea pedestru pănă la cla- ustru, cam 70 chim.

Din Jidancă — Ţigancă. Ou oca siunea târgului de ţâră dela CincI-bisericI, medicul acelui cerc cu mult năcas şi cu ajutorul poliţiei a isbutit să prindă vre-o 260 de ţiganî. corturarî, pe cari i-a vacci­nat cu forţa, deore-ce este constatat, că cu deosebire Ţiganii sunt, cari transmit văr­satul dintr’un loc în altul. Intre Ţigani, medicul dete cu ochii de-o femeiă, care-i părea forte interesantă şi cunoscută. 0 în­treba, cum o chiamă? — Etelca Schwartz, răspunse femeia cu un accent pocit ţ i­gănesc. Ea spuse mai departe, că e din comuna Hogyâsz şi că e fiica unor Jidani. S ’a amoresat de un ţigan corturar şi a fu­g it cu el. De atunci părinţii n’au dat de urma ei şi au rămas în credinţa, oă fiica lor s’a sinucis, aruncându-se în Du­năre. — Etelca Schwartz s’a făcut o Ţ i­gancă neaoşă, se îmbracă tocmai ca şi ce­lelalte Ţigănci, er copilaşii ei sunt tot aşa > de murdari şi sdrenţoşî, ca şi ceilalţi pu- radăi. Ea însă 4>ce, că e fericită în starea acesta şi nu doresce să-şi schimbe situa- ţiunea.

Din România. MM. LL. Regele şi Regina României vor pleca săptămâna vii- târe la Sinaia, unde vor sta numai două seu trei cjile.

— Intru amintirea înfiinţărei Funda- ţiunei Universitare Carol I-ift s’a ţinut în sala bibliotecii, în t}iua de 9 Maia con- iorm regulamentului, o şedinţă solemnă. D-l rector al Universităţii sub a cărui pri­veghere e pusă Fundaţiunea, a ţinut un «discurs, prin care a arătat importanţa Fun- daţiunei pentru progresul studiilor univer­sitare. După aceea s’a cetit raportul cătră M. S. Regele. După şedinţî, ministrul in- strucţiunei publice împreună cu d-l rector şi cu bibliotecarul Fundaţiunei Universi­tare, au fost primiţi de M. S. Regele. D 1O. Dimitrescu-Iaşi a presentat raportul asu­pra mersului instituţiunii, âr bibliotecarul două volume frumos legate, cuprinzând te­mele absolvenţilor universitari din Bucu- xesci şi Iaşi, tipărite în decursul auului din fondurile Fundaţiunii. Majestatea Sa Re­gele a binevoit să arate îna!ta-I satisfacţie pentru progresele Fundaţiunii şi să încu­viinţeze publicarea raportului anual.

I$e!a Asocfaţiune*Din procesele verbale, lifate în şedin­

ţele din Aprilie şi Maiü c. ale comitetului central al Asociaţiunei şi publicate în nu- mărul mai nou al „Transilvaniei" estragem următorele :

D 1 Francise Hassu Longin, directorul despărţământului VIII, înaintézà procesul verbal al unei conferenţe a inteligenţei ro­mâne din Deva, prin care d-l Francise jSossu-Longin a fost încredinţat să rôge

comitetul central, ca adunarea generală proximă să o ţină în Deva. — Comitetul a luat cu plăcere act de invitare şi a ho- târit a tiné proxima adunate generală în Deva la 27 şi 28 August n. c.

— In causa loteriei proieotate în fa­vorul „Casei naţionale" şi a internatului de băieţi, biroul a fost însărcinat în şe­dinţa dela 18 Aprilie să înainteze fără amânare ministeriului de finance o cerere pentru concesionarea loteriei şi pentru scu­tirea ei de porto, dare şi competinţă. Aran- giarea loteriei a fost încredinţată unei co- misiunl eonstătătore din d-nii Şuluţiu, Cosma, Togan, Ivan şi Diaconovich. Pen­tru acoperirea cheltuelilor s’a deschis co- misiunei un credit de 1000 fl. din fondul „Casei naţionale**.

— In şedinţa dela 20 Aprilie s’a pre­sentat o hărtiă din partea comitetului des­părţământului Cătina al Reuniunei învăţă­torilor români din arohidieoesa gr. cat., prin care comitetul central e rugat să-i pună la disposiţiă suma de 48 fl. 42 cr. colectată în 1885 de d-l Gr. Maior pentru înfiinţarea de biblioteci ambulante în Câm- piă. — Acéstá cerere a fost respinsă, „de- óre-oe în sensul conclusului nr. 7 din şe­dinţa a doua a adunării generale din 1894 suma indicată se póte conferi numai des- părţămintelor Asociaţiunii".

In aceeaşi şedinţă a comitetului, avêndu-se în vedere, că ^despâr^ëmêntul M odulu i (acelaşi teritoriu, peste care se estinde şi sus amintitul despărţământ Că­tina al Reuniunei învăţătorilor) nu a dat semne de activitate ani de-arêndul şi că e necesar, ca Asociaţiunea să şl aibă repre- santacţii săi şi în acele părţî, — se decide a~se organisa despărţemêntul M odulu i , ér ou conducerea reorganisării să fiă încre­dinţat d-l Ioan Moldovan, protopop în Că- tinau.

— In şedinţa dela 4 Maiü s’au luat spre scire donaţiunile făcute de „Ţimişana" (100 fl.), d nii Em. Ungurianu (100 fl.), I. Teodoroviei (100 fl.)şiDr. P. Ţegle (20 fl.), din cari să se creeze un fond cultural p e séma despâr{èmêntului „Timi^orii". Fondul se va transpune ou începutul anului viitor la cassa centrală. — Acelaşi despărţământ a in iţ’at înfiinţare* de biblioteci ambulante. Pentru biblioteca Nr. I. a donat d-l ad­vocat Em. Ungurianu din Timişora 45 opuri diverse.

Daruri pentru bibliotecile poporale dela Braşov.

M ulţăm ită publică*JB r a ş o v f 5 Maiü v. 1899.

Pe séma bibliotecilor poporale iniţiate în despărţământul I (Braşov) al „Asocia­ţiunei" s’au făcut în timpul din urmă ur- mătorele contribuirl:

1) D-l Dionisie Făgătâşianu , profesor în Braşov, s’a înscris cu cotisaţiune lunară de câte 1 fl., ÎLcepând din ianuarie a. c., şi afară de aceea a dăruit 5 esemplare din broşura sa „Pace vouă !" şi 2 es. din „Geo­grafia pentru scólele medii voi. III.

2) Poporenii din Feld ióm au contri­buit suma de 6 fl. 42 cr.

3) Tinerii meseriaşi din Braşov-Tocile au contribuit cu suna de 109 fl. 89 cr., adunată în urma unei producţiunl, pentru înfiinţarea unei bibi. poporale pe séma po- porenilor din acest suburbiu al Braşovului.

4) D-l G. Zănescu, comerciant tu Bra­şov, a dăruit un dulap potrivit pentru in­stalarea unei bibi. poporale.

5) D 1 Dumitru l l i e , ecoaom în Râş­nov, a dăruit 1 fl.

6) D-l 1. G. Bibicescu, director de bancă în Bucurescî, a dăruit 25 scrieri preţiose fiă-care în câte 4 esemplare şi tóté legate (afară de una).

7) D-l Gheorghe P itiş , profesor îu Bp- curescl, a dăruit suma de 3 fl. 29 cr. şi afară de aceea 5 3 esemplare dm broşura sa: „Serbarea Junilor la Pasc! în Braşov".

8) D-l Dr. Nic. Mănoiu, candid*t de advocat în Braşov, s’a înscris cu cotisa- ţiune lunară de câte 1 fl., începând din Februarie a. c.

9) Un membru român al societăţii nóstre din Braşov, care doresce a rémáné necunoscut, a pus la disposiţiă comitetului 10 fl. cu destinaţie, de a-se abona numerii de Dumineca ai „Gazetei Transilvaniei" pe câte un an pentru cinci agenturi ale despărţământului.

Tuturor acestor prea stimaţi donatori le aducem cea mai căldurosă mulţămită în numele acelora, cari vor avă să beneficieze de bib'iotecile poporale. Afară de aceea ne simţim datori a esprima viile nostre mulţămirl d-lui Dr. med. Gheorghe Baiulescu , care a binevoit a lucra prelegerea: „Bolele lipiciose şi m jiocele de a-le preveni*, oe- tită Duminecă îu 21 Martie v. a. c. în comuna Ghimbav de un membru al comi­tetului nostru.

In numele comitetului desp. I al „Aso- oiaţiunei pentru literatura ronână şi cul­tura poporului român".Andreiu Bârseanu, Nicolae Bogdan,

directorul desp. notarul comitet.

Cărţi, reviste şi diare oprite.— F in e . —

* Lealitatea (Bucurescî, 1885.) „Legende mia (Bolintreeu) 1862“

(Bucurescî, 1895.)„Liga Română" (Bucurescî, 1896.) „Literatorul" (Bucurescî, J885.) „Luoâfărul" (Focşani, 1894.)

] „Lume» Nouă" (Bucurescî, 1895.)„lum ina" (Bucurescî, 1894.)„Lumina ilustrată", id. cu 4iaru nl^u-

mina* (Bucurescî, 1894.)„Lumina pentru toţi" (Bucurescî, 1892.) „Luminatorul* (Bucurescî, 1882.) „Luptătorul" (Bucurescî. 1882.) „Lupta" (Bucurescî, 1891.)„Lupta Naţională" (Brăila, 1894.) „Luptele pentru naţionalitate (Bu-

curescl, 1892.)„Maialul Român" (Bucurescî, 1893.) „Marşul Ligei Româue (Bucurescî

1895.)„Martirului Dr. V, Lucaci (Sibiiu, 1896 „Martirului Dr. V. Lucaciu (Bucurescî

1806.)1896)

„Mehedinţul" (T. Severin, 1891.) „Melancolie, Versuri (Ighel) 1891" —

(Bucurescî, 1895.)„Mesagerul Naţional" (BucrrescI 1895) „Mişcarea Română" (Botoşani, 1898.) „Naţionalul“ (Bucurescî, ;884.) „Naţiunea" (Bucurtscl, 1894.)„Noua Gazetău, id. cu „Voinţa Na­

ţională- (— 1890.)„Omagiu patriotului Gr. T. Brătianu"

(Bucurescî, 1893.)„Opinia" (Bucurescî, 1898.)„Ordinea" (Buzeu, 1898.)„Orientul" (Bucurescî, 1884.) „Ortodoxul, foiă ecle-iatică 1880-*

(Bucurescî, 189n.)„Pactul român" (Botoşani, 1897.) „Patrie (La)" — (Bucurescî, 1^94.) „Patriotul român" (Botoşani, 1896.) „Perseveranţa4 (Bucurescî, 1834.) „Perseveranza" (Bucurescî 1879.) „Plugarul" (BocurescI 1835.) „Foporul" (România, 1884.)„Poporul Rotnân" (Bucurescî, 1883.) „Posiţiunea şi drepturile Metropoli

ţilor români, Bucurescî 1892-* (Bucurescî, 189 r\)

„Presentul Român" (Botoşani, 1897.( „Presourtare din Istoria Românilor ‘

(Bucureşti, 1897.)„Principiul de naţionalitate" (Bucu-

riscl, 1891.)„Progresul Român" (Botoşani, 1895.) „Pruncul* (HucurescI, 1894.)„Raiul* (Bucurescî, 1899.)„Raportul general* (Bucurescî, 1892.) „Renascerea" (Bucurescî, 1884.)

„Renascerea Română14 (Bucurescî1897.)

„Ră>boiul (redactat de Batierj1*—(Bu- curescl, 1832.)

„Reşmariul" (Bucurescî, 1885.)„R*mh iunea Românilor din Tran«il

vania şi Ungaria, de NicoJae M a n ^ a ţ i u Rossi (Român.a, 1896.)

„Revista Societăţii Lira (Bucurescî,1888.)

„Revoluţia Soc ală" (Craiova, 1893.) „kevista Criucă Literară (laţi. Iw93.) Revista Poporului* (Bucurescî, 1891) „Revista Societăţi Tinerimea Română

(Bucureşti, i^8o.)„Rolul Roman" (Boto?an', 1895.) „Româuia, hartă (— 1892.) „Roirânia“, id cu „Bitele Public"

(Bucurescî, 1891.)„România cu ţările învecinate de T.

Colier Jose" (Bucurescî, 1896.)„România la Dobriţin seu condamna­

rea lui V. Lucaciu (Bucurescî, 1896.)România Liberă" (Bucurescî, 1879.)„ Românii diu regatul ungar şi poli­

tica maghiară de I. Slavici" (Bucurescî,1896.)

„Românii şi Maghiarii" de I. P. Flo- rantin ( ucurescl, 1896.)

„Romanul" (Bucurescî, 1894.)„Rostul Roman" (Botoşani, 1896.) „Schiţe şi amintiri (Petrescu) 1893"

i — (Craiova 1895.)

„Scola Română" (Bot'/şan*, 1895.) Semnalul" (Bucurescî 1884.)„Situaţia Română (Botoşani, 1896.) „Solidaritatea Latină" (Bucurescî 1895) „Solidaritatea* (România, 1884.) „Statul viitor şi social democraţia*

(Bucurescî, 1896.)* Studenţii şi Mihail Kogălniceanu"

(Bucurescî, 1896.)„Suspin Naţional" (B. Ionescu“ (?1897

„Tactica social-democratică a lui Frid. Engels (România, 1896.)

„Ţara'“ (Bucurescî, 1894.)„Telegraful Rcmân" (Bucurescî 1889.) „Tinerimea" (Bucurescî, 1894.) „Tinerimea Română" (Bucurescî 1894) „Tocila* (Kucuresol, 1892.) „Transilvania- (Ploesol, 1895 )„Turda1 ( Bucurescî, 1892.)„Unirea" (Bucurescî, 1837.) „Universul" (Bucurescî 1894.) „Universul Literar" (Bucurescî 1894.) „Unitatea Naţională" (Bucuresc, 1885. „Varietatea" (Bucuresoî, 1889.) „Vescul* (Bucurescî, 1894.)„Veselia, foiă amoristică < Bucurescî,

1884))„Vieţa* (Bucurescî, 1895.)„Viitorul* (Bucurescî, 1879.)„Voci latine dela fraţi la fraţT" (Pu-

curesci. 1895.)„Voinţa Craiovei" (Craiova 1895 ) „Voinţa Prahovei" (Ploescl, 1892 ) „Voinţa1* sJBucuresci, 1£84,)„Vorba Românului" (Botoşani 1895) „Vocea* id. cu foia Lupta şi Ecoul

(Bucurescî, 1892 >„Vremea*1 (Craiova, 1896.)

tLuda Bologa născ. Puşcariu , în nu­

mele său, al fiiului Lucian şi al număroselor sale rudenii, face cunoscută trecerea din vieţă a iubitului său soţ

Valerie Petru Bologa,Dirigent al Filialei „Albinaa din Braşov ,

care după grele suferinţe astăi}! la io Vî ore a. m., în etate de 45 ani, şi în al 11-lea an al căsătoriei şî-a dat nobilul său su­flet în manile Creatorului.

Rămăşiţale pămentescl S3 vor trans­porta spre veclnică odihnă Joi, în 25 (13) MaiQ, la orele 4 p. m. din casa rece a ci- miterului bisericei gr. or. din Groverî.

Cununi la expresa dorinţă a defuuc- tului nu se primesc.

Fiă i ţărîna uşoră!B r a ş o v , în 11 (23) Maiii 1899.

Dela Filiala din Braşov a instiin- tidui de credit ş i economii „Albina* am primit asemenea un anunţ, prin oare „cu adâncă durere aduce la cunoscinţa tuturor amicilor şi cunoscuţilor încetarea din vieţă a valorosului şi zelosului ei Dirigent". în ­mormântarea se va face în cimiteriul bise­ricei române din Groveri.

U LT IM E SC I B l.Viena, 28 Maiü. Conferenţele da

ac[ï ale miniştrilor austriaoî şi un­guresc! n ’au avut nici un résultat. Nu s’a putut tace nicî o apropiere în cestiunea pactului.

8 11 V 8<: l£ H JH.P l a n t ă f c a r e s e n u t r e s c e c u c a r n e

a n i m a l ă . „Times" spune, că în ţera Ni- cargua s’a descoperit o plantă, care se nu- tresce cu carne animală. Ea are înfăţişarea viţei şi proprietatea, că prinde cu cărceii săi animale ce se întâmplă să trecă pe lângă ea, pentru a-le suge apoi sângele. Sarmen- tele ei sunt acoperite cu o substanţă cle- iosă cafeniă. Decă se tae, ele se încolăcesc împrejurul braţului şi lasă pe carnea lui urme roşii şi beşicl. Planta se nutresce printr’un mare număr de sugătore, cari stau închise şi se deschid numai pentru a suge. Planta carnivoră e de o lăcomiă de necreclut, în cinci minute ea e în stare să sugă tot sângele din corpul unui animai de taliă mijlocie. Ţăranii NicaraguanI o întrebuinţeză ca paznic aşe4ându*o dinain­tea uşilor şi ferestrelor casei.

Proprietar: Dr. Aurei Mureşianu.Redactor responsabil: Gregoriu Maior„

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 105.:—1899.

C ursu l la b u rsa din Viena.Din 21 Maiă 1899.

Benta ung. de aur 4 % .......................119.55fienta de oor6ne ung. 4%. . . . 97.05 impr. oăil. fer. ung. în aur 472 %• 120.80 Impr. oftil. fer. ung. în argint 41/2°/0. 101.— Oblig. oftil. fer. ung. de ost. I. emis. 121.10

95.65 97.25

160.75 138.25 101.— 100.50 120.20

Şonurî rural, ungare 4°/0 • . .Bonuri rurale croate-slavone . .Impr. ung. cu premii . . . .Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin Renta de argint austr. . . . .Benta de hârtie austr.....................Renta de aur austr..........................Losurî din 1860...................................... 139.70Aeţii de-ale Băncei austro-ungară . 919.— Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 357.75 Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 357.90lia p p le o n d o r l....................................... 9.55 V2Mărci imperiale germane . . . 58.921/2London v i s t a .................................. 120.17 72Paris v i s t a .............................................47.80Bente de cor6ne austr. 4% • • • 100.50 Hote i t a l i e n e ...................................... 44.70

C ursul pieţei B raşo v .Din 22 Maitl 18«9.

Bancnota rom. Cump. 9.48 Vend. 9*50Argint român. Cump. 9.40 Vend. 9.44Napoleond’orl. Cump. 9.52 Vend, 9,54O-albenî Cump. 5.60 Vena. 5.65Ruble Rusesc! Cump. 126.75 Vend. —. —Mftrcl germane Cump. E8 70 Vend. — ~lâ re turcesc! Cump. 11.70 Vend. —.— Scris.fono. Albina 5% 10i.~ V^nd Î02.~~

D e vâ n d a re ,> 7din causa r e t r a g e i e i asociatului

Librăria-Română0. SPETEA & O

Rîmnicu-Vâlcea.Librăria este bine asortată cu

articole de fantasie, galanterie şi ju­cării de copii. — DetailurI la cerere.

598.1-8.

o o o o o o o o o o o o o o o o oHyEecLic. 'U .ni-v.

Dr Romulus l. Crăciunspecialist pentru morburile interne,

wr şi-a reluat praxa balneară î n K A R l S B A D ,

A lte W ie s e „D eu tseh es H a n s i(.Consultaţinnî de a 1 Maiu — la 15 Oct. a. c o o o o o o o o o o o o o o o o

B@1iüâl

Im■1IiI1p

9BI1ImSIPIpii immsm

Marele magazin de încălţăminte a lui

I. Sabadeana in Braşov,(Nr. 10) Strada Porţii (Nr. 10),

care prin soliditatea sa în curs de 30 de ani, de când esistă pe piaţa Braşovului, şi a câştigat în totă Austro-Ungaria şi România un renume bun. Recomandă onor. public

marele assortiment de încălţăminte, * Sm “ Z

S3

g t S 5* P e n t r u b ă r b a ţ i : - ^ 2*Ghete de pele vachs, tari, în cuie lucrate cu gumă

dila fl. 2.95 în SUS„ „ „ „ în besatzurl, cu s. fără nast. „ fl. 3.50 „

» n » » » i) cu ?inore « ~ nn jj R sâu postav şi ou pele în ju r de iarnă fl. 4.50 n

n 9 ?ţ n » m n ao rus* n n n A TJ„ „ „ de mănuşe lac de salon fine dela fl. 4.80 „„ „ „ vachs franţuz, cusute în beseţ fine „ fl. 5.50 „

Pantofi de pele vachs în cuie lucrate „ fl. 3.— w» n » galbene „ „ „ fl. 3.60 „„ n „ lac salon fine cusute „ fl. 4.50 „

Cisme lungi de pele juft rus. talpă duplă „ fl. 7.50 „„ „ de postav de stiria cu pele în jur „ fl. 7.50 „„ de drum peste ghete de purtat, din postav , fl. 4.— „„ de copii mici fl. 2.60, de copii mari „ fl. 2.80 „

Galocî de bărbaţi de Viena fl. 2.— rusesc „ fl. 2.80 „Şoşoni „ „ „ „ fl. 3.80 „ „ t i . 4.80 „Pantoti pentru gimnast, cu talpă de gumă rus. „ fl. 1.25 B

„ de pânză rusescă grosă cu talpă de peleîn ţinte lucr. pânză negră s£u cafinie cu vârfuri „ fl. 1.20 „Pantofi de casă de pele ori pâslă, de stofă „ fl. 1.— „

Pentru dame: *=2812.85 îj

„ în bes. cuşino re nast uri

Gh8te de pele patentă seu viţel în besătz cugumă dela fl.

n n d Gems „ „ „ besâtz cuvîrfurî de vac dela fl.

f l .

f l .

f l .

f l .

f l .

f l .

f l .

f l .

f l .

m m m m m m m m „ „ mănuşe cu lac salon în jur, fine

Pantofi de pele tari pentru stradă în cuie n galbenă „ „ „ „„ fine pentru dans uşore „ de lac salon pent. dans uşore

atlas seu mătasâ albă pen. mirese „ lac cu spangen pentru stradă

pentru gimnastică negri seu cafeni talpăde gumă dela fl.

„ de pânză rus. grose, nâgră s6u cafenie în cuie p. gimn. stradă şi atelier dela fl.

„ pentru casă, de stofe de pâslă, de pele „ fl.Ghete de Brunei cu g u m ă .......................n A*Pantofi de r Sialon cu şinore şi lac „ fl. Ghete de pele pentru fetiţe mai mar! „ fl.

n " 17 v n mic! n fl.Pantofi de copii dela 40 cr., 65 cr., 85 cr. „ fl.

3.803.50 4 . -4.502.50 2.601.80 2.202.503.20

1.20

1.10— .90 2.80 2.— 2.60 1.60 1.20

Mare alegere în încălţăminte de băieţi, fete şi copii, 1SSîn diferite colori, forme, calităţi, c u p r e ţ u r i r e d u s e .

Specialităţi încălţăminte de lues fabricate: Viene^i, Carlsbad, Paris, lierlin , Petersburg, p| etc. dm pele Chevreau, Vachs, şi din Lac de salon, în diferite colon şi façon modern, se a f lă în m are g alegere şi se pote comanda şi după mesura directe din aceste fabric!.Î J SW* i t e p o s i t u l d e G a lo c î ş l Ş o ş o n i d e g u m ă r u s e s c ă , al celei mai renumita fa-ID brică de gumă din Petersburg, s e â f l ă pentru tot Ardealul n u m a i l a SUS n u m it ă f i r m ă ,

unde se vinde fie-eare păreche sub gaianţâ, pentru durabilitate cu preţ moderat.|rü| “D u m mm ***** a J a d u p ă m ă s u r ă s e p r im esc şi se e f e c t u é z â prin un m ăes truli Reparaturi şi comande dibăcia cu promptă.^ — Comanda din afară de BrffŞOV se efectuézâ prompt, însô numai curambursă; încălţăminte neconvenabile se pri-g iî mese francat înapoi spre schimbare, eventual se înapoiază valorea. — La comande din afară trebue următorele arétat:frij de ce preţ? din ce pele? ce formă? ascuţit séu rotund? în besetz séu simplu? ou talpă grôse séu subţire. Ca mësurâ sôip l pôt^ trimite un papuc vechiü cu posta ca: „Mustră fără valôre* cu 5 cr. De ajuns este şi arătareaNumërului încălţămintei,

care cumpărătorul de cbicei procură din prăvălii de încălţăminte. Altcum pôte ori şi ce laic lua mësura piciorului cu centimetru11] sén cu o făsiă de hărtiă mësurând partea piciorului pe din năutru dela mijlocul călcâiului pănă la vêrfui degetului cel[jOji mare, peste talpe şi degete, peste glesne, peste càlcâiü şi peste pulpe, trimitênd acéstà mësurà prin epistolă se pôtenŢJJ efectua comanda după dorinţă, k

La prea înaltă iestătii Sale

pornncă a Mă- Apostol. c. şi r.

pentru scopuri de binefacere a armatei comune.

Acostă Loterie de bani,singura legal concesionata în Austria

conţine c â ş t i g u r i î n l i a n i g a t a în suma totaHde 4 0 3 ,1 6 0 corone. C â ş t i g u l p r i n c i p a l este de

2 0 0 , 0 0 0 cor6ne.Tragerea urmâză necondiţionat în 15 Iunie 1899.

PT Un los costă 4 corone. H iLosurT se Capetă: 1h secţia loteriilor statului în Viena I. Riemer-

gasse 7, la colectanţii de loterie, trafi e de tutunuri, la uficiile de dare, poşte, telegraf, căi ferate, zarafii ete. Pianul loteriei penîru compe- rătorî de losurî gratis.

—= l io s u r i l e se t r im it f ra n c o d e p o rto . = —

ABONAMENTEl i A

Ö A 2 ET A T E .A 1 T S I1 V A N IH I"Preţul abonamentului este:

Pentru Austro-Un^ria ;Pa trei lu n i ............................. . . . '6 ti. —Pe fjése lu n i . .........................................6 1). —Pe un a n ......................................................1 2 ti. —

Pentru România şi străinătate :Pe trei lun i.......................................... . . iO tr.Pe şese luni . ................................20 tr.Pe un a n ........................................................... 40 ir.

6—10.B80.Direcţia loteriilor c şi r.

secţia loteriilor de stat.

pentru b ă r b a ţ i ^ d a m e ş l c o p i l , pentru m i r e ş i m i r é s é pentru dans, gimnastică, casă şi pentru ate­liere (lucrătore) etc. etc. tóté CU preţuri fórte moderate, ce se póte vedé, din consemnarea preţurilor câtor-va articull precum urncézá :

Abonamente la aisirili eu data Qimiasca.Pentru Austro-Ungaria:

Pe a n ..................................................................2 tt —^ Pe şese lu n i ........................ . . . . i ii. — ^Pe trei luni . . . . . . . . . . 50 cr.

P entru Rom ăida şi s t r ă in ă ta te : 7 tPe an . . . . . . ..................................8 franci. K

X Pe şese luni ................................................ . 4 tVanel.M Pe trei l u n î .......................................... . 2 franci

Abonamentele z e f a c tn a i u ş o r şi m a i r e p e d e prin ^5 mandate poştale. ^^ Domnii, cari se vor abona din nou. de binevoiescă ^^ a nrcie adresa lămurit şi a arăta şi posta ultimă.V « K « K X « X K K K W « « ) 0 0 < X X K K X W K K K K « K W K >

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.